Test nr.8I. Nicolo Machiavelli1.1. Prezentai doctrina politico juridic a lui Nicolo Machiavelli. Centrul doctrinei lui Machiavelli este conceptia umanista.Prin aceasta conceptie autorul se indeparteaza de conceptia religioasa despre lume.Asemenea umanistilor Machiavelli concepe omul in calitate de centru al conceptiei despre lume, creator al istoriei.Statul se intemeiaza potrivit doctrinei lui Machiavelli pe relatiile dintre guvernanti si guvernati.Aceasta relatie constituind totodata si fundament al stabilitatii guvernelor.Scopul statului este siguranta cetatenilor si garantarea stabilitatii proprietatii private.Forma de organizare a guvernarii statului prin care se atinge cel mai inalt grad al stabilitatii statului si a guvernarii pentru autor este republica. Machiavelli afirma necesitatea conceperii si intelegerii realitatii politice in calitate de categorie distincta a activitatii umane.Intelegerea si principiile activitatii politice sunt distincte de cele ale religiei si moralitatii laice:relatiilor politice le sunt specifice legalitatile politice.1.2. Stabilii semnificaia maximei Scopul scuz mijloacele pe baza ideilor lui N.Machiavelli. In opera sa principele M.spunea ca in vremurile grele cind e vorba de salvarea statului, omul de actiune nu trebuie sa se impiedice de nici un considerent de justitie sau injustitie, de omenie sau confuzie, de rusine sau glorie:esentialul care prevaleaza asupra orice afirma Machiavelli este de asigura salvarea si libertatea.IN acest context a fost formulat sloganul scopul scuza mijloacele care a primit numele de machiavelism .In fond Machiavelli a teoretizat cu siceritate si curaj ceea ce stia de cind lumea , anumeca ceea e conteaza in politica sunt interesele si forta nu consideratii de justitie si morala. In vederea realizarii scopului politic urmarit Machiavelli propune in calitate de mijloace de atingere a scopurilor politice: siretenia, viclenia, tradarea, violenta, cruzimea etc.Asemenea mijloace fara indoiala erau utilizate la scara larga in acele timpuri.Insa faptul ca au fost propuse in mod deschis a influentat negativ asupra renumelui autorului.Aceasta formula:scopul scuza mijloacele nu este utilizata in opera lui machiavelli chiar daca se deduce din aceasta si reflecta continutul politic al operei acestui autor. 1.3. Evaluai machiavelismul ca principiu istoric i ca realitate. Machiavelism este un termen referitor la teoria politic expus de Niccol Machiavelli, n cartea cu titlul Principele, aprut n 1515, n care, cu sinceritate, dar mai ales cu cinism, a susinut c n politic se pot folosi absolut orice mijloace ce pot duce la atingerea scopului propus: vicleug, minciun, lips de scrupule, sforrie, manevre diabolice, trdare, corupere etc., de unde i principiul "scopul scuz mijloacele".Termenul machiavelism, este utilizat pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele care folosesc aceste principii n viaa politic sau personal sunt numii frecvent machiavelici.

II. Logica aplicrii i interpretrii dreptului

1. Relatai despre teorii i principii ale interpretrii dreptului. In cadrul dreptului, au fost sintetizate 2 teorii asupra interpretarii: teoria ,,interpretare-intelegere,, si teoria ,, interpretare-adaptare,,. Teoria ,, interpretare-intelegere,, sau coala exegetic a dreptului s-a format in Franta,s-a fondat pe dogma ca dreptul este pe de-a intregul cuprins in legea scrisa. A interpreta- a explica legea,a descoperi si elucida sensul exact si veritabil al legii, interpretul nu inventeaza nimic. Sustinatorii acestei teorii considera ca asa cum teologul descopera in textul sacru vointa divina, asa si juristul are a reconstitui in textul legii vointa legiuitorului. Teoria,,interpretare-adaptare,, se bazeaza pe ideea ca a interpreta inseamna a specifica un text general, a adapta la exigentele actuale.Legate de interpretare au fost formulate anumite principii importante actului interpretativ. Interpretarea de fundementare se bazeaza pe principiile generale ale dreptului, precum cel al libertatii, egalitatii, responsabilitatii,echitatii si justitiei etc.2. Analizai regulile logice ale interpretrii dreptului. Avem urmatoarele reguli: regula de inteligibilitate, prin care interpretarea se prezinta intr-un limbaj clar si accesibil celuilalt, regula de adecvare conform careia interpretarile sunt oferite adecvat cu semnificatiile relevate, orice defect de adecvare genereaza contraargumente; regula de verosimilitate, care indica ca interpretarile trebuie sa fie verosimile si credibile. Regula coerentei, argumentele unei interpretari sunt distribuite in ordinea regulilor de coerenta logica.Regula intentionalitatii- interpretarile descriu intentional.Regula economicitatii- interpreatarea se avanseaza in limitele materiei tratate.Regula substitutiei- argumentele dificile sunt substituite cu altele cu un grad mai mic de dificultate de acceptare3. Argumentai cum decurge procesul de soluionare a lacunei prin analogie. Analogia e considerata de logica atit drept o forma de rationament, un mijloc de completare a lacunelor in procesul de aplicare a dreptului, cit si un argument al interpretarii logice folosit in cadrul interpretarii propriu zise.Judecatorul in cazul lacunei , aplicind analogia, interpreteaza dreptul, desi analogia e calificata ca un procedeu de completare a dr. Pozitiv, dar numai completarea este de unica folosinta.Deci completarea lacunelor legii se face cu ajutorul analogiei, prin recurgere, fie la normele dreptului civil, cind vorbim despre analogia legii, fie la principiile generale ale dreptului civil cind vorbim despre analogia dreptului.

Test nr.9 I. Jean Bodin1.1.Descriei ideea suveranitii statului n concepia lui Jean Bodin. Statul este prezentat de ginditorul francez in calitate de totalitate a familiilor asupra carora se rasfringe o conducere suverana.Statul se deosebeste de alte forme de asociere sociala prin caracterul sau juridic si suveran al statului.In fiecare stat trebuie sa existe potrivit doctrinei lui Bodin o putere suprema ,unica si indiviziblia.Deoarece nu exista stat fara putere suverana, ea se instituie incalitate de element distinctiv al existentei statale.Reprezentind puterea permanenta si indivizibila a staului, suveranitatea este reprezentata de autor in calitate de realizare de catre stat a celor mai importante activitati:1.Adoptarea legilor; 2Declararea si incheierea razboaielor; 3Numirea functionarilor 4.Realizare justitiei inclusiv gratierea; 5.Stabilirea si colectarea ipozitelor.1.2.Stabilii i caracterizai trsturile fundamentale ale suveranitii dup Jean Bodin. Principalele trasaturi ale suveranitatii potrivit doctrinei acestui ginditor francez sunt:1.Caracterul permanent-puterea de stat se instituie pentru o perioada de timp care nu se determina in mod anticipat.Potrivit doctrinei lui Bodin, detinatorul puterii de stat, investit in functie pentru o perioada determinata de timp nu este suveran2.Caracterul absolut-suveranul nu poate fi supus legilor create de el.Suveranul este deasupra legilor, comportamentul lui nu poate fi supus reglementarilor juridice.Vointa suveranului este mai presus de lege si vointa celorlati subiecti de drept.3.Caracterul indivizibil si unitar-autorul francez afirma necesitatea detinerii depline a puterii de stat de catre o persoana sau organ de conducere, respingind forma mixta de guvernare.4.Caracterul neconditionat si continuu:autorul afirma dreptul detinatorului puterii de stat de a solutiona problemele social-politice fara a fi obligat sa-si coordoneze propriile decizii cu alte persoane sau institutii. 1.3.Evaluai trsturile formelor de guvernmnt n concepia politico-juridic a lui Jean Bodin. Formele de organizare a statului sunt determinate in baza criteriului apartenetei puterii de stat. Bodin afirma existenta a 3 forme ale suveranitatii:1.Democratia:puterea intregii sau a majoritatii cetatenilor; 2.Aristocratia:puterea celor alesi; 3.Monarhia: puterea unei singure persoane.Bodin afirma astfel existenta a 3 forme de guvernare care sunt identice cu formele de organizare a statului: democratia, aristocratia, monarhia.Dar el opteaz pentru monarhie, ca form de guvernare n stat n care deintorul puterii este o singur persoan, care este capabil i suficient s menin suveranitatea unic i indivizibil. Dar se opune categoric monarhiei tiranice i monarhiei senioriate. El propune monarhia legitim, n cadrul crei supuii ascult de monarh iar acesta ascult de legile naturii. Puterea executiv, ca atribut esenial al guvernrii, nu are nici una din trsturile puterii suverane dar nici atribuii care s tirbeasc natura suveran. Dar fiecare form de guvernmnt poate fi: un guvernmnt popular, aristocratic sau mix (forme de guvernmnt). II. Logica aplicrii i interpretrii dreptului1.Relatai despre aplicarea dreptului prin interpretare. Interpretarea are scopul de a elimina incertitudinea si dubiile care provin din formularea normelor..Acolo unde cuvintele normei juridice in contextul circumstantelor spetei date genereaza mai mult decit un sens, scopul interpretarii este de a da o orientare pentru alegerea unicii solutii legale.Interpretarea normei inseamna nu numai gasirea sensului ascuns in fraza, dar si selectarea din diverse sensuri pe care le contine textul aceluia care se considera corect si competent.Interpretarea e apreciata ca ,, procesul intelectual de stabilire a sensului exact al normelor juridice in vederea aplicarii acestora, a solutionarii unor cauze,,. Interpretarea dreptului se refera la interpretarea temeiurilor principale ale functionarii dreptului in societate.Aplicarea dreptului, in esenta consta in elaborarea si realizarea unui sistem de actiuni statale, in vederea transpunerii in practica a dispozitiilor si a sanctiunilor normelor de drept.N.Popa apreciaza aplicarea dreptului ca pe o activitate gindita, constientizata, rationalizata, care implica diverse actiuni de organizare a puterii in viata a normelor de drept, prin crearea unor raporturi juridice.Aplicarea dreptului e un proces complex ce se realizeaza in baza legilor si a celorlalte acte normative care compun sistemul juridic 2. Analizai fazele de aplicarea a dreptului.Se considera ca aplicarea dreptului parcurge urmatoarele faze: stabilirea starii de fapt, alegerea normei de drept, interpretarea normelor juridice, elaborarea actului de aplicare.Dintre fazele de aplicare a dreptului interpretarea reprezinta un moment important care consta in realizarea unor operatiuni de lamurire si concretizare a continutului regulii de drept cuprinsa in norma de drept.3.Argumentai importana cunoaterii fundamentelor logice ale interpretrii normei pentru activitatea practic a unui jurist.

Test nr.10I. Hugo Grotius1.1.Definii i determinai fundamentul, principiile i metodele de cunoatere a dreptului natural dup Hugo Grotius. Puternic influentat de noua orientare de gindire produsa de Renastere, convisn fiind ca dezbinarile teologice nu pot duce la principii unitare care sa intemeieze activitatea politico-juridica,Grotius considera ca singurele care pot asigura aceasta unitate sunt principiile dreptului natural.Grotius considera dreptul natural izvoraste din nevoia de a trai in societate, din grija pe care o are omul de a pastra societatea.Gr. afirma ca apartine dreptului natural tot ceea ce este in conformitatea cu natura rationala si sociala a omului.Deasemenea dreptul natural nu apartine vointei fie ea umana sau divina.Sustinind ca dreptul natural este imuabil,Grotius va spune ca aceasta nu numai ca nu depinde de vointa omului ci nici chiar vointa lui Dumnezeu nu-l poate schimba.Deci dreptul natural este o dispozitie a ratiuni care isi trage valoarea din natura sa din puterea sa inascuta dintrun imperativ nascut din constiinta sociala a omului.1.2.Determinai contribuia lui H.Grotius n dreptul internaional public. Premergtor tratatului de pace de la Westfalia, juristul olandez Hugo Grotius (1583-1645), considerat printele tiinei dreptului internaional, prin operele sale i ndeosebi Mare Liberum (Marea Liber) i De jure belli ac pacis(Despre dreptul rzboiului i pcii), realizeaz prima expunere de ansamblu a dreptului internaional. El ddea astfel, un fundament juridic puternic independenei i suveranitii statelor, care creau reguli de conduit ntre ele. A dat, de asemenea, dovad de toleran, respingnd discriminrile n relaiile dintre statele cretine i cele infidele i admind ncheierea de tratate cu acestea. Dezvoltnd ideea rzboiului just, a formulat reguli de purtare a acestuia, inspirate din considerente umanitare. Nu ntmpltor literatura consacrat evoluiei dreptului internaional public precizeaz c adevratul fondator al dreptului internaional rmne ns olandezul Hugo Grotius, creatorul unei teorii intermediare ntre concepia tradiional, bazat pe religie, i concepia pozitivist, potrivit creia dreptul nu se ntemeiaz pe voina divinitii, ci pe contiina i raiunea umanitii. Pacea Westfalian rmne ca un moment de referin n viaa internaional, deoarece a consfinit ntr-un tratat convenit dup negocieri dificile i complicate ncetarea Rzboiului de 30 de ani. Tratatele Westfalice inaugureaz n istoria Europei nceputul congreselor europene i reaezarea raporturilor ntre statele continentului. H. Grotius formula principiul libertii de comer, navigaie i pescuit n largul mrii n sensul c marea dincolo de o anumit limit de la rm nu poate fi nsuit de state sau persoane particulare, prin ocupaie sau alte mijloace, iar folosirea mrii de un stat s nu mpiedice libertatea altor state.

1.3.Argumentai aplicabilitatea principiului pacta sunt servanda n dreptul intern i n dreptul internaional. Principiul forei obligatorii, exprimat i prin adagiul pacta sunt servanda, este acea regul de drept potrivit creia actul juridic civil legal ncheiat se impune prilor (n cazul contractelor) sau prii (n cazul actelor juridice unilaterale) ntocmai ca legea. n alte cuvinte, executarea actului juridic civil este obligatorie pentru pri, iar nu facultativ. n aplicarea principiului pacta sunt servanda, s-a decis c o parte contractant nu poate s modifice, n mod unilateral, preul convenit n momentul ncheierii contractului.

II.Fundamente logice ale creaiei legislative1.Relatai despre etapele elaborrii legilor. Initierea proiectului de lege-de catre presedintele R.M.,Guvernul si adunarea populara a unitatii teritoriale autonome Gagauzia pot fi autori ai proiectelor de acte legislative sau ai propunerilor legislative. Dezbaterea proiectului- prin prezentarea expunerii de motive, apoi a fiecarui articol in parte, la dezbateri pro si contra. Adoptarea proiectului de lege, legile organice cu votul majoritatii deputatilor dupa cel putin 2 lecturi, legile ordinare si hotaririle cu votul majoritatii deputatilor prezenti.Proiectele de lege prezentate de guvern sunt examinate de parlament. Legile se transmit spre promulgare Presedintelui R.M. Promulgarea legii prin care seful statului confirma oficial ca o lege a fost adoptata de Parlament cu respectarea procedurii prevazute de de Constitutie si ca urmare punerea ei in aplicare de catre organele competente ale statului. Publicarea legii in Monitorul Oficial prin care legea e adusa la cunostinta societatii. 2.Caracterizai operaiile logice folosite n creaia legislativ de legiuitor. Clasificarea- este operatia logica care urmareste ordonarea unei multimi de obiecte prin selectarea unor proprietati comune.Constructia juridica-spre deosebire de clasificare, acesta este un procedeu mai complex, chemat sa ofere o configurare logica si sintetica solutiilor legale si sa asigure capacitatea de expansiune reglementarilor juridice.Functia specifica a constructiilor juridice este introducerea coerentei logice in complexul de reglementari. Fictiunea este un procedeu de tehnica juridica care consta in presupunerea unui fapt sau situatii diferite de realitate pentru a deduce consecinte juridice.Prezumtiile- esenta acestora consta in transformarea unei probabilitati intr-o certitudine.Uneori prezumtia si fictiunea pot fi confundate. 3.Argumentai respectarea regulilor de tehnic legislativ i a principiilor logicii n procesul de elaborare a legilor. 7p. Analiza fundamentelor dreptului si in legatura cu activitatea de legiferare, in calitate de element indispensabil, indica anumite reguli:Fundamentarea constienta a activitatii de elaborare a legii,Tendinta catre echilibrarea stabilitatii cu mobilitatea legii, accesibilitatea legii si interpretarea legii in sistemul actelor normative. O importanta majora in elaborarea legilor il au in calitate de fundament teoretic principiile dreptului:democratism,echitate sociala,umanism,corespondenta intre normele juridice si nivelul economic si cultural al dezvoltarii societatii, prioritatea normelor internationale asupra celor nationale, inalienabilitatea drepturilor si libertatilor omului.

Test nr.11

I. Thomas Hobbes1.1. Prezentai teoria contractului social n viziunea lui Thomas Hobbes. Oamenii mereu se afla intre ei intr-o stare de razboi, aceasta stare este determinata pe de oparte de frica oamenilor de moarte iar pe de alta parte de cautarea gloriei.dar aceasta este si starea care trezeste in fiecare constiinta necesitatii instituirii unei puteri politice care tinindui pe toti la respect va putea sa stabileasca principiile unei paci si unei concordii civile.Hobbes sutine ideea ca statul este intemeiat printr-un ac voluntar prin care fiecare om se angajeaza fata de fiecare altul de a investi un tert cu dreptul de al guverna.Astfel toti oamenii prin acest contract social abandoneaza dreptul de a se guverna pe ei insisi, suveranului.In conceptia lui Hobbes exista doua contracte:cel prin care indivizii se asociaza intre ei si cel prin care ei cedeaza toate drepturile suveranului.1.2. Determinai raportul dintre drept i lege dup Thomas Hobbes. Hobbes furnizeaza urmatoarea formula:autoritatea, nu adevarul este cea care face legea.Legea este expresia vointei celui care dispune de dreptul de a comanda, ea nu este validata nici de particulari nici de juristi ci unicul legislator este suveranul, singura sursa a legislatiei politice.1.3. Exprimai o atitudine fa de ideea lui Thomas Hobbes despre egoismul nnscut al omului. Hobbes afirma ca omul nu este sociabil de la natura , omul este in mod natural egoist, cauta numai binele sau propriu este insensibil fata de cel al altora.Daca omul ar fi privit ca guvernat numai de natura sa ar trebui sa se recunoasca drept inevitabil un razboi permanent intre fiecare individ si semenii sai, pentru a fiecare cauta sa aiba un folos in dauna celorlalti.

II. Fundamente logice ale creaiei legislative

1.Relatai despre caracterul logic al procesului de elaborare a legilor Pentru a pune in evidenta aspecte legate de fundamentele logice ale creatiei legislative, trebuie sa intelegem esenta acestor concepte: politica juridica, program legislativ, legiferarea, tehnica juridica, tehnica legislativa.Procesul de legiferare e considerat, datorita complexitatii sale, stiinta, arta si deopotriva tehnica.Trebuie sa ne referim la anumite caracteristici, precizari de ordin general ale actului legislativ.In primul rind retinem ideea caracterului sistemic al legislatiei unui stat, in cadrul careia fiecare ramura de dr.,cod si lege constituie sisteme normative organizate, conform unor principii ale logicii juridice, dar si de traditie. In procesul de legiferare trebuie sa se tina cont de sistematizarea materiei reglementate-se face prin intermediu unor subdiviziuni reprezentate de articol,sectiune, capitol si titlul. Pentru a detine un caracter logic in procesul de legiferare e necesar de a se tine cont de urmatoarele reguli: fundamentarea constienta a activitatii de elaborare a legii,tendinta catre echilibrarea stabilitatii cu mobilitatea legii,accesibilitatea legii, interpretarea legii in sistemul actelor normative.In procesul de elaborare a legilor trebuie sa fie prezente 2 faze importante: diagnosticarea necesitatilor sociale si determinarea solutiilor legislative. 2.Specificai logica juridic n analiza normelor juridice.Logica juridica isi aduce contributia la analiza normei juridice intr-un mod particular.Putem scoate in evidenta mai multe aplicatii ale logicii juridice asupra normei:delimitarea conceptuala a normei juridice, intelegerea actului de creatie legislativa ca o activitate de cunoastere complexa, formularea si expunerea normelor in conformitate cu cerintele principiilor gindirii coerente,analiza componentelor normei juridice,validarea normei juridice. 3.Argumentai respectarea regulilor de tehnic legislativ i a principiilor logicii n procesul de elaborare a legilor. 7p. Pentru a detine un caracter logic in procesul de legiferare e necesar de a se tine cont de urmatoarele reguli: fundamentarea constienta a activitatii de elaborare a legii-deci legiutorul trebuie sa redea intr-o formula rationala realitatea sociala.Tendinta catre echilibrarea stabilitatii cu mobilitatea legii-menirea regulii de dr. Este sa ordoneze marea diversitate a realitatilor sociale, sa garanteze siguranta persoanei si ordinea publica.Accesibilitatea legii- este nevoie de unitste,rigoare si exprimare clara a legilor fiindca nivelul cultural al destinatorilor legii e diferit.Interpretarea legii in sistemul actelor normative-prevede ca sistemul de dr. Trebuie sa fie caracterizat de unitate si coeziune logico-normativa.Elaborarea legii e un proces creativ, ce se deruleaza atit la nivelul cunoasterii cit si la nivelul tehnic si procedural.Deci respectarea regulilor de tehnica legislativa contribuie la constituirea unor legi bine elaborate, cu un continut bine structurat, pe intelesul tuturor.

Test nr.12I. John Locke1.1.Descriei teoria contractului social n viziunea lui John Locke. Lock afirma ca omul este o fiinta sociala,daca omul nu ar fi astfel societatea civila nu ar fi fost posibil sa fie constituita.Trecerea de la starea de natura la societatea civila a fost posibila pentru ca starea de natura are unele caracteristici care o apropie de societatea civila si face posibila aceasta trecere.Lock sustien ca trecerea de la starea naturala la societatea civila a avut loc in urma unui consens general prin care oamenii au dorit un maximum de securitate si libertate.Trecerea de la Statul natural la statul civil sa facut in baza unui contract bazat pe consimtamintul comun.Obiectul contractului este garantia drepturilor naturale nu suprimarea lor in favoarea suveranului.Singurul drept pe care asociatii il pun la dispozitia societatii civile este acela de a pedepsi si a face dreptate.Ca in orice contract daca una dintre parti nu respecta obligatia, contractul poate fi anulat.1.2.Analizai principiile obligatorii pentru stabilirea regimului de libertate evideniate de Locke. Libertatea indivizilor reprezint o regul imuabil de via, obligatorie pentru toi membrii societii. Garania libertii o constituie egalitatea tuturor, obligativitatea legii. Legile elaborate de stat trebuie s corespund legii naturale, ca expresie general pentru toi, att pentru legislator, ct i pentru indivizi. Membrii societii trebuie s se conduc de acele legi de care se conduce societatea, deoarece toi snt egali dup legea naturii. 1.3.Apreciai contribuia lui John Locke la formularea teoriei separrii puterilor. Dup convingerea lui LOCK n statul englez contemporan lui, ar exista urmtoarele puteri:a) Putere legislativ (puterea suprem, care edicteaz legi obligatorii);b) Puterea executiv (ca putere a monarhului);c) Puterea federativ (atribuit statului, o putere a regelui).El consider, c funcionarea n bune condiii a Constituiei pretinde separarea puterii legislative de puterea executiv, ceea ce nseamn c Parlamentul fiind puterea suprem i marea nobilime, are controlul asupra statului.Lock considera ca nici o putere in stat nu poate fi o putere absolut arbitrara.Pentru aceasta puterile in stat trebuie sa fie separate pentru c exercitarea puterilor in stat de catre acelasi organ al puterii poate duce la tentatia de a abuza de aceasta, in felul acesta drepturile naturale ale omului putind fi incalcate.

II.Forme logice ale gndirii juridice1. Relatai despre raionamentul juridic, indicnd i conceptul acestuia.Rationamentul este un ansamblu de judecati dintre care una numita concluzie, este sustinuta de celelalte numite premise. Rationamentul este actul prin care determinam valoarea de adevar a unei judecati cu ajutorul altor judecati.Raionamentuleste o form de gndire, prin care se obin cunotine noi din judecile existente.Judecile din care deriv concluziile se numescpremise, iar judecata obinut, cea care reprezintcunotine noi, se numete concluzie.Raionamentuleste o operaie logic, n rezultatul creia dinuna sau mai multe judeci, pe care le numim premise, deriv o judecat nou, care se numeteconcluzie. El este procesul de obinere a cunotinelor, exprimate prin judeci din alte cunotine,care la fel sunt exprimate prin judeci.Esena logic a raionamentului const n micarea gndirii de la analiza cunotinelor dejaexistente lasintezacunotinelornoi. Aceastmicareareun caracter obiectivisedetermin delegturile reale ale realitii. Legtura obiectiv, reflectat n contiin asigura legtura logic agndurilor. Iar lipsa legturilor obiective a realitii duce la greeli logice. Pentru ca concluziaobinut s fie o judecat adevrat, trebuie ca premisele raionamentului s fie judeci adevrate,De asemenea, trebuie ca raionamentul s fie corect, adic s fie alctuit conform regulilor impuse,n funcie de tipul acestuia. ns, se poate ntmpla c i din premise false se pot obine concluziiadevrate.1. Analizai tipurile de raionamente juridice.Raionamentul este o form de gndire, prin care se obin cunotine noi din judecile existente. Exist mai multe tipuri de raionamente. Dup orientarea conchiderii, fundamentarea logic a concluziei se disting raionamente deductive, inductive i prin analogie . Raionamente deductive imediate. Raionamentele deductive imediate sunt acele raionamente, n care dintr-o singur judecat este derivat o concluzie. Raionamente cu propoziii compuse. Silogismele pur ipotetice sunt silogismele alctuite din judeci implicative, ipotetice, Silogismele ipotetico-categorice sunt silogismele n care una dintre premise este o judecat ipotetic, implicativ, iar cealalt o judecat categoric. Silogisme pur disjunctive sunt silogismele alctuite din judeci disjunctive. Se ntlnesc destul de rar n gndire, fiind prea simple. Silogisme disjunctiv-categorice sunt silogismele alctuite att din judeci disjunctive, ct i categorice, Silogisme cu premise ipotetice i disjunctive sunt silogismele n care una dintre premise este implicativ, iar cealalt categoric. Raionamente inductive. n raionamentele inductive legtura dintre premise i concluzie nu se bazeaz pe legea logic, ci pe baze factuale sau psihologice, care nu au caracter formal. Raionamente prin analogie. Analogia juridic. Raionamentul prin analogie este ntotdeauna anticipat de operaia de comparaie a dou obiecte, care permite s se gseasc ceea prin ce ele se aseamn i prin ce se deosebesc. Se compar dou obiecte i se observ c ele au unele trsturi asemntoare. De aici se face concluzia c asemnarea lor se rspndete i asupra acelor trsturi, care nu au fost nc examinate. Se deosebesc dou tipuri de analogie analogia obiectelor i analogia relaiilor. Analogia obiectelor este analogia n care obiect al asemnrii servesc dou obiecte, iar trstura transferabil o constituie calitile acestor obiecte. Analogia relaiilor este raionamentul prin analogie n care obiect al asemnrii sunt relaiile ntre dou perechi de obiecte, iar caracteristic transferabil calitile acestor relaii.Raionamenteledeductiveimediate: Conversiunea este raionamentuldeductiv imediat princaredintr-ooarecarejudecat categoric se deduce o alt judecat categoric prin inversarea termenilor. Obversiunea este raionamentul deductiv imediat care se fundamenteaz pe introducerea, deplasareasau eliminare negaiei.nacestraionamentseschimbcalitateacopuleiiapredicatului logic. Inversiunea-inferenta prin care derivam dintr-o judecata data o alta judecata cu subiectul contradictoriu subiectului judecatii initiale.

1. Argumentai necesitatea respectrii structurii silogismului juridic ntr-o hotrire judectoreasc.7pSilogismul poate fi caracterizat ca un rationament in care doua judecati categorice care au un termen comun se deduce o judecata de asemenea categorica, ce are ca termeni termenii necomuni ai primelor.El prezinta urmatoarea structura: termenul mediu-care e termenul comun al celor 2 premise. Termenii extremi-terminii care apar in concluzie si in cite una din cele 2 premise.Premisa majora-care contine predicatul concluziei,adica termenul major al silogismului.Premisa minora care contine termenul minor.Concluzia, care are drept subiecte si predicate termenii necomuni ai premiselor si nu contine termenul care le e comun.

Test nr.13I.Charles Montesquieu1.1.Prezentai doctrina politico-juridic a lui Charles Montesquieu Charles-Louis de Secondat Montesquieu elucideaz problema dreptului i statului n opera sa cea mai reprezentativ Despre spiritul legilor. Preocuprile lui au avut drept obiect de cercetare problema privind libertatea politic ca fundament al dreptului i statului. Monesquieu susine c pentru a asigura aceast libertate este nevoie de existena unor legi juste i de o organizare corespunztoare a statului.Cercetnd natura uman, el constat c la diferite popoare exist diferite legi i moravuri i c acestea rezult nu numai din fantezia arbitrar a oamenilor, ci i din o cauz comun . Legilein conceptia lui Montesquieu nu trebuie s fie separate de mprejurrile n care au fost fcute. Orice lege trebuie s corespund factorilor geografici, climei, particularitilor poporului, numrului popilaiei unui stat, tradiiilor formate, etc. Toi aceti factori determinai creaz spiritul legilor, ca expresie a raionalitii, legalitii, justiiei, care preced existena acestora.1.2.Determinai completrile i precizrile aduse de Charles Montesquieu teoriei contractului social. In conceptia lui M.preocuparea pentru conservarea fiintei sale in face pe om fricos.Datorita fricei fiecare se simte inferior fata de toti ceilalti fapt pentru care oamenii se simt egali intre ei.Teama ii face pe oameni sa se fereasca unii de altii dar de vreme ce ar vedea ca teama lor e reciproca, ei vor simti necesitatrea de a se apropia unii de altii.Dupa M.inca din starea de natura oamenii simteau nevoia de a trai impreuna in pace.Statul civil apare ca urmare a manifestarilor de vointa a tuturor vointelor individuale.La M. Starea de razboi incepe odata cu constituirea societatii.De indata ce se afla in societatea oamenii pierd simturile slabiciunilor, egalitatea care exista intre ei inceteaza si incepe starea de razboi.In societate oamenii devin constienti de forta lor incercind sa obtina cit mai multe avantaje.Fiecare societate constienta de forta sa va incerca sa obtina avantaje in relatie cu alte societati, ceea ce duce la starea de razboi intre popoare.Starea de razboi duce la aparitia legilor pozitive in cadrul societatii.Aceasta societate nu sar putea mentine fara un guvernamint,de aceea gruparea tutror fortelor individuale formeaza ceea ce se cheama statul politic. 1.3.Apreciai contribuia lui Charles Montesquieu la dezvoltarea teoriei separaiei puterilor. Meritul lui Charles-Louis de Secondat, baron de Montesquieu este c a sistematizat toate ideile referitoare la teoria separrii puterilor existente pn la el i le-a dat o nou interpretare n sensul existenei unor puteri distincte, atribuite unor organe separate i independente unele de altele. Spre deosebire de predecesorii si, Montesquieu a realizat c aplicarea eficient n practic a teoriei respective i garantarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor este incompatibil cu imixtiunea puterilor, de aceea este necesar existena a trei puteri distincte i anume: legislativ, executiv i judectoreasc. Aceast tez este expus n opera Spiritul Legilor, potrivit creia puterea executiv revine regelui, puterea legislativ adunrilor populare (Camera Comunelor), iar puterea judectoreasc este ncredinat unui corp de judectori profesioniti i independeni. Acestea trebuie s fie clar separate, s nu interfereze una n ,,treburile celeilalte, fiecare avnd funcii bine definite: elaborarea legilor, aplicarea lor i judecarea corect a conflictelor care apar n societate, n funcie de prevederile legii existente la un moment dat. n acest context, fr ndoial, certificatul de natere a teoriei separriiputerilor n sensul atribuit n prezent este opera Spiritul Legilor n care Montesquieu face celebra descriere a celor trei puteri ale statului, descriere care contureaz o teorie rmas pentru totdeauna n contiina celor care cred n valorile democraiei i libertii: ,,n fiecare stat exist trei feluri de puteri: puterea legislativ, puterea executiv privitoare la chestiunile care in de dreptul ginilor i puterea executiv privitoare la cele ce in de dreptul civil.

II.Forme logice ale gndirii juridice1. Relatai despre tipurile de judecti juridice (cognitive, pragmatice i axioligice).Judecatile cognitive sunt acele judecati care transmit o informatie cu o anumita valoare logica, informatia fiind de obicei redata printr-o afirmatie.Ele pot lua diverse forme:-pot fi categorice,, modale, ipotetice, disjunctive.Judecatile pragmatice au intentia de a-l determina pe cel caruia i se adreseaza sa efectueze o actiune.Cele mai importante judecati pragmatice sunt cele deontice-statueaza o obligatie pentru subiect,o permisiune sau o interdictie; imperative-care transmit un indemn sau ordin si cele interogative care cer un raspuns din partea subiectului. Judecati axiologice care au intentia de a oferi o apreciere valorica, de a situa subiectul pe o scara de valori.2. Stabilii asemnrile i deosebirile dintre cele trei forme logice ale gndirii juridice.Logica opereaza cu cunoasterea rationala caracterizata de 3 forme: notiunea exprimata prin cuvinte, judecata- exprimata prin propozitii si rationamentul prin fraze . In cadrul logicii juridice se opereaza la fel cu notiunea, judecata si rationamentul juridic ca forme in care se incadreaza gindirea juridica.Spre deosebire de notiuni judecatile se caracterizeaza prin valori de adevar.La fel ca si in cazul notiunilor si judecatilor, rationamentele sunt redate in anumite forme lingvistice.3. Expunei-v asupra necesitii utilizrii judecilor juridice de ctre legiuitor.

Test nr.14I.Jean J. Rousseau1.1.Prezentai teoria contractului social n viziunea lui Jean J. Rousseau. In conceptia lui Rousseau acordul vointelor libere este cauza aparitiei societatii.Libertatea este principiul care o face sa existe si totodata sa subziste.Contractul social nu este obligatoriu pentru popor decit daca el este liber consimtit.Pacea sociala nu poate fi obtinuta decit printro conventie, oamenii au ajuns intrun stadiu in care nu mai puteau raminea in starea de natura.Aceasta necesitatea ia impins pe indivizii izolati spre unirea fortelor pentru a invinge orice rezistenta.Daca contractul nu este respectat fiecare din asociati il poate denunta si va reintra in drepturile sale naturale anterioare.Fiecare asociat se uneste in felul acesta cu toti si nu se uneste cu nimeni in particular el nu se supune decit lui insusi si ramine liber ca inainte.In conceptia lui Rousseau societatea nu este o adunare de indivizi ci o structura de relatii , de relatii juridic stabilite si aparate, protejate de corpul social in intregul sau.1.2.Comparai cauzele de apariie a statului dup Jean J. Rousseau i Thomas Hobbes. La Hobbes Oamenii mereu se afla intre ei intr-o stare de razboi, aceasta stare este determinata pe de oparte de frica oamenilor de moarte iar pe de alta parte de cautarea gloriei.dar aceasta este si starea care trezeste in fiecare constiinta necesitatii instituirii unei puteri politice care tinindui pe toti la respect va putea sa stabileasca principiile unei paci si unei concordii civile.Hobbes sutine ideea ca statul este intemeiat printr-un ac voluntar prin care fiecare om se angajeaza fata de fiecare altul de a investi un tert cu dreptul de al guverna.Astfel toti oamenii prin acest contract social abandoneaza dreptul de a se guverna pe ei insisi, suveranului.In conceptia lui Hobbes exista doua contracte:cel prin care indivizii se asociaza intre ei si cel prin care ei cedeaza toate drepturile suveranului. La Rousseau insa oamenii in starea lor naturala sunt fericiti , liberi, independenti si inocenti.Conform opiniei lui R. Asocierea nu este in fiinta omului, asocierea oamenilor fiind un act de deliberare, o decizie prin care oamenii contrar tendintelor lor naturale se asociaza pentru a face fata impreuna amenintarilor. 1.3.Apreciai influena doctrinei lui Jean J. Rousseau asupra programului revoluiei franceze. Rousseau a influenat hotrtor, alturi de Voltaire i Diderot, spiritul revoluionar, principiile de drept i contiina social a epocii; ideile lui se regsesc masiv n schimbrile promovate de Revoluia francez din 1789.Rasunetul ideilor lui Rousseau este dovedit de faptul ca "Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului", devenita program al Revolutiei de la 1789, din Franta a fost elaborata pe baza "Contractului social", regasit, n mare parte apoi, n prima Constitutie republicana a Frantei, precum si n alte constitutii europene. Impactul puternic al ideilor contractualiste rousseau-iste a fost asupra iacobinilor care au vzut n minitratatul de drept politic, Contractul social, instrumentul de distrugere a statului monarhic-feudal, de construire a unei noi ordini politice. Jean Jack Rousseau n lucrari criticnd regimul din Franta a scos n evidenta noi cai de solutionare. In special Rousseau sustinnd ca statul apartine poporului i nu conducerii a fost eficient n nsuirea ntelesului de stat-natiune. A initiat prabuirea suveranitatii divine a regelui i n loc a scos n evidenta vederea suveranitate a poporului. Rousseau sustinnd ca toti oamenii s-au nascut egali i liberi a subliniat stringenta continuarii i n viata sociala a egalitatii i libertatii. Cu notiunea de consens social a atras atentie la reprezentarea vointei generale, a pus bazele legilor i constitutiei actuale. Razboaiele la care a participat n sec. 18 Franta a adus statul n pragul falimentarii cu exceptia regelui i aristocratiei poporul traia n saracie i mizerie, toate acestea au constituit motive ce au instigat revolta.

II.Forme logice ale gndirii juridice1. Relatai despre noiunea n calitate de instrument al dreptului. Notiunile sunt conceptele juridice desemnate dintr-un sir de semne conventionale, pe care inteligenta le substituie realitatilor pentru a fi posibila utilizarea cit mai simpla a acestora.Unele obiecte pot fi comparate, iar altele nu, deci, i noiunile care le reflect pot fi comparabile sau incomparabile. Noiunile comparabile sunt acele noiuni care au n coninutul lor caracteristici eseniale comune, care le d posibilitate s fie confruntate. Noiunile incomparabile nu reflect caracteristici comune. Noiuni comparabile sunt, de exemplu: matematica, i chimia, ambele reflectnd tiine; analiza i sinteza, acestea fiind operaii cu noiunile. Iar noiuni incomparabile sunt, de exemplu, noiunile ceas i piatr. n general, se pot stabili relaiile dintre noiunile cu acelai gen, confruntnd sau sferele lor, sau coninutul.Notiunea juridica este reflectarea pe plan mintal intr-o forma logica abstracta a proprietatilor esentiale a unei realitati juridice.1. Analizai operaiile logice ale noiunii juridice.Specificarea- operatia logica prin care se construieste specia dintr-un gen.Generalizarea-operatia logica prin care se construieste genul dintr-o specie a sa. Diviziunea operatia logica prin care se descompune genul in specie(ex. Genul-drept, specia- drept public si privat). Clasificarea- are loc alcatuirea genului din speciile sale. Diferentierea- operatia logica prin care se construieste dintr-un termen care se refera la un intreg un termen care se refera la una din partile intregului. Integrarea- operatia prin care se construieste dintr-un termen care se refera la una din partile unui intreg un termen care se refera la intreg.1. Argumentai necesitatea utilizrii definiiilor legale (n jurispruden) i cele doctrinare (n drept).Notiunile legale sunt acele definitii care ne sunt date in mod legal, in diverse legi, coduri ca exemplu: codul civil , penal. Aceste notiuni au o importanta majora fiindca doar bazindu-se pe ele poate exista o jurisprudenta veridica, in conformitate cu legea. Iar notiunile doctrinare reprezinta acele definitii ce le regasim in manualele de drep penal,al muncii, civil etc. Acestea ne ajuta sa intelegem mai bine anumite momente, oferind o interpretare a notiunilor legale.Deci importanta lor e de a oferi o buna intelegere a anumitor evenimente.

1