exercitii de autocunoastere
DESCRIPTION
exercitii eleviTRANSCRIPT
1. Interviul perfect
Scop: experimentarea propriilor strategii de acţiune, explorarea acestora, trăirea
eşecului şi a succesului.
Se prezintă participanţilor un anunţ de angajare. Se alege dintre aceştia o persoană care
va juca rolul angajatorului şi o persoană care va juca rolul potenţialului angajat. Timp de 5
minute cei doi se gândesc la un plan de acţiune în ambele sensuri. Urmează etapa simulării
intreviului de angajare. După aproximativ 20 de minute se poartă discuţii între toţi membrii
grupului cu privire la aspectele pozitive şi negative ale interviului şi se cere celor doi implicaţi
în mod direct să facă o analiză a propriilor comportamente.
2. Afişul meu publicitar
Scop: dezvoltarea creativităţii şi a abilităţii de a realiza un CV
Se pune la dispoziţie participanţilor câte o coală A3, carioci, creioane colorate,
markere. Se cere fiecăruia să îşi realizeze un curriculum vitae sub forma unui afiş publicitar
cât mai atrăgător, încercând astfel să atragă atenţia asupra sa şi să se „vândă” cât mai bine.
După aproximativ 30 de minute se expun toate afişele, se poartă discuţii cu privire la modul
de elaborare a acestora şi se alege cel mai bun afiş.
3. Maria – studiu de caz
Scop: dezvoltarea abilităţii de a rezolva probleme; solicitarea capacităţii de analiză a
variantelor alternative şi găsirea unei modalităţi pentru depăşirea obstacolelor.
Se prezintă cazul unei eleve aflată în clasa a XII-a la liceu: „Maria s-a hotărât să se
pregătească pentru cariera didactică. Părinţii ei ar prefera, din motive financiare, să studieze
ştiinţe economice. De altfel, pentru a-şi îndeplini visul de a deveni profesoară, Maria trebuie
să mergă la studii într-un alt oraş, pe când ştiinţele economice le-ar putea studia locuind în
continuare cu părinţii. Ajut-o pe Maria să îşi găsească argumentele cu care să îşi convingă
părinţii să o lase să studieze la litere.”
Se împart participanţii în grupuri de câte 2-3 persoane. Fiecare grup notează propriile
argumente timp de 15 minute. După scurgerea timpului fiecare grup prezintă ceea ce a găsit
relevant, iar propunătorul notează pe flipchart, astfel încât să fie văzute de către toţi
participanţii. Apoi urmează o etapă de discuţii şi comentarii în urma căreia se realizează o
ierarhizare a argumentelor (pe cât posibil).
4. Proiectul meu de carieră
Scop: dezvoltarea capacităţii de a dezvolta un plan de acţiune în carieră.
Se cere participanţilor să-şi elaboreze un proiect de carieră pe baza unui plan care va fi
prezentat pe flipchart. Dacă va fi necesar se va realiza această activitate pe parcursul a mai
multe întâlniri.
Planul propus este următorul:
1. Cunoaştere de sine
- identificarea aptitudinilor, abilităţilor, capacităţilor şi deprinderilor transferabile;
- identificarea intereselor profesionale;
- identificarea valorilor de muncă;
- identificarea unor trăsături dominante de personalitate.
2. Profesiile
- profesia ideală;
- elemente caracteristice.
3. Piaţa muncii
- aşteptările angajaţilor;
- aşteptările angajatorilor;
- şomajul.
4. Planul de carieră
- ideal – misiune;
- dimensiunile vieţii;
- rezolvarea de probleme şi decizia privind cariera;
- planul de acţiune.
5. Elemente de ego-marketing
- metode de a găsi oportunitaţile de angajare;
- etapele de căutare a unui loc de munca;
- citirea corectă a unui anunţ;
- alcătuirea scrisorii de prezentare, de intenţie, de multumire, CV;
- procurarea documentelor necesare solicitării unui loc de muncă;
- prezentarea la interviu;
- negocierea salariului.
5. Vreau şi voi reuşi
Scop: dezvoltarea capacităţii de a stabili obiective şi de a îndeplini un plan de acţiune.
Se cere participanţilor să noteze pe o foaie de hârtie un obiectiv pe care şi l-ar putea
propune în raport cu propria carieră. Apoi să noteze care sunt paşii pe care consideră că
trebuie să îi urmeze în scopul atingerii obiectivului, precum şi termenele stabilite pentru
fiecare pas propus. După aproximativ 20 de minute fiecare dintre participanţi prezintă
obiectivul propus, paşii ce trebuie urmaţi şi termenele stabilite şi se poartă discuţii pornind de
la cele prezentate.
6. Pozitiv versus negativ
Scop: exersarea abilităţii de a surprinde diferenţe; exersarea atenţiei distributive.
Se împart participanţii în trei grupuri. Se alege câte o persoană din fiecare grup căreia i
se înmânează o coală albă de hârtie în mijlocul căreia este notat unul dintre cuvintele:
„INTERVIU”, „CARIERĂ” sau „MANAGER”. Atunci când participantul primeşte foia de
hârtie trebuie să noteze în partea de sus a acesteia un cuvânt cu o conotaţie pozitivă care are
legătură cu acel cuvânt scris pe mijlocul foii, iar în partea de jos un cuvânt cu o conotaţie
negativă. De exemplu dacă în mijlocul foii este scris cuvântul „CARIERĂ”, ar putea scrie în
partea de sus cuvântul succes, iar în partea de jos cuvântul sacrificiu. După ce participantul a
notat cele două cuvinte mototoleşte foaia sub forma unui bulgăre şi o aruncă altei persoane
din propriul grup care nu a completat deja, fără să vorbescă. După ce au executat sarcina toţi
membrii grupului facilitatorul citeşte afirmaţiile notate. Apoi participanţii pot comenta,
contesta sau aduce completări pentru fircare cuvânt cheie.
7. A dirija şi a urma
Scop: dezvoltarea abilităţii de a lucra în echipă, de a oferi răspunsuri celuilalt şi de a
lucra pentru atingerea unui scop.
Se grupează participanţi câte 2 şi se aşează faţă în faţă la distanţă de 50 cm, cu cele
două mâini lipite la înălţimea umerilor de cele ale partenerului, privindu-se în ochi. A (motor)
îşi mişcă cele două mâini şi B urmează. Mişcările sale trebuie să fie lente, asemanătoare sau
diferite la stânga şi la dreapta. A este atent la calitatea mişcărilor sale permitând lui B să îl
urmeze. B este atent la abilitatea sa de a-l urma, de a-l însoţi pe A (respons-abilitatea). După
un moment B dirijează şi A urmează. Dupa vreo 2 minute, fără să vorbescă şi privindu-se
mereu în ochi, uneori dirijează A, alteori B, dar fără să o spună. Se urmează exerciţiul până în
momentul în care participanţii sunt siguri că doar unul dirijează şi celalalt urmează, dar
schimbând în mod regulat rolurile. După alte două minute fiecare dirijează şi urmează în
acelaşi timp, fiind foarte atent la ce face celălalt. După un anumit timp, fiecare dirijeză cu
mâna dreaptă şi urmează cu mâna stângă. În cele din urmă participanţii vor încerca să refacă
aceleaşi gesturi cu ochii închişi. Se cere să observe cu atenţie relaţia pe care reuşeşte să o
creeze.
8. Podul
Scop: dezvoltarea abilităţii de a lucra în echipă în vederea atingerea unui scop.
Se împart participanţii în două grupuri ce vor avea de construit simultan două
jumătăţi de pod. Echipele vor fi independente una de alta şi nu se vor vedea între ele.
Grupurile vor avea la dispoziţie următoarele materiale: hârtie, carton, lipici şi foarfece. Li se
va permite contactul printr-un reprezentant, la jumătatea distanţei dintre el, pe un teren neutru,
pentru un minut, la intervale de 20 minute, de trei ori. Delegaţii fiecărei echipe nu vor avea
voie să ia notiţe la aceste scurte întâlniri. La întâlnire delegaţii vor trebui să-şi clarifice cât mai
multe amănunte despre lucrul celeilate echipe, astfel încât scopul activităţii să fie atins.
Desigur că vor fi multe detalii tehnice necunoscute fiecărei părţi, detalii cum ar fi: înălţime,
lungime, forma, etc. La sfârşitul activităţii, după maxim o oră, cele două jumătăţi de pod ar
trebui să se îmbine, eventual să fie identice.
Procesul necesită din partea tuturor lucrul asupra barierelor fizice şi de comunicare.
Îndemânarea în construcţia podului de hârtie nu este prea importantă. Jocul explorează diferite
abordări ale individului şi grupul ca întreg. Rezultatul depinde de abilităţile delegaţilor de a
aduce echipelor cărora aparţin cât mai multe informaţii despre lucrul celeilalte părţi şi munca
în echipă.
În urma desfăsurării jocului se va cere tuturor participanţilor să comunice celorlalţi
impresiile cu privire la modul în care a colaborat cu colegii de echipă, la modul în care au fost
îndrumaţi de reprezentantul lor, la sentimentele pe care le-au avut pe parcursul desfăşurării
jocului.
9. Balansul
Scop: creşterea nivelului de activare şi deconectarea faţă de situaţia problemă.
În picioare, participanţi formează un cerc strâns, prinşi cu bratele între ei.
Facilitatorul poate fi unul dintre membrii cercului. La comanda sa “dreapta”, toţi fandează
către dreapta cât de mult pot, fără a-şi da drumul din strânsoare. La comanda sa “stânga”,
participanţii, păstrând acelaşi cerc, fandează către stânga. “Înainte” înseamnă aplecarea
împreună, în faţă, cât de mult. “Pe spate” înseamnă lăsarea pe spate a tuturor. Ca regulă,
participanţii nu-şi vor desprinde braţele care-i ţin împreună, acţionând unitar. Exerciţiile se
poţ repeta de câteva ori, de fiecare dată tot mai repede între fandări şi aplecări, după cum
comandă facilitatorul.
10. Timpul
Scop: dezvoltarea abilităţii de a gestiona în mod eficient timpul.
Orice proces organizat necesită o gospodărire a timpului. Se cere participanţilor să
împartă un cerc în 4 domenii, alocând ore: muncii, distracţiei/relaxării, repausului/relaxării,
transportului/deplasărilor pe care le au real, în medie, zilnic, sub forma unor sectoare din
cadranul cercului (marcat în 24 de ore). Analiza împarţirii va reliefa timpul necesar pe care
l-ar dori a avea (în plus sau în minus) respectiv în cele 4 domenii. Astfel, ei vor conveni dacă
au timp suficient pentru toate preocupările, vor vedea care sunt principalele cauze de pierdere
a timpului, vor considera problemele neaşteptate ce se pot întâmpla, lipsa ritmului, etc.
Participanţii îşi vor împartaşi (prezenta şi discuta) alocarea timpului zilnic. Participantii pot
face un calendar vizând activităţile lor principale pe termen scurt (2 luni), mijlociu
(aproximativ 6 luni) şi lung (mai mult de jumătate de an).