excelenŢa sa yeghishe sargsyan la sfÎrŞit de misiunetert.nla.am/archive/nla amsagir/ararat...

20
PERIODIC AL UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA anul XXI | nr. 4 (433) | 16-28 februarie 2010 FONDAT ÎN 1924 Comemorarea Pogromului de la Sumgait Din nou adiere de 24 aprilie Theodor Pallady şi K.H. Zambaccian EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNE DIPLOMATICĂ

Upload: others

Post on 03-Oct-2020

11 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

PERIODIC AL UNIUNI I ARMENILOR DIN ROMÂNIA

anul XXI | nr. 4 (433) | 16-28 februarie 2010FONDAT ÎN 1924

CCoommeemmoorraarreeaaPPooggrroommuulluuii

ddee llaa SSuummggaaiitt

DDiinn nnoouuaaddiieerree

ddee 2244 aapprriilliiee

TThheeooddoorr PPaallllaaddyyşşii

KK..HH.. ZZaammbbaacccciiaann

EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYANLA SFÎRŞIT DE MISIUNEDIPLOMATICĂ

Page 2: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

S E P R E Z I N T {

} n c u r s d e a p a r i \ i e

Page 3: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

Redactor ºef : Mihai STEPAN-CAZAZIANRedactori : Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIANFotoreporter : Mihai GHEORGHIUColaboratori : Carmen DROPOL (Constanþa); Cristina POPA (Cluj)Corespondenþi din strãinãtate :

Edvard JEAMGOCIAN (New York), Anton Lanis ªAHAZIZIAN (Toronto),Giuseppe MUNARINI (Padova)

Tehnoredactare : Mihai HÃÞULESCUPaginã web : ARARATe-mail : r e d a c t i a @ a r a r a t o n l i n e . c o m

ADRESA REDACÞIEI: Bd Carol I Nr. 43, Bucureºti – 2 Tel. / Fax: (4021) 314.67.83Tiparul executat la ARARAT s.r.l.

Potrivit art. 206 Cod penal,responsabilitatea juridicã

pentru conþinutularticolului aparþine

autorului. În cazul unoragenþii de presã ºipersonalitãþi citate,

responsabilitatea juridicã lerevine acestora.

Redacþia nu împãrtãºeºteîn mod obligatoriu punctele

de vedere exprimate în articolelesemnate de colaboratori.

I.S.S.N. 1220-9678

La 18 aprilie 1994 se deschidea la Bu cu -reşti Ambasada Republicii Armenia.

Cine ar fi crezut, înainte de 1990, că vomavea o reprezentanţă diplomatică iar dra pe -lul tinerei republici va flutura în România?Fac aici o paranteză şi vreau să destăinui unepisod care s-a petrecut în redacţia ziaruluiNor Ghiank, dacă nu mă înşel, chiar în ia -nuarie 1990. Asistam la o discuţie între dom nulSelian şi regretatul Şaram Hazarian. Fră mîn -tările din Uniunea Sovietică ne erau, deja,cunoscute ca, de altfel şi evoluţia evenimen -telor de la Erevan, începute în 1988 o datăcu Mişcarea Karabagh. Şi deodată Şaramspune: ascultaţi ce vă zic, în cîţiva ani o săavem o Ambasadă a Armeniei în România.Evident că nu l-am crezut. Dar, iată că nu -mai după un an, în 1991, Armenia deveneaindependentă şi începea să-şi deschidă repre -zentanţe în toată lumea. Au trecut 16 ani şiAmbasada Armeniei ne este ca o casă. Celmai lung mandat l-a avut actualul amba sa -dor, Excelenţa Sa domnul Yeghishe Sargsyancare, sosit în anul 2002, a parcurs opt ani demisiune la Bucureşti. Despre realizările dom -niei sale puteţi citi în acest număr care, în -cearcă să-i aducă un modest omagiu la în -cheierea mandatului. Şi dacă pentru Exce len ţaSa misiunea în România s-a încheiat, pentrunoi, armenii din România, misiunea continuă.Pentru că avem datoria să ne păstrăm nudoar identitatea ca minoritate ci şi valorilenaţiei din care ne tragem. Iar Ambasada esteo parte din sufletul ţării noastre, Armenia,fără de care nu am exista.

LA DOUÃ SÃPTÃMÎNIde Mihai Stepan Cazazian

SUMAR

Misiunea

BBBBiiiilllluuuunnnnaaaarrrr aaaallll UUUUnnnniiiiuuuunnnniiiiiiii AAAArrrrmmmmeeeennnniiiilllloooorrrr ddddiiiinnnn RRRRoooommmmâââânnnniiiiaaaa

Redacþia nu primeºte spre publicare decît articole scrise cu diacritice

www.armenopolis.ning.com

4

7

8

6

12

13

14

Sfîrşit de misiune diplomatică

Omagierea Arhitectului ArşavirToramanian la New York

DECENIUL CEL MAI LUNG1913-1923

Serj Sarksian: Karabaghul nu a făcutniciodată parte din Azerbaidjanulindependent

Theodor Pallady şi K.H.Zambaccian

18 In memoriam NECTAR BOGOSIAN-VARTANIAN(2 august 1926 – 3 ianuarie 2010)

17 Despre un neverosimil „foc viu“

Din nou adiere de 24 Aprilie

Sărbătoarea de Vartananţ la Piteşti

Page 4: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

ARARAT | 4 / 2010

4 Actualitate

Mihai Stepan Cazazian

Sosit în luna martie 2002 domnia saa participat, încă din primele zile,la cîteva manifestări ale comuni tă -

ţii armene – o lansare de carte şi aniver -sarea Şcolii Armene din Bucureşti – darşi-a preluat şi atribuţiile în slujba Repu -blicii Armenia. Din agenda principalelormomente ale misiunii domniei sale în Ro -mânia nu putem omite Forumul Ro mâ -nia-Armenia de la Bucureşti (noiembrie2003) la care au participat preşedinţii IonIliescu şi, respectiv Robert Kocearian,înfiinţarea Camerei de Comerţ România-Armenia (martie 2004), vizita în iunie2006 a preşedintelui armean la Bucureşti,cu ocazia participării la Summit-ul Foru mu -lui Mării Negre pentru Dialog şi Partene -riat, precum şi vizita aceluiaşi preşedintearmean cu ocazia Summit-ului NATO dela Bucureşti (aprilie 2008). De asemeneapreşedintele României Traian Băsescu avizitat Erevanul în octombrie 2006. Întimpul mandatului Excelenţei Sale, dom nulYeghishe Sargsyan au avut loc la Bucu -reşti o serie de reuniuni, în cadrul Orga ni -zaţiei de Cooperare Economică la MareaNeagră, la care au participat delegaţii dinArmenia. Între România şi Armenia aufost semnate mai multe Acorduri Guver -na mentale. Astfel, deşi schim burile eco -

nomice dintre cele două ţări nu sînt la unnivel ridicat trebuie să men ţionăm, totuşică la sfîrşitul anului 2009 acestea a fostde 2,01 mil. USD, din care exportulRomâniei, 1,93 mil.USD şi im portul de0,08 mil.USD.

Nu putem să nu menţionăm aici şiparticiparea Excelenţei Sale la aproapetoate manifestările pe care Uniunea Ar -menilor sau Arhiepiscopia Armeană dinRomânia le-au organizat în aceşti ani. Dela acţiuni cu caracter cultural (lansări decarte, spectacole, vernisaje ale unor expo -ziţii) sau Ziua comemorării Genocidului,pînă la sărbători ale Bisericii Armene.Excelenţa Sa a contribuit la popularizarea

unor mari personalităţi armene în Româ -nia. În acest sens Ambasada Armeniei s-aimplicat, împreună cu Uniunea Arme ni -lor, la organizarea Zilelor Filmu lui ar -mean la Bucureşti şi Cluj, Aniver sareamarelui compozitor Aram Haceaturian, aacademicianului Victor Hambarţumiansau a scriitorului William Saroyan. În fie -care an, pe 21 septembrie, s-au organizatrecepţii cu ocazia Zilei Naţionale a Re -publicii Armenia la care au participat, pelîngă oficialităţi şi membri ai comunităţiiarmene din România.

Această succintă prezentare a activi -tăţii Excelenţei Sale domnul YeghisheSargsyan nu face decît să demonstreze cămisiunea diplomatică a Republicii Arme -nia de la Bucureşti a fost şi trebuie să ră -mînă o punte de legătură dintre cele douăţări care au multe valori comune nu doarîn plan cultural. Să-i mulţumim Exce len -ţei Sale Yeghishe Sargsyan pentru tot cea făcut în relaţia dintre Armenia şi Ro mâ -nia dar şi pentru comunitatea armeană carenu trebuie să uite că la Bucureşti avem unpetec de pămînt care se numeşte AmbasadaArmeniei.

SFÎRŞIT DE MISIUNE DIPLOMATICĂ

Excelenţa Sa, domnul Yeghishe Sargsyan, şi-aîncheiat, după opt ani de misiune diplomatică

la Bucureşti, activitatea ca ambasador alRepublicii Armenia în România.

Page 5: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

Mar\i 23 februarie, Excelen\a Sa Domnul Yeghishe Sarg-syan, Ambasador Extraordinar =i Plenipoten\iar al Re -publicii Armenia ]n Rom`nia a organizat cu ocazia

]ncheierii misiunii sale diplomatice o recep\ie extraordinar[ laClubul Diplomatic din Bucure=ti. }n prima parte a recep\iei auparticipat Ambasadori, membri ai corpului diplomatic acredita\i]n Rom`nia =i alte oficialit[\i. Cu aceast[ ocazie Excelen\ei Salei-a fost ]nm]nat[ =i diploma de onoare „Nicolae Titulescu“ dinpartea Asocia\iei de Drept Interna\ional =i Rela\ii Interna\ionalepentru contribu\ii remarcabile la dezvoltarea rela\iilor dintreArmenia =i Rom`nia. }n deschiderea ceremoniei a luat cu -v]ntul Monseniorul Francisco Javier Lozano, Nun\iu Apostolic,Decanul Corpului Diplomatic din Rom`nia, care printrealtele a spus: „...V[ sîntem extrem de recunosc[tori pentruinvita\ie. }n numele tuturor colegilor doresc s[ v[ exprimmul\umirile noastre pentru aten\ia dumneavoastr[, pentruprietenie =i de asemenea pentru prezen\a dvs. la via\a di plo -matic[ =i social[ din Bucure=ti. Dup[ 8 ani ne-a\i devenitdrag, am ajuns s[ v[ cunoa=tem mai bine calit[\ile, ce reflect[=i calit[\ile compatrio\ilor dvs. ca =i cele ale Armeniei,care este un simbol al prieteniei =i nobilit[\ii suflete=ti...

Excelen\[, la 9 aprilie 2002, v-ati prezentat Scrisorilede Acreditare ca Ambasador Extraordinar =i Plenipoten\iaral Armeniei ]n Rom`nia, iar ]n opt ani de =edere ]n aceast[\ar[ frumoas[, a\i contribuit la men\inerea unei atmosferecordiale, ce caracterizeaz[ grupul nostru, al CorpuluiDiplomatic...

Stimate domnule Ambasador, =tiu c[ s]nte\i modest,dar a= dori s[ men\ionez c[ dragostea pentru \ara dvs. esteprofund[ =i elocvent[ ]n ad]ncul sufletului dvs., v[ m]ndri\icu adev[rat c[ Armenia cu valorile morale =i credin\a cet[ -\enilor s[i i-au f[cut pe al\ii s[-i iubeasc[ oriunde ]n lume,cu acea Armenie a c[rei spirit puternic a dus la ob\inereaindependen\ei sale =i care a devenit un simbol al libert[\ii.Acest popor merit[ un viitor mult mai bun ]n direct[leg[tur[ cu propria sa demnitate, de asemenea o mai maredezvoltare =i progres ]n via\a economic[, politic[ =i social[.Acest lucru nu este dificil s[ ni-l imagin[m c[ se va realiza=i cu contribu\ia unui om ca dumneavoastr[. Excelent[,dumneavoastr[ a\i muncit neobosit pentru onoarea \[riidumneavoastr[ =i astfel viitorul va fi mai prosper pentrubinele compatrio\ilor dvs...

Fie ca aceste amintiri frumoase tr[ite ]n Bucure=ti s[ v[r[m]n[ mereu ]n suflet. Aceasta este cea mai cordial[ urarepentru dvs. ]n acest moment special!“

Partea a doua a recep\iei a fost dedicat[ ]nt]lnirii cu mem -brii importan\i ai comunit[\ii armene din Rom`nia precum =ialte pesonalit[\i din domeniul socio-cultural.

Ne al[tur[m tuturor celor care ]i ureaz[ Excelen\ei SaleYeghishe Sargsyan la final de mandat, toate cele bune =i multsucces ]n viitor! (Eduard A.)

ARARAT 4 / 2010

5Actualitate

Miercuri, 24 februarie 2010, la Reşedinţa patriarhală,Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a primit în vizită

de rămas-bun pe Excelenţa Sa domnul Yeghishe Sargysyan,ambasadorul Republicii Armenia la Bucureşti, la încheiereamisiunii diplomatice în România, informează Biroul de presă alPatriarhiei Române.

După opt ani de activitate diplomatică în ţara noastră,domnul ambasador Yeghishe Sargsyan se consideră un prietenal românilor şi a dorit să mulţumească pentru ospitalitatea şiprietenia poporului român şi a Bisericii Ortodoxe Românemanifestate faţă de comunitatea armeană din România în celepeste opt secole de convieţuire paşnică.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat bunelerelaţii tradiţionale dintre cele două popoare cu o bogată şi în de -lungată tradiţie creştină, exprimându-şi speranţa că domnulambasador va continua să promoveze legăturile culturale şireligioase dintre cele două ţări, inclusiv prin organizarea depelerinaje la locuri sfinte din Armenia şi România.

La recepţia de la Clubul Diplomatic Agop Kirmizian, ES Yeghishe Sargsyan, Arhim. dr. Zareh Baronian şi Jirair Baronian

Page 6: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

6 Actualitate

ARARAT | 4 / 2010

Joi, 11 februariea.c. la Biserica

Armeană dinConstanţa la ora11 a avut loc oslujbă cu ocaziasărbătoriiVartananţului,slujbă oficiată deP.C. ProtoereuAvedis Mandalian.Slujba a fosturmată de opetrecere abărbaţilor la sediulUAR Constanţa.La acest evenimentau participataproximativ 30 depersoane.

Sărbătoarea de Vartananţ la Piteşti

Pe data de 14 februarie, comunitatea armeană dinPiteşti a trăit „hişadagul“ (amintirea) evenimentuluicunoscut sub numele de Vartananţ, evocîndu-se

princi pa lele momente ale anilor 451 cînd a avut loc Bătăliade la Avarair între armata ar meană condusă de VartanMamigonian ce număra în jur de 66.000 de oameni, şiarmata persană de 200.000 de oameni. La sfîrşit, atmosferaa fost destinsă de un scurt pro gram artistic susţinut dePatricia Stoica care a dansat pe melodia Varshabadi Bar.Participanţii au fost încîntaţi de reuşita acestei manifestărişi au exprimat speranţa în realizarea a cît mai multe acţiunişi, desigur, dacă e posibil, cu momente artistice mai ela -borate.

Hasmig Danielian

Page 7: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

7Actualitate

ARARAT 4 / 2010

Comemorarea Pogromului de la Sumgait

OmagiereaArhitectuluiArşavirToramanian laNew York

Pe data de 31 ianuarie 2010 s-a ]m -plinit un an de la trecerea ]n nefiin\[, laErevan, a Arhitectului Ar=avir Torama -nian. Profesor universitar, doctor ]n arhi -tectur[, Ar=avir Toramanian a fost o per -sonalitate marcant[ a intelectualit[\ii ar -mene din Erevan, membru ]ndr[git alfamiliei armenilor originari din Rom`nia.

N[scut ]n Bucure=ti, autor a nume -roase volume =i studii =tiin\ifice de arhi -tectur[ =i istorie, Ar=avir Toramanian afost acela care a f[cut cunoscut[, ]nArmenia =i ]n lume, istoria =i arhitectura

monumentelor religioase =i laice armenedin Moldova =i Basarabia.

Amintirea lui Ar=avir Toramanian afost comemorat[ la Erevan =i New York.

La Erevan parastasul de un an a avutloc la morm`ntul arhitectului, ]n prezen\afamiliei, a unui grup de fo=ti studen\i =icolegi =i a numero=i prieteni =i cunoscu\iromanahay.

La New York, memoria sa a fostonorat[ prin parastasul din 31 ianuariesus\inut la Catedrala Surp Kricor Lusavo -rici din Manhattan. Parastasul efectuat lacerin\a a doi prieteni vechi ai arhitectului,d-l Hagop Andonian prieten din tinere\e,coleg la Liceul Nicolae Cre\ulescu =i d-naVerkine Kricorian prieten[ din copil[ rie,p[rin\ii lor fiind compatrio\i, originari dinora=ul de na=tere al Generalului An tranig,+abin Karahisar. Au participat la cere -monie un num[r restr]ns de prieteni =i

cunoscu\i ai defunctului. Personalitateasa luminoas[ ca om de =tiin\[ =i cona -\ional a fost prezentat[ de d-nii GarbisKalenderian =i Edvard Jeamgocian.

S-au implinit 22 de ani de la dramaticele momente ceau avut loc în oraşul azer Sumgait cînd, în noaptea

de 27 spre 28 februarie 1988, unităţi ale armatei azereîmbrăcate în civil s-au dedat la acte de violenţăîmpotriva armenilor din oraş. Casele au fost incendiate,magazinele jefuite, oamenii tîrîţi în stradă şi bătuţi.Bilanţul oficial a fost 81 de armeni ucişi, 11 femeiviolate, 60 de persoane sînt date dispărute şi 74 sînt gravrănite, 1.376 de case sînt jefuite. În fiecare an armeniidin toată lumea comemorează acele tragice evenimente

prin slujbe de parastas. La Catedrala Armeană dinBucureşti duminică 28 februarie a avut loc o slujbă deparastas săvîrşită de preot vicar Bogdan Ezras. Despremomentele de acum 22 de ani au vorbit Excelenţa Sadomnul Yeghishe Sargsyzan, ambasador al RepubliciiArmenia în România şi deputatul U.A.R. VarujanPambuccian. Au fost depuse coroane - din parteaAmbasadei Republicii Armenia, Uniunii Armenilor dinRomânia şi Arhiepiscopiei Armene - la MonumentulGenocidului din curtea Catedralei.

Page 8: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

Dosar

ARARAT | 4 / 2010

8 Istorie

AAnnuull 11991144În ciuda aparenţelor, şi a liniştii eu -

ropene spre sfîrşitul primăverii lui 1914,cu atmosfera sa de belle epoque ce radiade la Paris, tensiunile politice nu erau to -tuşi absente, fie ele percepute de publicullarg sau nu: Austro-Ungaria şi Rusia aveauamîndouă problemele lor acute cu naţio -nalităţile, Marile Puteri menţineau riva li -tăţile reciproce tradiţionale şi neîncre -derea reciprocă era manifestă între celedouă alianţe numite Antanta şi TriplaAlian ţă. Între Anglia şi Germania în modspecial se putea simţi tendinţa de a nu ră -mîne în urmă, una faţă de alta, în cursa ar -mamentelor navale iar în lumea comerţu -lui, competiţia devenea din ce în ce maiacută. Împuşcăturile trase pe străzile dinSarajevo la 28 iunie au dat brusc alarmadeoarece Arhiducele Franz Ferdinand,moştenitorul tronului Austro-Ungariei, şisoţia sa au căzut victime gloanţelor trasede Gavrilo Princip şi tovărăşii săi conspi -ratori, alţi doi studenţi bosniaci. În crizacare a polarizat lumea din primele clipe careau urmat asasinatului, Germania urma săjoace cu deosebire rolul decisiv , probabildin chiar motivul că ea se pregătea pentruun posibil război general. (Faţă de Turcia,de pildă, ea ducea constant o politică deamiciţie evidenţiată de două vizite me -morabile ale Kaizerului Wilhelm II, în

1889 şi în 1898; acorduri comerciale şieconomice importante încheiate cu Turciaîn 1904, în cadrul cărora Deutsche Banka primit o concesiune de extindere a căiiferate dintre Constantinopole şi Koniapentru a o prelungi pînă la Bagdad; şierau multe semne că faimosul sloganDrang nach Osten vădea o politică pe cîteconomică pe atît şi militară, în special înceea ce priveşte antrenarea armatei turceşticare de treizeci de ani era păstrătoareaorganizării militare germane, contraba -lan sată în mică măsură de rolul englezilorde a asista flota turcă).

Săptămînile care au urmat asasina -tului de la Sarajevo pot fi descrise ca operioadă în care căile ineficace ale diplo -maţiei europene, care au înregistrat eşecdupă eşec după războiul Crimei, se vă -deau încă odată şi de data asta într-un modşi mai dezastruos şi cu consecinţe multmai grave. Era îndreptăţită Austria să deaSerbiei, un stat relativ mic şi care evidentnu era implicat în asasinat, un ultimatumfatal, faţă de care Rusia, Fratele cel Mare,ar fi luat desigur atitudine? Trăgînd sfo -rile în această direcţie, nu a evitat în moddeliberat diplomaţia germană să consilie -ze reţinere Dublului Imperiu Habsburgic?După ultimatum, istoria şi-a iuţit bruscpaşii, şi imediat s-au pus în mişcare o seriede evenimente înlănţuite, căci unul duceainevitabil spre celălalt. La 28 iulie răz bo -iul a fost declarat Serbiei de către Austro-Ungaria, ceea ce a determinat Rusia sădeclare imediat mobilizare generală a for -ţelor sale armate; la 1 august Germaniadeclară război Rusiei şi două zile după –Franţei, dar numai la 4 august Anglia de -clară şi ea război Germaniei după un răgaz,în care unii istorici văd o lentoare menităsă inducă în eroare Germania care trebuiasă aibă impresia că Anglia ar putea ră -mîne neutră. În Europa în acea noapte,conform memorabilelor cuvinte spuse deSir Edward Gray, Secretarul de Stat pentruAfacerile Străine, luminile se stingeau unadupă alta, dar nu şi-a imaginat nimeni căîntunericul cel mai adînc era cel ce aveasă cuprindă curînd îndepărtata Armeniedin toate părţile sale.

Turcia nu era încă implicată în răz -boi şi nu nici nu a fost în următoarele treiluni. Referindu-se la această perioadăunii istorici întrevăd un anume sens într-unpretins acord dintre germani şi turci la 2august, dar aceasta a reieşit recent şi apoinu este destul de convingător că Kaizerula primit cu adevărat asigurări din parteaTurciei cum că aceasta va intra în războica un aliat, după o perioadă necesară depregătire. Asemenea teze se sprijină peargumente şubrede dacă ne reamintim căla acea dată Anglia însăşi nu intrase încăîn război. Turcia nu avea pretenţii saunemulţumiri faţă de nici un membru alPuterilor Antantei; faţă de Franţa nu erade conceput nici un fel de animozitate, şiar fi fost o acţiune pripită şi negîndită dea intra în conflict cu armata rusă, a căreicalităţi combative erau cunoscute din oca -ziile precedente. Pe de altă parte, la Pe -tro grad, nu exista nici un fel de ani mo -zitate faţă de Turcia după cum reiese dinurmătoarea telegramă pe care Amba sa -dorul Rusiei la Constantinopole a primit-ode la Ministerul de Externe al Rusiei, ladata de 23 august: «Anglia este gata să nise alăture nouă şi Franţei dînd garanţiiscrise că inviolabilitatea şi independenţaTurciei vor fi respectate de Puteri, şi căTratatul de Pace trebuie să nu conţină niciun fel de condiţii care să vină în contra -dicţie cu aceste principii.» Documentereferitoare la Războiul European, 1916,Carnegie Endowment, Washington, No.34,p.1400.

Era sfîrşitul lui octombrie cînd turciicu bună ştiinţă şi pe neaşteptate au trecutla o provocare ştiind că aceasta va duceimediat la război. Unităţile lor navale, aflatevirtual sub controlul Kriegsmarine, încădin momentul în care vasele de războiGoeben şi Breslau au intrat în apele te -ritoriale turceşti, au bombardat portul ru -sesc Feodosia din Marea Neagră; amba -sa dorii Puterilor Antantei la Constan ti no -pole şi-au cerut imediat paşapoartele. Aceastăsituaţie urma a fi rezumată cu exactitatecîteva zile după, cînd ambsadorul Rusieia ajuns la Petrograd şi a prezentat ra -portul Ministerului Afacerilor Externe a

DECENIUL CEL MAI LUNG1913-1923

Iată că se împlinesc 95 de ani de ladispariţia naţiunii armene de pe

teritoriile sale ancestrale aflate acumsub administrare turcă. Turcia nu arede gînd, deocamdată, să recunoascăîmprejurările reale în care a avut locaceastă dispariţie. Dar de fapt cum s-a rostogolit istoria în acel deceniucumplit, istoria recentă şi tragică aarmenilor pe care puţini dintre noi oştim în detaliu?

Acum 40 de ani, Dr. Aram Terzianpublica la Paris sub auspiciile

Librăriei Orientale Samuelian „Anarmenian miscellany, window ofhistory“, o culegere în limba englezăde articole pe teme armeneşti. Printreacestea şi un studiu extins intitulatDeceniul cel mai lung. Ne propunem să oferim atenţieicititorilor această lucrare în serial.

Page 9: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

1915

ARARAT 4 / 2010

9Istorie

Rusiei la data de 13 noiembrie. Frag men -tul următor este deosebit de instructiv:«Urmărind cu persistenţă scopul lor de atîrî Turcia în război cu Rusia, în speranţacalculată a unor revolte aşteptate a mu -sulmanilor noştri, şi urmărind să ne deao gravă lovitură în Caucaz pentru a dis -loca o parte a armatei noastre de pe frontulnostru de vest, germanii şi austriecii audepus toate eforturile pentru adoptareaunei linii spre un război cu noi, şi în con -secinţă cu toate Puterile Antantei» Docu -ments Related to European War, No. 98,p.1434.

Perioada de nouăzeci de zile, careprecede intrarea Turciei în război, este unstudiu interesant în sine, cu multiple as -pecte legate de dedesubturile faimoaseiProbleme Orientale, dar este suficient sămenţionăm aici în treacăt faptul că Poartafusese sedusă de ideea de a încerca să fiecălăuzită de steaua în ascensiune a Ger -maniei, «cinstitul broker» al Tratatului dela Berlin, care nu era pentru momentînconjurată de un anturaj suspect precumceilalţi consilieri. De-a lungul acestor treiluni de suspans totuşi un trend putea fi deacum prevăzut de unii observatori atenţila unele indicii. În Transcaucazia, agenţii

turci erau activi, încercînd să semene se -minţele neîncrederii în acele teritorii aleRusiei locuite de musulmani; musul ma -nii, georgienii şi lazii locuind în Turcia înapropierea frontierei cu Rusia erau pre -gătiţi cu deosebire pentru a instiga agitaţiide partea cealaltă la izbucnirea ostilită -ţilor. Pe tabla de şah pionii erau de acumaşezaţi. Apoi un alt simptom semnificativprivind intenţiile beligerante a fost misiu -nea pe care trimişii partidului la putereIttihad a Turciei au îndeplinit-o la o adu -nare a secţiei regionale a partidului Taşnakdin Erzerum: ei au venit pe neaşteptatepentru a cerceta ce atitudine vor lua ar -menii, în cazul unui război dintre Rusiaşi Turcia. De fapt, demersul turcilor nu eratotuşi un joc gratuit, deoarece pînă atuncipartidele Ittihad şi Taşnak fuseseră înrelaţii relativ amicale (aceşti Juni Turcidatorau venirea lor la putere acum şaseani simpatiei simulate faţă de armeni princare ei au intrat în graţiile Marilor Puteri);Turcii, totodată, ştiau că agitaţia parti -dului Taşnak pentru drepturile minorită -ţilor naţionale în Transcaucazia a stîrnito puternică animozitate din partea guver -nului ţarist. Pe scurt, ei îşi încercau no -rocul în speranţa de ai convinge pe ar -

meni să joace acelaşi rol ca şi georgieniişi lazii din Turcia. Răspunsul armenilor afost demn şi corect: în calitate de cetăţeniturci, ei îşi vor îndeplini datoria de războila fel ca şi armenii din Rusia care îşi vorîndeplini pe a lor, fiecare faţă de ţara acăror cetăţeni erau.

Acestea erau probleme secundaretotuşi, deoarece şefii militari turci erauconvinşi că victoria finală era în mîinilelor, convingere care decurgea din încre -derea eronată în revolta pe care popu -laţiile musulmane ale Azerbaidjanului şiDaghestanului era de aşteptat să o ridiceîmpotriva Imperiului Rus, considerat unuriaş cu picioare de lut. În Transcaucazia,pe de altă parte, războiul era mult maireal, deoarece pe durata celor trei luni deneutralite a turcilor, războiul începuse şiavuseseră loc mari bătălii, deşi rareorivictorioase. Incertitudinea intenţiilor tur -cilor au motivat pregătirile care au ţinutcont de orice eventualităţi; mobilizareagenerală a afectat fireşte toţi cetăţeniiimperiului, inclusiv populaţia de un mi -lion de armeni din Transcaucazia, din caretreizeci la sută a fost chemată sub arme.S-a dezvoltat şi o mişcare de voluntari,pe lîngă mobilizare, cum se întîmplă in -

Ultima etapă a voluntarilor armeni la Kanakere înainte de a ajunge pe front

Page 10: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

ARARAT | 4 / 2010

10 Istorie Dosar

variabil cînd ţara e măturată de emoţiilerăzboiului, şi în aceste circumstanţe a fostcreat un Birou National Armean la Tiflis(azi Tbilisi) în septembrie avînd în vedereînrolarea voluntarilor dintre cei care fieerau în afara vîrstei de a fi înrolaţi, fie nuerau cetăţeni ruşi, formaţiile lor fiind con -semnate pentru activităţi de recunoaştereîn campaniile militare. Era fără nici o în -doială că înainte de intrarea Turciei înrăzboi, simpatiile armenilor de ambelepărţi ale frontierei, erau evident de parteaPuterilor Antantei şi era un adevăr în ca -ricatura din revista umoristică Karaghiozce apărea la Constantinopole unde doiturci comentau asupra celui mai bun mij -loc de a afla noutăţi despre front; unul dinei remarca faptul că este suficient să ob -servi feţele prietenilor săi armeni spre avedea care parte pierde sau cîştigă.

Dar simptomul cel mai semnificatival participării definitive a Turciei la osti -lităţi a fost episodul cu vasele de războiGoeben şi Breslau. Rareori două unităţinavale solitare au jucat un rol aşa de im -portant în istorie, şi controversele încă nus-au încheiat dacă deplasările lor erauîntîmplătoare înainte de intrarea lor înMediterana ori dacă, aşa cum susţin uneoriunii, ambasadorul Germaniei la Constan -tinopole, Weigenheim, a pregătit totul cugrijă el însuşi. În ziua în care Anglia adeclarat război Germaniei cele două vase

se aflau în portul Messina după ce bom -bardaseră porturile algeriene cu o zi înain -te; Intrarea Angliei în război era deja unfapt, vasele au primit ordinul Kaizeruluisă se distanţeze de forţele navale supe -rioa re ale inamicului care le înconjurau şisă se deplaseze spre o destinaţie pe careBritanicii nu o bănuiseră dar care în moderonat o credeau a fi canalul de Suez. La6 august Goeben şi Breslau, la expirareatermenului italian au ieşit din nou în largşi Royal Navy era mulţumită să le urmă -rească fără a intra în contact. Graţie vite -zei lor superioare ele au fost capabile săajungă la Dardanele nevătămate şi astfelsă se pună la adăpost în apele neutre. Urmasă înceapă o bătălie diplomatică privindsoarta celor două vase dar Turcia a refu -zat să fie de acord cu cererile legitime alePuterilor Antantei şi a cumpărat formalvasele de la guvernul german, argumen tîndîn acelaşi timp că acţiunea a fost justi fi -cată întrucît Marea Britanie refuzase atuncilivrarea a două unităţi navale noi echipatecare fuseseră comandate.

În fine, veni abolirea unilaterală aCa pitulaţiilor, prin care Turcia a mani -festat ostentativ o hotărîre fermă de a în -cheia vechile socoteli în acest momentfoarte propice. Privilegiile speciale au fostacordate cu secole în urmă pentru euro -peni, de sultanii care căutînd prieteniastrăinilor au stabilit în favoarea acestora

în vederea facilitării comerţului acestora,înlesniri comerciale. Dar ulterior acesteînlesniri au fost resimţite ca un anacro nismîn detrimentul demnităţii şi suveranităţiistatale. Cu astfel de exonerări de plată ataxelor statul era privat de însemnatesurse de venit, şi aspectul că ele erau şi ocale de a eluda justiţia turcă era un motivîn plus pentru abolirea acum legiferată.Astfel încît, atunci cînd, în septembrieguvernul turc şi-a făcut cunoscută poziţiaşi notificarea a fost remisă ţărilor bene -ficiare şi anume că regimul capitulaţiilorluase sfîrşit, o serie de state au prezentatun protest formal pe temeiul că înainte deabolire ar fi fost necesar în prealabil în -cheierea unui acord cu părţile contrac tan -te. Acesta era probabil un punct formal îndreptul internaţional dar situaţia interna -ţio nală era de aşa natură încît a lipsitorice reacţie puternică din partea oricăreiţări implicate.

Intrarea Turciei în război a fost ime -diat urmată de mobilizarea generală carea afectat toţi cetăţenii turci, indiferent deorigine etnică sau religie. De-a lungul între -gului front nord-estic cu Rusia poziţiilemilitare erau favorabile turcilor. Confrun -tarea îndelung aşteptată şi anticipată cunerăbdare era pe cale să înceapă şi spe -ranţe însufleţite preziceau o rapidă prăbu -şire a forţelor ruseşti după lansarea aştep -tatei ofensive. Din punct de vedere psiho lo -gic momentul era foarte bine ales; armatagermană pătrunsese în adîncimea terito -riului francez, guvernul se refugiase laBordeaux, ca urmare a ameninţării Pari -sului, şi mai era acolo în 30 octombrie şimai mult decît atît, o circumstanţă care afurnizat şi mai multă încredere – armatarusă suferise pierderi severe şi irever si bi ledin partea germanilor prin răsunătoarelevictorii ale generalului Hindenburg la Ta -nenberg pe lacurile Mazuriene, unde150000 de ruşi au fost ucişi, şi un numărşi mai mare luaţi prizonieri. Era deci mo -mentul ideal pentru turci de a lovi la rîn -dul lor, în special că Sultanul, Calif pestedouăzeci de milioane de musulmani aiRusiei, aşteptînd ca aceştia să se revolte,proclamase războiul sfînt, Jihadul, pe datade 14 noiembrie (deşi trebuie spus că acestpas nu trebuia luat în serios deoarece ceidoi aliaţi ai Turciei erau naţiuni creştineele însele). Această ridicare a drapeluluiJihadului a avut un efect psihologic decîtpentru a stîrni fanatismul religios al tur -

Djemal Paşa, ministrul turc al marinei la Toulonla bordul vasului francez Courbet

Page 11: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

ARARAT 4/ 2010

11Istorie1915

cilor şi s-a dovedit un instrument în po -litica de exterminare a armenilor neajutoraţi.

Adevărta ofensivă a turcilor a avutloc pe direcţia Karsului atunci cînd a în -ceput, la 17 decembrie, comandamentulturc dispunînd pe frontul Caucazian detrei corpuri de armată cu o rezervă de150000 de trupe. În ultimele zile ale luidecembrie, a fost ocupat Ardahanul, întimp în primele zile ale lui ianuarie, dupăimportantă bătălie de la Sarikamîş, tru pe -le turceşti cucereau Tabrizul, dar pentruscurt timp, deoarece ruşii au reocupatoraşul şi au oprit ofensiva turcilor, acumepuizaţi.

Pe direcţia Egiptului comandamen -tul turc a desfăşurat forţe, deşi la o scarămai mică; nu numai că atacurile au fostrespinse dar aceasta a făcut ca ocupanţiiEgiptului, britanicii, să-şi mărească efec -tivele şi să-şi extindă misiunile în deru -larea ulterioară a războiului.

La Constantinopole se resimţeau întretimp lipsurile alimentare, iar atitudineapopulaţiei era fatalistă; uneori aveau locizbucniri xenofobe, ca în cazul jefuirii

hotelului Tokatlian deţinut de un armeande origine rusă. Incidentul a avut o dublăsemnificaţie deoarece el a avut o co no -taţie antiarmeană şi antirusă totodată.

Caracterul dominant al războiului în1915, pentru Turcia consta în operaţiunilemilitare din Caucaz şi nu putem aflareferinţe cu mai mare autoritate decîtstudiului apărut în ediţiile succesive dinEncyclopedia Britannica sub semnăturacomentatorului ce avea să devină unuldin cei mai mari soldaţi ai celui de al doi -lea război mondial, Feldmareşalul Wavell.În tinereţe el a fost student în filologiepentru limba rusă şi a servit pe mai multefronturi în timpul primului război mon -dial. Referindu-se la iniţierea ostilităţilordin Caucaz el scrie:

«Planurile dezvoltate de Enver, Ju -nul Turc notoriu şi ministru de război, acărui mentalitate megalomană se pare căvisa la campanii rivalizînd cu cele ale luiAlexandru extinzîndu-se chiar pînă în In -dia, erau vaste învăluiri avînd ca obiectivKarsul… Turcii au atacat cu prompti tu -

dine şi au avut cîteva lupte aprige între 8şi 20 noiembrie ceea ce a sfîrşit prinrespingerea turcilor. Acum Enver sosi dela Constantinopol şi preluă personal co -manda armatei a III-a. El a insistat, con -trar părerilor consilierilor germani să seexecute planul ambiţios pe care îl conce -puse… (Generalul Yudenici) a adunatfor ţele pentru un contraatac care a avutca rezultat totala înfrîngere şi anihilareapractică a două corpuri de armată tur -ceşti, epuizate şi dezorganizate de mar -şuri… Pierderile totale ale armatei a III-aturceşti se spune că se cifrau la apro xi -mativ la 85%.»

Dezamăgirea turcilor a fost extremă,deşi discretă, şi a dus la o furie aprigă lanivelul conducerii ţării împotriva inami cu -lui capabil de a da contralovituri şi a pro -duce pierderi teribile. Războiul se dove deaa fi mult mai mortal decît se imaginase şitrebuiau găsiţi cumva ţapi ispăşitori peundeva.

(va urma anul 1915)

Page 12: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

Şi iarăşi, aşa cum a devenit cevaobişnuit în ultimii ani, se repetă feno me -nul ciclic al activării agitaţiei diplomaticeînainte de data simbolică a comemorăriigenocidului armean.

După cum bine ştim, anul trecut anun -ţa rea intenţiei de normalizare a relaţiilorarmeano-turce i-a oferit preşe din telui ame -rican Barack Obama pretex tul evităriicuvîntului genocid în mesajul tradiţionalal Casei Albe din 24 aprilie (în ciuda pro -misiunilor electorale fără echivoc făcutede candidatul prezidenţial Obama).

Anul acesta, însă, lucrurile se com -pli că. Astăzi, în prag de 24 aprilie nu maiavem o promisiune a unei perspective po -zitive, ci ne aflăm în plin blocaj al apro -pierii armeano-turce. Cedînd în faţa ne -mul ţumirii şi presiunilor Azerbai dja nului,Ankara a revenit la retorica (şi politica)inflexibilă a condiţiilor prea la bile impuseoricărei îmbunătăţiri a rela ţiilor sale cuErevanul. Nimic din linia adoptată în ulti mavreme de diplomaţia turcă nu aminteştede spiritul faimoaselor (şi disputatelor)protocoale semnate la Zürich, acorduridiplomatice ce nu conţin nici una dincon diţiile prealabile ce au marcat politicaturcă faţă de Armenia independentă: re -nunţarea la revendicarea recunoaşteriiinternaţionale a genocidului şi abando -narea Karabaghului în cadrul Azerbai -djanului. În ciuda semnăturii lă sate pecele două documente de ministrul său deexterne, Ahmet Davutoglu, Turcia pareastăzi hotărîtă să nu se abată de la liniaantiarmenească impusă de Azerbai djan şicaută pretexte pentru abandonarea proce -sului normalizării relaţiilor sale cu Armenia.Decizia Curţii Constituţionale a Armeniei(care declara cele două pro tocoale armea -no-turce drept constitu ţio nale, dar for mu launele rezerve cu privire la interpretarea lorabuzivă de partea turcă) este paiul de carese agaţă astăzi diplo ma ţia turcă, în ciudadezacordului şi nemul ţumirii exprimatede Washington şi Mos co va. În lipsa în -

ţelegerii celor două ca pitale, Ankara şi-aîndreptat atenţia asupra Bernei (Elveţiafiind, în mod oficial şi for mal, mediatorul ne -gocierilor armeano-turce) pe care a încercatsă o convingă de pie dica pusă de Erevanratificării proto coa lelor. Altfel spus: nuTurcia, cea care nu re nunţă la condiţiileprealabile ce contravin întru-totul proce -sului negocierilor şi tex tului protocoa le lor,va fi de vină pentru neratificarea proto coa -lelor de la Zürich şi de eventuala abando -nare a apropierii ar meano-turce, ci Arme -nia, întrucît ar privi strîmb textul docu men -telor, încălcîndu-le litera şi spiritul. O ati -tu dine ce vine în contradicţie flagrantă nunumai cu poziţia Armeniei, dar şi cu ceaa marilor puteri ce au patronat negocierilearmeano-turce. Diplomaticeşte vorbind,Ankara face astăzi figură proastă, mai alesla Washington, unde atitudinea turcă esteprivită drept principala piedică în caleadezgheţului armeano-turc, proces diplo -matic pe care administraţia Obama şi l-aasumat ca substitut al promisiunii de arecunoaşte genocidul armean.

Parcă pentru a arăta că agitaţia stîr -nită de Ankara faţă de verdictul Curţii Con -stituţionale a Armeniei nu este alt cevadecît un pretext diplomatic, pe 14 februa riepreşedintele armean, Serj Sark sian, tri -mite protocoalele în Adunarea Naţională,pentru a fi supuse procesului ratificăriiparlamentare. Ratificarea, însă, nu vaavea loc decît după cea din parla mentuluiturc, o poziţie pe care Armenia a expri -mat-o de la bun început. În paralel, frustra -rea crescîndă a Erevanului faţă de atitu -dinea turcă, sentimentul din ce în ce mai acutcă totul ar putea fi doar un tertip diplo ma -tic prin care Ankara a mai cîştigat timp, adus la avertismentul deschis al preşedin te -lui Sarksian cum că Armenia îşi rezervădreptul să se retragă din pro ce sul iniţiat cuTurcia, dacă aceasta nu ratifică protocoa lelepînă la deja celebrul termen rezonabil. Şi,ca să nu pară vorbă în vînt, avertismentulErevanului a căpătat şi o bază legală: par -lamentul armean i-a pus la dispoziţie pre -şedintelui baza juridică pentru a retrageţara din acordurile inter na ţionale semnate,dar încă neintrate în vigoare. Ţinta clară:protocoalele armeano-turce. Cu alte cuvin -te, Armenia se pregă teşte să transformeeventualul eşec al iniţiativei sale de nor ma -lizare a relaţiilor cu Turcia (să nu uităm căSerj Sarksian este cel care a lansat publicideea norma lizării armeano-turce şi tot ela făcut primul gest concret prin invitarea laErevan a omologului său turc) într-un actpolitic vizibil şi manifest, menit să înlătureorice suspiciune de defetism la adresadiplo maţiei armeneşti.

Iar cînd zicem termen rezonabil, ulti -ma dată la care se gîndeşte toată suflareaarmenească este 24 aprilie 2010, ziuacelei de a 95-a comemorări a genociduluiarmean. Dată la care preşedintele ame -rican va trebui să-şi formuleze tradiţio -nalul mesaj. Mesaj pe al cărui conţinutAnkara se străduieşte dintotdeauna să-linfluenţeze în virtutea politicii sale nega -ţioniste. Lucru care pînă acum i-a reuşitde fiecare dată, chiar dacă anul trecut atrebuit să plătească un preţ diplomaticpentru a-i oferi preşedintelui Obamaportiţa prin care acesta a strecurat afarăcuvîntul genocid.

Cum spuneam la început, lucrurilesînt mult mai complicate astăzi decît acumun an. Poziţia Turciei este una dificilă: pede-o parte, trebuie să-i dea satisfacţie Azer -baidjanului şi să abandoneze (sau măcarsă încetinească) politica normalizării rela -ţiilor sale cu Armenia, de cealaltă parte ur -măreşte împiedicarea recunoaşterii geno -cidului armean la Washington, ne maiavînd, însă, monedă de schimb. Dacă nor -malizarea moare în faşă, cum îi mai con -vinge diplomaţia turcă pe congresmeniiamericani să nu voteze rezoluţia privindrecunoaşterea genocidului, pe care Co -misia pentru afaceri externe a CamereiReprezentanţilor o va discuta la 4 martie?Da, în timpul administraţiilor precedenteera suficientă ameninţarea cu deterio ra rearelaţiilor turco-americane, în cazul uneieventuale recunoaşteri. Dar sub adminis -traţia Obama a trebuit ceva mai mult:afirmarea bunelor intenţii ale Turciei faţăde Armenia. Este vorba de aprilie trecutşi anunţarea foii de parcurs a normalizăriirelaţiilor armeano-turce. Dar acum, cîndguvernul de la Ankara pare că a îngropatdeja faimoasele protocoale, despre ce buneintenţii mai poate fi vorba? Turcia averti -zează că eventuala adoptare a rezoluţieigenocidului în Congres va marca sfîrşitulapropierii faţă de Armenia. Dar despre ceapropiere mai poate fi vorba?

Pe măsură ce 24 aprilie se apropie,adierea ce bate dinspre Washington estepercepută tot mai rece la Ankara. Astăzi,cînd administraţia preşedintelui BarackObama nu mai este atît de vehementă încombaterea rezoluţiei genocidului înCon gres (aşa cum a fost cazul adminis -traţiilor Clinton şi Bush), cînd susţinerealobby-ului evreiesc faţă de poziţia turcănu mai este atît de fermă (ca urmare aieşirilor anti-israeliene ale primuluiministru turc, Recep Tayyip Erdogan),scorul bătăliei ideatice de la Washingtonpare deschis şi orice deznodămînt pareposibil, mai mult ca oricînd în trecut.

12 Politicå

ARARAT | 4 / 2010

Din nou adiere de 24 Aprilie

Page 13: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

13Politicå

ARARAT 4 / 2010

[...] Karabaghul nu a făcut niciodatăparte din Azerbaidjanul independent.Acesta a fost pus în componenţa Azerbai -djanului printr-o hotărîre a unui organ departid sovietic, al cărui Birou Caucazian,nesocotind hotărîrea Ligii Naţiunilor şirespingînd referendumul popular ca me -canism democratic al stabilirii graniţelorîntre Armenia şi Azerbaidjan, în anul 1921,sub presiunea nemijlocită a lui Stalin şiîncălcînd procedura, a hotărît anexareaKarabaghului [la Azerbaidjan], cu con -diţia înfiinţări pe acest teritoriu armenesca unei autonomii naţionale în cadrulRepublicii Socialiste Sovietice Azere.

În toată perioada sovietică, locuitoriidin Karabagh nu s-au împăcat cu aceastădecizie. Nu vreau să mai reamintesc amă -nunte despre politica de stat împotrivaarmenilor dusă de Azerbaidjan în timpulURSS şi revoltele periodice ale armenilordin Karabagh. Acestea sînt binecunoscute.Ţin doar să reamintesc că, la fel ca cele15 republici unionale, Regiunea Autono -mă a Karbaghului de Munte a ieşit dincomponenţa Uniunii Sovietice urmînd chiarlitera legii sovietice şi în conformitate cutoate legile şi principiile internaţionale.Doresc să închei acest pasaj şi să repet:Karabaghul nu făcut niciodată parte dinAzerbaidjanul independent, acesta a fostanexat la Azerbaidjan printr-o hotărîre aunui organ sovietic de partid, fapt cu care

locuitorii Karabaghului nu s-au împăcatniciodată şi, cu prima ocazie, au ieşit dincomponenţa URSS. [...]

Le adresez o întrebare retorică tutu -ror celor care se consideră susţinători ai[principiului] integrităţii teritoriale [a sta -telor]: unde eraţi atunci cînd, odată cuprăbuşirea Uniunii Sovietice, se schim -bau frontierele, unde eraţi atunci cînd sedezmembra Iugoslavia? De ce credeţi căAzerbaidjanul putea ieşi din componenţaURSS, dar Karabaghul nu? De ce credeţică marile imperii se pot dezmembra, darcele mici trebuie să rămînă [intacte]? Careeste motivul: instabilitatea? Nu înţeleg şinu accept: cea mai mare cauză a instabi -lităţii sînt hotărîrile nedrepte.

Azerbaidjanul şi-a epuizat creditulde încredere privind asigurarea existenţeiminorităţilor cu statut de autonomie încomponenţa sa. Nu a fost şi nici astăzi nueste în stare să ofere nici măcar garanţiide securitate interne unei astfel de auto -nomii. Mai există o autonomie armeanăîn cadrul Azerbaidjanului, Nahicevanul.Ce s-a întîmplat acolo: nu a mai rămasnici un armean. Putem oare să ne bazămpe asemenea garanţii? Veţi spune că Azer -baidjanul de atunci era altul. Cel de acume altul? În condiţiile acestui „alt” Azer -baidjan, în decurs de 18 ani în acelaşiNahicevan au fost distruse mai multe mo -numente creştine armeneşti decît în cei

70 de ani dinainte. Iar organizaţiile inter -naţionale pentru protejarea patrimoniuluicultural nu au putut face nimic, Azderbai -djanul interzicîndu-le chiar şi să vizitezeşi să vadă monumentele armeneşti distru -se ca urmare a vandalismului. [...]

Astăzi Republica Karabaghul de Munteeste un stat constituit, cu structurile şiarmata sa şi, cel mai important, cu cetă -ţenii săi stăpîni pe destinul propriu. ÎnArţah noi, precum şi întreaga comunitateinternaţională, avem de-a face cu o re -publică modernă ce aplică idealurile delibertate, suveranitate şi democraţie, care,în ciuda tuturor dificultăţilor obiectivesau artificiale, a tuturor grelelor încercări,înaintează pe calea formării instituţiilorstatului democratic, îşi dezvoltă econo -mia şi cultura, apără pacea. Şi nu estedeloc întîmplător că prestigioasa fundaţieFreedom House, în raportul său „Liber -ta tea în Lume“, aşează Republica Karaba -ghul de Munte în rîndul ţărilor cu de -mocraţie parţial liberă, în timp ce Azer -baidjanul este considerat [stat] neliber.Comentarii le sînt de prisos.

Concluzia este una: au trecut vre mu -rile deportării poporului de pe pămîntulsău. Convingerea noastră este aceea căreglementarea conflictului din Karabaghtrebuie să se bazeze pe afirmarea drep -turilor omului şi pe voinţa poporului dinKarabagh ca entitate colectivă. Numaiastfel soluţia poate fi realizabilă, paşnică şidurabilă. Alternativa unei astfel de soluţieste readucerea poporului din Karabagh,cu forţa, în componenţa Azerbaidjanului,ceea ce va atrage după sine, în mod ine -vitabil, alungarea armenilor din Karabagh.

În ultimii 20 de ani cea mai mareparte a populaţiei Karabaghului a fostconsiderată de Azerbaidjan drept „crimi -nală“. Avînd în vedere consecinţele uneiasemenea alternative, în chestiunea Kara -baghului excludem categoric orice con -cesie, obţinută sub presiune, care ar puneîn pericol existenţa, securitatea fizică şidreptul de a trăi demn al locuitorilor Ar -ţahului. [...]

Extrase din discursul preşedinteluiArmeniei, Serj Sarksian, ţinut la ChathamHouse, Istitutul Regal Britanic pentruAfaceri Internaţionale

10 februarie 2010

SERJ SARKSIAN: KARABAGHUL NU AFĂCUT NICIODATĂ PARTE DINAZERBAIDJANUL INDEPENDENT

Paginile 12-13 realizate de VARTAN MARTAIAN

Page 14: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

ARARAT | 4 / 2010

14 Arte

Am tot amînat momentul de a sem -nala apariţia unui volum de „jur -nale, scrisori, însemnări“ aparţi -

nînd pictorului Theodor Pallady, ce aapărut anul trecut, sub titlul „Palladyscriind“ la Editura bucureşteană „Com -pa nia“. O ediţie îngrijită de Dana Crişan,exemplar, să spunem la iuţeală. În plus,realmente benefic, volumul fiind însoţitşi de un studiu introductiv. Analitic şiexpresiv, dovedind o bună cunoaştere şiînţelegere a subiectului, la care se adaugăşi o cronologie a vieţii şi operei artistului,

Bedros HORASANGIAN

Theodor Pallady şi K.H.Zambaccian

Stimate [i dragq Domnule Zambaccian,Rândurile d-tale mi-au fqcut mare plqcere; mq bucur de cele ce-mi

spui de «Arta Românq», însq n-am gqsit în plic articolul Maniu care, fqrqa-l fi citit, nu mq surprinde.

– Ceea ce însq mq surprinde sunt «socotelele» matale.Pre]ul celor douq tablouri este de 50 000 de lei cu cadrele lor, care,

dacq nu-]i convin, sunt u[or de avut «dupq plac» pentru… maximum 3000 de lei amândouq la Babic… scqzând dar 3 000 din 50 rqmâne 47 000asupra cqrora ai aquitat deja 15 000 B. Blank + 20 000 Dnei Pallady =35 000. – pânq la 47 rqmâne încq nu 5 000, cum spui, dar 12 000 –

Dacq vezi pe Th. Sion, spune-i, te rog, sq-mi rqspundq la scrisoareamea, dându-mi oarecare lqmuriri asupra «Artei Române» reînviate.

Cu deosebit considera]ie [i dragoste,Al d-tale,TPallady12 Place Dauphine

Page 15: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

15Arte

ARARAT 4 / 2010

utilă pentru a flana mai lesne prin timp şispaţiu. Ţinem să aducem omagiul nostruautoarei şi editurii pentru modul cum autratat un subiect complex şi un personajdificil şi artist-aristocrat rafinat şi cu -surgiu pentru a-l reda în toată splen doa -rea şi discreţia lui. Nota asupra ediţiei,sursa documentelor şi o mulţime de re -pro duceri ale unor lucrări (grafică, în spe -cial, rar sau deloc publicată pînă acum)sau schiţe şi desene ce însoţesc şi împo -dobesc corespondenţa-însemnările picto -rului dau farmec şi completează cana -vaua cuvintelor cu splendide imagini.Ocarte ca un mic album, o mică operă deartă pentru cei care chiar se dedau vo -luptăţilor artistice, o bijuterie intelectualăcare readuce în imediat o lume care numai există. Ne cerem scuze pentru acestlung ocol emoţional şi bilanţ cadastral-contabil al volumului, dar el merită cuprisosinţă elogiile noastre „sans rivage“.Cum interesul nostru pentru pictorulTheodor Pallady nu este de azi, de ieri,ne face plăcere să consemnăm că primularticol publicat în „Nor Ghiank“, cu pestetrei decenii în urmă, s-a numit „Palladyîn colecţiile armeneşti din România“ şi aapărut prin diligenţele infatigabiluluiziarist, publicist, traducător şi critic decinema, australianul de astăzi, Sergiu Se -lian. Timp risipit, ca să păstrăm registrulnostalgic-evocator al volumului de faţă.

Ce vrem însă să evidenţiem deaceastă dată?

Prezenţa colecţionarului şi criti cu luide artă K.H.Zambaccian în însemnările şicorespondenţa lui Pallady. Pe cei doi i-alegat o lungă prietenie şi o preţuire reci -procă. Dincolo de diferenţa de vîrstă(Pallady era născut în 1871, Zambaccian,„zambacu”, cum îi spuneau prietenii, în1889), dincolo de rădăcini (etnice, unulgrec românizat, celălalat armean cu afini -tăţi profunde pentru România şi culturaei) sau sociale (unul boier de viţă veche,celălalt negustor şi industriaş) cei doi aufost ataşaţi unul de celălalt pînă la moarte.Mare admirator al lui Pallady, Zambac -cian a cumpărat direct de la artist nume -roase lucrări, dintre cele mai valoroase,care şi astăzi fac mîndria Muzeului K.H.Zambaccian afiliat Muzeului de Arta alRomâniei. Apar fel de fel de note ale luiPallady legate de întîlnirile cu K.H.Z sausocotelile financiare legate de tablouri.Inedite sunt însă cîteva misive ale luiPallady, adresate lui KHZ şi care suntacum publicate pentru prima dată. (Apar -ţin colecţiei Petru Romoşan, poet şi ne -

[ [tampila po[tei 13 IUL 1933 ]Stimate [i dragq dle Zambaccian,Exp. Renoir1: frumoasq, însq multe pânze inutile. Câteva admirabile

[i un capo-d’operq. Loja. Nu sunt însq tablouri mici, astfel încât nu potface compara]ie cu a d-tale. Reiese cq Renoir este un pictor neinteresantîn ceea ce prive[te picture pusq pe tema picturalq propriu-zisq; dar lipsqde compozi]ie [i de cele mai multe ori vulgaritate: C’est la joie de peindrequi l’emporte chez lui2.

Al d-tale, cu dragoste, TP[Carte poştală cu reproducerea tabloului lui Auguste Renoir Le Moulin de la

Galette]

Dlui ZambaccianStrada Vasile Lascar 48BucarestRoumanie

1 Paris, 1933.2 «La el, bucuria de a picta domină totul» – în limba franceză în text.

Page 16: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

ARARAT | 4 / 2009

16 Arte

gustor de artă român) le avem aici repro -duse. Ni se par sugestive obiecţiile adusede Pallady la achiziţionarea unor lucrăride Matisse, marele său prieten sau legatede Cezanne, din lucrările căruia KHZţinea foarte mult să aibă şi el una. Ca şipărerea, nu foarte grozavă, despre cali ta -tea lucrărilor unor maeştri francezi cum -păraţi de Zambaccian. Oricît de nemulţu -mit ar fi Pallady, suntem obligaţi să re -cunoaştem că sînt lucrări unicat în patri -moniul României şi colecţia de arta fran -ceză a lui Zambaccian, cea mai valoroasădin ţara noastră. Să consemnăm şi faptulcă Pallady l-a schiţat de numeroase ori peprietenul său colecţionar, aşa cum şiZambaccian l-a onorat cu preţuirea saprezentînd lucrările maestrului român laloc de cinste în muzeul său. Faptul că înultimii ani acest minunat colţ de Bucu -reşti, care este Muzeul şi Colecţia Zam -baccian au fost asociate cu numele unuifost prim ministru român ce a avut partede probleme cu justiţia, ne lasă un gustamar. „Dosarul Zambaccian“, de care s-apomenit pînă la saţietate, nu are nimiccomun cu colecţionarul, ci cu casa politi -cianului român care locuieşte, nefericit,pe aceeaşi stradă numită „Muzeul Zam -baccian“. In acest punct al coincidenţelornefericite, să amintim şi faptul că numeleunui rafinat artist şi rasat intelectual cuma fost Pallady a fost deseori mediatizatprin faptul că un – ce oribil! – adăpostpentru cîinii vagabonzi era situat pe unnefericit ales Bulevard Pallady, aflatundeva departe la capătul unui Bucureşticare nu are nici o legătură cu artistul.Coincidenţe nefericite, care dau măsuraironiei istoriei. Vieţii şi morţii unor oa -meni. Ieri fiinţe cu carne, sînge şi trărilăuntrice, azi amintiri, melancolii şi fum.Oamenii mai şi dispar, rămîn operele deartă, muzee, şi, iată, cîteva banale însem -nări, ca în cazul celor lui Pallady carereînviu, efemer, desigur, un întreg trecut.Pallady şi Zambaccian merită toate gra -tulaţiile noastre pentru că ne-au oferit, şicu acest prilej, o fugă dintr-un contingentagresiv şi, pe zi ce trece mai urît. Să nu neimpacientăm, vine primăvara cît de cu -rînd. O plimbare la şosea şi o vizită laMuzeul Zambaccian ca să revedem (şi)lucrările lui Pallady ar reface imediat ţe -sătura armoniei şi frumosului atît de ne -cesare tuturor.

La Zambaccian, birjar!

[ştampila poştei: 8.X.936]Dragq d-le Zambaccian,Reîntorcându-mq din Cassis – unde am fugit de frigul Parisului –,

am gqsit scrisoarea d-tale… î]i mul]umesc de banii depu[i la G. Crqciun– sper sq am ocazia de a-]i trimite odalisca în verde pe care ai re]inut-o…

Am mai vqzut pe Matisse fqr’ a-l putea decide… Venirea Cézannuluiîn colec]ia d-tale va atrage pe to]i arti[tii. Bine-ai fqcut, cu toate celespuse.

Am fqcut câteva peisagii…Cu dragoste, al d-tale,TPalladySuvenire fratelui d-tale.

[Pneumatic cu antetul CAFÉ DES 2 MAGOTS, PLACE ST-GERMAIN DESPRÉS, TEL.: LITTRÉ 55-25 INTER]

Domnului Zambaccian42… 46 Strada Vasile LascarBucarest RoumaniePallady 12 Pl. DauphineParis

Pallady şi Zambaccian pe Calea Victoriei

Page 17: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

În numărul 4/2010 al revistei cultu -rale bucureştene Luceafărul de diminea -ţă, Horia Gârbea, membru marcant alUniunii Scriitorilor din România, relatea -ză pe un ton entuziast despre o recentăvizită întreprinsă în Azerbaidjan (ianuarie2010). Aflăm, între altele, că scriitorulnostru s-a întors de la Baku şi de pe ţăr -murile Mării Caspice „cu mai puţine pre -judecăţi despre Asia Centrală şi zonaCaucazului, dar şi cu un material docu -mentar format din 20 de kilograme decărţi, zeci de CD-uri şi multe pagini scrisemărunt. Pe toate le voi aduna într-o cartecare se va numi Azer – Focul viu şi careaş vrea să schimbe puţin părerea unora călumea se termină la Marea Mediterană“.Drept urmare, cronica de carte pe care v-aţiobişnuit să o citiţi în această pagină vaavea drept obiect un volum încă nescris,dar care se anunţă pasionant… În ce pri -veşte vizita propriu-zisă din Azerbaidjan,Horia Gârbea ar fi beneficiat de „o do -cumentare bogată în informaţii inedite şiexperienţe foarte interesante pe care levoi relata în curînd pe larg. Pentru toateacestea ţin să mulţumesc Fundaţiei Hey -dar Aliyev care m-a invitat şi m-a găzduitcu o perfectă ospitalitate. Drumul mi-afost deschis – şi am avut mereu la Bakugînduri de recunoştinţă – de domnul pri -mar Neculai Onţanu. Mass-media din Bakum-a onorat cu atenţia ei şi, în general,România se bucură de o bună percepţie,fiind considerată o ţară prietenă. Cum seştie, la înfiinţarea statului Azerbaijan, carea venit în ciuda sîngeroasei represiunisovietice din ianuarie 1990, România afost a doua ţară din lume care a recu -noscut independenţa noii republici“. Cumfacem parte totuşi din rîndul celor carecred că pămîntul e rotund şi că el nu setermină la Mediterana, am purces fărăprejudecăţi şi complexe la lectura acestuimemorial nu lipsit de pitoresc exotic(vezi în special consideraţiile despre gastro -nomia azeră, descoperită cu voluptate).Anumite informaţii „inedite“ pe care le-amdescoperit în textul lui Horia Gârbea suntînsă de natură să ne pună serios pe gînduri…

Nu e vorba, desigur, de precizări istorico-onomastice gen „Marea Caspică se nu -meşte Khazer. Azer e o denumire maiveche pentru foc, iar ţara se mai numeşteŢara Focurilor. Notez în treacăt că tongale tot foc, dar unul mare, o vîlvătaie. Aze -rii au mulţi termeni prin care desemneazăelementul lor primordial“ sau de con -sideraţii nu tocmai inedite, dar utile pre -cum: „Cultura azeră este străveche, reli -giile antechristice de pe teritoriul actualşi părţile cedate sau căzute în stăpînireaaltora fiind tengrinismul (de la zeitateaTengri) şi zoroastrismul, strîns legat decultul focului, inevitabil într-un loc încare focul iese din pămînt de la sine, maiprecis gazul natural care se aprinde. Separe că în ceea ce priveşte cultul foculuişi implicit al soarelui, caucazienii de sudl-au exportat în Egiptul antic şi însuşinumele oraşului Baku apare în Carteamorţilor egipteană“, ci de o revelaţie nău -citoare potrivit căreia, după cultul foculuişi al soarelui, „A urmat creştinismul, Azer -baidjan fiind prima ţară care l-a adoptatca religie de stat după ce, însă, propă -văduitorul ei, Sf. Apostol Bartolomeu, afost martirizat acolo unde oficia, într-unloc pe care l-am văzut, la doi paşi de Tur -nul Fecioarei, în anul 71 al Erei Christice.Dar influenţa şi ocupaţia triburilor turci -ce, începînd cu secolul VIII, atestată şi demos cheele milenare vizibile şi azi dinIşari Şeher (Oraşul Vechi, literal OraşulInterior), au impus islamismul şi limba,rămasă şi azi o limbă turcică, foarte inte -resantă, cu alfabet latin în prezent, aglu -tinantă, fără genuri şi fără plural cînd nu -meralul îi ţine locul, asemeni limbii turcecontemporane“… Ei da, aţi citit bine:Azer baidjanul, prima ţară care a adoptat

creştinismul ca religie de stat!! Ce-ar maifi de adăugat aici? Că informaţiile pretins„inedite“ ale dlui Gârbea sunt rezultatulunei dezinformări, ca să nu spunem into -xicări propagandistice (pe care, avînd învedere cunoscutele diferende armeno-azere,ar trebui să ne abţinem a o comenta)? Sausă le punem doar pe seama unei naivităţientuziaste, simpatice în definitiv? În rea -litate, toată lumea ştie că primul stat undecreştinismul a devenit religie oficială afost Armenia. Ar fi aşadar timpul ca şidomnul Gârbea să o afle, mai ales dupăce a descoperit că lumea nu se termină laMediterana, ci la Caspica.

Iată însă, spre edificare, şi finalulapoteotic al textului din Luceafărul dedimineaţă: „Veţi înţelege, aşadar, de ceprimul drum pe care l-am făcut în Bucu -reştiul îngheţat (la Baku era o frumoasăiarnă meditera nea nă, cu temperaturi pînăla 13 grade) a fost, trăgînd sania cu fiulmeu pe ea, în Parcul Tei, unde se află sta -tuia lui Heydar Aliyev, eroul civili zator şiprovidenţial al Azerbaijanului“. Într-adevăr,parcă-parcă am înţeles cîte ceva... DacăHaydar Aliev, fostul şef al KGB din re -giunea Caucaz, cu statuie în Bucureşti, aajuns să fie privit de către Horia Gârbeadrept „erou civilizator şi providenţial“(nici mai mult, nici mai puţin!), de ce săne mai mirăm că Azerbaidjanul trece înochii distinsului nostru scriitor drept „pri -mul stat creştin“? Admiraţie, admiraţie,dar nici chiar aşa!

Una peste alta, cu asemenea premise„istorice“ savuroase, vă daţi seama cefrumoasă, dar neverosimilă ficţiune seanunţă a fi Focul viu? O aşteptăm cu le -gitim interes: cine ştie ce alte „informaţiiinedite“ vom afla din paginile ei!

ARARAT 4 / 2010

17Comentariu

Cristina MANUK

Despre un neverosimil „foc viu“

Inaugurarea statuii lui Haydar Aliev în parcul Tei din Bucureşti, în prezenţa preşedintelui azer Ilham Aliev

Page 18: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

}n primele zile ale anului 2010 a ]n -ce tat din via\[, la Los Angeles, dup[ olung[ suferin\[ Nectar Bogosian-Varta -nian, profesoar[ la +coala Armean[ dinBucure=ti. Oriort Nectar, a=a cum o nu -meau acum 50 de ani elevii ei, a fost înperioada anilor 1950-1962 ]nv[\[toarea=i diriginta Clasei a III-a a =colii armene.

Profesoar[ la un num[r substan\ial detineri bucure=teni, i-a educat, i-a instruit=i a ]ncercat s[ le modeleze caracterul =ipersonalitatea ]n spiritul disciplinii, co -rectitudinii =i s[ le ]nsufle\easc[ dragostefa\[ de neamul armenesc.

Nectar Bogosian s-a n[scut ]n Bucu -re=ti ]n familia lui Tavit =i Sirvart Bogo -sian, familie originar[ din Izmit Turcia,supravie\uitori ai Genocidului. Tat[l, pro -prietar al unui magazin de piel[rie, eraunul din negustorii respecta\i din Bucu -re=tiul interbelic.

Nectar Bogosian ]=i ]nsu=e=te educa -\ia frecventînd cursurile =colii Misakian-Kesimian din Capital[, =coal[ condus[ deprofesori ale=i recunoscu\i pentru dedi -ca\ia lor ]n preg[tirea tinerei genera\ii ]nspiritul dragostei fa\[ de na\ia =i de cul -tura armean[, printre ei num[rîndu-se Le -von Balgian, viitorul Catolicos Vazken I-ul,care i-a fost, ]n anul 1939, profesor.Nectar Bogosian a absolvit =coa la Misa -kian ]n anul 1940, ]n timpul directoratuluilui Hovhannes Devegian, avînd colegi de

serie pe +ake Eze ghe -lian, Mariam Arti nian,surorile Araxi =i Ar -menuhi Der Ner se -sian, Avedis Pola -dian =i Dikran Ma -nu ghian. Studiile =ile continu[ frec -ventînd clasele In -stitutului de feteSfînta Eu fro sina pecare o absolv[ ]n anul1944, iar mai tîr ziu lecompleteaz[ urmîndcursuri serale la LiceulGeorge Co=buc, de undeob\ine certificatul Atestat de}nv[\[tor emis de Ministerul}nv[\[mîntului.

}n paralel cu acestea Nectar Bo -gosian se instruie=te ]n domeniul muziciiluînd lec\ii de pian cu diver=i profesori derenume dintre care profesoarele AraxiBezirgian =i Silvia C[p[\în[ =efa catedreide pian a Conservatorului din Bucure=ti.

Dup[ absolvirea studiilor Nectar Bo -gosian se ]ncadreaz[ ]n re\eaua de ]nv[ \[ -m]nt =i-=i dedic[ timpul =i energia educa -\iei tineretului bucure=tean. Timp dedoispre zece ani, ]n perioada 1950-1962, afost ]nv[\[toarea =i diriginta clasei a III-a a =colii armene din Bucure=ti, =coal[aflat[ ]n acea perioad[ sub conducerea

directorilor Onnig Vartanian, Eliza Dira -durian, Manug-Nonu Kricorian =i EugenCump[t[.

Dup[ ]nchiderea =colii armene =itransformarea ei ]n =coal[ româneasc[Nectar Bogosian r[mîne ]n continuare]nv[\[toare la acea=i =coal[ pîn[ la emi -grarea ]n anul 1970, ]n Statele Unite.

}n perioada anilor 1950-1952 NectarBogosian a f[cut parte din grupul detineri armeni, care au frecventat cursurilepost-universitare de armenologie =i orien -talistic[ ale Universit[\ii din Bucure=ti,cursuri aflate sub ]ndrumarea profeso ru -lui Vlad B[n[\eanu. S[ numim cî\iva dinacest grup de studen\i: Stela Kanterian (]nprezent ]n Germania), Angela Bagdasa -rian, David Ghijirighian, Nectar Bogo sian(SUA), Pakrad Deirmengian (Belgia),Suzmeyan (Iran) =i al\ii.

Dintre ace=tia numai doi, David Ghi -jirighian =i Nectar Bogosian, au continuat

studiile de orienta -listic[ devenind

m e m b r i iactivi ai

Societ[\iide Studii

Orien tale a Facul -t[\ii de Filologie, Filozofie

=i Istorie a Universit[\ii Bucure=tene,participînd la =edin\ele ei, colaborînd custudii =i articole la anuarul Stvdia el ActaOrientalia, periodicul societ[\ii. Sarcinalui Nectar ]n cadrul asocia\iei era de aefectua recenziile publica\iilor de limb[armean[, dintre care amintim recenzialucr[rii Hovhannes D’Erzenga de Arme -nuhi Srapian, publicat[ ]n volumul IV,1962, al Anuarului.

}n anii cît a tr[it ]n Bucure=ti, NectarBogosian a fost activ[ ]n comunitate,

ARARAT | 4 / 2010

18 Remember

In memoriam

NECTAR BOGOSIAN-VARTANIAN(2 august 1926 – 3 ianuarie 2010)

Page 19: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

Se pare c[ ]ncep]nd cu luna februarie care tocmai a trecut,presa scris[ are un regres care ]ncet-]ncet, din nefericire, proba -bil c[ va duce la dispari\ia sa, spre regretul unor vechi con -servatori, care ]nc[ mai apreciau mirosul de cerneal[ proasp[ttip[rit[. Deja pe pia\a mass-media nu mai exist[ dec]t c]tevacotidiene ce apar nu numai online, cum ar fi: Rom`nia liber[,Jurnalul Na\ional, Evenimentul Zilei, nemaivorbind de tabloi -dele care fac deliciul unei anumite categorii de cititori.

Depre noi =tiri sub\iri, nesubstan\iale... Afl[m din JurnalulNa\ional (03.02) c[ gemenii Karamyan titulari la Timi=oara aufost achizi\iona\i de gruparea oierului din Ghencea „Steaua“:„Nu mai vorbim de alte echipe. Suntem la Steaua acum =i astae tot ce conteaz[. Suntem ner[bd[tori s[ începem antrenamen -te le, de trei zile a=tept[m s[ ajungem în cantonament cu echipa,a declarat Arman Karamyan.“ Le ur[m succes compatrio\ilorno=tri =i d[ Doamne la c]t mai multe goluri, f[r[ s[ le par[ r[uc[ au ajuns la m]na Ciobanului!

Un extraordinar reportaj pentru care o felicit[m pe reali -zatoarea sa Raluca Cre\ a ap[rut tot ]n Jurnalul Na\ional (e dreptc[ noi ]l semnal[m cu ]nt]rziere) despre Gherla ]n 27 ianuarie.Reportajul con\ine ni=te dest[inuiri ale dl. Ioan (sau Janos)Esztegar, pre=edintele filialei UAR Transilvania referitoare lacomunitatea armean[ din Armenopolis. C]t despre celebra le -gend[ a tabloului rubesian, domnul Esztegar are o p[rere concis[:

“Este tabloul original? "Noi zicem c[ da, dar du=manii sus\inc[ este doar +coala Rubens, are 300 de ani, dar trebuie s[ neg]ndim c[ la +coala Rubens pictau ucenicii =i Rubens se plimbaprintre ei =i îi mai d[dea la unul peste cap =i lua pensula =i co -recta. Se poveste=te c[ figurile ar fi pictate de maestru, iar fondul,de ucenici. Expertiz[ nu am f[cut =i nici nu facem, pentru c[nu are importan\[, deoarece apar\ine istoriei acestei colonii. 50de ani rama a fost goal[, iar când am adus pictura înapoi multiau pl]ns.“ Povestea armenilor continu[ ]n Gherla, cu bune, rele,a=a cum spune =i autoarea: „Chiar dac[ nu-=i mai =tiu limba, iarobiceiurile li s-au =ters treptat, armenii din Gherla se m]ndresccu legendele legate de pictura Rubens, cu ciorba aganciabur =icu momentele ]n care comunitatea str]nge r]ndurile ]n fa\anecazurilor.“ Referitor la s[rbatoarea noastr[ tradi\ional[ de Sf]ntulGrigore Lumin[torul, supa noastr[ tradi\ional[ de urechiu=eAganciabur este la loc de cinste: „Ciorba se face din coad[ devit[ (sic!) în care se pune aceast[ past[, în combina\ie cusm]nt]n[. Cu dou[ s[pt[m]ni înainte facem urechiu=ele, ni=tet[i\ei mici, în mijloc se pune carne tocat[ condimentat[ =i seînf[=oar[ în forma de ureche, de unde =i numele ciorbei. La 350de oameni trebuie cam 16.000 de urechiu=e, asa c[ fetelenoastre se adun[ dup[-amiaza l]ng[ o cafea =i un cognac mic =i facurechiu=e. Acum le bag[ la congelator, unde pot sta =i un an. Laînceput oaspe\ii se uit[ cu sfial[, pentru c[ ciorba e u=or verzuie,dar apoi sunt înc]nta\i de gustul u=or acri=or, care seam[n[ cucel de ciorb[ de burt[–, mai poveste=te Estegar Janos.“ D]nsul nemai spune la sf]r=it c[ acest[ sup[ este preferata tuturor arme -nilor (inclusiv a lui Varujan Vosganian), iar ace=tia o consum[imediat dup[ slujba religioas[, foarte fierbinte cu mult ardei iute.

Frumoase aceste tradi\ii (bine ca ne mai bag[ =i presa ]nseam[ din c]nd ]n c]nd) ajut]ndu-ne s[ dovedim c[ nu suntem ovaloare peren[. Vom studia =i luna viitoare cu aceea=i aten\iepresa =i promitem s[ v[ \inem la curent. P]n[ atunci s[ ne fiepresa u=oar[!

prezent[ la activit[\ile ei culturale =i so -cia le, dintre care un loc important l-a ocu -pat participarea ]n Corul Komitas. Cinenu-=i aminte=te de ea?, ]nalt[, svelt[, cuochelari, prezent[ la manifestarile de laCasa Cultural[ Dudian sau ]n rîndul dinmijloc al Corului Komitas.

Apropiat[ de profesorul H. Dj. Si -runi a f[cut parte din Cercul de Studii aprofesorului, a colaborat cu acesta =i l-aajutat la editarea =i corectarea scrierilordin limba rom`n[, iar ]n perioada anilor1960-1970 a contribuit cu articole la zia -rul Nor Ghiank. Colaborarea cu H. Dj.Si runi a continuat =i dup[ plecarea ei din\ar[ ajutînd la publicarea unor lucr[ri aleprofesorului ]n Beirut.

}n anul 1970 Nectar Bogosian p[r[ -se=te \ara ]mpreun[ cu familia frateluiGarabet Bogosian =i, dup[ o scurt[ =edere]n Beirut, se stabile=te ]n anul 1971 ]nSUA, la Los Angeles. }n Los Angeles

Nectar Bogosian a fost angajat[ la insti -tu\ii comerciale =i bancare unde a lucratcu con=tiinciozitate p]n[ la pensionareadin anul 1991.

}n paralel cu acestea a fost, atît ]nBucure=ti cît =i ]n Los Angeles, profe soa -r[ de muzic[ predînd lec\ii de pian co -piilor armeni.

}n anul 1977 se c[s[tore=te cu An -tra nig Vartanian (1922 -1995), figur[ spor -tiv[ bine cunoscut[ a comunit[\ii armenebucure=tene. Au c[l[torit ]mpreun[ mult,cutreierînd lumea ]n lung =i-n lat, iar dup[decesul so\ului, Nectar =i-a satisf[cutmarea dorin\[ =i a vizitat p[mînturile str[ -mo=e=ti din Armenia de Vest.

}n iulie 1990 particip[ la ]nt]lnireafo= tilor elevi ai =colii armene din Bucu -re=ti, festivitate avut[ loc la Los Angelesunde profesorii Aram Ha=ha=ian, ManugKrikorian =i Nectar Bogosian sînt onora\ide fo=tii lor elevi.

Lovit[ de o boal[ necru\[toare NectarVartanian =i-a petrecut ultimii ani din via\[]n sanatoriul Ararat din Los Angeles. Asuferit mult, dar a avut o ]ngrijire aleas[=i a fost ]nconjurat[ de c[ldura familiilorfratelui =i rudelor dar =i a prietenilor =icuno=tin\elor.

Datorit[ dragostei pentru limba =i cul -tura armean[, Nectar a creeat ]n memoriap[rin\ilor ei, un fond permanent de bursede studii pentru studen\ii merito=i de ori -gine armean[, ]n cadrul organiza\iei Ar -me nian Missionary Association of America.

Dispari\ia lui Nectar Bogosian-Var -tanian a fost profund sim\it[ de fo=tii eielevi, deoarece odat[ cu ea a disp[rut oparte din copil[ria =i tinere\ea lor.

Fo=tii elevi vor p[stra ]n sufletamintirea lu minoas[ a profesoarei lor.

Fo=tii elevi

19varia

ARARAT 4 / 2010

Ochiul Presei

de Eduard ANTONIAN

Page 20: EXCELENŢA SA YEGHISHE SARGSYAN LA SFÎRŞIT DE MISIUNEtert.nla.am/archive/NLA AMSAGIR/Ararat Rom/Ararat_04_2010.pdf · ARARAT | 4 / 2010 4 Actualitate Mihai Stepan Cazazian Sosit

Cu bucurie comunitatea noastră a primitinvitaţia din partea comunităţii elene –unde avem numeroşi prieteni – de a

participa la o seară-carnaval. Evenimentul a avutloc în data de 20 februarie şi a fost organizat lasediul de lîngă Piaţa Romană. Alături de ar -meni au fost invitate şi alte comunităţi, însămajoritară a fost comunitatea greceasă, cu par -ti ci panţi din diverse oraşe ale României. Searaa început cu un program artistic susţinut atît degazde, cît şi de invitaţi. Am asistat la dansurigreceşti şi macedonene – specifice mai multorzone, cu costumaţia aferentă –, recitaluri vo -cale şi instrumentale, susţinute de comu nitateaitaliană sau alţi membrii ai comunităţii greceşti.Grupul „Tarantela“ şi-a început programul cumuzică specifică italiană, continuînd cu vals şicha-cha, pentru ca în final dansatorii să aleagăpersoane din public şi să le invite la dans.Dintr-o regretabilă lipsă de comunicare, parti -ciparea nostră nu a putut fi însoţită de un pro -gram artistic, fiind limitată la prezentareacostumului popular.

Semnificaţia reuniunii – carnaval – a datfrîu liber imaginaţiei în alegerea costumaţiei,asa că, dupa ce toţi şi-au schimbat costumelenaţionale în care au evoluat, încăperea s-a um -plut cu personaje dintre cele mai pestriţe: piraţi,vrăjitori, indieni, hipioţi, doamne din anii ’30,cavaleri şi domniţe din secolul trecut, chine -zoaice şi japoneze, drăcuşori şi îngeraşi, chiarşi un Mihai Viteazu. Pe măsură ce atmosfera s-adestins s-au înmulţit horele pe muzică spe cificăgrecească, precum şi numărul dansato rilor,printre care, desigur, ne-am infiltrat şi noi. Ală -turi de tinerii dansatori s-a remarcat preşe -dintele comunităţii greceşti şi alti mem brii maivîrstnici care, departe de a stingheri, aduceauo notă de veselie binevenită.

În afara reprezentanţilor comunităţii noastre,au răspuns invitaţiei reprezentanţi ai comu -nităţii de ruşi lipoveni, îmbrăcaţi în frumoaselelor costume naţionale, reprezentanţi ai comu -nităţii albaneze şi ai comunităţii italiene.

Am fost impresionaţi de numărul mare detineri din comunităţile greceşti din afara Bucu -reştiului, iar din felul cum comunicau unii cuceilalţi ne-am dat seama că se cunoşteau destulde bine. În aceasta ordine de idei, mi-ar plăceasă văd acest lucru şi în comunitatea noastră,deoarece tinerii din Bucureşti în mică măsură,sau poate deloc, nu se cunosc cu tinerii armenidin alte oraşe.

Evenimentul a fost mediatizat de unreportaj la TVR1, în data de 23 februarie, laemisiunea „Convieţuiri“, binecunoscută etnii -lor conlocuitoare din România.

Carnavalul a fost un prilej plăcut de astrînge legăturile cu alte comunităţi şi de a neapropia unii de alţii. Sperăm la cît mai multeîntalniri de acest fel, poate cine ştie, unele chiarşi la sediul comunităţii noastre.

Hasmig DANIELIAN

Carnavalla comunitatea elenă