DespinaSkeletti-Budigteanu

@ EdituraEIKON

Bucuregti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1,

cod pogtal 014606, RomAnia

Difuzare / distribugie c rte: rcl/fax:021348 1474mobil: 0733 l3I 145,0728 084802e-mail : difuzare@ edituraeikon.ro

Redacgia: tel:021 348 1474mobil: oTzB o84\oz,o733 t3t r4se-mail : contact@ edituraeikon.ro

web : wwwedituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditati de Consiliul Naqional

al Cercetirii $tiingifice din invigimAnrul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP este disponibili la

Biblioteca Nagionali a RomAniei

ISBN: 97 B-606-7 Ir-948-0

Tehnoredactor : Mihiigl Stroe

Editor: Valentin Ajder

EXILAIINLIBERTAIE

EIiloI[Bucuregti,20l8

Cuprins

nnrr4A. ..........'...-.............................7

INTRODUCERE ....'."""""""""""e

CAPITOLUL 1

PlecarealaBucuregti """""""""""" 15

CAPITOLUL 2

Ministirea Cildirqani ................'.. """"""""""21

CAPITOLUL 3

Lansare a din octomb rie,20L7 ,laJockey-Club""""""""" zs

ADDENDA................. ..............;..'.'......................37

CAPITOLUL 4

into"r..r." de la lansare """""""""'43

CAPTOLUL 5

La Frejus """""""""""'54

CAPITOLUL 6

Brusc incep si scriu........ """""""""'57

CAPITOLUL 7

Copiliria... """"""""""'65

CAPITOLUL 8

Vremurile de atunci..'.. """"""""""" 83

DESPINA SKELETTI-BUDI$TEANU

CAPITOLUL 9

Liceul Petru Groza ..........................93

CAPITOLUL 10 V

in vacanEi..

CAPITOLUL 11

Plecarea mamei in Italia....... ........ 109

CAPITOLUL 12

Plecarea lui Vlad in Germania .................. ....... 115

CAPITOLUL 13

Rimagi singuri

CAPITOLUL 14

Plecarea definitivi.... ...................... 127

CAPITOLUL 15

Germania.. .................128

CAPITOLUL 16

Primii pagi in FRANKFURT'............... ...........134

I

CAPITOLUL 17

Telefon de la Bucuregti................. ......................l'42

CAPITOLUL 18

Revedere.... ..................... ..........,...... M4

CAPITOLUL 19

Thecutul gi prezentul

EXILAT ii'l rtegRtetu

CAPTOLUL 20BIG BANG .................156

CAPITOLUL 2IScriu din nou.............. ......................159

CAPITOLUL22Perfecgionarea in limba germani ......................163

CAPITOLUL23Mitugile de la PARIS .....................168

CAPITOLUL24Examene gi studii....... ......................r74

CAPITOLUL25Lufthansa gi Niederroden................. ..................180

CAPITOLUL26Niederroden ................. ................... 183

CAPITOLUL2TAl1endorf...................:.... ................... 186

CAPITOLUL 28

Amintiri de bunici.... . .....................192

CAPITOLIJL2gEpi1og......... ..................201

207

DESPINA SKELETTi-BUDI$TEANU

CAPITOLUL 9

Liceul Petru Groza ..........................93

CAPITOLUL 10 P

In vacanti.. ................. 103

CAPITOLUL 11

Plecarea mamei in Italia....... ........ 109

CAPITOLUL 12

Plecarea lui Vlad in Germania .................. ....... 115

CAPITOLUL 13

Rimagi singuri ............121

CAPITOLUL 14

Plecarea definitivi.... ...................... 127

CAPITOLUL 15

Germania.. ..............:..128

CAPITOLUL 16

Primii pagi in FRANKFURT............... ........... t34

CAPITOLUL 17

Telefon de la Bucuregti................. ...................... r42

CAPITOLUL 18

Reve dere .... .......,,........144

CAPITOLUL 19

Thecutul gi prezentul ......................749

EXILAT iN TTNBRTETE

CAPTOLUL 20BIG BANG .................156

CAPITOLUL 21

Scriu din nou.............. ......................159

CAPITOLUL 22Perfecgionarea in limba germani ......................163

CAPITOLUL 23

Mitugile de la PARIS .....................168

CAPITOLUL24E:ramene 9i studii....... ......................r74

CAPITOLUL 25

Lufthansa 9i Niederroden................. ..................180

CAPITOLUL26Niederroden ................. ................... 183

CAPTTOLUL2TA11endorf...................:.... ................... 186

CAPITOLUL 28

Arnintiri de bunici.... .....................L92

CAPITOLUL 29

Epilog......... ...................201

207

I

DESPINA SKELETTI-BUDISTEANU

interesati si avem materiale despre bitrini. Descendengii siscrie singuri despre ei".

Am fost profund gocati, deoarece eu nu am scris nicio-datl pentru a satisface interesul cuiva. Nici chiar al meu. Amscris pentru a trece cititorilor mei experienga mea de viagisi pentru asta am dar, am dat, din toate punctele de vedere

foarte muk. Personal, dupi 1989, am crezut ci s-au schimbatmuhe in RomAnia. Tot din cauza timpului, cit si din cauza

sinitiqii mele ;ubrede, nu am putut lua cuno;tingi personal

cu situaFa.t".ti din qari. Alci, in aceasti a patra carte, veri

afla de ce.

ArAta mai spun' fiul meu s-a nlscut intr-o epoci (1953)in care viaga din Rominia se prezenta ca fiind din ce in ce

mai falsificati de cltre puterile striine, care puseseri stipAni-re pe tarl inca din 1944. Se urmirea distrugerea totah a totce a stat la temelia vechii patrii, a familiei ce fusese baza ei, a

principiilor gi valorilor ancestrale de pinl atunci. Deci dis-

trugerea a ceea ce a insemnat patriotismul, nucleul familialcu toate insugirile lui gi credinqa intr-un Dumnezeu.

Citind vegi afla lucruri noi gi printre ele, de ce fiul meu,

in vArsti azi de 65 de ani, nu a scris pAnl acum singur o carte

despre viaga lui gi in continuare si despre cea a copiilor lui.Deci de ce astdzi scriu eu despre ei.

Yiurez si aveti parte de o lecturi usoari cu iz de aven-

turi,intr-o lume haotici in care s-a triit in lara romAneasci,

incepAnd din 1944. $i TARA, care de-a lungul secolelor a

stat in picioare, va sca si de acum inainte.

hrtiIY

in1 I4 15

CAPITOLUL T

Plecarea la Bucuresti,

Se intAmpli 9i unui scriitor mare, cAnd doregte si punipe hArtie gAnduri noi pentru a da nastere unei teme noi, sinu fie hsat si-;i poati da frAu liber ideilor decAt atunci cinde considerat ci a incetat si se debaraseze de unele simgi-nrinte din ulcimul cimp, care continui si-l preocupe. Aga gi

('u, cu toate cl nu mi consider un scriitor mare, fiind incirub influenga succcesului avut la lansarea ultimei mele clrEi,\ctarele cu secrete, care a arrut loclaJockel-C/ubBacuresti, laI 2 octombrie 2017, doresc si incerc si mai impletesc pentrut'ititorii mei mari si mai mici unele amintiri frumoase de la.rccastl lansare. $i aceasta o voi face cu ribdare. Daci proniai'creasci mI va ajuta. Voi incerca si mai trag din memoriarrrca ,,graniticil pe care, ca mami si bunici, o vid ca pe uninrens ghem de fire adunate in lungii ani ai vietii mele, si maitrag exact firul necesar pentru a qese gi imbina in continuaretrncle figuri ale triirilor mele din timpul acestui succes unicpcntru mine pAni acum. A fost gi ista de fapt un inceput.Itisfoind, acolo la lansare, Sertarele cu secrete... citicorii mei:ru mai putut cunoagte unele aspecte din existenta familieirrrele, pe care nu am dorit si le mai repet in scris.

Pencru a da viaEi gi culoare scrisului meu, voi incepe cusenzatiile si sentimentele, care m-au incercat de cAnd am

lrrimit invitatia de la Filip-Lucian lorga, coordonatorul

n

ll

DESPINA SKELETTI-BUDI$TEANU

colecgiei ,,Istorie cu blazon" in care va apare 9i noua mea carte

Sertarele cu s€rete.Din istoria familiilor boieref ti Budigteanu

gi Skeletti, la lansarea ei. Toul mi se pirea neverosimil.

Invitagia nu era pentru mine. Era o gregeah. Eu nu puteam'

din nici un punct de vedere, si mi deplasez la Bucuregd. Tot

ce a fost cu noi, incepXnd din 1944, tot ce am triit, am sim-

git 9i s-a intAmplat de atunci, se opunea absolut, in gAndirea

mea la aceste deplasare . in plus, intervenea vArsta inaintati 9i

slnitatea prea incercati pentru a putea rezista.

Cind fiul meu, Bogdan mi-a explicat ci mi va insogi si

va organizael cele mai mici detalii ca si pot face fa95" tot nu

mi-a venit si cred ci era adevirat' De fapt, el a fost cel ce m-a

convins ci e bine si fac aceasti deplasare. Cel care a organi-

zat-o perfect gi cel care a perseverat, cXnd vedea ci tot mai am

vreun argument contra. in cele din urml, am realizat ci pen-

tru noi doi gi copiii lui, acest imens efort trebuia si fie fhcut.

De altfel, a avut dreptate gi am fost profund impresionati in

tot timpul gederii mele acolo, de cit de perfect a prevdzut

toml gi cu cAti grji gi atenEie s-a ocuPat in toate privinqele de

mine. in perioada aceea, intr-adevir avAnd el griji ca totul sise desfigoare in ordine, eu nu am flcut nimic si m-am putut

concencra, poate 9i din cauzaemotiilor cu toul deosebite ale

acelor momente, numai asuPra egocentrismului meu.

Aga am ajuns si mi aflu asezatd confortabil in avionul

Lufihansa, clasa I, impreunl cu oamenii de afaceri. Nu

indrlzneam nici si intorc capul ca si-i privesc. Afari, din

picate, am vizut pAni aproape de Bucuresti ci tot ce se afa

sub ochii mei era acoperit de un vil de norigori albi. Lipitn

cu nasul de hublou, sPeram ci totusi voi zLri mlcar si ceva

frumos. Deodati, spre sfbrsit, vllul s-a subgiat 9i a apirut, ca

de sub o puternici suflare, plmAntul RomAniei' fosta noas-

tri t"ari. Sub ochii mei numai plmAnt 9i plmint. Era mult.

Negru, negru. Firul din ghemul meu a inceput imediat si

l6 T7

EXILAT iN TIBPRTETP

teasi o amintire din copilirie, de pe atunci cXnd cei care

lveau pimXnt, sau chiar gi cei ce nu aveau, spuneau mereuci pAmlntul ririi noastre este un pimAnt bun, binecuvAnratcle Dumnezeu. Aud parci si acum: ,,Multe alce tiri ar dori sirribi aga pimAnt'i Atunci, incepeau imediat mosii mei, dacicrau din Moldova, sau unchii de prin alte pirgi ale girii, sI-si dea cu pirerea asupra calitigii acestui pimAnt gi a faptuluicir obligatoriu trebuie sd fie bine lucrat. Apoi cAt trebuiesI se odihneasci, etc. clci numai asa di roadele aseptate.

llirriganul, pe vremea copiliriei mele, era denumit GrAnarulI{omAniei. $i era mult vestit in lume pe vremea de atuncicind Romlnia mare era apreciatl peste tot pentru aurul ei,

lenurile de grAu si porumb. Tot atXt de cunoscut era si aurulci negru, petrolul. Acum, din avion, se vedea foarte rar citeun petec rimas puternic verde cu toate ci eram in primelet.ile ale lui octombrie. Mai intreziream printre pufulegii de

rr<rrisori rdzled pe ici pe colo gi cite o cisugi. Scorpionul.lin mine s-a rizvritit imediac, cici avea inci in fata ochilorinraginile dinainte cu cAreva minute, care imi apiruserl din.rcclasi avion chiar printre norisori, zburAnd peste plmAnulscnnan, cu multe sate si origele frumos construite, imbina-rc intre ele de drumuri. Toate plreau juclrii legate unele de.rlrcle cu lanuri subEiri, ca bijuteriile. M-am vizut silitl sI-lirrrbunez pe scorpion.

Ajungem Ia aterizare. in "etoport,

inghesuiali, lumernultl, zgomotoasi. Agitagie mai mare decAt la Frankfurt,,rrrcle totul se desf{urase organizat 9i aga cum trebuie... Mi.r{lam asezati tot intr-un scaun rulant ca dincolo, impins de

rrn tA.nlr. Plin de intengii bune, igi punea la dispozigia fiuluinrcrl tot ce gtia cu privire la mersul treburilor atunci in acel

,rcroport. Mi s-a pirut cl s-au inteles bine, cu toare ci eramsiguri. ci Bogdan gtie mult mai multe decAt el. Eu, de acolo,,1,: pe scaunul meu, nu puteam participa la nimic si incercam

#

HblF

F]

I

DESPINA SKELETTI-BUDi$TEANU

si fiu un ,,profitor" cAt mai docil al eforturilor lor' in fine,

am ajuns intr-un hol de a;teptare. Am rimas un moment cu

bagajele in brage ;i pe lAng1 mine, neingelegind bine ce se

petrece.L-am revlzur pe Bogdan revenind mai de departe cu

Delia Budeanu 9i cu Filip-Lucian Iorga. AmAndoi erau pen-

tru mine prieteni virtuali, cum se numesc cei ce se cunosc

numai din fotografiile de pe Facebook. Totugi, i-am recunos-

cur cu mare plicere imediat. Frumoasa Delia Budeanu' care

de la prima mea carte mi-a comunicat admiratia ei pentru

scrisul meu. Atunci mi-a trimis 9i cartea ei, LIVE, apirutitotlaVremea ca a mea. Puncc comun Pe care am putut sl imi

sprijin atractia Pe care am simgit-o Pentru ea. Ahturi de ea,

v.ne" i.r intAmpinarea noastri 9i Filip-Lucian Iorga, care in

ochii mei era personajul care aiucat rolul principal in apari-

qia cirgii, fiind ;i redactorul ei si cel ce a susqinut impreuni

cu Bogdan venirea mea la lansare. A naibii, cum au aranjac

cogi impreuni si imi faci aceasti surprizi. Se indreptau citre

colgul unde asteptam eu acoperiti de bagaje' Am incercat si-i

cuprind pe togi in bt"t". Era totugi cam mult cu bagajele care

mi acopereau aProaPe complet, asa ci nu am reuqit decXt si

."r. o.hii 9i gura. Scuturindu-mi de toate greutigile vietii

care mi,,copleseau" in acel moment' am reu;it sl ii iau totu;i

pe rlnd 9i ne-am imbriEigat ca 9i cAnd ne-am fi cunoscut de

ioativiaga. Bogdan se amuza' parci totuqi pugin emoqionat si

el ci si-a scos mama in lume.

Realitatea mi readucea acolo unde eram cu toqii atunci,

la Aeroportul Otopeni de la.Bucuregti. Mare bucurie pentru

aceste momene nevirtuale. insl cred ci eram, de fapt' togi

mulgumiEi.

Ajungi in Mercedesul alb al Deliei Budeanu, au inceput

si se scurgi primele clipe dupi 45 de ani de la plecarea mea

t8 t9

EXILAT iN TTggRTETg

clefinitivi din Bucuregti, clipe pe care le asteptam de mult...Era revederea gi reindlnirea cu oragul in care m-am niscut si

care, pe vremea copiliriei gi a primei si fragedei mele tineregi,:rm crezut ci este leaginul lumii.

Ne aflam pe o gerpuire de bulevarde puternic luminate.Nu recunogteam nimc. (Jna, doui intrebiri ,,Ce e acolo,

s,ru dincolo'l Am tlcut uluiti. La un moment dat, am auzit:,,Aici, pe dreapta, e Lacul'l Care lac? Mi intrebam gi mi-erarusine si goptesc ceva. Pe acolo nu era lac in amintirea mea,

rlccAt Herlstrlul, mult iubicul meu Heristriu, atAt de poeticsi cu o culoare locali cu totul speciali. Pe malurile lui mi-amsrrspinat nu odaci oftaturile de iubire. Poezia tineregii mele.

Nu vedeam nimic din ceea ce cunoscusem. Parci eram pe un

1rod. La o cotituri, un cor de api strllucind sub noi mi-a luatrrrintea ;i ochii, de pe un drum cu zeci de magini, circulAndirr toate sensurile. $i slavi Domnului, ci eram obisnuiti cu

circulatia marilor metropole europene, unde de atA;ia mulgirrni, sedeam personal la volanul maginii mele.

Din acel moment am renuntat si mai ,,fecunosc" ceya

si rn-am llsat condusi ;i leginati de toate senzagiile noi pec,rre le simteam atunci in noul Bucuresti, plin de cii largi si

picre mari. Iar la Arcul meu de Tliumf am fost obligaEi sirrc inscriem in circulagie exact ca la Paris. Nu se putea altfelr'1r si o luim la stAnga. in a.r era parci un iz foarte phcut de('c:vA cunoscut. Atmosfera mea. Cea in care mi nlscusem gi in( irr€ crescusem gi triisem pAni la plecarea dureroasi pentrurotdeauna. Atmosfera romineasci a Bucuregtiului meu pe(.r[c am regisit-o imediat. Cea mai mare parte cred, gAndind.r(-rrm, slligluia profund in sufletul meu. Undeva am zdrit.soseaua Kisselef. Apoi mi s-a spus:

- Suntem peJianu.inainte recunoscusem Casa ScXnteii gi brusc mi-am

.rrrrintit de diminegile la ora 7, ci'nd obligatoriu trebuia si

:

hI

DESPINA SKE,LETTI-BUDI$TEANU

fim toti cei de la Administaqie in sala de mese unde se citea

Schnte}a.Lucram de putin timp (eram p rin L956) la Institutul

d.e Geriatrie gi dimineaEa, inainte de a pleca de acasl mul-

lumeam lui Dumnezeu ci dupi aProaPe 10 ani in care nu

reugisem si gisesc niciun loc de munci, cu toate ci aveam o

dipiomi de iteno-dactilografi 9i cunogream mai multe limbi

striine, pentru care cei de la Securitate mi tot intrebau: ,,le

cunoagtegi, dar de unde le cunoasteti ?'1 Si mai voiam si adaug

la gAndul meu de atunci din Mercedesul care mi transporta

acum ca de la sine inqeles pe strlzile unui Bucuregti pe care

nu il mai recunosteam: ,,Credegi ci vreun Doctor in afari de

Secretarul Organizagiei de bazt,9i $eful Cadrelor venea la

ora cicirii Scinteii?" Dar nu eram intrebata de nimeni' Toate

ficeau parte din memoria trecutului 9i a mea' Toatl lumea le

gtie pe cele prin care a trecut fiecare. Totugi nu e riu si le mai

amintim cAteodati. Nu Prea mult.

Am hsat amintirile de o parte ;i am inceput si ml las re-

vrljiti de aerul prezental fostului meu Bucuresti' Nu am-re-

alizat cd.r"- pirr.rtsl in toati fiptura de mrejele trecutului,

decAt cAnd ,r.-^rrr afat togi patru intr-un restaurant, rizind,infomecati, in faca celor mai fantastice minciruri romXnegti

ca la mama acasl, in Rominia'intinerisem cu zeci de ani. Restaurantul se afla pe Str'

Episcopiei Nr.9, in aceeagi clldire unde se afle 9i Jockey-

Clrboi, care era gazda Editurii Corint' cea ce lansa peste

cAteva zile noua mea carte. Apartamentul luat cu chirie din

Germania de Bogdan Pentru aceasti ocazie, se afla pe Str'

Georges Clemenceau , care filcea colg cu strada Episcopiei,

otd.I" Nr. 5, era blocul in care a locuit 30 de ani socrul meu

si de unde am plecat noi acum 45 de ani Pentru totdeauna

din Rominia. Despre aceasti istorie, care mi s-a pirur o co-

incidenga fantastici voi povesti mai tArziu.

Fiii

CAPITOLUL2

MAnistirea Cildirusani

A doua zi cAnd m-am trezit destul de devreme, am maircl.lizat inci ceva. Mi despirteau de data atAt de mulc aftep-r:rti, cAnd era frxatd lansarea gi totodati gi cam temuti, fiind-c:"r nu stiam cum se va petrece, inci trei zile: mAine pe 10 oc-t ombrie aniversarea tatilui meu, pe 1 1 a socrului meu, iar peI 2 octombrie ziua noastri de cisitorie. Ce coincidenti. Cinenri-a asezat-o in cale? Toate trei, dupi eliberarea tatei, le-am.;crbat mereu impreuni, considerAnd ci puteam sirbitori asa

irrcleplinirea tuturor dorintelor noastre, reunite. Numai in1962, odaa cu intoarcerea tatelui meu printre noi, am pututs:i mi. cisS.toresc cu Vlad Skeletti, sub binecuvAntarea celortloi tari ai nogcri gi acest lucru a intrat in tradiqia familiilorr r ()1lstre.

Mi-am bigat capul sub perni gi n-am vrut si plAng. Nuvt'nisem din Germania pentru asta. Firea mea, care se spriji-nce pe acel fir de amintiri pe care il tot trigeam din ghemulnrirre , tremura aga gi aga la fiecare risufare. M-a ajutat Bogdan,lirr nou. M-a dus cu masina undeva pe lAngi Bucuresti, pe,rrrile mi se pirea confortabil;i unde nu am fost niciodatl.

Am trecut printre case, pe lAngi un lac. Am intrebat in

'o:rpt5. unde mergem.

- Suntem la Snagov. Mergem la MAnistirea Cildlrusani,rrri-:r rlspuns parcipufin emolionat gi el.

2T

I

hI

DESPINA SKELETTI'BUDISTEANU

Am reniscut. Am recunoscut vag Snagovul. Sufletul meu

s-a bucurat nespus cAnd am auzit c\mergem la o MAnistire'

Mai ales ci si vocea lui m-a ficut sI cresar Pugin. Nu fusesem

aici, dar simgeam nevoia aunci si mi apropiu 9i mai mult de

Dumnezeu.Ticugi, masina inainta incet, parcl cu griji ca si. am timp

si admir nacura gi inprejurimile 9i si mi si reculeg. Vremea

era dulce gi soarele blajin. Niciun fir de vA.nt. I'Jn octombrie

blAnd arunca lumina lui aurie Peste coPacii, care incepeau

si rugineascl. Cisutele pe lingi care treceam erau curate'

Drumul bun gi nu aglomerat. Oameni pugini. Probabil fieca-

re igi vedea de treburile lui.

- Uice acolo, Pe girmul celilalt al lacului, se vede

MAnlstirea Cildirugani. O vezi?

- Vid. Curios cl am auzit de ea, dar nu am fost nicio-

dati iniuntru.De fapt, nu era curios. Nu aveam cum si ajungem

aici, neavAnd in vremurile acelea ca algii, nici masinl, nici

motocicleti.inci o cotituri gi intrim Pe un drum ingust, de gari'

Copaci tineri, destul de degi, pe scanga 9i pe dreapta lui. Mai

colorati ca alqii. in fund la capltul drumului intrarea boltitl,joasl. trecem pe sub bolcl. Ml se Pare foarte strimtl. Si ne

aflam in curtea Ministirii. Bogdan opregte chiar in faga bise-

ricii gi se scuzl fagi de un cilugir explicAnd ci eu umblu greu,

fiind handic ^p^ri.

Din dreapta se apropie un altul. imi pare

a fi preotul. No .r.. mare diferenqi intre ei 9i totugi. Deschid

porii.r" maginii gi cum mi misc greu, dau si cobor incet, in-

tinzind mina citre el. Crede ci am incins-o ca si ml ajute si

cobor.

- Voiam sl vi strAng mAna. Si ne ajute Dumnezeu' iireplic cu mina mea in mAna lui aspri, dar primicoare.

CoborXsem. Era surprins. Mi intreb, oare in ziua de azi

$

h

r

t

22 23

EXILAT iN TTETRTETT

nu mai strAnge mXna nimeni cu o urare inspre Dumnezeu,nici chiar un preot ?

Intru cu Bogdan. Biserica mai mare decAt mi s-a pirutde afari. Togi peregii, stilpii grogi gi inalgi ei ingigi, torul era

;rcoperit de fresce foarte vechi. Culorile mentinute bine incasuperbe. PAni sus de tot in cupoli, splendoare. Din plcate nustiam nimic despre istoricul acestei mAnistiri si nu am avutcurajul si intreb. Cei crei cilugiri din interior pireau a fi inrugS.ciune. Un dascll cinta neintrerupt din dreapta altaruluio ci.ntare. Vocea lui scizuti gi egali didea momentelor o notiltlini de evlavie si cucernicie. Ne-am asezat amAndoi incet instrani. M-a cuprins o mare fericire. in momentele acelea amsimtit aievea binecuvintarea Celui de Sus asupra rugiciuniir)oastre porniti desigur atunci de la amindoi citre El in uni-son. CAnd am privit mai in detaliu porgile altarului mi-a ve-

r r it deodatl in gind un vers din nu ttiu ce cAntec al tinere Eilorr r()astre:,,catapeteasmi peste veac". M-am cutremurat. in acel

rn()ment am realizat ce cAntec era si cAte suferinte i-au urmatirr tari. Doamne Dumnezeule, Ajutl-ne. Bogdan era in fatanrcrr, cu miinile pline de lumAniri. A rebuit si mergem afa-

li. Chiar la intrarea in biserici unde era o incipere speciald,

.rnrcnajatl pentru aprinderea lumlnlrilor, pentru vii 9i pen-rnr lnorti. Probabil acesta era acolo obiceiul cine gtie de cAnd,

l)cntru ca fumul lumAnirilor si nu inegreasci gi si intunece.;plcndoarea frescelor de pe peretii bisericii.

Am rlmas amAndoi in reculegere acolo, in faga biseri-, ii, pe o bancl, intr-o luminl mirificI, unici. Pdrea special,;rzuti din cer pentru noi in clipele acelea de la Ministirea( lilclarusani...

Ne-am intors pe acelagi drum. Razele bldnde ale soareluitlt' toamni ne invlluiau acum altfel. Asta fbcea in RomlniaIct'ria toamnei pe care o simEeam acolo 9i in copilirie. Ajungi

1't' rnarginea lacului la un restaurant care plrea ci pluceste

pr

r

i't

DESPINA SKELETTI-BUDI$TEANU

pe apa lui, ne-am asezat la o masi chiar pe marginea apei'

R.rorr"nrol era probabil construit special asa' ca si atragi

curigti. Simgeam ci aceste detalii imi readuceau vizduhul re-

alirigii zilnice.inci profund migcati de momentele divine pe

care tocmai le p.tre..rs"m alituri de fiul meu, intr-unul din

hca;ele ,fi.rt. "1.

fostei noastre patrii, am inchis ochii ca sl

mai rimin o piclturi in rimpul care imi fusese dat sl-l triiec

atunci acolo.

Reajungi ,,acasf', ne afam intr-un aPartament confor-

tabil cu doui dormitoare 9i un salon. Era plasat chiar lAngi

Ateneul romAn. De abia intrasem, Bogdan a plecat si s-a

reintors repede cu un scaun rulant. Cum vestibulul era mic'

ne uitam amAndoi cum sl il agezim mai bine' in ugl s-a ivit

Filip Iorga incS.rcat cu cirgile care mi se cuveneau' Le adu-

.." p.rrorr"l de la cipar, ca si pot gusta 9i mai mult, cu o zi

mai^devre-., ,"alitaie" aparigiei acestei a treia c1rgi scrisl de

mine. Nu stiam cum sl-i mulqumesc Pentru acesr gest 9i emo-

gionati peste misuri ci in fine aveam in mAni SERTARELE

CU SE-KETE. Din isoriafamiliilor boierelti Budi;tennu;i

Skeletti ne invArteam in vestibulul strAmt, incurcandu-ne

unul in celilalt 9i in scaunul rulant care incl nu-si gisise lo-

cul. Am inceput deodati toli trei sl rAdem tare' cu clrqile in

brage, pAni am ajuns in cele din urmi in salon' Se vedea pe

figura lui ci si Filip se bucura, nu numai Pentru ci era coor-

dlr-r"torrrl colecgiei ,,Istorie cu blazon'1 ci si pentru ci ficuse

personal gi redactarea cS.rgii mele. Bogdan se vedea ci se bu-

cora ;i el. in fine, ajunsesem toti trei dupi at1tea frAmintiri

si tergiverseri si ne vedem la Bucuregti cu cartea in mAni' Un

asemenea moment poate aduce mari satisfactii'

$i pentru ci eram, tocusi cu toqii infometagi, fiul meu

ne-a invitat spontan la masi tot la restaurantul, care se afla

chiar la intrarea in Jockey Club, aga c5. vedeam acum exact

cum e ;i drumul Pe care il vom face mAine pAni acolo' Era

24

EXILAT IN LIBERTATE

un fel de avanpremier5'.Zis 9i fdcuc. Scaunul rulant a ajuns petrotuarul din faga casei, eu m-am asezatin el cu groazi. Mi se

intAmpla prima oarl a;a ceva. Ei rAdeau si Bogdan impingea.inainte sl intrim la restaurant, era o poarti mar€, cu un micperon, o scari gi o ugi de intrare, pe unde mi s-a aritat ca uneipringese ce mi aflam chiar in fa;a scirii pe care trebuia miine,ca autoare, si o parcurg ca si ajung sus. Sincer spun uturor,crarn emotionatl de aceasti mici repetitie generala. AgezaEi

in fine la o masi, am mAncat, am blut, am povestit gi am rAs.

Am uitat de scaunul rulant, dar nu de carte, care rS.mi"sese

singuri acasl gi, parcl, imi era dor de ea. Chiar cAnd te simtibine undeva, timpul insi tot trece. Din plcate. A venit mo-rnentul cAnd a trebuit din nou sl mi agez in scaunul rulanr(,rbiectul cel mai important penrru mine din acea searl).

Nu-mi pli.cea. Era o situagie greu de depigit. Mi simceam

1,rosc. Din picate in slptimAna cAt am stat in Bucuresti din.:urza lui, m-am simgit des in situagii penibile. Nu am vruts:r le accentuez in nici un fel. Tiebuie sI recunosc insi aici,

l)cl-rtru cei ce nu mi stiu, adici pentru toati lumea de astizi,r:i cu ocazia lansirii acestei c1rgi, am avut senzagiile cele maiprrternice de mulgumire gi datorie impliniti pe care le-am

l ) u tut avea vreodati pAni atunci, impledte cu stiri contradic-rorii ni.scute din nesiguranta provocatl de starea proasti a

s.rrrititii mele zdruncinate. Poate este numai o impresie. Tor.,.' i:st amalgam mi-a lisat amprente foarte puternice.

In seara aceea ocupasem o masi, care se afla parcl cevarrrri sus decAt celalte. Ca prin minune o u9i de iegire era chiarl.rrrgi noi, asa incAt nu a fost o problemi si ajungem in gridi-rr.i. Bucuria mea a fost de scurri durati. Ne aflam in gridini,rr capul unei sclri lungi, care ducea la poartl Filip privea',pcriat. Eu eram ingrozitl. Bogdan, cunoscAnduJ destul delrirrc, i-a spus scurt:

- Stii ce facem? Eu miplasezlaparteade jos a scaunului,