evolutia pib

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANAFACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING

EVOLUTIA PIB-ULUI ROMANIEI IN PERIOADA 2009 – 2012

Albu Marius

Bucovei Silviu

Grupa: 304


Evoluţia Produsului Intern Brut

Indicatorul de rezultate cel mai sintetic al evoluţiei unei economii naţionale îl

reprezintă Produsul Intern Brut. Acesta şi PIB/locuitor sunt indicatorii care dau substanţă

în legătură cu evoluţia economică a ţării într-o perioadă dată.

Analizând seria de date 2000-2011, constatăm că ritmurile de creştere a PIB au

pornit, în anul 2000, de la o rată de creştere de 2,1% apoi, în intervalul 2001-2003, au

înregistrat creşteri de peste 5%, respectiv 5,7% în 2001, 5,1% în 2002, 5,2% în 2003.

Anul 2004 a fost un an de vârf al întregii economii româneşti în perioada începând

cu anul 1990, înregistrându-se o creştere de 8,4% a PIB. În perioada 2005 – prima parte a

anului 2008, s-au înregistrat ritmuri substanţiale de creştere a PIB, deşi pe plan

internaţional, încă din 2007-2008 se declanşase semnalul, justificat de evoluţia ţărilor

dezvoltate (SUA, Marea Britanie, Spania, Franţa, Canada, Germania etc.), pe care România

le-a ignorat...deşi chiar autorul spunea încă din volumul „România 2006 ...” că „economia

naţională este în faţa unei crize economico-financiare ce se va declanşa fără nici un

dubiu...”. Trimestrul patru al anului 2008 ne-a pus în faţa primei evoluţii negative a PIB,

aspect ce s-a accentuat serios în 2009, an în care scăderea PIB se anticipează a se situa în

jurul a opt puncte procentuale.

Aceste niveluri înregistrate până la sfârşitul anului 2008 sunt net superioare

ritmurilor înregistrate de majoritatea din cele 27 de ţări din Uniunea Europeană, de ţările

dezvoltate, ca şi de ţările care au aderat ulterior la Uniunea Europeană.

Anul 2005 indică o rată de creştere de 4,1% care, pe fond, este afectată de unele

evenimente nedorite survenite în anul respectiv (aici am în vedere inundaţiile deosebite,


efectele acestora asupra agriculturii şi, pe fond, contribuţia scăzută a agriculturii la

realizarea PIB din ţara noastră).

În anul 2006, PIB a înregistrat o rată de creştere de 7,7%, iar în 2007 de 6,0%.

Anul 2008, cu specificaţie pentru trimestrul patru, când se înregistrează prima scădere,

confirmă tendinţa de evoluţie economică pozitivă a României.

Probabil că, analizând această serie de date pe şapte ani, ritmul mediu de creştere a

economiei româneşti, în condiţii medii normale, se situează în preajma a 5%. Anul 2008 a

marcat o ultimă creştere de 7,3%, fiind, alături de creşterea 2007-2006, de 7,7%, cele mai

semnificative din întreaga evoluţie a României. În anul 2009, s-a remarcat brutal efectul

crizei concretizat într-o scădere a PIB-ului de 7,1 %. Trendul a continuat şi în 2010, când am

înregistrat, faţă de 2009, o scădere de -1,3%. În primele zece luni ale anului 2011,

consemnăm o inversare a trendului ratei de creştere a PIB, acesta fiind cu cca. 1,0% mai

mare decât în 2010, perioadă comparabilă.

Pentru cei care sunt interesaţi să transpună aceste cifre relative în cifre absolute,

precizăm că PIB înregistrat în anul 2005 a fost de 287,2 miliarde lei, de 342,418 miliarde

lei în 2006, de 404,7 miliarde lei în 2007, de 514,7 miliarde lei în 2008, 498,007 miliarde

lei în 2009 şi 513,641 miliarde lei în 2010 exprimate în preţurile curente ale fiecărui an,

aceasta evidenţiind o modificare ce poate fi stabilită, în preţuri comparabile, prin deflatare,

pentru a vedea care a fost nivelul înregistrat în fiecare an, în termeni reali.

În intervalul de timp analizat, PIB a evoluat în mod echilibrat, cu tendinţa de

creştere a aportului (ponderii) serviciilor la realizarea acestui indicator şi de scădere a

industriei, prin restructurare-reorganizare, cu efecte diferite, de la o perioadă la alta, ale

agriculturii care a înregistrat ritmuri de creştere diferenţiate. Problema agriculturii, a

evoluţiei acesteia, trebuie dimensionată în două sensuri: pe de o parte, este vorba de

contribuţia cantitativă a recoltelor şi producţiilor realizate, iar pe de altă parte, de factorul

calitativ care, în condiţiile climatice nefavorabile, nu constituie suportul de care are nevoie


economia, pentru a se dezvolta în consecinţă.

În legătură cu factorii de influenţă asupra creşterii PIB în acest interval de timp,

considerăm că impozitele pe produs au avut o influenţă aproximativ constantă, serviciile au

avut creşterea cea mai puternică faţă de anul anterior, fiind în 2006 de 3,6%, în 2007 de

3,5% şi în 2008 de 2,6% din sporul PIB realizat, construcţiile au urmat un curs ascendent

de-a lungul întregii perioade, în sensul că prin investirea de capital privat, prin dezvoltarea

infrastructurii etc., a crescut aportul acestui sector la realizarea PIB, industria a avut un

efect oarecum stagnant, iar din punct de vedere al agriculturii, aceasta a avut contribuţie

diferită, pozitivă în anii 2001, 2003, 2004 şi 2006 înregistrând o producţie negativă şi

determinând o reducere cu 1,7% a PIB în 2005 şi 1,3% în 2007, şi pozitivă, de 1,2%, în

2008.

În anii 2009 şi 2010, cu excepţia serviciilor financiare şi industriei în 2010, au

înregistrat scăderi.

Astfel, în 2009, agricultura a scăzut cu -4,3%, industria cu -1,4%, construcţiile cu -

13,3%, comerţul interior cu -10,4%, serviciile financiare cu -4,9%, alte servicii cu -0,4%,

valoarea adăugată brută cu -6,4% şi impozitele cu -12,6%.

Anul 2010 evidenţiază o uşoară redresare a modificării influenţei factorilor de

creştere ai PIB. Astfel, agricultura a înregistrat o scădere de -0,8%, industria a crescut cu

5,1%, construcţiile au scăzut cu -10,7%, comerţul interior a scăzut cu -5%, serviciile

financiare au crescut cu 0,8%, alte activităţi de servicii au scăzut cu -2,8%, valoarea

adăugată brută a scăzut cu -1,1%, iar impozitele nete pe produs au scăzut cu -2,5%.

Ramurile economiei naţionale care au contribuit la aceasta au avut o evoluţie

oarecum similară, în sensul că valoarea adăugată brută realizată în ramurile economiei

naţionale a crescut de la o perioadă la alta, determinând o pondere mai ridicată la formarea

PIB şi la creşterea acestuia, exceptând agricultura, care a prezentat o evoluţie sinuoasă.


Agricultura poate că nici în perioadele următoare nu va fi în măsură să contribuie la

realizarea unei contribuţii adecvate.

Din punct de vedere al utilizărilor, observăm că formarea brută de capital,

consumul final colectiv al administraţiei publice, consumul final individual al gospodăriilor

populaţiei deţin ponderea cea mai mare la formarea PIB, de-a lungul perioadei

accentuându-se efectul negativ al activităţii de comeţ exterior care, prin exporturile nete

comparate algebric cu importurile, , din 2000 până în 2008, au avut contribuţii negative la

realizarea PIB Aşa de pildă, în anul 2006, PIB a fost afectat de excedentul importurilor, de

10,31 miliarde euro, în 2007 de 21,9508 miliarde euro şi în 2008 de 24,8922 milioane euro.

Pe total, activitatea de comerţ exterior a avut un efect negativ, punctul maxim fiind atins în

anul 2008.

Şi în analiza după utilizări, în anii 2009-2010 înregistrăm reducerea indicilor de

modificare a factorilor (categoriilor) de realizare a PIB. Astfel, în anul 2009 s-au înregistrat

următoarele scăderi: consumul final efectiv -7,8%, consumul final efectiv al gospodăriilor

populaţiei -8,7%, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei -10,5%,

formarea brută de capital -13,1%, exportul de bunuri şi servicii -5,3%, importul de bunuri şi

servicii – 20,9%.

În anul 2011, s-au înregistrat scăderi ale indicilor principalelor utilizări ale PIB,

după cum urmează: consumul final efectiv scade cu -2,1%, consumul individual efectiv al

gospodăriilor populaţiei -2,0%, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei

-1,6%, cheltuiala pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul

gospodăriilor populaţiei -5,4%, cheltuiala pentru consumul final al administraţiei publice - 3,2% şi formarea brută de capital fix -13,1%. În acelaşi an au înregistrat creşteri utilizările

din export de bunuri şi servicii 11,6%.

Situaţia devine şi mai alarmantă, cel puţin ca tendinţă, deoarece prin evoluţia şi

aprecierea monedei naţionale, exporturile sunt tot mai reduse, existând perspective reduse


ca acestea să crească şi să conducă la echilibrarea balanţei comerciale externe.

Din punctul de vedere al participării sectoarelor ca formă de proprietate la

realizarea PIB, perioada 2000-2009 semnifică, cu unele mici oscilaţii, creşterea aportului

sectorului privat la formarea PIB Dacă în anul 2000, sectorul privat contribuia cu 65,6% la

realizarea PIB, acest indicator are tendinţe de uşoară creştere în anii 2001-2003, ajungând

în 2004 la o pondere de 72,2% din PIB care s-a realizat în sectorul privat. Anul 2005

prezintă o mică oscilaţie, de 1,8%, şi aceasta deoarece valoarea adăugată brută realizată în

agricultură a scăzut de la 97,8% în 2004, la 95,5% în anul 2005, adică aproximativ nivelul

de 2% pe care l-am menţionat. Ponderea sectorului privat la realizarea PIB s-a diminuat

uşor, fiind în 2006 (69,8%), în 2007 de 70,2% şi în 2008 de 71.4%. În anii următori (2009-

2011), ponderea sectorului privat la realizarea PIB s-a menţinut constantă cu uşoare

modificări în jurul valorii de 70%.

PIB-ul Romaniei a fost in 2012 cat cel al statului Iowa, a 30-a economie din SUA.

(Fig. 1 )

PIB-ul Romaniei, de 169,396 de miliarde dolari in 2012, este cat cel al statului american Iowa (152,436 de miliarde dolari). Iowa este pe locul al 30-lea dintre cele 50 de state americane plus Disctrict of Columbia.


Evolutia PIB-ului Romaniei 2009-2012

Anul Volum (mld. Euro) Variatia (%)

2009 118,2 -6,6%

2010 124,4 -1,1%

2011 131,3 +2,3

2012 169,3 +0,7

(Tabelul 1)

Anul Trimestru Evolutie trimestru la acelasi trimestru din

anul anterior (%)

Evolutia trimestru la trimestrul anterior

2009 T1 -6,20 -4,10T2 -8,70 -1,5T3 -7,10 0,10T4 -6,50 -1,5

2010 T1 -2,60 -0,3T2 -1,50 0,3T3 -2,50 -0,7T4 -0,60 0,1

2011 T1 1,60 0,6T2 1,70 0,2T3 4,4 1,8T4 1,9 -0,2

2012 T1 0,3 -0,1T2 1,1 0,5T3 0,01 -0,2T4 0,04 0,04

(Tabelul 2)


Top 10 companii care sustin 10% din PIB-ul Romaniei

Cele mai profitabile 10 companii din Romania reusesc sa aduca venituri suficient de mari incat sa sustina 10% din PIB-ul Romaniei. In concret, cifra de afaceri cumulata a acestor companii este de 55 miliarde lei (13 miliarde euro), aceasta suma reprezentand aproximativ 10% din produsul intern brut pe anul 2010.

La sfarsitul listei cu cele mai profitabile companii se afla Enel Distributie Muntenia, profitul inregistrat de aceasta companie anul trecut fiind de 105,08 milioane lei (25,02 milioane euro), in scadere puternica fata de 2009, cand raportase 280,05 milioane lei.Marja de profit a Enel Distributie Muntenia a coborat puternic in 2010, la 14,3%, fata de 38,22% in 2009.

Pe locul 9 se situeaza distribuitorul de gaze naturale GDF Suez Energy care si-a marit cifra de afaceri anul trecut cu 4% ajungand la 3,76 miliarde lei (896,17 milioane euro), comparativ cu nivelul cifrei de afaceri din 2009, de 3,63 milioane lei. Profitul a scazut insa la aproape 200 milioane lei (47,6 milioane euro), fata de 380,38 milioane lei, cat a fost raportat in 2009.

Locul 8 este ocupat de compania British American Tobacco care a inregistrat un BAT de 222,06 milioane lei (52,87 milioane euro), in scadere cu 32% fata de castigul din 2009, de 326,97 milioane lei. In schimb, cifra de afaceri a crescut cu circa 10%, de la 4,41 miliarde lei, la 4,83 miliarde lei (1,15 miliarde euro).

Lafarge Ciment se situeaza pe locul 7, cu un rezultat net de 234,26 milioane lei (55,77 milioane euro), cu 22% mai putin decat in 2009.

Locul 6 revine Fondului Proprietatea cu un profit net de 456,18 milioane lei (108,6 milioane euro), in scadere cu 37%, de la 730,14 milioane lei.

Locul 5 este ocupat de Vodafone Romania care a coborat anul acesta de pe locul 3 ocupat anul trecut. Profitul Vodafone a scazut in 2010 de la 1,03 miliarde lei in 2009 la 486,98 milioane lei (115,95 milioane euro).

BRD SocGen se situeaza pe locul al 4-lea cu un castig in crestere anul trecut cu 15%, pana la 19,04 miliarde lei (4,5 miliarde euro), fata de anul anterior, cand s-au cifrat la 16,47 miliarde lei. Pe locul 3 se afla care a urcat anul trecut pe a treia pozitie dupa rezultatul net de 651,21 milioane lei (155, 05 milioane euro), in crestere cu 14% fata de 2009.


Compania Orange se situeaza pe locul 2 cu 933,96 milioane lei (222,37 milioane euro) inregistrate in 2010, scaderea fiind de 18,5% fata de 2009. Cifra de afaceri a scazut cu doar 6%, pana la 4,16 miliarde lei (990,76 milioane euro), comparativ cu nivelul din 2009, de 4,42 miliarde lei.

Pe primul loc se afla OMV Petrom, compania care a reusit sa isi mareasca profitul, ajungand la 1,8 miliarde lei (428,37 milioane euro). Cifra de afaceri a companiei cu actionariat austriac a fost anul trecut de 13,95 miliarde lei (3,32 miliarde euro), in crestere cu 8,7% fata de 2009. Cifra din 2010 reprezinta 2,7% din PIB-ul Romaniei. OMV Petrom este in prezent cea mai valoroasa companie romaneasca, iar statul detine aproximativ 20% din actiunile acestei companii.


Bibliografie

Anghelache C. (2011) – “România 2011. Starea economică în malaxorul crizei”, Editura Economică, Bucureşti

Biji, M., Lilea, E., Roşca, E., Vătui, M. (2010) - ”Statistica pentru economişti” Editura Economică, Bucureşti

Voineagu,V., Ştefănescu, A. (2008) - „Romania’s Economic Growth During 1990-2006 And In The First Semester Of 2007”, Theoretical and Applied Economics, Volume (Year): 04(521)(supplement) (2008), Issue (Month): 04(521)(supplement) (April)

Site-uri: http://www.revistadestatistica.ro/ http://www.contributors.ro/ http://www.gandul.info http://legislatiamuncii.manager.ro

http://legislatiamuncii.manager.ro/

http://www.gandul.info/

http://www.contributors.ro/

http://www.revistadestatistica.ro/

evolutia pib

Documents