evoluția ratei dobânzii de politică monetară

8/16/2019 Evoluția Ratei Dobânzii de Politică Monetară

http://slidepdf.com/reader/full/evoluia-ratei-dobanzii-de-politica-monetara 1/21

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Programul de !ud""# Ma$ageme$! F"$a$%"ar&Ba$%ar

E'olu "a ra!e" do()$*"" de +ol"!"%, mo$e!ar, "ț ș

"$-lue$ a +e +"a a %red"!elor d"$ Rom)$"a.ț ț /$ +er"oada 0121&0123

Lect. univ. dr. Sorina BOTIȘ

Mădălina BOCIU

Adina GĂLAN

Bra4o'

0125

0



Cu+r"$

Introducere........................................................................................................................................2

Capitolul ! "ata do#$n%ii de politică &onetară............................................................................'

.. (re%entare )enerală................................................................................................................'

.2. *actori de in+luen ă a,upra ratei do#$n%ii de politică &onetarăț ............................................-

.'. +ectele aplicării ratei do#$n%ii de politică &onetară.........................................................../

Capitolul 2 ! volu ia ratei do#$n%ii de politică &onetară i a +actorilor de in+luen ăț ș ț ....................

2.. volu ia ratei do#$n%ii de politică &onetarăț .........................................................................

2.2. volu ia +actorilor de in+luen ăț ț ..............................................................................................1

Capitolul ' ! In+luen a ratei do#$n%ii de politică &onetară pe pia a creditelor din "o&$niaț ț ........2

'.. Introducere pe pia a #ancară la nivel de credite. Apari ie i concepteț ț ș ................................2

'.2. In+luen a ratei do#$n%ii de politică &onetară pe pia a creditelor din "o&$niaț ț ...................-

Capitolul - ! Conclu%ii...................................................................................................................1

Bi#lio)ra+ie.....................................................................................................................................20



Introducere

Moneda, după cum se tie, joacă un rol decisiv în existen a de zi cu zi a fiecăruia dintre noi,ș ț

dar în egală măsură de ine o pozi ie privilegiată i în analizele făcute pe partea de politiciț ț ș

monetare. Omenirea este afectată astăzi de o criză economică fără precedent în istorie.

Înghe area pie elor monetare i cre terea costurilor de finan are au avut loc la nivel global i auț ț ș ș ț ș

transmis un oc violent i la nivelul pie elor emergente, reprezentnd un test serios pentruș ș ț

stabilitatea monedelor na ionale. !ceastă criză, cea mai severă de la Marea "ecesiune, a readusț

în dezbatere restructurarea din temelii a sistemului financiar interna ional.ț

#emele abordate în cadrul acestui proiect, respectiv masa monetară, infla ia $i măsurareaț

acesteia, rata dobnzii $i cursul de schimb, transcend rolul unei abordări conceptuale $i

abstracte $i se constituie în fundamente benefice pentru în elegerea $i aprofundarea fenomenelor ț

monetare. %aracterul aplicativ al acestui proiect realizează într ‐un mod fluent, gradual $i

sugestiv legătura dintre rigoarea teoretică, aspectele abstracte ale monedei $i influen a acesteiaț

asupra deciziilor adoptate la nivel micro i macroeconomic. Modalitatea de structurare aș

capitolelor, respectiv o scurtă descriere a principalelor aspecte teoretice vizate i reprezentareaș

grafică sunt premisele unei bune în elegeri practice a fenomenelor monetare, oferind cititorilor ț

posibilitatea să se familiarizeze cu conceptele specifice monedei din perspectiva unor studii de

caz, în situa ia noastră, aspecte legate de fenomenul de creditare în perioada &'(')&'(* iț ș

influen a ratei dobnzii asupra acestuia.ț

2



Ca+"!olul 2 6 Ra!a do()$*"" de +ol"!"%, mo$e!ar,

2727 Pre*e$!are ge$eral,

(olitica &onetară e,te co&ponenta principală a politicii econo&ice a unei ări. (oliticaț

&onetară ac ionea%ă pe pia ă prin &onedă i repre%intă an,a&#lul &ă,urilor e3ercitate deț ț ș

autoritatea &onetară 4#anca centrală5 pentru a in+luen a de%voltarea econo&ică i pentru a a,i)uraț ș

,ta#ilitatea pre urilor6.ț

(olitica &onetară e3ercită un du#lu caracter7 i anu&e un caracter &onetar ! ur&ărit laș

nivelul #ăncii centrale prin &odi+icarea volu&ului e&i,iunii &onetare i un caracter de credit ! ș

ur&ărit la nivelul #ăncilor co&erciale prin &odi+icarea volu&ului creditelor acordate.

A adar7 in,tru&entele politicii &ontare ,unt )rupate 8n două cate)orii9ș: in,tru&ente de a,i)urare i ec;ili#rare a lic;idită ii #ancare de către #anca centrală<ș ț

: in,tru&ente de acordare i li&itare a creditelor de către #ăncile co&erciale.ș

De-"$" "e#ț = "ata do#$n%ii de politică &onetară e,te principalul in,tru&ent al politicii

&onetare adoptate de Banca Na ională a "o&$niei7 ,ta#ilit prin ;otăr$rea Con,iliului deț

ad&ini,tra>ie al Băncii Na>ionale a "o&$niei.

= "ată a do#$n%ii de re+erin ă pe a cărei valoare ,e #a%ea%ă rata +lotantă aț

do#$n%ilor #ancare7 a celor de pe pia a o#li)a iunilor i certi+icatelor de depo%it. (oate ,ă +ieț ț ș

percepută ca un ,e&n pentru &i cările in+la iei ,au ca unul dintre ,e&nele ,ănătă ii econo&ice.ș ț ț

Modal"!a!e de %al%ul# = Se calculea%ă ca &edie arit&etică7 ponderată cu volu&ul

tran%ac iilor7 a ratelor do#$n%ii la depo%itele atra,e de BN" i la opera iunile prin care #ancaț ș ț

ră,cu&pără certi+icatele 8n ca%ul 8n care po,e,orul are nevoie de lic;idită i din luna anterioarăț

celei pentru care ,e +ace anun ul.ț

Da!, de a$u$ are#ț = "ata do#$n%ii de politică &onetară e,te anun ată de BN" 8n pri&aț

%i lucrătoare a +iecărei luni7 prin circulare ale BN" i pe ,ite:ul in,titu iei.ș ț

?n +unc ie de nivelul do#$n%ii de re+erin ă7 adău)$nd patru puncte procentualeț ț2

7 ,e,ta#ile te do#$nda le)ală penali%atoare7 a,t+el9 8n pri&a %i lucrătoare a anului7 pentru do#$ndaș

le)ală cuvenită pe ,e&e,trul I al anului 8n cur, i 8n pri&a %i lucrătoare a lunii iulie7 pentruș

do#$nda le)ală cuvenită pe ,e&e,trul al II:lea al anului 8n cur,.

@ăpodeanu7 .7 +olitici monetare7 d. acia7 Clu:Napoca7 20027 pa). '.2 Monitorul O+icial7 Ordonană nr. (* din &-.aug.&'((7 Cap. I7 Art. '.

'



2707 Fa%!or" de "$-lue$ , au+ra ra!e" do()$*"" de +ol"!"%, mo$e!ar,ț

Rata infla iei ț

Strate)ia de politică &onetară a BN" e,te >intirea directă a in+la>iei. Acea,ta a +o,t

adoptată 8n au)u,t 2007 după +inali%area unui proce, de pre)ătire7 a cărei ulti&ă etapă a

con,tituit:o crearea Di te,tarea +unc>ionării cadrului de anali%ă econo&ică Di de deci%ie a politicii

&onetare ,peci+ic >intirii directe a in+la>iei. Conco&itent au +o,t ,ati,+ăcute Di celelalte cerin>e Di

criterii care condi>ionea%ă e+icacitatea ace,tei ,trate)ii9

: co#or$rea ratei anuale a in+la>iei ,u# nivelul de 0E<

: acu&ularea unui c$Dti) de credi#ilitate de către #anca centrală Di con,olidarea ace,tuia<

: re,tr$n)erea do&inan>ei +i,cale7 derularea proce,ului de con,olidare +i,cală Di

a&eliorarea coordonării dintre politica +i,cală Di cea &onetară<

: relativa +le3i#ili%are a cur,ului de ,c;i&# al leului Di reducerea )radului devulnera#ilitate a econo&iei la +luctua>iile ace,tei varia#ile<

: 8n,ănătoDirea Di 8ntărirea ,i,te&ului #ancar Di relativa creDtere a inter&edierii #ancare<

: ,porirea tran,paren>ei Di a re,pon,a#ilită>ii #ăncii centrale7 precu& Di a ariei Di

inten,ită>ii co&unicării BN" cu pu#licul Di pie>ele +inanciare7 inclu,iv 8n ceea ce priveDte

a,pectele le)ate de noua ,trate)ie de politică &onetară Di de pre)ătirea adoptării ei<

: conturarea &ai clară a co&porta&entelor &acroecono&ice Di a &ecani,&elor de

+unc>ionare a econo&iei nece,ară identi+icării Di creDterii e+icacită>ii canalelor de tran,&i,ie

&onetară.

e&er,urile BN" de creare a cadrului or)ani%atoric Di te;nic nece,ar i&ple&entării noii

,trate)ii de politică &onetară au durat / luni Di au #ene+iciat de a,i,ten>ă te;nică acordată de

*ondul Monetar Interna>ional Di de Banca Na>ională a Ce;iei.

O tră,ătură i&portantă a ,trate)iei de >intire directă a in+la>iei o repre%intă tran,paren>a ,a.

Acea,ta pre,upune co&unicarea către pu#lic a o#iectivelor Di a deci%iilor de politică &onetară7

precu& Di a proiec>iei evolu>iei in+la>iei7 precu& Di a ri,curilor Di incertitudinilor a,ociate ace,teia.

Co&unicarea tran,parentă +acilitea%ă evaluarea pu#lică a per+or&an>ei politicii &onetare7

contri#uind a,t+el la creDterea re,pon,a#ilită>ii #ăncii centrale.

?n conte3tul actualei ,trate)ii de politică &onetară7 principalul in,tru&ent de co&unicare

pe care 8l utili%ea%ă BN" e,te "aportul a,upra in+la>iei. (u#licat cu +recven>ă tri&e,trială7 ace,ta

include patru ,ec>iuni principale9

-



. evolu ii recente ale ratei in+la iei<ț ț

2. anali%a ,itua iei curente a econo&iei<ț

'. e3plica>ii privind deci%iile de politică &onetară din perioada anali%ată i anali%aș

,itua iei +inanciare<ț

-. proiec>ia BN" privind evolu>ia ratei in+la>iei pe un ori%ont de F tri&e,tre7incertitudinile Di ri,curile a,ociate proiec>iei i i&plica>iile cu&ulate ale ace,tora a,upra conduiteiș

viitoare a politicii &onetare.

?n ceea ce prive te opera iunile pe pia a &onetară7 ace,tea repre%intă cel &ai i&portantș ț ț

in,tru&ent de politică &onetară al BN". Ace,tea ,e reali%ea%ă la ini>iativa #ăncii centrale7 av$nd

ur&ătoarele +unc>ii9 );idarea ratelor de do#$ndă7 )e,tionarea condi>iilor lic;idită>ii de pe pia>a

&onetară Di ,e&nali%area orientării politicii &onetare.

(otrivit re)le&entărilor 8n vi)oare7 principalele cate)orii de opera>iuni de pia>ă &onetară

a+late la di,po%i>ia BN" ,unt9

opera>iuni repo : tran%ac>ii rever,i#ile7 de,tinate inectării de lic;iditate7 8n cadrul

cărora BN" cu&pără de la in,titu>iile de credit active eli)i#ile pentru tran%ac>ionare7 cu

an)aa&entul ace,tora de a ră,cu&păra activele re,pective la o dată ulterioară Di la un pre> ,ta#ilit

la data tran%ac>iei<

atra)ere de depo%ite : tran%ac>ii cu ,caden>a pre,ta#ilită7 de,tinate a#,or#>iei de

lic;iditate7 8n cadrul cărora BN" atra)e depo%ite de la in,titu>iile de credit.

Cu privire la ,etul de in,tru&ente Di proceduri prin care #anca centrală i&ple&entea%ă politica &onetară 8n vederea atin)erii o#iectivului ,ău +unda&ental7 principalele in,tru&ente ,unt9

• opera>iunile de pia>ă &onetară<

• +acilită>ile per&anente acordate in,titu>iilor de credit<

• re%ervele &ini&e o#li)atorii.

Cursul de schimb

(e de altă parte7 un alt +actor de in+luen ă i&portant 8n a+ară de rata in+la iei e,te cur,ul deț ț

,c;i&#. Ace,ta are un control relativ e+icace a,upra ratelor do#$n%ilor pe ter&en ,curt7 #ancacentrală put$nd in+luen>a inclu,iv &otiva>ia a)en>ilor econo&ici de a de>ine &onedă na ionalăț

co&parativ cu aceea de a de>ine &onedă ,trăină Di7 prin acea,ta7 cur,ul de ,c;i&#. Cu toate

ace,tea7 evolu>ia cur,ului de ,c;i&# e,te re%ultatul ac>iunii unui nu&ăr &ult &ai &are de +actori

4de e3e&plu7 aver,iunea la ri,c a inve,titorilor ,trăini7 de%ec;ili#rele &acroecono&ice interne Di



e3terne7 +actori politici etc.5. A,upra unora dintre aceDti +actori politica &onetară nu poate

ac>iona7 iar a,upra altora are o in+luen>ă li&itată Di condi>ionată ,trict de coeren>a celorlalte

politici &acroecono&ice 4+i,cală7 de venituri7 a re+or&elor ,tructurale5.

Cur,ul de ,c;i&# in+luen>ea%ă pre>ul relativ al #unurilor interne +a>ă de cel al #unurilor

tran%ac>ionate pe pie>ele e3terne. Un e3portator va c$Dti)a &ai &ult dacă pre>ul o#>inut 8n valutădin v$n%area #unurilor ,ale pe pie>ele e3terne e,te tran,+or&at 8n lei la un cur, de ,c;i&# &ai

ridicat 4&oneda na>ională e,te &ai depreciată5. (e de altă parte7 un i&portator va c$Dti)a &ai &ult

dacă #unurile v$ndute pe pia>a internă ,unt ac;i%i>ionate 8n valută la un co,t &ai &ic e3pri&at 8n

lei7 ec;ivalent al unei &onede na>ionale &ai apreciate. Cur,ul de ,c;i&# tran,&ite a,t+el 4prin

inter&ediul canalului e3porturilor nete7 ,au canalului indirect al cur,ului de ,c;i&#57 cu un

anu&it decala 8n ti&p7 i&pul,urile ini>iale ale ratei do#$n%ii de politică &onetară a,upra

activită>ii econo&ice.

2737 E-e%!ele a+l"%,r"" ra!e" do()$*"" de +ol"!"%, mo$e!ar,

?n +unc ie de ordinea o#iectivelor vi%ate de politica &onetară aplicată de BN"7 e+ecteleț

aplicării ratei do#$n%ii de politică &onetară pot +i diver,e. Haria ia ratei do#$n%ii are e+ecteț

&aore a,upra &a,ei &onetare7 ne+iind 8n,ă acelea i pe ter&en ,curt ,au &ediu. in ace,t punctș

de vedere7 ,e vor anali%a 8n continuare a&#ele ter&ene.

(e ter&en ,curt7 cre terea ratei do#$n%ii deter&ină cre terea &a,ei &onetare7 deoareceș ș

,pore te cererea ,peculativă de &onedă pe &o&ent i inver,7 ,căderea ratei do#$n%ii deter&inăș ș

reducerea &a,ei &onetare din cau%a di&inuării cererii ,peculative de &onedă. ?n,ă ace,t e+ect nu

e,te de durată i7 8n &o&entul ,ta#ili%ării ratei do#$n%ii7 ,e ,ta#ili%ea%ă de a,e&enea iș ș

previ%iunile care ,tau la #a%a cererii ,peculative de &onedă. A,t+el7 e+ectul tran%itoriu al varia ieiț

ratei do#$n%ii di,pare.

?n acela i ti&p7 pe ter&en &ediu7 cre terea ratei do#$n%ii 8ncetine te cre terea &a,eiș ș ș ș

&onetare7 8n ti&p ce o redu%ere a ra!e" do()$*"" a%%elerea*, %re !erea mae" mo$e!areș .

Nivelul ratei do#$n%ii a+ectea%ă cererea tran%ac ională de &onedă i ace,ta e,te e+ectul per&anentț șal varia iei ratei do#$n%ii.ț

Cererea i o+erta de #ani in+luen ea%ă ec;ili#rul ratei do#$n%ii i7 totodată7 ec;ili#rulș ț ș

&a,ei &onetare. Banca centrală va ac iona prin in+luen area o+ertei de #ani de pe pia a &onetară7ț ț ț

+ără a putea in+luen a direct cererea de #ani.ț

/



Nivelul ratei do#$n%ii de politică &onetară &ai are e+ecte directe a,upra procurării de

lic;iditate #ancară prin atra)erea de depo%ite i a,upra activită ii de creditare a #ăncilor ș ț

co&erciale.

Ca+"!olul 0 6 E'olu "a ra!e" do()$*"" de +ol"!"%, mo$e!ar, " a -a%!or"lor deț ș

"$-lue$ ,ț

0727 E'olu "a ra!e" do()$*"" de +ol"!"%, mo$e!ar,ț

volu iile ratei do#$n%ii de politică &onetară7 a +actorilor de in+luen ă i a celorlalteț ț ș

ele&ente anali%ate ,unt repre%entate )ra+ic7 pe #a%a datelor e3tra,e din #a%a de date interactivă aBN"7 pe perioada 0.0.200:'.2.20'.

Con+or& )ra+icului ..7 rata do#$n%ii de politică &onetară a avut un trend a,cendent lin

8n ulti&ii - ani7 cu perioade de ,ta)nare. e,cre terea e,te ne8ntreruptă7 valorile +iind po%i ionateș ț

8ntre po%i ia de ,tart .0 i po%i ia de la ,+$r itul ulti&ului an de anali%ă -.00.ț ș ț ș

"ata do#$n%ii de politică &onetară e,te &edia dintre rata do#$n%ii la +acilitatea de

creditare 4lo&#ard5 i rata do#$n%ii la +acilitatea de depo%it.ș



*acilitatea de creditare are rolul de a acoperi nevoile de lic;iditate ale #ăncilor

co&erciale7 8n ti&p ce +acilitatea de depo%it repre%intă pentru #ăncile co&erciale totalitatea

opera iunilor de atra)ere i con,tituire a re,ur,elor.ț ș

Acordarea de credite contri#uie la reali%area pro+itului ce con,tă 8n principal 8n do#$nda

plătită de către per,oanele +i%ice i uridice. Con,tituirea re,ur,elor7 pe de altă parte7 contri#uie lașacordarea de credite7 dar pre,upune i co,turile cu do#$nda plătită per,oanelor +i%ice i uridice deș ș

către #ăncile co&erciale. "atele do#$n%ii de pe pia a inter#ancară ro&$nea,că ,unt9 "OBIț

4"o&anian Inter#an Bid "ate5 i "OBO" 4"o&anian Inter#an O++er "ate5. Ace,tea ,unt rateș

de re+erin ă ce ,inteti%ea%ă 8ntrea)a activitate derulată pe parcur,ul unei %ile #ancare.ț

e aceea7 rata do#$n%ii la +acilitatea de creditare tre#uie ,ă +ie 8ntotdeauna ,uperioară ratei

do#$n%ii la +acilitatea de depo%it. Con+or& )ra+icelor de &ai o,7 a&#ele rate au avut un trend

a,cendent7 rata do#$n%ii la depo%ite atin)$nd un &ini& i,toric de E p.a.

F



0707 E'olu "a -a%!or"lor de "$-lue$ ,ț ț

?n continuare7 a& repre%entat )ra+ic corela ia dintre rata do#$n%ii de politică &onetară iț ș

+iecare din +actorii de in+luen ă7 i anu&e9 rata in+la iei i cur,ul de ,c;i&# la U" i US.ț ș ț ș ș

Ta#elele pe #a%a cărora ,:au reali%at )ra+icele ,e re)ă,e,c la Ane3e.

1



Coe+icientul de corela ie7 calculat cu +unc ia a+erentă din pro)ra&ul Micro,o+t O++iceț ț

3cel7 a re%ultat9

/.0=r

Coe+icientul de corela ie calculat re+lectă o le)ătură directă7 po%itivă i lineară 8ntre rataț ș

do#$n%ii de politică &onetară i rata in+la iei de pe tri&e,trele a+erente celor - ani. A,t+el7 pute&ș țo#,erva că o cre tere a pre urilor la #unurile de #a%ă deter&ină ,căderea ratei do#$n%ii i7 8nș ț ș

acela i ti&p7 cre terea cererii la credite. Cele două co&ponente ,e in+luen ea%ă una pe cealaltă iș ș ț ș

,unt 8ntr:o rela ie de interdependen ă.ț ț


3cel7 a re%ultat9

F.0−=r

Coe+icientul de corela ie calculat re+lectă o le)ătură inver,ă7 puternică7 ne)ativă i linearăț ș

8ntre +luctua iile cur,ului de ,c;i&# "ONJU" i rata do#$n%ii de politică &onetară. Cre tereaț ș șcur,ului de ,c;i&# in+luen ea%ă ,căderea ratei do#$n%ii la lei7 o+erind avantaul credităriiț

pre+eren iale 8n &oneda na ională +a ă de o &onedă ,trăină. "i,cul valutar are un rol +oarteț ț ț

i&portant 8n luarea ace,tor deci%ii de către con,u&atorul +inal7 iar politica &onetară a BN"

,urprinde cu ,ucce, ace,t ri,c i 8l atenuea%ă prin &ă,urile adoptate.ș

0




3cel7 a re%ultat9

C1.0−=r .

Coe+icientul de corela ie calculat re+lectă o le)ătură inver,ă7 ,la#ă7 ne)ativă i lineară 8ntreț ș

+luctua iile cur,ului de ,c;i&# "ONJUS i rata do#$n%ii de politică &onetară. (e )ra+ic7 ,eț ș

o#,ervă &ai #ine di,per,ia norului de puncte 8n urul liniei de trend7 cur,ul "ONJUS av$ndaceea i in+luen ă a,upra ratei do#$n%ii ca i cel "ONJU"7 8n,ă +ără in+luen e at$t de &ari a,upraș ț ș ț

varia iilor ratei do#$n%ii. Totu i7 a&#ele valute in+luen ea%ă 8n &are parte evolu ia in,tru&entuluiț ș ț ț

de politică &onetară i tre#uie luate 8n calculș

.

Ca+"!olul 3 6 I$-lue$ a ra!e" do()$*"" de +ol"!"%, mo$e!ar, +e +"a a %red"!elorț ț

d"$ Rom)$"a



3727 I$!rodu%ere +e +"a a (a$%ar, la $"'el de %red"!e7 A+ar" "e " %o$%e+!eț ț ș

Ori)inea i te&eiurile e3i,ten ei #ăncilor ș ț

"e+eritor la ori)inea #ăncilor7 8n literatura econo&ică de ,pecialitate ,e 8nt$lne,c

di+erite păreri i opinii. Unii cercetători ,u, in că pri&ii #anc;eri au +o,t cei care e+ectuauș ț

,c;i&#ul de #ani. Ace tia ,e nu&eau %ara+i i au +o,t pri&ii pre uitori ai &onedelor iș ș ț ș

inter&ediari ai circula iei &onetare.ț

Al i cercetători7 a,ocia%ă no iunea de #ancă &o&entului 8n care un )rup de per,oane aț ț

avut ideea de a pri&i di,poni#ilită i #ăne ti ,u# +or&ă de depo%ite7 de la cei care doreau ,ă +acăț ș

econo&ii7 i a o+eri 8&pru&uturi celor care aveau nevoie de +onduri ,upli&entare.ș

(ri&ele dove%i ale unei activită i #ancare ,e re)ă,e,c 8n Orientul Apropoiat 4Ba#ilon5 iț ș

)iptul Antic.

"olul activită ii #ancare 8n econo&ieț

(e &ă,ura de%voltării econo&ice i a a&pli+icării volu&ului i ,tructurii ,c;i&#ărilor7ș ș

locul %ara+ilor i că&ătarilor a +o,t luat de #ănci7 care preluau #anii de la de inătorii de capitaluriș ț

pentru a:i pă,tra 8n ,i)uran ă i a:i re&unera pe ace tia ,u# +or&ă de do#$ndă.ț ș ș

Activitatea #ancară ,e 8ncadrea%ă 8n ,ectorul ter iar al econo&iei na ionale7 4denu&it iț ț ș

,ectorul pre,tator de ,ervicii5 prin care ,e a,i)ură inter&edierea +inanciară dintre per,oanele

+i%ice i uridice care di,pun de un ,urplu, +inanciar7 pe de o parte7 i cele care au nevoie deș ș

+onduri #ăne ti7 pe de altă parte.șA,t+el7 activitatea principală a unei #ănci con,tă 8n co&er ul cu #ani. Banca e,teț

inter&ediarul care9

: pe de o parte7 cu&pără #ani7 ,uport$nd un co,t ,u# +or&a do#$n%ii plătite<

: pe de altă parte7 vinde7 pla,ea%ă #anii ,u# +or&a creditelor acordate o# in$nd venituriț

,u# +or&a do#$n%ilor 8nca,ate<

: pe l$n)ă ace,te activită i7 care con,tituie activitatea de #a%ă7 #ăncile pre,tea%ă i oț ș

)a&ă lar)ă de alte ,ervicii 4de,c;ideri de conturi7 e+ectuarea de plă i i 8nca,ări7 tren,+eruri deț ș

+onduri7 ,c;i&#uri valutare7 ,ervicii +inanciare7 etc.5 pentru care 8nca,ea%ă ,pe%e i co&i,ioane.ș

Conceptul de ,i,te& #ancar

Si,te&ul #ancar poate +i de+init ca an,a&#lu in,titu iilor autori%ate ,ă e+ectue%e opera iuniț ț

#ancare pe teritoriul unei ări7 percu& i a rela iilor de cola#orare dintre ele7 inclu,iv rela iileț ș ț ț

ace,tora cu ceilal i a)en i econo&ici din econo&ia na ională care repre%intă clientela #ancară.ț ț ț

2



?n cadrul in,titu iilor de credit 8nt$lni& două tipuri de opera iuni i anu&e9ț ț ș

O+era "u$"le +a"'eț 7 cele de con,tituire a re,ur,elor7 prin9

: +or&area +ondurilor proprii<

: con,tituirea depo%itelor<

: opera iuni de re+inan are.ț ț

O+era "u$"le a%!"'eț 7 unde ne 8ncadră& i noi pe partea de creditare7 careș

repre%intă pentru #ăncile co&erciale opera iunile de utili%are a re,ur,elor &o#ili%ate de cătreț

in,titu iile #ancare ,u# +or&a atra)erii de depo%ite7 a contractării de 8&pru&uturi ,au din alteț

,ur,e 8n vederea 8ndeplinirii +unc iilor ,peci+ice. Opera iunile active ,e re+eră la9ț ț

: opera iuni cu nu&erar<ț

: o+era "u$" de %red"!are8ț

: opera iuni de pla,a&ent.ț

Ce ne intere,ea%ă 8n &od direct ,unt opera iunile de creditare7 8n ,pecial conceptele deț

credit i credit #ancar.ș

?n ceea ce prive te creditul7 ace,ta repre%intă ,u&a de #ani ,au alte valori pe care oș

per,oană nu&ită creditor o acordă unei alte per,oane7 nu&ită de#itor7 pe o anu&ită perioadă de

ti&p7 contra unei do#$n%i7 i care ur&ea%ă a +i re,tituită la anu&ite ter&ene7 nu&ite ,caden e.ș ț

(rintre ele&entele o#li)atorii ale unui credit ,e )ă,e,c9 ,u&a creditului7 do#$nda7 perioada pentru

care e contractat creditul7 &odalitatea de ra&#ur,are ! con,tantă ,au de)re,ivă7 )aran ii7 )iran i7ț ț

ter&ene de ra&#ur,are.

Creditul #ancar repre%intă ,u&a de #ani acordată de o #ancă 8n calitate de 8&pru&utător

4creditor5 unei per,oane +i%ice ,au uridice 8n calitate de 8&pru&utat 4de#itor57 pe o anu&ită

perioadă de ti&p7 cu o anu&ită de,tina ie7 contra unei do#$n%i. Creditul #ancar ,e acordă contraț

unor )aran ii i 8n #a%a unor contracte 8nc;eiate 8ntre păr i7 care re)le&entea%ă drepturile iț ș ț ș

o#li)a iile păr ilor.ț ț

Ce &ai e,te de re inut e,te +aptul că7 ace,tea repre%intă porto+oliul cel &ai i&portant deț

active pentru o #ancă co&ercială i 8n acela i ti&p +or&a principală de +olo,ire a re,ur,elor.ș șHolu&ul creditelor acordate de #ănci 8n cur,ul unui an e,te &ult &ai &are dec$t ,oldul ace,tora la

+inele anului care apare 8n #ilan .ț

?n ,tructură creditele de tre%orerie ,unt cele &ai ,olicitate i repre%intă pe,te 0E dinș

creditele ne)uverna&entale 4#ancare5. Ace,tea ,e acordă pentru activitatea curentă de e3ploatare

,u# +or&a creditelor )lo#ale de e3ploatare7 liniilor de credite i creditelor pe o#iect. Crediteleș

'



pentru ec;ipa&ent de in cca. 2E din creditele #ancare i ,e acordă pentru rete;nolo)i%are iț ș ș

&oderni%are7 i&porturi de &a ini i utilae7 reali%area de noi capacită i de produc ie.ș ș ț ț

in punct de vedere al #ene+iciarilor7 pe,te 10E din credite ,e acordă a)en ilor ț

econo&ici7 popula ia de in$nd p$nă la 0E. acă ave& 8n vedere că popula ia de ine pondereaț ț ț ț

principală la crearea re,ur,elor de creditare apare un +eno&en de ,u#creditare a ace,teia.Activitatea de retail 8ncă in,u+icient de%voltată7 precu& i +a%a incipientă 8n care ,e a+lă creditulș

ipotecar +ac ca volu&ul creditelor pentru popula ie ,ă ,e &en ină la un nivel redu,. Activitatea deț ț

creditare aduce venituri i&portante #ăncilor prin do#$n%i7 co&i,ioane i alte ,pe%e #ancareș

o# inute din derularea creditelor7 co&i,ioane din ,erviciile #ancare de cont curent7 opera iuni cuț ț

nu&erar7 carduri7 plă i electronice etc.ț

Marea varietate de credite #ancare ,e di+eren ia%ă după9ț

: o#iectul creditului<

: )aran ia o+erită<ț

: ,e%onalitate i altele.ș

Creditul #ancar are două +unc ii7 i anu&e9ț ș

+unc ia de redi,tri#uire<ț

+unc ia de e&i,iune.ț

3707 I$-lue$ a ra!e" do()$*"" de +ol"!"%, mo$e!ar, +e +"a a %red"!elor d"$ Rom)$"aț ț

a9 e'olu "a ra!e" do()$*"" la %red"!e +e +"a a (a$%ar, /$ "$!er'alul 0121&0123ț ț

o#$nda repre%intă co,tul #anilor lua i cu 8&pru&ut. "ata do#$n%ii repre%intă do#$ndaț

e3pri&ată ca procent din ,u&a 8&pru&utată.

"ata do#$n%ii e,te o varia#ilă econo&ică ce repre%intă un intere, ,porit 8n r$ndul

popula iei7 al co&paniilor7 ,tatului7 in,titu iilor +inanciare. ?n )eneral7 &otiva ia ac iunilor ț ț ț ț

8ntreprin,e de participan ii pe pie ele +inanciare e,te le)ată de acoperirea de+icitului de re,ur,eț ț

4+inan area nevoilor ,upli&entare de capital5 ,au de identi+icarea unei oportunită i de pla,are aț ț

e3ce,ului de re,ur,e 4oportunită i de inve,tire5. e a,e&enea7 ,tatul e,te direct intere,at deț

evolu ia ratei do#$n%ii pentru a ,ta#ilii co,tul la care 8 i acoperă de+icitul #u)etar. (e de altă parte7ț ș

o #ancă centrală utili%ea%ă rata do#$n%ii ca in,tru&ent de politică &onetară 8n reali%area

o#iectivelor ,ale7 8n ti&p ce #ăncile co&erciale utili%ea%ă7 8n principal7 rata do#$n%ii ca ,ur,ă de

pro+it 8n activitatea de inter&ediere a cererii i o+ertei de capitaluri. Băncile co&erciale7 caș

-



principali inter&ediari 8n ,i,te&ul +inanciar din "o&$nia7 de,+ă oară opera iuni cu clien iiș ț ț

ne#ancari7 cu alte #ănci co&erciale ,au cu #anca centrală7 ,ta#ilind rata do#$n%ii pentru +iecare

contrapartidă 8n parte.

in$nd ,ea&a de ace,te a,pecte7 ratele do#$n%ii i&portante 8n ,i,te&ul +inanciar dinȚ

"o&$nia ,unt9. "atele do#$n%ii practicate de #anca centrală9

a5 rata do#$n%ii de re+erin ăț

#5 rata do#$n%ii de politică &onetară

c5 rata do#$n%ii a+erentă +acilită ii per&anante de credit repre%intă rata la care #ăncileț

,e pot 8&pru&uta pe ter&en de o %i de la BN"

d5 rata do#$n%ii a+erentă +acilită ii per&anente de depo%it.ț

2. "atele do#$n%ii practicate de #ăncile co&erciale9

ratele do#$n%ii a+erente opera iunilor cu clien ii ne#ancari la depo%ite i la credite. ?nț ț ș

ceea ce prive te creditele7 ace,tea repre%intă o utili%are a re,ur,elor #ăncilor7 re)ă,indu:,eș

8n activul #ilan ului7 ratele a+erente ace,tora ,e nu&e,c rate active ale do#$n%iiț

ratele do#$n%ii de pe pia a inter#ancară.ț

?n vederea unei anali%e &ai a&ănun ite7 8n )ra+icele ur&ătoare a& repre%entat evolu iileț ț

at$t ale ratelor do#$n%ii de politică &onetară la +acilitatea de creditare7 practicate de BN"7 c$t iș

,u&ele creditelor acordate de in,titu iile de credit7 8n +iecare din cei - ani de anali%ă. upă cu&ț

pute& o#,erva7 rata do#$n%ii la credite a ,că%ut con,tant7 cu &ici perioade de ,ta#ilitate7deter&in$nd o cre tere a volu&ului de credite noi acordate. (erioadele de ,ta#ilitate auș

repre%entat un i&pul, pentru cre terea cererii de creditare 8n r$ndul per,oanelor +i%ice i 8n r$ndulș ș

per,oanelor uridice7 prin pri,&a previ%iunilor opti&i,te de ,cădere con,tantă a ratelor do#$n%ii iș

de cre tere a acordării de credite. ?n pre%ent7 ,e &en ine trendul de,cre,cător al ratei do#$n%ii deș ț

creditare i cel cre,cător pentru creditele acordate 8n &oneda na ională.ș ț



/



Totodată7 dacă ne raportă& la )ra+icele &ai ,u, repre%entate ne pute& da ,ea&a că,c;i&#ările care au avut loc 8n econo&ie datorită cri%ei +inanciare din anul 200F7 au avut ur&ări

i a,upra pie ei #ancare 8n do&enii precu& cel al )o,podăriilor popula iei7 IMM:urilor i de ce nuș ț ț ș

i cel corporate.ș

Cererea de credite a +ăcut re+erire la &ai &ulte a,pecte care au condu, la deteriorarea

capacită ii de creditare a ,i,te&ului #ancar precu&9 re,tr$n)erea pie ei interne i a principalelor ț ț ș

pie e de e3port a a+ectat econo&ia reală7 conduc$nd la reducerea #onită ii +inanciare aț ț

8ntreprinderilor private 48n ,pecial IMM:uri5< nu&ărul de 8ntreprinderi 8n )eneral7 dar 8n ,pecial a

celor pro+ita#ile ,:a redu,7 prin ur&are ,:a redu, i nu&ărul clien ilor poten iali ai #ăncilor< ,upra:ș ț ț

8ndatorarea relativă a )o,podăriilor popula iei etc.ț

Totu i un a,pect po%itiv 8l con,tituie 8n e,en ă7 di&inuarea di+eren ialului de do#$ndă careș ț ț

e,te unul dintre +actorii care au capacitatea de a a&eliora co&petitivitatea 8nterprinderilor din

"o&$nia pe pia a locală i cea internă7 ace,t decala e,te de natură ,ă )enere%e 8ncredere 8nț ș

econo&ie i ,ă contri#uie deci,iv la relan,area proce,ului inve,ti ional 4inve,ti ii auto;tone iș ț ț ș

inve,ti ii ,trăine directe5.ț

(9 e'olu "a mae" mo$e!are /$ "$!er'alul 0121&0123ț

Ma,a &onetară repre%intă totalitatea &iloacelor de plată din cadrul unei econo&ii la un

&o&ent dat ,au ca o &edie pe o anu&ită perioadă.

Ma,a &onetară 4o+erta de &onedă5 K cantitatea totală de #ani din econo&ie.



Banii repre%intă9

: datorii ale ,i,te&ului #ancar +a ă de ,i,te&ul ne#ancar<ț

: crean e ale ,i,te&ului ne#a&car +a ă de ,i,te&ul #ancar.ț ț

A)re)atul &onetar M' 48n ,en, lar)5 cuprinde9

. nu&erar 8n circula ie M M2 Mț2. depo%ite overni);t:depo%ite la vedere

'. depo%ite cu durata ini ială de p$nă la 2 ani inclu,ivț

-. depo%ite cu preavi% &ai &ic ,au e)al cu ' luni

. 8&pru&uturi din opera iuni repo 4v$n%area de titluri ca &ai apoi ,a +ie ră,cu&părate la unț

pre &ai &are:di+eren a de pre repre%intă do#$nda plătităț ț ț

/. unită i 4ac iuni5 ale +ondurilor de pia ă &onetarăț ț ț

. titluri de valoare ne)ocia#ile e&i,e cu &aturitatea de p$nă la 2 ani inclu,iv.

Con+or& )ra+icului de &ai ,u,7 ne pute& da ,ea&a că evolu ia &a,ei &onetare 8ncep$ndț

cu luna ianuarie 200 i ter&in$ndu:,e cu luna dece&#rie 20'7 a avut un trend a,cendent. Atunciș

c$nd pre+erin a pentru lic;iditate i de inerile de re%erve 8n e3ce, ale #ăncilor co&erciale cre,c7ț ș ț

&ultiplicatorul &onetar ,cade. ?n ace,te condi ii7 &a,a &onetară ,cade datorită di&inuăriiț

+eno&enului de &ultiplicare a depo%itelor. Mai &ult7 un &ultiplicator &ai redu, i&pune

interven ii &ai &ari ale #ăncii centrale atunci c$nd ,e dore te in+luen area de o anu&ită &anieră aț ș ț

F



&a,ei &onetare prin inter&ediul #a%ei &onetare. e a,e&enea7 8n ,itua ii de cri%ă e,te po,i#il caț

&ultiplicatorul #a%ei &onetare ,ă +ie volatil7 iar capacitatea #ăncii centrale de a in+luen a &a,aț

&onetară prin inte&ediul #a%ei &onetare ,cade. Cu alte cuvinte poten ialul de creditare dinț

econo&ie e,te &ai cre,cut.

Ca+"!olul 5 6 Co$%lu*""

Cu privire la cele &ai ,u, &en ionate pute& tra)e ur&ătoarele conclu%ii 8n le)ătură cu &aiț

&ulte a,pecte tratate i anu&e9ș

"ata do#$n%ii de politică &onetară din "o&$nia a avut un trend de,cendent 8n perioada

anali%ată .ian.200 : '.dec.20'<

*actori de in+luen ă9 : le)ătură directă7 po%itivă7 lineară 8ntre rata do#$n%ii de politicăț

&onetară i rata in+la iei<ș ț

: le)ături inver,e7 ne)ative7 lineare i puternice 8ntre rata do#$n%iiș

de politică &onetară i cur,urile ,e ,c;i&# ale U" i US 8n raport cu "ON<ș ș

"ata do#$n%ii de politică &onetară la +acilitatea de creditare a ,că%ut 8n intervalul anali%at

i a deter&inat cre terea creditelor acordate de in,titu iile de credit7 at$t pentruș ș ț

)o,podăriile popula iei7 c$t i pentru ,ocietă ile ne+inanciare<ț ș ț

Cre terea volu&ului de credite acordate a condu, la cre terea &onedei ,cripturale pu,e 8nș ș

circula ie7 deter&in$nd cre terea &a,ei &onetare 8n ,en, lar)<ț ș

A,t+el7 cre terea &a,ei &onetare a )enerat con,u&7 cererea devan,$nd o+erta iș ș

contri#uind la cre terea ratei in+la iei<ș ț

"e,tr$n)erea pie ei interne i a principalelor pie e de e3port a a+ectat econo&ia reală7ț ș ț

conduc$nd la reducerea #onită ii +inanciare a 8ntreprinderilor private 48n ,pecial IMM:uri5<ț

Nu&ărul de 8ntreprinderi 8n )eneral7 dar 8n ,pecial a celor pro+ita#ile ,:a redu,7 prin

ur&are ,:a redu, i nu&ărul clien ilor poten iali ai #ăncilor<ș ț ț

"educerea venitului di,poni#il al popula iei a condu, la pră#u irea con,u&ului intern i laț ș ș

deteriorarea #onită ii +inanciare a popula iei<ț ț

(entru re)le&entarea i derularea rela iilor dintre #ănci7 8ntreprin%ători i popula ie ar ș ț ș ț

tre#ui o i&plicare &ai puternică din partea concuren ei.ț

1



B"(l"ogra-"e

. Boti 7 S.7ș Opera iunile institu iilor de credit ț ț 7 ditura Univer,ită ii Tran,ilvania dinț

Bra ov7 200ș

2. Boti 7 S.7ș ic ionar de termeni monetar)bancariț 7 ditura Univer,ită ii Tran,ilvaniaț

din Bra ov7 202ș

'. @ăpodeanu7 .7 +olitici monetare7 ditura acia7 Clu:Napoca7 2002

-. Monitorul O+icial7 Ordonană nr. (* din &-.aug.&'((7 Cap. I7 Art. '

. ;ttp9JJ.#nr.roJ

20

http://www.bnr.ro/

http://www.bnr.ro/

evoluția ratei dobânzii de politică monetară

Documents