expresia emotiilor la om si animale
DESCRIPTION
ScienceTRANSCRIPT
EXPRf:SlA FMOIIILORLA OM 5l ANIMALE
*DESPRE INSTINCT
cLASrCrr $ltrIlr TEr UN rvErisALrlYII
EXPRESIA EMOTIILORLA OM $r ANTMALE
*
DESPRE INSTINCTDE
Charles DarToin
EDITIIRA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE BoMAxTa1967
Tradusr din limba englczir (lltlGEN I'IARGULILIS) ;i confrunLattictt tlaclucerile din linrba rusl (NICOLT\IJ BOTNARIUC), limbiigelrnanir (ION 'l'. TARNAVSCHI), tirnba francezl (VASILE
D. I,IARZA) ;i cLr texttrl original (ION E. trUHN).Ilcdactor responsabil : acad. \',\SILIi D. IIARZA
cirnve D-\TE ASUPR,\
HXPRE SIEI E lt)'l'I IL0 It LA 0 lI tS1 A]{ I lt 'LLE
Erpresia emoli,i,lor la ort,,sri anintalel constituie a nouzl, oper[ darwinistd, trtrdusd,pentm prima datd,, in mod integral, in limba romA,n5,. Aceastd, traducere s-a fd,cut de ase-
menea sub auspiciile Acarlemiei Republicii Socialiste RomA,nia qi este tipflrit5, de Eclitura,Acad,emiei noastre in colecfia ,,Clasicii ;tiinfei universale" 2.
L.,ucrarea in englezeqte replezintd, ecLi,tia oficialii tipiritfl cle c51.re Editura JohnI\{urray (care a tipd,rit qi celelalte opere ale lui Darwin). Ltlcrilretr ne-tr fost procuratd, tle clr'.
Pierle Ionesco, ca ;i multe d.in celelalte opere d.arrviniste ; ii rnulf,umim $i pe aceastd, calepentru spriiinul sus!,inut, acord.at.
'Ir ircluceretr E:t'presiei emo{d,'ilot' . . . s-a efectu:t,t cle ir,cel:r;i colectiv cil, ili celelrlll e
opele. trd,cindu-se traducere:.l mai intii din limba englezd, ltr limller, romA,nf,, s-tt, conflttntilta,poi cu textul englez qi concomitent cu traducerile in linrbu lusil t, in limba germand, a qi
irr limba francezd 5.
Sec!,ia rytiinlelor biologice, Prezidiul Academiei ;i itr speciir,l pre;edinlele Acaclemieinoir,stre, ilcademician Miron Nicolescu, au ar[tat o larg[ in!,elegere fa(i, cle aceastS, lucrale.I-,e mullumim cu recunogtinfd,.
Itrclitura Academiei Reputrlicii Socialiste Romffnitl a depus eforturi sus{,inute pentmcit a,ceAstd, exceplional de valoroasfl lucrare sd, apar5, in concli!,ii cit mai bune.
E:rpres,ia e,utoliilo'r la ont p'i, a'n,im,ale a, fost tip5,ritil in 1872. Arytr (ium s-it, ilr'[lilt itrstnrliul introductiv la, f)escenden{a o'nl,ul,ui ,yi sel,cr:t'ia sc;ilt'ald,, la inceput in inten{,iile lui Dar'wina fost, ca, ErTtresia emo!,iilor... s[ constit'uie nn capitol al l)escencl,enlei, om.ltl,rli ... Dtllrvin:r inceput sfr, arlulte spoladic ma,terial pentrtr acerrstd, lucla"t'e inc5 tlin 1838, clupii cltm tlriltilirt Ant,ittti,ri... Au,tobiograJ'ie ;i in introtlucelea lil Enpresiu entoliibr... Pentru atlunilrctruta,terialului a apelat, ca de obicei, la colalloratoli voluntari, cd,rora le-tl trirnis scrisori ryi
chiar un chestionar'. AceSti cola,boratori eran solicitzlti perntm a-i cotnuttica tlato asttl)l'lL
1 ,fi.rprc.s.siort of llrc Emotious irt Jlurt und 'lrlltntL/.s, lidit. ,1. llttrral', Lontlra, 1872.2 Cclelalte opcl'e ale lui Ch. Darrvin tradusc;i pLtblicate in lldituril r\ca(lcrllliei sint : Origittt:tL slttt:iilor, 1-ari-
u!iilL:ttttittrlelor;ipIatieIorsultittfuen!arIomeslicirii.Efectelefeutnddriiincrttci;tttc;iaIeuu|o[ectttttl(triinucgetuI,I)iferiteletlis1lozitiuetuajutoruIctiroruorhttleeIesinIfecundutedectilreinsecIe,Diferiteformedeforidepetle uceeusi sltecie, Plantele insectiuore, I)escentlenla omrtltti ;i scleclict serrtcrld (l,oalc' in colec{ia ,,Clasicii ;tiinlci univcL-
sale", publicate inLrc anii 1958 ;i 1967) gi Anrinfiri despre rlezuoltarect gindtrii si caracterului rneu. Atrtobiografre (1!)62).3 Tratluct'r'e publicati in 1953 in Operele lui Ch. Darrvin, vol. V, lldittrra Acaclemiei clc
$tiinle a Lr. R. S. S.a Tladucere efectuatir tle' \'. Cirt'us.5 'l'rarltrcere fircrrtti rlc S. Pozzi ;i Il. Bcnoit, lnrblicattI in ]'ltlit. (1. ]leinrvaltl, [)aris, 1lJ7 L
Vt CUVINT I}.ITIiODUCTIV
l)opoarelor coloniale din Asia, fndia, China, Ceylon, Peninsula lVlalacca 6, Australia, Filipincsi Nona Zeelandd, T, Africa (Egipt, Abisinia, Africa de sud)8, America de Sud.e ,si despretrillurile de indieni din America de Nortl 10. A adunat date despre comportarea emotivd,rl irlienatilor 11, a animalelor domestice (mai mult) qi sS,lbatice (mai pulin qi in special a celortliu parcurile zoologice, cum este cel din I-iondra) 12; a examinat qi comandat fotografii 1s
;rl notat reacliile emotive ale propriilor sd,i copii, de la naqtere qi ciliva ani dupd, aceea la.Materialul adunat fiind. foarte bogat, Darwin s-a decis sd, scrie o broqurd, separat[ asupraexpresiei emofiilor, broqurd, care a apd,rut Ia un an d.up5, Descenilen{a omului,. . .
Descenden{a omttlui ;i selecli,a seruald, qi Enpresi,a entolii,lor la om ;i, an6male constitlieutr tot organic, avind. multe tr5,s5,turi comune, dar qi multe trd,sd,turi speciale.
Yom expune aici, cit mai succint posibil, numai unele din trd,sf,,turile qi direcliiletle dezvoltare la om cuprinzind- cele d.ou5, opere darwiniste. in Enpresi,a emolii,lor. . ., Darwinad"uce dovezi foarte conving5,toare c5, exprima,rea std,rilor afective prezintd, o evolulie filo-genetic5, clovedit5, prin grupe de mugchi qi prin organe similare, care sint folosite la ani-malele superioare (mamifere, maimule gi om) pentru exprimarea aceloraqi st5,ri afective.I)arwin constatS, cd' la animalele domestice - ciine, pisic5,, cai - precum qi la maimuleqi alte animale majoritatea muqchilor care slnt folosifi in exprimarea std,rilor emotiye sinttlcumula,fi sub pielea capului (ochi, gurd,, nas, frunte qi urechi) 15. Ira aceste animale qi lacopilul nou-n5,scut existi o unitate ln privinfa grupelor de muqchi ryi a, expresiei mai simplea unor stH,ri afective similare.
Formarea cle organe cle expresie sirnilare, situate in aceleaqi regiuni ale capului,crtb ryi d"e expresii analoge ale a,celoraqi std,ri afective, la toli indivizii aceleiaryi specii qi la,tnulfi lepl'ezcntan,ti ai clasei tnamiferelor, nu este pentru l)arwin o lntimplare. Aceast,L
6 NrlLIm dintre colcsllondenlii ltri Darrvitr din accasLii rcginuc a globului trosllu pc rajalul lJr'1;g1c <lirrI't'rtittsttltt }lulacc:t, ing. Ir. Gcach gi dl. Srvinhoe din China, cll. Gcnch din n{alaczia, dl. Ersliine, 1'opli1 ;i J. Scotttlirr fnclia, Rcv. S. Glenie din Ceylon E. a.
? Dr. Aclolph n{cyer din F'ilipine, cll. \Vilson, Dyson Lacl', ll. Brotrgh SrniLIt clin clifcrrilc staLe dip Aus-lralia, Rer'. J. NL Stack din Noua Zcclandi g. a.
8 D-nii Windwood Reacle, Asa Gra-v (ultimul in timpul unei cltirtorii cu solia sa in Egipt), cirp. Spcctltlitt,\bisinia, d-na Barkcr, dl. Gailia;i Nlansucl Whcale din regiunilc locuitc tle cafi'i;. a.
e Catchistul Bridges din f,ara de fioc, trr. ]Iiiller clin Blazilia $. a.10 Dr. Rothrock qi mai alcs meclicul militar \V. nfathcrvs, ca ;i Cravtz, i-au culcs date lui Dar.rvin dcsprc
triburile dc indieni din Nordul Americii.11 Dr. Crighton Browne, in[r-o mare misurl, gi dr. Nicol Pathrick, rnai putin, i-au transmis informalii
dcspt'c comportarea afectivl a aliena{ilor', iar Blair despre orbii din nagtere.1? In aceasti privin!5, Lnl ntare ajutor a primit clc la BartleLt, tlirectorul Parculuilzoologic din Londra, gi de
la alIii. ]Iarlcr il criLicl pe Darrvin pentru cii a cxaminat comportamentul afcctiv la prea puline animale silbaticc.13 A oblinut fotografii tle Ia Rcjlancler qi Kindermann, cligee dc la Ducheune, a cerut descnc de Ia
1'. \\roocl ;i de la pictoml Riviere etc.1r ,\ mai avut schimb dc plreri in privinla st.lrilor cmo[ive cu Sil J. Paget, I,Iichcl Foster, Tcgetmeier,
.lcrrrrer' \\'eir, SuLtorr, prof. Dondels, d-na Wedgwood, Giinther q. a.1i In capitolul al V-lea al Erpresiei emoliilor . , Darwin arati ci rumegitoarele prczinti o garnii
tttai retlusi. tle cxpresii emotive decit felinelc domestice. Ele folosesc de predileclie muqchii urechilor. In privinlattrairrrulelor, in Descendenla omului Darrvin aduce un element nou de sistematicd, gi anume rnodalitdlilc lor.tleexprimare, pe de o parte, ;i similitudinea organelor cu care este exprimati fiecare categorie emotivd, pe de altiparte. Dup[ el, aceste punct.e de asem5.nare dintre om Ei cvadrumane nu sint de obicei luate in consideratie.I)arrvirl indica pozilia rclativ acceaqi a tr[sirtnrilor felei. Ernoliile similare se rnanifestir c1 ajltorpl mi;cirrilor ace-lorali gl'upc tle mtt;chi, inserali sub pielea fetei, mai ales ln jurul sprincenelor, nasului;i al gurii. L|reclca extcrnir,folositi prin mu;chii sli la cxprimarea unor emotii la unele rqamifere (cle exemplq la cal), este curios rle asemiini.-lol alcirtuitii la toate ntamif erele.
CUVINT INTRODUCTIV
similitudine d"enotd, ryi sub raport de exprimare afectivd, o filialie a acestor animale d.in strd,-
moqi comuni, precum qi o filialie a omului din animale inferioare lui.fdeea unitd,fii raselor umane - demonstratd, pe larg de Darwin prin alte argumente
in Descendettlaomului,... - estereluatd, EiinEnpresi,a emo{,i,'ilor..., ln ultima el d.emonstrindc5, un rnale numi,r de st5,ri emotive sint exprimate ln acelaqi fel la toate rasele umane 16.
I)arwin aduce in sprijinul icleii unitd,fii expresiei afecti'r.e la om qi animale un impresionantd.e mare numd,r d.e clovezi, propunindu-qi, pe d.e alt5 parte, s5, infirme qi teoriile crea,tioniste,care circulau acum nou5, decenii in d.omeniul exprimd,rii emofiilor, cum au fost qi cele expri-mate d.e C. Rell in importanta sa lucrare Anatomi,& efrpresi,i,lor, d.es citatS, qi folositS, d.e Dar-win. Deci pentru l)arwin caracterele comune anatomice, ca qi expresiile afective similare,d.or-ed.esc descend.en,ta animalelor din strS,moqi comuni, qi nu creafia fiecd,rei specii.Azi nimeni nu rnai contestd, aceast5, tez\,.
Darwin ad,uce multe dovezi in sprijinul teoriei c5, omul adult prezintd, un comporta-ment afectiv mult mai complex qi mai variat declt antropoidele qi decit copilul nou-nd,scut.Acesta din urmd, se apropie mult de antropoid.e d.in acest punct d"e ved.ere ; numd,rul expresiiloremotive ale copilului este mai mic decit la ad,ult. Omul aclult exprim5, st5,ri afective maimulte, mai variate qi mai complexe decit copilul, cum slnt : indoiala, dispreful, dezgustul,ironia, inroqirea de rugine sau emotie tt, aparilia acestor sti,ri afective fiind. determinati,d.e gradul d.e dezvoltare cu virsta a altor funclii ts. Existf deci qi o dezvoltare stad,iald, onto-geneticfi, a expresiei emotive la om. Acelagi lucru se poate spune d.espre semnalele reflexe aleunor animale le.
Datele qi faptele foarte numeroase, anali znte d.eosebit de minufios, ca qi generalizd,rilefl,cute de Darwin pe aceastd, bazd,, d.emonst,reuzd, cd,, dupd, Darwin, qi ,,afectivitatea se supunelegilor evolufiei'r zo. $6i nu putem concepe aceastd, facultate separat d.e celelalte facultd,,tipsihice, aga lnclt putem qi azi sus!,ine aceasti, tez6, a lui Darwin, care lntre timp a fost dove-ditd, prin datele peclotogiei, psihologiei virstelor, neurologiei, psihiatriei qi prin d.ezvoltareaa,ltor ramuri ale acestor qtiinfe. Toate acestea conchicl c5, specia umani, trece printr-o clezvol-
16 Cap. XIV.17 Cap. XIII.18 Cap. XIV.le Se cunosc multc cxemplc in accst. sens, din car'o vour cila numai utrul. Rcflexclc sc poL tnodifica itl crtrsttl
tlczvoltlrii aceluiagi inrlivid. O serie de datc noi de neurofiziologie vin in sprijinul acestci iclei. Aqa, de cxempltt,
S. N. Haintin, elev al lui Anohin, demonslteazta ci la puii de graur clupl ecloziune conrportarea lor fa![ de hrana
adus[ de piirin{i este ln funclie de reacliile de senuralizarrr, aucli[ive, taclile Ei lutninoasc. Ele sint caractcristiceprimei zile dlpit ecloziune. Dar reaclia animalului la senrnale se schitnbir plin aparilia din a tloua zi dupi eclo-
ziune a inhibiliei (reflexc) de diferenliere. Semnalele auditivc sint sesizate puternic atita timp cit ochii puilor nu siul
incl cleschigi. Dupi deschiderea ochilor, senrnalele auditive .si tactile sinl inlocuitc cu semna]e vizualc. Dezvoltarea func-
liei vizuale nrodificd la graur comportarea sa reflexi (S. N. Haiutin, Znacenie signalni.h fcLctorou u formirouanii pi;-
ccuogo pouerleniea ptenlou muholoul:i-pestru;ki, ll.Iuscicapa hgpoleuca, Biul. ecsper. Biologhii i nlcdi{ini, 1963, vol. 10' 11.
14-7i). A. I. Ililiaghin dernonstreaz[ in plus c[ la puii de glaur abia eclozali excitanlii auditivi siut conrplcc';i.
Ifi igi ilsumeaz; acliunile lor, iar suma excitanlilor aclioncazl rtrai putcrtric tleciL excitanlii izola\i (A. I. lVliliaghitt,
Znacenie kompleksnlh razdrajenii u rtttsledsluennth raukliah jiuotrtogo orgunisrna,'Irudi Smolenskogo Gosudarsl"vetr-
nogo )Ieclinstituta, 1961, vol. XII, p.18-24).20 S. G. Gellerstcin scrie un remarcabil stucliu critic cu ocazia prczentirii traclucerii in limba rusi a
Erpresiei emoliilor Stu{i1l sc intituleazia Clnrles Darwin. Viraienie cmolii u celouekQ i jiuotnth (CIt. 7)arwin.
Erpresiu emoliilrtr Iu om ;i tmimale) (Ch. I)arlvin, Opere, t. V, Edit.. Acaclctnici tle $tiinlc a Lr. R. S' S., \Ioscova,
1963, p. 659- 6f30). In acest sLudiu, Gellerstein arAt.i'r, printre altele, ci Dgrrvin demotrstrc4zit ci afQctivitatea
se supune legilot' evoluliei (p. 665),
CI]VINT INTRODIJC'I]I\,
tule ontogenetic5 nu nrirnai in plivinfa funcliilor qi structurilor somatice, ci qi in privinlaf111s!,iilor psihice.
I)arx.in a demonstrat pe baza obserr-afiilor fd,cute d.e cdtre colaboratorii sd,i voluntaridin casele de s[niitate din Anglia, cd, st5rile afective complexe manifestate se simplificd intr-onri-rsur[ la, alienaf,i, apropiindu-se ca nivel de cele prezentate de copii (atit prin ceea ce
numinr azi lipsa, inhibi{iei, cit qi prin slaba ei funcfionare).in l)esce'tttlen{a ourtthti, gi selec!,ia seru,ald,, Darwin sesizeazd, caracteru} unitar al
rrornlrortamentului afectiv general in caclrul speciei, ca si aspectul reflex, instinctiv, alsemnalelor, in special al comportamentului animalelor in perioada imperecherii. in Enptres'iaernoliilor. . . nu este discutatd, problema selecfiei sexuale qi nici cea a semnalelor pe careqi le trimit unimalele in acest caz. Comportamentul afectiv in cazvl expresiei emofiilor,contr:lc,tia aceloraqi grupe musculare sau intrarea in acfiune a acelorasi organe visceralela, toate rasele ulnane, ca ryi la toate animalele din aceeaqi grupd,, toate aceste manifestd,ri:ru de asemenea un caracter net reflex, ereditar, instinctiv. Darwin ad"uce argumente puter-nice in sprijinul tezei, potrivit cdreia expresia multor stilri afective este reflex5,. Vom alegenumai citeva clintre argumentele lui Darw-in, qi anume acelea dup5, care expresia emofiilorlil ornnl normal este complet superpozabild, cu expresiile std,rilor afective similare prezentatede orl-ri si surzi. Darn in a :r,les pe acei orbi ;i surzi din naqtere care au invd,fat sd, cit,eascd,si si, se exprirne dar'la care expresia emof,iilor nll a fost influenfatd, d.e imitarea vizualS, sausonorri a altol oameni.
Jtleel r'5, instinclcle sint four'le puternit'e irr r-iafa noastrd, psihic6, ryi in cradrnl eiin sfela irfcctivii, esto clenronstral.i cle l)arwin plin argumentul cd, unele migcd,ri expresivetu,le fe{,ei, tltrsi sin1, excculate t'n ajutorul muqchilor stria!,i voluntari, pot scd,pa de sub in-fltrcrrtta, r'oinf,ei, der..enind reflexe. in acezlstd, categolie, I)arwin pune unele migcd,r'i reflexeinvoluntarer efcctu:lte cn arjutorul muqchilor piramidali ai nasului, ai ochilor qi ai gurii,secre{ia lacrimald, [.?.t.
in multe din operele sale,lJarwin acordd,omare aten,tie instinctelor, de care s-a ocupattlirr timlrrrl lrregd,tirii materia,lului pentru Origi,nea spec'ii,lor (in capitolul al VIf I-lea al Origini,i,speciilor discuti problema formirii ryi modificd,rii instinctelor, comb5tind teza imuabilitd,fiilor). Druu'in nu a intercalzrt in Ori,qi,n,ea speci,,ilor tot materialul adunat asupra instinctelor;i nici in IN;rpres'ia emo{ii,l.or... sau in Descendenla omu,Iui... Deoarece problema instinctelortrece ca, lln fir rostr prin cele c1ou5, lucrd,rir &ffi considerat util pentm completarea informafieipublicrrlui qtiintific rolnA,ntrsc ctl,', la, sfirryitnl traducerii noAstre, sd, adf,ugd,m qi articolul pos-ttrtrt rrl lrri I)nrlin rrsrlpl'a instinr,telor, tipd,rit de t;. I. Romanes ryi reprezentind materialulnepufrliczr,l, prcg51i1 penlr'rr Oriqi,nca spcr:i'i,[or.
itr acest:rrt,icol, I)a,rrvin atu,cd, problema na;terii instintrt;elor din interferenfa dintlefonrlul inst,inct,ir. r-echi si obiceiuri intimpl[to:r,r'e, citincl citer-a exernple deosebit de valoroa,.qein sprijinul acest,ei pd,reri. Tot in aceastd, lucra,re asupra instinctelor, Darwin reia o tezd, dinOri,ginea speciilor; el tlemonstreazd, cd cele mai multe instincte sint puternic adaptate lacondi{,iile cle viaf,i,, dar cd, uneori instinctele nu sint perfect adaptate la scop. Aceastd, afir-malie scoate in er-iden!5, o altd, latur5, a inst,inctelor, bine observatd, de Darwin, qi anume cd,
ele pot funcfiona perfect in condifiile care le-au generat, qi, cind aceste condi!,ii se modificfl,elementul adecr.at din ele scade uneori catastrofal. Darwin citeazil exemplul tigrilor dinJava uciqi d"e emanaliile otrd,vitoare din unele pd,rfi ale insulei (tigrii ryi alte animale dinaceste regiuni nu sint adaptafi sd, sesizeze elementul toxic din aer) qi pe cel al gd,inii sd,lba-tice clin fnilia care, prin cotcodd,citul sd,u dup5, ce a ouat, at'rage animalele de pradd' sauvin5,torii sple locnl rrntle se ascunde,
CUVINT INTRODL]C'TIV
I)arwin sesizeaz[ de asemenea c[ instincteler in cuch'ul evolu!,iei speciilor, prezintilun fond comnn qi un element adaptiv I cle exemplu, animalele derivind clin strd,mogi comuni,chiar dacd, ajung sd, trd,iasc5, in areale foarte cliferite qi indepflrtate unele de altele, potprezenta caractere modificate ale instinctelor, arlecvate arealului nou cle via{i, clar cd, intot-deauna aceste instincte pistreaz[ incf, multe elemente comune. Aceastd, constlltzrle intireryteteoria lui Darx'in dup5, cale ryi instinctele pot evolua in carlrnl descenden{,ei modifica,te a slte-
ciilor. Darwin ajunge astfel la concluziu cil instinctele fac parte dintr-o legitate mai gene-
ralil, care dirijeazd, progresnl tuturor organismelor, c[ nu au fost create aga cum le r-ed.em
astilzi, ci cd, ele s-au format in procesul evoluliei speciilor. Aceast5, p5.rere, foalte temerarS,pentru vremea cind a fost formulatd,, a fost reluat5, qi puternic dezr.oltata de fiziologii mate-rialirsti din lumea intreagd,, creindu-se o ramurd, noud, a fiziologiei, neurofiziologia. lra clez-
voltarea neurofiziologiei au aclus contribu{,ii deosebit de valoro:lse teoretice qi practice, I. }t.Secenov, Bechterer r, I. P. Pavlov, Gh. Marinescu qi continuatorii lor, Sherrington si scoala sa.
Problerna meeanismelor de deelansare a stririlore afectir'. in Erpresiu ento{i'ilor...mai mult, decit in l)escenden[a omului,. . . Darwin a reuqit s5, aplice metoda sa de generalizd,rilegice, ajungind la elabor&rea a trei principii ) care, dupi, Darrvin, au apd,rut qi ele in pro-cesul evoluliei speciilor.
Primul principiu, al ,,:lsocizrf,iilor folositoare", a fost cel rnai arnplu tlezvoltat deI)arwin. Materialul documentar arlus d.e l)arrvin in demonstralea a,cestui pl'incilriu esl,e
tle-a dreptul uluitor ca varietate, cantitate qi finele c1e :rnali za. in exprirnalea tlnot' emo{,ii,Dtr,r'rvin a obseryat, cra frecvent t.rle loc a,socierea unol' structuri rnusculare ale glilndelor ltrcli-male (uneori), mai d.es a apara,tului respilator, corclului, vaselor mici, secrefiilor cutanute,a contrac!,iilor peristaltice ale tubului digestiv etc. Toate acestea demonstretr,zd, c:d, sferrtu
afectiv5 s-a d,ezvoltat la animal qi la om prin asocia!,ii noi clin rlomeniul nu numzri al orgrl-nelor inervate d.e nervii fe.tei, ci qi al celor viscerali. Aceste asocia{,ii se intilnesc de mull,eori nu numai la om I ele nu sint, apanajul speciei umane, ci le gd,sim ;i la ir,nimale. Se poateafirma cd, principiul :lsociafiilor folositoare a fost moqtenit de om de la strd,mo;ii sfli qi
ad, a fost dezr-oltat in condiliile speciale prin care a trecut evolu{ia speciei noastre. Azi qtintcd, tabloul asociafiilor in st5,rile emotiye este mai complex qi c5, la cele schi.tate mzr,i sus se
adaugd, qi mediatorii chimici, secreliile hormonale, metabolitii q.a. l]rimul principiu a,l luiI)arwin a fost cel mai bine acceptat de partizanii teoriei sale, dar qi golit de conlinut (iarnrreori parafrazat) d.e cd,tre unii d"intre adversarii concep{iei daru.iniste 2I.
Principiul al doilea, al ,,a,ntitezei", :l fost nrult mai pu{,in bine clefinit Ei clocunrent,a,t
de cd,tre I)arwin, nefiind lua,t, ln considela!,ie mult timp. Abia in zilele noastre, dttpd, nriribine rle o jumd,tate cle secol de uitare, rr fost reluat5, problema principiului antitezei. Arrinceput sd, se ad.une clate care dernonstreztzd net, in cir,drul selecliei sexuale qi in afara ci,fondul realist al principiului antitezei 22. Reconsiderarea, actuald, este cu atit meri irnportantiicu cit, dupd, publicarea Erpres'iei erno{ii,lot'. . ., cel cle-al doilezr, principiu al lui l):lrrvin tr
fost obiectul unor luflri de pozifii foarte defavorabile pentru el 23.
Al ti'eilea plincipiu, a,l ,,acfiunilor directct)2a ale sistemului ner\ros, se apropiemult cle teoria parabiozei, adicd, a reacliilor paradoxale, dezvoltatd, de \rved,sn,ski. Acest
'1 A$a cllnr aratir in dt'talin (irllerstcin, in interesantul siiu slucliu critic, vot'bind dcsple tt'oliilclui Ribaucl, \\'nndzt q. n. (S. G. Gellerstein, o7r. cit., p.670-671).
2z P. \Iarlet', I)er,te.lopmerttc irt the StutlLy of Animal communiccrlion, in Darutirt's Biological ll'or'1r. Sonu:
'lspects recortsirLererl, sub red. lui P. R. Bell, Science Edition, J. Wiley antl Son, Nerv York, 1959, p. 150 - 20fi.23 S. G. (iellerstcin, ort. cil., p. 666.2t Il t:presia entoliilor cap. III- IV
CUVINT INTRODI-ICTIV
principiu tle asemenea a fost foarte mult cliscutat. Yvedenski explici, r.eacfiile paradoxaleale celulelor nervoase la animale qi la om in condi,tiile de aplicare a unor excitanli suprali-minari. La omul cu psihicul bolnar., regimul de lucru al celulei nerr-oase se recluce uneoriln rnod" simfitor. In acest c,az, chiar excitanfi d"e intensitate slab5, pot procluce efecte pa-rzld.oxale 25.
in Erpresia emo!'ii,lor...r I)aru-in dd, exemple cte asociere a d.oud, sau chiar a celortrei principii in exprim5rile emotir-e complexe, cum se observd, citeodatd, in reaclii deapd,rare'u, cle d.ispref sau de dezgust ", deinroqire a felei sub influenla unor std,ri emotive 28
qi altele in care principiul antitezei qi uneori qi al ac,tiunilor directe ale sistemului ner1;osar putea fi asociate cu primul principiu.
Cele trei principii formulate de Darwin dau o mare pondere teoretic5, Enpresi,eiemo{i,'ilor. . . $i, cu toate disculiile aprinse qi contrad.ictorii cale s-au purtat in jurul lor,cele trei principii se confirm5, tlin ce in ce mai mult; ele continud, sL capete un conlinutnou o d.atd, cu aplicarea d.e metode noi, moclerne, in stud,iul analitic al fenomenelor reflexeale sferei afective.
Trebuie sd, atragem d.e asemenea atenfia asupra unui alt element. Darwin iqi susfineconcluziile sale teoretice privitoare la miqcd,rile emotive pornind cle la ipoteza cd, miqcdrilereacfionale, odatd, d.obindite, se transmit ereditar 2e, atit sub aspectul tlezvolt5,rii structurilormusculare, cit qi al legd,turilor funcfionale, asocialiilor etc. Fondul acestei iclei it gd,sim intoatd, qcoala neurofiziologicd, sovieticd, actuald,. in neurofiziologia din lara noastrd, qi dinalte !5,ri. Asemenea aprecieri se pot aplica qi reacf,iilor emotive clescrise cle Darwin, carenu pot deveni reflexe f6rd, sprijinul ereditd,fii.
Ad.versarii actuali ai teoriei moqtenirii caracterelor dobindite (de exempluS. A. Barnett) deseori privesc cu scepticism sau chiar trec sub t[cere concep.tii carelltt se acordd cu p[rerile ]or. I)er multe oli, qi operele lui Darrvin sint astfel tlatato.
*Ecoul pe care l-a avut Enpresia emolii,lor. . . printre contemporanii luiDarwin a fost
marc qi d.e multe ori pl,rerile au fost d"iametral opuse. Lucrarea a impresionat insd, prinexcep,tional de bogata sa d,ocumentare, prin finelea qi aclincimea obsen'afiilor. Dacd, ar firi,mas numai la domeniul d.ocumentd,rii, d.up5, Gellerstein qi al!,ii, Erpresia emolii,lor. . . ar fifost totuqi o carte unicd, in felul ei qi neintrecutd,; dar teoretizilrile rlin ea au constituit o
baz6, de plecare qi de d.iscufie qi pentru alte domenii. Putem afirma cil Erpres'ia emolii,lor. . .
a fost prima operd, din secolul trecut cure a contribuit intr-o foarte mare md,surd, s5, fund,a-menteze materialist qi evolutiv domeniul psihologiei qi al psihiatriei, domeniu ln care specu-laliile lui H. Spencer qi ale altora n-au reuqit s5, se impun5,. Gellerstein, in studiul s5,u, dez-
25 Erpresia emoliilor . S. A. Barnett, in articolul siu The Expressiort of tlte Emotion (pu-blicat irr A Centurq of Darwin, €d. a 2-a, Edit. Heirlelnann, Londra-Melbourne-Toronto, 1959, p. 206- 230),citeazra din lucrarea lui Nlasscrrnan (1946) un alt aspect al cclui dc-al trcilea principiu. El redl doul cazuri de
lnlocuire de comportament (,,Displaccment-behaviour") in cazul a doui rcaclii paradoxale, indeplinite intr-un nto-
ment nepotrivit. Dupd autor, parc si existe o paraleli evidentl intrc conflictele interne ]a om qi folosirca in acest
caz a conportamentului ,,de lnlocuire", curn a ciutat si aratc Barnett in 1955. Psihanaligtii, dupl Barnclt(p.226), se ocupd mult de astfel de fenomene. Aceasti carte Ei Darwin's Biological lYork... mi-au fost trimiscde dl. Joseph Needham, F.R.S., din Carnbridgc, ciruia ti mullumim cirlduros pe aceasLii cale).
tu C"p. III- IV.e? Ca1l. \I." Cap. XIII- XI\r.2e Cap. XIV.
CUVINI' I}JTRODUCTIV-\I
voltd, crtr competenfd, influerr!,a Enpresi,ei emo!'i'ilot'... asuprn dezr.oltXrii psihologiei qi psihia-triei contemporane.
Din domeniul uman s-a trecut ryi in domeniul animalelor. Comportamentul reflextul unor nevertebra,te, instinctele cu caracterul lor net adecvat, puteinic adaptat la mediuau f5,cut, pe unii zoologi sd, r'orbeasc5 d.espre ,,inteligenfat' animalelor. Ei au acordat cle
rnulte ori acestei noliuni un conlinut antropomorf sau au alunecat in interpretd,ri nema-terialiste.
Adapt:rrea animalelor la mediul de viafd, cu ajutorul reflexelor a fost incadrat5, deI'avlov qi d.e continuatorii sd,i in comportamentul aclecvat primului sistem d.e semnalizare,care cuprinde toate sferele lor de activitate, inclusiv sfera afectir'f,. \'ia!a sociald, imbogd,feqtelnult conlinutul comportamentului instinctelor sociale - mai ales Ia r-ertebratele homeo-terme. Numilrul semnalelor cle comunicare intre indivizi la speciile cu viafd, sociald, creqteuneori foarte mult $i, o datd, cu ele, creqte ln complexitate qi creierul lor 30.
Teoria reflexd, a activitd,fii creierului, elaborzr,til de f. M. Secenor', qi teoria semnalelor,elaboratd, de l)arwin pentru demonstrarea existenfei selecliei sexuale, dup[, p[rerea noastril,au fost imbinate gi dezvoltate in mod esenlial de cd,tre Pavlov. Ilustrul darwinist sovietic,continuator aI lui Secenor-, ln studiul acestei probleme, a pornit de la primul sistem desemnalizare. El a d.emonstrat cra la om, ln procesul d.ezvolt5,rii sale, pe seama primuluisistem d.e semnalizare, se formeazd, cel d.e-al doilea sistem, acela al vorbirii. Intre acesteclou5, sisteme d.e semnalizare existd, relalii reciproce foarte complexe. Cuvintul, ,,semnalalsem-rralclcr", are, d.up5, Pavlov, legi d"intre care unele nu se depd,rteazd, de cele ale primului sistemcle semnalizare, din care d"erivd. Creierul ryi baza sa funcfionald,, activitatea nervoasf supe-rioard, nman5,, s-au d,ezvoltat, arya cum a ard,tat foarte clar F. Engels, din faptul cd, ln evolufiaomului, ca specie, la factorii biologici existenli la strS,moqi s-a add,ugat factorul social altnnncii. Acest ultim factor a crescut treptat in importan
f,(r_L* -x*-|n,.-
SUMAR_Ee.
Introrlucere . 5
Ortpitolnl I
Iinun!area cclol trci plincipii tlc bazir -- I'rimul principirt - Ac[innile folosiloal'c devin obilnrrile ilt:rsociaIic crr anurnite stiri llsihice fi sint. crccrrtatc fiinrl sau nrr utilt' in fiecarc caz p'lr[icular -- Putclca obi;-nuin(ci'- llrt,rlitatc - Ili;cirli asociate obi;ntritc l:t onr -,\c(iuui t'eflt'se --'lranzitia clc ]n <llriccirtri la ac!iunireflcxc - lli;cr'rri asociatc ollisntritc la aninrllclc inferioare Obscrva{ii finale 11)
(l zrpitolul al II-lea
Principiul untitczei -- Iixenr;ilt'la c'iinc si pisicr'i - Oligirtea prirtcipiulrri -* Senrtre cout'en(ionale --l'}r'inci;liul lrntitczt'i rrrr :r lrraI rrrltert: rlin lrt'!irrui cotrtrare t'rccr.rtatc conltienI sttlr irtl'ltten!a uttor iltrpttlsttri(:()ntrtl'c
('it1)it olrrl rl II I-lciu
Plincipiul ar'Iiurtii rlirectt'a sistcnrrrlrri ncrvos e-xcitat asupra corpului, indepenclenl. de voin!i ;i par-tial rlc obi;nuinIr'r -. Schiurbaleu t'rrlorii piu'ulrri -_ 'l'reurtrralul rrrrr;cltilor -- Secre{ii nrodificate - Tlanspira-tia - l'ixpresia drrlelii cxttemr I)t'nrinic, rnaLe bucr-rrir si spaiuri - (lotttrasl. intrt'ento!iile carc provoaci sattllu pl'ovoaci nri;ciu'i exprcsir-c Stirri psihice cxcitlrnte ;i depritnautc - Rezumat |1
Clapitolul al IY-lett}II.1I,O,\(:I.] DT.: E\I)TtIiSIE I,,\ ANIIIAI,I]
Iilrritcrt,n tlr, srrnt,tr. Srrrrctc vocale'- Sunetc altfcl produse - Ilirlicarr,:r rpcndicilor rltrrnali ni pir-rttItti.pt'ttt,|trrc[t..strllitt|.|ttt'tr[llt'rrro[ii|ot'rlctrrirricsis1laittrit_Trail.ct'eaIrrlrlir si t'll t'rprr,sic ir nrirrit.i (lirrlilt'lr rrlcclrilor si t'irlicrtlca caprrlui itt strrrrt <lc lttt'n(icr .1 1
Capitolul al Y-leaII\.PRIISTI SPF](]I.\I,Ii I,.\ .\NI\[,\I.E
Difcrite mi;cirri csplesivc la ciiui, llisici, cai, r'rrnregr'rloarc, rn:rimuIe - Iixpresin lot' dc ltucttrie 1iafccl itt nr'. rlt' rlurclc, tlr. rriinic, dc uirnire li dc spairnli {i7
Citpilolul aI \iI-lerr
Jipntul ;i plinsul sug:rcilor - Aspecl"nl trrisirturilor fe [ci -- \-irsta la care irtcellt' plinstrl - I']frcteleretinerii obisnuite a pliusrrlrri --Pliusrrl in hohote - (llruza cont.ructici nrugchilor din irrnrl ochilor in tiurpullif irtului * (1",'r,r secleliei luclirnilol u3
;i I
{ t'\1,\ 1i
C:rpitolul iil YII-1en
Ilfecttrl gcneral al nrihnirii asupra sisLernului - l'ozi[iaDrspre cauza pozitici oblice a sprincent'lor' - Dcspre coltorilcrr
oblici a sprinccnelorcolIurilor gurii
Oapitolul aI VIII-1eaB1'Ct'R ll.l, RI'NA DISPOZTTITi, DRA(iOSTE, SEN'f I\tI]NTE AtrECTt.rOASE, DI]VOTAIIENT
Risttl, in pritntrl ritttl expt'esia bucut'iei -- tdei lidicole - IIi;carea trlsitturilor felei in timpul risului --\atura suneLului produs -- Secrelia lacrirnalir in tirnpul risului zgomotos - Gradalia de la lis zgomotos lastrris tlt'licaL - Buna dispozi(it'- Ilxpresia <llagostci - Sentitnente afectuoase - Devotament
[)apitolul al IX-leirITEITI-IJCT,\RII, ]II.]DI]',\RE, IRASCIRII,I'I'ATIi, iTIEIIFN,{ITTi, TJO'I'ARiRII
'\ctul incrunlirt'ii - llcflcctat'ca cu c('orI satt cu pcrceperea il ccva rlificil saru <lczagrc'abil - ]lerlitart'rtlrsll'rrclir Illrsr:ibilitrrlc' I)osornorirt'- irrcripitirtarc -.inrbtrl'trat'e lr trrguicl't'l llrrzelor -- I:[otirrirt sitrltlt'tt't'rrtiturlt' irrt'lrirlt'r'r'rt strirtsir lr gtrrii
Pag. _
sub influen!a suferinlei -
12lt
99
111
(l rrlritoirrl ?ll X-le:r,trR'\ $l \llNIlt
['rir -- ]rrrric. cfectt'le t,i :rsupra sistemrrlui Dczvelirca rl irrtilor - lruria la aliena!ii nriulali -- \linir.;i indigttalt'- \[orlul in calt.sittI t'x1lt'itnatc la <lil'critt't'ase llnlant' -- Sitrclsnt ii sfirlal't, - Dt.zvr.lirt,a clrnintrltrip,,,,,,,i <lin priltilc fcrlt,i . . l3,ir
Capitolul al XI-leaDISI'tyi'1" I)t.ts60\stDuIt,\Rl.t, DLZ(;t's'f, \'lNo\riJ'IE, \tixnnl,l li1'c., \l.lA.lt;'l'oR,\Rli. R.\B-
I),\Illi, .\IrlIt\lATII.l s I NII(i,\JIIIDisple!, rlesconsirlerillc;i zt'l'lrnrca, tl ifcriL exprimate - Suris batjocoritor - Gestttri exprittrintl disprc!
- I)t'zgrrst YinuvirIie, viclt'nie, rrrin<llie etc. -- Ncajulorale sau neptrtin!ti - Rirbrlirre '_. incirpri(itrat'c -.. Ili-<licarca tlin trrrrcri corrrrrrrir nrr.ioli tli{ii raselol'unranc -- Scrturc <le afirma!ie;i neg'aIie
Capitolul ai XII-1eaSI'RPRI\DI'ItIi, }IIR,\RIi, I.'III(I.\, GRO.\2.\
Sur'llrintlcrc, rrrilllt' -, Ilirlicarca sprirrcerrclor - Dt'.sclrirlt't'cu gurii -- ]uguiet'ca bttzelot' - Geslttt'i
l)ilirtart'lr llrtllilr'lrlt' ( iroltzir (lottt'lttzic.
('rr llilttlrrl trl XIII-len\'t'1,.\'l'ili lrnnt,lt)'I'.\'l'.\,\SI-'l)11,\ t'llol,ltll.:I PI,:RSo;\Nfi, Ittl$lNli,
'l'lll II) l't.'\'fli. lloDI:lS'l'll.l : iNltoslltlt,- I.llt:<litate - l):ir'(ile corpulrri cclt'urai influcn[atc tlc int'opirt'la tliferite rasc un'lancinlo;ilii - (loni'uzic rnintali -- Cauzclt'inrolirii -.. Aten!ie asupra proprici persoane'irtro;irii -'I'imitliLatrr -- Rulinc ca urnrarc a incirlcirrii legilor tnoLale ;i a regtrlilor- 'ft'oriir irrro;irii - Rccapitulare 779
1t5
I {i I
NaLura iurosit'ii
- Gcstrtri inso!itoalc alt't'lt rnrrntul frrnrlarrrt,ntal alr'orrvcntionale -- -\lotlt'stic
Llapitolul al XIY-1e4,OIJ SEttYAtII IrIr-,\LFl 5 I REZtIll'\T
(lt'le trci principii contlucaLoar'(' cale rrn cletrrtrninal mi;cirrile princiltale irlt' t'xpresiei - Ercditatealor f)csltrc lolrrl jucal. rlt'r'oin!ri $i intcrrtie la dobindirea diferitelor t'sltrt.sii -'Ilecttttoa;tert'a institrcLivi a
t,xpresici - Lcgiitultr rlintle subit'ctrrl rrostru si unitatea specificri a t'asclor ulnatle -- Despt'e <lobinclirca sllcce-sivti a ctiferitelol cxltlt'sii de cat le sILanrosii rrnrului -- ImportanIrt t'r1tt't'si,'i -- 1)crtttllttzit' 199
211rNDttx
LISTA ILUSTRATIILORiry.
1. Schema murychilor fetei, d,upii, Sir C. Bell :l T
2. Sctrema muschilor fefei, r1up5 ffenle lT3. Schema muschilor fe{,ei, r1up5, }Ienle li4. Cdlel pinclintl o pisici po o rnasil :Sit. C)iine apropiintlu-se der un r11 ciinc r:u inten!,ii ostilt'. jtJfi. Atrela;i eiine ftlin fig. 5l intr-o stitrc psilricii urnili, qi afeirtuo:ts[ i]l7. Colcitur[ tle ciine ciollincso in ir(r(rtaiii st'ur.cr (,a cel rlirr figrrrtt, 5 :j:j8. Acela;i ciine fdin fie. 7l rningiinrlrr-ryi sliilririrrl iir9. Pisici, infuliutii, pregtilit:i rlc lupt,ii :il
10. Pisici, in state psihicii afectnousi"t ji,ir
11. Tepi prorluciltori de sunete, din coada unui lx)r'c spincs ,:16
12. G5,ind, alungintl un ciine de Li puii ei ;B13. Leb5,c15 alungind un intrns ;E1,1. Cap d"e ciine miriind (is15. Pisicd, speriati de un ciine ;iJ16. Cynopi,thecus niger in stare lini;titti, ii17. Acelaqi [clin fig. 161, mulf,umit d.e a fi mlngiiat . i718. Cimpanzeu clezam5git qi imbufnat Tg19. Din fotografia lrn€)i femei demente, pentm a illi,l,it st:rreir,
pd,rului ei i ?020. Groazd, LTZ21. Groazd, qi spaimil L76
Plrrn;:ll St PIun$tuV llit
I'litnsr,Jf lOt Planga\rI l;JI)lrtns:r | [I. I 1.1, Irln,nrya VIT lT)I'lutlgil lV I ll
N. B. IIai multe dintle figurile tlin aceste qapte planqe ln heliogra-vurd, au fost reprocluse de pe fotografii, ln loc d.e a fi reproduse de penegativele originale; de aceea ele sint intrucitva neclare. Ele sint totuqicopii fidele qi slnt mult superioare, pentru scopul meu, oricd,rui clesen,oricit d.e ingrijit executat.
2 - c. :J0,1
I N T R O nU (t n ri r,)
S-au scris multe lucrlri despre erpresie, ins[, ryi mai multe despre fizionomie,adicir, despre recunoasterea caracterului prin studiul formei permanente a trirs[,tu-rilor felei. ln lucrarca d.e ta!6, nu ne rrom ocupa d.e acest din urmd, subiect. Trata-tele mai vechi t pe care le-am consultat nu rni-au fost decit de pulin folos sau chiarcle nici unul. Renumitele Conlerences . .. 2 ale pictorului Le Brun, publicate in 1667,constituie eea mai cunoscuti, lucrare veche ryi contin unele observalii bune. O altrilucrarer, cerra mai veche, anume D'iseours..., rostite in 1774-1782 d.e c5,tre bine-cunoscutul anatomist oland.ez Oamper 3, cu greu poate fi consideratii, ea reprezen-tind vreun progres pozitiv in acest subiect. Lucr[,rile de rnai jos mc.rit[, clin contra,consideralia cea mai deplinfl.
Sir Charles Bell, atit de reputat pentru clescoperirile sale in fiziologie, apublicat in 1806 prima edilie ryi in 1844 a t,reia edilie a lucrtlrii sale Anatomtl an,il?hi,losophy of EnTtressi,ona. Se poate spune, pe drept cuvint, nu numai c5, el a pusbazele acestui subiect ca o ramurd, a ;tiinlei, ci ci, a construit qi un ini,lli,tor edi-ficiu. in toate privinlele, lucrarea sa este extrem de interesantd,, conlinind. prezert-td,ri grafice ale diferitelor emofii, qi este ad.mirabil ilustratl. Se admite ln generalcd, meritul sd,u const5 mai ales in faptul ci, a ard,tat raportul intim care existilintre mipc[,rile de expresie qi eele d.e respiralie. I)nul clin punctele cele mai impor-lante, neinsemnat dup5, cum ar putea pfrea la prima vedere, este cir, mu;chii diniurul cchilor se contractir, ln mod involuntar in timpul eforturilor violente clet'rpirare, cu scopul de a proteja aceste organe clelicate de presiunea sanguinir .
Act'st fapt, care a fost pe tleplin cercetat pentru mine, cu cea mai mare amabilitatc,rlt'cl,tre profe-sorul Donders din l]trecht, aruncil, rlupfl cum vom vcclea mai ios,un val cle lumini, asupra mai multora dintre cele mai importiinte erprrrsii alc
r ,1. Parsons, in lucrarea sa din aclenda la ,,Philoso-plrical 'l'rarrsactions" pentrn 7746, p, 41, di o listri dtt
41 tlc arrtot'i cale au scris despre expresie.r Oottfdrences srlr I'Erpression des diffdrents Caractbres
des .Passiol.ts, Paris, in-cuarlo, 7667, Citez intotdeaunarlin Confirences . , edi[ia lui Lavater reeditatir de
lloreau, apirruti in 1820, dupti cunl se aratir in \.o1.
I\, p, 2it7.
3 Discours par Piene Cantper snr le nrclJen tle repri-senter les diuerses pcssions ctc.,1792.
a Atn citat intotdt'anna din edilia a 3-a, 18tr.1, publi-catl clupii moartea lui Sir C. Bell, care conlinc ulti-rnele sale corecturi. Prima edi{ie din 1806 este rnult infc-rioarii ca valoare, ea necon!inind nnele din pirerilc salc
rurai irrtpoltante.
INTRODUCERIi
lizionomiei omului. lleritele lucrririi lui Sir C. Bell au fost subevaluate sau completigrrorate c1e c[tre rnai rnulli autori strd,ini, insd, au fost pe d.eplin ac]mise de unii t cdtc1e exernplu, cle c1l. Lemoine 5, cAre, pe bun5, dreptate, spune : ,,T,te livre cle C. Belliler-rait 6tre rn6tlite par quiconque essaye cle faire parler le visage c1e l'homme,prir les philosophes aussi bien que par les artistes, car, solls une apparence pluslegdre et sous le pr6texte de 1'esth6tique, c'est un des plus beaux monumentscle la science des rapports clu physique et du moral "
*.
Din motive care vor fi inclicate inclatii, Sir C. Bell nu a incercat s5 urmii,reasc[,pin[ la sfir,;it vcderile sale in rn[sura in care ar fi putut s-o faci,. El nu incearc[,sti explice de ce diferilii mugchi sint pu$i in acliune sub impulsul diferitelor emolii;rle c€r de exemplu, capetele interioare ale sprincenelor sint ridicate, iar eollurilegurii sint l[sate in jos la o persoanfl, mihniti sau nelini;titfi.
in 1807, cll. Iloreau a publicat o edif,ie a lucriirii lui Lavater asupra ftzio-rromiei 6, in cAre a inglobzrt mai multe d.intre propriile sale lucr5,ri, conlinintl tles-crieri excelente ale nri;cirrilor murychilor faciali, insolite cle multe observatii va-loroase. Ill arunci, totu;i foarte pu!in5, lumin[ asupra asp€ctului filozofic al subiec-trrlui. J)e eremplu, vorbincl despre actul incrunt5,rii, adJci, al contracliei mu,;ch.iului,rlr'nnrnit clc autorii francezi ,,sonrciliert' (corrul1atot" supercili,i), cll. Moreau observt-t,pe buni, clrepta,te : ,,Cette action d.es sourciliers est un cles ,symptdmes les plustranch6s tle I'expression des affections p6nibles ou concentr6es"**. El adaugi, apoicil, prin leg5,tura ;i pozi\ra lor, acegti rnuqclri sint adaptali ,,il resserrer, i, coucen-trer les principaux traits c1e la face, comme il convient dans toutes ccs passionsvraiment oppressives ou profond.es, dans ces affections clont le sentiment sembleporter ltorganisation i, rt,venir sur elle-m6me, i, se contracter et i, stamointlrir,c()ntme pour offrir moins de prise et d.e surface ir des impressions red"outables ouirnportunes *.*. Cel care crede cri observa{ii cle acest fel arunci, weo luminti aslrpra
5 I)e la Physiotrorttie et de lu I)nrole, cle AlbcrL Lcmoine,1861, p. 101.
" ..Oricine incearcl sir facri sir vorbeascir obrazul omu-lui, atit filozofii ciL si ar[istii, ar Lrebui sir mcditeze asu-pra cirr!ii lrri (1. Rell, cleoalecc sub o aparenti m:li nein-scmnalir si sull prrtcxtrri estclicii, el esle trnul tlitt ccle
nllri fnlrnorrs(] rrronrrntt'nttr ale $tiirr!ci rlpor'trrt'ilot'tlintt't'l'izic si rrtot'al " (l-. lrud.).
li L',lrt de cttrtrtttilre. Ies Ilonuncs ctc., rle (i. [.avatct',I'r'irrrir ediIie u:rct'stt'i luct'iri, apirt'ulli in 10 voltttrrt',lrr car'(' so lt'fcrri iu prefa!a crlilici din 1820, con!ittitttlobscrvr!iile cl-lui }lolcau, I)ilrc sI fi fost publicatii itt1807 ; gi ntt rtrir intloiesc cit a;a esLe, cleoart'ce I,iotice
sur Lauater', ltr inceputul volumului I, at'e clata tle 13
aprilie 1806. 1'otu;i, in unele luclirri bibliografice se dir
clata de 1805 1809 ; parc insl irnposibil ca data de 1805
sri fie cot'ecti. Dt'. Drrchenne observd. (Xldcanisme de laPhgsionomie llunruine, in-octauo, cdilia 1862, p. 5, qi
Archioes (]indrales de XId,decine, ianuarie gi febrttarie1862) cir dl. lloreau ,,a conrpos6 pour son ouvrage ullarticle irnportant" (,,a conrpus ull articol irnporlant pen-Llu lucrarea sa") etc. itr anul 1805, iar iu volttnlul I al
cdiliei clin 1820 girsesc pasrrjc cu data dc 12 deccrnbrie
1805 Ei altul clin 5 ianuarie 1806, in afarit tle cel tlin 1ll
aprilie 1806, citat ntai sus. Ca urnrare a faptultri ci ttttcledin acestc pasaje au fost compuse in 1805, tlr. I)ttchenntl
atribuic dlui lloreau prioritate asupra lui Sir C. Bclla cinri lucrare, clupi cum am vi.zttt, a fost publicati in1806. Acesta este un tnocl foarte neobignuil de a clctcrr-
nrirra llrioritatea lucririlor ;tiinfifice; asenlcltca cltcs-
tiuni sint lnsir de o itnpot'tau!t-t cxtrcm tle lttit'it ittconrparaJie cn merilele lor rtlativc. Pasajelc tlin Ilortatt;i Le I3nrn, cit:rtc lttAi sus, sittt luaLe in aces[. caz, ca;iin allele, clin cdilia din 1820 a lui Lavatcr, t,ol. lV, 1r.
228, qi vol. IX, p. 2i9.** ,,Aceas[i acliune a mu;chilor corugatori (corruqa-
tor supercilli) este ttuul c.lintre sinpt.omcle ccle ntai evi-
clente ale expresiei sentimcntc'lor penibile san concentra-tri" (N. trad.).
***,,S[ stringd, si conceuLreze principalele tris[turiale felei, dnp5. cum cer toate aceste pasiuni cu aclevlratapdsltoare sau profunde, aceste stdri afective al ciirorsentiment pare sii determine ca organizalia sri-qi revin:"t,
sii se contracte qi si. se mic,soreze ca pentru a fi mai
pulin influenlati ;i a oferi mai pulinir suprafaliimpresiilor dc tcrnut sau suplritoal'e" (t\'. lrad.).
INTRODUCERI']
irlrportanlei sau originii diferitelor expresii arc' o alti p[rere despre acest subiectdeclt rnine.
in pasajul de rnai sus nu e'xisti, cleeit un foalte mic progr(.s, clzre[, existilvre unul in tratarea filo zoficd" a acestui subiect, fa,ti cle cel atins rle pictorul LeBrun, cilre, ln 1667, descriind" expresia de spaim5,, spune : ,,Le sourcil, eui estabaiss6 d'un c6t6 et 6lev6 de I'autre, fait voir qrre la partie 6lev6e semble le vou-loir joindre au cerveau pour le garantir du mal que l'6,me apercoit, et le c0t6 quie,qt abaiss6 et qui parait enfl6, nous fait trouver dans cet 6tat par les esprits quiviennent du cerveau en zrbond"ance, comme pour couvrir l'6,rne e't la d6fendre durnal qu'elle craint; la bouche fort ouverte fait voir le szrisissernent du cmur, parlesangqui seretireverslui,ce qui l'cblige, r'oulant respirer, i,faire un effort qui estcause que la bouche s'ouvrer extr6mement, et eui, lorsqu'il passe par les organesde la voix, forme un son qui ntest point articul6 ; que si les muscles et les vcinesparaissent enfl6s, ce n'est que par les esprits que le cerveau envoie en ces parties-lA,"*. Am considerat cd, frazele premerg5,toare meritd, citate ca exemple ale absur-clit[lilor surprinzhtoare care au fost scrise asupra aeestui subiect. '
I'he Phy si,ology ot" tr[echani,sm of Blushinq (Ii,zi,olo11i,a se'u, mecan,isnt ul6nrogi,ri,i, frJei,) d.e dr. Burgess a aplrut in 1839 ; in czrpitolul al Xlff-lea mii, voirt'feri frecvent la aceast5, lucrare.
in 1862, dr. I)uchenne a publicat douil edilii, in-folio si in-cctayo, ale lucri,-rii srrle JI icanisme de la Ph,ys'ionorn'ie Humai,n,e, in caro alralizt',azh, cu a,jutorulck,ctricit,ilfii, ryi ilust'reazir,, cru fotogra,fii admirabilr', nri;crXrile rnurychikrr faciali.lll rni-a, pt'rrnis in rnod genoros sir r:opit'z oricltc dort's(, tlitr fotografiilt' salt'. Jrrlcl't"r,r'iltrsak: au fost apreciate cra fiind rle mic[, importarrfir sau au fost, cornplet ignorattr tlocii,tre unii rlintre compatrio!,ii si,i. Este posibil ca dr'. I)nchenne sii, fi exa,ger:Atirnportanla contracliei unor rnu;ehi izola\r in redarca expresiei, intrucit, datoritilrnodului intim in care mu;chii sint conexa!,i, clupfi, cum se poate vedea din clesenelcanatomice ale lui llenle 7
- cele mai bune, cred", care au fost publicate vre0datd, -,este greu de crezut cd, acliunea lor este separati. Este toturyi evid.ent ci dr. Du-chenne a sesizat aceasta in mod clar, precum ryi alte surse de erori, $i, deoArece'se rytie cL el areuryit in mod. perfect s[, elucideze fiziologia mu;chilor miinii cu ajutorulelectricitl,tii, este probabil ci in general are clreptate in ceea ce prive;te mu;chiifaciali. DupL p5,rerea mea, tlr. Duchenne a realizat progresre eonsid"erabile in acestsubicct prin faptul ci, l-a tratat. Nirneni nu a studiat mai cu grijir, cctrtrac!,ia, fit'-ctirui mu;chi separat ;i ridurile care rezult[ pe pielc. ]trI a, alirtat clcr Asemell('a,(.,(,ezl ce constituio un serviciu foarter important, care rnuqchi sint cel mai pu{,insub controlul urric al voinfe'i. I)r:. I)uchenne rru irrtrit tlecit foartc pul,in ilr consi-
',,S1lrinct'illrt carc cstc aplt'catti dc o parte' ;i lidi-catir dc cealaltir aratL cii paltt'a lidicall parc sir vrca sri
o uncascir ctr creierul pcntm a-l lrroteju de r'[ul pe caltsufleLul il intrcvcdc, iat'partca aplecaLi;i calc palcunrflali, nc facc sir ne gisim in aceasti stare prin ginclu-
rile calc r,in abundent din cleier ca pentm a acoperi sufle-tul ;i a-l apirra de rirul tlc care se tcmc: gula larg tlcs-
chisir arltir emoIia putcluicri a inimii, plin singelc carcse lctlagc sl)re cll, ceea cc, trroirttl sir t'cs1lilc, o obligli si
l'ircii rrtr cfor'I t'alt'facc ca qtrra sir str tlcsc]riclli Ia ttraxi-rnunl, si caLc, :rtunei cintl [.recc pt'in ot'grttteler vocii, tllinasterc rrnrri sunet cal'c nu cste att'ticrtlat ;ci daci ttttt;-chii ;i vinclc par untflaLc ntt estc' clccit tlin cauza sltit'i-tclor'(scnzaliilor) pe) cale ct'eiet'trl Ic triniLe in accltl
p[r{ii" (}'. lrad.).
? Ilnrttlbrtclt der sgstemtdischen 'lrtatomie r/c.s JIe.n-
schen, vol, I, pirrtca a i3-ir, 18;'18.
INTRODUCERE
cleralii teoretice qi rareori incearc5, sf,, explice cle ce anurnili mu;chi, ;i nu alfii, secontract5, sub influenla anumitor emofii.
IIn distins anatomist francezo Pierre Gratiolet, a ,tinut la Sorbona o serie deprc-'legeri despre expresie, Di notele sale au fost publicate (1865) dup5 moartea sasub titlul De Ia Physionom'i,e et des Mou,uements d'Erpress'ion. Aceasta este o lucrarefoarte interesantd,, plind, de observalii valoroase. Teoria sa este oarecum complex[,si, in mlsura in care poate fi redati, intr-o singur5, frazd, (p. 65), ea este urmftoarea :
,,Il r6sulte, d.e tous les faits que jtai rappel6s, que les sens, l'imagination et la pens6eelle-m6me, si 6lev6e, si abstraite quton la suppose, ne peuvent s'exercer sans 6r'eil-ler un sentiment corr6latif, et que ce sentiment se traduit directement, sympathi-quement, symboliquement ou m6taphoriqriement, dans toutes les sphdres d.esorganes ext6rieurs, qui le racontent tous, suivant leur mod.e d.taction propre, com-me si chacun d.'eux avait 6tA directement affect6"*.
Gratiolet pare s5, fi trecut cu ved.erea obiceiul mo;tenit qi chiar, intr-o anu-rnit5, md,sur[, obiceiul la individ ; cle aceea el nu reugeqte, dup5, p5rerea mea, s[,clea explicalia justf qi cb.iar nici o explicalie multor gesturi qi expresii. Ca o expli-caf,ie a ceea ce el numeqte m.iqcd,ri simbolice, voi cita observaliile sale (p. 37), luatede la dl. Cheweul, asupra unui om jucind biliard. ,,Si une bille d6vie l6gdrement dela direction que le jouerir pr6tend lui imprimer, ne l'avez-vous vu cent fois lapousser clu regard, d"e la tOte et rn6me des 6paules, comme si ces mouyements,purement symboliques, pouvaient rectifier son trajet ? Des mouv€ments non moinssignificatifs se produisent quand. la bille manque d.'une impulsion suffisante. Et,chez les joueurs novices, ils sont quelquefois accus6s au point d'6veiller le souriresur les ldwes d.es spectateurs"**. Dup5, mine, asemenea miqc[,ri pot fi atribuite purpi simplu obiqnuinlei. Ori de cite ori cineva a dorit sL miqte un obiect intr-o anu-mit[ parte, el l-a impins intotdeauna in acea parte : dacd, a vrut s5,-l d"eplasezeinainte, l-a impins inainte, qi dac5, a vrut s[,-l opreasei, l-a tras inapoi. De aceea,cind. cineva vede bila sa d"ucindu-se intr-o directie greqitl, ;i doreqte intens sLmeargd, intr-alt5, direcfie, nu poate evita, din obiqnuin!5, indelungatd,, s5, executein mocl inconqtient miqc5,ri care in alte cazrrrr le-a constatat, ca eficace.
Ca un exemplu d"e miqc5ri simpatice, Gratiolet (p. 2I2) ctteaz[, cazul ur-mi,tor: ,,Ifn jeune chien il oreilles droites, auquel son maltre pr6sente de loinquelque viand.e app6tissante, fixe avec ardeur ses yeux sur cet objet dont il suittous les mouvements, et pendant que les yeux regardent, les cleux oreilles se por-tent en avant comme si cet obiet pouvait Otre entendu))***. Aici, in loc de a vorbidesimpatia dintre ochi rsi urechi,inri pare mai lesne d.e crezut c5,, uitind.u-se atenli
' ,,Din [oatc faptg]c pe calc lc-anr anrintiL rezultircir sirn{urile, irnagina!ia ;i insti;i ginclilca, oricit dc iualtir
;i abstlacLir am presupune-o, nu pot funcliona firlla da na;tcre la un scnlinrent corelativ, si cd accst senli-nrcnt se traduce dilect, prin simpatie, in mod sirnbolicsatr metaforic, in toaLe sferele organelor exterioare, care,dultzi nrodul lor propriu dc acliune, il tracluc toate ca ;icind fiecare ar fi fost direct afectat" (N. lrad.).
** ,,Dac[ o biki deviazd uqol de la direclia pe carejuc[tonrl vrea sii i-o imprirnc, nu l-a!i vlzuL de osuti tle ori inrpingincl-o cn plivirca, cu capul ;i chiarcu untet'ii, cA ;i cind accsIc rui;cirri pur sirnbolice ar
prtlca sir-i t'cctifice nrc'rsul? Iligciiri nu rnai pulin scurni-ficative sc produc atunci cincl impulsul clat bilei estc preaslab. Iar la jucitot'ii novici acestc rniEc[ri sint uncoliintrut-it de pronunlatc lncit provoac:i surisnl spcc(a-tolilor"' (N. lrad.).
*** ,,UIl cdIel cu urcchile drcpIe, cfu'uiu stiipinul iiarati de la distanli o bucatl de carnc apetisanti, i;ifixeazir ochii asupra acestui obiect, urmlre;tc toate mi;-cdrile acestuia, gi in vreme ce ochii privesc, amindoulurcchile se indreapti sprc fa[i, ca ;i cind aces[ obiec[ar puLea fi anziL" (N. lrad.),
INTNODUCEIiE
la un obiect oarecare, ciinii si-au ciulit urechile pentru a peroe-'pe Yre'ull sunet ;iinvers, s-au uitat atent in clirec,tia unui sunet pe care poate c[, l-a,u aiztt',iar dupimulte generalii, miqc[rile acestor organe au devenit puternic asociate prin obi;nuin-!L indelung continuath.
Dr. Piderit a publicat in 1859 o luclare d.espre erprc'sie, pe care am vrazut-rt,irr.sil prin (rrlror clupi, cum afirm[ el, a anticipert pe Gratiolet in multe din vederilesale. in 186?, el a publicat luerarezr .lrlt'issczr,sr:huftlicltes Systetrt tler Mi,mik undPhysi,oonontik. Este aproape imposibil tle a recla in citeva fraze o sintezi justf a
conceptiilor sale. Urmd,toarele pasaje vor putea exprima eventual tot ce se poatespune pe scurt: ,,Iliqc5,rile musculare d.e expresie sint in parte legate de obiecttlimaginare ryi in parte de impresii senzoriale imaginare. in aeeast5, propozrlrerezidd'cheia inlelegerii tuturor mi;cd,rilor musculare expresive" (p. 25).
Apoi, ,,fli;clrile expresive se manifest[, mai ales prin muqchii rtumeroryi
;i mobili ai fetei, par,tial clin cauzil ch nervii prin care ei sint purii in mirycare isi auoriginea in cea mai apropiat5, vecin6tate a organului mintii, insl de asemenea par-
lial pentru cL aceqti murychi servesc s5, sus!in5, organele de sim!" (p. 26). Dac5,
dr. Piderit ar fi studiat lucrarea lui Sir C. Bell, probabil ci nu ar fi spus (p. 101)c[, risul violent provoacl, o incruntare din cau zd, cd, tine t1e natura durerii sau cLla sugaci (p. 103) lacrimile irit[, ochii qi astfel provoaci contractia mu;chilor in-conjrrrl,tori. Multe observafii bune sint pres[rate prin tot acest volum, la care mtivoi referi ulterrior.
Disculii scurte d"espre expresie pot fi g5,site ln tliferite lucr5,ri care nu atlrrevoie s[, fie tratate am5nunfit aici. Toturyi, dl. Bain a abordat in douzi din lucr[,rilesale acest subiect cu oarecare amlnunfime. Itl spune 8 : ,,Consid.er c[ expresialnsl,ryi este o parte integrantl, a sim!,irii. Crecl c5, o lege generall, a minlii este_ cii,,
impreun[, cu faptul simlului interior sau al col$tiintei,_existl o acliune difuzabilisau d.e excitare asupra membrelor corpuluitt. Tntr-alt 1oc el adaug5,: ,,IJn num[,rconsid.erabil d.e fapte pot fi aduse sub principiul urm[,tor : anume cd, std,rile cle pl[-cere sint legate d.e o sporire, iar st[rile de suferin!5, d.e o reducere a unora sau a tutu-ror funcliilor vitale". ins[ legea de mai sus a acliunii c1e difuziune a sentimentelorpare prea generall pentru a arunca mult[, lumin5, asupra expresiilor speciale.
Tratind d.espre sentimente ln hicrarea sa Pri,nci'ples o'f Psrlch,ologlt (1855)t
dl. Ilerbert Spencer face urm5,toarele observalii:
,,Atunci cind. este puternic[, frica se exprima, prin lipete, prin eforturi dc'
a se ascunde sau d.e a sc5,pa, prin palpitalii ;i tremurare, iar acestea sint tocmaimanifestlrile care ar insoli suportarea ins5,ryi a r5ului temut. Pasiunile distrugl-toare sint arS,tate printr-o tensiune gencral5, a sistemului muscular, prin scri;-netul dinlilor ;i scoaterea ghearelor, prin dilatarea ochilor ryi a nflrilor, prin mirii^t;acestea silt formele mai s-iabe ate
'a^cl,iunilor care insolesc uciderea, pt'hzrr". irl
aceasta constfi,, d.up5, curn cred, aclev[rata teorie a unui ruare numi,r cle expresii,insd, interesul principal qi dificultatea subiectului rezidfl, in urmd,rirea rezultatelorminulat de complexe. I)ed.uc cir cineva (nu am fost ins[, in mi,suri sii stabilestr
cine anume este) a exprimat cindva, o pi,rere aproape sim.ilari,, intrucit Sir C. Bell
8 'l'ltt: Selt.srrs rrtrtl llu' IttlcIltL:1, e rl . rr 2-it. I li(i l, 1i. 1)(i ;t2,38. I'rcfa{a la pt'irrr:r e tli!it' lt act'sI t'i lrrcl'irl'i ;ttittt'I ii da Ia
tlc irrrric 1fi55. \'czi tlc ttse lllt'tte ir t'tli!ilt lt 2-it a ltrct'itt'ii
tl-lrri IJrrin tlt'sprtr 'J'he I')tttolirttts und the 1l'ill.
INTFODUCERE
spnne n t,,S-a sustinut e[ a;a-numitele serune exterioare ale pasiunii nu slnt d.ecitcoilcomiteutele acelor miryc[ri voluntare pe care structura le face necesaret'. Dl.Spencer a, publicat rlc asemenea 10 o lucrare valoroasi asupra fiziologiei risului,in care insist,I" asupra,,legii generalc c[, sentimentul, trecind" de o anumit5, inten-sitate, se descarcir prin actiune corporal[" ;i cri ,,o re\'Srsare de forfzi nervoasti,neclirijati, de nici un motiv, 'r'a lua evident mai intii d,rumurile cele mai obi;nuite ;
ryi clac:i acestezr nu vol fi suficiente, se va rev5,rsa apoi in cele mai pulin obirynuite".Cred ci, aceastd, lege este de cea rnai mare importan,tzi pentru elucidarea subiectuluinostru 11.
Tofi autorii care au scris de,qpre expresie, cu excep,tia d.-lui Spencer, mareleexponent al principiului evolulieio par sd, fi fost ferm convinsi c[, speciile - in-clusiv, natural, omul '- au apS,rut in starea lor actuald,. Fiind astfel convins, SirC. Bell sus,tine cd, mulfi dintre muqehii noqtri faciali ,,serr,'esc numai pentru expresiettsau c5, sint ,,un tlispozitiv special" in acest singur scop 12. ins5, d.in simplul faptcd, maimulele antropoicle au aceiaryi murych.i faciali ea ryi noi 13 reiese ca foarte pulinprcbabil ci, in cazal nostru aceryti muqchi servesc exclusiv pentru expresie, deoarecenimcni, presupun eu, nu ar fi dispus sd, aclmiti, c[, maimu,tele au fost inzestratecu mufchi specriali numai pentru a-ryi expune strimb5turile lor hidoase. Se pot defapt atribui pentru aproape to!,i murychii faciali intrebuin!5,ri distincte, indepen-d.ent de exprcsie.
Evident c[ Sir Cl. I]ell a vrut si, facir, o tlistirrctit', t'it mai largir posibil,intrt'oln si anirnalt'le infericalr'ryi. in consecilrlri, el uf irntii cli ,,1a, fiintcle itferioanrnlr t'xisti t'xprt.sir', ataril tlt' cc:t la eu'(' st' potrto ref(ili tnai mult satr lnai pu{intrltu'r t,a ac-rtelc Itu' rle voin{,ii srru insl,inc;ttr lr('o('sarett. I-Nl sus!]no nrai tlepa,rte ctifaf a lor ,,p?ll'r) cirpilbilir s[ exprinur rnai ales furic ;i fricrl"la. fns[' otnul insuryi rnrili poato explirna dragostea;i urnilin{:r, atit do clar prin scfrtl}e exterioare ca unciine atunei cincl, cu urechile pleo;tite, cu buzerle atir'nind"r cr eorpul unduitor';i dirrcl din coad5,, i;i intlmpinS, stlpinul iubit. $i aceste miqc[ri la cline nici nupot fi explicate ca fiind acte cle voin,td, sau instincte necesare mai mult d,ecit privi-rea radica,"5, ryi obrazul surizd,tor al unui om care i;i intilneqte un vechi prieten.Dacil Sir C. Bell ar fi fo,qt intrebat in leg5,tur[, cu expresia afec,tiunii la ciine, elar fi r5,spuns, fiir:i incloiald,, ci accst animal a fost creat cu instincte speciale, ad,ap-tinclu-se pentru a,socierea sa cu olnul, $i ci oricc altir' eercetare in legiturf cu acestsubicct este rle pris:os.
\t 'ltr(tlrttt'ry ntrcI ?hilosoplrtl ol'li.r'1trcsslort, t'tl it ll-1,
[). l2l.10,,Ir,ssar-s St'icrrtilic, I)olititrul uttd Spcculativt"',
seliu a 2-a,1ti63, p. 111. In prinra scrie de cseuli estc tt
disculie despre rls care imi parc de valoare foarle nticit.11 De la publicarea eseului la care tocntai ne-am refc-
rit, rll. Spcncer a sclis un altul dcspt'c JIoraIs and XIo'rcrl Sentintetis, ,,IiorLinghtlv Revierv", 1 aprilie 78i1,p. 426. El a publicat de asemenea concluziile sale finalc iirvolumul al Il-lea al ediliei a 2-a a lucrdrii Principles ofPsgchologtl, 7872, p. 539. PoL afit'rna, pentm a nu fi acu-
ztrL cir incalc <lonrt'niul rl-l ui Spcncer, ci anr anun-tzrt,
irr lrrr:l'irrt'r nrt'ir 'l-he Drsccttt of Man, c;i scrisesem atunci
o pur'tc a volrrrttrrltri tlc fa!ir: pritttclc Ittclc tttttc lllallrts-clisc rlr:sprc strlrit'ct rrl cxllt'esiei lloartir clata dc 1838.
7) Attrrtotng arttl l'hilctsolthlJ oI lirprt:sslon, ctl. a 3-a,
p.98,121 9i 131.13 Prof. Owen afirmir in mod exprcs (,,Proc. Zoo7.
Soc.", 1830, p.28) cri a;a este la orangrttan ;i indici pre-
cis toli rnu;chii nrai inrportan!i carc sint bine cunoscu!ica servind la om pcntt'tt cxpt'imarea sentitnentelor salc.
Yczi, de asenrenca, dcscriet'ea tttai multor mugchi facialila cimpanzeu, de cdtre prof. NIacalister, ,,Annals and
N{agazine of Natural l{ist.ory", mai 7877, vol. VII,p. 342.
ta AnrttomrT and I'hilosophg of Erpre.ssiotl, p. 121 ;i 138.
IN'IRODUCERE tl
Cu toate ei, Gratiolet neagi, in mod. categoric 15 c5, weun muqchi s-ar fitlt'zvoltat numai ctt scopul expresiei, e'l nu pare si, fi reflectat vreodatri asupr.ilprincipiului evolu!,iei. El pare si considere fiecare spccie c2 o creatie separatii.La fel- este pi cu ceilalf,i autori care au scris despre expresie. De exempli, cluplce vorbeqte despre mi;ci,rilc membrelor, dr. Duehenne se ref6'r5, la celetur" dalerpresie_fe,tei ;i ob'qervi,tu, r,Lc'cr6ateur nta donc pas €u h, se pr6occuper ici desbesoins de la m6canique ; il a pdr selon sa sagesse, ou - que I'on rne par,t1;mie cettemanidre de parler - par une d.ivine fantaisie, mettre en. action tel o1 tel muscle,un seul ou plusieurs rnuscles i; la fois, lorsqu'il a voulu que les signes caract6ris-liqueq 4.f passions, _m6me les plus fugaces, fussent 6criti passugdrement sur laface de l'homme.Ce langage. de la physionomie une fois cr66l il llli a suffi, pour 1rrendre universel et immuable, de clonrrer i, tout 6tre humain la facult6 instlnctived"texprimer toujours ses sentiments par la contraction cles m6mes muscles,t".
Mglli autori considerd, intregul subiect al DnTtresi,e,i ...ca inexplicabil. Astfel,renumitul fiziolog i\Iiiller spune 17: ,,Expresia complet diferit[ a tris[turilor fef,eila pasiuni diferite arat6, cil, dup5, felul ,qentimentulii excitat, i;e ac,tioneazit asupraunor grupe total diferite de fibre ale nervului facial. Asupra cauzei acestui faptsintem in complet5 ignorantd.,,.
Fd,rd, ind_oiald, c[, atita timp cit omul ;i alte animalt' sint considcrattr clreptcrealii independente, se pune o frin5, efectivd, clorintt'i noastrc naturale de a c('r.-ceta pe eit posibil cauzele expresiei. Dup5, aceast[, doctrinl, orice si totll poatc fitot ntit cle bine e'xplicat ; tlcctt'inA s-a dovedit tot atit cle pcrnicio:rs[, in frrivinl2,tlxpresitri Ca, ryi a, oricS,rei altt'ranruri a isl,orit'i traturalt'. I-la ollt, l1n('lt, t'xlir.r,sii, r,azbirlirc:t, pi"trrtlui sub irtflut trta nnei spil,itnc extremrl Fatr rlt,zr,-t'1ir.e1 rlirri,ilsr s11lritttperiul urtci furii teribile, cu greu pot fi in!,clefie nunlai po ltuza crt,4intei'ci16mrrl.tl cxigflt cinclva intr-o st,are mult iirferioa"ri, as,.rr5n[,toart, ardrnalt'lor. Dxistent,laceloraryi expresii lzt, specii distincte, deqi innrclite, cum sint rni;cirrile acelorarsirmrrychi faciali in timpul risului la om qi la diferite maimule, rlevine oarecum maiinteligibil6, dae5, credem ln descenclenta lor dintr-1n strlmoq comun. Cel careadmite, din motive generale, cd strucLura ryi obiceiurile tuturor animalelor s-au dez-voltat t_reptat va privi intregul subie ct alexpresiei intr-o lpminri loud, si interesant[.
Studiul expresiei e"ste dificil clatorit5, faptului ci mirycdrile "sint adesea irn-perceptibile, treeittoare. O deoscbire poate fi elar perceputir, ;i toturyi pozrte fiimposibil de a afirma, cel pu,tirr dupfl cum anr constatat, in ce'constii. Atunci cinrlasisti,m la vreo ernolie puternir,l, simpatia noastr5, este atit cle profuncl stinnlatir,iucit observarea atentd este uitatir sau clevine aproape imposibil5, fapt pentru car(,am avut multe dovezi curiozlse. fmagina,tia noastrd, este o altei sursir r1e erori, ryiineti tsi mtri serioasi, intrucit, daci, d"in natura condif,iilor ne aryteptlrn sii vecterrr() allulnitir, expresie, cu ulurinln, ne imagin5m prezenlaei. fnciucla bogatei sale expe-
t5 l)e la Phgsiortontie ., p. 12 ;i 73.16 Llit'ruttsme de Ia Phgsionomie lluntaine, etl. a 8-a,
p. 31.t7 Elemerrts of Pltgsiologg, trad. cngl., vol. II, p. g131.
' ,,Creatorul nu a avut nevoie si se pleocrupe de cerin-!ele mccanicii; cl a prrttrt, dupi inlclepciunea s?, sfrrr
- sI ni sc icrte nrorlul acesta ale a \:ol'bi - ditrtr'-o farr-Iezic (livini, sl'i Iuni in lrr,lirrnt, crrt:rIt' slrlr r:lrialc nrusclri,
unrrl sau tnai mulli mugchi ln acelaqi t.imp, atuuci clnrla vrut ca semnele caractelisticc ale pasiunilor, chiar alecclor mai fugitivc, si fie trccritor inscrisc pe fala onnrlui.:\ccst limbaj al fizionomiei odatd creat, crcatorului i-afost suficient, pentru a-l face universal qi irnuabil, sii deaolicirrei fiin!e orncnegti facultatca instinctivii dc a-iiexprinra lntottleauna sentimcntele ltrin contractia acr,-lolali nru;chi" (N. fu'ad.).
t2 INTRODUCEIiI]
rienfe, dr. Duchenne ;i-a inchipuit timp indelurrgat, dup[ cunr zlfirrnl el, cir rnairrrulfi murychi se contractra la anumite emolii; in cele din urm[, el s-A convins ci,miqcarea errl limitat[ la un singur murychi.
Pentru a obline o cit mai buni, bazra si a cletennina, indepenclent cler opiniacurerrtti, in ce nti,qurd, anurnite migclri ale trlsS,turilor felei si gest,uri erprimir, real-urente anumite stfi,ri de spirit, am g[sit urmii,toarele mijloace ca fiind cele mai utile.
in primul rincl, am observat sugacii, d.eoarece, clup[, cum constati, Sil C. Bell,ei rnanifestl multe emolii,,cu o forld, extraordinarl", p€ cin.cl mai tirziu in r.iatii,unele dintre emoliile ncastre,,nu mai au sursa pur[,;i simplii, clin cale iau na;terein fragcdi, copilirie"18.
ln al doilea rind, mi-a venit in rninte ci, ar trebui studiali clemenlii, intrucitei sint predispu;i pasiunilor celor mai puternice qi le clau clrumul f[,ra control. Eupersonal nu am arrut ocazre si, o fac, arya incit m-am ad.resat dr. Ilaud.sley, de lacare am prirnit o recornanclalie c5,tre dr. J. Clrichton Browne, care conduce un imensazll itr apropiere de Wakefielcl ;i care, dupri curn am constatat, se ;i ocupase deacest subiect. Acest excelent observator mi-a trimis, cll o amabilitate neobositi,,numeroase note ;i d,escrieri cu valoroase sugestii asupra multor probleme I nupot aprecia indeaiuns valoarea ajutorului siu. Sint cle asemenea inclatorat amabili-t6,tii d-lui Patrick Nicol, de la azilal cle neburri din Sussex, pentru relat[rile inte-resante^ asupra a doul sau trei chestiuni.
In al treilea rtncl, clupd, cum am vilzut rnai l;us, dr. Ducherule a supus curelr-tului galvanic anumili mu;chi cle pe fafa unui batrin, a crirui piele era pulin sen-sibil[, ;i a proclus astfel diverse expresii care au fost fotografiate la scarl mure. Dinfericire, m-a,nr gindit sX ar[t mai multe din cele mai bune cliryee, far[, nici o expli-calie,la mai mult cle dou5,zeci d.e persoane crulte, de d,iferite virste ;i de ambelc,sexe, intrebindu-le in fiecare caz ce emo!,ie sau sentimenter presupun ci, l-ar fianimat pe bS,trin I am notat r5,spunsurile lor intoctnai. }Iai multe dintre expresiiau fost imecliat recunoscute d,e aproape toate persoanele, cu toate c5, nu le-au de-scris in exact aceia;i termeni; qi cred cd, ne putem bizui pe ele ca fiincl juste pi vorfi ulterior descrise ami,nunfit. Pe de alti, parte, aprecieri extraordinar d-e diferiteau fost exprimate in legd,turd, cu citeva dintre ele. Aceasti, prezentare a fost folo-sitoare intr-urr alt fel, convingind.u-mi, clt cle uryor putem fi inryela,ti de irnaginalianoastrzi deoarece, atunci cind" m-am uitat pentru prima d.atir, la fotografiile r1r.Duchenne, citind in acelarsi timp textul ,si aflincl astfel ce intentionau s[, reprezinte,am fost cuprins de arlmiralie talir, de veracitatea tuturor fotografiilor, cu numaiclteva exceplii. Totu;i, dacd le-a; fi examinat fdrit nici o explicalie, ary fi fost friraiilrd.oiali, tot atit cle nedumerit intr-unele caz:urr cum au fost rsi alte persoane.
in al patrulea rind., speram sL ob,tin mult ajutor de la marii maeqtrii aipicturii si sculpturii, care sint observatori atit de minulio;i. Am primit in conso-cin!5, fotografii ;i gravuri ale multor opere binecunoscute ; insd,, in afarir, c-le citevu,exceplii, nu am profitat cu nimic din aceasta. Motivul este, f5,r[ ind"oial5, cL inoperele d.e artii frunrrrsefea este obiectul principal, iar murychii faciali pdterniccontractali d,istrug frumuse!,ea le. in general, istoria compozitit'i t'stc t'xprimatir, cuo for!5, ryi un ad"evlr minunat prin accesorii iscusit redate.
ts,{ttulLtttttl ntrd ltltilrtsolthy o[ ]itTtressloll, ctl. a 3-a,
p. 1 98.
1e \:t'zi ol-rselvatii irt acesL se ns in Lctrtr:tnn u lui I,cssing,1radusii dtr \\'. Iloss. 1ftli6, p. 11).
INTRODUCERE
in al cincilea rind, mi-a p5rut ertrem d.e important s5 stabilesc daci, ace-lc'zr;i expresii si gesturi predomin5,, dupd, cum s-a afirmat adesea, f5,ri, dovezi sufi-ciente, la toate rasele umane, mai ales la cele care nu au fost dccit pu,tin in con-tact cu europenii. Ori de cite ori aceleaqi mi;ciri ale trds6turilor obrazului sau alecorpului exprimir aceleagi emolii la mai multe rase umane distincte, putem ded.ucecu rnult5, probabilitate c[ asemenea expresii sint cele adevirate, ryi anume c[ sintinnziscute sau instinctive. Expresiile sau gesturile convenfionaie, dobintlite deinclivid in perioada timpurie a viefii, s-ar fi deosebit prcbabil Ia cliferitele rase,intocmai_ q" si limbile pe care le vorbesc. in consecinfd, am pus in circulalie, lainceputul lui 1867, anumite intrebd,ri tipd,rite cu rug5,mintea, care a fost pe deplinrespectat5,, ca sd, se acorde incredere numai obseriatiilor reale, ryi nu tir.*o^ti.i.Aceste intrebflri au fost scrise dupi, un interval de timp indelung^t,ln care atenlia,mi-a fost indreptatf in alte direcfii, ryi acum imi dau seama cd, ele ar fi putut ficonsiclerabil imbunritd,lite. La unele din copiile mai tirzit am ad5,ugat, in manuscris,citeva observalii suplimentare :
1. Mirarea se exprimS, prin ochii ryi gura larg deschisd, qi prin spr,incenele ridicate ?2. Rg$inea provoacS, inioqirea obrazului atunci cind culoarea pielii- perrnite s5, fie yizi-_ hila ? $i in special cit de jos pe corp se intinde inroqirea ?-ll. Atunci cind un om este indignat sau sfiddtor se incrunt5,, i$i indreaptil corpul ryicapul, iqi inalfd, umerii qi iqi stringe pumnii ?
4. Atunci cind" reflecteazd, profund asupra vreunui subiect sau incearci, s5, infeleagd,vreo problemd, grea, se incr:unti, sau i se increleqte pielea sub pleoapele inferioare'l
5. Atunci cind este in dispozilie proast5,, ii sint collurile gurii lXsate in jos qi collulinterior al sprincenelor ridicat de muqchiul pe care francezii il denumescr ,,muqchiulsuferinfei" ? in aceastS, stare, sprinceana devine ugor obticd, qi pulin umflatf,, lacapd,tul interior, iar fruntea este lncrefitd, transversal la rnijloc, nu insd, pe toatlli,fimea ei, ca atunci cind sprlncenele sint ridicate in semn de mirare.
6. Oind este in bund, dispozifie, ii strS,lucesc ochii, cu pielea pulin incre!,iti in jurulryi d,edesubtul lor qi cu collurile gurii pulin trase inapoi ?
7. Cind un om ia in batjocuril p" cineva, i se ridicd, collul buzei superioare deasupracarrinului d,inspre omul cd,ruia i se adreseazd,o!
8. S-ar putea recunoagte o expresie de indirjire sau d"e incd,p5,finare, care se manifestd,mai ales prin gura strins inchisd,, sprinceana coborit5, gi o uqoard, incruntare ?
9. Se exprimd, dispreful printr-o uqoard, ieqire ln afard, a buzelor, prin rid"icarea na,-sului, cu o uqoard, expira,fie ?
10. I)ezgustul se manifestd, prin ld,sarea in jos a buzei inferioare, cea superioard, fiind.ugor ridicatd, qi printr-o expirare bruscd,, oarecum asemd,nd,toare unei vomit5ri inci-piente sau ca atunci cind" scuipi'?
11. tr'rica extremS, se exprimd, in general la sS,lbatici in acelaqi mod ca qi la europeni?12. Risul este dus vreodatd, lel o asemenea extremitate incit sd, aducd, lacrimi in ochi?13. r\tunci cind cineva doreqte sd arate c5, nu poate impiedica ceva d.e a fi fd,cut, sarl
cd el insuqi nu poate face ceva, nu ridicd, el d"in umeri, nu iryi intoarce el coatele spreinterior, nu iqi lntinde miinile spre exterior qi iqi deschid,e palmele avind, sprinceneleridicate ?
1{. Cind copiii sint imbufnafi, iqi $uguiaz5, qi li se proemrneazd, considerabil buzele ?
15. Pot fi recunoscute expresii de vinovd,fie, de viclenie sau de gelozie, cu toate c5, IIttrytiu curn pot fi definite acestea?
16. Se dd, vertical din cap Ia afirmalie gi lateral la negalie ?
Obselr.afii i'rsrU)r'a indigenilol care au avut puline leg5,turi cu europenii ar fid.esigur foarte r-irloroase, eu toate cd, cele asupra oric5,ror indigeni m-ar interesa foartemult. Observa.tii g'enerale asupra expresiei sint rle micd, valoare, iar memoria este atit
IN'I'nODUCI!riI;
tle irtqeliitoin'e, incit log in nlod jnsistt'nt s[ nu i se ucolrlc incretlt'r'e. O rtrest,riele pr'o-c'isir rt fizionomiei Itt oljce er]lot,ie sau stalci cle spirit, crl o r:xpullerc:r con(lif,iilor in ca,r'cll tt,r'tt1 LLt'" ttl fi tlg ntitlc r-ttlttitlt.
LrI ?tcest('intrt'birli unt lrrinrit trcizeci;i fasr('rkr rirspuusuli (1('liu rliferitiobset'vatori, rnai multi clintre (,i fiirrd rnisionari sau pnrter,tori tri brr;tinasilor,czirora le sint prcfund indatorat pentru mareA ostencalir, pc care ;i-au tlat-o ;ipentru valolosul ajutcr pe cAre l-am primit in ac('st fe'I. \-oi indica nuntele lorspre sfirsitul acestui capitol, pentru a nn intrerupe obs€r'vafiile de falti. Rlspun-surile siut in legitur5, cn nrai multe clintre oele rnai r'Lifelite ;i nrai ,qfllbatice rASeom€nenDti. in multe' cazlrrt s-au inregistrat conclitiiler irr care ficcalt: expresie aftist observat[ ryi in cale c'xpresia ins[qi a fost clescris[. in asen]enea cazrLL-t) se poateaYeit tctrtl inereclereu in rdspunsuri. Atunci cincl riispunsurilt'au fost nurnai cia
'qau uu, ler-np primit intotd.eauna cu prud.enfI,. Din informaliilt'astfel clobinclite,decurge c5, ace'ea;i sture psihicd este exprirna,tl in toati, lumea cu o uniformitatet'emarcabilir I acest fapt ('ste plitr el insu;i interesant, ca o dovart[ :r strinsei ase-mirnirri u structurii corporirle li a dispozi,tiei mintalc a tuturcr ras:r.lot omenesti.
iu al saselea ;i uitlm rincl, rn-am ocupat, pe cit mai urult poslibil, de expre-sia clife''rite'1or pasiuni la uneler clirrtre animalele nrai (iolnulle, ceea cie considert'ii, t'st,e tle o irnportanfir, capitalzi, rlesigur rru pcntlu a hot,Sri in ce rnisru'ir anunritet'xpresii ,sirrt caracteristice anumitor striri psihice la om, cli pcntlu cd, oferi, cca rnaisigtrrd, bazit cle genera,lizart' A czluzelor sarl a clrigiuii cliferitclol rnirscirli ale expresiei.Ltl oltst'rvill'('il ntrinral<'ltir t'ste ruai pu{,irr plobabil sil firrr influt,n{a!i rlt'iru:tgitrirfiitttoastrir; ;i lrutt'rn fi siguri r'ii t'xprcsiilo lrrr rrtr rirrt, crilrvt'n{,iontrlt'.
I)irr nrotivele irulicutcr nrui sult, ;i arrurrre: tral'ur':r fugitirriL :r ulrol't'xprt'sii(schinrbiu'ilc tri"rsirturilor fr'{ei fiirrd aclesea t,xtrenr de nrici), "sirnplrt,ia fjindu-nt'ugor stirnitir at,unci cincl verlt,am vreo emo,tie putcrrnic[,, iar aten,tia fiinclu-ne astfelsustrasi, imaginalia inryelindu-ue prin faptul cri ltint in mod- vag la ce s[ ne a;tep-t[m, cu toate ci firrii incloialS, pufini dintre noi stinl care sint mcclificirile exacteale fizionomiei si, in sfirrsit, chiar cu lunga noastrS, familirrritate cu acest subiect,clintoatc accste car:r,e combinate obser\rarea erpresiei nu este cituryi c1e pu{in uSoarI,clupir cum rru au intirziat sil dc.scopere ntulto persoane p€) care lt'-arn rugat szi olt-s(rrv() anumite aspt'cte. Prin rlrmare, este grcn a, determina cu cc:rtituclinc care sinl'rnirycr[rile felc'i ;i :rle corpului ee caracterizt"a,zh de obic('i :rnunrite. st:iri de spiril,.Sperr totu;i cir unele indoicli qi dificult[li au fost inl[turzl,te prin otlscn itrca, sug:t-cilor, a ttcnrcnfilrir, rr rlifcritclor rase omencrsti, a operclol clt' artir $i, irt sfir;it,a, lnllgclrilor faciali sub ac,tiurrt'a c,urentului galvanic, clupir orlrn a fost, cfecl,uul,lt1e c5,tre tlr. Duchenne.
R[nrinc lnsd, clificultatea mult rnai mare cle a tn{elege ciluza sau origitrc:ldiferitelcr cxpresii ryi a juclr'ca claczi, se poate ave?1, ineredele in rtrco explicatie tt'tt-reticir. De altferl, jud.ecind cit putem mai bine cu raliun€]a rloastrr-t, firri, aiutorulvleuncl reguli, cale din clouil sau ular multe explical,ii t'ste ct'a tttiti satisfireitoart',qiru daCit sint cu totul ne,satisf5cdtoale, nn 'l-iid. decit o riugririr calt' tle a r"erifica,concluziile n6x,qtre. Aceasla este de a obscrva rlac[ atrt'l:l1i prineipiri chrpii eal't'o anulnit[ erpresie pare sir poatri fi t'xplicatfi, estc aplicatril lu alte r:azut'i innrtlitcryi mai ak's dacl acelt'irqi principii gencrale pot fi lqrlicatc, cll r'czultlttt sittisfitr,ri-
trN'fll,oDu cEttil l,)
tc:tre, :r,tit lrr orn, cit ;i Ia :rnirnalelc infericiare. Sint lnclemnat sii crecl c[ aceastridin urmd, rrtctotlir t'ste cea nrai folositoare. Dificultatea, cle a, juclcc:a veracitateaoricd,rei expliczr!,ii tet.rretice ;i de a o r,'erifica printr-o anurnitS, orientare a cerce-t'irrii pro\roac.-r sli.birea interesului pe eare acest stud"iu 1l trezerste.
in sfirryit, in lcgirturii cu propriile mele cbservatii, pot afirma cir lc-am ince-put in anul 1838 gi cir de atunci qi pind azLm-am ocupat aeazronal de acest subiect.La data de mai sus eram tentat s[, cred in principiul evclutiei sau in descenclenlaspe ciilcr din alte fonne inferioare. iu c,cnsecinfzi, atunci cind am citit marea lucrarea lui Sir C. Itell, ipott'za sa c5, omul a fost creat cu anuniili mugchi special adapbalipentlu expriniarca scntimentelor,sale mi s-a plrut nesatisfiicltoare. Imi p5,reaprcbalril ca obict'iul cle a nel exprima sentimentcle prin anurnite mi;clri, cu toatec5, acunl au devenit inniscute,fusese clobind.it, in mcd treptat, ln vreun fel oarecare.A descoperi insir in ce mod asern€n€a cbiceiuri au fost dcbinclite, era o problermi,foarte incurcatti. intregul subiect a trebuit examinat sub un nou aspecl,,-,si fiecareexpresit' cer('A o erplicalie rationalri. Aceasti, crcclinfrlr m-a indemnat sri intrcpr:inrlluet'At't'lt tlt' ft{ri oricit rlt' inrperfc ct ar putt'a, f i realizatr"r.
Voi rla acunt rtutncle persoanelol clrora, clupfi culrr arn spus, lei sint profunrlindatolat pcntru infonnatiile cu privire la expresiile prczentate cle difeliter r'aseotneneryti ;i voi indic:r itt fieeare caz unele rlin imprejuririle in care observaf,iileart ftlst fiicutt'. lJa,tolitir tnarii amabilitnli ryi puternieei itrfluenle a, d-lui Wilsonrlin l{a,ycs Placc, Ketrt, anr prirnit din Australia nu mai pu],in rle treisprezece seriitlt' rt-'tsprttrsuri la furtrcbririle ntele. Acest fapt a fost in speeial oportun, int,rueitbliptirizrsii atrstralierii sint' situa{i printre.cele mai clistincte rase umane. Se va, vede:lr'ir obser'r.:lt,iile au fcrst flcute nai alcs in sucl, in p[r,tiie indepiirtate :rle eolonieiVit'toria ; citera rirspunsuri excelente au fost insi primite din norr1.
Dl. D;'gon Lacy mi-a dal, in. detaliu citeva observaf,ii valoroase, pe eare le-afircut in Queenslatrcl, Ipe o suprafa![1 la rnai multesute de kilometri lninterior. Sintfcarte incllttorat tl-lui R. Brough Smyth, rlin l\[e]bourne, pentru observatii per-sonale ;i pentlu faptul ci rni-a trimis mai multe d"intre urmd,toarele scrisori, lianume: c1e la Rev. cll. Ilagenauer cle la Lake Wellington, misionar la Gippslanrl,Yictoria, cat'€' a anrt o mare experientl eu ind"igenii; de la cll. Sanruel Wilson,proltrietar dc pirnrint, locuiucl la fr&Dgoreilong, Wimmera, Victoria ; rlc' lu licr'.(lcolgt' fl'itplitr, stipnrirrtendentul A;ezdnrintului irrdustrial bilrytinal de la llortI'lltt'lcity l tlt' ltl dl. ,\t'r,lrillalr[ (]. I-,ung rlirr Coranrlt'r'ik, \rictolia, prof('sot' la o strrnrllitttttltr irrtligt'nii, birtrirri si t,ineli, sint arlunu,ti din toatcr pirr!,ile coloniei; rkr l:r, tll.IJ. B. 1,&rr€ din Belfitst', Yietoria, rnagistrat de polifio ;i clirector rle inchisoare,ale clrui observa'f,ii sint, clripzi ('tlm am fost asigurat, demne d.e toat5, increclerezr Icle la dl. Templeton Bunnett din Echuca, a ciirui sta,tiune este situatfl la frontieracolonici \rictoria si care a fost astfel in m[sur5, s5 observe mulli b6qtinasi ce nu aua'r,'ut clecit, puline raporturi cu albii. Ill qi-a comparat observaliile cu cele ale altortloud, persoane, care au locuit mult timp in acea vecinS,tate; de asemenea, cle la dl.J. Bnlmer, ltn rnisic;nar clintr'-o parte indep5,rtatd, a Gipsslantlului, Yictolia.
Sint c1e asenlenea indatorat clistinsului botanist dr. Ferdinancl Miiller rlinl-ictoria, pentru citct'a observatii personale qi pentru faptnl c5, mi-a trimis altelefleute cle t1-na Green, precrlm ryi pentru citeva din scrisorile cle mai sus.
16 INTRODUCERE
fn privinfa maorilor din Noua Zeelandd,, Rev. J. \'Y. Stack a rd,spuns numaila clteva clin intrebi,rile mele; r5,spunsurile au fost insii rema,rcabil cle complete,clare si desluqite, cu ind.icarea imprejurd,rile in care aceste observatii au fost f5,cute.
Rajahul Brooke mi-a furnizat oarecare informa,tii ln legd,turl eu rlaiacii dinftrOt'netl.
in privin!,a malaiezilor am avut sttcces deplin, intrrtcit dl. F. Geach (ci,ruiai-am fost prezentat d.e dl. Wallaee) a observat, in decursul qeclerii sale iu interiorulpeninsulei Malacca) in calitate cle inginer d,e mine, rnulli bflrytinasi eare mr au fostniciodat[ in contact cu allrii. Dl rni-a, scris d.ou5, serisori lungi, cu observafii aclmi-rabile ;i cletaliate, asripra expresiilor. A observat de asemerlea ryi imigranfii chinezid.in Arhipelagul Malaiez.
Consulul englez Swinhoe, binecunoscutul natriralist, d.e asemenea a obser-va1, pentru mine pe ehinezi in fara lor cle ba;tinl fi a flcrut investigalii prin alt<rpersoane in care putea avea incredere.
in Indi&r po clntl" locuia in calitatea sa oficiali in d.istrictul Admeclnugurdin provirrcia Bombay, dl. Ff. Erskine s-a ocupat de expresia locuitorilor ; a con-statat insi, c[, este foarte greu d.e a ajunge la o concluzie sigur5,, datoritfl obirynuinleilor de a-.si ascunde toate emoliile in prezen,ta europenilor. El a ob!,inut d.e asemeneainformalii pentru mine de la d.l. West, judec[,tor in Canara, $i a consultat citevapersoane indigene inteligente asupra anumitor aspecte. La Calcutta, cll. J. Scott,clirectorul Grd,dinii botanice, a observat cu grij[,, timp indelungat, oamenii clineliferite triburi, folosili acolo,;i nimeni nu mi-a trimis cletalii atlt cle complete;icle valoroase. Obiqnuinla unei observalii exacte, ciqtigatf,, prin sturliile sale bota,rrice,il fost aplicatir, la subiectul de fald,. Pentru Ceylon, sint foarte indat,orat Rev.S. O. Glenie pentru rispunsurile la unele din intreb5,rile mele.
Revenincl Ia Africa, nu am avut noroc in leg[,tur[, cu negrii, cu toate c[, dl.Winwood Reacle m-a ajutat in md,sura posibiliti,,tilor sale. Ar fi fost relativ ulorsif fi oblinut informalii in privin,ta sclavilor negri din America, insi,, intrucit t'iau trd,it timp^indelungat in tovd,r5gia albilor, asemenea observalii ar fi fost dernicI, valoare. Tn p5rlile de sud ale continentului, d-na Barber a observat pe eafri ;ipe fingo$i li mi-a trimis multe rlspunsuri clare. Dl. J. P. Mansel Weale a ficut d"e
irsemenea unele observalii asupra indigenilor ;i mi-a procurat un rlocument curiosin limba englez5,, anume p5,rerea lui Christian Gaika, fratele ;efului Sanclilli,rrsupra expresiilor compatriolilor s[i. in ceea ce prive;te regiunile de norcl aloAfrieii, cipitanul Speedy, care a locuit timp ind.elungat printre abisinieni, a rd,sputrsinl,r'ebitrilor mele in parte clin memorie 1i rn parte clin observa,tii flcute asupra fiuluiregelui Teoclor, care era pe atunci in grija sa. Profesornl ,si d-na Asa Gray s-all ocll-pat cle citeva puncte privincl expresiile birrytinaryilor, dupir cum le-a,u observlrt pocincl urcau cursul Nilului.
Asupra marelui continent american, d"l. Bridgesr u misiortar care locuiaprintre fuegieni, m.i-a r:ispuns la citeva intrebiiri asupra exprepiei 1or, pe care i Ieaclresasem cu mrilf,i ani inainte. in jum[tatea de nord a eontinentului, d".Roth-rock s-a ocllpat cu expresiile triburilor sd,lbatice atnah. ryi cspyox, d"e pe riul Nasseclin nord"-vestul Americii. Dl. Wash.ington }latthews, medic asistent din annataStatelor l)nite, a observat d.e asemenea cu d"eosebit6 grijd, (drtpir, ce vhzuse intre-bririle mele, publicate in ,,Smithsonian Report") citeva din cele mai srilbatictr tri-
INTRODUCERE
buri din regiunile tlt' vest ale Statelor Unite, anumeassinaboinii ; ri,spunsurile sale s-au doveclit a fi cle
fn sfir;it, pe ling5, aceste surse speeiale defapte, date incirlental, clin c[r!i de cililtorii.
tetonii, grooventrii, mandaniicea mai mare valoare.informatii, am adunat eiteva
Fig. 1. '- Scltcnra mu;chilor fctci,dupir Sir' (1. Rt'll.
?{.
#
l.'ig. 2. -- Scherna nruqchilor fctci,clupir I Icnle.
E
'F
I
Irig. 3. -- Schcntn ntrr;clrilor feIei, dupitI Itrrrlr : ,\, ( )ct'iltito-frorttulis i ll, corruqt,lrtr .srrTrercilii; O, orbicttlaris lttilpebra-rurrl : I), ltqratnidali.s rrn.si : Ii, leualorluhii .srrTreriori.s rrn.si; l.', Ieuqlor lubiiltroprius; G, zq0ontttlictts; ll, nlaluris:,l, :qqonrulicus ntinor; Ii, lrirtrt0ttlttri:;ol'rs san deltressor unQttli rtris ., 1,, qttutlrrt-Itrs ntttti; lI, r'i.sorius, llortirrrrc rlin 7,l1rr-Itlsttrrt tnryoitles.
I)eoarece va trebui sir mL refer aclesea, mai ales in partca clin urmd, a acestuivolnm, la nrurychii faeiali ai omului, am dat sii se copieze ryi sL se redueri o cliagramri(fjg. 1) tlin lucrarea lui Sir tr. Bell Ei alte c1ou5,, cu cletalii mai precise (fig. 2 $i 3),din binecunosct,tt Hundbuclt der systentati,sehen An&tonlie des llensclrnn a lui Ilenle.Acelearyi litere se referS, la aceia;i lnu$chi in toate cele trei figuri, insi, se dau numeleIlllmai ale celor rnai importanfi, la care r.a trebui s[, nrir, refer. ]tu;chii faeiilli sc
l8 INTITODUCEITE
unesc in rnarc miurri intrc ci, Bi, dup5 cum sint inforrnat, apro:rpe cI, nu apar peo fa!5, rlisecati atit de clar, a;a cunr sfurt reprezentali aici. Unii autori consid"erlcd, ace;ti rnuqchi .sint in nunr[r dt' nou[sprezece perech.i ryi unul stingher 20 I alliiinsf consiclerir nunrirul lor cu mult mai mare, rid"icind.u-se, dup5, Moreau, chiar lacincizeci si cinci. Iti sint, clup[, cum atlmit toli ce'i care au scris d-espre acest subiect,de o structurl foarte variabili, iar ]Ioreau observi, c5, aproape nu seamd,nd, intreei nici rndcar la o jumi,tate de d.uzind cle inclivizi 21. Func,tiunea lor este d.e asemeneavariabilzi. Astfel, capacitatea cle :r-;i ari,ta caninii de o singur5 parte se deosebeqtemult la diferite per"soane. Dupir, c1r. Piclerit 22, capacitatea de a-qi riclica aripilend,rilor este extrem de variabil5, qi se pot cita gi alte asemenea cazrrri.
in sfirqit, trebuie s[-mi exprim cu pl[,cere obligaliile ce le am fa!d, de dl.Rejlander pentru osteneala ce $i-a d.at fotografiind pentru mine d.iferite expresiisi gesturi. Sint d.e asemenea inclatorat cl-lui Kindermaililr din lfamburg, pentrua-rni fi imprumutat negative excelente tle sugaci care pling, ryi dr. Wallich, pentruun ncgzttiv atrig[tor al unei fete care suride. Mi-am exprimat mai stis obliga!'iilefafir, de dr. Duchenile, pentru ci, rni-a permis cu generozitate sd, copiez ryi s5 red.ucunele din fotcgrafiile sale nrari. Toal,e Aceste fotografii au fost tiplrite dupfr pro-ceclt'ul heliotip, exactitatea eopiei fiind :rstfel garantatii,. Aceste planqe sfurt iutli-czrte prin cifre rornane.
Sin1, de asemenea foarte inclatorat, d.-lui T. W. Woocl pentru extrenta, oste-nealilpecareqi-aclat-odesenind clupeinatur5,expresiile a diferite animale.Un distinspictor, dl. Riviere, a ar,rrt amabilitatea d.e a-mi cla doui, clesene d"e ciini - unulintr-o dispozilie ostilS,iar celd,lalt intr-una umild, ;i mingiietoare. Dl. A. 1\[ay mi-:t,dat de &soltl€rrea d"ou5, schile similare r1e ciini. Dl. Cooper a d.epus toatir, stri,d.uin!,:t,la gnrvarea in lernn. IJnele clintre fotografii qi rlesene reprezentind. un Oynoptthe-cr,ts) anume cele ffdcute] de dl. ]Iay qi de dl. Wolf, au fost reprod.use mai intiid,e cll. Cooper pe lemn cu a,jutorul fotografierii ;i apoi gravate, in acest fel asiguritr-du-se aproape completa lor exactitate.
20 I)1. Partlidgc, Totltl's Cgclopedi.a ofPhysiologg, vol. II, p. 227.
2L l)e Ia Pfulstonomie, (-i. Laval-cr, vol.
27,1. Dcspre trttttrirrtrl tttitschiior faciali, vezi vol. l\r, 1t.
209- 211.22 II'issens chaftliches S37.slern der xl itnik und Pltgsio-
{Jrmmik, 1867, 1r. 91.
Analomg and
I\', 1820, p.
C API TOT,Ii L I
PRINCIPIILE GENBRATE AtE EXPBBSIEI
,""," .,11,'ll':11;1,,;:l:: ],';:,jii:'::l';1,.1;,li:il;;JixJl,llff':i:;,i:'l:i,T:i,ll";';utile in liecaro caz particular - Pr,rterea obiqnuinlei - EretlitaLe - Nligc[ri asociate
obi;nuite la olll - '\ctiuni rcflexe - franzi{ia de la obiceittri la aclitrni t't'flexe -\li;cirri asociat'c oltisltnitc la atritllillclt' itlfcriolll'cr - obscrvatii fitrale'
Voi incepe prin a enunla cele trei principii care cred cL explicd, majoritateaexpresiilor qi gesturilor folcsite in mod involuntar de om $i de animalele inferioaresub influenla a diferite emo,tii ryi scnzalii 1. Nu am ajuns insi, la aceste trei principiicleclt la sflrrsitul observafiilcr mele. Ele vor fi d"iscutate in mod. general in capitolulcle fa!d, qi in urm[toarele. Faptele observate atlt la om, cit ryi la animalele inferioarevor fi folosite aici, insi aceste din rtrmi, fapte sint preferabile, intrucit este maipulin probabil cd, ele ne inryal[. in capitolele al IY-lea ryi al Y-lea voi descrie expre-iiite speciale ale unora clintre animalele inferioare, iar in capitolele urm5,toare celeale omului. Oricine r,-a putea astfel sil aprecieze in ce m[srird cele trei principiiale mele aruncil luminir asupra teoriei acestui subicct. I)u.pil ntine, atit de multeexpresii sint explicate in acest fcI in mod. destul de satisflcirtor, incit ulterior se va,
constat:l cL aproape toate intrl, in a,celea;i aategorii sau in uuele foarte aseml,nii-toare. Aproape cri nu est;e nevoie sir, llmulesc dinainte cil rniryc[,rile sau schirnbi,riltrin oricrr p:rrto rr corpului * ca, tlatul rlirr coadr"t la, ciirter (rrlleatul urechilor la cal,ridicarea rlmerilor lil onl s[[u tli]iltareil vast,lor: eaprlare lller pit'lii -- pol, tttlrtt'st'rvilu ft l rle bine la expresi('. Ct'le trei principii sitrt ru'mii,to?trele :
I. Prbtcipi,ul obi,ce'iu,rilor foktsi,tou,re a,soc'iute. - Anumite ac!,itrni complexesint rlilcct sau indirect folositoare in anumite st5,ri psibice, cu scopul de a potolisau a satisface anumite senzalii, dcrinle etc. I ori d.e clte ori aceeaqi stare psihic5,este prridus[,, oriclt cle slab, exist[, o tendin!5,, din puterea obiqnuinlei sau prinasociatie, ca aceleagi mirycziri sX fie executate, cu toate c5, atunci ele pot s5, nu fie
1 Dl. Herbert Spencer (-L-ssays seria a 2-a,
1863, p. 1l]8) a fircut o cleosebire clarl intrc emo{ii gi
senza!ii, nccstcr din urnri fiinrl ,,genclatc dtr cotrstittt-
3 - c. 3(14
!ia noasLrS. corpolali". El considerl drepl" sentitttcnte
atit emo!iile, cit Ei senza!iile.
20 PRINCIPIUL
nici d.e cel mai mic folos. IJnele acfiuni, c1e obicei asociate prin puterea obiqnuinleicu anumite st5,ri psihice, pot fi parlial reprimate prin voin!5, qi, in asemenea caz'uri,muqchii ca e slnt cel mai pulin sub controlul tlirect al vointei sint totupi cei mai sus-ceptibili sS,rnai aclioneze incd,, del,erminind. migcd,ri pe care le recunoaqtem ca fiind"expresive. Jn anumite alte cazuri, inhibarea unei miqcd,ri obiqnuite necesitfl altemiqc[,ri ugoare I acestea slnt d"e asemenea expresive.
II. Pri,nei,pi,ul ant'iteaei,. - Anumite st5,ri psihice duc la anumite acliuniobi;nuite, care slnt folositoare) ca gi in cazttl primului principiu. Or, atunci cind. seprod.uce o stare psihici, clirect opus5,, exist5, o tendin!5, puternic5, ryi involuntar[, dea executa miqc5,ri de o naturS, direct opuszi, cu toate ci, ele nu sint de nici un folos I
in unele cazrLrr) asemenea, miqc5,ri sint extrem de expresive.IIr. Pri,nciTti,ul acli,un'ilor datorate const'ituli,e'i s'istemulu'i %er"aos, d,e la Anceput
,independente de aoi,nld, gi, |ntr-o oarecare md,surd, 'independ,ente de obi,;nui,nld, - Atuncicind. sistemul senzitiv este puternic excitat, forla nervoasd, este generatX, excesiv
ryi este transmisi, in a,numite direclii bine definite, depinzind de leg5,tura celulelornervoase ryi parlial de obi;nuin,th, sau alimentarea cu for[a neryoase, poate fi,clupd, clt se pare, intreruptii. Se produc astfel efecte pe care le recunoaqtem ca expre-sive. Pentru a fi conciqi, putem d.enumi acest al treilea principiu ca principiu alacliunii clirecte a sistemului nerYos.
in ceea ce prive;te primul principiu, se rytie bine clt de puternicd, este forlaobi;nuinfei. Mi;c6,ri1e cele mai complexe $i mai grele pot fi executate, cu l,impul,fl,r:d, cel mai mic efort sau cunogtin!,5,. Nu se ;tie in mod. precis cum se face cd, obiq-nuinla este atit de eficace in facilitarea miqc[,rilor complexe ; frziologii ad.mit ins5, 2
,,ch forla cond.ucftoare a fibrelor nervoase sporeqte cu frecvenla exciti,rii lortt.Aceasta se aplici, la nervii mi;ci,rii qi senzaliei, precum ryi la cei in leg5turd, cu actulgindirii. Aproape cL nu incape lnd.oiald, c5, o oarecare modificare fizicd' se producein celulele nervoase sau in nervii care sint folosili de obicei, deoarece altfel este
imposibil cle inleles ln ce fel este moqtenit5, tend.infa c5,tre anumite miqcd,ri dobin-dite. C5, ele sint moqtenite, vedem la cai in transmiterea unui anumit mers, cum e
ga,lopul ugor qi buiestrul, care nu le slnt fireryti I veclem d,e asemenea la prepelicariitirreri in inclicarea vinatului, lzr, setterii tineri in urmd,rirea acestuia, la anumiterrlse de polrmbei in modul curios d.e a zbara etc. Avem cazrlri analoge la oameni,i1 rlorytenirea unor ticuri sau gesturi neobirynuite, asupra ci,rora vom reveni indat5,.Pc1trl cei care admit evolu,tia treptatii, a speciilor, cel mai izbitor exemplu al per-fec!,iunii cu cAre cele mai grele mirycd,ri coord"onate pot fi transmise, este oferit d.e
flutur.ele cle noa,pte llacroglossa, intrucit ilcest, fluture, curind. d.upi, ieryirea dinsocorr, aga cum sei poate constata d,up[ puful d.e pe aripile sale intacte, poate fivrazut,'incremenit in aer, cu trompa lui lung5, filiformd,, desfi,qutat1, qi introd-us5,
in orificiile minuscule ale florilor ; qi cred. c5, nimeni nu a vdzut' vreod.atd, acest
fliture inv5,lind s5, execdte asemenea operalie d.ificild,, care cere o mare precizie.Atunci cind" exist5, o tendinld, moqtenitS, sau instinctivd, d.e a executa o
ac,tiune sau o preferin!5, morstenitd, pentrri anrtmite feluri d"e hran[,, un anumitgr;,a d.e obiqnuinln este ad.esea sau in general necesar la ind"ivid. Gd,sim aceasta in
e \,ltillcr', Iilements of PltgsiologTy, trarcl. engl., vol. I[, zci nervilor in Prlrzciples of Biologg, vol. II, p. 346 9i in
p. g3g. Vezi rlc asemenea considera{iile interesante alc lucrarea Principles of Psgchologg, ed. a 2-a, p. 511-55-"2'
d-lui H. Spencer asllpra aceluiaqi subiccl 9i asupra gene-
OB1CEIURILOH ASOCIATtr FOI,OSITOAH]I
mersul calului $i, intr-o anumitS, mfi,suri,, in in"dicarea vinatului d.e cd,tre ciini ;cu toate ci, unii ciini tineri indic5, vinatul in mod excelent de prima dat5, cind. sintclu;i la vini,toare, totuqi adesea ei asociaz5, atitudinea respectivd,, mogtenit5, cuerori ale mirosulrri ryi ale aprecierii distantei. Am au.ztt afirmlnd.u-se cd, dac6, unuivilel i se permite o singurd, datd, si, sug[, cle la mam[, rilterior este mai greu de hrdnitcu mina 3. Se rytie cra omizile care au fost hr5,nite cu frunzele unor anumite speciide arbori au lrierit cle foame mai tlegra,b5, decit sti m5,nlnce frunzele unui alt arbore,cu toat(r (ii"r in s1,a,re n:rturalii a acr,sta le ofereil hrana lor fireascir, I ryi tot a;a ryi cumulte alte c:r,zuri.
Ca,pncitatea de asociere este adntisil cle oricino. Dl. Bain observ5, c5,,,ac!iu-nile, scrn2aliiler ryi starea sentimentelor care ad loc simultan sau in succesiune strins5,tind- s[, creasc[, impreunii sari sd, se uneascir,, in aqa fel incit, atunci clnd. ulteriorvreuna din ele apare in minte, apare ;i id"eea celorlalte"5. Este atit de importantpentru scopul nostru de a recunoaqte pe tleplin cL unele ac,tiuni se aso ciazd, ulorcu alte acliuni ryi cu iliferite st[,r'i psihice, inoit voi da foarte multe exemple, irrprimul rind" lrr legi,tur5 cu omul ryi ulterior cu animalele inferioare. IJnele dintreerxemple sint de o naturir, foarte rreinse'mnatir, pentru scopul nostru, insd, ele sinttot atit d.e bune ca qi unele obiceiuri mai importante. Sc rytie d.e toatir, lumea cit degreu sau ehiar imposibil este c&r fzi,rl incercitri repetatt , sd, mi;ti mernbrele inarrumite direc,tii opuse, miryclri care nu au fost practieate niciodati. Cazart analogese irrtimpl[,;i cu senzaJ,iile, ca la experiern,ta obirynuitli, cind, rotind o bil5, sub vir-furile a cloud, clegete incruci;ate, ai senza!,ia exactii, a douir, biler. Cind cade la p[,-mint, oricine se apd,r[, intinzind.u-ryi bralele, $i, d.up5, cum a observat profesorulAlison, pu,tini pot rezista de a nu reacliona in acest fel atunci clnd. se trintesc voitpe un pat moale. feqind. afari, din cas5,, un om i;i pune m5,nuryile ln mod. cu totulinconrytient, ceea ce poate pi,rea o operalie extrern de simpld,, ins5 cel care a in-vd,,tat un copil s5,-qi pun5, mi,nu;i ;tie cii, nu este cituryi de pulifi aqa.
Atunci cind mintea ne este mult influen,taLh, la fel ne slnt qi miqcd,rilecorpului ; aici intr[, ins5, parlial in joc un alt principiu, pe ling5, obi;nuin![, pi anumerevd,rsarea nedirijat[, cle forla nervoasri. Yor]rind despre cardinalul Wolsey, Norfolkspune :
,,O ciudatir Lulbnlare ii flirntintir minlea,lgi mugcir buza ;i tLcsalc,Sc oplcste brusc, l.rrive;te la pimiut,i;i t.luce tlcgetul la flunte, salc rlrcpt irr stts
$i porneglc cu pa;i gLlbifi; se opt'e;tc iat',I;i love;Le pit:pLul c'tr lruLertr ;i itpoi intlrtli,Ctr r-tchii alintili la lunir, l-irm virzutOutu lua poziliile cele mai ciutlater".
(Slraliespeare , Ilenric ul \: I I l-Iert, acLul III, scena 2)
2t
3 O observalie aproape exact in acelagi sens a fostficuti cle rnnlt dc Ilipocrat gi de iluslrul IIarvcy, deoa-rece ambii trfirnt5. ci. un anirnal tinirr uitii, in decurs cle
citeva zile, artu suplului si nn o poate rerlobindi firriroarecal'e dificultate. Dau accstc afirma{ii pe baza auto-t'izaliei dr. Dalu'in, Zoononiu, 7794, vol. I, p. 140.
4 Vezi pentru strrscle mele de infornralii ;i pentruf apLc analoge, T'he 1'uriutiott of Animals cuul Plcutls
utder Domestication, vol.II,p.304. [trad. rom., p.65 qi 434].5 I'he Senses and the Intellect, ed. a 2-a, p. 332. Prof.
Htrxley observl (Elementarg Lessons in Phgsiologg, ed.
a 5-a, 1872, p.306): ,,Se poaLc stabili drept reguli c[,clacii douli sLIr i nrintale sinl evocatc impreunl sau suc-cesiv, suficient de frrrcvcnt ;i de intens, producerea ulte-rioalii a uneria clin ele va fi suficientir pentru a evoca pe
ceali'rltii, fie cir dolim sau nu accasta".
22 PRINCIPIUL
O persoand vulgard, ad.esea se scarpin5, in cap cincl este neclumeritf, in mintea,sa ryi cred c5 ea proeedeazd, astfel clin obi;nuin![, ca ;i cind" ar resimli o senzaliecorporali, uryor incomoclfl,, anume o mincirime pe capr la eare este in mod specialpredispusir, qi d.e care se u;ureazra in aeest fel. Iln altul se freaci, la ochi cind estenedumerit sart trrqe;te ugor cind este stingherit, procedincl in ambele cazuri ca ;icind" ar resimli o senza,tie ugor nepld,cutra la ochi sau pe trahee 6.
Din catz^ folosirii continue a ochilor, exist[, in special posibilitatea d.e ase actiona asupra lor prin asocia,tie, sub influen,ta a diferite std,ri psihice, cu toateczi este evitlent c5, nu se poate vetlea nimie. Dupd, cum observi, Gratiolet, un omcare respinge in mod" vehement o propunere iryi va inchide cu sigurant[, ochii saui;i va intoarce fa\a; ins5,^ dacf accept5, propunerea, va da d.in cap afirmativ qiiryi va tlesehicle larg ochii. In acest ultim caz, omul procecleazil ca ryi cum ar ved.eaclar obiectul, iar in primul caz ea ,,si cincl nu-l vede sau tlu a vrea sd,-l varli. Amobservat cd,, atunci cind descric rln spectacol groaznic, omul iryi inchide strins ochiipentru moment sau isi scuturd, capul ca pentru a nu vedea sau a indep5rta cevaneplf,,cut ; m-am surprins pe mine insumi cind, glndintlu-rnd, pe intuneric la unspectaeol oribil, tni-am inchis strins ochii. Uitindu-se brusc la un obiect oarecaresau privind in jur, oricine iqi riclicd, sprincenele, aqa incit ochii s5, poate fi de"schirsirepede ryi larg, iar r1r. Duchenne observfl, ' ch, incercind s5,-ryi reaminteascfl cevA,omul iryi ridicd, adesea sprineenele ca pentru a ved.ea acel ceva. Un domn hintlusa ficut c'xaet aceeasi observalie cd,tre dl. Erskine in leg6,turi, eu compatriolii s[i.Am observat o tin5,r[ doamnf care, incercind. serios sd,-ryi reaminteascir numeleunui pictor, a privit mai intii la un col! al tavanului, apoi la collul opus, arcuintlu-;isprinceana d.e acea parte, cu toate cd, naturalr [u era nimie cle vraztt acolo.
fn majoritatea cazurilor de mai sus, putem inlelege cum miryc5,rile ascciateau fost dobindite prin obiqnuin!5 ; la unii inclivizi ins5,, anumite gesturi ciuclatesau ticuri au apdrut in asocialie cu anumite st5ri psihice, datoritd, unor cauzecomplet inexplicabile ryi sint fdrd indoiald, ereditare. Am arhtat intr-alti, parte uncaz, observat de mine, al unui gest extraord"inar qi complex, asociat cu sentimentepl[cute, cAre a fost transmis de la un tati la fiica sa, precum ;i alte citeva fapteanaloge 8.
6 (iratiolr:t (De lrt I)lqsirtnctntie , p. 32-1), ln pozi!ic consi<lcrabilir i s-a descoperit 11c critrt' soti:r sa
discuJit sa irsupra acestui srrbiect, dri rttultc exentple curioasa apuciturii ca, atunci cind tlornrea rlrrs pe spalc,analoge. \'cz.i p. -12, asupra rleschiclerii;i inchitlelii oclri- ln pal., sir-;i ridice inceI bratrrl drcpt in fafa obrazu]uilor. Ilngel tste cit:rL (p. il2:l) asupra schintbirii rrrct'srrlrri pinri l:r frunle gi apoi sir-l lasc sir cadir cu o sntucitur:'ronrrrlui pe ntirsrrru schinrblrii g-indrrrilor salt'. llntscli, aqa inciL incheietura rniinii sii carlii crr greulult,
7]IticttrtismetleIttI)ltt1sitltlontie]Ittttrrrilre,18{i2,1l'7i,1lcI'irtlilcinaltastiltti.Act'astirltprtcit1,ttt'ittll|s(|t't'1letllllE'l'|rc I'uritrlion o[,lttinutls trtttl ])lanls under I)ontes- [iecat'e noaptt', ci apiirea ocazional si et'll irr<ltrpenrlt'ntr'r
licrtliort, vol . II, p. (i. llrctlitalea rnror gt'sturi obiqnuitc rle orice cauzir binc stabilili. llneori e:t era repclrrti I'irrit'stc atit dc itI)portantir pcntru noi, iucit rrtir folosrsc t'tt intlempcrc tinrp dc o ori salr rrrtri rnult. Nastrl at:t'lci
lrlircere tlc pcrntisiunca cl-lui Ir. (ialton pentnr a tla, p('rsoane ela proelllinent ;i rlrldcina lui il durea adcsca rlincu plopriilrr sale c:uvinLc, acest caz leutarcabil: ,,I-it'Ittir- cauzaloviturilorpecal'eleprinrca. InLr-untirnps-aprodustoarea relatare a unui obicei apirrind la inrlivizi din lrci o lan[ nepldcutl, cal'c s-a vindecal cu greu din cauzageneralii consecutive cste cle un interes special, intru- repetirii, noapte de noaptc, a loviturilor care au provo-cit el aparc numai in timpul sonrnului adinc gi rle acceu cat-o la inceput. Solia lui a trebuit sir indepirrtezc nas-
nu poate fi datorat imitaliei, ci lrebuie sil fic complet tnrelc de la mineca clmlqii de noapte, pentru ci ii pro-natural. Atnirnuntele sint tlemne de toal[ increrlerea, r.lucea zgirieturi serioase; s-au incercat unclc tnijloarce,deoarece le-am cercetat incleaproape ;i volbesc bazaL ca acela de a-i lega bra!ul.pe clovezi nulncroasc gi indepenclcnlc. l'nui clomn cu o llul[i ani dupl moartca sa, firrl siiu s-a cirsiilori t cu o
OtslCEltlnlLOIi ASoCiA'IE FOLOSITO;\RE 2;t
Itt crnrsul acestui volum se va da, un alt exemplu curios, [care ilustreazi,]o Ini;care ereditarii ciudat5,, asociatf cu dorin,ta de a obline un obiect.
Exist[, ryi alte acliuni executate in mocl obi;nuit in anumite imprejuri,ri,inclependente de obiqnuin!fl, care par sd, fie datorate imita,tiei sau unui fel de sim-patie. Astfel, unele persoane care taie ceva cu foarfecele pot fi vrazute mi;cindu-$ifir,lcile sirnultan cu bra.tele foarfecelui. Cind invafri s5, scrie, copiii adesea i;i rlisu-cesc limba in rnod rirlieol, in timp ce iryi mirsc[ degetele. Dupir, cum am fost asiguratt1e o perrsoan[ in care pot avea incred.ere, atunci cind. un cint[,re! profesionistrigurye;te' pulitt brusc, mul,ti rlin cei prezen!,i au fost auzi\r dregindu-fi vocea ;aici probabil c5, obiqnuinla intrf ln joc, deoarece ln imprejuri,ri similare ne dregemvocea. ][i s-a spus de asemenea c5, la intreceri de s[rituri, in vreme ce executantulili efectueazh si,ritura, mulli dintre spectatori,in general b5,rba!i qi bd,ie!i, lqi miqc[,picioarele ; aici iar5.ryi obiqnuin,ta intr5, probabil in joc, intruclt este foarte ind-oielnictlacl femeile ar acfiona in acest fel.
Acli,uni, reficne. - in sensul strict al termenrilui, acliunile reflexe sintda,torate excit5,rii unui nerv periferic, care transmite influenla sa anumitor celulenervoase, iar acestea, Ia rinclul lor, provoacii, ac,tiunea anumitor muqchi sau glande ;
"si toate acrestea pot avea loc fdr5, nici o senzalie din partea noastr5, sau f5,r5' s5 fimconrytienti, cu toate c[, adesea sint astfel insofite. intrucit multe acliuni reflexesint foarte expresive, acest subiect trebuie examinat aici cu o oareca e am5,nun-!ime. Yom vedea cle asemenea cd unele din ele se transformd, treptat in ac,tiunicare zlu luat lra,stere clin obirynuin!5, .si cu greu pot fi deosebite e. Turyitul si stri,nu-tatul sint exemple de actiuni reflexe. La copiii nou-n[,scu!i, primul act d.e respi-ratie este aclesea un strd,nut, cu toate c5 acesta necesitf o miqcare coordonatL anumeroryi mupehi. Respiralia este parlial voluntar5,, insd, mai ales reflexd,, ;i esteexecutatf in modul cel mai bun qi mai natural fdr6, interventia voin,tei. IIn num5,renorm de mipcd,ri complexe sint reflexe. tTn exemplu d.in cele mai bune ce se poateda este cel, ad.esea citat, al unei broaqte d"ecapitate, care desigur c5 nu poate simliryi nu poate exeeuta, in rnod conrytient, nici o acliune. Totuqi, daci, se pune o pic5,-turd de acid pe suprafat;a inferioari, a eoapsei unei broaqte in aceasti, stare, ea vaqterge picd,tura cu suprafaf,a superioar6 a labei aceluiaqi picior. Dacd, aceastd,labi este indepd,rtath prin t5,iere, broasca nu poate acliona in acest fel.,,De aceea,dupir, citeva eforturi zadarnice, ezl, va renunla de a incerca in acest fel, va pireanelinirytttd, ca,si cincl, clupl ciurn ziee Pfliiger', ar cfuta vreo altra cale, ;i pinl in
cloanrnir cal'(: l]r.r uuzise nicioclatit dc accasLit llarticrrlari-tatc fantiliaLi. l',a a obscrvat cx:rct acecali palticulali-La[e la so!.ul ei; nasul lui insai, ncliind dcoscbit dr] pro-cmincnt, nrr u sufelit pinf acunt din cauza loviturilor..\ct'st obicci nlr se ploducta atunci cinr[ era ptr jumirtaleIrdornrit, de cxentplu cind dortnita in foLoliul sdu, ir-rsi
in r.noulcutul c.ind adomrca gl'cll, cra susccptibil sa in-ccupi. Obicciul cl'a, ca ;i la tatll siru, intcrmitcnt: ulte-oli oltlinclu-se tirnp de mai r-nulte nopli, ial alteoriavincl loc flilii irrtrerupere o parte din fiecare noapte, si
era executat, clr si clc talirl sirrr, cu rnina dt't'a1ttii.I'nrrl tlirr colliii srii, o ftrtir, rr rrrosterrit lccla;i olticei.
I:la il executa tot cu mina rh'exp1i, itrsir intr-o foltni rr;ot'rnodificat[, intnrcit, dupi ct lidica hralul, fatir ntr llsa
sir-i caclI incheie tura rniinii pe rIditc:ina trasttlui, tri p:tlttlarrriinii pe jurnirLate inclrisii cirdea pc Iras gi iIt jostrl ltti,lovindu-l t't'lativ repede. Acest obicci et'a de aselllcltca
intenttilent la accst copil, utrcori ttcapitt'incl timp dc cilcvitIrrli, iar alteori apriritrtl aproape fit'it intrcrul)cle".
e Prof. I-luxlcv obsclvd (Elementarg Phgsiology,
cc[. a 5-a, p. 305) ca acliunilc rcf]exc specificc miduvcispinirii siut naturalc, ins5. cu ajutorul crcierului, adic;iprin obiEnuin!i, pot fi dobindite o infinitate dc acliuttircflere arlificiale. Virchow (Sammlnng missenschafl.
Vortriiqe elc., ,,tlber das Rtickcnrnarli", 1871, p.24si 31) utlnritc cir rrnt'ltr acliuni rcflt'xt: cLl !{reu lloL fi tleo-
sebite de inslincte ; tlespre acestea ditr ttrmit stl lloateadauga cii uncle nu pot fi dcosetritc dc. obiccriuri mof ttrnilc,
24 PRINCTTJIUL
cele din urm5, se va, folosi rle laba celuilalt picior, rcu;ind sL rytcarg[ aciclul. Hvident,ci aici avem nu nurnai contraclii ale murych,ilor, ci contraclii combinate ryi coord.o-nate ln ordinea cuveniti,, intr-un scop special. Acestea sint acliuni care au toateaspectul de a fi conduse de inteligenld, ryi provoeate de voin!fl la un animal al cd,ruiorgan recunoscut al inteligenlei ryi voinlei a fost irrdepdrt,at"10.
Deosebirea dintre miqc[rile reflexe ryi celc voite o obselvdm la copiii foartemici, care nu sint in stare, d.up5, cum sint informat de c6tre Sir Flenry Holland,s5, execute anumite acliuni intrucitva analoge tuqitului ;i strirnutatului, anumede a-qi sufla nasul (adicd, de a-ryi comprima nasul qi a sufla violent prin nd,ri) ryide a-qi curi,la gitul cle flegml. Ei trebuie si, invele s5, execute acester ac,tiuni ryi totuqiele sint executate de noi, atunci cind. sintem pulin mai in virsti, aproape tot atit d.e
ugor ca qi acliunile reflexe. Totuqi, strlnutul sau tusea nu pot fi controlate de voinfS,d"ecit partial sau de loc, pe cin.d suflatul nasului qi clresul vocii sint ccmplet lacomanda noastrri.
Atunci clnd. slntem con;tienli de prezen,ta unei particule iritante in n[ri saupe trahee - ad,ic5, atunci cind aceleaqi celule nervoase senzoriale sint excitate, caqi in cazal strrinutatului qi al tuqitului -, putem elimina voit particula, impingindcu forla aer prin aceste cdi, insfl nu putem face aceasta cu aceea;i for{i,, ratrliditate;i precizie ci, printr-o acliune refleifl. fn acest din urml cazt celuiele rrervons"senzoriale par sd, excite celulele nervoase motorii fdrir, vr€o irosire de for'
OBICEIURILOR ASOT1IATE FOLOSITOARI'] 25
nu pare irnagina!,iei ca fiind" iminent, lnsi, faptul ci, raliunea ne spune cd, nu exist[,nici un pericol nu este suficient. Pot menliona un fapt neinsemnat, ilustrind. acestpunct qi care m-a amuzat la timpul sd,u. llli-am pus obrazul aproape de geamul grosdin fala unei vipere * d-e la gr5,dina zoologic5, cu hotd,rirea fermd, de a nu m5, tragelnapoi dacd, qarpele se repede sd, mi, mu$te; 1ns5, indat5, ce s-a repezit, hotd,rireamea s-a topit ryi am s5,rit unul sau doi metri inapoi cu o rapid.itate uimitoare.Yoin,ta gi raliunea mea erau neputincioase ta\d, de imaginarea unui pericol carenu fusese niciodatd, resimlit
Yiolenla unei tresd,riri pare s5, depindd, parlial de vioiciunea imagina,tiei qiparlial de starea obiqnuit5, sau temporar5, a sistemului nervos. Cine se Ya ocupad.e tres5,rirea calului sdu, cind este obosit sau cind- este odihnit, va ved.ea cit d.e per-fectd, este gradalia de la o simpld, privire fugitivd, spre un obiect neprev6"zut', cu olndoiald, d.e o clipd, dac5, este periculos, pin5, la o sd,riturd, atit de rapid5, qi violenti,incit animalul probabil cd, nu s-ar putea lntoarce, in mod" voit, atit de brusc. Sis-temul nervos al unui cal vioi qi foarte bine hrd,nit iqi trimite ord.inul sistemuluimotor atit de rapid., incit nu are timp sd, examineze dacd, pericolul este real saunu. Dupil o tresd,rire violentd, atunci cind este excitat ryi clnd singele ii curge ugorprin creier, el este foarte susceptibil s5, tresar5, din nou ; d.up5, cum am observat, lafel este qi cu copiii foarte mici.
O tres5,rire din eauza unui zgomot bruse, atunci cind. stimulul este transmisprin nervii auditivi, este intotdeauna insolitd la persoanele ad,ulte d.e clipitulpleoapelor 13. Am observat toturyi c5,, cu toate cti copiii mei tres5,reau la zgomotebru;te, pin5, la virsta d.e dou5, si,ptS,mini cu siguran\Fr, cd, ei nu clipeau intotd-eaunadin ochi qi cred cd, nu o fd,ceau nicicd atil. Se pare c5, tresi,rirea unui copil mai.
mare reprezint5, o vag5 ag5,!are de eeva pentru a-l impiediea s[, cad5. Am scuturato cutie d,e carton aproape de ochii unuia dintre copiii mei in virst5 d"e 114 zile qi
nu a clipit cltuqi de pulin; cind am pus 1ns5, citeva acad"ele in cutie, !1ninA--o inaceeaqi pozilie ca mai inainte, qi le-am scuturat, copilul a clipit violent d.in ochi defiecare datd, ryi a tresi,rit pulin. Era evident imposibil ca un copil phztt' cu grij5, sd,
fi invS,tat din experien!5-cd, un zgomot aproape de ochii s5,i reprezinth un pericolpentru ochi. insf o asemenea experienld, trebuie si, fi fost cirytigati, la o virst5, maitirzie, in decursul unei lungi serii de generatii, si, din ceea ce rytim d.espre ereditate,nu este nimic improbabil in transmiterea unui obicei d"escendentilor la o virst5,mai timpurie decii cea la care a fost dobindit pentru prima oarTa d.e cd,tre p5,rin!i.
Din observaliile d,e mai sus pare probabil c5, unele acliuni, care la inceputerau executate conqtient, s-au transformat prin obirynuin!5, ryi asocialie in ac,tiunireflexe qi sint acum atlt de puternic fixate qi ereditare, incit sint executate chiaratunci cind. nu sint nici de cel rnai mic folos 1a, ori d-e clte ori apar acelea;i cauzecare inilial le-au provocat la noi prin voin!d,. Tn asemenea eazuri, celulele n€rYoa-se senzoriale excitd, celulele motorii fd,r5, sd, comunice mai intii cu celulele d-e caredepind con;tiinla li voinla noastrf. Probabil ci, initial st'r[nutul si tusea au fost
* ,,Puff-adder" - vipera africanl I]itis urietans (l{.trad.).
13 N{iiller observS. (Elements of Phgsiologg, trad. engl.,
vol, II, p. 1 311) despre tresfrire ci e intotdeauna inso-
titd de inchiderea pleoapelor.
14 I)r'. Nlaudslcy observir (,,Body altd [Iintl", 11. 10)
cd ,,miqclrile reflexe, care de obicei servesc un scop util,pot in imprejurdrile schimbate ale bolii si producd multriu, devenind chiar o ocazie de suferinld violenti qi a
unei morli extrem de dureroase".
I)RINCIPITJL
dobindite prin obiceriul rle a expulzar^pe cit do violerrt posibil, orice particull iri-tantd, din c[,ile respiratorii sensibile. In ccea ce prive;te timpul, a existat mai multd.ecit suficient pentru ca aceste obiceiuri s5 fi devenit innflscute sau transformatein acliuni reflexe, deoarece ele sint comune majorit[lii sau tuturor patruped.elorsuperioare qi d.e aceea trebuie sd, fi fost d.obindite inilial intr-o perioadl foarte inde-p5,rtat5. I{u pretind. c5, pot spune de ce actul d"e a-;i drege vocea nu este o ac{,iunereflex5, ryi c[, trebuie inv[!at5, de copiii noqtri I putcrn veder] insti de ce suflatulnasului in batist[ trebuie inv5,!at.
Este aproape d"e necrez'nt cd, miqcfrile unr.i ltroa,ryte decapitate, atunci clnd.lqi qterge o pic5,tur5, de acid sau alt obiect de pe coapsS, mi;cd,ri atit de bine coor-d.onate intr-un scop special, s5, nu fi fost mai intli executate in mod voit, devenind.ulterior ugoare prin obiqnuin!5, indelung continuatd,, pentru ca in cele din urm5, s5,
fie executate inconqtient sau independ.ent de emisferele cerebrale.Pare d.e asemenea probabil ca tres5,rirea ,q.i fi fost ini],ial doblnditL prin obi-
ceiul de a s[,ri, cit mai repede posibil, departe cle pericol, ori de cite ori simlurilenoastre ne avertizaa. Tresfi,rirea este, d.upit cum am vilzrrt, insofiti, de clipitulpleoapelor, aqa incit s5 apere ochii, organ,ele cele mai delicate si mai sensibile alecorpului ; qi cred- c5, este intotd.eauna insolitd, de o inspirqr,tie bruscil ryi puternicd,care este pregi,tirea natural5, pentru orice efort violent. I'ns5, atunci cind. un omsau un cal tresare, inima ii bate nebunegte, qi ln acest caz se poate spune cu ade-vd'rat' cd, avem un organ care nu a fost niciodat,d, sub controlul vointei, luind. partela miqc[,rile reflexe generale ale corpului. Yom reveni ins[ la acest subiect intr-uncapitol viitor.
Contractia irisului, cincl retina este stimulat5 cle o luminf vir', este un altexemplu de miqcare care pare impo,sibil sf,, fi fost executat5, la inceput in mod voitryi apoi fixatS, prin obiqnuinli ; lntrucit nu se cunoa;te ca irisul s5, fie sub controlulconqtient al voinlei la vreun animal. fn asemenea cazvrr trebuie descoperitd, ooarecare explicafiie, complet distinctS, de cea din cazul obiqnuinfei. Radialia forleinervoase de la celulele nervoase puternic excitate cdtre alte celule in legd,turd, cuele, ca in cazal cind. o lumin5, vie pe retind, ar provoca un strinut, ne-ar ajuta poates5, inlelegem cum au luat na;tere unele acliuni reflexe. O radialie a for{ei nervoasede acest fel, dacd, a prod.us o miscare tinzind s[, mic;c]reze iritalia initialS, ca incantl contraeliei irisului, pentru a lmpiedica ca prea multf,, lumind, si, cad.5, peretin[,, a putut fi ulterior folosit6 ;i modificatd, in accst scop speeial.
Mai meriti, observat faptul c5, ac{,iunile reflexe slnt, d.upd, toate probabili-ti,!ile, susceptibile de ugoare variafii, dupi, cum sint toater structurile corporale;i instinctele; ryi orice varialii, care sintfolositoare ryi d.e suficientl importanlI, vortinde sL fie pfstrate ryi mo;tenil,e.
Astfel, ac!,iunile reflexe odati, cirytigate intr-ntr unurnit scop ar putea firnod"ificate ultericlr, independ"ent cle 'r'oin!,L sau obirynuirr!fir a$e incit sI, serveascfvreunui scop clistinct. Asentertea cazuri ar fi paralele cu cele care, clup5, cum a.treu]t;oa,te rnotivcln si, creclem, au avut loc in cazul multor instincte ; cleoarece, cu toatecil unele instincte s-au derzvoltat numa,i prin obi;nuin!,a inclelung continuati, ryiereditarS,, altele foarte complexe s-au d.ezvoltat prin p5,strarea unor variaf,ii aleinstinctelor preeristente, ad,icd, prin selec,tier naturalii.
Am discrutat dobindirea acliunilor reflexe ctl o ()Arecal'c arnlnuntime, cutoate c5, imi clau bine seama cd, am f5,cut-o intr-utr mod foarte imperfect, d.eoarece
OI}iCEIUIIII,OF ASOCIATE F'OLOSITOARE 27
clc sint atl"esea puse in joc in leg[,tur5 cu mi;c[,rile erprcsivt-r ale ernoliilor noastre I
ryi a fost necesar sX ari,t ci, cel pulin unele dintre ele ar fi putut fi oblinute mai intiiprin voin!i,, pentru a satisface o dorin!5, sau a alina o senzalie nepld,cut5.
Iligcd,ri obi,gnui,te asoc'iate la animalele 'infer'ioare. - Am d"at mai sus, incazal omului, mai multe exemple d.e miryc[,ri asociate cu cliverse stiri psihice qicorporale, care acum sint inutile, insd, care iniliat erau folositoare qi care inc5 maisint utile in anumite lmprejur5,ri. intrucit acest subiect este foarte irnportantpentru noi, voi da aici un numir considerabil de fapte analcge in legd,tur[ cuanimalele, cu toate c[ multe sint cu totul neinsemnate. Intenlia mea este s[, ar[tci, anumite miqcS,ri erau inilial executate intr-un scop bine definit si cL, in aproapeaceleaqi imprejurfi,ri, ele inc5, mai sint persistent executate din obiqnuin!6, chiarclnd. nu mai sint de nici un folos. C5, in majoritatea urmitoarelor c^zrlrl tendinlaeste ereditarS,, o putem d"ecluce din faptul c5, asemenea acliuni sint executate inacelaqi fel de toli indivizii, tineri ryi bd,trini, cle aceea;i specie. Yom 'v'edea de ase-menea c5, ei sint excita,ti d"e asocialiile cele mai variater, adesea indirecte qiuncori gre;ite.
Atunci cind. vor si se culce qi sI doarmS, pe un covor sau pe altl suprafa!,[,tare, ciinii se invirtesc in general de jur imprejur;i zgirie fd,r5, rost solul cu labeleanterioare, ca qi cind ar intenliona s5, calce in picioare iarba gi s5,-qi sape un culcu;,d.up5, cum, f[,rd, indoiald,, f5,ceau p5,rinlii lor s5,lbatici atunci cind, tr5,iau pe cimpiideschise, inierbate sau in p5,duri. $acalii, fenecii qi alte animale inrudite fac la felcu paiele lor in gridrrra zaologicS, I este ins[, destul de curios cd, ingrijitorii, nicid.upd, citeva luni d.e observalii, nu au vhzut pe lupi comportindu-se la fel. IJn clinepe jumi,tate idiot - qi un animal in aceastf stare ar fi in special predispus sd, urmezeun obicei f5r5, rost - a fost obser'vat, de c5,tre un prieten al meu, invirtind.u-secomplet d.e treisprezece ori de jur imprejur, pe un covor inainte de a se culca.
Cind se tir5,sc spre prada lor qi se pregS,tesc sd, se repead[, qi s5, sard, asupra ei,multe animale carnivore iqi las5, capul in jos qi se tir[sc, parlial s-ar pd,rea pentrua se ascunde qi parlial pentru a fi gata de a se repezi; $i, intr-o form5, exageratd,,acest obicei a clevenit ererlitar la prepelicarii qi setterii norstri. Am observat de zecrd.e ori cd,, atunci clnd" doi clini strd,ini se intllnesc pe un d"rum deschis, cel care vedemai intii pe cel[,lalt, cu toate c5, sint la o distanld, de o sut5, sau dou[, de metri, d.up[,prima privire i;i apleac5 intotcleauna capul, in general se las5, pulin in jos sauchiar se culc5,, adic5, ad.optil atitudinea potrivit5, pentru a se ascund.e qi a se repezisau a sd,ri, cu toate cd, d.rumul este complet d.eschis qi distanla mare. De asemenea,atunci clnd stau atent la pindd, qi se apropie incet de prada lor, ciinii d"e toate raseleiryi lin adesea mult timp unul dintre picioarele anterioare indoit in sus, cu prud.en,tii,,gata pentru pasul urmd,tor, ceea ce este d-eosebit de caracteristic pentru prepelicar.l)in obirynuin!5,, ei se comport5, 1ns5 ln acelaqi fet ori de cite ori atenlia le este stir-nitii (fig.,4). Am r.tizut un eiine fstind]1ing5, un zicl inalt ryi ascultincl cu atenlie',(fu un picior incloit in ,qusr la nn sunet din pa,rtea opus[, a ziclului 1 in cazul acesttlnu putea exista vreo intern"lie d.e a executa o apropiere prud.ernt5,.
Dup5, defercafie, ciinii aclesea fac, cu toate cele patru picioare, citeva mi;c[rirle zgiriere inddrdt, chiar pe un pavaj de piatr5,, ca qi cind. ar rtrmd,ri s5 acopereexc ementele cu pflmint, aproape ln a,ct'laryi mod ea qi pisicile. Lupii ryi ryacalii se
comport[, in grirdirtn, zoologiel, absolut in acelaryi fel; totu;i, anr fost a,sigurat tltringrijitori ail nici lupii, nici ;acalii ryi nici rnrlpile, cum d"e altfel nici clinii, nu-ryi
PRINCIPIUL
Fig. 4. - C[!el pindind o pisic[pe o masi (dupn o fotografie
flcuti de dl. Rejlandcr).
acoperd, vreodatd excrementele. Toate aceste animale ipi ingroapi, lnsi, hrana careprisose$te. Deci, daci, lnlelegem corect insemni,tatea obiceiului de mai sus, asemi,-nd,tor celui al pisicii, nu poate fi indoiald,cd, aici avem o rd,md,qile f5,rd, rost a uneimiqc5ri obiqnuite, care inilial era urmatS, de cdtre vreun strd,moq indepirtat, al cani-clelor, lntr-un scop bine definit qi care a fost pd,strat un timp extrem de lung.
Clinilor ryi ryacalilor 15 le place mult s5, se t5,vd,leascd, qi sd,-pi frece gltul qi spi-na €a de cadavre. Mirosul lor li se pare delicio,sr cll toate c5, cel pulin clinii num[ninc5, mort5,ciuni. Dl. Bartlett a observat pentru mine lupi ryi le-a dat sd, md,-
nince mortdciuni, ins5, nu i-a vd,zat niciodatS, td,v5,lindu-sepe acestea. Am aluztt afirmalia, pe care o cred. ad.evd,rat5,,cd, in ceea ce priveqte ciinii mai mari, care se trag pro-babil din lupi, ei nu se tS,vd,lesc atit de des pe cad.avre,dup5, cum fac cei mai mici, care se trag probabil dinqacali. Atrinci cind" se oferd, o bucatd, d.e biscuit ci,leleirnele d.e ras5, terier, dac5, nu li este foame (qi am auzit d.ecazrtri asem5n5,toare) ea il arunc5, tncoace qi incolo qi sejoacd, cu biscuitul ca ryi cind" ar fi qobolan sau o alti,prad5,; ea se td,vS,leqte apoi repetat pe biscuit exact ca picind ar fi o bucatd, d.e mortd,ciune ;i apoi, in sfirqit, om5,nlncd,. Pare-se cd, acelei buci,lele nepli,cute trebuie sd, ise dea un gust imaginar qi in acest scop clinele ac|.,ioneazd,
ln modul s5,u obirsnuit t ca qi cind biscuitul ar fi un animal viu sau ar mirosi astlrv, cu toate c5, rytie mai bine decit noi c5, nu este aDa. Am vd,zttt aceeagi cd,leaaclionind in acelaqi fel dupd, ce a omorit o pd,s5,ricd, sau un goa ece.
Ciinii se scarpin5, printr-o mi;care rapidi, a undia d.in picioarele posterioare,;i, cind li se freacd, spatele cu un bd,, atit de bine fixat le este obiceiul, incit nu se potabline de a se sc6rpina ln gol sau d,e sol in mod" inutil qi caraghios. Cind cd,leluqala care m-am referit mai sus este sc5rpinatS, cu un bd,!, ea ipi aratdu uneori pld,cereaprintr-o alti, mirycare obiqnuit5,, anume lingind aerul ca qi clnd" ar fi mina mea.
Caii se scarpin5, muqclndu-qi p5rlile corpului pe care le ajung cu dinfii,ins[, mai obiqnuit un cal aratd, unui alt cal und.e doreqte sd, fie scS,rpinat qi atu:rci eise mugc5, reciproc cu dinlii. IIn prieten, cd,ruia i-am atras atenlia asupra acestuisubiect, a observat cd,, atunci clnd freca gitul calului sd,u, animalul qi-a intins capul,;i-a dezvelit dinfii qi qi-a miqcat fd,lcile ca qi cind ar mugca gltul altui cal, deoareceel nu ,si-ar fi putut niciodat5, muqca propriul s5,u git. Atunci clnd" un eal este taregldilat, de pildd cind. este tesilat, dorinla sa de a mugca este atlt de intolerabil deputernied,, lneit iryi cldnldneryte dinlii si, cu toate cd nu este nd,r6vaq, i$i muqcd, grd,j-darul. in acela;i timp, din obiqnuin!5, lqi culc5, urecb.ile complet, pentru a le ap5,-ra de a nu fi muqcate, ca qi cind s-ar lupta cu un alt cal.
Cind este nerlbd6tor s5, porneascd, la drum, calul love;te solul cu copita, ceeAce stl a,propie cel ma,i mult de mirycarea obi;nuitd, de inaintare. De asemenea, atuncicirrd caii sint in grajd pecale de a fi hld,nifi li slntneribdi,tori s5,-qi primeasc5, gr5,un-tele, ei lovesc caldarimul sau paiele cu copita. Doi dintre caii mei se comportd,in acest fel clnd vd,d sau aud c5, se dau grd,unle vecinilor lor. Aici arrem insd, ceea ce
15 Vezi descrierea fdcuti de dl, F. H. Salvin, a unui qacal imblinzit, ,,Land and Water", octombrie 1869.
OBICEIURILOR ASOCIATE F'OLOSITOARE
se poate numi aproape o ad,evd,ratd, expresie, deoarece lovirea solului cu copita esteunanim recunoscut5, ca un semn de nerlbdare.
Pisicile iqi acoperi, ambele feluri d.e excremente cd plmint ; ch.iar buniculnleu L6 a vd.zut o pisicu!5, trdglnd. cenuqd, d.easupra unei linguri de ap5, curati, v5,rsat5,pe vatr5,, arya c5, aici o ac,tiune obiqnuitd, sau instincttvd, a fost fals provocati,, nuprintr-un act anterior sau prin miros, ci prin ved.ere. Este bine cunoscut cd, pisicilorle displace s5,-;i ude labele, datorit5, probabil faptului c[, inilial ele au trdit intr-otard, uscat5, trgiptul ; clnd" iqi udi, labele insd,, ele qi le scuturd, violent. Fiica mea avd,rsat pulini, apd, dintr-un pahar aproape de capul unei pisicule I aceasta si-a scu-trirat imediat ld,bufele in mod caracteristic, aqa cd, aici avem o miryeare obirynu.it5,,fals provoeatd, de un sunel, asoeiat, ;i nu de simlul tactil.
Pisiculele, c5,!eluqii, purceii ryi probabil multe alte animale tinere apas5, perind cu labele anterioare pe glandele mamare ale mamei 1or, pentru a provoca osecrelie mai bogat5, de lapte sau sd,-l f.acd, sd, curgd,. Or, este foarte obiqnuit Ia pisiciletinere, ;i cituqi d"e pulin rar la pisicile bi,trlne comune qi de rasi, persan5, (consi-d,erate de unii nafuraliqti ca fiind specii distincte), ca, atunci cind- sint culcate con-fortabil pe un ryal ci,lduros sau pe un alt material moale, sd,-l apese pe rind in liniqtecu labele anterioare, cu degetele desfI,cute ryi cu ghearele pulin scoase, exact ca atuncicind sug d"e la mama lor. Ci este aceeaqi mirycare se vede clar din faptul cd, ad,esea,in acelaryi timp, ele iau o porliune din acel ryal in gurd, ;i il sug, in general inchi-zind och.ii ryi torcind de pl5,eere. Aceastd, miqcare curioasd, este provocatd, de obiceinumai in asocialie cu senzalia unei suprafele cald"e qi moi; am vdr,;rlt ins5, cum opisic5, b[trin5,, care atunci cind. se bucura cd, este scd,rpinatd, pe spate lovea aerul culabele in acelaqi fel; astfel c5, aceastd, acliune aproape c5, a d,evenit expresia unei sen-zalit pl[cute.
DupS ce m-am referit la actul suptului, pot ad"d,uga cd, aceast5, miqcare com-plexl ryi lntinderea alternativi a picioarelor anterioare sint ac!,iuni reflexe, d.eoareceele sint executate daci, se pune un deget inmuiat ln lapte in gura unui cd,leluq, aclrui parte anterioar[ a creierului a fost indepd,rtat6,t7. De curind- s-a afirmat lnI'ranla cd, acliunea de supt este determinat5, numai de sim,tul mirosului, aqa incit,dac5, nervii olfactivi ai unui cd,leluq slnt distruqi, el nu mai suge niciod.at5,. La felryi cu facultatea uimitoare a unui pui de g5,ind,, pe care o are numai la citeva orede la eclozare, de a culege mici particule de hrand, qi care pare sd, intre in acliuneprin simlul auzului, intrueit,, la puii eelozali prin cildur5, artificiald, un bun obser-vator a constatat' cd,,,,emi!ind. un sunet prin lovirea unei scinduri cu unghia, imitindg[ina-mam5,, i-a inv5,!at pentru prima datd, s5,-ryi ciuguleascd, hranrtrl8.
Nu voi da decit un singur exemplu de o m.iqcare obiqnuitd, ryi fd,r5, scop. Ri,loiulci,lifar (Tadorna) se h.rdneryte pe nisipul ld,sat d.escoperit de reflux qi clnd" d"escoperd,o gaur5, tle vierme ,,el lncepe s5, bat5, ugor terenul cu picioarele, ca qi cind" ar dansa pedcasupra g5,urii", ceea ce face ca viermele sd, ias5, la suprata\6,. Or, dl. St. John spunec[,, atunci cind" c5,lifarii sdi, domesticili, veneau si, ceard mineare, ei bi,teau terenul
16 f)r. Darwin, Zoonomia, 179.1, vol. I, p. 160. Gisesccd in aceastS. lucrare este de asemenea observat faptulci pisicile i;i intind labele qind sint mullumite.
17 Carpenter, Principles of1854, p. 690; Miiller, Elementsvol. II, p. 936.
18 ]Vlowbray, Poultrg, ed. a
Comparaliue Phgsiologg,of Phgsiologg, trad. engl.,
6-a, 1830, p. 54.
PFIINClPIU I,
lrr mocl nerflbd5,tor qi rapid.ttle. I)e aceca, aceasta aproape cd, poate fi considt'rat dreptt'xpresia lnr de foame. Ill. Bartlett md, informeazh cd,, atunci cind flamingo qi Kagu(Rhinochctus jubatus) sint neri,bdd,tori de a fi hr[ni!i, ei lovesc solul cu labele in ace-laqi nrocl ciudat. De asemenea? atunci cind pese5,ruqul a,lbastru (Alcedo) prinde unperyte, il loveryte intotdeauna pini, ce il ucicle, iar la gpdd-ina zoolcgie5, ei lovesc intot-deauna carnea crud.d, cu ca e sint uneori hr[nili inaintt dei A o devora.
Clecl ci, am arirtat acurn iu mod sr-rficient adevdrul primului principiu, auulnt'c[, atunci cind orice senzalie, d.orint[, aversiune ete. a dus, in clecursul unei lungiserii de generalii, la o mirycare voit5,, ya exista aproape sigur o tendin
CAPITOLLTL AL II.LHA
PRINCIPIITE GENERATE AtE EXPRESIEI -continuarePrincipiul antitezei * Iixemple la ciine gi pisicir - Origint'a principiului -- Scnr-
llc convelltionale - Prineipiul antitezei nu a luat nagtere rlin ac[iuni contrart. exc('u-late con;tienL sub influen{a unor imltulsuri contrare.
\iom examina acrrnr cel de-al doilea principiri al nostr'u, eel al antitezei. Dupt"lcum
^m vxzut in capitolul anterior, anumite std,ri psihice duc Ia anumite miryclri
obi;nuite, care inilial au fost qi irrci, mai pot fi folositoale. \rom constata e[, atuncicind se produce o stare psihic6 direct opus5,,existi,otendin{[ puternic[, ;i involuntari,ceitre executarea unor miqciri de o natur5, clirect opuse, cu toate c5 acestea nu au fostniciodat5 cle vr€un folos. Se vor da clteva ex€mple izbitoa e de antitezil atunci cinclvom Lrata despre expresiile speciale la cm, ins[, cleoarece in aceste caz:urr sintemdeosebit rle susceptibili s[ confunddm gesturi gi expre sii convenlionale sau artificialeeu cele care sint inn[scute sau universale gi care sint singurele care meriti, s[, fieeonsiderate dre pt expresii adevdrate, m[ voi limita in eapitolul cle fa!i, aproape numaila animalele inferioare.
Atunei eind un ciine se apropie tle un alt ciine sau de un om striin si esteintr-o stare agres:ivil sau ostil[, el umbl[ linindu-se drept ryi foarte teapln ; capul iieste pu,tin rid"icat sau mult coborit ; coada este !inut[, in sus qi foarte rigidii ; plnrlzbirlit', mai ales rle-a lungnrl gttului ;i al spatelui I urechile ciulite sint indrept,attrinainte, iar ochii au privirea fix[ (fjg. 5 ryi ?). Acesl,e acliuni decurg, dupi, cum se vuexplica ultelior, din intenlia ciinelui <1e a-;i ataca inamicul ;i sint astfel intr:-o buniurnl,surfi, inteligibiie. fntrucit el se pre g5,teryte si, sar[, cu un miriit s5,lbatic, nsupra c1u;-manului "qii,ur caninii ii sint dezvelili, iar ure chile strins culcate spre spate ; nu neocupfm ins5, aici cu aceste din urm[, ac,tiuni. Sd, se presupun5, acum e[, brusc ciineletlescoperl ci omul care se apropie nu este un str5,in, ci st5,pinul siu, ;i sd, se observeatunci cit de complet si instantaneu se inverseazi, tot comportamentul siiu. [n locsd, mearg5, !eap[n, corpul i se lasi, in jos, sau chiar se tird,gte, ryi trece la nriqcd,riunduito&re; in loc sd !in5, coada rigid qi in sus, o las5, in jos ryi d5 din ea dintr-oparte intr-alta; pd,rul i se netezeryte I urechile sint lSsate in jos ;i trase inapoi, insi,rru aproape cle c&pr iar buzele ii atirni nroi. Din caaza faptului e[, urechile sinttrase
3z PRINCIPIUL ANTITEZEI
lnapoi, pleoapele se lungesc, iar ochii nu mai par rotunzi ;i priveqte fix. Ar trebuiad.5,ugat cd,, ln asemenea momente, animalul se g5,seqte in stare de excitare din canza
:: r..--:...-.,. .f .r'
Fig. 5. - Ciine apropiindu-se tle nn alt ciine cu inten[ii ostile (desenat de dl. RiviFre).
',. t ttt'
Fig. 6. - Acelaqi
:: ,1,,I 1:. r .,'-r1
ciine [din fig. 5l intr-o stare psihici umili ;i afectuoasd (desenat de dl. Rividre).
bucuriei, Di for,ta nervoasi esfie produsd, tn exces, ceea ce d.uce natural la o acliuned.e un fel oareca e. N'ici una din acliunile d.e mai sus, exprimind. atit d.e clar afectiunea,nu sint de nici un folos d"irect animalulu.i. Pe cit lmi dau seama, ele nu se pot explicadecit numai prin faptul c5, sint in opozilie sau antitezil ta\d, de atitud"inea ryi mi;cd,rile
pntwctpiur, ANTITEZEI
_carer d.in motive de infeles, sint adoptate atunci cind" un ciine intenlioneazd, sf,, selupte pi_care exprim5, in consecinld, minia. Rog pe cititori sd, priveascS, cele patrusg.hife ald,turate, care slnt pre zentate pentru a reaminti in mod viu aspectul unuiciine ln aceste $9u5, s!6,ri psibice. Este totuqi destul de greu si, reprezin\i afecliuneala ciine pe cind iqi mingiie sti,pinul nsi d5, din coad5,, intrucit esenJa exlxesiei rezidhin mirycirile continue li unduitoare.
Fig. 7. - Corcituri de ciine cioblnesc in aceea;i starc ca cel din figura 5(desenat de dl. A. Mav).
Sd, examini,m acum pisica. Cind acest animal este amenin,tat cle un ciine eli;i arcuieqte spatele in mod. surprinzil,tor,iqi zbirleqte p5,rul, iqi deschide guraqi scuipi,.Aici nu ne ocup[m ins5, d"e aceastd, binecunoscuti atitudine, care exprim:i spaimricombinatd, cu miine, ci numai de cea cle furie sau minie. Aceasta nu se poate vecleacleseori, insd, poate fi observatl, clnd doud, pisici se lupt[, intre ele; ,si am vhzut-obine manifest'atd,la o pisicd, irrfuriat6 pe cind era, neci,jitd, de un b5,iat. Atitudinea eiera aproape exact' ca cea a unui tigru tulburat ryi miriincl asupra hranei sale, ceea ceoricine trebuie si, o fi v6,zut, la menajerii. Animalul ia o pozilie lipitd, de pf,,mint,cu corpul intins, lovind. cu toatd, coad.a sau numai cu virful ei ori numai miqcind-odintr-o parte intr-alta. Pd,rul nu este de loc zblrlit. Pin5, aici atitud.inea qi miqcfl,rilesint aproape aeeleaqi ca qi cind. animalul este gata s5, sar5, asupra prd,zli sale atuncicind. se simte, fd,rd, indoial5,, feroce. Clnd se pregd,teqte de luptd,, se observd, urmd,toa-rele scbimb5,ri : urechile sint strins culcate spre spate, gura ii este par,tial descbisd,,ari,tindu-qi collii ; picioarele anterioare ii sint uneori intinse lnainte, cu ghearelescoase qi uneori animalul scoate un miriit fioros (fig. I ;i 10). Toate sau aproapetoate aceste acliuni decurg, in mod natural (dup5, cum se va explica ulterior), dinmodul qi intenlia pisicii de a-$i ataca duqmanul.
Irig. 8. - Acclali ciine(<lcsenat
,;ils.*f -'"t " ";
Idin fig. 7l mingiindu-;i stlpinttlde dl. A. \Iav).
,51-ffiF,
-.al\'--
Fig, 9. - Pisicir infuriatir pregdtiti cle luptl (desenatl dupi naturl cle dl . \Yood).
PRINCIPITTL ANTITEZEI 35
S5, privim acum o pisie[ intr-o stare psihic5, clirect opusi. a,tunci cincl simteafecliune $i iqi mlngiie stdplnul ; ryi sd, observinr clt cle opusd, este atitudinea ei intoate privinfele. Ea se !'ine acum drept, cu spatele uqor arcuit, ceea ce face ca pirulsd, par5, relativ aspru d"ar nu zbirlit; ln loc si, ,tin5, eoada lntins5, qi s5, loveasci,dintr-o parte lntr-alta, ea este cornpk t rigirlir ;i finutii, perpendicrtlal in sus I ureclr.ile
Irig. 10. - Pisici itr stare psihicri afecttttt:'tsi(clesenatl de tll. Wotttl).
ii sint ridicate ryi ascufite, gura este inchisi, qi pisica se freacir, d.e st5pinul ei, torclnclln loc sti mirlie. Mai trebuie obser'vat cit de diferit este intregul comportanient al uneipisici afe ctucase d.e cel al unui ciine, atunci cind, se guduri, pe ling5, std,pin, tirindu-ryipi unclrrind.u-qi corpul, djnd din ccad.a ldsati, ln jos qi cu urechile ple cqtite. Ace stcontrast ln atitudinile qi miryc[,rile acestor d.ou5, animale carnivore, tn aceea;i starepsihie[, mrrlf,umitfi, ryi afectrtoasl, pcate fi, clrrpi, p[,rerea mea, explicat[, numai prinmiqcflr'ile 1or, care sint in completd, antitezrafa\il de cele care sint luate ln mod natural
{-e,30{
36 PRINCIPIUL ANTITEZEI
atunci clnd. aceste animale se simt lntr-o stare d.e nfnie qi slnt pregd,tite sd, lUpte saus5,-pi apuce prada.
fn ace_ste caztri, avem toate motivele sd, crerlem cd, gesturile ciinelui qi alep_isicii, atit cele d.e ostilitate, clt qi d.e afecliune, slnt inniscute sau ereditare, deoareceele sint aproape identice la diferitele rase ale speciei ;i la toli indivizii aceleiasi rase,atit tineri, clt qi bd,trini.
Yoi da aici insd, un exemplu de antttezd in expresie. Avearn mai de mult uncline mare, cd,ruia ii pl5cea, ca oric5,rui ciine,si, mearg6,la plimbare. El iqi manifestapld,cerea mergind grd,bit gi grav inaintea mea cu paqi mari, cu capul foarte ridicat, cuurechile relativ ridicate ryi coad.a ridicati, dar nu !eapd,ni,. I{u d.eparte d.e casa mease ramifica spre clreapta o cirare , care ducea la sera pe care o vrzrtam ad,esea pentruclteva momente, pentru a m5, uita la plantele mele de experien!5,. Aceasta constituiaintotdeauna o mare deceplie pentru ciine, intrucit nu ptia &and, imi voi continuaplimbareal iar schimba"ea'cle expresie, cornpletd ryi imediat5, pe care o manifestade indatS, ce corpul meu devia cit de pu,tin spre aceapotecd, era amu zantra(qiuneori incer-cam aceasta ca experien
PRINCIPIUL ANTITEZEI
in mcd voluntar sub influenta unor sentimente opuse. Faptul cd, gesturile slnt acumlnndscute nu constituie o obieclie valabild ta[d, de pS,relea ch la inceput ele erau fdcuteint,enfionat, cleoarece, daci, slnt practicate timp de multe generalii, pini, in cele dinurnn5, ele d.evin probabil ered"itare. Totupi, dup[, cum vom ved.ea lndatd,, este mai multdecit lndoielnic ca weunul clin cazurile expuse in capitolul de ta!d, al antitezeL sd, filuat naqtere in accst fel.
In cazul ilemnelor conr,-enlionale, care nu sint lnnd,scute, ca cele folosite desurtLomuli li der s[,lba,iici, principiul opoziliei sau al antrtezei a fost parlial pus lnacliune. Oilluglrii cistercieni * con"siclc)rau drepl, p[eat a vorbi qi, intrucit nu puteauevita cle a, intrelinc oarecAre legd,tuli reciproce, ei au inventat o vorbire prin gesturila caro se pare c5, au folosit principiul opoziliei 2. Dr. Scott, de la institutul d.in Exeterpentru surd.omuli, imi scrie : ,,Opazitia este foarte mult folositS, la instruirea surdo-mulilor, pentru care ei au sim! acut". Am fost tol,uqi surprins de cit de puline exernplcclare au fost prezentate. Aceasta clepincle parlial tle faptul cd, d"e obicei toate semneleavuseserfl o oareca e origine naturali,, ,1i parlial de practica surd-omulilor ryi a s5,lba-ticilor: de a-ryi restringe semnele cit rnai mult posibil, in scopul rapidit[lii 3. De aceea,a,desea "(rursa snu originea lor naturalii, devine indoielnieir, sau este complet pierdutl,,dup:i curn este r1r asemenea c:uzul vorbirii articulatc.
De alt1cl, rnulte semne cAlr. stau in mod. evidenl, in opozilie urrul fa,tir, cle a,ltulpar sil fi avut in ambele cazuri o origine semnificativl. Aceasta pare sil, fie valabili,pentru semnele folosite de surd.omufi pentru luminri ;i lntuneric, pentru putere qislil,biciune etc. inl,r-un capiiol viitor mf,, voi str5,d.ui sti a,r5,t cL gesturile opuse deafirmaiie ,si negalie, amrme dalea verticall clin cap qi scuturarea lui 1ateral6r &u avutprobabil un inceput natural. Agitarea miinii de la dreapta sp e stinga, cale este folo-sit5, de unii s5,lbatici clrept, negalie, a fost poate inventat'ra oa o imitatie a scutur5,riicapului I este lncLoielnic inirI, <-l"ac[ mirycarea opus[,, ad.icri a scutur5,rii miinii in linieclreaptir, de la ta[,il, in jos, carc este folosit[, ca afirmalie, zr, apH,rut prin antitezd,sauin vreun mcd. cu totul clistinct.
DacS examin5,m acum gesturile care slnt innl,scute sau comune tuturor indivi-zilor de aceea;i specie ryi care sint incluse in subiectul de faff al antitezei, este extrernd.e ind"oielnic dacl vreunul din ele a fost mai lntii inventat irl mod" intenlionat qiexecutat ln inod. conqtien-1. La orn, cel mai bun exemplu al unui gest stind. in opoziliedirectii, cu alte mipc5,ri, ad.optat ln nr,od natural intr-o stare psihic5, opusil,, este celrrl <latului rlirr urneri. r\eesta exprim:i neputin!'ir, sau scuzi,, ceva ce nu poate fi fir,cut;s:i,u ntl 1lozr,te fi evital;. Acest; gest esl,e folosit uneori in rnod conrytient sau voit I esteirrsii extrem cle pulin probabil sil fi forrt invertl,at; la inceput irr mod. tlelibertr,t si ulte-lior fixat pl'in obiqnuinlir,, intrucit nu nurnai cir, uneoli copiii mici clau tlin utneri instarcn psihlcl, d-e rnai su.s, tlar rni;carea este lnsolit[, dupir, cum se va ar[,ta intr-uncapitol viitor, de diferite rniqc[ri subord.onate, d.e care nici un om clintr-o mie nu-qicli, seama,, a,faria numai dacd, nu s-a ocupat in nrocl special d.e acest subiect.
* Ordinul din Citeaux (N. lrad.).2 Dl. Tylor di o descriere a vorbirii prin gesturi
a cistercienilor in lucrarea sa Researches into the EarlgHistorg of Mankind (ed. a 2-a, 1870, p. a0) gi face uneleobservalii asupra principiului opozijiei in gesturi.
3 Vezi asupra acestui subiect lucrarea interesanti a
dr-ului W. R. Scott, TIrc Deaf and Dumb, ed. a 2-a, !870,
p. 12. EI spune : ,,Aceastd restringere a gesturilor natu-rale in gesturi mult mai scurte declt necesitl expresia
naturald este foarte comunS. printre surdomuli. Acestgest resLrins este frecvent atit dc scurtat, incit aproapeci i;i pierde toati asemdnarea cu cel natural, lnsi pen-tru surdomulii care il folosesc el lncl are for[a expresieiini!iale".
PRINCIPIUL ANTITEZEI
Atunci cind. se apropie de un ciine str6in, clinii gi,sesc cd este poate folositorsi, arate prin miqcd,rile lor ci, sint prietenoqi li cd, nu d.oresc s5, se lupte. Atunci cindla joc doi c6!ei tineri mlriie qi se muqei reciproc de fa!5, qi de picioare, este evidentc[ iqi lnleleg reciproc gesturile qi comportarea. Se pare de fapt c5, existi, un grad clcinlelegere la cd,feluqi qi pisicule c5, nu trebuie s5,-qi foloseascir, prea mult la joaci, miciilor dinli ascufili sau ghearele, cu toate ci uneori se lntimpld, aceasta, rezultatul fiinclun cheld,ld,it ; altfel, ei qi-ar v5,t5,ma reciproc ochii. Atunci cind terierul meu m5, muryclde mtn5,, ad.esea miriind in acelaqi timp, dac5 m5, mugci, prea, tare qi ii spun ugurel,ugurel, el continu5, s5, muqte, insi, lmi rd,spunde cl,ind d.e eiteva ori clin coadd,, prin carepale sd spun5, : ,,Nu o lua in serios, e numai o glumd,". Cu toate c5, de fapt ciiniir e exprim5, in acest fel sau d.oresc sd, se exprime ta\d, de alli ciini .qau rle om c5, sintintr-o stare psihicS, prieteneasc5,, este de necreztt, ea ei s5, se fi putut gmdi rrreodatlirr mocl deliberat de a-qi pleoqti qi de a-qi trage inapoi urechile, in loc de a le lineciulite, cle a ld,sa jos eoada Di a da din ea, in loc de a o line !eap5,nd, ln sus ete.,fiindcf, rstiau c5, aceste mi;cd,ri erau in opozilie directi, fa![ cle cele adopta e intr-ostrle psihic[, opusI, si feroce.
De asemenea, din faptul c6, o pisic6 sa,u mai curind" un strlmog inilial al specici,cintl se simlea afectuos, iqi arcuia pu,tin spatele qi-qi linea coad.a per'pendieular insus, ciulindu-qiureehile, se poate oare crede ei, animalul a d.orit ln mod conqtieni sii-,slarate in acest fel starea lui psihicl, direct opus5, celei pentnr care, fiind" gata si, sclnpte, sau sI, sarf asupra prd,zii sale, a acloptat o atitudine ln care se tiri;te, rll clincoadzi dintr-o parte lntr-alta gi iqi culcf,, urechile ? Chiar qi mai pulin pot cre de c[, intnocl voit ctinele meu a adoptat atitudineasa d.e deprimare;i,,figura sa d"e ser':i", cAl'eforma un contrast atlt de complet fa!I, d,e atitudinea sa anterioard, voioas5, qi deintreaga sa comportare. Nu se poate presupune cd, el qtia c5 li voi in,telege cxprcsia;i cd, lmi va putea muia astfel inima, ficlnd"u-md, s5, renun! de a vizita sera.
Deci, pentru dezvoltarea miryc6rilcr expuse fur prezentul capitol, trebuie si, fiintervenit weun alt principiu, d"istinct de voin!6 qi de congtiintd. Acest principiupare a fi cL fieeare mirycare pe care am executat-o ln mod voit in d.ecursul intregiino:rstre vieli a necesitat acliunea anumitor murychi ryi c5, atunei cind" am executrrto ac!,iune direct opus6,, a fost pus in joc ul grup opus de mu;chi, ca la lntoarcereaspl'o clreapta sau spre stinga, la impingerea sau tragerea cd,tre sine a unui obiectsau la ridicarea ori coborlrea unei greut[,fi. Atit cle puternic stnt asociate intenliile,1i rniryclrile noastre, incit, t1ac5, dorim cu ard,oare ca un obiect si, se miqte intr-orlire ctie oa,recare, cu gr€u putem etvita d"e a nu ne mipca corpul i:r aceeaqi direcfie, eutoate cd, ne di,m perfect d.e bine s€ama cd, aceasta nu poate avea nici o influen{,r-r.O bun[ ilustralie a ace stui fapt a fost dat6,ln introducere, amme ln miqcd,rile groterytiale unui tlndr qi pasionat jucS,tor d"e biliard, h timp ce urm5,rea mersul bilei sale.Dacd, un om sau un copil, intr-un acces d.e mi:rie, spune cuiva cu voce tare s5, iasir,afari,, lpi mi;cd, ln general bralul ca qi cum l-ar impinge afard,, cu toate ci, vinovatulnu este aproape ;i eu toate c5, nu este cituqi d.e pulin nevoit si, erplice printr-ungest ce inlelegea [prin crtvintele sale]. Pe de alt5, parte, clae5, d,orim cu ard"oare cacineva sd, vind, foarte aploape de noi, aclionim ca ;i clncl am trage acea persoan5,Fpre noi, ;i tot astfel in nenumi,rate alte caziri.
Executarea tle miqcfri obiqnuite de un fel opus, sub influenla unor impulsuliopuse ale vointei, a devenit obiqnuinlb,lanoi qi la animalele inferioare ; tot CI$&r clndacliuni de un anumit fel au d.evenit strlns asoeiate cu rrreo senzatie sau emotie, pare
PFINCIPIUL ANTITEZEI iit)
natural ca acliuni cl.t' un fel t'lirect opus, cu toate ci, nu sint clc nicri rur folos, sir, fieexecutate incon;tient clin obi;nuinfzi ryi asociatie, sub influtrrla unei senza,tii sau emoliiclirect opuse. Numai peba,za acestui principiu pot inlelege cum gesturile qi expresiilecare i1tid, in prezentul subiect al antitezer a'u luat na;tere. Dac5, intr-adev5,r ele sintrle f6lcs omului sau oric5,rui alt animal, i:r ajutorul strigdtelor nearticulate, sau a
vorbirii, €rle vor fi de asemenea folosite in mod" voit;i astfel obiceiul va fi irrtirrit.ilsii, folositoare sau nu, terrd.infa de a executa mi;cd,ri opuse ca rnijloc d.e conrutticare,sub influenla unor senzalii sau emolii opuse, va deveni, daeti piltem judeca prinanalogie, erecl.itari, prin practicl, inrlclungat[,; ;i nu poate exista hrdoialir, r]d, mil,i rnultorni;ci,ri expresive, clatorite principiului antitezei, sint creclitare.
CAPITOLUL AL III-LNA
PRINCIPIITE GENERATE AtE EXPRESIEI incheiere
u"",ullT;i;,1J"1,i"1':iHil:"1"il':TliJffff ;illlHil,',,1'-"T1"*t.lli?il-chilor - Secrelii modificate - Transpiralia - Expresia durerii extrcme - De minie,
;il ".il::il J'j"l'#i ;,:"J'J::il*:",H:;f #l; "':Hffi #; "" p r o v oa cd mi ; -
Ajungem acunr la cel d.e-al treilea principiu, Di anume cd, unele acliuni admiseoa exprimind. anumite std,ri psihice sint rezultatul d.irect al constitu,tiei sistemuluinervos qi c5, au fost de la lnceput ind"ependente d.e voin,t6 li, intr-o mare mi,surii',de obiqnuin!5,. Atunci clnd" organele d"e sim! sint puternic excitate, se genereazd inexces forld, nervoas5, care se transmite in anurnite direc,tii, clepinzlnd d.e legituracelulelor nervoase $i, h ceea ce priveqte sistemul muscular, d"e natura miqc[,rilorcare au fost practicate obiqnuit ; orr dupd, cit se pare, furnizarea forlei nervoasepoate fi lntrerupti. Fiecare miqcare pe care o facem este desigur d,eterminatd, cle
constitulia sistemului nervos, ins5, acliunile executate din ordinul voinlei, d,in obi;-nuin!5, sau conform principiului atttttezei slnt, pe cit posibil, excluse aici. Subiectulnostru de fa!d, este foar'te obscur, ins5,, d"in cauza importanlei sale, trebuie discutattn oarecare amdnunlime ; $i este intotdeauna recomandabil sd, ne d[,m seama clar deignoran!,a noastr5,.
Deqi rar ryi anormal, cazal cel mai izbitor d"e influen
T'RINCIPIUL ACTIUNlI
constituind u:r mare inconvenient, qi nu se poate ca inilial s5 fi fost d.obtndit prinvoin,t[, iar apoi s5, fi d"evenit obi;nuit in asocialie cu weo emofie. Un specialistetninent m-a asigurat cd, copiii mici nu tremurd, ci intri tn convulsii fua lmprejurf,,ricare la adul!,i ar proYoca tremurat excesiv. Trernuratul este provocat la d.iferi{,iitrclivizi, ln gracl"e foarte diferite ;i de ca:uze extrem de variate : d.e frig, inaintea acce-selcr de felor5,, cu toa:te ed, temperatura corpului este atunci cleasupra celei normalt'1in caz de septicemie, la delirium tremens ;i la alte boli ; de lips5, general[, de piltereIa bd,trlnefe ; d.e extenuare dup5, obosire excesivd ; local, d.e rdni grave, ca arsurile,;i, in mod special, dupd, aplicarea unei sond.e urina,re. Din toate emofiile, friea estenotoriu cea mai apt5, si, produc5, tremur[turi I uneori ins5, la fel le produce minia qibucuria mare. fmi aduc aminte ef,, am vdzttt otlati, un bd,iat care a lmpuqcat primasa becald,in zbar; miinile ii tremurau de bucurie in arya m[surd, incit citva timp nu aputut sd,-rsi reincarce pugca. Am auzrt de un caz similar al unui s5,lba,tic australiauc[ruia i se imprumutase o purycd. Din ca:uza emoliilor vagi provocate, maziea fru-moa'sd, cleterrnini, Ia unele perscane un fior d"c-a lungul spatelui. Pare sf,, existe foartepu!,ine elemente comure intre diferitete c^ttze fizice de mai sus qi emolii pentru ajustifica tremuratul, iar Sir J. Paget, cd,ruia li sint lnd,atorat pentru mai multe dinirrformaliile d.e mai sus, mi-a afirmat cd, subieetul este foarte obscur. lntructt tremu-ratul este uneori provocat de furie, cu mult lnainte caexterruarea s5, se fi putut produce,qi d.eoarece el insole;te uneori o mare Jrucurie, s-ar p5,rea ci, orice excitare puternic[, asistemului nervos intrerupe influxul eonstant al forlei nervoase c[,tre muqchi 2.
Mcdul ln care secreliile tubului digestiv qi ale anumitor glande - cum sintfitratul, rinichii sau ma,melele - sint influenlate de emofii puternice constituie unirlt excelent exemplu d.e acliune d.irect5, a apalatelor de sim! asupra acestor organc',inclependent de voinli, sau cle weun obicei asociat folositor. Existl,ceamai mare dife-ren!,5, la diferite persoane atlt in pr:ivinla p5,rlilor care sint astfel influenlate, cit qi ingradul influen,td,rii lor.
fnima, care pulseazd, neintrerupt zhta qi noaptea intr-un mod atit de minunat,este extrem d.e sensibiti la stimulii externi. Marele fiziolog Claude Bernard 3 a ardtat,cum cea mai micd, excitare a unui nery senzitiv reacfion eaz\o asupra inimii, ehiaratunci cind nerrml este atins atlt ctre u$or, tnclt nici o durere nu poate fi resimlitfide animalul sub experien,t6. Deci, clnd. mintea este puternic excitat5,, ne putem agteptaca ea s5 in-fluenteze imediat ;i direct inima, ceea ce este unanim recunoscut qi resimlitca fiind a$a. Claude Bernard de asemenea insi,qtd, ln mod" repetat - ceea ce meriti,o aten!,ie deosebit[, - ed, atunci cind inima este afectatd,s ea reaclioneazd, asuprarrreierului, iar starea creicrului reaclicneazi, la rindul ei, prin nervul pneumogastric,asupra inimii, arya ci, orice exeitare va provoca importante ac!,iuni reeiproce tntreAct'ste organe ale corpului, cele mai importante.
Aparatelo de sirn! ac\ioneaz6, asupra, sistemului vaso-motor, care rcgleazhcl.iarnetrul arterelor mici, dupd cum ved.em atunci eind un om roqeqte d.e ruqino;ir. acest tlin urntd caz ins5,o sistarea transnr.iterii for{ei ncrvoase la vasele obrazului
3 ltiiller observl (Elements of Phgsiologg, trad.. engl.,vol. II, p. 934) cd, atunci cind sentimentele slnt foarteintense, ,,to!i nervii spatelui sint influenlali pin[ ce se
provoaci o paralizie incompleti sau plni la provocarea
unei tremuriri a lntregului corp".3 Legons sur les PropriCtCs des ?fssus l/iuanfs, 1866,
p. 457-466.
DITTECTIi A SIS:TEN,TUI,UI NEITVOS t3
oled c[, poa,te fi par,tial explica,t[, h urccl ciuclat, prin obirsrruintfi,. \iom fi t1e rls€-.mcrrcAin m5,sur5 sd, eluciddm, cu toate ci, lntr-o foarte mic5 md,surI,, zbirlirea involuntarh ap[ruhli sub influenla emoliilor de spaimi,;i minie. Secrelia lacrirnalh depinde, fdr5,indoial5,, de legdtura anumitor celule nervoase ; ins6 aici putem urmiri de asemen('aciteva din treptele prin care influxul forlei nervoase a devenit obiqnuinfd,, prin c5,ilert spective, sub influen!,a anumitor emolii.
O scurt5, examinarea semnelor exterioare a,le unora dintre senzatiile ;i ernoiiilemai puternice ne va servi cel mai bine pen,tru a ne ar5ta, deqi vzgr cit c1e complexeste corelat principiul (pe care il examindm) ac,tiunii d.irecte asupra corpului a siste-mului nerYos exeitat cu principiul miqcirilcr de obicei ascciate si folcsitcar'e.
Atu:rci clnd animalele suferS, o clurere cumplit[, ele se zvircclesc in contor'-siuni grozave, si cele ca, e lqi folosesc vocea in mcd. obiqnuit scct f,ipete sau gemctr-rpitrunz[toare. Aproape fiecare muqehi din corp ac,tionea zh puternic. La om, gurapoate fi strins inchisd, sau, mai obiqnuit, buzele sint retrase, cti din!,ii strinryi sauscriqnind. Se zrcecliniad exist5,,,scriqniread.inlilor" ;$i amaazitinmccl clal scri;nirenmolarilor la o vacd, ca e suferea acut de inflamalie intestinali. Femela de hipopctamd.e la grd,dina zoolcgicS, a suferit grozav cind. qi-a n[scut puii ; €a umbla f[rd, incetalr.lncoace ryi incolo, se rostogolea pe o parte sau pe alta, iqi deschidea qi inchidea mari-larele cl6n!5,nind din dinli 4.La om, cehii privesc speria\i ca sub imperiul unei uirniritnsp5,imlntate sau sprincenele li slnt strins contraetate. Transpiratia ii scaldS, corpulryi broboane d.e sudoare li picurd, de pe fa![. Circulalia ;i respiralia ii slnt mult in-fluenfate. fn consecinfd,, nflr'ile sint in general dilatate qi ad"esea fream[ti,, sau ro-;-piralia poate fi refinut5, pin[, ce slngele stagneazh in fala invinelit5,. Dac5, suferinf aeste grozuvd, qi prelu:lgitX, toate aceste manifestS,ri se schimb5,, fiind- urmate clo trstare d"e prostralie totali,, cu leryin ryi convulsii.
Atunci clnd. un nerv senzorial este iritat, el transmite o oarecare influet{ircelulei nervoase din care provine, iar aceasta lqi transmite influenla mai intii lacelula nervoasd, corespunzdt'aare clin partea opusi, a coqpului, apoi ln sus qi in jos,d,e-a lungul axului cerebro-spinal, iar la alte celule nervoase, intr-o m5,suri, maimaresau mai mici,, d.up5, intensitatea excit[rii, aqa incit, pin5, in cele clin urm5,, lntregulsistem nervos poatefi influenlat 5. Aceast5, transmitere involuntard, de for-t5, nervoasiipoate fi sau nu lnso,tit5, de conqtiin!5. Nu se qtie c1e ce iritarea unei celule nervoase g€'ne-reazd, sauelibereazd' forla nerrroasd,, dar toli fiziologii de frunte, ca Miiller, Yirch.on',Bernard etc. 6, se pare cd, au ajuns la aceastd, concluzie. Dupi cum observd, Herbert,Spencer, se poate accepta ,,clrept ad.evd,r indiscuta,bil ci,, in orice moment, cantitateaexistentd, d.e forli nervoasir, eliberatil, cilre in mod" inexplicabil prcduce in noi star(,llpe care o nurnim simfire, trebu'ic ,oi fie cheltuiti, intr-o direclie oarecare, tt'cbur,c silgcnereze uncleva o manifestare echivalentX de for,td,tt, &$& incit, atunci cind sisternulccrcbro-spinal estc foart'e excitat si for{a nervoas[ cste e]iberat5, in exces, ea poato
4 Dl. Baltlett, A)'ole.s ort lhc liirlh ol u IIiltltolto|tunus,,.Proc. Zool. Soc.", 787I, 11. 255.
'5 Vezi asupra acestui subicct, Claudc I3crnard, Legons
str les PropriitCs des ?issus Viuants, 1866, p. 3t6,377;i 358. Virchow se expriml aproape exact in acelagi sens,
in lucrarea sa Aber das Rtickenmark (,,Sammlung wis-senschaft. Yortrdge", 1871, p. 28).
6 Nliillcr (Elenrcnts oI I'ltysiology, tratl. cugl.. vol. II,p. 932), vorbind despre ncrvi, spune : ,,Oricc nrodifi-care brusci a oricdrei stiri pune principiul ncrvos inacliune". Vezi Virchorv ;i Cl. Bernard asupra aceluiaqisubiect ln pasajele din cele dou{ lucriri la care nr-arnreferit in ultima rnea note infrapaginali.
.tl PRINC]PrUL ACTTUNTT
fi cheltuit5, slb formft d.e scnzalii intense, glndirc activf, mi;cilri violente sau activit.,ate sporitir, a gland.elor ?. Dl. Spencer susline mai d.eparte c[ o ,,rev5,rsare d"e f9r{[nelv()asli nedirij;t5, d.e nici rm rnotiv va urrna, evid.ent c[,ile mai obiqnuite, iar d"ae[
acestea nu sint suficiente, ea se va revfi,rsa in cele mai pulin obiqnuite". fn consecinfd,rnurychii faciali ryi respiratori, care sint cei mai folosili, sint susceptibili de a fi primiipu;i in acliune ; urmeazd, cei ai extremitd,lilor superioare, apoi ai celor inferioare
ryi pin5, in cele d.in urmd, cei ai corpului intreg 8.
Deci, o emo,tie foarte puternic5, poate avea insd, o tend"in,t5, redus6 d.e a provocamiryc5ri d.e orice fel, dacd in mod- obignuit ea a dus la o ac,tiune voluntara, pentrud.omolirea sau satisfacerea ei, iar cind. slnt provocate miqcd,ri, natura lor este deter-minat5, in mare m5,surti de cele care au fost executate deseori qi ln mod. voit, lntr-unFlcop loine tlefinit ryi sub imperirrl aceleiaqi emolii. Durerile mari ind"eamnd, toateanimalele, qi le-a ind.ernnat timp d-e nenumflrate genera,tii, sd, facd' eforturile cele maivioLente ryi mai variate pentru a evita ca:uza suferinlei. Chiar atunci cind, un membrusau o ahtil parte sepatatd, a corpului este rdnit5,, ved.em ad"esea o tendinli_dg ?-lscutura t ctu pentru a ind,epdrta caaza, d.eqi acest lucru este evident impgsibil. fnacest fei trebuie sd, se fi stabilit un obicei d.e a co+tracta cu cea mai mare for,t5, tolimuqchii ori de clte ori se resimte o mare drirere. trntrucit muqchii pieptului ryi ai or-ganelor vccale sint folosili de obicei, acerytia sint ln special susceptibili d.e a fi influen-
tr"\i;i so \ror scoate gernete sau lipete puternice ryi asp e. Dar qi folosul decurgind din
fipet,e a iltrat aci probabil in joc tn mod important, d.eoa ece puii majoritd,lii ani-inalelor, cind, sin1, tr situalie grea sau ln pericol, vor chema cu strigd,te puternice pe
pilrinlii lor in ajutor, cum fac membrii aceleiaryi com-uniti,fi, pentru a se ajuta reciproc.Un alt principiu, anume conrytiinla internd, ci, puterea sau capacitatea sistemu-
lni pervos este timitat[, trebuie s5 fi int5,rit, cu toate c5, intr-un grad. subord"onat,t,enclinfa cd,tre ao!,iune violent[ sub impulsul unei suferinle extreme. Ifn om nu poate,concomitent, se llnAeasc5, profund- ;i sd,-ryi exercite la maximum forla musculard,.DgpS cum a observat inainte vreme }tipocrat, daeh, dou5, d.ureri slnt resimlite inacela;i timp, cea mai mare o atenueazd, pe cealaltd,. Se pare_c5,, fur ext'azullor religiosarzd,ttor, martirii au rdmas ad.esea insen.sibili la torturile cele mai lngrozitoare. Mari-narii care rLrrrteazs, s5, fie biciuili iau o brtcati, de plumb in gurd,r pentru a o mu$ca cu
toatd, forla qi astfel sd, poati, suporta durerea. Femeile ca e nasc se pregd,tesc exer-
citindu-ryi muqchii la maximum, pentru a-qi alina durerile.-Ved.em astfel cd, rad.iafia nedirijati, a forlei nervoase de la celulele nervoaset
(tirro sint primele infllentate -obiceiul lndelung continuat d"e a i:rcerca s5, scape
cle (:1\ltza slferinlei luptindu-se -_ ;i conqtiin\a ed, efortul muscular voluntar uDu-
reazil,d.urerea, a,g contiibuit probabil toate pentru a d.a o tendin!5, migc6rilor celor
mai violente, aproa,pe eonvulsive, sub impulsul suferinlei extreme I ;i asemenea
lrirycfl,ri, inclusiv cele ate organelor vocale, sirrt unanim recunoscute ca foarte expresivepenlru aeestc st5,ri.- intrlcit o sinrpl5, a,tirrgrrre a, unui nerv sensibil reacf,ioneazh dtrect asupra ini-r1ii, clurerea plterni.;, oa rea-cfiona evid-ent asupra ei in acela;i mod, insd, mult mai
? I{. Spenccr, Essc1,fs..., selia tt 2-a, 1863, p. 109
qi 111.8 Sir H. Holland (Medical lVofes and Reflerions, 1839,
p. 328) vorbind despre starea curioasi. a corpului denu-
rnitl ,,fidgcts" (tteliniqlc), obselv[ ci ea pare s5. sc pro;duci din cartza ,,unei acumuliri a vreunei cartze de iri-tare care necesiti o acliune musculard pentru linigtireaet'-.
DIRECIE A SISTEIIIULUI NERVOS 15
e,nergi(r.'I'ol,uryi, nicli chiar in acest cazrru trebuie s[, trecetncu r,rclerea efectelo indi-rt,cte alc obirynuinlei asupra inimii, d"upi, cum voln vedea cind vont examina semneledc furie.
At;unci cind. un om suferS, o d.urere insuportabill,, adcsea sucloarea i so prelingcpe figur5,, iar un med.ic veterinar m-a asigurat cd, a vrazut' frecvent la ca,i picl,turidqr suclo arc cd,zind. d.e pe abdomenul lor, scurglnd.u-se d.e-a lungul interiorului coap-i'elor, precum qi de pe corpul vitelor, atunci cind. ele suferd, in acest fel. El a observataceasta atunci cind nu exista weo sforlare violentd,, ca e ar fi explicat transpira\ra.intregul corp al femelei de hipopotam, la care ne-am referit mai inainte, era acoperitcn transpiralie d.e culoare roqie cind" a dat naqtere puilor ei. I-,a fel este ryi in caz defric:i extremi, ; acela;i veterinar a, yd.,zttt ad.esea eai transpirind- d"in aceast[, canzd',dup6 cum a vdzuL ryi dl. Bartlett la, rinoceri, iar la om este un sirnptom binecunoscut.Caaza pentru care, in aceste cazrlri, transpiralia porne;te brusc este cu tol,ul necu-noscut5, ; unii fiziologi ins5, cred. ed, ea se afl5, in legiturzi cu capacitatea descrescindS,a circulaliei capilare ; ryi qtim ci, sistemul vaso-motor, care regleazd, circulalia capilari,.este mult influenlat de intelect. Cit d,espre miqcdrile anumitor muqchi faciali, subinfluenla unei mari suferinle, precum $i a altor emofii, ele vor fi cel mai bine exami-nate cind. vom tra,ta d.espre expresiile speciale ale omului ryi ale animalelor inferioarer.
Sri examin5,m acum simptomele earacteristice ale furiei. Sub influenfa acesteiputa:nriee emofii, acliunea inimii este mult acceleratl, e sau poate fi mult tulburatfi.Ilala se lnroryc;te sau se invinelegte din ca:uzaimpiedie5rii intoarcerii singelui
'q2,r1 poate
tleveni palidf, ca d.e mort. Respiralia este ingreuiatfl,, coryul pieptului palpit5, ryi n5,rileclilal'atc fream['til. Ad-esea corpulintreg tremur6' Yocea ester d'e a'semenea influen!'ati''Din!,ii sint incleqtali sau scri$nesc, iar sistemul rnuscular este de obicei stimulat la o
i16r!irure violcnt[, aproape freneticd,. fnsd, gesturilc unui om ln aceast5 stare se clc'osebeslc
cte o'bicci c1e zvircolirile ryi zbaterile fdri, scop a,le celui care suferi, d.e o durere nd,pras-nic[, intrucit ele reprezintd,, mai mult sau mai pu,tin clar, actul de a lovi un duosma,rt
sau de a se lupta cu el.Toate aceste sernne c1e minie sint d.atorate probabil ilt bun5, parte, iar altelc,
dup[, cit se pa e, exclusiv acliunii directe a organelor de sim! excitate. Animale d.e
toate speciile, precum qi strS,moqii acestora, qi-au fclosit, fiintl ataca\i sau a,menin,talitl.e ci,tre un rluqman, toatf puterea in luptd, qi ap5rare. I{umai atunci cind un animaip6r!,ioneazd in acest fel ori are intenlia sau cel pulin d"orinla d.e a at'aca rrn duqman,p.r,, poa,te spune c5, el este furios. Probabil cd, s-a dobindit astfel un obicei ereclitar deq,fril'turi musculare asociate cu rninia, ceea ce influenfieazd, direct.sau ind"irect diferitcorgiln€) in uproape acela,qi fel ca ryi o mare suferin,ti, corporalS,.
Ir[ri indoiaki cd, inima va fi de asemenea d"irect influenlati,; ea, va fi insl,dupi. t,oatc, probabilitH,file, influenfat5, prin obi;nuin!il; cu atit mai mult cu cit nucst;e sub colrtrolul vointei. $tirn c5, oriee efort pilternic pe care il facem in mod voil,irrfltren!,ea,zd inimel clupd, principii mecanice qi alte principii, Fe crtre nrt este nevoie iiiile exlnrin.I,m ilici; ;i s-a, ardtat in primul capitol cI for,ta, nervonsit se $curge cu u$u-rinffl prin cilile fo]osite d.e obicei - prin nervii miqc6rii voluntarc' sau involuntare
e Sint foarte lndatorat cl-lui r\. H. Garrod de a rni fi se aratd aici marea deoscbirc de vitezir qi alte car.acter.einfoi'mat despre lucrarea d-lui Lorain asupra pulsului, fali de aceeagi femeie in stare normald.in care se prezint[ o sfigrnogrami a unei femei furioase .
.16 PRINCIPIUI, ACTruNII
ryi priu ctri $('tlzitivi. Astfel, un efort chiar moderat va tincle s[ aclioneze asupra ini-rnil; ryi ln. baza, principiulrri asocia!,iei, clin care .,e-ou dat atiteA exemP-ler putern fi1proapc'siguri cir orice senzalie sau emo!,ie, cum sint durerea mare sau furia, eare clc
obieei ilp clgs la intense ac,tiuni rnusculare, va influenfa imediat scurgerea forleileuvcaf o spro inirn[, cu tc,ate c,zi in acel moment poate sL nU exi'*te Yre un efortrnuscular.
Ilipir cunt am spus, inirna este cu atit mai uryor infhienfatir, prin asocialiiobiqnuiteT cll elt nu este sub controlul voin!,ei. Atunci cind cineva este moderat d.e
suplrat sau chiar clncl este furios, el lryi poate controla migcirile corpului, insd, nu-qipoate impie clica inirnfl,
"q5 batd, repede. Coqul pieptului se va ridica poate d.e citeva
i;ri. nirrile de-abia vor palpita, intrucit miqcdrile respiratorii sint numai parlialvolun-tirrc. Ia fel, acei rnurychi faciali care sint eel mai pulin ascultdtori fali cle voin{I,vor trdda uneori nrrrnai ei o emo,tie uryoar5, qi treeltcAre. Glan.dele de asemenea sintcomplet indepentlente cle voinfd, li un om avind o mare rnlhnire iryi va putea con-trola tri,s[tuiile fefc'ir insi, nu va putea intotdeauna opri laerimile sii-i umple oehii.I)aeir unui om infometat i se arya 2il, o mincarc ispititcare in falri, cl peate sL nu-;iarate foamea prin vreun gest exterior, insd, nu poate cpri secrelia salivei.
intr-un acees d.e bucurie sau de plicere vie, exi,qt[, o tenc't.inf5 putemicfl, cle
a exr-,(irita cliferite mirycirri flrri rcst fi der a sccate cliverre sunete. \'ed.em aceasta lacopiii no;tr.i, la, risul lor puternic, la baterea tlin palme ryi la sirriturile cle bucurie I
ta se,riturile ryi l[tratul unui cline, cfurtl pleac:--r, la plimbaro cu st[pinul lui ; la zben-guirile calului, cincl este lilsat liber irrl,r-un cirnp deschis. IJucuria acct'lereazf,, circu-lalia si stimlleazh creierul, care la rindul siru reaclioneazh asupra intregului corp.llirycririle fiin-r scop cle mai sus ryi acliunea sporitl, a inirnii pot fi atribuite mai alcs
stl,rii cie ercit,are ir organelor de sim!to Di, drrpl cum insisti cll. ]Ielbert Sperlcierr reviir-slrii rczultate ca urm:trrr) :r fortei rervoase nedirijate. Trebuie notat cir, anticipareaunei pllceri ,1i 1u pl[cerea ins5,;i este mai ale s cea care cluce la mi;c6ri f[,r[, scop Di
extravaga,nte alt corpului,;i la seoaterea d.e diverse sunete. Yedem aceasta la copiii1orytri .i"A ei se' aryteaptd, la wco rnare pl[cere i au la ceva bun cle mlncare, iar_cliniicare se zbenguie la veclerea uuei farfurii cu mi:rcare, cind. o capltiir ru l;i-arat6 bucu-r:ia prin w"uo semn exterior, nici chiar dind" d.in coad.d,. De asemenea, la animaleleci.e ioate speciile, doblndirea aproape a tuturor pld,cerilor, crl exceplia celor d.e cildurir,
;i cclihrif,,i ste asociatd, f i a fost asocia:td timp inaelulSat,_ eu_miryclri active, ca la c[,u-
tareasau vinareahranei s:au la, jocurile lor nupliale.Dealtfel,simplul efort museular,dupri un repaus sau o izolare indelungate, este prin el insuryi o pldcere, dupI, crtm oresim!,im noi in;ine ;i dup5, cumveclern la jocul animalelor tinere. De aceear ltuma,i
pc ba'zaaecstui ilin rr"m[,-principiune-am prrt_ea evt'ntual a;tepta, ca plleerea intensiiiri se nranifestr: invcrs, prin mi;clri musculale.
10 (lit clt, itttctts cxc:itir llttcut'iir ct'cit't'ttl qi cunl rcilc-
tiortcirzl"t clcit'rttl asullra cot'pttlui sc vtrtlt: bitle cliu caztrl
rar tlc intorica!ic psihicii. Dr'. J. Clichton Brorvtle (,,1{c-
tlicnl \Iilrcr"', 1865) inregistrcazir caztl unui tinlr cu un'tcrnperanrenL foat'te IILrI'vos, care, aflind dintr-o tele-
gramfl ci i s-a clonat o AVeI'e' mai iniii a devenit palid,
apoi s-a luveselil, tnattilestind cea mai bunl dispozilie' insls-a inro;it; apoi a tlcvetriL foarte nelini;tit. S-a dus pe
urnir sir sc plimbe ctt utr priettrtt, petrtt'u a se lini;ti, dar
s-a intors cliitinlntlu-se pc picioare, riziutl zgotttotos,
fiincl iritabil, vorbind fiir[ itrcctare 5i cirlt.irtd [are pe
stradl. S-a stabiliL cu ccrlitudine ci. rtrt se aLitrscse de
nici o bduturir alcoolici, cu toatc ci l"oatl lutnea crcdea
c5. era beat. Dup[ citva timp a vottritat, iar continutul
pe jum[tate digerat al slomacului sitt a fost examinat,
neclescoperindu-se nici un tnilos de alceiol. El a dormit
apoi dus, qi cind s-a degLeptat era bitre, afari nttnlai c[avea dut'eri de cap, greatii qi st sirn{ea slcit de puteri.
DIRECTE A SISTENIULUI NERVOS
La toate sau la aproape toate anirnalele, chiar ryi la p5,s5,ri,spairnaface ea corpuls5, tremure. Pielea devine palid[, apare transpiralia;i pdrul se zbiller;te. Seereliiletubului digestiv qi ale rinichilor sporesc qi sint evacuate in mcd involuntar, dato-ritl,,dupa cum se rytie,relaxd,rii muqchilor sfincterului ln cazul omului ryi, aqa cum amvilzat, la vite, ciini, pisici ;i maimule. Respiralia este gr5,bit5. fnima bate repede,s[,lbatic qi violent I este insf,, lndoielnic dacd, ea pornpeazd, singele mai c'ficient princorpr d"eoarece suprafa!,a corpului pare lipsit[, de singe qi curind forla muqchilorsl[beryte. Am simlit prin qa, la un eal speriat, bdtdile inimii atit cte clar, incit i le-aryfi putut nurnd,ra. Faculti,file mintale sint foarte tulburate. Curind urmeaz[ o com-pleti, istovire ;i chiar le;in. Un canar inspi,imlntat a fast vhztft, nu numa,i cL trernurd,qi eai alberyte labaza ciccului, clar rsi c5,leryind, tt; de asenl€nea, am prins cdati, un mlcd,-leandru lntr-o odaie, care a leryinat at'lt de ad,lnc, incit citva timp l-am crezut rnort.
llajoritatea acestor simptome slnt probabil rezultatul direct, ind.cpendent deobirynuin
/tB
d-ecit cu ajutorul accesoriilor care evoci, povestirea, iar poelii folosesc asemenerrexpresii vagi ryi imaginative ca,,gelazia cu ochi verzt'). Spencer d.escrie b[,nuialad.rept ,,josnicd,, uriti, qi necru!,d,toare, privind totul pieziq, pe sub sprincene" etc.Shakespeare vorbeqte despre invidie ca ,,avind. fala d-escd,rnat5, in aspectul ei dez-gustd.tor" I intr-un alt loc : ,,nici o neagrd, invidie nu imi va sd,pa groapa," I ;id.e asemenea : ,,la ad.d,post de ameninlarea palid,ei invid.ii".
Emoliile si sen zaf,irle au fost ad.esea caracterizate drept stimulante qi depri-mante. Atunci cind toate organele corpului qi ale minlii - ale rni;cfiri]cr voluntareryi involuntare, ale percepfiei, senzaliei, gindirii etc. _- i;i exerciti, funcliunile rnaienergic ryi mai rapid decit in mod o'birynuit, se poate spune cL un om este e,xcitat, iarintr-o stare cotrtrarie, cL e deprimat. Minia ryi bucuria sint prirnele emolii stimulanteryi duc in mod natural, mai ales prima,la miqc5,ri energice, care reacfioneazd, asuprainimii, iar aceasta la rindul ei asupra creierului. Un meclic mi-a indicat, cind.va, ca,
dovad5, a influenlei stimulatoare a miniei, c[, atunci cind cineva este excesiv de sur-menat, va inventa uneori jigniri imaginare qi-qi va provoca inconqtient un aocesde minie ou scopul de a-;i refaoe forfele. Dupi, ce am auzit aceast5, observatie, amconstata,t ocazional exactitatea ci.
Alte striri psihice par la inceput excita,nte, irrsil, curind. clevin extrern dc clcpri-rnanl,t'. Atunci cincl o milm[, i;i piercle brusc copilul, ea, iqi iese uneori cliu rnirr!'i rlc'durere ,si trebuie considerat5, ca, fiind intr-o stare c1e excitare; ea se plimbir, incoacc ryiincolo in mod. clezordonat, i;i rupe pf,rul sau hainele de pe ea qi iqi fringe miinilc.Ultima acliurre se explic[, probaUit pe baza principiului irttttezei, trl,dind un senti-ment interior de neajutorale, cd, nu mai este nirnic de f5cut. Celelalte mirycd,ri dezol'-donate ryi violente pot fi explieate parlial prirr ugurarea resimfit5, in urrna efort,ului.muscular, iar parlial prin rev5,rsarea nedirijatd, a fortei nervoase plovenite de lilorganele cle sim! excitate. fnsh,, sub influenla pierd"erii bruqte a unei persoane iubite,unul din primele ryi cele mai obignuite ginduri care i;i face loc este cd, s-ar fi pututface cerra mai mult pentru a salva pe cel pierdut. IJn excelent observator 12, d.escriindcomportarea uneifete la moartea subit[,a tatd,lui ei, aratd, cil ,,ea se plimba prin casd,fringind.u-qi miinile ca o fiin!5, dernent[,, spunind cd, era gregeala ei", c5, rrru arfi trebuits5,-l pfri,seascd,", cil ,rdac1,l-aq fi vegheat numaitt etc. Ou asemenea idci in minte sepoate nagte, pe baza principiului obiqnuinlei asociate, cea mai puternicii, tendinliic5tre o acliune energicfl, de un fel oarecare.
I)e inclati, ce a,cel care sufer5, este pe tleplin conptient e[ nu se rnai ponte frlcertimic, tlesperA,reil,,;i rnihnirea profundli iau locul durerii rksperal,e'. (lel c,a,re sul't'rii,sadc nerniqrrat sall so leagfni, linirytit incoace qi incolo, circula!,iu, i se) incetine;1,e,respiralia ii este aproape uitath, qi ofteaz6, adinc. Toate acestea reac!,iorrcaz6, asuprrrcreierulu.i I curind urmeazd, starea d"e prostralie, cu muqchii slei,ti ryi cu ochji firl vier,lir.fntrucit obi;nuinfa asociath nu-l mai indeamnl, la acliune pe cel ca e sufcrit, el esteimboldit de prietenii s5,i sd, facd, un efort de voinli, qi sd, nu se lase in voia d.urerii,t5,cut qinemiqcat. Efortul stimuleazd,inima, $i aceasta reaclioneazd, asupra creierului,ajutind mintea sd, suporte greaua sarcind,.
Dac5, este violent[,, d.urerea prod.uce o d"eprimare extremd, sau prostralie.La inceput, durerea este ins5, un stimulent qiincitl la acliune, d.upd, cum ved.em atunci
ls D-na Oliphant, ln romanul slu Miss Majoribanks, p. 362.
DIRECTE A SISTEMUI,UI NERVOS
cind lovim un cal cu biciul sau in cazul torturilor aplicate in alte ![,ri boilor de povarS,extenualir pentru a-i stirni la eforturi reiruroite. Frica este de asemenea cea mai de-primantd, din toate emoliile, deoarece ea determin[ o epuizare tctali, qi neputincioasd,,ca $Plarg qi in asocialie cu incercd,rile cele mai violente ryi prelungite de a scipa depericol, chiar dac5, de fapt asemenea incerc6ri nici nu au fbst fdcute. Totuqi, .hiutfrica extremd, acfioneazd, adese a Ia inceput ca un puternic stimulent. IJn om sau unanimal ajuns prin teroare Ia desperare este inzeslrat cu o putere uimitoare, fiincl,dup5, cum se qtie, periculos in cel mai inalt grad.
in g.tttral, putem conchide c5, principiul acliunii directe a organelor de sim!asupra corpului, datoritd, constituliei sistemului nervos qi de la inceput ind,ependentde voinld, a avut o mare influenfi, in determinarea muitor expresir. Exemple buncconstituie tremuratul muqchilor, transpirafia, secretiile modificate ale tubului ,lig.r.-ti" qt ale glandelor, sub influenla cliverselor emolii qi senzatii. Acest fel de
"mo1ilsint ins5, adesea combinate cu altele, care d.ecurg din primul nostru principiu, anunlec5, acliuni care adesea au fost direct sau indirect folositoare, in anumite std,ri'psihice,
'pentru a satisface sau liniqti anumite senzafii, dorinti etc., mai sint inc5, execlta,tein imprejurfri analoge, d.in sirnpld, obiqnuinle, cu toate c5, nu mai sint cle nici u1 folos.Combinll,ii de acest fel apar, cel pulin parfial, Ia gesturile desperiite cle rninie, in zvir-colirile d.urerii extreme sau poatela acliunea spoiitd, a inimiiryi a organelcr de respi-r?!]e. Chiar cind acestea sau alte emolii sau senzalii sint provocate in mod foarte9la-br va exista totuqi o tendinfn, cd,tre acliuni similare clatorit[, forlei obirynuinJeiindelutrg asooiatd, ; iar acele acliuni care sint cel mai pulin sub controlul
'voinfeivor fi in general pd,strate cel mai mult. Cel de-al doilea principiu al nostru, al antrt,ezei,a intrat de asemenea uneori in ac,tiune.
in sfirqit, atit de multe miqclri expresive pot fi explicate, dupl cunl sper cd,se va ved.ea in acest volum, pebaza celor trei principii discutate mai sus, incit putemspera *glu aplic6,m ulterior pe toate astfel sau pe baaa unor principii foarte asemfi,nd,-toare. Ilneori ins5, este imposibil sd, decidem citd, greutate trebuie atribuit5,, in fiecarecaz patticular, unuia sau altuia din principiile noastrc ; ryi foarte multe puncte tlinteoria expresiei rl,min astfel neld,rnurite.
49
(, .1P I TO].,UL AL II'-T,DA)
MIJTOACE DE EXPRESIB tA ANIMATE
,,ici,or:,:lHil iJ;lilff' ;:"il::',1"J'";o'ixili:,,ii'':1,,'i;,il;';,il1i:Ti'il'il;
;Ji?,-"..'";l 1ilffi'::Tlii?',:,"Jffi'1,'J""ffito ei ca cxprcsie :r mi'iei - ci'lrrirc'
tn capitolul cle falii, ryi in cel urmi,tor voi dcscrie mirscirrile explesive, in difcritcst[,ri psihice ale citorva animale binecunoscute, dar numai cu detalii suficie nte pe ntruilustrarea subiee.tului nostru. inainte insi, d.e a le examina in succesiunea respectiv[,vom evita o repetare inutili, discutind. anumite mijloace d.e exprimare coniunemajoriti,lii lor.
Entitere.a de su,nete. - La multer specii cle animale, inclusiv omul, organelevocale sint eficace in cel mai inalt gracl ca mijloc de exprimare. Am vrazat, in capitolulprecedent cir,, atunci cincl sistemul senzorial este puternic excitat, muqchii corpului,in general, sint pu;i intr-o foarte intensi, activitate ; ca urmare, se emit suneteputernice, oricit de tiicut ar fi in general animalul, cu toate c5 sunetele nu sint poatede niciunfolos. Cred, de exemplu, ci[iepurii de cimp qi de vizuini, nu-qifolosesc nicio-clatii, organele vocale decit in stare de suferin,tir, extremd,, ca atunci cind. un iepure cle
r,inip ritnit este ucis de vinii,tor sau cind un iepure d.e vizuin5, tin6,r este prins cle onevlstuicl. Bovinele ;i caii suport[, clureri mari in ti,cere, insd,, cind durerea este cxcc-sivd,, mai ales cincl este inso,tit[ de spaimd,, ei emit sunete ingrozitoare. fn Pampaseste recunoscut adesea mugetul de agonie al bovinelor a,tunci cincl sint prinse cu lasr.ul
ryi li se taie tendonul genunchiului. Se zrce cL, atunci cincl sint atacafi de lupi, citiicmit lipete caracteristice tLe deznld.ejde.
Contracliiinvoluntare ryi inutile ale mu,;chilor pieptului ,si ale glotei, provocatein felul de mai sus, au dat poate nagtere la inceput la emiterea d.e sunete vocale.Vocea este larg folosit[, acum de multe animale pentru diverse scopuri, ryi obi;nuinlapare sd, fi jucat un rol important la, folosirea ei in alte imprejur5,ri. Naturalistii auremarcat pe drept cuvint, cred, c[,, clin faptul c6 i;i fo]osesc in mod obignuit organelevocaltr ctu mijloc de intercomunicalie, animalele sociale le folcsesc cu alte acaztrrnult mai frecvent decit alte animale. Existi ins5, exeep!'ii bine conturate c1c la a,ceastd,
IVII.ILOACE DE EXPIiESIE
regul[,, ca, de exemplu, la iepurc'le cle vizuin5. l'rin.cipiu] tt'sociafiei, a cd,rei puttrt'este atit de largfl, a jucat, cle asemenea, rolu] si,u, de unde urmeazd, cd, vocea, prirrfaptul c[,a fost folositd, in mod obipnuit, in anumite condilii care produc plflcere,durere, minie etc., n fost folositi,oridecite ori acelearyi senzalii sau emotii erau pro\"()-cate in cond.i,tii cu totul diferite sau intr-o mitsurti mai mic5,.
Sexele multor animale se cheamii necontenit intre ele in decursul perioadei cle
reproducere, iar in mai multe cazurr maseulul se strlduieqte sI, incinte sau s5, excitefemela in acest fel. De fapt, aceast5, (chemare) pare s[, fi fost folosirea inifialn, qi mij-locul d.e dezvoltare a vocii, d.up5, cum am incercat si, arflt in lucrarea mea l)escenden,!'rt'
omului,... in acest fel, folosirea organelor vocale trebuie sd, fi devenit asociat[ cu anti-ciparea celei mai intense pl5,ceri pe care animalele sint capabile s5, o resimt[. Anima-lele eare trd,iesc in societi,li ad"esea se cheamil intre ele cind sint separate qi resimt,evident, multf,, pl5,cere cind se reintilnesc, dupd, cum vedem la un cal la intoarcerezr,tovard,;ului s5,u, dup5, care a nechezat. lfama iqi cheamd, neincetat puii pierdu,ti, de
exemplu, vaca vilelul ei, iar puii multor animale iqi cheami, mamele. Atunci cincl rlturm5, de oi este risipit[,, mamele beh5,ie neincetat clupd, mieii lor, ryi bucuria lor reei-proc5, la intilnire este evidentS,. \rai de omul care dd, peste puii mamiferelor mai mariryi mai si,lbatice, dacd, acestea aud. cumya lipetele de spaim[, ale puilor lor ! ]finiacluce la efortul violent al tuturor mu;chilor, inclusiv cei ai vocii ; ryi unele animale,cind sinb furioase, incearci, s5, inspire spaimS, duqmanilor lor prin forla;i asprim€avocii, rLupd, cum face leul prin r[cnet ryi ciinele prin miriit. Deduc ci, scopul lcr este siiinspire spaimii, d.eoarece in acelaryi timp leul iqi zbirleqte coama, iar ciinele pd,rul t1e
peipinare, ambii incercind. astfel si, pari, cit mai mari qi mai infrlco;i,tori posibil.l\[asculii rivali incearci, s5, se depi,rseasci ryi sd, se provoace reciproc prin vocea lor-, eeea
ce duce la lupte pe via!5, $i pe moarte. fn acest fel, folosirea vocii trebu.ie si, se fi aso-
ciat cu emolia miniei, oricum ar fi fost stirnitil aceasta. Am vdzat, de asemenea cI,clurerea intensl, t ctu qi furia, duce la strig[,te violente, iar efortul d.e a !ipa, prin elinsupi, aduce oarecare alinare ; $i in acest fel, folosirea vocii trebuie sd, fi d,eve nit aso-
ciat[, cn suferinla d.e orice na,turi,.Cauza sunetelor foarte diferite, emise sub impulsul a diferite emolii ryi senza'lii,
este foarte obscurd,. Si nici regula c5, ar exista vreo d.eosebire pronunJatf nu este
intottleauna valabil[,. I)e exemplu, la ciine ]I,tra,tul de minie qi cel d.e bucurie nu sintprea diferite, cu toate c[, e]e pot ti clistinse. Este pulin probabil eI, se va da weodntii,o explica,tie pr.eci,sir, cauzei sa,u a originiifiecXrui sunet special sub influenla cliferitelorstd,ri psih.ice. Stirn cd, clupfl ce au fost d.omesticite, unele animale au dobinclit obi-ceiul cle a scoate sunete care nu le erau fireryti 1. Ciinii rlomestici ryi chia,r ;acalii imhlin-zif,i au inv5,!at sd,latre ; or, acest sunet nu este caracteristic nici unei specii a g_enuhii, cuexceplia lvr Can'is latrans din America de Nord., care se pare cd' Tatrd'. Unele rase cle
porumbei domeritiei, de asemenea, au invi,lat si, gingurease5, intr-un fel nou qi cu
totul special.Oaracterul vocii umane sub influenla a diferite emolii a fost discutat de dl.
Herbert Spencer 2 in interesanta sa lucrare despre muzic[. Dl arat[, clar ci, in condiliicliferite vocea se schimb5, mult ca putere qi calitate, a,nume ca, rezonanlir, qi timbr'ut
l Vezi dovezi irt accastir privin{r1 in The Yaritiliottof Animrtls antl Plnttts trnder Domestication, vol. I,p,27.Dcsprc ginguritul porttrnlteilor', vol. I' p. 15 t 9i 155-
Itlatl. rorl]., p.30, 136 Ei 1371.2 .li.ssar7s,.., 1tJ58. 7'1rc Ori7irt atvl I;urrrtiort of IIusir..,
p. l3,ir9.
LA ANIMALE ;).)
ini,lfime ryi intervale. Nimeni mr poate a,sculta un orator sau un predicator elocvent,sau un om strigincl furios la un altul, san unul care iqi exprim5, uimire, f6rd, si fie rzbitcle ad.evi,rul observaliilor d-lui Spencer. trste curios cit cle timpuriu in viq,!d, mod"rrla-
lia vocii devine expresivi. Am observat clar la unul dintre copiii mai in virstS, de
inai pulin de doi ani c5, sunetul ar[tind. aprobarea era exprimat printr-o u$oard,
mod.ulafie puternic accetntuatzi ;i c[ printr-un scince t caracteristic negar€a sa exprimao hotd,rire inezipafinatd,. Dl. Spencer mai arati, cir,, in toate privinlele de mai susr Yor-
birea emotivd, esde in leg[turzi intens[, cu muzica vocalir, ;i, in consecin![, cu eea in-strumentalil gi se str[duiegte sii, explice calit5,,tile caracteristice pe baze fiziologicet
ryi anume in virtutea ,,legii generale ci un sentiment este un stimulent pentru ac,tiu.-
nea muscularfi,,. Se pcate admite cir, vcce a este influe nfat[ prin aceast5, le ge I aceastir,
explicalie imi pare insir, prea gener:rlil qi vagf,, pentru a elucida suficient cliversele
cleosebiri, c.r exceplia tirrici glasului, intre vorbirea obi;nuitl ;i oea emotivzi szru
cintatul.Aceastd, observa!,ie e.rtt'vAlAbilil dacil, admitem ci, diferetele calit[,tii a]e voeii
au luat narytere din vorbile in conclitiile exciti,rii unor sentimente puternice ;i czi
aceste calitd,li au fost ulterior transmise muzicii vccale sau dacd, admitem, d.upd,.cum
sus,tin eu, cir, obiceiul cle a prod.uce sunete muzicale s-a dezvoltat, la strf,,mo;ii inilialiai omului, mai intii ca r',tr. miiloc rle curtare, d.evenind. astfel asociat cu cele maiputernice emolii de care erau capabili, si anume dragostea fierbinte, rivalita,tea ryi
iriumfll. Faptul c[ uuc]e animale emit sunete muzicale este bine cunoscut oricui,6up[, cum le a,uzim zilnic in cintccul pirsilrilor'. LTn fapt mai remarcabi] este ci, o
mdimulir, din gr.upul gibonilor prcduce o cctavi, exactii d.e sunete muzicale, urcintl ryi
cobgrinrl scara piin semitonuri, a;a ineit ace astir maimufil ,,e_ste singurul dintremam.ifc'r.ele ,sir,lbutic,, despre' care se poate spune ci pcatc cintatt3. Acest fapt ryi ana-
logia cu alte animale m-ao fircut sil cled.u c cir, strfmoryii omului produceau probabilsunte muzicale inainte d.e a fi dobindit facultatea vorbirii articulate qi c[r in conse-
cin!6, atlnci cind vocea este folcsitri sub impulsul vreunei emolii puternicer ea tintlesri aciopte, pe baza principiului asocia!'iei, un caracter muzieal . La unele animaleinferioa"u'putem vedea cL masculii iryi folcsesc vocea pentru a plflcea femelelor 5i
chiar lor le-place propria lor exprimare vocal5, ; de ce insl anumite sunete sint emise
ryi cle ce tocmai acestea fae plticere nu se poate explica acum.Erte clestul cle clar c[ inir,l!,imca vocii are o (]arecare legituri-l cu anurnite stflr'i
Irft,ctive. O persoani, e,are se plinge in mod d.elicat ci, nu €ste bine tratatir, sau cil, es1'e
uf(,r. sufe'rindzi vorberyte aproape intotcleauna cu o voce asculit5. Atunci cind ,oittt
putin rrc'rlbd.i,tori, ciinii scot adesea o noti, schel5,tlitfi, asculit5r pe nasr ca e ne c1:1
imerliat impresia de tinguiali, a; cit cle greu este insi, sir, ;tim dac6 in acest caz pa'r-
ticular sunetul este realmente plingltor, sau pare numai &$&; din faptul c[ am inv5,-
lat tlin experien!5, ce insearnni, aceastfl, noti, ! Rengger afirm[ 5 ci, maimulele ( Cebus
aza,rar) pe care le-a,tinut in captivitate in Paraguay i;i rnanifestau mirarea printr-un
3 't'hc I)escent of IIan, 1870, vol. II, p. 332. Ilrarl'rorn.., p. 1261. (luvin[elc cilaLe sint ale profesorultti Orven'
S-tr. ar:itat. rccent ci uuelt patrupede tnttlt itrferioare
ruraiuru{elor, ;i anume rozirtoarelc, sint caltabile sir plo-tlr-rcrir srrnetc tnttzicale corecLe; vezi tlt'scricrt'tt ttlttliIlcslterontrts cintitor, tle cItre llev. S. Loclis'otltl, itr
,..\rnclicirrr Natttr.rlisL", 1 871, \-, p. 767.
a Ol. Tytor (,,Primitive Culture", 7877, vol. I, p. 166),
flisclt.inrl aceasL.i problemii, se referir la sc|elirlIitrrlciinelni.
5 .v*alttlge.s chichte der Stiugelhiere uon Parngttcry, 1830,
D. 16.
;.;t MIJLOACE DE EXPRESII]
zgomot pe jum5,tate;uier5,tor ,si pe jumd,tate miriit I nrinia qi ner'lbdarea prin rep€-tare a sunetulur hw hu ca o voce mai joasi,, asemind,toare cu guifatul ; iar frica saudurerea prin lipete ascu,tite. Pe de alt5, parte, Ia om gemetele profunde qi lipeteleintense qi asculite expriml, de asem€nea o durere grozav5. Risul pc,ate avea o tonali-tate joa.s[, sau inalti,, arya incit la perscane adulte, dupd, cum IIaIler a rernarcat ck'multi, Yreme d, sunetul ia caracterul vocalelor (a,a cum se pronunld, in limba ger-man[) O li A, in rrreme ce la copii qi femei ia mai degrabS, caracterul de E ryr I ; dupicum a ard't'at' Ilelmholtz, aceste din urm5, sunete-vocale au, natural, o tonalitate mairidicatS, decit primele; totupi, ambele tonaliti{i ale lisului expr'imii in aceeapi mi,surl,bucuria sau a,muzamentul.
Examinar€a modului prin care sunetele vocale exprim5, emo,tia ne face, fire;te,sit, cercetf,,m canza a ceea ce in maztcd, este d.enumit ,,expresie". Asupra acestuipunct, dl. Iritchfield, care s-a ocupat timp indelungat de problemele muzicii, a avutamabilitatea s[,-mi eomunice urmd,toare]e observatii : ,,Proble ma care este esenla( expresieiu muzicak:, implicd, un numi,r de puncte obscure, care, pe cit imi dau s€ama,sint incir, enigme nerezolr,'ate. Totu;i, pin5, la un anumit punct, orice lege care se con-statit, ca fiind valabili, la exprimar€a emoliilor prin simple sunete tre buie s5, se aplicc5i la un mcd de exprimare mai dezvoltat, anume cintecul, eare trebuie considerat caprototipul oricd,rei muzici. O mare parte a efectului emotiv al unui eintec depind,e deoaracterul acliunii prin care srinetele sint produse. De exemplu, la cin.tece ca e exprimlo pasiune d.e mare intensitate, adesea efectul depind.e mai ales c1e exprimarea vigr-roasti a unuia sau a doui pasaje care cer un maxe efor't de for"!5, vocalfl ; se va remarcaaclesea c5, un asemene a cinte c nu va reuqi s5, oblini, efectul lui spe eific atunci cind estecintat de o voce avind for{[, ryi extindere suficientd, pentru a r€da pasajele caracte-ristice f5,t'd, mult efort. Acesta este, f5r5, indoial5, secretul pierderii efectului, prcdusatit de des prin transpunerea unui cintec d.intr-o cheie intr-alta. Se ved.e astfel c5,
efectul nu d.epinde numai cle sunetele inseqi, ci de asemenea d.e natura ac,tiunii careproduce sunetele. De fapt, este evident cd,, ori de cite ori ne ddm seama c5 <r expresia u
unui cintec se datoreqte vitezei sau incetinelii mipcirii - caracter'ul curgitor, td,riaexprimf'rii ryi apa mai cleparte -, interpretdm acliunile muscu]are cale produc sunetul,Ia fel cum interpretilm acliunea muscular5, in general. Aceasta las5, ins5, neexplicatefectul mai subtil ryi ma.i specificpecare il numim expresia muzicald, a cintecului- in-cintarea redatl, prin melodia lui sau chiar prin sunetele separate care constituiemelodia. Actsta este un efect care nu se poate definiprinvorbire, unul pe carc, d.upricite imi clau seama,nimeni nu a putut sd,-l analizeze $i pe care specula,tiaingenioasl,:rd-lui Herbert Spencer asupra originii muzicii l-a ld,sat complet neexplieat, intruciteste sigur cd, efectal melod,i,e alunei serii cle sunete nu depinde citqi de pulin de putereasa,n de dulceala lor sau cle intensitatea 7or absolutd,. O melodie este intotd.eauna ac€-caryi, ch.iar dae5, este cintatl tare sau incet de un copil sau d"e un adult, de un flautsau de un trombon. Bfe ctul pur muzical al oric[rui sunet depinde de locul lui in ceeaco se numeryte din punct de vedere tehnie o,,gamd,t', acela;i sunet producind efecteabsolut diferite asupra urechii, dupl cum este aazit in legitur5, cu o serie sau altade sunete.
Dc, aeeasti, asoeialie rela.t'i',^d, a sunetelor depind. efectele esen{ialmente carac-teristice, care sint rezumate prin euvintele ( expre,sivitate muzical5, r. De ce ins[,
6 Citat clc Gratiolct, De lu Pltgsionomie..., 186ir, p. 115.
LA ANIMALI'
anumite asocialii de sunete au anume efecte este o problemS, ca,re inci, aqteaptilrezolvarea. De fapt, aceste efecte trebuie, intr-un fel sau altul, sL fie in leglturfcu binecunoscutele raporturi aritmetice dintre viteza vibraliilor sunetelor care for-meazd, o ga,m5 muzical5. Si este posibil, aceasta constituindins['o simpl5, presupun€re,ca ugurinla mecanici, mai mare sau mai mici,, cu care aparaful vibrator al laringeluinman trece de Ia o stare de vibralie la, o alta s[' fi constituit o cauzratnr\ral5, a pl[,ce riirurai mare,qau mAi mici, produsd de diferite secvenle de sunetett.
Fdcincl insri abstrac!,ie cle aee ste chestiuni complexe ;i limitindu-ne Ia sunctelemai sirnple, putem vedea cel pu,tin unele motive d.atoriti, cfl,rora anumite fcluri dosunete se asociazil ca anumite st5,ri psihice. Un !ipi,t, de exemplu, emis de un animaltin5,r sau de unul dintre membrji unei comunitdl,i, e.ao chema,re in ajutor, va fi, fire pte,pnternic, prelungit qi ascu,tit, aga incit s6 fie auzit, de Ia distan!5,,intrucit Helmhcltza ar6tat ' cd, datorit5, formei cavit[,lii interne a urechii umane ryi capacit6lii resp€ctivecle rezonan!,5,, notele inalte produc o impresie deosebit cle puternicd,. Atunci cinclmasculii emit sunete pentru a pldcea femelelor, ei vor folo.ri fireqte pe cele care sintclulci pentru ureehile speciei ; qi se pa,re ci, adesea aceleaqi sunete sint pldcute unoranimale foarte d"iferite tlatoritd, a,semdndrii sistemelor lor nervoase, tot arya dup5, cumne dd,m noi inqine seama e,il resim!,im pl[cere la eintatul plsd,rilor qi chiar la liriitulanumitor broaqte arboricole. Pe de altd, parte, sunetele produse pentru a inspiraspaimS, weunui du;man vor fi, natura,l, aspre sau nepl5,cute.
Este indoielnic dac[ principiul antitezei a intrat in joc in cazal sunetelcr,tlupd, cum ar fi fost poat'e de aryteptat. Sunetele intrerupte produse prin ris qi chicotitde cd'tre om qi de diferite specii cle maimule, atunci cind sint mullumite, sint foar'tediferite de lipetele prelungite cind aceste animale sint deznddi,jduite. Grohlitulprofund, de satisfaclie emis d.e porc atunci cind este mullumit de hrana sa este cutotul diferit de guilatul aspru de durere sau de spaim6. fns[,, dup5, cum am remarcrr,tceva mai sus, Ia ciine l5,tratul cle minie ryi cel de bucurie se exprimd, prln sunete carenu sint citu;i de pulin in opozitie unul fa!,il de altul; acelaryi lucru se constat5, ryi inalte citeva cazuri.
Mai existd, qi un alt punct obscur ;i anume daci, sunetele care sint produsesub impulsul a cliferite std,ri psihice determind, forma gurii sau dacI, forma acesteiaeste determinath, d.e cauze independente, sunetul fiind astfel modificat. Atunci cindcopiii mici !ip[, ei iryi deschid gura larg, ceea ce este fi,ri, indoia]d, necesar pentru aemite intregul volum al sunetului ; ins5, atunci gura ia, dintr-o cauzra cu totul distinctl,o form5, aproape patrulateral5,, depinzind, dupri cum se va expliea ulterior, c1e inchi-derea ferm5, a pleoapelor qi de ridicarea buzei superioare. Nu pot sd, afjrm in ce m[,sur[a,ceast5, formi, p[,trat5, a gurii modific[, sunetul de tinguire sau de !ip[t ; qtim insir, clincercetirile lui Helmholtz ryi ale altora cd, forrna cavit[fii bucale ;i a buzelor deterrninlnatura^qi intensita,tea sunetelor voeale care sint produse.
fntr-un alt capitol se va ar[,ta ci,, sub impulsul sentimentului de dispre! saudezgust, exist5, o fendinll, d.in motive de inleles, de a-;i umfla gura sau nd,rile, ceea ceproduce sunete ca pltu sau pf. Atunci cind cineva este surprins sau brusc uimit,exist5, o tedin,ti, instanta,nee, de asem€rl€a, dintr-o catzil de inleles, anume de a Fe
pregd,ti pentnr un efort prelungit, cle lr, deschide grra, larg, ca pentru o inspira,fic
'7 Tlftorie. I)h11sitilogiq[te rle Iu II rLsique, ['rrris, 1 808, lucrarc prof untlir lapolLul dinl-re lnrnra crvitir!ii grrriip. 146. Hclmhollz a clisculat dc irsemnnea irr aceaslrl ;i proclucerea clc sunete-vocalt.,
Ml.J L()i\CIi DE E\I)RESIL:
profund.[ pi gri,bitzi. Atunci cind vine urmirtoar€r] expiratie complet[, gura se inchidepu,tin, iar buzele, clin c rrzecare vor fi discutate ulterior, sint pulin luguiate qi aceastdformd, a gurii, c1ac5, voc€a este cit d.e cit emisi, produce, r1up5, Helmholtz, sunetulvocalei o. Iln sunet profund de oh!prelungit pcate fi auzit cu siguranli de la o mullimede persoane, imedia't clupi, ce au asistat la un spectacol uimitcr. Dac6, pe ling5 surprizd,scl simte durere, existi, o tendinf I de a contracta toli mu$chii corpului, inclusiv
cei ai fetei, ryi atun.ci buzele vor fi trase inapoi, ceea ce explici,poate faptul c[ sunetul devine mai asculit, luind caracteru] de a,!sau ah,! Intrucit frica face ca toli mu;chii corpului sd, tremure,natural cri vocea, va deveni tremurat5, ryi in acelaqi timp r[guqit[din cauza uschciunii gurii, datorit[ faptu]ui c5, glan.dele salivarerru mai activeaz5,. Nu se poate explica de ce risul omului ryi chie^o-titul maimulelor constau din.tr-o re peta.re rapid5, a unui sunet. fntimpul emiterii acestor suneter, gura t,ste alungit[, transversal,pentru ci, sint trase inapoi ryi in sus collurile gurii ; intr-un capi-tol viitor se va incerca sd, se tlea o explicalie acestui fapt. Trrtre-gul subiect al deosebirilor dintre sunetele prcduse sub influenfaa diferite stlri psihice este insi, atit cle obscur, incit nu am reuryitsii, A,runc clecit prea, pu,tinri luminti asupra, lui, iar observaliile peca,re kr-arn fricut rru sint dccit rlt' rnicil importanlir.
'l'oittt'stnrtrtele observal,e piuir, acum depincl dc orgurreltrrtspiratorii I sunetele proclusc'prirr mijlcaee ccmple.t diferite au doasemenea clxpresivitate. fepurii der vizuin[, Iovesc zgomotcs solulcu picioarele, ca un semnal pe ntru camarazji lor ; qi dac5 un omrytie si, redea accst sunet cum trebuie, poate auzir p€ o sear5, Iini;-titil, iepurii r5,spunzindu-i d.in toate pd,rfile, d.e ju" imprejur.Aceste animaler pr€cum ;i alte citeva, lovesc d.e asemenea solulcu picioarele atunci cind se infurie. Porcii spincqi zornd,ie dinlepi qi vibreazi din coadd, cind. sint furioqi; unul dintre ei s-acompor'tat arya cind un garpe viu a fost introdus in cugca sa.
lepii de pe coad6 sint foarte diferili de cei de pe corp : scurti,goi in interior, subtiri ca un rahis de gisc5, cu capetele trunchiate transversal,aqa incit sint cleschiqi: ei sint suslinuli de pedunculi lungi, subliri qi elastici. Gr,cind. coada este scuturat5, repede, aceste rahisuri goale se lovesc intre ele qiproduc - dupi, cum am auztt, fiind tle fa!5, ryi Bartlett - un sunet caracteristic,neintrerupt. Cred ci putem intelege cle ce porcii spinoryi au fcst previ,zufi, prin modi-ficarea !,epilor lol de proteclie, cn acest instrument special, produci,tor de sunete.IJi sint animale nocturne li, clacX ad,ulmec[ sau aud weun anima] de pradi, dind tir-coale, le este de ma,re folos, pe intuneric, s[,-Ei previn5, du;manii de c€€a ce sint;i cd,sin{'-dota;fi*cu,tepi-pericu}eqi. Astfel scap5, cle a fi atacafi. Pot adduga cL ei sintpe cleplin con tienli: cle puterea armelor lor, ci.ci, atunci cind sint furioqi, ataclcte-and"aratelea cu lepii riclicali ryi totu;i aple ca,ti spre spate.
in clecursul jocului lor nupfial, multd pi,shri procluc sunete variate cu ajutorulunor pene special aclaptate. Atunci cind sint excitate, berzele cldmp[nesc puterniccu ciocul. Ilnii ;e'rpi prtrducl un scirfiit sau zornirit. Multer insecte tiriie frecintlu-ryipirrfile speeial moelificatr' ale tegumente'lol lor clurr'. in general, a,cest tiriit serve;tc
Js
tr
it
iiIti
i{F,4i4f6H
Fig. 1 1. - l'cpi plo-clucjiLoli dc suneLc,din coada unui porc
spinos.
LA ANIMALI'
oa o incintare sau chernare sexuald, ; ea este insii, de asemenea folositfi pentru a ex-prima d.iferite emolii 8. Tolicei care s-au ocupat de albine qtiu cS,biziitullorse schirn-bi, cind. sint furioase, ceea ce serveryte ca un avertisment c[, existd, pericolul de a fiin,tepa-ti. Am f lcut aceste citeva observalii pentru ci, unii autori au insist'at atitd.e mult asupra organelor vocale qi respiratorii, ca ryi cind, arfi fost speeial aclaptatepentru expresie, ;i deoarece este recomandabil de a ardta c[ sunetele prcduse in altfel servesc tot atit de bine in acelaqi scop.
Zbi,rlirea apendi,ci,lor d,erm'ici,. _- Aproape nici o miqcare expresivd, nu estezr,tit de generalir, ca zbirlirea involuntarh a pi,rului, penelor qi ridicarea involuntard,a altor apend.ici derm.ici, d.eoarece aceste miryc[ri sint comune tuturor celor trei mariclase cle vertebrate. Aceqti apend.ici se ridici la provocarea furiei sau a spaimei, maiales cincl aceste emolii sint combinate sau se succedd, reped.e. Ac,tiunea aceasta ser-veryte pentru a face ca animalul s5, parfl mai mare qi mai infrieo;[tor pentru dugmaniisau rivalii s[,i ryi in general ea este insolit5 de diferite miqclri voluntare, adaptatela acelaqi scop, qi de em.iterea de sunete sd,lbatice. DI. Bartlett, care are o experienfd,atit de vasti, cu animale d.e toate speciiler ru se ind.oie;te c5, aqa se intimpl5; esteins[, o alti, chestiune, $i anume daci, capacitatea de zbirlire a fost inilial d.obind"itd,in acest scop special.
\roi da mai intii un num5,r consid.erabil de fapte, ar[tind. cit d.e generalfi, esteacea,std, acf,iune la mamiferer p6si,ri ;i reptile, p[strind ce am de spus in legflturd, cuomul pentru un capitol r,iitor. Dl. Sutton, un custod,e destoinic al grldinii zoologice,a observat cu grij[,, pentru mine, cimpanzeul;i orangutanul ; el afirmd, c6, atunci cind.sint speriali brusc, ca d"e o furtund,, sau cind. sint lnfuriafi, ca dupI, o slciial[, pd,rulli se zbirle;te. i\m vhzat un cimpartzet: care se alarmase la vederea omului ca e c[,racir,rbunii, qi p[rul i s-a zbirlit pe tot corpul I el executa mici s5,rituri inainte, ca pentrua ataca omul, f[rd, vreo intenlie de a o face, ins5, ln speran].;a, dupd, cum a observatcustod,ele, de a-l speria. Atunci cind este speriatfi,, gorila, duph, cum o descrie dl. Ford. e
are creasta sa d.e p5,r ,,zbirlitd, ryi proeminind. inainte, nd,rile dilatate ,si buza inferioar5,1[,sat5, in jos, emilincl in acelapi timp fipi,tul ei caracteristic, destinat, se pare, s5,-qi
infrico;eze ad.versarii". Am vilzrrt, la pavianul Anub'is, cind. acesta era furios, pi,rulzbirlindu-i-se de-a lungul spatelui, de la git la qale, nu insi, pe crup[, sau pe altep[,r!i ale corpului. Am introdus un $arpe impi,iat in cuDca maimulelor, ;i imediatla mai multe specii p[rul s-a zbirlit, mai ales pe coad5, dupd, cum am observat in mod.special la Cercoqtr,thecus tti,ct'itans. Brehm afirm[, 10 ch, atunci cind" Midas oedlpus(aparfinind, grupului d.e maimu,te americane) este excitat, i se zblrleryte coama pentruca - adau.gd, el - s[ se fach pe cit d,e fioros posibil.
La carnivore, zbirlirea pi,rului pare si, fie aproape general5, adesea intovi,rl-;it,zi de miryci,ri amenin!f,,toarc ca descoperirea dinlilor ;i emiterea de miriituri s[l-batice . La Herpestcs am vdzut plrul complet zblrlit pe aproape tot corpul, inclusivcoada, iar creasta d.orsali, este bi,ti,tor la ochi d.e zbirlitS, la H'yaena qr ?roteZes. Leuluiinfuriat i se zbirleryte coama. Zbirlirea p5,rului de-a lungul gitului qi spatelui la ciine$i pe tot corpul la pisicri, dar mai ales pe coad.d,, este familiarf tuturor. Se pare ci lapisici, acc'asta se intimpli, nrrrnai sub influenla fricii, la cline sub imperiul furiei ;i al
8 Am clat clclalii asupl'a accstrri snllit'ct irr luclarea e Drrpi curtt cstc ciLat rle l{uxlcr', [')r,idence a.s lo .il/nn's
nrea 'l'he l)escert of IIt,rrt, r'ol. L p. 3ir2 si lSii I Itt'acI. Plaee itt Nalule, 1863, p. I-r2.
I'orn., p. 2:lI 2ljl)1. 1" /l/u.sl, 'l-ltirrlel,ttt, 186"tr, r'ol. T, p, 11t0,
MIJLOACFI DE I!--iPIIESIE
fricii, tlar, in rniisura in care am obseryat, nu al fricii umile, ca atunci cind un ciiue e
pe cale'de aqfibiciuit de un paznic de vinS,toare aspru. Toturyi, dac5, un ciine arat'il che gata s5, lupte, dupi, cum se intimpll, uneori, pf,,ru] i se zbirleste pe loc. Am cbservatadesea e[ plrul unui ciine este in mod special susceptibil s5, se zbirleasci, dae5, e p€)
jumir,tate furios $i pe jum5tate speriat, ca atunci cind prive;te un obiect oarecare,care tlu se vede d.ecit nedistinct in amurg.
LTn rncdic veterinar m-a asigurat cI a vraztt, nclesea pi,rul zbirlit la cai ;i bovirr.e
trx' olr'o k' opcrase ;i po car() urma s[ le opereze din nou. Atunci cind. am arltat un
ciine dc la puii cidl. \Vood).
11 ()rrollrbilnl .1. (latorr. C)tllru'rr, ,..,\crad. of Nat. Sci-(rnc('s", rnai 186ti. p. :t{.i ;i .J(). l)cntru ()rrytrct ileqflgrus,,I,rtncl
Fig. 13. - Lcbirrlti altttrgirld un irttrtts (deserlaL dupir naIttrade dl. Nood).
Irttrl \Vatrrr", 18{i7, p. :ii.l! .,I.ancl and \Vatct"', 20 iulie 1867, p. 65f),
$a{pe impiliat unui pecari, plrul depe spinare i s-a zbirlit inmcduimitor; la fel este
;i cu mistreful cind, este infuriat. Un elan care a impuns de moarte cu coarnelepe un om in Statele llnite este d,escris ca agitindu-qi mai intii coa nele, mugind deftrrie ryi lovind solul cu picioarele i ,,in eele din rtr'rn[, p[,rul i s-a vdzrtt' ridicin.du-se
;i zbirlind"u-se complet" I apoi s-a aruncat inainte la atac 11. P[rul se zbirleryte d.e ase-
menea la capre ryi, clupi, curn am aflat cle la cll. Bl)rth, la unele antilope ind,iene. Amvirzrrt, cle Asernenea pd,rul zbirlindu-,qe la un furnicar p[ros ;i la roz[torul Aglouti'.Ihtei fermele dt-'liliae 12, care i;i creqtea puii in captivitate, ,,i se zbirlea pirul pe spatet,ind cineva se uita in curycir ;i mu;ca euferocitate clc.getele care seintrodueeau facolol('.
I'5sIri rrparlinind tuturor ord.inelor principale i;i zbirlesc penele atunci cindsint, furioase sau speriate. Oricine trebuie s[ fi vd,zat cloi cocoqi, chiar foarte tin,eri,preg5,tindu-se cle lupt5, cu guleraqul zbirlit ; qi aceste pene nici nu pot ser"vi, cind sintzbirlite, ca mijloc de ap[rare,intrucltproprietarii cocosi]or de lupt6 au aflat din expe -
rien!5, ci, este folositor s[-i tundd,. ]fasculul fluierarului (Ilachetes pugnan) de a'.qe-
menea iryi zbirle$te grrlera;ul de pene atunci cind se 1upt5. Cind un ciine se apropie
tt3ri'1$
f\rJ.:
r$.:li-'
' (.r".'i
-:lr'-.
LA ANIMAI,E ,rr1f
(le o gilinii, comund, cu puii ei, ea iryi desface aripile, iqi ridic5 coada, iqi zbirle$te toatc'penele qi, cu inf5,!,i;area cit maiferoce, se repede la intrus. Coada nu este linut6 intot-deauna in exact aceeaqi pozi,tie I uneori este atit de zbirlitd, ca in d.esenul al5turat,incit apoape c[ atinge spatele. Cind sint furioase, lebedele de asem€nea lgi ridicltr,ripile qi coada ;i i;i zbirlesc penele.Elei;i deschid ciocul ryi fac, lovjnd apa cu labele,rnici sil,rituri ina,inte contra celui care se apropie prea mult de marginea apei. Atuncicind. sint tulburate in cuiburile lor, se pare cb pdsirile tropicale 13 nu zboard, de acolo,ci ,,i;i zbirlcsc lumai penele ryi !ip5,". Cind cineva se apropie de bufnila $tri,n flant-ln()ct,) e^ qi umfl5 imediat penajul, lqi intinde aripile ;i coada,, quieri, qi climpineqtedin cioc cu,,fort5, gi rapiditate"r4.La fel fac pi alte specii de bufnile. Dl. Jenner Weirrn[, informea'zd' cd, in imprejurdri similare uliii igi zblrlesc d.e asemen€a penele qi i;iintind aripile qi coada. Citeva specii de papagali lqi zbirlesc penele ; am observataceasta la easuar atunci cind" era infuriat la vederea unui furnicar. Puii de cuc in cuibigi ridicX, penele, igi deschid larg gura, ineercind. si, pard, cit mai insp5,imlnt5tori.
Dup[, cum aflu de la dl. Weir, atun.ci cincl sint furioase, unele pisil,ri mici, cumsint cliferitelc'fringilitle, presuri qi pitulici, lryi zbirlesc toate penele sau numai pe celedin jurul gitului ori lqi lntind aripile $i rectricele. Avind penaiul in aceasti, stare,ele se reped una la alta cu ciocul deschis qi cu gesturi amenin!fl,toare. Dl. Weir con-chid.e, d,in vasta sa experien\d,, cd, zbirlirea penelor este determinatS, mult mai multcle furie decit de fric5. El di ca exemplu un scatiu hibrid extrem d.e irascibil, eare2atunci cind un servitor se apropia prea mult de eI, lua imediat aspectul unei mingid.e pene zbirlite. Dl. Weir crecle c5, dc' regul5, generali,, atunci cind sint speriate,pd,s5,rile i;i strlng aproape cle corp toate penele, dimensiunea redus5, fiind" in conse-cinfd, deseori uimitoare. De indat5, ce iqi revin din fric5, sau surprindere, primul lucrupe care il fac este s5-pi scuture penele. Cele mai bune exemple de aceast[, stringere apenelor qi de mic;orarea corpuluidefrie5,,pecare dl.Weir a observat-o,au fost la pre-peli,td, qi la papagali 15. Acest obicei erste inteligibil prin faptul cd, aceste pi,siri slntobirynuite, in caz de pericol, fie s5 se ghemuiasc5, pe sol, fie sd, stea nemiqcate pe oramurir, pentru a nu fi deseoperite. Cu toate c5, la pS,sdri furia poate ft caaza princi-pall si cea mai obi;nuitd, a zbirlirii penelor, probabil cd, puii de cuc cind. sint priviliin cuibul lor sau g5,ina cu pui cind. ved.e un ciine apropiindu-se resimt oarecare spai-md,. Dl. Tegetmeier m5, informeazh cd,lacocoqii de lupt5, zbirlirea penelordepe capa fost recunoscut[ de mult in arena de lupti, a cocoqilor drept un semn de laqitate.
;\tunci cind se luptd, intre ei, in timpul jocului nupfial, masculii unorryopirle ili umfli punga gular5, sau colereta qi iqi rid.ici creasta dorsa15,16. Dr.(]iinther ntt cred"e insl c[ iryi pot rid"ica lepii sau solzii separat.
\redem astfel cit de general, la toate cele c1ou5, categorii de vertebrate supr, -lioitlo si la utrele r:cptile, a,pendicii dernr.iei se ridicS, sub influenla furiei $i africij.Dupir, culll ;tinr tlin clescoperirea interesantl, a lui Ktilliker, mi;carea este efectuat5,pt'in contractia rlnor mu;chi involunta,ri nestriali foarte mici 1?, adesea denumili
L3 Phaeton rubricauda, ,,fbis", 1860, vol. III, p. 180.1a Despre Strir flammea, vezi Audubon, Ornitholo-
glical Biographg, 1864, vol. II, p. 407. Am observat altecazuri in grriclina zoologici.
ri' Xt[elopsittauts ttndulttttts. Vezi o clescriclc a obiceiu-rilor sale, (iorrld, Ilanrlbool; rtf Birds of Australia, 186b,vol. IT. t).82.
16 Vezi, de exemplu, descrierea pe care am dat-o (TheDecent of Man, vol. II, p. 32) unui Anofis Si Draco [trarl.rom., p. 288 Ei 2891.
17 Aceqti mugchi sint descriqi ln binecunoscutele sale
lucriri. Sint foart.e lndat.orat acestui distins obselvatollrentru cI mi-a dat, lntr-o :crisoare, informalii asupr{rncelrria5i subiect.
MIJI,O,\CE DE EXPRESII;
u,rrector"es ,pili *, care slnt ataqali cle tecile perilor, penelor separate etc. Prin contlacliaacestor muqchi, perii se pot zbirli imt'diat, dupi, cum vedem la ciine, ei fiind in aceln-sitimp tra;i pulin in afara tecilor lor I ulterior perii sint repe de traqi in jos. Numi,rulenorm al a,cestor mri;chi minusculi de pe tot corpul unui patruped pd,ros este ui-mitor. Zbirlirea pl,rului este touryi ajutatf, in unele cazuri, ca de pildd, cel cle la capulomului, cler muqchii stria,ti ;i voluntari ai panni,culus c(Lrnoslrs, situa!'i dedesubt.I'rin acliunea acestor din urmi, muqchi, ariciul iqi zbirleryte lepii. Din cercet[rile luiLeydig 18 si ale alt,ora, se pare c[, fibrele striate se extind. de la panni,culus la unii dinperii mai mari, ca a'ibr'issaela anumite patrupe de. Arrect,ores pi,li, se contract5, nu numaila emoliile de mai sus ci ;i prin acliunea frigului asupra supiafelei pielii. imi amintescc[, atit catirilor, cit ;i ciinilcr mei aduryi d.intr-o regiune mai joasd, qi mai caldd, duplce au petrecut o noapte pe Cordilierii inghelali, li s-a zhirlit p[rul pe tot corpul, cala cea mai mare spaim5. Ved.em acela;i lucru ryi la propria noastr5 .,piele de g5,in5,"in timpul frisoanelor, inaintea unui acces de friguri. Dl. Lister a ccnstatat le, de ase-menea, cL gidilarea unei p5,r!i invecinate a pielii determin[ zbirlirea si proem.inareapilrului.
Din aeeste fapte este evident ci, ridicarea apendicilor dermici este o acliunereflex5, independent5, de voin,t5,, care trebuie luatd, in consid.eralie, atunci cind areloc sub influenla furiei sauafricii, nu ca o fortd, dobindit5, in vederea weunui avanta,j,ci ca un rezultat incidental, cel pu,tin in ma e m[surd,, al faptului ci, sistemul senzo-rial este influenlat. Acest rczultat, in m[sura in care este incidental, poate fi comparatcu transpiralia excesivd, din cartza unei dureri sau a unei spaime groza:r'e. Este toturyiremarcabil c5 o excitare cit d"e neinsemnat[ esl,e adesea suficienti, pentru a, d"eterminilzbirlirea p5,rului, ca atunci cincl doi ciini se fac ci, se luptd, in joacir,. Am v[zut dcasemenea cX,, la un mare num5r d.e animale aparfinind unor clase cu totul distincte,zbirlirea pl,rului sau a penelor este aproape intotcleauna insofitd, cle diverse miqcl,rivoluntare - gesturi ameninld,toare, deschiderea gurii, dezvelirea dinfilor, desfacereaaripilor qr a cozii la pd,sd,ri - Ei d.e emiterea de sunete aspre ; scopul acestor mipcd,rivoluntarel este limpede. Este de aceea aproape d"e necrezut c5, ridicarea coord"onart[, aapendicilor d.ermici, prin care animalul este flcut s[, par5, mai mare ;i mai teribilinamicilor sau rivalilor s5,i, ar fi un rezultat cu totul intimplitor ;i fS,rL scop al tulbu-ririi sistemului senzorial. Aceasta pare aproape tot atit de necreztt, ca qi cincl zbir-lirea lepilcr la arici sau a lepilor Ia porcul spinos sau a penelor ornamentale la multep5,s5,ri, ln decursul jocurilor lor nupfiale, nu a,r fi decit o ac!,iune lipsiti, de scop.
Aici lntilnim o mare dificultate. Cum se poate ca contrac!,ia [mugchilor-lu'rector es pili, nestriali ryi involuntari s5, fi fost coord.onatl, cu cea a d.iferililor murychivoluntari in acelaqi scop special ? Dacra am putea crede ci, inilial arrector"es fuseserlmurychi voluntari ryi ci, de atunci ei ryi-ari pierdut striurile ryi au d"evenit involuntari,cazrtl ar fi fost relativ simplu. N-u imi dau insf seama dac[, existi, rrreo d"ovad.5, infavoarea acestei ipoteze, cu toate c5, tranzi,tia contrar5, nu ar fi prezentat r'reo maredificultate, intrucit muqchii voluntari exist5, in stare nestriat5, la er^:brionii animale-lor superioare qi la larvele unor crustacei. De altfel, in straturiler rnai aclinci ale pierlii
' Ridictitorii plrului sarl lcspectiv ai penelor (Ltrad.).
aE LelultLrch der Ilisloloqie des Xltttscltt'rt, 1fi57, p. 82.
f)atot't'z arnallilitir{ii prof. \Y. 'frrrtrt't' rr}r t'rtras al accs-
tei lucriri.le ,, Quarterlv Journal of )Iicroscopical Sciencc",
181-13, vol. I, 1>. 262.
LA I\NINL\LB (i1
p[,slrilor adulte, reteaurl muscularl, estc', clupd, Leytlig 20, intr-o sttrrt' dc tlurrzi{it',fibrele prczentind numai indicalii ale unei strialii transverrsale.
O alth e,xplica,tie pare posibil5,. Putem admite c[ ini,tial s-a acfionat direcrtin rnod ugor asupra l:ur arrectores pi,li,, sub influenla furiei si a spaimei, pr:in tulbur.area,sistemului nervcs, dup[ cum se intimpl5, neind.oielnic si cu afa-nlmita ,,pielt'de giinir,ta noastr[ inaintea unui acces de febr5,. Timp de multe generafii, anima]r'le an fostrepetat proYoeate de furie qi spaimd $i, in consecin!i,, efectele directe ale sistemuluiIl.ervos tulburat asupra apendicilor dermici trebuie s[ fi fost cu siguranfri sporiteprin obi;nuint[ i'i prin tendinla forlei nervcase de a trece cu rigurinfl c1e-a lungultraiectelor olrirynuite. Yom g[si aceast[, ipatezil a puterii obi;nuinfei izbitor ccinfir-mati, intr-un capitol viitor, unde se va arilta c5, p[rul a,lienatilcr mjn.ta]i este influcn-,tat in mcd extraordinar datoritS, acceselcr lor repetate de furie ;i spaimi. De inclatice la animale capacitatea d.e zbirlire a fost astfel intiritS, sau spcritl, ele trebuie s[fr vdzut atlesea p[,rul sau penele zbirlite la masculii rivali ;i infuriali ;i vr'lumu] cor-pultti lcr zrstfel sporit. fn acest caz este posibil ca ele insele sa fi clcrit sri pa,rir maimari ;i mai teribile d.urymanilor lor prin luarea in mcd voit a unei atituclini amt'nin-!5,toare ;i prin emiterea d.e lipete asple, asernenea atitudini ;i suncte cler,-enincl dup5"un timp, prin obi;nuin,t5,, instinctive. fn acest fel, acliunile executate prin. contracfi:rmrr$chilorvoluntari s-ar fi ccmbinat, in acelaryi scop special, cil ct,lc' t,,ft,rrtuat(, d(' mrt;ch,iiinvolutttari.Este posibil chiar ea animalele, atunci cin,rl sint ercit:rte si vag tronftit'ntt,tlo oart'cart' tnodificare in starea p[rului lor, s[ ac,tic't]eze asupra lui prin cforturi rt'p(,-tate ale atenl,iei qi voinlei, deoarece rxvem motir,'e s5, creclem c[ voin!:r t,ste in rnisuri,sti influenlezo in mod- difuz actiunea unor mu;chi nestria,ti suu involunturi, ca irrperioada mipc5,rilor peristaltice ale intestinelor ;i Ia contracfia vt,zirrii urinare.$i nici nu trebuie si, trecem cu vederea rolul pe care l-au jucat poate variati:r .si stlec-tia rtatural5,, intrucit masculii care au reu;it sd pard mai teribili rivalilor lcr sau cc.lor-lalli duqmani ai lcr, daed, nu sint d.e o putere copleryitoatre, vor l[sa in medier rnai mullidescendenli decit alf,i masculi, care le vor moqteni calit5lile caracteristice, orieare arfi ele ryi oricum le-ar fi dobindit ini,tial.
(Jtnilareu eor"pului, ;i, alte nfijloace pentru a'inspi,t'u, fr'icd, unu;i lltt;rtru?r. -- Arnr-mite amfibii ;i reptile, deqi nu au lepi pentru a-i ridica sau murych.i prirr care sir pcatirfi ridicati, se m5resc cin.d. sint alarmate sau furioase^, inhalind aer. Este bine cunoscutc5, apa se intimpl5, la broa;te ;i la broa;tele riioase. In fabula lui Esop Boul g,ibt'octsctr,acest animal este fd,cut' s5 se umfle din vanitate ;i invidie, pinf ce crapri. Aceastiacliune trebuie si, fi fcst obervatS, din tirnpurile cele mai vcch,i, deoare ct' clupil cll.Ilensleigh. Sledgrvoorl 21, cuvintul toad (broasc[ riioas5,) exprim[, in mai multe clirttrelimbile europcne obiceiul cle a se umfla. Acest obicei a fost obscrvat Ia citeva rlintrespeciile exotice clin grldina zoologici, iar dr. Giinther estc de p[rere cil el t'stc (ionrul)la tot grupul. Juclecind prin analogie, scopul inilial a fost probat'il de a face ea eorpuls[ pard, unui dusman cit mai mare si mai inspdimintir,toar posibil I in.ri, in acest fel,a fost dobinclit un alt avantaj secundar ;i poate mai important. Atunci cind broaltelersint prinse de cir,tre ;erpi, cAre sint principalii lor clu;mani, t'le se rnirlcr:c uirnitor',a;a incit, dupi, cum rnlin.formeazra dr. Giinther', dac[;arpele cste cle tlinreusiuni rnici,nu poate ingh.ili broasca care in acest fel scap[.
)n I.e hrltttclt tltr II istttlttrlie dcs ).lcttsc:han, 181-r7, p, tl2. 2r I)ictionurg of Iirtolislt Iiltltttologtl, p. 403.
62 MIJLOACI] DE EXPNESII1
Carneleonii qi alte citeva qopirle se umfli, cind sint iritate. Astfel, o specie tri,inclin Oregon, Tapaya douglasi,li, este irrceat5, in miqcd,rile sale qi nu muqci,, insd, A e unaspect feroce: ,,Atunci cind. este iritat5,, sare in modul cel mai ameninfd,tor la oricei se prine in fa!,6, d,eschizinclu-qi in acelaqi timp larg gura ;i ;uierind. clestul de tare,dup[, care i;i umfli, corpul ryi d5, alte semne d"e furie"zz.
Mai multe specii d.e qerpi, d.e asemenea, se umfld, cincl sint iritafi. Vipera Clotltottri,etans este remarcabiH clin acest punct de vedere I cred insd,, d"upi, ce am observatcu griji, aceste animale, c[ ele nu acfioneazd, in acest fel cu scopul d"e a-qi mX,ri volu-rnul aparent, ci numai pentru a in-hala o cantitate mare d.e aer, arya incit sd, producfsunetul lor quier5,tor, surprinzd,tor d.e tare, aspru ryi prelungit. $arpele cu ochelari(cobra), cind. este iritat, se md,reqte pulin qi quieri, in mod. mod.erat ; in acelaqi timpins5, iryi ridicd capul in sus qi iqi dilatd,, cu ajutorul coastelor sale anterioare alungite,pielea d.e ambele p5,r,ti ale gitului intr-un d.isc mare qi plat, a;a-numita glugi,. Cu guralarg deschis5, are un aspect infricoqd,tor. Folosul astfel oblinut ar trebui s5, fie cons-i-derabil pentru a compensa rapiditatea oarecum redusi (cu toate c[, incd, mare) cucare, atunci cind sint dilata,ti, ei pot lovi duqmanii sarr prada, d,up5, acelaqi principiuc5, o bucatd, de lemn latd, qi sublire nu poate fi miqcatd, prin aer tot atit d.e repede citun bd,! mic, rotund". IIn qarpe inofensiv, Tropi,donotus macrophthalmus, care tr[,ierytein fndia, de asemenea \i dilatd, gitul cind" este iritat ; ryi este, in consecin!5,, adesea,confundat cu compatrioata sa, teribila cobrd,23. Aceasti, asemd,n.are serveqte poateca o proteclie pentru Tropi,donotus. O alt5, specie inofensivh, I)asypelti,s, clin Africade sud., se umfl6, iryi ld,rgeqte gitul, ;uierd, ryi se repede la orice intrus 24. llulli alli serpi;uierI, in lmprejur5,ri similare. De asemenea, limba scoasi, vtbreazd rapicl in afarii,,ceea ce poate ajuta la sporirea aspectului lor inspd,imint[,tor.
Pe 1ing5, quierat, ryerpii au qi alte mijloace de a produce sunete. Cu mulJ,i aniin urm[,, an] observat in America de Sud un garpe veninos, Tr"i,gonocephalus, care,atunei clnd" este tulburat,vibreaz[,raprd, virful cozi.i,care. lovind.u-se d.e iarba uscat[,
;i de crengu,te, produce un zorndtt ce poate ft aazit in rnod. distinct de la o distan!f,,cle aproape 2 metri 25. Teribilul ryifiorosul Echis car'inata din India produce ,,un sunetcurios, prelungit, aproape quierd,tor" intr-un mod. foarte d.iferit, anume frecindu-;i,,laturile cutelor corpului s5,u una d.e altatt, in timp ce capul rd,mine in aproape aeeea;ipozi,tie. Solzii de pe aceste laturi, qi de pe nici o alt5, parte a corpului, sint puternici,prevd,zuli cu ca ene dinfate, ca un ferd,stri,u, qi,^cum animalul incoldcit igi freacd, lzltu-rile una de alta, acestea se freacl intre ele26. fn sfiriqt, avem binecunoscutul caz alqarpelui cu elopofei. Cine a scuturat numai zorni,ito area unui garpe morl, nu-;i poatoface o id"ee justf,, d.espre zgomotul produs d,e animalul viu. Profesorul Shaler afilma, cir,
zgomotul nu poate fi deosebit de ce1 produs cle masculul unei cicacle mari (un honrop-ter), care tr6ieryte irr acela;i d"istri ct,27 . Atunci cind., la grfdina zoologiczi, ryarpelc cu
22 Vezi descrierea obiceiurilor accstui anintal, de dr'Cooper, dupi cum este citat tn ,,Nature", 27 aprilie1871, p.512.
23 Dr. Gtinther, Reptiles of Rritish India, p. 262.24 Dl. J. Mansel \Veale, ,,Nature", 27 aprilie 1871'
p. 508.25 .Iournril of Resrttrclrcs durirtgl tlte Youage of the Rea'
ole, 1845, p" 96. Ant comparitt aici zorniritrtl astfcl pro-dus cu cel al garpelui cu clopolei.
zB Vezi descrierea dr. Anderson, ,,Proc. Zool. Soc.",
1871, p.196.2? ,,American Naturalist", ianuarie 1872, p. 32. Re-
gret ci nu pot fi de acord cu prof. Shaler in a crcde cizorni.itoarea s-a dezvoltat ctt ajutorul selec{iei naturale,pentru a producc suncle care in;ali Ei atrag pirsitrile, a;alnciL si poaIti servi t'ir 1tt'arli ;tt'ptltri. Ntr vreltt trtl tr;isir trtir lrrtloiesc ci rtttcori acestt sture te 1rot. st't'vi acesttti
scop. lnsir concluzia la care am ajtttts, illlllmo c[ zorni-
LA ANIMALE 63
clopolei qi vipera Clotho ar'i,etans era,u foarte excitali in acelaqi timp, am fost extrem desurprins de asemflnarea sunetului produs de ei I si, cu toate c5, cel produs d.e ;arpelecu clopolei este mai tare qi mai strident d.ecit cel al tan Clotho ar'ietan s, totupi, stind lao distantS, de ci,tiva metri, d.e-abia am putut d.istinge peunuldecel5,lalt. Oricarear fiscopul pentru care sunetul este produs de una d"in specii, nu mi, ind-oiesc c5 el servegteaeeluiaqi scop celeilalte specii qi, din atitudinea ameninfd,toare manifestat5, in aceleaqiimprejurd,ri d.e mulli qerpi, conchid" cd, quieratul, zornditul ryarpelui cu clopo,tei rsi alcozii lui Trigonoeephalus, hirqiitul solzilor lui Ec'ltis;i dilatarea glugii cobrei, toateservesc aceluiaqi scop, anume s[-i facd, s[ par5, teribili duqmanilor lor 28.
La inceput pare probabil[ concluzia ci, gerpii veninopi, ca cei de mai sus, prinfapbul ci, sint atit de bine api,rafi de dinlii lor veninoqi, nu ar fi niciodat h atacali de,
vreun duqman ;i e[, prin urmAre, ]ru ar avea nevoie s5, provoace o spaim5, srrplimen-l,arir. Aceasta este d.eparte de a fi a$ar intruclt in toate collurile lumii ei slnt ilrrnare mdsurd, prad.a multor animale. Este bine cunoscut ch in Statele Ilnite porciisint folosi,ti la cur[,lirea regiunilor infestate de qerpii eu clopolei, lueru pe care-l rea-Iineazra in mod.ul cel mai eficient 2e. fn Anglia, ariciul atach qi devoreazdvipera. Dupi,oum aflu c1e la c[r. Jerdon, in fndia mai mult,e specii de qoimi ;i cel pufin un mamifer',Her"pesles, ucid. cobrele qi alte specii veninoase 30
; la fel este ryi in r\frica de sud. I{u estede aceea cituqi de pulin improbabil ca orice sunete sau semne prin care speciile veni-noase se pot face imediat recunoscute ca periculoase si, le fie rnai folositoare lor d.ecitspeciilor inofensive, care, d.ac6 sint atacate, nu ar fi in mi,surd, sd, pricinuiasci, vreunprejucliciu real.
Dupii, ce am vorbit atita d,espre qerpi, sint tentat sir, adaug clteva observaf,itdespre modul probabil in ea,re s-a d,ezvolt,at zorni,itoarea ryarpelui cu clopofei. Atuncicincl sint exeitate, diferite animale, inclusiv citeva lsopirle, iqi rir,sucesc sau vibreazd,din coad,[,. Acelaryi lucru se lntlmpin, qi la multe specii d.e qerpi 31. La grd,dina zoologicd,,o specie inofensiv[, Coronella Sapf i, vlbreazi, din coadi, atlt de reped.e, incit d.evineaproape invizibild,. Tri(tonoceTtlr,alus,la care ne-am referit mai sus, are acelaqi obicei ;extremitatea eo;;ii sale este pufin m5,rit[ si sfirpeqte cu o dilata,tie sferoida]ir.
it.rtl servcEte ca un avertisment ptrntru cei care i-ar de-
vora, imi pare mult mai probabilir, deoarece lcagi Iaun loc diverse caLegorii clc fapte. Dac[ acest ;arpe qi-arI'i rlobindiL zornliloarea q;i obicciul de a zorntii cu scopulrlc a atrage pratlti, r'stc putin probabil c[ el qi-ar fi folo-siL irrstrurnenLul in rnotl invariabil aLunci cind este furiossurr ltrlburat. Prof. Slrtrler atlolltI aproape acela;i puncLtle vc<lere ca mine despre modul de dezvoltare a zornir-iloarci ; eu am aceastS. pS.rere tle cincl am obscrvtrL pc'l'riqottoceJthalus in Arneric:r de Sud.
18 lJin descrierile strinse clc cnrind ;i publicaLc in,,.Iotrrnal of the Linnean Society", de citre cl-na Barbercu privirc la obiceiurile gerpilor din Africa de sud qi dindcscrierile publicale de mai rnulli autori, ca, de exemplu,rle Lawson, despre ;arpele cu clopolei din America de
Not'd, nu pare irnprobabil ca aspectul infioritor al ger-
pilor, preclrm ;i suneLele produse de ei, sd. serveasci de
asenrcnea la procurarea plirzii prin paralizarea sau, dupicrrnr este uneori denumitir. fascinarea unor anirnale mainrici.
2e Vezi dcscrierea dr. R. Rroln, in ,rProc. Zool. Soc.",1871, p. 39. Ill spune ci, de lndatii ce un porc vcdc urr
Sarpe, se repccle la el iar garpele fuge inrcdiat ce apirrcLln porc.
30 Dr. Gilnthcr (Beptiles of Britislt India, p. 3-10) sem-
naleazir distmgerea cobrelor dc cirtrc Iclmeumon sau
Ilerpestes, gi, cintl cobrele sinl pui, de cirtre pisirrile rlinjunglir. Este bine cunoscut cir pt-runul omoarir cu lr-doare qerpii.
31 Prof. Cnpe inriicri un numrir de spt'cii in lucraren su
Xlethotl of Creation of Organic T11pes, citatl in ,,Anrcr.Phil. Soc", 15 decembrie 1871, p. 20. Prof. Cope adopliracelaqi punct de vedere ca Ei mine despre folosirea dccitre ;erpi a anumitor atitudini Ei suncte. N{-am referilpe scurt la acest subiect in ultirna edilie a Originii spe-
ciilor. Cindpasajele din textul de mai sus au fost publi-cate, am aflat cu plicere ci dl. Henderson (,,AmericanNaturalist", mai 1872, p. 260) a adoptat un punct cle
vedere similar despre folosirea zorn[itului, Anume ,,dea preveni ca un atac sir fie executat".
MIJLOACE DE EXPRIiSIIi]
lnt, Luc:h,r:si,s, ciA,r{' r,,ste at,it de a,proape inrutlit cu sarpele cu clopo,tei, incit Linn6 l-aconsid,erat ca apar!,inind aceluiaqi gen,coada se term.ind, inl,r-un singur vlrf r.q&u cll uu.solz mar'o in fci'rnti cle ac spal,uiat. Dupir cum observd, profesorul Shakr, la unii qerpipielca ,,este ma,i imperfect, clesprins[ cle regiunea de la coacli, clecit intr-alte p[r!iale corpului". Ot, clacl, presupunem cd, capl,iul cozii unei specii strf,veehi americanes-a m[rit ;i s-a acoperit cu un singur solz mare, acesta cu greu ar fi fcst lep5,dat lafiecare nirpirlire consecutiv[. Jn act,st caz) el arfifost p[strat in mod.permanent qilafiecare pe'rioaclir tle crt,;terre: p(' ni[sur5, ce ryarpele crerytca, un llLru solz, mai lnareclc-,cit ultirr.ul, s-ar fi format deusupra aeeluia rsi ar fi tost t1e asemenea pir,strat. P.azapentru d.ezvolta ea zorni,itcarei ar fi fost astfel pusd, qi ea ar fi fost folosit5, in motlobirynuit dacd, aceastli specie, ca multe altele, ar fi vibrat clin coad5, ori de cite ori ar'fi fost iritat[. Nu poate exista indoia]X, e5, cle atunci zorni,itoal'ea s-a dezvoltat speeialspre a scrvi c?l tln instrumcnt efieace pentru producerea, cle snnete, deoarece c,hiarvertebrelor incluse in intcriorul ertlen".ita,fii cozii li s-a modificat forma ;i aderirirrtre ele. insl nu existir nici o indoialii cra cliverse strncturi cum sint zorniii-toarea ;arpelui cu clopolei, solzii laterali ai lui Er:h'is, gitul cu coastele cervi-cale ale cobreri ;i lntregul corp al viperer Abfito cu''ieta.ns, au fost moclificate cu scopulr,le a avcrtizn ryi gonipe clu;mani, speriinclu-i,dup5, cum sepcate vedea ryi la o anumitl"r,paslre, rniminatul ;oim-secretar (G,typoqerunus), cil,ruia i s-a modifical, intreaga struc-turi, cu sccipul tte a putea ucicle ;erpi f5ri, consecinle rele pentru el. Judecind tlupilce(':I ce am virzut ma,i inainte, este foarte probabil c5, aceast5, pasd,re iryi zblrleStc'pcrrele ori rle rritc ori atacir un larpe I este sigur ci, atunci cind se reped.e cri furieperrtru a :rtaea, un garpe, Herpeslrs-ul irsi zbirle;te p.irul pe tot corpul, da,r' mai a,lesc,cl de pc. coadii 32. Am observat de asemenea cL unii porci spinrlryi, atunci cincl sintirita!,i sau alarrnati la veclerea unui ,sarpe, vrbreazl rlpid diu eradd,, producind astft'lurlsunet,rlt,ost:bitprinlclvirearah.isurilorgoaleintle ele,a;a incit atit atacatorii cit liatacalii se strirduiesc sir parii, cit mai infricoryi,tori posibil unul, altuia ; ambii posedri,in acest scop, m.ijloace speciali zate, care, destul de ciudat, sint aproape acelearyiirrtr-nnele 61in aceste cazr\rt In sfirryit, ne putem da seama ci,, dac[,, pe d.e o parte, laryerpi acei inclivizi care au fcst cei mai in md,surir, s5, sperie ryi s[-;i goneascd, du;maniiau sclpat rle a fi clel'ora{i qi dacii, pe cle alti, parte, acei indivizi tlintre duqmaniiirt:rcatoli care arl supravieluit in numI,r mai ma e erau cei mai bine inzestrali pentruscopul periculos c1e a ucide ryi a devora lerpi veninoryi, atit intr-un caz,cit ;iin cel:il:rlt,viu'ia,t iik, lolositoare, plesuliunincl eil aceste caraetere l'e.qpective 'variaz[, trt'lnrit' ri-r l'ifos1, tlt' obir:r,i pir,strate prin supravicluirea celor mai ap,ti.
'L'xtqtrttt ti.nupoi gi liyti,rea u,rechilor de cep. - Prin mi;ca,rea lor, urechilcsint foarte t'rpresive la nnrlte animale I la unele insil, ca la om, la maimulele superioare;i la multe rumegirtoarer, ele dau gre$ in aceastti privin!,f,. O uqoard, d.iferenld, de pozi!,ieserveryte pentru a exprima ln rnodul cel mai elar o stare psihicd, diferit[, dupl curn plr-tern vedea zllnic la ciine ; aici nu ne ocupim ins5, decit d.e cazurile in care urechilesint trase strins inapoi gi lipite de cap. Se manifestf astfel o dispozilie agresivi. inslrrumai in cazul animalelor care se lupt[, cu dinli] 1 iar grija cle a impiedica ad.versarulsi le apuce de urechi explic5, aeeastf pozi,tie. In consecin
LA ANIMALE
poate deduce din rapoltul care existi, la multe animale intre motlul lor de lupti,;i tragerea inapoi a urechilor.
Toate carnivorele luptd, cri caninii;i toate, pe cit am putut observa, iryi tragurechile inapoi atunci cind. sint furioase. Aceasta se poate vedea in mcd permanentla ciini eind se bat serios ;i la c6!elu;i cind. se luptd, in joaci. MiFcarea acczt,sta estecliferitd, de cea cind. un ciine, satisfd,cut ryi mingiiat cle sti,pinul s[,u, are ure-chile cd,zute ryi uior trase inapoi. Tragerea inapoi a urechilor poate d.e aseme-nea f i obser vatri l a pisiculele care se luptd, in j oac5, ;i la pisicile maturecint sint realmente furioase, dup5, cum s-a ari,tat mai inainte in f igura 9.Cu toate ci in acest fel urech.ile sint aplrate intr-o mare md,sur[, totu;i adesea elesint puternic sfl;iate la cotoii ni,tr'ini in timpul luptelor dintre ei. Aceeaqi miryea e
este foarte b5,t5,toare la ochi la tigri, leoparzt etc. atunei cind. miriie asupra hraneiin menajerii. Risul a e urechi remareabil de lungi ryi, cind cineva se aprcpie d"e curycalui, tragerea urechilor inapoi este foarte b[tltoare la ochi, fiind deosebit d.e expre,qivii,pentru d.ispozilia lui agresiv5. Ch.iar una dintre focile urech.eate, Otaria pusi,llu, eareare urechi foarte mici, le trage inapoi atunci eincl se repecle in mocl agresiv sprepicioarele ingrijitorului ei.
Cind. se lupt[, intre ei, caii isi folosesc incisivii pentru a mu;ca Di picicareleanterioare mult mai mult d"ecit pieioarele postericare, pentru a lovi cu copita inclli-r[,t. Aceasta s-a observat atunci cind, arm5,sarii au sc[pat ryi s-au luptat intre ei ryi sepoate cle asemenea clerluce din felul rd,nilor pe care ;i le pricinuierc reciprce. Oricinerecunca;te aspectul nirr[vap pe care tragerea inapoi a urechilor il d[, unui cal. Aceastrimirycare este foarte clecsebitri de cca eintl el asculti, un sunet venind. din spate. Dacilun eal nd,ri,va; are trndinla in grajd de a lovi cu copita ind[rd,t, urechiler i se traginapoi din obi;nuinfi,, cu toate c[ nu are nici o inten,tie sau putinli, si, mu;te. Cindinsi, un eal isi aruncd,, in joac[, ambele picicare postericare in sus, ca atunci ctntlintrir, intr-un cimp deschis sau cind a fost de-abia atins cu biciul, el i;i lasi, in generalurech.ile in ios, tlecar€ce atunci nu se simte n[r[va;. Guanaeii se lupt5, silbatic curlinlii si prcbabil c[, o fac ad.esea, intrucit am g[,sit pielea mai multora, pe care i-amimpurycat in Patagcnia, adinc zgiriatil. Si tot arya fac ryi c5,milele ; ambele acesteanimale, cintl sint ir'itate, lryi trag urechile strins inapoi. Dupi, cum am observat,atunci cincl nu inten,ticneazri s5, muryte, ci numai s5,-;i scuipe saliva, insulti,tor, der latlistan!,zi asupra intrusului, guanacii i;i trag urechile inapoi. L'hiar ryi h.ipopotamul,atunci cincl amenin{ri alt hipopol,am, cu gura sa enormri la,rg cleschisir i;i trage m.icikrlu i ureeh,i inapoi, intocma,i ea un eal.
Or, ce contrast existri intre arrimalele cle mai sus ;i bovinele, oile sau caprcle,care nu-;i folosesc clinlii in luptd, ;i nu-;i trag niciodat[ urechile inapoi cind sintinfuriate ! Cu toate cd, oile ;i caprele par animale atit de blinde, ad.esea masculii se
angaieazh in lupte furioase. Intrucit cerbii fctrmeaz[ o familie strins inrud.it5, qi deoa-rece nu qtiam ca ei s5, se fi luptat vreodat5, cu din,tii, am fost foarte surprins d.e de-scrierea fd,cutfi tle maiorul Ross King despre elanii d.in Canada. El spune c6, atunci,,cincl se intimpl5, ca doi masculi sd, se lntilneascd,, iqi trag urechile inapoi qi, scrlqninclclin dinli, ei se repetl unul la altul cu o furie de ned.escris"33. Dl. Bartlett mf, infor-meazra ins5, ci, unele specii de cerbi se luptf sd,lbatic cu clinlii, aqa incit tragerea inapoia ureehilor de ed,tre elan este in concortlanll cu regula noastrri. Mai multe spccii de
:t:r 'l'he S',tortsmun urtrl Nalrrralrsl iu Corrarln, 1866, p, 5i3.
ut) MIJLOACE DE EXPRESIE
canguri linufi la grirdina zoologici, se luptii zgiriincl cu picioarele anterioare si lovinrlcu cele posterioare ; ei nu se mugcl insii niciod.ati lntre ci, iar ingrijitorii nu i-auvd,zut, nicicind tr5,ginclu-$i urechile lnapoi cind" sint infuriali. fepur'ii se luptd, mai aleslovind. qi zgiriind ; de asemenea se mugci, intre ei ; ryi qtiu d,e unul (rare a muqcat ;ia rupt jumi,tate din coada aclversarului slu. La inceputul luptei, ei iqi lasd pe spateurechile, insi, ulterior, cind" sar ,si se lovesc reciproc i;i,tin ureebile vertical sau le totmigcd, incoace qi incolo.
Dl. Bartlett a observat un mistre! mascul hlrjonindu-se d.estul d.e violent cuscroafa sa, ambii avincl gura d.escbisd, si urechile trase inapoi. Aceasta nu pare ins5,s5, fie o acliune obiqnuitd, in cazul porcului domestic atunci cind se hirjone;te cu alliporci. Mistrelii se lupt5, intre ei lovind in sus cu collii ; dl. Bartlett se incloie;te dael eiirsi trag lnapoi urechile. Elefanlii, care se luptit in acela;i fel, cu col!,ii, nu iqi traglnapoi urechile, ci, d,in contra, le rirlieir atunci cincl se reped. unul la altul sau la urrdu;man.
Iiinocerii de la grfdina zoolcgicl se lupt5, f olosind coarnele lor tle pe nas gi nu aufost v6,,zu[i niciodatl, incercind si, se mu;te, clecit num:ri in joacr-r, ; lngrijitorii sintconvin;i eil ei nu-rsi trag urechile inapoi atunci cind. sint irita{i cum fac ciinii;icaii.De aceea, afixmalia urmltoare a d.r. S. Baker 3a este inexplicabil:i, ;i anunte cri urrrinocer pe care l-a impurycat in Africa d.e nord ,ru avea urecbi, d.eroarcce ele fuseser'iimuryeate si rupte ln tirnpul luptei cle un altril cle acec.aryi specie, si aceasti rinrtilar'cnu este cltuqi de pulin rari,".
fn sfirrsit, in privin,ta maimulelor, unele specii ca,re arl llrccbi mobile ;i carose luptd, cu dinfii, de exemplu Cercopi,thecus ru,ber, iryi trag ureclrile inapoi cind sintiritate, intocmai ca ;i clinii, qi atunci au un aspect foarte d"u;rnlnos. ,\ltc specii, cumeste Inuus ecaud,atus, nu par sL acltoneze in acest fel. De asemenea, alte specii ._ ;iaceasta este marea anomalie in comparalie cu majoritatea altor animale - bi tragurechile inapoi, irsi arat5, dinlii ryi mormi,ie atu:rci cincl slnt mul,tumite cir au fost min-giiate. Am observat aceasta la cloud, sau trei specii de macaci ryi la Cynopti,thecus n'iger.Datoritd, obi;nuinlei noastre cu ciinii, aceasti, expresie nu ar fi recunoscutl nicicdat[drept una de bucurie sau de pld,cere de ci,tre cei care nu cunosc mai indeaproapemaimulele.
Ci,uli,rea urechilor". - Aceastir mirycare aproape cir nu necesiti, vr€o atenfie.Toate animalele care au capacitatea cle zl-qi mirycaliber urechile le indreaptd, atuncicind- sint surprinse sau cind. observS, indeaproape vreun obiect, spre punctul la carese uitri pentru a auzi vreun sunet din aceast[ direcfie. In general, ele i;i ridicil inacela;i timp capul, intruclt toate organele lor de sim! sint situate in regiunea eapului,iar unele dintre anim:rlele mai mici se riclicS, pe picioarele lor posterioare. Chiar spe-ciile care stau chircite pe sol sau care fug imed.iat pentru a evita pericolul se compor'tilpe moment in acest fel, pentru a stabili sursa ;i natura pericolului. Capul riclicat, cuurechile ciulite ;i ochii irrdreptati inainte dd, oricflrui animal o €rxpresicr neincloielnicd,de atenlie incordati,.
3a 7'|rc Nlle Tributaries of Abllssirtict, 1867, p. ,1,13.
(,.1.1'11'OLU L AT., 1'-I,T),1
EXPRESII SPECIATE LA ANIIVIAIE
Dif t:rit.cIttl tle llrrr.rrrit
r lir ciini, 1lisit,i, c1li, l'unl('giloltlt., rrrlirirrrlt' . lixltr"t.sirttlut'r't't'. rlt. rrrinit,, <lr' rrirrrirt, si rlt' slrrirrri.
(lAitti', - Arn tltrscris rrliti sus (fi.g. it $i 7) ltspcctul uuni ciinc apr'opiiniiu-rrcde un alt ciine cu, intenlii ostilc', anllrrre cu urcchile ciulite, clr cchij inch;cptafi atentinainte, cu p5,rul de pe glt ryi spina e zbirlit, s11 n1(rrsul remareabil rle leapirn, cri coad2,insusqirigidd,.Atitd.efamiliarneesteacestaspect,incitseziceuneorir[61u1 cmminicsci,,,se zblrleste". Dintre toate acest€a numai mersul leapi,n qi coada ridicati mainecesit5, disculie. Sir C. Belt observd, t c[, atunci cind un tigru sau un l1p este lor-it;d.e ingrijitorul s5,u ryi se lnfurie brusc, ,,fiecare muschi este iilcorclat, iai membreleslnt in stare cle contraetie puternicfl, gata si, sar5,". Aceastir inccrclare a mu$chilo];i mersul leapin, determinat de ea, pot fi explieate pe bazt prilcipillui obice i1l1iasociat, intrucit minia a dus neintrerupt la lupte inverryunate $i, fu] ct;nsecintli, 12excitarea violent'h a tuturor muqchilor corpului. Existil motivt' sil bilnqim cd, si;tprriulmuscular necesiti, o scurtl pregi,tire oarceare sau. un otlrccar'(' Erarl de [excitlrrt'l irtlervilor inainte cle a fi pus in acf,iune puternicii. I-'ropriilc mc,lt, .reuZutii niir rllrr lrra,ceastl cleduc{,ie,insit tru pot, sri aflu clacr]l accast;a estt o conclrlzic ridnrirri rlt'fizirrlt g'i.Sir J. Paget m5,infornreaztiinsii, cti atunci cinrl nrurychii sirrt brusc coptractlti cu cerlmai lnare for{i,, f6ri, vreo pregiitire, ei sint predispuryi ,.cir st] rgpir, ca in aazv\ 3i1c1 urrom aluneci, pe nea;teptate I aceasta se intimpld, insir, rareori atunci cincl o actiune,oricit cle violentd,, este executatfl, in mocl deliberat.
in ceea ce priveryte pozilia vertical5, a cozti, ea pare s:i c.lepinci5 (nu qtiu insidac5 a$a este ln realitate) cle faptul e5, muqcbii extensori sfuit mai puternici decitmu$chii flexori, aqa lncit, atunci cincl toli muqcb.ii pd,rfii postericare a ccrpului sintin stare cle tensiune, coad.a se ridic5,. Iln ciine bine d"ispus, alergind. lnaintea sti,pfurlluis5u cu pa$i vioi qi elastici, in general iqi poartd, coada in sus, c1eryi nu atit de rigicl caatunci cind este minios. Cind este l5,sat pentru prima datd, liber lntr-un cirnp tleschis,calul poate fivdztft' mergind la trap cu pa$i mari, elastici, cu capul;i coada ridic2te' L Analonul cutd Philosoptty of Iirpression, 18,14, p.190.
6-c,30{
{ ifi
foarte sus. Chiar vacile, cind se zbenguie de plfcere, i;i aruncl coacla in sus in moclridicol . La fel este si eu djferite animale d.e la grfldina zoologicl. in anumite cazttyi,pozi\ia
-cozri este insi, determinati, d.e lmprejuri,ri speciale ; astfel, de inclatl ee un
eal o ia la galop cu toatzi viteza, el i;i lasd, intotdeanna e<-,acla in jos pentru a opune eeirmai miel rezistenli aerului.
Atunci cind urr ciine este pe punctul c1e a sdri asupra atlversarului s[,u, elscoate trtL miriit stilbatir', urechile ii sint strins lipite ;i l5,sate pe spate, iar baza
superioar[ (fig. 1.4) dezgole;te din,tii,mai ales colfii. ,\ceste m.iqciri pot fiobservate la clini pi la c[,!ei eincl se
+;oae[. Insi, dacd, un ciine devine re-almente furios la joac[, expresia ise schimbi imediat. Aeeasta se da-toregte numai faptului cd, buzele qiurechile ii sint trase inapoi cu multmai multd, energie. I)acd, un cline mi-riie numai la un altul, buza nu lioste retrasir declt intr-o partt', anumcspre du;man.
IIi$e[rile unui ciine atuneicincl iryi arati, afec,tiumea fa!i[ cle stir,-pinul s[,u au fost descrise (fig. ti ;i 8)in capitolrrl al ll-lea. ]lle constautlin cobolirea capului ;i a intr.eguluicorp, care executi, miryeX,ri serpui-toare ryi clin intinderea ryi rniryeareaaozri. Ilrechile i se las5, in jos si sinttrase puf,in inapoi, ceea ce face ca,
pleoapele si, i se lungeascii si intre-gul a,sptlrrt al fetei sti se sr,himbe. Buzele atirnir, iar pzirul r[mine lins. ffoatt aeestetrli;citri situ atitutlini .\o pot t'xplica, cred, prin faptul ed, ele sint iu contple1riantitezti faJ,ri tle rrelt' rnnuifestzrtt' in mod tratural rle un ciine infuriat, intr-o starepsilricil dircct' opusti. Cincl ut] om ii vorbe;te numai sau de-zrbia flL at,entie ciilellis:1u, vedem ultimul vestigiu al aeestor:rtitudini intr-o uryoar[ miryearr'2r, (:,azti, flrirYreo altl mi;care a corpului si chiar fririi pleorytrilea urechilor. Ciinele i;i aratzi clt' ase-metlea afecliunea prin dorinfa, cle a se freca de stiipinul silu ;i cle a fi se[,rpinat ,si rnin-giiat uDor cu palmel rle efltre acesta.
Gratiolet explicir gesturile c1e afecf,iune cle mai sus in modul urmritor, $i citi-torul va putea judeca dacri erplica!,ia pa,re satisfie5,toare. Vorbind clespre ardmalein general, inelusiv ciinele, el spun€': ,,C'est toujours la partie la plus sensible d.eleur corps qui recherche les c:rresses ou les ctonne. Lorsque toute la longueur cles flanesdu corps est sensible, 1'anirnal selpente et rampe sotls les caresses ; et ces onclulationsse propageant le long cles museles analogues des segments jusqu'aux e'xtr6mit6s de
2 I)c ltr I)lttlsiortrtnrfr..., 1fi6,i, p, lii7 si 2lli.
l,'ig. I 1. -- (iap <lt: ciintr nririind (dcserrat. rlrrpi nul rrrri rlr.dl. Woocl).
I,,\ (;iINT 6{r
la colonne yert6brale, la queue se ploie et stagite"*. Mai tleparte, el aclilugil cti,
atunci cind. ciinii sint afectuo;i, i;i lasl-r urechile in jos pcntru a exclude tr;ate iiullc-tele, arya incit toati, atenlia s:i le fie coneentrat[ rrsupra, mingiierilor 'qtirpinului.' biinii au ryi un alt mod remarcabil cle a-$i ariita afecliunea, ttnllme linginrlmiinile sau obraznl std,pinului. tTneori, ei ling;i alf,i ciiui, si atunci intotdeauna pe
bot. Am vhztrt, cle asemenea ciini lingind pisici cu ciu'e erau prieteni. Act'st obictri :lluat probabil1a;tere din faptul cir fernelele i;i ling cu grij5, cirfehir.sii -- cel ni:ri prelic
1
obiect al dragostei lor -cu scopul cle a-i sp[la. Adesca, ele i;i ling cilleluryii cu mi,ltli"trigrd,bite c1e citeva ori dupir o absen,ti, srrurt'it, pare-,.re c1iil tlragoste. -\stfel. aecst cbict'ilrebuie sir fi fost asociat cu emr;tia cle clragcilte, oricum ar fi luat el na;tcrc ultt'r'irir.Aeqm, acest obieei este atit, de puternic ereclitnr, incit este trausmis in rncd. cgal laambele sexe. Recent, cirlelei mele terier i-:ru fost ueiusi puii si, cu tcate c[ a fcst intot-cleagna o fiin,t[ foarte zrfectuoaszi, um fost foarte surprins cle mcrlul in ('are a incereatatunci s[-qi satisfacii clragostea materni instinctivir, ccnsacr'inc1u-rn.i-tl trie. inl r.lcrintaei de a-mi linge miinile devenise o pasiune rle nepotolit.
Acela;i principiu explir.[ probabil de co, atunci cincl sint afectucsi, ciinilr'r' 1e
plaee sii se frece cle stlpinii lor sau s[ fie sc[rpinnfi sra,n mingiiali u$gr c'ri pahrrt tlt'
"[tre acerytia: cleoarece, din faptul cri i.si al:iptcazh ci,!eii, ccutactul c'u tlll olrit't't'iubit a d.evenit puternic asociat in mintea lor cu ernclia rk'd.ragost('.
Sentimentul de d.ragoste al unui ciine pentru st5,pinul sirn cst(' contltittat cu utr
sentiment puternie cle supunere, ca e e'ste inrurlit cu frica. De i.tcc('a ciinii tttl trttm:lica$i lasir, cnrpul in jos si se tirisc pulin cinrl se apropie de stirpinul lor', t:i, ttltt'of i, st'
arunci, la p[mint cri burta in sus. Aeeasta este o mirycarc cit sle poate dt' opusit oricitlrtisemnde rezisten!6. Ani avutpevremuri uncriine mare, c,[,rui:i titr-i erA (le ]t;c frieir sI se
batd, cu alli clini, insfl un ciine ciob[,nesc din vecin.ltate, cu aspect dt'lup, eu toatec5, nu era feroce ;i niei atit cle puternic ca :rI meu, avea o influenlir ciuclatf asupraacestuia clin urmi,. Atunci cinrl se intilneau pe clrum, eiinele rneu se repezea de 0lliet'is5,-t intimpine cu coada virita, pulin intre picioare ;i cu pirrul lins, apoi s,e artlnca lltprimint cu burta in sus. Prin aceastir acfinne, el pd,rca sit spunli rri:li clar tlt'cit prilreuvinte : ,,Uite, sint sclavul ti,u".
O dispo zt\ie plzicut5, ryi o stare rle ercitafie, asociate ctt afccJiutt(' sre tnattift'stli l:r
unii ciini intr-un mod. foarte ncobirynuit, annme riniincl. At't'st flpt :t fost olrsrr't'l'rtt
cu mrtltli l'remt'in urmir de critre Somerville, care sptln('a:
,,ll.irrjind inrbietor, ciinele sc gtttlttlir,Se lirlgtc stneLit, la tinc si st'-ttcltitte.
Sc t'idicir st,t'lluintl ctt ttl'trile tttttflatt,Ilr ttchii trrari;i ne.qt'i i stl toltest:
ln tlulcc lingtt;irc q-umilit ft'ricit't".
('l'he Oltuse, cartea l)
Maid.a, celebrul ogar al lui Sir Walter Scott, avc.a acest obieei, care este conlunla terieli;i pe care l-am-observat cle asemenea la un $pi,t qi la un ciine cicblne sc- Dl.Rivi0r:e, e,are s-a ocupat in mod. special d.e aceastfl expresie, m5, infotmeazra c[ ra,reori
* ,, iuLotclcauua partea cea urai ser-rsibili a corpulLli
cstc cea care cauLi rningiit'rilc satr le acordzi. ALuncicinrl cot'pul csLe scnsibil 1tc toatir lungitnca lui, uni-rrurlrrl st'r'prricste si so Iirisle srrll rningiicri : ;i lrt'r'stt'
onclullri propaginrlu-srr de-a lutrgul trlu;e ltil0r tlltalog
ai segtnent.elor ltinir lt extl'errrit ir !ile coioanei vt't'tt'lrt'ltlt',
coacla "" itrgs\'oAic 5i se agiti " ( N. 1t'rtt1.;.
este manifestatd, in mod des[virqit, irr"s[, intr-un grad rnai mic e a cste fcarte obirsnuitir.Atunci clnd. rinje;te, buza superioar5 este tras5, inzipci, ca la niir'iit, a;a incit canjniisint clezveli!,i ;i urechile sint de ar.ernenea trase inapoi, insi aslr€c:tul gt'ncral al anirna-lului arati, clar ci, nuresimte minia. Sjr C. Rells observfl : ,,i\t'unci cind c'xprim5, afe c-
fiune, ciinii au o uryoard rdsfringere a buzelcr, rinjerc si adulmecir, printre zbenguieli,intr-un mod care amintegte risul". IJnele persoane vc'rbesc d.espre rinjet ca despre unzimbet, insii, daci, ar fi intr-arlevI,r un zimbet, ar trebui s5 ved.em o rnirycare a buzelorgi ureehilor, cle;i mai prririun!atra, ca:rl,unci cincl clinii latr[ cle bucurit', ce€a cerru este c,azrtl, cu toate ci, ad.esea un litrat de bucurie urmcazL unui rinjet. Pc de altiiparte, atunc:i cind se joacd, cu tcivzrrlryii sau st[pinii lor, ciinii irrtotd.t auna se fac ci,murycri ;i apoi iryi trag inapoi buzele ryi ure chile, clesi nu pr€a tare. De ace ea bzinu.iesc cd,
la unii ciini existd, o tendinf5, ca, ori de cite ori resimt o pllcere intensS, combjnat5 cuafecfiunc., sir, aclioneze prin obiqnuinlil ryi as:ccjatie asupra acelcra;i murst'hi, ca ryi t'inds-ar rnu;ca reciprcc in ioaei, sau ar mu;ca miinile st[pinilor lor.
In capitolul al II-lea am clescris mersul ;i aspe ctul unui c,iine cincl cste vcscl
ryi:rntiteza pronun!ata, prezentati, d.e acelaryi animal cind e"ste cleprirnat ;i dczamtigit -(itl ca,pul, urechile, corpul, coada, ryifiilcile cirzute;i cu cchii posornorili. In asteptarcavreunt'i plirceri mari, ciinii salt[ ryi sar in tr;ate prir'{,ile irr rnr.rl extravagant si latlir dclrncrrrie.'J'endin!:r, de a ll,tra in :reeaslir, dispazille t'ste et'ctlitari sutt st' irttiltx'rytt'lll :rnumitr'fits(-': ogarii lareor'i l:rtrir, irr r.r'('nlc ('o ;pi!ul latrir at,it, t.lt'trt'itt1t't't'ttpl,ir,l,urrci cind pleac[ la, plinibart'en stlipirrul lui, incit rlevino o pitottst,t'.
O durere insupcrrtabilii cstc t'rprintati'r rle triini aprcape in act'laryi lcl c:t ;i tttttltt,alte animale, arlume urlind, zvircoUndu-;i ;i rd,sucindu-;i tot corpul.
Atenfia se rnanifestir, prin ridicarea capului cu urechile ciuliter;i cn cchjiinclreptali fix spre obiectul sau in djreelia in care se uit[,. I]ae5, este vor'ba de rin sutreta cilrui sursi, este necunoscutS,, aclesea capul este intors oblic clintr-o parte intr-altzr,intr-un mod. ertrem de semnificatil', pentru a apre eia, se pzlre, cu mai multir, exacti-tate din ce parte vine sunetul. Am vrazut; in,cd, un ciirre, foar'te surprins r1e un llouzgomot, intorcindu-;i capul intr-o anumiti parte din obi;nuinlit, cu tcate eil i;i dticlezr
bine .qeanra de unde l'ine zgomctul. Ilupi, curn s-a arirtat mai sus, atunci cind atenliaeste stirnitir, in vrcun fel, in t,irr,p ce cbservi c:u ate nJ,ie vreun cibiect, sau sint ocupa{iascultind vreun sunet, ciinji aclesca riclicir o labii (fig. 4) li o !'in incloitil, ca ;i cintl s-arllpropia, inctt ;i pe furi;.
I:a o spairnil grozavii, ciitrcle F,e ar:tlncl la plntitrt,, ur']ii si i,1i ovil(itlcltzit cxel'e-tiile I crcrl in-sai, eil p[rul nu i se zbirlcstc, afat'ri nurnai tlar'ii t'esirnte minie. Arn vitznt'un ciinc. foarte inspeiimintat de o fanfal I ('are ciuta zgomott,s itt veciniltatca casei ; tof irnurychii eorpului ii tremurau, inima ii palpita atit cle repecle incit bltzii]e aprozrpt,citrlu so puteau nurn5,ra;i gifiia cu gura larg cleschisd, din lipsf cle aer, Ia fel cum faceun om ingrozit. Toturyi, ciinele nu era oltcsit I eI nu ficuse de'cit ,.[ umble prin camerl,cle colo pinl colo, incet si nelini;tit ; zrua) cnrr]cra era r[corcasd.
Chiar un neinsemnat gracl tle fricf se mzinife,sti invaliabil prin ecada care este
strins5 lntrcr picioare. Aceastri stringere a cazit (intre pieicare)este inscfitd, de tragereainapoi a urechilor; ele nu sint insri strins lipite cle eap, ea la miriit, ;i nu sint li,satein jos ca atunci cind ciinele este mullum.it sau afectucs. C-rind doi czilei tineri se fugir-resc reciproe in joacri, cel ear€' r'ste fugi,rit tine intotcleaunA coacla intre picioare. frir
3 ,lrtalomy antl Pltilosoplrrt rt[' ]irltrcssiort 1S I t, p. | 1t).
L,,\ (,ilNl
fel este atulci cild lu ciilr.r'. in cea nlai bulir dispozific, gcneste ca utr tlebu[, clescriincl
cerrcgri sau opturi in iurul stzipimrlui siru. El procedeazl atunci ca ;i clnd un alt clinel-ar f uglri. Acest fe] curios d.e joac[, care l rebuie sL fie tiunoscut tuturor celor care s-auocupat de ciini, poate fi provocat mai ales dup5, ce animalul a fost pu,tin surprins sau
spefiat, ca atunci cinct st[,pinul siu s?tle brusc spre el in semiob'qcuritate a amurgului.in acest cazt ca ;i atunci cincl tloi c[,,tei se fug[resc reciproc in ioaeir, s-ar prirea cii cel
rirm[,rit, se teme sti nu f ie apucat cle coacLi, insir, pe cit am putut afla, rareori ciinii se
prind reciproc in acest fel. Amintrcbat o persoitnri care a linut toatl viala eiini pc'ntruvin[,toarca rle r.ulpi ;i care s-a intt'resat, la rindul s[u, la alfi vinzitori cu e'xpcrienlaidac5, au vlzut vreoclatfl ciini cle vintiloale apuclnd vulpea d.e cr-adzi I ei nu au v:izutnicioaclfl,tfl acest lucru. Se pare cii, atunei cirrd. un ciine este fug[rit sau este in pericolde a fi lovit din spate ori s5, cadi, ceva pe el, in toate aceste cazltrr el dore;te s[-ryi
retrag5, cit mai repede posibil tot trenul pcsterior ;i c5,, dintr-o oarecare simpatie 'qauteg5turi, intrc rnurychi, coada este atunei trasi strins spre interior.
O mirycare asern[ni,toare cu cea dintre partea posterioarit a corpului qi coadilpoate fi observatri ryi la hieni,. Dl. Rtrrtlett mi, informeazh c[,, atunci cincl cloud, hieneic lupti, intre ele, acestea sint reciprcc con;tiente tle teribila putere a f[,lcilor lor ryi
sint ertrem de precaute. Elc' ;tiu prea bine c[, clacit unul clin picioarele lcr ar fi apu-cat, ar fi irnediat zclrobjt in buciitcls I c1e ace ca ele se apropie una cle alta ingenuu-chelte, cu picioarele irrtcarse cit mai mult pcsibil spre interior ;i cu intrcgul lor colplpleca,i;, arylfincit sir, nu prezinte nir,i un punct prceminent, coacla fiincl in acelaqi timllstrlns b[,gat5, intre picirxrrr,. in aceastir pozi!,ie, hicnele se apropicr una t1e alta cu corpulexpus lai,eral s:r,u chiar pllrJ.ial g11 .sprlteltr intols.l)e asenlettea la cerbi, atuncj cind sintfurloqi si se luptl,, mai multe specii lin coada intre picioart'. Cind un eal lncearoir,f iind pe-clmp, sil rru stt' in ioacii, partea posterioa,rri it unui a lt cal sau cind. un bd,iat bruta"lloveqier un md,gar pe la spate, partea posterioarf ryi ccada sint trase ina,poi, cu toatecL acest act nu pare sX fi fost fricut numai pentru a sa,lva coada de a nu fi vd,tl,matti.Am vd,z;git qi contrariul acestor miDcriri, lntrueit, atunci cind un animal merge repede,cu paryi vioi qi elastici, coacla este ,tinuti, aproape intotcleauna in sus.
Dupfi, cum am spus, atunci cind un ciine este fug[rit ryi se ind.ep5,rteazh' f_rrgintlt
el lpi line urechile indieptate inapcri, clar intoarse in afarir cu scopul, in mod clar, der
^ aLtzr paryii urmfiritorului. Din obirynuin!5, cl line urechi]e adesea ln aceasti pozilieqi coatla intre picicarc atunci clncl pericolul este evident clin fa{[. Am rema cat d'e
repetate ori la c5,1e,aua mea terier, timiclzi, ci, atrurci cind ii era fricfi de r,-reun obiectclin fa!,a ei, a cinri natur5, ii era perfcct r.,uncscutri ;i nu avea tteYoie si, o cercetezer
sa iryi finea totupi timp inclelungat urcc,hile si coada in a,eeastir, pozi!,ie,. exprimitrd tr
stare der nt'lini;te. Nelinirytca flrr-lfricil o erprimu La, fel; astfel, intr-o zL amic;it dincasl exact atunci cind. acee:rryi clfea qtizr cir i se va :rduce rnincarea. Ntr arn ch.emat-tt I
ea linea foartc mult s5, mir instoleasc5, ryi in acela,:ri tinrp iryi dorea rnult mincarerar ?r$tt
c; st,[,tea pe loc, litindu-se mai intii intr-o parte, apoi intr-alt,a, cu coacla itrtre picioare
ryi cu urechile trase inapoi, erprimind vldit nedumerire ;i neliniqte.' Aproape toate mi;c[rile erpres.ive d,cscrise pini acum, cu excepfja rinjetului
4e bucuti", sitrt innir,scute sau instinctive, intrucit r:le sint comune tuturor ind"ivizilor,tineri;ib*irini, d.in toate ra,sele. Ilajoritatea lor sint cle asem.enea comune strlmo;ilorinclep5,rtali ai ciinilor, antulie lupului ;i ryacalului, iar ttil"c'le din ele altor specii dinaceearyigrup5,. Atunci eind sirrt; rningiia!i rle stripiniiIor, lupii;i ;acalii imblinzi{i sar cle
bleurie, Orr.r din coirrlt"r., iqi pleo;te,sc urechile, ling miinile st:lpinilol' lot, i:e tir[se ;i
12 UXI)IiESll SI'11CIAl,E
chiar se arunci pe jos cu bulta in sus a. Am v[,zut' un $acal african din Gabou,2rserrrir-nfl,or ctl o r-ulper care iryi lti'sa urcchile in jos cind c'ta mingiiat,. Cind sint speria{i,Inpii gi;acaliii;i bagil coacla intrc'picioare, iar un $acal imblinztt a fost descrjs cunrzllt'rga in cerc sau fircincl opturi, ca un ciine, in jurul st[pinului s5,u, cu coada intrepicioare.
S-a afinnut 5 cli vulpile, oricit tle inrblinztte, r)u executa nici ulta din miscfri]et,xpresive ck' ntai srIS, ceeri .. nu este insii absolut exact'. in urml cu mul.ti airi anrobscrvAt la grricl.iua z<lologicir - 1i irnl nr-rtat faptul la timpul s[u -' crurn ovulpc cnglezeasc5, perfect imblinzitir, atun"ci cincl er'zr rningiiat5 de ingrijitorul eictir,dezr din ccarlir, i;i plt'ostt'tr urechile ;i apoi se trintea la primint cu burta in sus. \'ul-pea nezrgrir clirr America de }iorcl i;i pleoryte;te ryi ea urechile intr-o rnici mdsur[. Credinsir cir r.ulpilc' tru ling nicioclat[ rniinile st[pirrilcr lor ryi am fost asigurat c6, atuncic,irrcl sint infrir,ofat,e, rm-;i bagir tticit;ilatti coacla itrtre picioare. I)ar,:i se admite expli-ca!,ia p(' (:ar(' irtn tlat-o tlt'spr'(' ('xpt'('sia rtft'cfiunii 1a triini, atulrci s-Ar pi,rea ci, anima-lelc'care lnr rrll fost ttit'iotlitt:i rlotrtcsticitt', al]ult]e lupii, sacalii si chiar vulpile, aud.obindit tot,u;i, pt' buza print'ipiului autitezei, anumitt, atitudirri expresive, deoarecenu este probabil ca a,ceste anirnale, captive in cu;ti, sii le fi invafat imitincl pe ciini.
Ilisict. -----,\nt descris mai sus ac!,iunile urrei pisici (fig. 9), atunci cincl estef uliousii, si nu inspd,infntatX. Iiit se lipe;te de plmint, intinzindu-ryi din cind in cindpiciotu'ele anterioare eu ghearele scoase gata de a, lovi. Coada o !,ine intinsi,, iincloitirla virf suu o arnnci clintr-o p:rrte intr-alta. Plrul nu ii este zbirltt, cel pu{in nu eratr;a in cele citcva cuzuri observate de m.ine. Urechile sint strinse inapoi;i dinlii sintdezvelil,i. Ille miriie incct ;i srilbzrtic. Putem intelege de ee atitudinea acloptatl, depisicir cind s6. pregiite;te sri se Iuptc cu o alti, pisicl sau eind este iritatl, in vreun fel()rll'(,crrre este at'it c1e diferitS, de cea a unui ciine care se apropie cle un alt ciine crrr
intt'n{ii ostile, deoarece pisica isi folol:t'rste piciozrrele anterjoare pe ntru a lovi, c€ea cet,xplicir pozilia lipitti, cic' pirrriitit, conv()nabil;r sarl necesard,. Ea este cle aFtemen('arnult rntri obi;nuit,ir decit ciinele si, stea ascun"qI, ;i s5, sar[, brusc asupra prdzii sale.Il u se poate atribui cu siguranlir niei o cauzir faptului cd, coada este indoit5 sau mi;cati,clintr-o parte'intr'-rrlta.;\ecst obicei este ccmurl multcr animale, de pildi pumeirrtunci cincl se preg[teryte sir sar5,6, ins[ nu existi, nici la ciini, nici la vulpi, dup5, cumrletluc tlin tlescrierea ficut,ir, cle t1]. St. Job,n unei vulpi stind la pindi, pi apucincl unicpult, rte cinrp. ,\m v5,zut mai sus c[, unele specii d,e ;opirle ryi diferi]i ryerpi vjbreazllzrpitl rlin virful cozii atunci cincl sint excitali. S-ar p[rea c[ la o excitare putcrnjcire-xistir o tlorinfii, nt'controltrbi]ri cle zr fa('t' mi;clrile. celc' rnai diferite, datoritd faptuluit,ir ftirfa nervoasi, este Uberatir in exces clc centrelelsenzitivc excitate I decarcce eoadariunrine libc,rii ;i rni;r'tirilt' ei nu tulLrrrll pozilia generalir a eorpului, ea este irit'ioitl,\rlrr nri;catil in toute pft'file.
ll}rate mi;cLrile, unt,i pisici atunci crilcl t'ste in dispo zi,tie afectuoas[, sint in corn-plt'tr-u antitezi, cu cele pe care tocmai le-am d.escris. Pisica st[ in picioare, cu spinareangor arr,uitir, t'u coada ridicatir, vertical gi urechile ciulite li ili freac[, obra,jii qi laturilt'
I (irrclrlcrrstzictt dri rnultc dctalii in tlescrict'e:r gacalultti
irr ",Nov. Comm" r\cad. St'. Irtrp. Petrop.", 1775, vol.\X, ir, .l 19" \Iezi de ascnrcrrca o altir t'xcelenti descri-
crc a rilriceirrrilot'si ir joculrri acestrri atritnirl in ,,l,ancl and
\\iatci"', 18fi9. Locot. .\nnesler'. din nt'tilct'ie, mi-a comtt-r"ricat clc asernenea ciLeva detalii in privin{a ;acalului. Am
fticuL ntrmeloAse cercet.irri in lcg'itur[ cu lupii qi ;acaliicle ltr grdclina zoologic[, pe care i-arn obselvat pct'sottal.
5 ,,I-and and Water", 6 noicnrbt'ie 1869.6 Azara, Quad.rupides rlu Pcu'aguctp1, 1801, vol. f, p.
1 36.
T-A I'ISICI
corpuhri de stirpinul sau st,ipina sa. l)orinfa de :r se freca r1(, ceva estt' atit de putenricirin aceast[ clispozitre, furcit ad.esea pisicile'pot fi vlzute frrcilrclu-Fe tlt'picioarele ,s(,au-nelor sau ale meselor sau de pervazurile uqilor. Acest mcd de a exprima afeetiurx atr luat probabil n"a;tere prin asocia,tie, ca Ui in cazul ciinilor, din faptul cri mama i;irrliipteazzi ;i rlezmearrlzi puii ;i poate rlin faptul cir puii se iubesc si se ioacfi intre ei.0 alti, atitudine cn totuldiferitir, expri-mind plircere a fost descrisit mai sus,;i arrrlme morlul curios in care pisicik,[inere sau r,hiar b[trlne, cin.d sint mul-lrrmite, i;i intind alternativ picioareleilntericare cu flegetele ra,sfirate, ca ryi
cind ar apirsa ;i ar suge rlin sfircrrrilerna,mei lor. Aeest obicei este unalogaceluia cle a se freca de ceva in mir-sura in care ambele se deduc dina,cfiuni executate in perioada aLip-t,d,rii. Nu pct spune insi, cle ce pisi-cile ili aratir, afecliunea prin frecaremult mai mult clecit o fac ciinii, cut,oAte c5, ;i acestora le place eontactul(iu stripinii lor, ;i de ce pisicile tluling clecit intimpl5tor miinile priete-ruilcr lor, pe eind clinii o fac intottlt,a-utra. Pisicile se curiiti lingiirclu-;i blarrarnri des tlecit o fac ciinii. Pe de altirparte, limba lor pare' mai pufin potr:i-vitzi pentru acest lucru decit lin:ba rnailungir, ,1i mai flexibiki a ciinelu j.
Cintl sint inspaimintate, pisicilcser ridicl ln picioare ;i i;i arcui€r'c spii-tt'le in modul binecunoscut 1i hrrzliu.Ille scuip5,, ;uierf sau miriie. Pirrul depe tot corpul qi mai ales cle pe ccladi se zbirlt,;tr,. in cazuri!e observate t1t, nrine, partca delabazacoziiestericlicatirin su,s, virful f iincl clat in llituri I uneori insL, coacla (fig. 15)estenutrrai pulitt ridicat5, 'si indoitzi intr-o parte cb.iar cle la bazil. Urechile sint trase lnapoi;i d.inlii sint dezvelili. Atuuci cincl cloul pisicule se ioacir inrpreunr'r, aclesea una clinele cautir, sL sperie in acest fel pe cealaltzi. Din cele vd,zute ln capit,olc.le anterioart',toate formele cle expresie de mai sus pot fi lntelese, afar[ tle arcuirea extremd, a spa-terlui. imi vine sti cred ci-i, zr;a cum multe pdsfri i;i zbirlesc penele, isi desfac aripile;i coadzr pentru a prirea crit mai mari, tot a;a pisicile se ridicf cit slnt de mari, irsiarcttie'qc spatele, adesea isi riclici pa,rtea hazalra a cozti;i i;i zbirlesc pir'ul itr acela,ryiscop. Se pare ci,, atunei cind este atacat, risul i;i il.rcuieryte spatele si in aceastl ati-tucline este prezentat ;i de Brehm. ingrijitorii grlclinii zoolcgice rrri au vrazut ins5,niciodata, r/reo tendinll cltre aceastl acf,iune la felinele rnai rnari : lei, tigri etc. ;
acestea nu au nrotive cle a so terne cle vreun alt animal.
r ,t.2.)lr - ^\ "
' t-* '.^ \" ^ ."*'' ':- :
, ?'\. .,q
,^-f'-' '
tle ull ciine (tlcst'nat ttullircll. \\'ootl ).
7l F]XTIITESII SPECI,\]-E
l.'isicile isi folor:csc vocca ciL rnijlcc cl"e exprimare, erni{ind, sub impulsul a
cliferite eruolii sau d.orinfe, cel puf,iD gase sau gapte sunete deosebite. IInul d.intrecele mai curicase sunete este cel produs cind. toarce d.e sa;tisfaclie atit in timpul inspi-ratiei, cit ;i :rl erpira,tiei. Purna, ghepardul qi ocelotul [tigru] din lVlexicl t,orc de ase-rnenea, ; tigrul insir, cirrcl este mullumit, ,,emite un freamd,t scurt, caracteristic,insojit rle inchiclereir plccapelcr"T. Se pare c:i icul, jaguarul qi leopardul nu torc.
(lai. - Cfurd sin"t infnriali, caii i;i trag rircchile st,rins inapoi, iryi intind. capulhrtrintc ;i l;i dcscripcrl parlial incisivii gata sti mu$te. Cind sint gata s[ lor-eascfazvirlind rlin copite, ci iryi trag in gencral, din obirynuin![, urecb.ile ind5,r[t, iar ocbiisint intlreptirli inapoi intr-un rnod foarte ciudat 8. Cind sint mullumili, de pildl, cind.li se acluce in grajd vreo hranii preferatd,, ei lqi riclic[, qi ili lntind. ca,pul, i$i ciulescurech.ile ryi, uitinc.iu-se atent la prietenullcr, ad.esea necheaz6,. Ner[bda ea este expri-matl riciincl p5,mintul cu copita.
Acliunile unui cal sint foartc. expresive cind este foarte spe'riat. Odati, calulrneu s-a speriat tare tle o scrmirnS,tcare acoperitl cu oprelatriryicare,oeaflaintr-un cimpdesch.is. El ryi-tr, rirlicat capul atit cle sus,in.cit gitul a clc,venit aproape vertieal, ceeace a fir,cut din obi;nuinli,, cleoarece maryina se glscamai jos pe o pantl ;i nu putea fivii,zutir, rnai clar: prin ridicarc,a capului. I)aeil ar fi venit vreun sunet d.e la ea, niciacel sruret nu ar fi putut fi atrzit rnai clar. Och.ii ryi urechile calului erau intreptafiaterrt inuirrt;c; ii putearn sinrti prin 5a, llritfiilt'inirnii. Fcnt[irtd violent prin nirilelopii, dilal,atu ryi irrtoltrirrr[u-se l)nrs<,, t'l s-ar fi in.clcpitrtat, cu toatii viteza, clacri nu l-a$fi intpierlir,irt. Nriri'lt' llll Fro r'lilatl (]u scopul rlo a rnirosi surstr, pericolului, in.trucit,atuuci cirrcl rur ctrl rnirouse atent vrelln obiect ryi nu este alarmat, erl nu isi dilat[, n5-rilr'. Dut;oritll prt'zen{,ei rurei val'nrle in git, cintl gifiie, calul nu respirti prin gurarlcschis[, ci prin nirri I in ccnsecinf ii zrecstea au clobindih o marc capacitate d.e dilatare.,\cea,st[ clilatare :r, nririlor, precum fi fonrir,itul, cra ryi biitlile inimii, sint acliuni careau devt'nit strins a,sociate cu erno{,ia, spairnei ln decursul unei lungi serii de generalii,deoarece cle obicei frica silezr calul s[-;i incordcze toate puterile pentru a se indeplrtade snrsa prricolului cu cea Inai mare srttezh,.
Ru'nteqiitoat'e. -- Bovinele ryi oilc sint remarcabilc' prin faptul c[, iqi manifest[,in foarte micri m5,suri, emoliile sau senzaliile, cu exc€plia d"urerii extreme. Cind esteinfuria,t, taurul nu i;ri manifest5 furia rlecit prin modul in care iqi line capul aple-cat, cu n5,rile clilatate ryi prin mugerte. Adesea ei scurmd solul cu copita; aceast5, miq-care pare lns:i cu totul clifcritil cle cea a unui cal nerlbd-[tor, intrucit, dac[, solul esteafinat,, el riclic[ nori de praf. (-'rcd eL t,aurii acf,ion ear,h in acest fel cind" sint iritalidrr muste, pentm a lo goni. li,a,st,letnai silba,tice de oi ;i caprele t]egre, cintL sint speri-.lt;t,, lo\.(fs(i T)r-lrnitil,rrl ryi ;rrit,rti po tf as, c('ea c() s()l'v('ryte rlrept semnal cle alarml, pentrusenrenelt' lor'. IJoul lrursrrr:rt; rlirr nrgiunile arctiee de astrntenca,lor-eDte soJul eu pieioarelecirul so intihrrrsttr cll lllt rluqnlan e. Nu-mi pot inchipui citlm a luat naqtere aceast[lovire a soluhii, tleoarccer din cercet[rile pe care le-am filcut nu reiese c[, weunul din-trc aceste animale se lupt[ cu picioarele antericare.
Iinele specii de cerbi, crinrl sint infuria,ti, rna,nifesti, mult mai multi, expresiedecit bovinele, oile sau caprele, rleoarece, dupi, cum s-a afirmat mai sus, ei \i trag
?.,Laucl and \\'aLer"'. lE(i;, p.657. \:czi de asel)lenea ecl.:t 3-a, p. 123. Vezi de aselnellea p. 120' despre caii,\zara despt'c l)r-litra, irr lucrat'et cilati nlai srrs. ctrt) nu t'cspiri pe gurir, cu referirc la nirile lor dilatate.
8 Sil C, Beil..lnalorrtrl trirrl PhiLosoltltLl of Et:prttssiott, e..Llttrcl attrl \\r:tlet"', 1809, p. 1ir?'
LA NUMEGATOARE
urechile inapoi, scriqnesc din dinli, lqi zbirlesc pdrul, !ip5, asculit, lovesc solul cu copi-tele gi \iagiti,furios coarnele. Odat6,, la gr[dinazaolcgic5,, cerbul de Fcrmaza (Cerau,s
pseudanzs) s-a apropiat de mine lntr-o atitudine curioasd, cu botul ridieat atit desus, incit coarnele erau apd,sate pe git, capul fiind tinut pu,tin oblic. Dup5, expresiaochilor sd,i, eram sigur cd, era infuriat I el s-a apropiat incet, qi indat[, ce a ajuns llngfl,gratiile d.e fier, nu qi-a ldsat in jos capul pentru a mi,lovi, ci l-a aplecat brusc spre in-terior qi a lovit gra;tiile cu mare putere cu coarnele. Dl. Bartlett mh informcaz[ ciialte citeva specii de cerbi, cind sint infuriali, iau acr,earyi atitucline.
Mairnule. - Diferitele specii ;i genuri d.e maimu{e i;i exprirnd, sentirnentelein cele mai diferite feluri, qi acest fapt este interesant, d.ecarece se refer[, intr-o oare-care m5,suri, la prcblema dacI, arya-numitele rase umane trebuie ccnsiderate dreptspecii distincte sau varietili, intrucit, dupd, cum vom vedea in capitolele urtnltcare,cliferitele rase umane iqi exprimi, emoliile ;i senza,tiile in toatd, lume a cu o uniformi-tate remarcabil[. Unele d.in acliunile expresive ale maimulelor sint interesante dintr-un alt punct d.e vedere, si anume ele f iind foa,rte analoge cu cele ale omului. Decarecenu arn avrrt acazia s5, studi ez o anumiti, specie d"intr-o grup[ in toate imprejur5,rile,diferitele mele observalii vor fi cel mai convenabil aran.jate dup[, diferite stflri psih.ict'.
Pld,cerc,bucur"i,e, afecli,unc. -- Nu este posibil de a distinge la ma,imule expresia1|c pliicere sau bucurie c1e cea cle afecliune, fd,r5, cel pulin o experienlri mai marccleeit am avut eu. Puii de, cimpanzeu) atunci cind sint mullumili cle revenirea cuivzlrlo ciAre slnt ata;a!i, em.it un fel de lii,trat. La acest zgomot, denumit de ingrijitoriris, buzele sint !,rrguiate, cunl sint insir, ;i sub impulsul a diverse alte c'mofii. Am pututtoturyi verlea c[, atunei cind sint mrllfumifi, forma buzelor se deoseberyte pulin tlct
cea adoptat5, cincl stnt furio;i. Daei, un pui de cimpanzeu este giditat - pi subsuorilesint deosebit cle sensibile la gidilat, ea ;i in cazal copiilor noqtri -, el emite un chico-tit sau un ris mai pronunlat, cu toate c[, uneori rlsul este tdcut. Col,turile gurii sinttrase atunci inapoi, iar uneori aceasta face ca pleoapele infericare s5, se increleascii,pufin. Aceastd, lncretire insi, care este atit t1e caracteristicd, pentru risul nostru, se
r,ede rnai clar la alte citeva maimule. La cimpanzeu, din!,ii de pe maxilarul superiornu sint expuryi atunci cind rid; in aceast5, privin!5, se deosebesc d.e noi. fnsi, ochiistri,lucesc qi clevin mai vii, d.upd, cum afirm5, dl. W. L. l\fartir to, ca e s-a ocupat inmod special d.e expresia lor.
Cind. sint gidilali, puii c1e orangutan de asemenea rinjesc ;i chicotese, ;i dl.llarbin d"eclard, cL ochiile clevin maivii. De indati, ce risulinceteaz5,, se poate observao expresie care, clup5cum m.i-zr comunicat dl. Wallace, poate fi derntmit5 suris. Amobscrvat ceva rlc acest fel ryi la eimp anz,err. Dr. Duch.enne m6, informeazd, - ryi nu potcita, o a,utoritatc rnai eonrpctcntir'- c[, a J,inut in casd, timp cle un an o nraimuJir,foilrtrr rkrrnesticitf l cincl, la vremea mesei, ii ddclea r'reo bucd,lici, aleas6, el observacri collurile gurii li erau prr!,in ridicate ; astfel se putea veclea clar la acest atrimal oexpresie cle satisfaclie de natura unui surls incipient, semi,nind cu cel ce se observXaclesea pe fala omului.
Atrrnei cind este bucuros cle a revedea o persoan[, iubit[,, Cebus aza,rae 11 entitt'un chicotit eiuclat (,,kichernden"). El exprim6 cle asemenea senza,tii pld,cute, trlgin-
10 it-at. I-Iist. of Mammalia Animals, 1841, vol. f, p. 11 Rengger (i,iaturgeschichte der Stiugethiere uon Paru-383;i 410, gual1, 1830, p.46) a linut acest animal ln captivitatc
limp de 7 ani. in lara lni cle ba;tin:i, Paraguav.
E:{ITNUSI] SPECI,\1,N
rlu-;i inaltoi colturill, gulii friri a. pluducc. vreun srnret. Ilenggt'r' llrin)este rrt:easti-rrni;r,art, r'is I czr al fi clenurnitS, in.sir mai potrivit suris. I,'olma gulii t'stc diferitzi cirult'xprinrir, durere.sau spainti;i se scot, lipete ascu,tite. O altzi specie de ('tb'Lts clin grtitliuazooltrgicri ((,t. lttlpok:uctts) emite repetat o noti, stridentl cind este' rnuilumitl litrage de usemerlea inapoi colfurile gurii prin contraclia, r,[upir, cit se pru'(', a acelora;imu;chi ca la noi. llot aryu face, intr'-o milsur[ extraordinarl, mairnrr]'a I nuus ec&u-tlatu,s; an] ob,servat 1a acreast,ir maimulir, ci, pielea pleoapelor inferioare st' increlerytefoarte nrult. In acela;i timp, ca iqi mi;c[ rapicl mandibula inferioarir sau buzele inrnod spa.cmoc[icr, dezvelind astfel tlinfii, insir zgorncitul prod.us c1e-abia s]e poate tlt'ost'bide ceezr ce Durnim un ris tilcut. Doi clintre ingrijitori au afirmat cL acest, sunet altiapt.rccptibil reprezintf risul animalului, Ei, cind rni-am exprirnat o oarecare indoialir,in nct'astir privirrji (neavincl pe al,unci nici o experien![), ei au flcrtt ca maimu,ta s5,
rrtace sau mai bine zis sii ameninle o:iltir^rnaimuli, Pithe(nt,s enthell'us, care trdia inacelaqi conlpartimcrit, si 1le cr:r,l'r'o d"ettsta.. Intn,irga expresie zr ht lttutts s-a schimbatimediat, gura i s-a cleschis rnuit mai larg, caninii i s-au dezvelit mai mult si a scosun lS,trat riigu;it.
Pavianul Anubis ((',ynocephul'tts arrubi,s) a fost rnai intii insultat, si fricut sti se
infurie ingrozitor, ccea ce s-a ob{,inut; u;or de citre' ingrijitorul s[u, cu care apoi s-aimpircat, clind mina. Dupri impricart , pavianul isi mi;ca rapid fllcile ;i brizcle' in sus
;i in jos ;i plrea mullumit. Atunci cintl ridc'm rlirrtoat5,inima, o migcaro sau un tre-murat similar se poate oltserva niai rnult sau mai pu,tin distinct la fr-r,lcile noastre Ila rlrn sint pu;i in u,cfiune mai :rles nru;chii toracelui, pe clntl l:r act'st pavian ;i la altcciteva maimule se misci, spasmodic nru;chii f[lcilor ;i ai buzelor.
Am avut ocaziil s[, rnetrlionez mai sus mctlul curir;s in crare tlouit sau trt'i sllct'iir[c nrrrcac;i C'yno'pi,thac,us ni,qtr isi trag urtrchik, irtupoi ryi em.it un ufor suru't bolbttlcsita,turrci cincl st'bucur[ r,L sint rningiiali. La CynoTtith,cc'LLs (fig. 17), crclturilc'gurii sinttrase in acela;i tirnp inapoi ryi in sus, a,;zr incit tlinlii sint dezvt'li,ti. In consecirtfl,rrct'astii erpresic ll"ri ar fi niciodatir recunoscutir, de un strd,in ca fiiud. una de' pllcert'.Orcasta de peri lungi c1c' pe frunte t'ste lti.sat[ in jos ;i se pare cir toat'L pie'lea, capuluieste tras5 inapoi. Sprincenele sint astfel pu,tin riclicate, iar cchii ad.optri o privilefix[. Plc,o:rpele inferioare se incru,fesc pu,tin, insl aceasti incre,tire nu este birtirtoalcla ochi, datoritri zbirciturilcr transverr:-ale permanente clc' pe fafil.
Iinr,olii,;i sr:nzali'i du,rct'oese. - La maimule, expresia unei dureriugoare sau a,
unci erno!,iiclureroase, ca mihnirt'a, erlervarea, gelozia efc.r llu se poate clistinge ugor'de cea de minie mocle'ratl, I aceste stirri psihice trec ugor si repede ur]a intr-alt:r. La,unele specii insir, mihnirca este rn:rnift,statil cu siguranli, prin plinset. O femeie czlre
a vinclut gradinii zoologice o nra,imuli, dersprer care se credea cil provinc d.in Borneo(Macaotrs .nt,e,lu"tts silu II. tttor,natus (lray), spunea cra maimula plingea adesea; $icll. I3artlett, prc)cum qi ingrijitorul, dl. Sutton, au v5,zut-o de repetate ori, cind erAnrihnitl, sau chiar cincl era foarte compltimit[, plingincl cu atita foc, incit lacrimile iser rostogoleau pe obra,ji. Ihistti toturyi ceva ciudat in legiturfl cu acest caz, dcoart'cttdoui, exemplare linute ulterior la grd,d,ina zoologicS, ;i despre care se credea cl, apar-
lin aceleia;i specii nu au fost v[zute niciodat5, plingind, deqi au fost observate atentrcle ingrijitor gi cler mine cinrl erau foarte ind.urerate ;i tipau tare. Ilengger afirm:i r2
cit ochiilut Cebu,s az&ra,e se urnpleau de lacrim.i, insd, nu suficient pentru a sc' r('vr-IrsA,
le Renggtr, op. cit. 1't. lii. I Iurrrlrolrlt. Personul NAllrrtrt'e, tratl, t'ngl., vo]. I\:, p. 527.
LA N,T^,\IMUTE
irt,unci crinrl t'r'a irnpitrclicrirt; tle a obfiue yreun obiect rnult clorit sau ciucl ela foaltt,spt'riirtai. Ilunrbolclt tle asemenea afirmi, c[ ochii lui Culli,thri,r sc'i'ureus ),se untpluirnecliat tler lacrimi ciud. este speriat[,tt, iusi, cincl aceasti, rna,imu!5 micl si clrigu![ tlirtgrldirrrl zoologicfi, era siciit[. apa incit s[ lipe cu putere, ea nu plingca. Nu vreautotu;i sii arunc nici cea mai micd indoiald asupra veracitl,fii afirmaliei lui llumbold.t.
I1ig. I ti. Cgttopillrcurs nirtcr in stalc lini;titir(rlt'srrtaL tlttpir naLurir rle dl. \\'ootl).
Ii . - Accla;i Idin fig. I til, rrr rrlIrrnriIrlctrfintinqiiat.
Infir{i;ur:t,a, rlcr rleprinrtrre la puii rlc orangut,art si citnpalrzcu, ciltrl rirrt bohl?rvi,(,st,(' tot atit rle evicleltil ;i aproape tot atit de rni;c[toare ca ;i in cazu] propriilor'no;tri copii. Aceastil stare sufleteasc[ ;i corporal5, se vede din mi;clrile apaticr',exprcsia felei cleprimatl,, or:hii stinryi;i infi,fisarea schimbatl.
)I6nia. - Aceastl emolie este adesea manifestat5, de multe specii de maimule;i estc erprimut[ d.upd, curn observ[ dl. ]tartin 13, in multe feluri cliferite.,,Cind sintirita,te', unele specii fuguiazf buzele, se uit5, la du;manul lor cu o privire fixir .si feroeesi execut[ porniri scurte si repetate, ca ,qi cind. ar fi gata sL sar5, inainte, emif,incl intucela;i timp surete guturale in[bu;ite. Multe lsi manifestir minia inaintind brusc,exccutincl porniri brusce, deschizin,d in acelaqi tirnp gura, luguind buzele pentru a-;iascuncle rlinfii, in timp ce och.ii sint fjxali cu indriznealra &.supra d.uqmanului ca intr-osficlarc' sd,lba'tici,. ,\lte maimufe clc' tr,\rem€llea, ;i in primul rind. cele cu coada lungir,ili zrrati dinlii ;i intovirr[,;ersc rinjetril lor r[,ut5,cios cn lipete ascufite, brusce ;irepotate". Dl. Sutton confirml afirmalia cd,, atunci cind sint infuriate, unele spcciiisi clescroperri clin!,ii, pe clnd. altele ;i-i ascund" prin luguierea buzelor, iar altele lqitrag urechile in.apoi . Cglnopi,thecus niQer,la care ne-am referit cerra mai srls, proce-deazi, in acela;i fel, lir,sind.u-si totcdat5, in jcs molul de p[,r d.e pe frunte ryi ard,tindu-ryitlinlii, arya incit miryclri]e tr5,sfi,turilcr felei la minie sint aproape acelea;i ca ryi la pl[-cer(', iar cele clcuti erpresii nu pot fi d.eosebite dccit de ceri care' sint familiarizati cur,lcrc'st animal.
1t Nal. IIist. of' )Itrntrttttlitt -lrrrlntrls, 18.11, p. 351,
78 EXPRESII SPECIALE
Pavianii i;i manifest5, aclesea furia ryi lqi ameninli, duqmanii intr-un mod foar'teciud.at, anume desehizinclu-ryi larg gula, ca qi cind. ar ci,sca. Dl. Ba,rtlett a vl,zrrt ade-sea cloi paviani care, pufi pentru prima c1at5 in aceearyi cuqcd,, sed.eau tafrh in fa!d, des-chizind alternativ grtra, 1i aceast[, acf,iune pare c[, ad.esea se sfirseste cu un ci,scatadevl,rat. Dl. Bartlett crecle ci, ambele animale d.oresc sd,-ryi arate unul altuia c5, audinf,i fornridabili, cum este ;i aclevi,rat. Deoarece cu greu putem da crezare realit[liigestului de a c5,sca, dl. Bartlett :r iritat un pavian bi,trin ;i l-a a!i!at, provocindu-itr furie violenti,; aproape imediat majmu,ta a c5,scat. Iltrele specii de Mucacu,s ryiOcrcopi,thecus la se comportd, in acela;i mod.. Pavianii iryimanifesti, minja si intr-unalt' fel, d.upi, cum a observat' Brehm la cei pe care ii linea vii in Abisinia, ryi anumelovind. solul cu o min[, ,,ca un om furios care lovepte masa cu pumnul". Am vhzutaceast5, mi;care la pavianii din gr[dina zoologicfl,, ins5, uneori acliunea pare s5, repre-zinte mai degrabl cd,utarea unei pietre sau a vreunui alt obiect in a;ternutul lor depaie.
Dt. Sutton a vilzttt adesca fa!,a unui Macacus rhesus inroqindu-se cind erafoarte furios. Pe cind. imi menliona acest fapt, o altfl maimulra a a:tacat un rhesus
ryi i-am v6,zut fa\a inroqind.u-se tot atit de v5,dit ca la un om intr-un violent acces deminie. La, citeva minute dupi, lupt5,, fa\a acestei maimule qi-a recd,pfi,tat culoareanatural[. in acelasi timp in care titra se inroryea, partea posterioar5, golary5, a corpului,carc' este intotdeauna rosie, p5,rea gi ma,i roryie ; nu pot 1ns5, sL afirm ci, era chiar a$a.Atunci cind. mand.rilul este alilat in weun fel oarecare, se pare ci, p[rfile golast',str[,lucitor colorafe, ale pielii d.evin ryi mai viu colorate.
I-ra multe specii de paviani, arcada sprincenelor proeminttrzh tnult c1t'asupt'it,ochilor, avind ciliva peri lungi, oare reprezint5 sprlncenele ncas,trt'. Aceste animaleprivesc intotrleauna in jurul lor, iar pentru a so uita in sus ele trebuie sir,-ryi ricliccrsprineenele. Se pare cd, au dobindit in acest fel obiceiul de a-;i m.i;ca frecvent spril-eenele. Oricum ar fi aceasta, multe specii d.e maimule, ma,i ales pavianii, cind. sintfurio;i sau irita.ti ln vreun fel oarecare, iqi miqc5, sprincenele rapid, ryi fir5, incetarein sus ryi in jos, ca qi pielea pd,roas5, de pe frunte 15. Deoarece asociem, in cazul omului,ridicarea qi coborirea sprtncenelor cu st5,ri de spirit bine definite, miqcar€a aproapeneintrerupt5, a sprlncenelor la maimuld, d5, acestora o expresie f5,ri, rost. Am observatoclatd, un om care avea ticul de a-ryi ridica incontinuu sprlncenele fhrd, r'reo emoliecorespunzd,toare, ceea ce ii di,dea un aspect ridicol, cum este;i cu unele persoaneca e lin collurile grrrii pu,tin trase inapoi ryi in sus, ca intr-un surls incipient, cutoate cd, in acel moment ele nu sint nici amuzate ryi nici mul,tumite.
O tini,rI femelf de orangutan, geloasl, pentru faptul c[, ingrijitot'ul ei ser o(itiT)it,
rlcr o alt[, maimu!?i li-:l d"escopt'ritpuf,in dinlii ryi, emi!,ind un sunet ar!,tigos, r:ati;-gr,xt,i-a intors spatek'. Tnsir, cind. sint pulin mai minio;i, ora,ngutanii ryi cimparzrrii \i !ugu-ia,zra consiclerabil buzele ,si fac un zgomot aspru, ca d.e l[,trat. O femeli, tin5,rd, d.e cim-pan'zou, intr-un acces puternic d,e minie, a prezentat o curioasi, asem5,nare cu urlcopil in aceeasi stare. Ea lipa tare, cu gura larg d.eschis5, buzele fiind trase inapoi,arya incit dinlii erau complet dezvelifi, \i arunca violent bralele in toate plrfile,uneori irnpreuninclu-ryi miinile deasupra capului, se rostogolea pe jos, ba pe spatt',
la Rrelrm, Illtrst. Tlierlelten, vol. I, p. 84; despre pavi- 15 Breltm (Illust. 'I'hierlel:cn, p. 68) observit ci sprirt-
anii care lovesc solrrl. vezi p. 61, ccnelcr la lnutr.s eccutdatus sint frccvent. tniscale in slts
si ln ,ios cinrl arritttalrrl estc inftrriat,
LA N{AIMUT E t\t
ba pe burt5,, ryi mu;ca tot ce-i c5,dea la ind"emin.i,. LTn tini,r gibon (Hylobates syndac-trllus) a fost d.escris 16 comportindu-se aproape in acelaqi fel intr-un acces cle furie.
In diferite imprejur5ri, puii de orangutan ;i de cimpanzeu lqi ,tuguiazd, uneoribuzele in mod. uimitor. Bi aclionea zh in acest fel nu numai cincl sint pulin suph,ra,,ti,imbufnali sau dezam6,,Si!i, ci ryi cincl sint alarmali de ceva - intr-un c^'z la ved.ereaunei broaqte testoase r7 - qi tot aqa cind sint mul!,um.i!i. tlred insd ei, niei graclul cte
luguiere ;i nici forma gurii nusint eract aeelearyi in toate cazuri-le, iar sunetele em.ise atunci sintcliferite. Desenul aldturat (fig. 18)reprezintd, un eimpanzert cate s-aimbufnat pen.tru cd, i s-a oferit oportocalf, eare i-a fost luat5, dupirilceea. O proerninare sau .tuguieresimilari, a buzelor, cll toate e[ ,
intr-un gracl mult mai rnic, poatcfi vrizutii la copiii imbufnali.
Cu mul-ti ani in urmir ampus pe jos la gri,dina zoologicl-r, ooglinrll, in fala a cloi orarrgutanil,ineri, eare, din cite se ;tia, nllvilzuserri niciodatfl vreo cglindri.Ira inceput si-au privil, propriaIt.rr irnagine cu c€a mzri st[,rui-toare surprizl, aclesera sch.imbin -
rlu-;i locul de untle priveau. Apois-au apropiat mai mult qi ryi-au!,uguiat buzele spre imaginer cftpentru a o s5,nrta, in c'xact acelaryifcl cum fi,cuserS, mai inainte unul falil t1e celllalt, cind fuseser5, plasali, cu citeva zilernai inainte, in a,ceea;i incS,pere. Maimulcle au fitcut apoi tot felul cle strimbl,turi ,si:ru luat diverse atitudini in fafa oglinzii : i-au ap5sat ;i frecat suprafafa, ,si-au pusrniinile la clifelite clistanle in spatele ei, alr pririt; pe rlupil (,i1, ryi pini"r, in cele rlinrurnrir pi-treau aproape speriate I npoi fnl tresrit'it pu{,irr, s-alr srtpt-rrlt ryi illl lr,{uzatsri cl mai priveilscir.
Atunci cind ne strirrluirn sti exe.cuttirn rrreo actiune neinsemnatil, r1:rr dificilirryi necesitind precizier cnr de pilda,, de a pune a
EXPRESII St)ECIr\L.u
expresive ca cele ale ttnor alte specii cle maimule. Aceasta se poate atribui in parte
faptului ci, urechile lor sint imobile ;i in parte lipsei sprincenelor, ale clror m.i$eriri
devin astfel mai pulin bd,td,toare la oehi. Totu;i, atunei cind. lqi ritlic5, sprincenele,
frurrtea li se incre,te;te, ea ryi la noi, in mod. transversal. in comparalie cn omul, figurale este inerpresiv5, d"atoritl, mai ales faptului cL ele nu se incruntd, la nici o emoliesufleteascri - ln m5,sura in care am putut obser'va ;i m-rrnr ocupat cu grijti cle acest
subiect. incruntarea, care este una clintre cele mai importante din toate t'xpresiilcomului, r'ste datorati, eontracliei lut corru,gator suTtercilii *, prin care sprincenele sintcoborite qi apropiate, aqa incit sd, formeze cute verticale pe frunte. Se pare 18 cI, atitorangutanul, cit ryi cimpanzeul posed5, acest muqchi, care in,qi, numai rareori este prrs
in acliune, cel pulin in mod b5,t[tor la och.i. lVli-am fd,cut d.in miini un fel de colivie
;i, punind in ea un oarecare fruct arlemenitor, arn permis atit unui pui de orangutantcit pi unuia d.e cimpayrzerr s[ facl tot posibilul s[-l seoat[, afari, in.si cu toatc t,li s-au
supilrat oa ecum, ei nu au prezentat nici o urml tle incrnntare. Nici cind erau infu-riali nu se incruntau. De d.ouX, ori am luat doi cimpanzei din carnera lor relativintunecoasS, sco-tindu-i la lumina puternicd, a soarelui, ceea ee pe noi n.e-ar fi fticutcu siguranli, sL ne lncruntim;ei au clipit rsi s-au uitat cu eoacla ochiului, insi, numaio singurl dat[ am vd,zut o incruntare foarte uryoarfl. Cu o altir actrzie ttrn glrlilitt, utteimpanzeu la nas cu un pai ;i, in vreme ce iqi increlea fa,ta, au aplrut u;oare cuto
verticale intre sprincene. Nu am vrazut nieioclatii vreo ineruntilre pe fruntc'zt oratl-gut:r,nului.
Cind, este furioasd,, gorila este d.escrisi, ca zbirlindu-5i mr;ful cle pir', llsintlu-stirr jcrs buzainferioari,, umflindu-;i n5,rile ryi emilind" lipete ingrozitcare. I)-nii Savage
;i Wyman'o afirml cd, pielea capului se poate miryca liber lnapoi ryi ina,inte, si cit,
atunci cind" animalul este iritat, pielea se contract'6 puternic; presupun ln'sil cil prirlaceast5, clin urmil erpresie ei vor s[, spuni cii, pielea capului este trzrsl in jos, cleoarecre
vorbesc r1e a,semoneA rlespre un pui cle cimpanzeu cA e, atunci cintl urlzr,,,aveA sprin-cenele puternic contractate". llarea capacitate de mirycare a pielii eapului la gorilir,la rnulli paviani;i la alte maimule meritd, atenlie in legeitrlrr-l cu capacitatetl rttnrirnic numir cle oameni de a-;i mi;ca in mod voluntar pielea capului, f ie tltrtorit5, lev('r-siunii, fie rlatoriti, persistenlei (acestei capacitirli)'".
Ili,rure, sqtai,,md,. - La cererea mea, o broaseri lestoasil r1e apti rlulce :r fostplnsatir, ln a,cec'api inc5,pere clin grfidina zoolcgic5, impreun.ri cu multt'ntilintutt', cal'e
a1 aritat o uimire fird, margini, precum;i o oarecare tearn:i. Aceastrl s-it mltnifestatprin faptul c[, au rimas nemi;cate, privind fix, cu atcnlie, cu oe]r.ii litlg deschiryi,
mi;eintl cles sprincenele in sus ;i in jos. Fa,ta lor pflrea pufin alungitir. I)irr cintl in cittd
' La om poat'tI acelaEi llutllc latittesc; irt t'ottrAne;te
csLe clenumiL .,spt'incellosul" ;i arc ctl f ttnc!ic itrcrutt-
talca fruntii (\'. trad.).18 Prof. Orven despre orangutatt, ..Ploc. Zool. Soc.",
1 8130, p. 28. f)esprc cimpatrzert, r'ezi ltrof . llacalistcl'"in ,,Ann. ancl llag-.. of Nat. Hist.", vol. VlI,.l87l, p.3'12.
czrle afirrnf cir corrrrgalor superctlii este inseparabil de
orbicttlur is pril pebr ar unt.le ,,Roston .Iournal ol \uLrrt'al Ilistort,", 184ir- 1816,
vol. \:, p. 421t. Dt'sple ciurpitnzett , ibirlent, 1"843 18'l l,
vol. I\-, p.l36i-r.
20 \;czi asupra aceslui subicct 7'he I)cseent rtI lIttt,1'ol. l, p. 2() ltra<I. r'on)., l). 20 si 2l l.
I,A NT,\ iI,TTI'IB lJ1
ele se ridicau ht picioar() (ra szi r."acll nta,i bine. Adesea se retrzigeau clf,iva pa$i ;i apoi,intorcinrlu-;i capul perste umir, priveau iar fir si cu aten,tie. Era intcresant de obser-vat in ee rnirsurd erau mai pulin infricoqate de brcasca te.qtcas5, decit rk' ryarpele viupe eare-l pusesem odatir in incd,perca lor 21, clet;nrece' in decurs r1e citeva nrinrtte uncl('maimule au eutezat sir str apropie de brcilsca festoasii ;i s-o atingri. Pe cle altzi parte,unii paviani niai mari erau grozt\\t rle infriccqali si rinjeau ca si cinrl ar fi fost pepnnctnl d.e a urla. ['incl arn a,r5,tat o miezi pirpriqir, impcdobitir unui C rlnoTt,ithecus'n"ic1er, el a reimas nemi;cat, a privit-o fir, cu atentit,, r,u cchii nrari cleschi;i qi ryi-a traspufin urechile inainte. insl atunci crinc.] broasealestoasirafost pusir in inciiperea lui,;i:tceasti, maimu
EXPRESII SPECIi\t,I,l
,,se pot raporta, mai mult sau mai pulin clar, la actele lor d.e voinlh, sau la instinctelen.ecesare". Cel care va privi uncline ce se pregd,teqte s5, atace unalt ciine sau un om$i pe acelaryi animal gud.urind.u-se pe ling5, std,pini sau va observa f izionomia unei mai-mulecindeste jignitS, qi atunciclnd estedezmierdat5, de ingrijitorul ei va fi forlat szi
admiti, cri migcd,rile trd,sS,turilor felei ryi gesturile lor sint aproape tot atlt deexpresive ca qi cele ale omului. Cu toate c[, nu se poate da nici o explica!'ieunora d.intre expresiile animalelor inferioare, majoritat'ea lor sint explicabilein conformitate cu cele trei principii inclicate la inceputul capitolului I.
CAPITOTUL AL I,'I.LEA
EXPRESII SPECIALE tA OM: SUFERINTI $I PI,INS
0,,",,,l'i"'li;llJll*liil-;;iffii.'filli,:lYlllH,"'l'i,;Jli.J;l,il'l"T;:x:liei tnu;chilot'din jurLrl ochilor in tiurpul !ipitulrri - Cauza secle!ici lncriurilor.
in capitolul cle fa!i, si irr cele urmS,toare se vor clescrie ;i explica, in mdsuraposibilitd,lilor mele, expresiile manifestate de om in diferite stiiri sufleteqti. Obser-valiile mele vor fi prezentate ln ordinea pe care am considerat-o c€a mai potrivitd,a;a c5, ln general se vor succeda emolii qi senzalii opuse.
9u-ferinlcL corporatd, gi sufleteuscd,: ptLnsu,l. - in capitolul zrl Uf-lea am descristlestul de aminunlit semnele clurerii extreme, dupd, cum se manifestS, prin lipetesau gemete, prin zvircolirea intregului corp qi prin incleqtarea sau scriqnirea dinfilor.Ad.esea aceste semne sint insolite sau urmate de transpiralie abundentd, paloare,tremur5,turi, prostralie totald, sau le;in. Nici o suferin!5, nu este mai mare d"ecit ceaprodusd, de frica extreml sau de groazd,; aici insd, intri in joc o emo,tie distinctd,,care va fi examinatd, lntr-alt5, parte. Suferin,ta prelungit[, niai ales cea mintald,, se
transformd, in proastd, dispozilie, mihnire, deprimare ryi clesper'are, teme care vor formasubiectul capitolului imediat urmd,tor. Aici mL voi limitn aproape numai la plinssau !ip[,t, mai ales la copii.
Atunci cind. suferi, dureri chiar u;oare, o foamer rncd,eratS, sau neliniryte, suga-ciul emite lipete violente ryi prelungite. Cintl lip5 astfel, ochii sint strins tnchiqi,a;a incit pielea d.in jurul lor se increleqte, iar fruntea i se contract[, incruntindu-se.Gura este larg d.eschis[, cu buzele retrase intr-un mod curicrs, lulncl o form5, oa ecum
, pd,trat5,, gingiile ryi dinlii fiind mai mult ,qar fil?,i pulin expu;i. Respiralia se faceaproape spasmodic. Este ugor de a observa sugacii cind. t,ip6 si am constatat, cd, foto-grafiile instantanee sint cel mai burr mijloc cle observalie, intruclt permit o analjz6,rnai aminunfit5,. Am strins dou[sprezece instantanee, nrajoritatea executate special
EXPRESIA SUFERINTEI :
pentru mine I toate' alatir acelea$i caracteristici g€nerale. De accea aln r('pl'ctlus irrledin ele prin nrctoda h.eliotipit'i 1 (planrya I).
Inchiclerea strinsl a plecapelr;r ryi, ca drmare, comprimarea globului ccular' -aceasta constituinrl un. ek,rnent c1e o rleosebitri importantri in tlirerst'lc expresii -folosr:sc sir apere ochii de o prea mare congesticnare cu singc', drtpir cunl vom explicaintlat[ in mod tlt'taliat. irr legr-'rturil cn otclinea in care rlJferifii mu;ch.i se ccntt'actt'l
t m
1
1'l,.t.\'s.l t-tt
cind. se comprinrii strins cichii, sint in.rlatorat d-lui tL'. Iratt.gstaff din Southamptr:11pentru citeva obserr n{ii, pe care le-am repetat tler atunci. Cel mai bun plan pentru itobserva orciinea estt' sri fat'i ca o persoan[ s[-ryi ridice mai intii sprineenele, ceea ce
prod.uce creturi transver',qale po fr'nnte, iar apoi, treptat, sir,-;i contractei cu toat.ifor,ta toli mulch.ii d.in iurul ochilor'. (lititorul czrre rlu curlo:rpte anatontia fefei trebuiesir se uite lu p:lgina Ii ;i sir privt,ascir figttrilt' .1 ;i 3. i\lu;chii spritrccnelor (aor"r'tt'
1 Ct'le nrrri bunr l'otogrtrlii rlin colr:c{iil rl.ti'il sitrL cxectt-
Latc cle critlt: rll. Ilt'illarrrlcr tlirr Yictot'ia Strcet, [,tttt-clra ;i de tll. Iiinrtelnrann tlin IIatttbrrlg. l.'igtrlilt' l, :\, 'tr
5i (i sint fircuLe tle pt'itttul, inr figtrrile 2;i 5 tlc cel ttirt
rrrnrir. Figtrra 6 esLt' rlatit pentt'tt :r aritta tttt ltlitrs lllo-rlelaL al untri conil nrai in virstL
PLiNSUI,
gator supet'd,li,i) par sil f ie primii mu;chi care s:e ccil,tt'zrctit, iar accrytia trag sprinccnelein jos ;i spre interior, spre baza nasului, d.eterminind apa,rifia unor cute verticale,adic5, auneiincrunti,ri intre sprincen,e. In acela;itimp, acestea pro\-otlc[ d.isparifia cute-lor transversale ale frunlii. llu;chii orbiculari se ccntractir aprtiape sirnultan cu mug-c|ii sprin.cenelor ryi prcduc creturi de jur impreiurul ochilor. IJi par: totu;i capabilis[ se coltracte c1 mai multfl fcrli,deindatice contrac,tia rnu;ch.ilol sprincenelor le-aclferit o oarecare suslinere. ln cele d.in urm[, se contractl urrilch.ii piramiclali ai na-sului, iar acetptia trag sprincenele ;i pielea frunlii si mai jos, ploclucincl creluri scur'-
te transversale ale bazei nasului 2. Mai pe F-,curt, str va volbi ir. ge n.eral despre ace;timu;chi ca mugchi orbiculari sau mu;ch.i care incrrnjuri t:r'hiul.
Atunci cind. ace;ti mu;ch.i sint puternic ccntracta,ti, r:ei calc ntiorcit buza supe-rioari, 3 se contracti, de asemenea ;ri ridicd, btlzzt supericarz-t. :\{rcst fapt era tle a;tep-tat d1n morlul in care cel pulin unul d.in ei, mrtpchiul nt,alnri,e. este legat de orbiculari.Oricile i;i ra contracta treptat mu;chiul din jurul octrilcr vit r*irn{i, pe rn5,sur5, ce
mi,reryte forla, cir buza superioaril ryi aripile n.asulrti (asuplll ciircra se acfioneazd,par,tial cler cftre unii d"in. aceiali mu;chi)sint aprcape lntottlc'itutt:t tt"ase pulil ln sus.
llac1 i;i lin.er gura strins in.ch.isi, in timp ce i;i contractii rnursch.ii clin jurril ochilor
;i apoi iqi clestint{e bru,qc buzc'le, el va simli cir prcsit.nr{ a er:tlpra tichiicl sporel;teimecliat. De asenlenea, atunci cind. pe o zi lumin"caFt"i. <,it"bitr;at't', cinc\ra vrca s5, pli-veascfi, un obiect incletpii,rtat ryi este obligat sir-;i inchidir, parlial plccapc'le, aprcapeintot4eaun.a se va pdtea observa ci, riclicir pulin baza supt'r'icltr'[. Gura url.ol'persOanefoarte rnioape, care de cbicei sint obligate sir-;i reclucil rlesclrizirtur'a cch.ilur, va aveadin acr'lasi motiv o cxpresie de rinjet.
Il,irlicarea buzei supericarc' tragc' in sus rnu;ch,ii pzir'l;ilt,r' t,'upcr"icarc: ale cbra-jitor ryi procluce o cuti, puternic pronunlatzi pe fiecare obrltz, cuta nazo-lerbiaki,care incepe d.e lingl, aripile n.irilor qi merge pin.d, la coltutile guiii q;i ch:ar ruai ics.Accast[ cuti, sau zbircitur5, pcate fi vdzu.tir in orict-r fol,cgrafit'si este fcar.te carac-teristici, expresiei unui copil care plinge, cutozrte cit o cutl'qirnilatI t'stt'prcdusil cin.d
se rlcler sau se zimbepte a.
in vre,me ce buza superioard, este trasir, rnult in sus in timpul llctului d"e a !ipa,aga cum s-a explicat ceva mai inainte, murych.ii deprcsori (carc trag irt. jos colJ,ul gulii)
I Ilenle (IIurttlltuch der sqstentcrtistltett Artutomie tlcs
Xlenschen, 11158, vol. I, p. 13!)) este tlt acot'tl c'tt I)rtcht'tr-
r-rc, si ilnr.rllle cir act'sta estc tfectrtl contt'lctilt'ii tttrt;cltitt-Iui 7;tTrurttirlalfs rtast.
3 '\cc;tia constau tlin lettulor lultii superioris olueqtLe
nrrsl (riclicrirtortrl bttzt'i srtpcrioarc ;i al alipii trnstrltti),
lettelsv IaItii proprirr.s (ridicirtorul propt'itt :tl buzei), malu-
ri.s qi zggomutictts minor, sau rnuEchir'rl zigomatic tnic.
Acest ultirn nru;chi ntclge paralel ctt ;i cletlstrpra zi3orna-
licr,rlui nrare si cstc fixat cle partea extcrioarii a buzei
strpelioare. lll cste reprezentat in figura 2 (p.77) nu insir
in figtrrile 1 Si 3. Dr. l)uchcnne (fuIicanisme de lu Plttlsi-
onomie HunuLirte, album, 1862, p. 39) a ari.taL pctrtrtL
prinra datir impoltan!a contrac!iei acestui nuqchi itrexplicarca f ornrti lttatc c1e trtisir turile f c\ei la plins. Iletrleconsirlerir mugchii tle nlai stts (:rfarit cle ntcilaris) clrepL
strlrrlit,izirrni ale ltri quudratus lcrlrir srtIeriolis.
4 (lu toate crir dr'. I)uchcnuc a studiat. cu aLila gri,iit
contrac{ia difci'i!iior mtt;clti irt Iiirlltul plitisrtltli, pl'ecuIn
5i cutclc rle pc fa!."r plorittsc lrstfcl, ltarc sir exisLe ceva
irrcorrrlllt'I irt tlr'st't'it'i'('.r sit: ('(' i.Illtllll(' ]Itl lloL slltrttc. Elprczintri o {igurr'r (iilirtLtrt, fig.'18) rtudc pc o juntittltc a
ft'tei este plovocitt trtr zirtrbcL ltritt cxcilal'ea cLl culeutgalvanic a ntuschilot' r'cspcctivi, pe cirtcl cealallS" jtttnit-tate cslc rleteltninatir sI inccaqtir si ltlinga pl'in acelaqi
nrijloc. Aproape toli cci citlot'u (acticir 19 din 21 de pcr-soune) le-:rnt arit [aL jtttttitltcu surizirtoalc a Ie lci au
rt'cunoscrtI irnccliat e-r1,t'csia, ittsli itr priviu!a cclerilalte
jumirtii!i ttiunai Eastl l)crsoatrcr clin 21 att rccttttoscttt-o,
daci acceptiirn Let'tttctrii clt',,l1lihllirc", ,,sttferin!l-t",,,supit-ralrr" ca fiincl cot'ecti, itr vlcrttc ccr 15 pcl'soellt au gi'c9it
I oalte nrult. uue lt sputtinti cir f ig,-ura cxprirni ,,lraz",.,satisfac!ie", .,r'icletric". .,tlezgttsL" ctc. I)uleur cleduce
EXPRESIA SUFERINTEI :
:ri collurilor g,,".ti (fig. 1 li 2, k) sint puternic contractali pentll 1 tine gurrl largdeschisd,r e$a inclt intreg vohimul sunetului s5, poatd, fi emis. Acfiun€:l acestor muqchlopuqi de d.easupra qi d.e d.edesubt tinde s5, dea gurii un corfiur alun.git, aproape p5trat,clup5 cum se poate ved.ea din fotografiile insolitcare. Descriinrl un sugaci-caie liplicind este hr5,nit, un excelent observator 5 spune : ,,$i-u fi,cut gura ca un. pritrat-ryia l5sat terciul de ov5,z s[-i curgd, din toate cele patru collurit'I crecl in.oirr ,1fvom re-veni la aceastzi problenrd, lntr-un alt capitol, ci, muqchii rlepre-sori ai collurilor grrrii1lttt mai pulin sub controlul separat al voin.tei decll, mu,lchii invecinafi, arya incit,dacf un sugaci tinde numai si, ,tipe, acest murych.i se con.tract[ in. general primul ryi eultimul care inceteazi de a se contracta. Atunci cind- copiii mari licep si,,tipe, mu$-chii care merg spre baza superioarf sint adesea primii care se contractzi, beea ce seclatoreaz6'poate faptului ci, copiii mai marinu manifesti, otendin.!fi atit cle puterliciisd, lipe tare ;i, in consecin![, .*il-fi,tin5, gura larg desclrisrir n$a ineit mu;chii cleprescricle mai sus nu slnt supuqi unei acliuni atit rle puter'nice.
La unul din propriii mei copii, cind" era sugaci,amobser'vat arlesea,cle la a optuzi ryi ceva tnai tirztu, c5, primul semnal al unui acces tle !ip[t, atunci cind acest acce sputea fi viizut venincl treptat, era o micd, incruntare, datoritir, contractiei ri6.ic[to-rilor (corrugatores) sprincenelor, capilarele capului ;i ale fetei nude inro;indu-..terin acela;i timp, prin afluxul de singe. De in.dat:i ce accesul d.e lipete incepea realmen-ter toli nrurych.ii clin jurul cchilor se contractau puternic, iar gura se desch.id.ea lar.gin modul ar5tat mai sus, a$a lncit la aceastii, pericad5, tjmpurie tri,s[turile au luataceea;i formi, ca, la o virstri mai inaintatir.
Dr. l'irlerib 6 insi"stf mult asupra contractiei anumitor muqeh.i care trag nasrilin jos qilngust'eaziln5,rile ca fjind cu totul caracteristicir expresiei lipatutui. Dupir, clrna,m vd'zut mai inainte, mu$chii d,epressores anguli, or'is " se contractS, cle obiceri inacelaqi timp ;i, dup5, dr. Duchenne, ei tind indirect sd, aclioneze ln acela;i fel asupr.:r,nasului. La copiii suferind de raiceli grave, se poate remarca un aspect similar alnasului subliat, care se datoreazd,celpulin par!,ial, dup[ cum mi-a comunieat dr.Langstaff, permanentei smiorci,iri ryi presiunii atmcsferice asupra celor dorr[ laturi.Scopul acestei contrac,tii a ni,rilor la copiii rd,cifi grav sau care ,tipi, pare s[ fie de aopri scurgerea ln jos a mucozit[lii;i a lacrimilor;i dc a lmpicdica rirspindirea accstorlichide pe buza superioar5.
Dup5, un acces grarr si prelungit cle !ip[t,pielea caprrlui,fafa ;iochii se inrogescdatorit5, faptului cir, revenirea slngelui cler la cap a fost impieclicatf de violentele efor-turi expiratorii, ins[ roryeala ochilor iritaJ,i se datoreazil mat ales li,crimi-"rrii bcgate.Diferifii mu;ch.i ai felei care arr fost puternic contractali se ma,i crispeazir, inci, pu!,in,iar btlza superioarii mai este trasri incd, pu!,in in sus ryi intoarsri in afarir, ?, cn colf,uriler
din aceasta c[ cstc ceva gresit in cxprcsia re'spectivi. ,,{lurcrc"r,.tocrnai inccpe si plir"rgir",,,supoLtarca rirn'c-Unele din ccle 1ir persoane au putuL Ii, poate, inrlLrsc rii" ctc. f)e de alLir partc, g pcrsoanc, lic cit nu;i-arrparlial in eroare, neagtcpLinclu-se sa vadir un bitlin forrnat o pdrere, fie cir g-r'cscau cu totul, au rirsplrns :
plingind gi lacrirnile nefiind secretate. In prir.in!a unei ,,viclenie", ,,priviLe chiorisl", ,,iovial", ,,privinrl la oalte figuri a t1r. Duchenne (fig. 49), la carc mu;chii nnei luminii inLernli", ,,privincl un obiect indepiir'taL".jumltdfi a felei sin[ excitali cu curent galvanic pentru s ]lrs Gasliell, Mctrg ]]arton, etlilic nouri, p. 81.a reprezenta un oln care incepe sir plingir, cu sprinceana 6 ll',ssenschaftliches Sgstem cler Xlintik ttrtrl Plttlsio-rlc pe acea parLe in pozi{ie oblici, ceca ce esLe caractc- 11nomik, 1867, p. 102. Duchenne, Ilticanisn'te de ln phrl-risLic suferintei, aceastl exprcsie a fosl lccunoscuti. dc sionomie Ilttmaine, album, p. 34.rtn numir relativ mai mare de persoane. I)in 23 de per- " Depresorul unghiului g=urii (N. trad.).soAne, 71 au riispuns colect. : ,,tt1ihnirc", ,rindulalc", ? Dr. Duchentre fact' accastir ollsclva{ic, o1t. cil., p. 39.
PLINSUL 87
gurii lLsa,te uDor in jos. Ilu insumi am simlit si am observat qi la alte persoane adulteci,, atunci clnd" lacrimile sint retinute cu greutate, cala citirea unei povcstiri patetice,este aproape imposibil c1e a impiedica diferilii muqchi, care la copiii mici sint puternicaclionali in timpul acceselor lor de {,ipilt, de a se crispa sau a tremura u$or.
Cind" sint prt,a, mici, sugacii nu varsf lacrimi;i nu pling, fapt binecunoscutde doici ryi dc. medici. Acest fapt nu se datorerste exclusiv glanclelor lacrjrnale, care sintincir, incapabile de A sc.creta lacrimi. Am observat pentru prima d"at[ acest fapt cindin mod accidental am atins ugor cu rnall.;etrt hainei ochiul desch.is aI unuia din copiiirnei in vtrstri cle 77 de z1k:, fricindu-l sir, lfcrimeze rnult, ,si, cu toate cir, miculul ,tipaviolent, crelirlalt ochi a rlmas uscat szru era numai ugor rrmezit de lacrimi. O ase-rnenea riryoari, li,crimare a amllilor ochi zr artrt loc cu zece zile mai lnainte, in decursuldnui acces cle fipat. Lacrimile nu s-au rer,"Irsat pe pleoape pen,tru a aluneca in jospe obrajii acestrri copil pe cind lipa violen.t atunci cind. avea 122 de ztle. Aceasta s-aintimpla,t cu 17 ztle mai tirziu, cind. a implinit 139 de zile. Alli ci,tiva copii au fostobservafi pentru rnine, ryi perioada tle plinset abundent pare sI, fie foarte variabilii.Irrtr-unrtl clin c:rzuri, ochii s-au umezit ugol la virsta c1e numai 20 cle zile1, intr-altulLa,62 de zile. La alli doi copii, lacrimile n.u au curs per obraz la virstele de 84 ryi 110zrle,in.,qil launaltreileacopil au curs la virsta de 104 ztle. Dup5, cum amfost asigurat,irrtr-un caz s-a observat curgerrea lacrimilor pe obraz la virsta neobirynrtit de tintpurieclrr 42 de zile. S-ar plrea c[, glanclele lacrimale necesitd ]a orn un oa ecare exerci,tiuittainte ca ele sil fic u;or puse in funcliune, carn in acela;i fel dupl cum cliverse nri;-cii,ri si gesturi erreclitare coordonate neccsiti, un oarccare cxerciliu inainte rle a fifixate si perfecliontrte. Acensta este cu atit mai probabil in ca,zul unui obicei ca plin-sul, care trebuie s[, fi fost dobindit dupi, ce omul s-a clesprins de strdmo;ul comun aIgennlui Ho'm,o ;i al ma,imufelor antroponrorfe, cale rru pling.
Faptul cai la o virstti foarte timprtrie nx se vars5, lacrirni r1in. cauza d.urerii ,qau
vre'unei emolii m.intale este rema,rcabil, intrucit mai tirziu in viafd, nici o expresierrrr este mai genelalzi sau mai puternic pronuilltrtd, decit plinsul. O c1at5, ce acestobict,i a fost dobindit r1t'c[tre sug:rci, el exprimi,in modul cel mai clar suferinfe detoate fclurile, atit rlurer(' corporal5,, cit ;i suferin
ls _ EXPREST^ SUFEHINJET :_
,,a plins cit^un oopil peritru cri marinarii i-au stricat pelerina favcr'it[, prifriincl-ocu f[irr[". In Jlla dtr Ifq:ci am vizut un bl1tinary care pierduse cle' curinrl un fratesi c:rrr',inmcci irll.rt'nativ,plingea cuo violen![ istericir si riclea din tcatri, ininra laoricc il:rmuza. l,a ruifiuniie civilizate tljn Europa exjst5. rle ase men(a (' rflare clecse-bire in fi:ecvenfa pllnsului. Ilnglezii pling rarer;ri, afari numai sub preriunea ct'leimai zrcutc rlurer"i,in vrc'rri{'c('in unele pirrli ale ecntinentrilni brlrbalii varsri lacrirrimuit mai Ll,qct' gi l"uai abunrlent.
I)upir curir sre ;tic., alicnalii mintali rlau drumultuturor erncliilct lor, cu pu!in5,retinerr: sau nici una. T)t. J. []richtcn. Brorvne mL informeazil c:it nimic nu cs1,e maicanrctt'ristic sirnplei ntclancolii, ch.iar la serul masculin., ca ten,dinfa la plins in celernai neiusr.mnzi.trr acazti san ch.iar ll"rlii uici uil. rlr,tiv. Alienalii pling der aremenea inmocl cl.isprcpoliicnat cind ?rpar€, \'r'€o cauzri real[ de suferinfn,. l)urat:r plin.sului launii pacienti t l,t'e rLirnitsllire, clilpii t,utn cste pi cantitate a r1e lacrimi pe) care o var.qii.O fatii, melancllicir a plins o zi intreagzi ;i ultcrior s-a spov'edit, clr. Brou'n(' ci, nrotivulera ci, ryi-a achis an..int(, cunl i;i r'[rese cclati sprincrnele ca s[ le grzibcascri cre;terea.ilIulfi pacit ntj dirr :lzil rtau timp indelungat leglnindu-se in,ajnte si inapoi, ,,si, clat'ille vor"br;ti,ei lryi {)prcsc aceste rniryctiri.igi string cch.ii, iqi lasf ccllurile gurii in josqi izbucn.€sc iri. plirr.s". Tn. unclr: rlintrc ace,ste cazari, faptul cle a li scr aclrcsa srau cler
a-i saluta prict€niis par'(' sii ,q'ugpr€Ze vreo n.ofiune fantasticl, sau de intristare I in.
alte cazuri inl:i" oi:ict, fcl ric cfclt provo?rcir. plin.s, inclepe ndent cle vreo idee. Pacien,tiisuferincl de rnan,jc tcut:i au rir' I,s{rp.rlt':} paroxi,qme vicle nte de plins sau cle scincetin mijk;cul qk'linirilr r lcr inccercn.te.'J'c;t,rrryi nu trebuie s[, insistdm prca mult asupr?rviirszirii abnn.clcrte r1e lzrcrimi dc ciitre alienntji m.jrtali, e a fiinrl clatcrat5 lipsei ori-cl,rci retineri, ci.eoare(ie anunrjte bcli ale creierului, ca hemcplegia, ane mia cer€bra]i.dcgcnelc'sccrfa scnilil, iin o tenclinfd, spccialI d.e a provcca plin.sul. I'lin.,.ul cste cbig-nuit la alicnafi ch.iar riupir cc s-a ajun,s l:rostare complet[ dr. imbecilitate cu pierdereacapacitirtii dt, v'orbirc. Irrrs:cane idicate cJ.in rraltere de asemcn€a plingn;sc, pa,re insircd, nrt tot aga ;i crul,irrii.
Plins:ul pa,r(,r.ri fie expresi:r inilialii ;i nat'uralri, dupl cum vcdem la copii, asuferinfc'i tlt'c'ric('ftl,fit'ct-r este Vol'ba de o d11ere ftzicra aproplath de chinrtriextre me,fic do o sdferint,tl*uilrteasc:iprofund[. ]'apteie der mai sus ;i experie n,fa ncastrir obits-nuit[ ne arat,r"r in.si=r c:i un efort frccv'ent repetat cle a n,e refine de la plin.s in. asocialicrcr1 anurnite stirri .cufle tc;ti are un cfect importart in stipinirea acestui obicei. Pe dealt,5, partr'7 s(. parc cir facultatea rle a plinge pcate fi sporit[ prin obiqnu,injri; astfel,Rev. Ii. Taylortn, ('iir(.a lccuit, timp inclelnngat in l{cria Zeelandir, afirn[, cti fcmei]epot r-Irsir iu mctl rcit lncrimi rlin abunrlenfi;in ac€,qt Fccp ele se int,runesc pentrrt:rjeli rnor'tul ryi se minrlrrsc ",clr mcdul cel mai indu.ioqltcr de a plinge".
Ijn mic c'fr:rt rl*r t'cprinrale, aclicninrl asupra, glanrlclcr lacrimalt'. are pu{ittefect ryi de fapt acit'st it 1111',' sii tlucl la un. rezUltat oI,Us. L-'n me d.ic bitrin si crl cxpe-rien.J5, mi-a rpus c5" cl a cr,nstatat c[ intotdeaun.a .'ingrtrul rnijloc cle a r pri plinrulanrar'n.ic, intiniplStt,rr al cloatln(,lr-r care il ccnsrrltau gi care iryi d0r€au ele inselc'.si F€
opretlscti rlin plins cla s,ir I(' rcage insiste nt s[ n,u inceteze, asigurinciu-lt, c[ njmjcrnu le-ar putea ahner mai bin,e suferirrla ca un pllns prehingit;i abunclent.
e Vczi, rle txcmlrlu, rlcscriclca fircritii dc dl. llar- scl'Lctftliches Sgstern der hlintik urtd Pltgsiogtrcnik, 7867,sltall, a unni idiot, in ,,Philoso1-rliical Transactions", 1867, p. 61.
p. 521. Irr lcgiiturit cn crctinii, r'czi clr. Piclcrit, lVrssen- 10 Nep Zealand and. its Inhabitants, 1855, p. 175.
PLiNSLIL .sg
fipii,tul sugacilor consti-l in expiralii prelilugitc cu inspir:rfii sctirte si rapide,aproape spasnrodice, rlrmate la o r.irstir pufin mai inaintatii rle hoh.cite c1e' plins.Dupa, Gratiolet 11, glota este mai alcs influenfatri in timpul plinsului in. h.ohote. Acestsunet se autle ,,itt morncntul in care inspiralia invinge rezistenfa glotei si ae'rul seprecipitir, in colul pieptului". ins:i irrtrc,gul act al rcspira,tiei este cle ase'mer).cit r,pas-modic si violent. Iimt,rii se ridicir in gcneral ln acelasi timp, rleoarece prirr aceast[mirycare respira{ia clt,vin.e ma,i u;carii. I-,,a ur}ul clin copiii nrej, cinrl ir\"€a v'irsta cler f7de zile, inspirafiile erall atit rle rapide qi cle pul,ernicr,, in.r'it se apropiau prir] carac-tc'rul lor de plin,ret cil hoh.ote; cind a\rc'a 138 de zt7e, am obscrtat pcntru prinra datfun plins cll hohote clistinct, cAre ulnra drrpir t'iecare acccs violt'nt cle !iprit. lli;c[rilerespiratorii sint par,tial r'olunfare ;i parlial irrvoluntare ;i rni-e teamir cir plinsril cuhohote se datore;t,e cel pulin in pzrrte f:rptului cd, copiii ari o orir€(ttre fac:ultate c1e astlpin"i, clupa, prima copil[rie, organ.ele lol vccale si der a-pi opri fipetele, insir clinmotivul ci, au mai pulinIputere asrlpra rnu;ch.ilol rcspiratori, ace;ti:r contilm[ in-cilrin timp sir, ac,tion.eze in rnocl involrintar sau spa-smcrlic, clupir (ie atl fost pri;i irr itctiuneviolentil do contractie. Plinstrl cu h,ohote pare sii fie catacrteristic specir.i umane,tleoarece iugriiitorii cle la grr-rdina zoolcgici-r m-riu asigurat, cti rru au uuzit niciorlatl\,"r'eun h.ohotit la vreo specie rle maimufe, cu toate cii adt'se:r mairrlrf t,lt' fipn zgornotosatunc,i crintl sint fugtirite si prinse ;i apci gifiie tirnp indelung:rt. \'c,rlenr astfrl cir erist:ittltalogie strins[ intrer plinsul cu h.ohote ;i vS,rsarea abunclerrtil ck lac:rirni, dr.ourccela copii plinsul cu hohc,te nu incepe in. tinrpul primei copiiirrii, in.sir ultt'ricr uparerelativ brusc ;i atunci urnreazii clupir fiecare acc€'s grarr de !ipzrt, pinir c(' ?rcest obicr-it'ste st[pinit o tlrrtii cu inajntarea in virstl.
I)espre r:rtuzele contruQici, ntu;clt'ilor din ju,r'ul or:h'ilot' irt,ti'mpul li1tulttltl,i,. - Antr"ir,zut cir, a rlnci cinrl fipti, sugacii ;i copiii mic,i invariabil i;i inchicl strins cchii princontracfia rnu;chilor orbiculuri, a;a incit piele a st'inctele;te tle iur imprejur. La copiiimai mari si ch.iar la aclulfi, ori dt' cite oli sc-' lipri violent ;i neretinut, sre pcate obser'vao tetnd.infl de contractie a acestor mu;ch.i, cu toate cir atlesea coutracfia este oprit[pentru a nu impiedica ved.er€a.
Sir C. Bell 12 explicrii aceastri :rct,irin.r' in. moclul urrneitor : ,,?u timpul fiec[nrizrct violent c1e expira],it'. fie al risulrri din. tcratil itrima, al plinsrilui, tusei sau al strirnu-tatului, globrrl ocular este strins comprimat de fibrele rnrtlr'h.inlui orbicuku"is,ceea ce constituie o mlsurI, der precaulie pcntru suslinerea ;i apirraret:r sistemilluivascular al interiorului ochiulrri de rrn irnpuls rctrogratl comrinicat in acela;i timpsingelui din vene. Atun.ci cind contractirm co;ul pieptului si expulzirm aerul, existd, ointirziere a slngelui in venele gitului;i aie capillui, iar la acfiunilr'ma,i puternice deexpulzare sin.gele nu nrimai ci dilatl vasele, dar se si revarsri in rarnurile mirniscule.Dac5, in acel moment oeh,jul nu ar fi comprimat crlm trulbuie si n.u ,q-ar ofeli o rezis-ten!5 qocdlui, s-ar putea pricinrri o vi,tiimare ireparabilti textr-rrii ck'licate :r interio-rdlui ochiului". Mai cleparte el adaugir : ,,I)acir po cincl lipri si se zbate c:u furie,separ[m pleoapele rinui copil pentru a-i examina cch.iul, hiindu-i astfcl srts!'inereanaturali, a sistemului vaFrcular al och.iului 1i mijloacelt' de zrpirare in contra erup,t'ieisingelui care are loc atunci, conjrtnt'tit.tr rrc uillplc blusc cu singt,, ilrl pleoapeler si6intoarse in afarii".
LL De la l)htlsiLnutntrc. . ., 1865, ll. 12ti.t2 Anatontg cLncl P hilosolthu of D rltre ssiort, 1 8 l-1, p .
106. Vezi cle asemcnca luclaLea sa in,,Philosophic;al
flansactious", 1822, p. 281; 1821i. p. 10(i fi 28U. De asc-rnenoa The )ieruorrs Syslcrn oI tlrc IILinurn'l]od'y, Otl.' a
3-a, 1836.
90 EXPRESIA SU}'ERINTEI :
Murychii clirr jurul ochilor nu slnt puternic contractafi, dupd, cum afirmf SirC. Bellqi dupil, currr am. observat adesea sieu, numailn timpullipatului, risuluiputer-nic, tuqitului ;i strirmrtatrrlui, ci ;i in timpul mai multor alte acliuni analoge. IJn omiqi contractd, accst rnuqchi atunci clnd iryi sufld, violent nasul. Am cerut unuia d"infiii mei s6, strige pe cit il line gura Ei, de indat[ ce a inceput, el qi-a contractat puter-nic muqchii orbiculari; am observat aceasta d.e repetate ori ryi lntrebinclu-l d.e ce defjeeare d.atd, \i inchidea atit d.e ta,re ochii, am constatat c5, nu ;i-a dat cltqi cle pulinseama d"e acest fapt, el actionincl ln mod inconqtient sau instinctiv.
Pentru a provoca contraclia acestor murychi, nu este necesar ca aerul si, fierealmente expulzat, cltn. piept, ci este srrficient, ca muqchii pieptului qi ^r abd-ome-nului sd, se contracte cu mare putere, in timp ce prin inch.iderea glotei nu scap5, d.e
loc aer. La voniitare sau la oticnirea v'iolenti, diafragma coboard, decarece cu;catora-cic5, se umple cu aer ryi diafragma se men.line in aceastd pozi\ie prin inch.id"erea glotei,,,precum qi prin contrzrclia propriilor sale fibre"tt. Mu$ch.ii abdomin.ali, contractln-du-se atunci puter'nic, apasi, asupra stomacului, ai ciruj proprii mu;cl-r.i se contracti,qi ei, astfel lncit con,tirrutul stomacuhii este evacuat. In. d.ecursul fiec[rui efort devomitare ,,capul ,qe colrgestioneazh foarte mult arya incit \u\^ este ro;ie ;i umflati,,iar vinele mari ale felei qi tlmplelor sint vizibil dilatate". In acelaryi timp,'dup5, cumqtiu din observa!,ie, muqch.ii din iurul ocb.ilor sint puter'nic contractafi. La fel se in-timpl5, qi atunci cind" muqchii abdominali aclioneazdin.jos cu forfi neobi,snu'itd,, eva-cuind" conlinutul tractului intestinal.
Dacd, murycrhii picptului nu sint puqi in acliune puternicd, expulzin.d, sau com-primlnd aenil clin plflmini, cel mai mare efor't al murychilor corpului nu poate c^azacontraclia muqchilcr din jurul ochilor. Am observat pe fiii mei cind d"epuneau unmare efort fizicla exercilii cle gimnastich, ca de pildX, ridicarea repetatd a corpuluisuspend.at numai cu ajutorul braJ,elor sau rid.icarea unor greu1,5,!i mari d.e pe sol,dar nu s-a constatafr, aproape nici o urm[, de contraclie a murych.ilor in jurul ocbilor.
intrucll, contraclia acestor muqch.i pentru protectia ochilor in limpul expi-raliei violcnte constituie, dup6 cum vom vedea ulterior, irr.d.irect, ur element funcla-mental al mai multora d.in.tre expresiile noastre cele mai importante, eram extrem d"e
nerdbd"[tor s5, stabilcsc in ce misur5, pd,rerrea, lu,i Sir C. Bell putea fi confirmat5.Profesorul I)cndcrs, din. Utrecht 1a, binecunoscut ca una din cele mai mari autoritfllidin Europa asupra veclc,rii ryi structurii ochiulu.i, a arut marea amabilitate de a facepentru mine aceast5, cercetare cu ajutorul numeroaselor mecanisme ingep.ioase aleqtiinlei mod.erne, pubiicinc}u-;i rezultatele 15. El arat5, cd, in timpul expiraliei violentevascle externe intraoculare si retrooculare ale ochiului sint toate influen,tate in doulfeluri, anume prin presiunea sanguind, sporit5, din artere ;i prin faptul cX revenireasingelu.i in vine este impiedi catd. Este de aceea sigur cd, atlt arterele, cit ;i veneleochiului slnt mai mult sau mai pulin l[,rgite ln timpul expiraliei violente. Dovezile
13 Vezi descrierea datd de dr. Brintor-r actului vomi-tirii, Tocld's Cgclopaeclirt of Anrdomg antl Phgsiologly,1859, vol. 5, supliment, p. 318.
la Sint foarte inclatorat cl-lui Borvrnan penlru faptulci m-a prezentat prof. Donders qi pentru ajutorulslu de
a convinge pe acest mare fiziolog si intreprindi cerce-tarile in legirtrtr;i cu subicctul de fa!i. Sint de aserncnea
foarte indatorat cl-lui Bownran pentru c[ mi-a dat cu cea
ntai rnare amabililate infornratii asupra nrtrlLor problcnte.15 Accst mernoriu a apirtrL pentru prirna dat5. in ,,Ne-
derlandsch Archief voor Gences en Natuurliuncle", 5
dccembrie 1870. El a fost tradus de dr. W. D. Nloore
sub titlrrl On the Action of the Egelids in determinationof Blood from erpiratorg effort, ,,Archives of lIedicine",editat de dr. L. S. Beale, 1870, vol. V, p.20.
PI,INST]L
sint prezetfiate amrinln.lit in. memoriulvaloros al prcif . Donclcrs. Efectele asupra vene-lol capului se manifest[ prin prc,em.in.en.la 1or, prin culoarea, purpurie pe care o iafa,ta omului carc turyeryte violent, d.eoarece se sufocir, pe jumirtate. Pot menliona, dupriaceearsi autoritate, cir ochiul intreg iese prr!,in in afar5, in timpul fieciirei expira!,iiviolente. Accasta se datoreryte dilatilrii vaselor retrooculare, ceea ce ar fi fost cle pre-vhzut clin ca,uza legfi,turii intime dintre och.i ;i creier, fiind. ;tiut c5, creic,rul se ridici;i coboarir, cu flicc:are respiralie, cind o porlirilre a craniului a f o,.t indepi,r'tat[,, dup5, curnse poa,te vedea, de-a lungul suturilor neinchise ale capului s;ugacilor. Presripun c[,acesta este drr asemenea motivul pentru care ochii unui om sr.rgrumat par ca ryi cindar ie;i din orbite.
In legd,turir cu protectia och.iului plin presinnea pleoapelor iu. timpul efor:-turilor expiratorii violente, prof. Donders concbide din tliversele sale observatii ci,aceastl ac,tiune cu siguran![, cd, limiteaz6, sau supriml, complet clilatarea vaselor 16.
El ad.augil ci in asemen€a rnrrmente Ved"em d.estul de frecvent cum mina estc pus5,involuntar pe pleoape ca pentru a suslin.e ;i aplra globul ccular.
Totursi, in prczent nu se pot adrlce multe clovezi care s5, probeze ch de faptcchiul este lezat dinlipsa rle suslin.ere in.timpul expiraliei viole nte ;existi, in'-s[ citeva.Este un ,,fapt [;tiut] cil efcrturile expiratcrii fcrfate la tu,ce a sau.vomitare a violentir,$i mai ales la strlmttat produc uneori rupturialevaselor mici (externe)ale ochiuluf)17.in leg5turli cn vzrsc'le in.tc,t'ne, dr. Gunning a inregistrat rccent urt ca,z d"e exoftalmie,ca urmare atusreiconr,"ulsive care, dupilp[,rerea .qa, & depins de ruperea v'aselor mai pro-funde, iar un alt, caz analog a f ost de asemenea in,rcgistrat. Dar chiar simpla senzalied.e incomodare ar fi prc;babil suficientd, sri ducfl la obiceiul asociat al protejd,rii glo-bului ocular prin contraclia mu;cb.ilcr inconjur6tcri. Ch.iar persp€ctiva r'au posi-bilitatea unei vltimdri ar fi probalril suficien.td,, in acelaqi mcd, d.upri cum un obiectmi;cindu-se prea aproapc cle ochi determ.in.L clipirea inv'cluntar5, a plecapelor.I'utem deci conchide fzirh, grii[, d.in observaliile lui Sir C. Bell ryi mai ales d.in cerce-tflrile mai u"tente ale prof. I)ondels, c[ inch.idereil strirr.si, n plecapelor in timpul {,i-patului copiilor t,ste o acliunc pliri r1e inleles ;i de real folcs.
Am vilzrrt, m:ri in.ainte c[ contrac!,ia mu;cb.ilor orbicu]ari d,uce la tragerea iu sus:r, buzei superioare ryi, in- consecin,lii, dac[, gur:r este !inut[, larg d,eschisil, la tragerea ilrsus a collurilor gurii prin contracf,ia muqch.ilor deprcsori. I'crmarca cutei nazo-labialepe obraji clecurge de asemenea d"in tragere a in sus a buzei superioare. Astfel, dup5, citse pare, toate mi;clrile expresive principale ale felci in timpul plin"sului rezultl clincontracfia murychilor din -iurul ochilor. Vom constata de asemenea c5, vilrsarea lacri-milor d"epinder sau cel pulin este intr-o oarecrare legitur'5, cu ccntraclia acestorrnu;chi.
16 Prof. Doncle'rs (op. cit., p. 28) obsclvir ci, ,,dup[leziunea ochiului in urrna unci opet'alii Ei la unelc for-nle tlc inflatna[ie ( r, inflantzrlia > itnplicind un procesirrfec!ios, Darrvin a inIelcs probabil <, congeslic D - N. tratl.)intcrni aLlibr,rin o rnare irnporLanfi srrslinelii unifolurca pleoapelor inchise si o nrlrim in m-rrlte cazuri prin apli-carea unui bnnclaj. In atnbele cazuri n(l stliicluitn sievitrim cu grijti o presinne expiratoric nrrrr, al cirrei deza-
vantaj este binc cllnoscuL". IJl. Bowman n-ri. infolmeaziici la f otof obia excesivir care inLovirti seste ccea ce sc
numeslc of talnrie scrofuloasii la copii, atunci cintl lu-rnina cstc atit rle dureroasii, incit tiurp clcr sirlltdrninisau ltrni ca cstc pe'r'manent exclusir prin iuchiclet'ea crr
cea mai tnatcr putcrc a pleoapelor; tlesflcind pleoapelt',crl n fosL izbit de ltuloart'lr ochiulrri - llu o paloarc nirt.rr-
ralir, ci abst-nla rogc{ei calc ar li fost de prev[zut. dacitsuprafala at fi fost pufin inflamatir, dupii cnm este de
obicei cazl:rl, si tll. Bolnran cstc tenLaI sir alribuie aceas-
tI paliditat.e inchiderii for'late a pleoapelor'.1? Dondels, r,,;r. cit,, p. 36.
EXPRESIz\ SIIFERIN'I.I-I :
ltt uuelc diri.tre cazurile de mai sus, in spccial irr cele cle strinutat pi tu;it,t'ste posibiJ ca contracfia mu;ch.ilor orbiculari si, serve ascd, in plus la protejarea cchi-ior contra unui srtnet striden.t sau ul)ei vibralii prea violente. Cred acreasta pe ntru c5,lotrftiintl oase tari, ciinii ;i pisicile in.r:hid" intr,tdeauna, pleoapele ea ;i rrinfl strdnrrt[,t'u toate c[, :rtunci cincl latr[ puternic, ciir-r.ii nu le inchid. Dl. Sutton a, obser.vat cugriiir pentru minc, cite un prli de orangutan ;i der cimpanzeri;i a constatat cti ambiiirrch,id ochii cinrl str5n.rrti, ;i crn.d tu;esc, ntr insi, cin.d ,tipri violent. Am clzrt o prizhntici, dc tutun unei maimuf,e tlin. grupul american., si anume unui (tebust cAre si-uin.chis pleoapele cincl strinuta, tle;i ulterior, intr-o situa!,ie diferitri cind emitca tipett'lirsunir,toare, nu le-a inch.is.
(lauea sern"e,!'ie'i lacri,ntul(. - in orice fieorie asupra secretiei lacrimalc-' provocatetlcr s afecta're a psihicului trebuie luat in con,qideratie un fapt impor'tart, ;i anumec[,, ori de cite ori muqch.ii din jurul och.ilcr sint puternic ;i invohintar contracta,ticu scopul de a cornprima vasele sanguine, aplrind" astfel ochii, sint secrel,ate lacrinri,aclesea in cantitate suficientl, pentrll a se rostogoli in jcis pc obraii. Aeeasta se intim-plil atit ltr emof,iilc' cele mai opuse, cit li la lipsil totalir, rle emolii. Sirrgura exccpfie,;i a,ceasta numai pa,rfialii,, la cxistenla unui raport intre contractia in.voluntarS, liputenricS, a aeestor ntu;chi si secretia de lacrimi este aceea, zr sugacilor, care, cind. !,ipirvioletnt cu pleoapele st,rins in.ehise, de obicei nu vars[ lacrimi pinii ce n.u au ajuns lavirsta intre dori5 ;i trei sarr patru luni. Ochii lor se acciper[ toturyi crt lacrimi la o virst5rnult mai tirnpurie. Dup5, cum am observat mai srls, se pare ci, la o perioad:i foartetimpurie a, vietii glanclele lacrimale nti a,jung in.ci, clin lip,si, de erercitiu sau din vrenalta, eaazit, la deplina lor activit:rte fun.ctionall. La copiii cle v'irsti, ccva mai in.ain-t'atra, lipirtul sau geamir,tul d.in cauza vrcl7nei suferinte ester insolit atit cle frecr,"crrl,tle vitrsarea de lacrimi, incit plinsul ryi !,ip6tul sint ternre ni sinonimi 18.
Sub imprrlsul ento,tiei opuse, al marii bucurii sau al pld,cerii, atita t,irnp cit,risul este ntoderat, nr1 ex.istl aproape nici o contrac,tie a mu;chilor din jurul ochilor,a;a ci, nu existzi n.ici o incrumtare latunci cind se emit h.ohote de ris, cu erpiralii rapide,.si violcttt spasmodice, lacrimile cttrg ;iroaie pe fa{L. Am observat de multe ori fafaunei persoane dup5, un paroxism de ris violt nt ;i am putut ved"ea cL mu;chii orbi-culari ;i cei ai buzei sriperioare incI, mai erau parlial ccntractaf,i ryi care imprr,un[ crrobrajii scildali in lacrimi dld.eau jumltn,tii superioare a felei o €xpresie care nu putea,fi deosebitd, de acce a a unrri copil care mai plinge inc5, cu h.oh.ote. Dup5, cum vorn vedeaintr-un eapitol viitor, faptul cd, lacrimile se scurg;ircaie pe fa,!i in timpul rlsuluiviolent este comrin tuturor raselor unrane.
La trtsea violentd,, mai ales cincl o perscan[, este pe jumltate sufocat[,, fa!a,se invine,te;te, venele se dilatl, mu;chii orbiculari ser corrtract[, putcrl,.ic, iar lacrimi]e('urg pe obraji in ios. Chiar clupi un acces obiryn,uit de tuse, aproape orilicine trcbuiesii-si ;teargi och.ii . La vornitare sau oticneal[, viole nt[ d.upzi cum am incercat cu in-sumi;i am vd,zttt-o;i la alfii, muqch.ii orbiculari sint puternic ccn,tractali;i un.ecrilacrimile se scurg din abun.den!5, pe obraji in ios. lli s-a sugerat c5, aceasta se poaterlatora faptului cd, r'reo materic iritantl, s-a introclus in niri ryi cil prin. acliune reflexils-it tlet,ermin.at secre.t,ia lacrirnilor'. (la urrnar(', rlm rugat pe rtn chirurg s[ sc ocupe c1c
1' l)1. I lenslcigh Ncdgrvoocl (Dictionary of' EnglishLltyrnloryrJ,1859, vol. I, p. 410) spune:,,Verbul <,to wcep ,i
a plinge.l r'inc de la anglo-saxonul ( wop D al clrui in!c-
lcs ini!ial cste stligliL (in englezcstt:,,1o cLy" inseuurnir
atit a plinge, cit gi a -tipa - .\'. lrad.).
I'LiNSUL
t'fectele oticnelii, atunci cinrl din stomac nu a fcst expulzat n.imic ryi priltr-o coinci-rlenf[ ciutlati, a sufcrit el insu;i in d.imineafa rirm5,toare cle cticnea]i, iar trei zilemai tirzirr :r ollservat o tloamn.i, suferind de un. atac similzrr ; si el este sigrtr c[ in niciunul t'lin aceste dour-r cazriri nici o f[,rimii de materie nu a fost expulzatX O.in stomac Itotu$i mu;trhii orbicrrlari erau puternic contractali, iar lacrimile ail fcst abundentsecretzrte. Irot vorbi de 2,ssmenea in mcd pozitiv d.espre contractia, e n.ergici, a ace-lora;i mu;chi tlin jrrrul ochilor ;i rlespre o coinciden!.d a secretiei abul,detrte a lacri-milor atutrci cincl murychii abdom.inali ac!,icne a zd, elt f cr
EXPRESIA SUFERINTEI :
Se rytie crii, elefantul indian uneori pllnge.I)escriiilcl pe cei pe (iare i-a vilzut cap-turafi si legaf,i in Cerylon, Sir tr. Tennent spune cir unii ,,zilceau nerniqcali p" sol curdci o altri inrlicaf,ie tle suferinlii a,faril d"e lacrimile care le scrildau ochji ;i care cur-geart ftiri, lncet:lrt"'. Yorbincl d"espre un alt elefant, el spune : ,,Cincl a fost cloborit;i inc5,turyat, rlnrt'rea, sa era extrem de mi;ciltoare I r.'iolenfa sa s-a transformat int'otaki prostnrfie si zricea la p[rnint sco!,in.d tipete iruibrr;ite cu lacrimi picurin.du-ipe obraiji in jos ')2o. La grl,dina zoologicri, ingrijitorul elefan.lilor in.dien.i afirmri cu ti,riccit, a vEzlut clc rn:ri multe ori la,crimi ;iroind pe fa{a unei femele bitrine, care era nefe-licit[ clin cauzrr, rrrutririi puiului ei. Ca urmare, eram extrem de neriibdi,tor sri stabilerscr(iA o extintler() a raportului dintre contracfia, murych.ilor orbiculari;i vzirsarea drr la-crimi Ia om, rl:r,cil elefan'(,ii cin.d mugesc sau lip[ zgomotos i;i contractil ace;ti mu;chi.L& c€r(rrea cl-lui llartlett, in.grijitorul a ordonat celor doi erlefanti, tinl,r ;i b[,trin,sii, mugeascit, ryi anr v[zut t1e re',petate ori, cti exact cind incepeau rnrrgetul, murych.iirrrbiculari, mai ales cei inferiori, erau vizibil contractali. Intr-o ocazre ulterioarir,ingrijitorul l-a fircut pe t'lefantul bltrin sir mugeascl mult rnai tare ryi atit mu;ch.iiorbiculuri superioli, rrit ;i cei inferiori erau invariabil puternic contractali acum int'gali"t, mlisurri. Un fapt neobi;nuit este cei elefantul african, a,tit cle diferit rle specia,indianir,, incit :r fost considerat cle unii naturali;ti drept un subgen rlistinct, atunciclrrd in dou[ ocazit a fost flcut sd, mugeascl, tare, nu a prezentat nici o urm[ de con-trtr,cfie ^ rnu;chilor orbiculari.
Din tliversele cazuri c1e mai sus in legd,trrrf cu omul rezultl, cred, cL nu poateexista vreo inrloialil cri contraclia muqchilor d"in jurul ochilor in timpul expiraliciviolt-:nte sau citrcl torace'le tlilatat este contractat forf,at este intim legati, intr-unrnocl oarec&re rle sercrcrtia lacrimal[. Acest fapt este valabil atlt sulr influen,ta uno]t'rnolii cu lotul clifcrite, cit ,si intleptndent de orice emolie. Natural c5, prin aceastirtru so inlelege c5, nu pot fi sccretate lacrimi f5r5, contraclia acestor mu;chi, rleoifrecoesl'e uotolirr si1 6rlp sint ildesea abuudcnt vd,rszrte cu pleoapele depirrtate ;i cu frunte arreirrcrctitri. Oorr.tracf,ia trebuie sL fie' atit involuntari,, cit si prelungiti, ca, in tirnprtlunui rrcces rle sufocare, sau energicir, ca in timpul strlnutatului. Simpla clipire inro-luntari zl pleoapelrlr, de;i cleseori repetatii,r nr aduce lacrimi in och.i. $i nici ccn.trac,tiavoit[ ryi prelungitil, iu diferifilor ntu;cl,i inccnjur[tori nu cste suficiert[. Intrucit,glandelc lacrimale alc copiilor pot fi ugor excitate, am convins propriii mei copii lipe al,ti ci,tiva clr: diferite virste s5-qi contracte repetat ace;ti mrrrych.i cu maximurn defirrlir, ryi sil corrtinue tirnp cit mai indelungat posibil ; aceasta nu a produs iusf aproape
20 {)et1lort, ccl. u lj-a. 1tiir9, vol. II[, p. l:l(iI si l]7(i. ll-iurrirtlresuL d-lui'lltrvailes din Ccvlon pentt'tr infot'maliisrrplirrrentarc cu plivirtr la plinsul elefitntului ;i, drepturlnare, anr prirnit o sclisoale cle la Rcv. cll. Glt'nie,t'arc impreunir cu al{ii art :rtrrL arnabiliLaLea sir obsct've
pcntru nriner o tulrni. dc clcfan{i rectrnt captura{i. Cindt'r'arr iri Ia{i, acr5tia l]lugoilrr violcnt : csLe insir lcrnarca-lril cir, irtrrnci cinrl tttr.rgearr astfcl, ei nu isi contritctattnicioclrrLi nru;chii din jurul ochilor. $i ci nici nu virrsaullrcrirri, iat' r,iuitot'ii indigcni arr afirnrert. cd nu an obser'-
vrrL niciodalir cir elefanlii sir plingir. Lrri pale totugi im-
ltosibil tlt'a 1e indoi dc detaliile clale ale lui Sir E. Ten-
nt'nL rlt'spre plinsul lor, intiirite de altfel de afirma{ia
pozitivit a ingri.iitorului dc lrr gri<linir zool<tgicir. Ilstesigul cii cei rloi elefan!i tlc la g-t'irclina zoologicl isi con-
tlactau invariabil tttu;chii tlt'biculat'i cind incepeau sir
mugeasci puternic. Nu pot ilnprica accste afirrnalii con-trarlictot'ii decit prcsupunintl cri in Ce5'lon elefanlii t't'-
cent captura!i, clin carrzir ciL erirtt intirrita{i sart ittft'ico-
;a{i, rlorcau sir observc pe cci cat'tt ii pet'sccutir ;i in con-
secinIir nrr ipi conLructtru rnu;cltii olbiculat'i,:tqit ittciL
vederca sil nu lc fic impiedicilti. Ccri pe care Sil If. 'l'cn-
nent i-a vtiztrt. plingintl erau in starer de proslratie 5i clin
disperare lenun!ascrI la lupli. Illcfantii care IntlgeauIa comandl la grridina zoologicd, nu erau, dc sigur, nicialarma{i Ei nici infuria[i.
PLINSUL
nici un efect. Urreori ochii sr-'umezeau pu!,in, insii, nu ntai ntult decit s-ar putea ex-plica prin stoarcerea lacrimilor secretate clin interiorul glandelor.
Natura raportului dintre contraclia involuntar5, qi energic5, a mugchilor din.iurul cchilor rsi secre,tia lacrimald, nu poate fi stabilitii in mccl pozitiv, ins[ o ipotezirprobabild, poate fi sugerath. Func,ia prirnordial5, a secreliei lacrimale irnpreunti cupufine mucoziti,!,i este de a unge suprafala cchiulni, iar ceA seclltnclarl, este, dupir,cum crecl unii, de a menline n5,rile umede, arya incit aerul inhalat sI fie umed 21, qi deasemenea sii favorize ze capacitatea cle a m,irosi. O alt[, funclie a lacrimilor, cel puf,intot atit de irnportantfl,, este insf de a spd,la particulele de praf, sau alte obiecte mi-nuscule, care ar putea intra in ochi. C5, acea,sta este de mare importanfi reiese clartlin cazririle in care corneea a devenit opaci, prin inflamareA * cavzatd de faptul criparticulele cle praf nu aufost incleprirtate, ca urmare a faptului ci, cch.iul ,si plcoapattu mai pot fi mi;cate 22. Secre,tia lacrimal5 provccatil de irita,tia eauzatl de orice corpsl'riiin in cchi este o acliune reflexd, - adic[ acel corp iritf nerr,'ul periferic car'(,trimitc,' o impresie anumitcr celule nervoaFe s€nzoriale; aceF,tea transmit influenJtlor altor celule nervoase iar acestea la rintlul lor glandelor lacrimale. Influe rrJa trans-misd, a,cestor glande determini, d.up5, cum avern motive valabile de a crede, relaxareainveli;rrrilor musculare ale arterelc,r mai mici I aceasta permite ca o cantitate rnaimare d.e singe sL pd,truncli, in lesutul glanclular, ceea ce clett'rmin[ o secrctie lacri-mal5, abund"entri. Atunci arterele mici ale fetei, inclusiv cele ale retirrei sint relaxatein lmprejurS,ri foarte ttiferite ryi anume, in timpul unei irrroryiri intense a felei, gland.elelacrimale sint nneori inf luentate in mocl asem[ndtor tleoarece ochii sint sclilda( iin lacrimi.
trste greu cle presupus cit de multe a,cliuni reflexe au lnat nastcrr', in-'ir, inleg[tnrfl ct.- cazrLl de fa,!d, al influenlei asupra gland.elor lacrimzrle prin iritare a supra-felei ochiulrri, merit5, poate observat c5, de ind,at[, ce o for'mi, primitiv[ a del-enitsemiterestrri in obiceiurile ei ,si ln situalia de a-i intra in ochi particule r1c pr:rf, dacirpraful nu era spilat complet, el ar provcca o puternieil iritalie ; ;i pe baz:r principiulrtiraclia!,iei forlei ner'voase e5,tre celulele ner'vcase invecinate, glantlele Jacrimale ar l'ifrrst stimrrlate sit .qecrete. Deoarcce aceasta se repeti adesea ;i hrtrucit forfa nervorr.sirtreee ugor de-a lungul c5,ilor obiqnuite r o uryoard, irita,tie va fi suficietrl ir pinir in eeletlin urmd, pentru a provoca o bcgatii, secrelie lacrimal5.
De indatfl ce, prin accst mijloc,qau prin altul, o ae!,iune reflexr-r, r1e acest fclfuscse stabilitri ryi se prcrlucea ulor al!'i stimuli aplieali pe supra,fa{a cchiului - cunlar fi un vint rec(), o a"cfirure inflarnatcrie ince at5, sau o lovitur5, pcr pleoape _- va, pro-voca, dup[ cunr stinr cir, este cttzttl, o bcgatii, ld,crirnare. Glandele sint dt' ascn]cncil,stimulate la acliune prin iritarea pi,rfilor invecinate. Astfel, atunci clncl nitrile sirfiiritate de vapori eaustici, se secret[ lacrirni abund.ente cu toate cir, och.ii pot fi strfirsinchi;i, si aceasta urmeazit de asemen€a unc'i lovituri pe nii,s, rle exernplu cu o rninu;ir,<le box. O loviturir rtsturl,toare pe fafn cu o nrria prodrree, rlupir, eun] am vrizut,acela;i cfect. in aceste clin urmf caztrisecretia lacrimal5, este un lezultat incidentalryi nu este t1e niei un folos direct. intruclt toate aceste pd,rli ale felei, inclusiv glandelelacrimale, shrt previrzute cu ramuli ale aceluia;i ner'v, anume al cineilca, r:c, poate
21 Bcrggsl1. citaL iu ,,Journal of Anatornl' an<l Ph5'- 22 Yezi rle exemplu un caz citat dc Sir (1. Bcll, ,,Plri-siology", noiernblic 1 871 , p. 23.-r. losophical Transactions", 1823, p. 177.
' congeslia ( N. trad.).
BXPRE.SIA SUFERINTITI :
inlelege intr-o oarecare mfsur[ c1e ce efectele excitririi oricdreja djntre ranrnli F,e
ertinrl la celulele sau rd,dicinile nervoase ale celorlalte ramuri.P5rlile interioare ale ochiului aclioneazil de asem€nca, in anumite condilii,
in mod reflex asupra glandelor lacrimale.. Informaliile urmeitcare mi-arr fost ccn'uni-cate prin amabilitatea d"-lui Born.man, insd, subiectul este foarte complicat, cleoarecetoate pi,rfile ochiului sint in.tim lega e intre ele ;i foarte sensinile la clivcr;i stimuli.O lum.in[ putern.jc[, ac,tionind asupra retinei cinrl este in stare norma][ are o tcndin!5,foarte slaba de a produce lii,crimare Ila copii netinltc;i, cale au in,s[ m.ici lcziuni ve chipe cornee, retina clevine excesiv cle sensibili, la lumin[ si erpuncrca chiar ]a luminIobirsnrrltir de zi determ.inri o inch.idere fortata, ryi durabilir a plecapelor ryi o llt'rimareabundentii,. Atunci cind persoanele care ar trebui si, inceapi, si, poarte ochelari ccn-vec;i iqi f orle azra de obicei puterea descrescinda, de acontcdare, sc procluce o secretieIacrimald, excesiv[, iar retina t].evine exagerat cle sensibil[ la lumirrir. in general, afec-
liunile morbide ale supra{c,tei och.iului ryi ale structurilcr ciljare in cursul acliunilcrcle acomodare sint insolite de o secrelie lacrimalir c'xcesivti. Crestetc'a presiunii glo-bului ocular, neajungind pinl la inflamalie * dar implicincl o lipsir r-ler cchilibru intrelichidele elim,in.ate si reabsorbite de vasele intracculare, d.e obicei nu este insofit:lrle vreo li,crimare. A unci insri cind echilibrul este de cealaltzi parte ;i ochirrl clevineprea moale [scad.e presiunea intraccular[,] existS, o nai mare tendinfi, rle lircrimare.in. sfir;it, existil numeroase sti,ri morbicle ;i modificiri structurale ale cchilcr si chiarinflamalii extrem d.e puternice care pot -sir nu fie insolite derrit cle pulinii san fls lrici o
secref,rt' lacrimail.NIai trebuie men!,icnat in leglturii cu subie ctul nostnr cti cclrirrl ;i pitr'file
invecinate sint supuse unui num[r extraordinar [cle mare], der tniscirri refle re ryi aso-
ciate de senzalii;i acliuni pe lingl cele in leg[,turd, cu glandele lacrimale. Atunci cindo luminfi, vie love;te'retina ilnui singur ochi, irisul se contracti, in'sil irisul celuilaltcchi se mi;ci, dupfl ut] anumi* interv'al de timp. Irisul se mi;c[ de asernenea acomoclin-clu-se la ve-tlere^ap"opiatii, sauinclepilr'tatil,precdffiryi atunci cincl.ceicloiochi converg23.
Oricine stie cit cle irezistibil sint trase in jos sprincenele la o luminf fcarte int'etrs[.Pleoapele de asernenea clipesc in motl involurttar atunci cind un obiect' este rni;catin apropierea ochiului sati cind. se aucle brusic un sunet. Cazul binc'cuncscut alluminii vii care face pe unele persoane sd, strlnute este chiar ;i mai curios, deoarc'ce
aici forfa nervoasil radiazri c1e la anumite celule nervoase in legilturil cu letina, lacel1lele nervoase senzoriale ale nasului, provcrcind o giclilare ;i tltt la acestetl lacelllele c?:l,r,e comandir, diferilii mu;chi respir'atoli (inclusiv cei orbicrrlari ) cAre ex-pvlzeazii 1erul intr'-un mocl atit c1e rleosebit incit el rir,llufrte;te trurnai prin uirri.
Sti revenim la, problema, noastrir, : de ce sint secretate lacrrni in timpul unuia,cces de {ipat, sau u ultor efolturi cle expiralie violente. intrucit o lovituri, uryoarf
pe pleoape provoacii o secrelie lacrimalS, abuntlent5,, este cel pulin posibil ca contrac-gi* *pu*mod"ic[ a pleoapelor prin api,sarea puternicl a globului ocul:tr sL proclucl inrnod. asem5,n5,tor o oarecare secretie. Aceasta pare posibil[ cu toate cL contracliavoitd, a aeeloraryi mu;chi nu prorluce un asemenea efect,. $tim ci un om nu poate str[-
*,\rlicr-r colgestie c&rcr n11 cster rle patrrrii ilfeclioasir 23 Vezi asupra acestor difcrite puncLe, pt'of. Doutlct's,
ci l)rrr rrrecanicir (N. lrarl.). Ort tlrc ilnomalies of AccontmotltLtittrt artd lle/rtrrtictrt olthe Eqe, 1it6tr, p. 573.
PI-INSUL Q'
nuta, sau tu;i irr mod voit cu aceea;i for{ir, ca atunci cincl o face automat qi la fel estein cazul contractiei mu;chilor orbiculari. Sir C. Ilell a experimentat pe ei;i a consta-tat, c5, inchizind brusc cu forfa pleoapele in intunc'ric, se v[d scintei lumincase cacele' provocate prin lovirea u;oar5, a pleoapelor cu clegetele, ,,srtriinutind insii ccmpri-nlarea c-'ste ryi mai rapiclii ,,si mai puternici,, iar scintc'ilc. sint nrai strllucitcarc)'. Esteclar ci, aceste scintei se datoresc contractieiplecapelr,r, decarece dacri ele ,,sfurt tinutecleschise in timpul strinutatulrri nu se va prccluce nici o senzafit'de'lurujnli,". incazurile cleosebite, la care se referil profesorul Dcnders qi cll. Bournan, am vlizut crir
la citeva s[,pt[mini ctup5, ce ochiul este u;or v[timat ur'meazil ccntraclii spasmadicecare sint insotite de o scurgere abunclent[, de lacrimi. La c[scat lacrin'.ile par st'r fier da-torate numai contractiei spasmodice a mu;chilor din jnrul cchilcr. In poficizr acestor'din urmh cazan, este gr€u de crezut cil presiunt:r plecapelcl asupra suprafefei ochiu-lui cu toate c[, efectuat[ spasmcclic ryi cleci cu mult rnai niu]15, fct
EXPRE,SIA SUFERINTEI :
mu$chilor din jurul ochilor ryi secrelia lacrimald, ar fi fost complet impiedicate, ar fiexistat touqi, aproape sigur', o oarecare tendin,tn de a transmite o for{d, nervoasd, inaceleaqi d,irecfii iar deoarece glandele lacrimale sint remarca,bil de independente r1e
controlul voinlei ele inc[ vor fi predispuse sI, aclioneze, tri,clind astfel, cu toate cii, nuexistl, nici un alt semn extericr, gindurile emo!,ionante care treceau in aeel momentprin mintea persoanei respective.
Ca incd, o ilustralie a ipotezei pe care am preze[tat-o aci, pot nrerr,tiona ctidacI, intr-o perioad[, timpuric' A r'ietii, atunci cind obiceiuri de toate feluri]e se for-meazd, u$or, copiii noqtri resimlincl mul,tumire s-ar obirsnui sir, ernitzi hohote zgomot'oasede ris (in timpul cd,rora vas:ele oculare se dilatd,) la fel de frecvent ;i de continuu dup5cum se dedau acceselcr cle ,tipete la suferin!5, atunci probabil c5, mai tirziu in via!5lacrimile s-ar secre-'ta tot atit de a,bundent ;i de frecvent in oricare d.in ambele st[,risufleteqti. Un ris delicat sa,rl uu zimbet sau chiar un gind plir,cut ar fi fost suficientpentru a provoca o secre!,ie moderati, de lacr'imi. lle fapt existti o tendin!i, evitlen{,[in aceastd, d.irecfie, dupd, cum se v'a vedea intr-un capitol viitor'. cittcl"vorn |rata d.espresentimentele duioase. Dup5, l'reycinet2o,la inctigenii din insrrlele Sanclwich lacrimilesint recunoscute defapl, ca unsemndefericire ; ar fi necesare toturyi d.ovezi mai valabileas,upra acestei probleme d.ecit cea a unui cii,ld,tor in treeere. De asemenea, dac[, copiiinogtri timp de multe generalii qi fiecare dintre ei timp d.e mai mul!,i ani ar fi suferitaproape zilnic de accese prelungite d.e sufocare, in timpul c[rora va".ele ocula,re sintdilatate ryi lacrimile secretate in abunclenf5, atunci probabil puterea obiceiului aso-ciat ar fi atit de mAre incit in timpul restului vief,ii simpla id.ee a unei sufocilri fir,rtivreo suferrinfii, sufleteascl ar fi suficienth, pentru a provoca lacrirni.
Pentru a rezuma acest capitol, se pcate spune eX plinsul este probzrbil rezul-tatul vreunei inl5n{,uiri de evenimente, cum sint celcr ce urmeaz:i. Atulci cind. sintfli,minzi sau suferi, in .v-reun fel oarecare, copiii !ip5, tare, ca ryi puii majoritd,lii altoranimale, in parte ca o chemare cle ajutor c[tre p6rinlii lor ryi in parte pentru c5 oriceefort ma e acluce o ugurare. lipatul prelungit cluce in mocl inevita,bil ]a congestiona-rea vaselor sanguine oculare, ceeA ce trebuie "qi, fi dus, mai intii con;tient ryi pinir incele clin urm5, din obignuin{i,, la contrac{ia mrrqehilor tlin jurul ochilor pentru a-iproteja. in acela;i timp, presiunea spasmodici, pe suprafa!,a cchiului ryi d.ilatareavaselor intraoculare, friri sL implice neapir,rat vreo ,senzalie conftientzi, trebuie si fiinfluen,tat prin acliune reflexI,, glandele lacrimale. fn sfir;it, tlatoriti celor trei prin-cipii ryi anume : al for-tei nervoase care treceugor de-a lungul cd,ilor obirynu,ite -- al aso-cialiei cuinfluenla ei atit de larg r[,spindit5, ryi a] unei mai mari subordcnflri controlu-lui vointei a unor acliuni decit a altora-- suferin,ta a ajuns sil provoace ugol secre,tiaIzrcrimalil flra, o-[, fie neapilrat insoliti, de weo altd, acliune.
Cu toate cL in conformitate cu aceast[ ipotezi, trebuie sii consiclerdm plinsuldrept un rezultat intimpltitor tot atit cle lipsit de scop ca ryi secre!'ia lacrimalS, in urmaunei lovituri pe suprafafa cchiului sau ca un strinut catzat de acliunea tinei luminivii asupra retinei, totuqi nu ne va fi greu s5, inlelegem in cel fel secre,tia lacrimilorduce la uqura,rea suferinlei. ,i, pe mi,sura in care plinsul este mai violent sau mai is-teric, cu atit mai ma e va fi r4urareer pe baza aceluiaqi principiu, dup5, care zvirca'lirea, intregulu.i corp, s:crirsr11,tul tLintilcr ryi lipetcle pitnrnzdtoare adrrc usurare incaz cle durels puternicl.
2a Citrit rle Sir J. Lubbocli, ,,Prchistoric Timcs", 1865, P. 4l-r8"
CAPITOLI]L AL VII-LEA
PftOAST,tr,. DISPOT,,ITTE, NELINI$TE, MIHNIRE, DEPRIMARE,DESPERARE
Efect.ul general el rnihnirii asupra sistelnului - PoziIia oblicl a sprinct nelor'sub influentir suferirrIei: |)esprtr ('auza lrozifiei oblice a sprincerrr]loI'- [)cspre {'ol)o-
rlrea col!urilol grrrii.
Dupd, ce am fost cuprin$i de o mihnire puternicf qi cauza lnci mai persistir,,ci,dem intr-o stare de proastd, dispozrtre sau putem fi complet d.escurajali qi depri-mafi. Durerea corporal5, prelungitS,, dac5, nu ajunge la paroxism, duce in general laaceea$i stare sufleteascS,. DacL ne aqtept5,m s5, suferim, sintem nelini;tili ; dacd, nuarrem nici o speran!5, de alinare, c5,d.em in desperare.
Persoanele care suferI, o mihnire excesivi, caut5, adesea alinare prin miryciriviolente, aproape d.esperate, t1up5, cum am ard,tat intr-un capitol anterior ; cind insl,suferinla este oarecum alinat[,, ele nu mai d"oresc s5, aclioueze) ci rdmin nemi;cate ;ipasive salr uneori se leag[,n5 ineoace qi incolo. Circulalia linceze$te, fa\a clevine palidfi,rrrrr;ehii s;(. r'elaxeazh, ochii coboarir, capul atirnf pe pieptul contractat,buzele, obrajiiryi nraxilarul inferior se la,-sd, toate in jos prin propria lor greutate. Deci toate trlsir-tur-le felei sint alungite I se zice c5, unei persoane care aude veqti proaste i se lungeqtefa!,a. IIn grup de indigeni din Sara de Foc s-au str5duit sd, ne explice c5, prietenul lcr,c[pitanul unui vas pentru vin5,toarea de foci, d.evenea prost dispus, trd,gindu-$iobrajii ln jos cu ambele miini pentru a-qifaee fa\a clt mai lung5, posibil. Dl. Bunnetmir, informeaz[, cd,, atunci cind. sint deprimali, bd,qtinaqii australieni au un aspectccnsternat. Dupd, o suferinfi, prelungitS,, ochii au o privire posomoritd ryi fir5, expre sitqi adesea sint uqor umezili de lacrimi. Nu rareori sprincenele devin oblice da;toritziridicS,rii extremit5,filor intericare. Aceasta produce pe frunte creluri de o form5, ciu-c1at5, ;i care sint foarte diferite d.e cele ale unei simple lncruntd,ri, cu toate ci in unelecazuri nu existi, decit o simpl5, incruntare. Collurile gurii sint trase in jos, [aspect]care este atit de unanim recunoscut eaunsemn de proast5, dispaziLie,lncit a devenitaproape proverbial.
8-c.30{
I i)(l EXPRESIA DE NITHNIRE :
Respiralia d.evine inceatd, qi sla,bd, ;i este adesea intreruptd, de oftaturi adinci.Dupd, cum observd, Gratiolet, ori c1e cite ori atenlia ne este concentrartd' indelungasupra weunui subiect, uitd,m si, mai respirdm, apoi ne ugurdm printr-o inspiraliead.incd,; ins5, oftaturile unei persoane intristate sint a,bsolut caracteristice, datoritirespiraliei slabe qi circulaliei incete r. Intrucit uneori mihnire a revine qi creqte pinflla paroxism, persoana in aceastd, stare are spasme care influen!eazd' muqchii respira-toii ;i se simte ca ryi cintl ceva, aga-nurnttul globus hys't,ericus, i se ridich, in gitlej.Aceste miryci,ri spasmodice sint evident inruclite cu hohotul de plins al copiilor qi
sint r5,m6ryilele spasmelor mai glave care au loc atunci cind se zice cd, cineva se sufoc6,
din cauza durerii excesive 2.
Pozi,li,a obti,cd, a spri,ncenelor.- Numai doui, puncte din descrierea de mai sus mainecesit5, clarificare qi acestea sint foa,rte curioase, anume ridicareaextremit5,lilor interi-oare ale sprincenelor qi lSsarea in jos a collurilor gurii. in privinla sprincenelor, une-ori ele pot fi vraz-tte,luind o pozilie oblici, la persoanele care sufer6, de o deprimare sau
o nelinigte profund.S ; am observa,t, d.e exemplu, aceastd, miqcare Ia o mam5, cind vor-bea d.e fiul ei bolnav I uneori aceasta este provocatd, de cauzele cu totul neinsemnatesau de moment ale unei suferinle reale sau presupuse. Sprincenele iau aceast5, poziliedatoritd, contractiei anumitor rnuqchi (anume a muqchilor orbiculari ai sprincenelorqi piramidati ai nasului, care irnpreund, tind sI, coboare ;i sd, contracte sprincenele),
"ate este parlial frinat5, de ac,tiunea mai puternicd, a fasciculelor mu$chiului frontal.
Aceste fa"scicule ridicl, prin contractia lor numai extrernit5,lile interioare ale sprin-cenelor qi, deoarece in acelaryi timp murychii sprincenelor impreuneazd, sprincenele,extremit5,,tite interioare ale acestora se increlesc intr-o cutf,, sau ridic5,tur5,. Aceast5,
cut6 este foarte caracteristicd, pentru aspectul sprincenelor atunci cind devin oblice,dup[, cum se poate ved.ea din iigurile 2 ryi 5, planqa II. in acelaqi timp sprincenelese Zbitlesc pu,tin tleoarece perii sint fd,culi s5, se ridice. Dr. J. Crichton Browne a ob-servat de aiemenea ad.esea la pacienlii melancolici ca,re iqi !,in sprincenele permanentoblic,,o curburf,, ascutitd,, ciud.atd, a pleoapei superioaret'. O urmi, a acesteia poate fiobseriat5, d.acd, comparbm pleoapa dreapti, qi cea stingd, la tinl,rul din fotografie(planrya II, fig. Z;, intrucit el nu a putut acliona egal asupra ambelor sprincene.Aceasta se ved.e d.e asemenea la cutele inegale de cele douh, pd,rli ale frunfii. Curburaasculitd, a pleoapelor depinde, crecl, de faptrtl cL numai extremitatea interioatd' asprinceneloi este- ridicat5,, deoarece atunci cind. intreaga sprinceanh, este ridicatS, ryi
arcuitX,, pleoapa superioard, urmeazh, intr-o mic[, m6sur[, aceeaDi miqcare.Razultatul cel mai evident al contracliei opuse a muqchilor d.e mai sus se ved-e
la cutele caracteristice formate pe frunte. Aceryti muqc'hi, cind. sint astfel in acliuneunit5, ryi totugi oprrs5,r pot fi clenumili pe scurt murychii mibnirii. Atunci cincl o per-
soani, iqi ridicd, slrinceirele prin contraclia intreguhri muqchi frontal, 4.-o curmeziqulintregii'lb,limi a irunlii se intind creluri transversale, insd, in cazttl defa!d, numai fas-
ciculEle mi;tocii sinb contractate ; in consecinld,, cutele transversale se formeazd'
numai de-a, curmeziqul pd,rfii mijlocii a frun,tii. Pielea deasupra pd,rfii exterioare a
1 Exemplele dcscrise rnai sus sint luate parlial clin 1or, vezi clr. Piderit, ll/issenschafiliches Sgstem der Mimik
propriile mele observalii, insi mai ales din Gratiolet und Phgsiognomik, 1867, p. 65.
(De Ia phgsi.onomie . . . , p. 53 gi 337 ; despre oftat, 2 Despre acliunca mihnirii asupra olganelor de res-
1t.232),carea tratatbilcacest intreg subiect. Vezi de ase- piralic, vezi mai ales Sir C. Bell, Anatomg and Philoso'
rnenea I-{uschke, Illimices et Phgsiognomi.ces, Fragmen- phg of Erpressiott, ed. a 3'a, 7844, p. 151'
tum Phgsiologicum, 1821., p. 21. Despre expresia ochi-
SPRINCENE OBLICE
ambelor sprincene este trasd, in acelaryi timp in jos qi netezitd, prin contraclia porliuniiexterioare a muqchilor orbiculari. Sprincenele sint cle asemenea impreunate prin
PIA.V^.S'1 A ll-rt
contraclia simultarr[, a mu$chilor sprincenelor 3, qi aceast5, din rtrmd, acfiune gene-rear,,ia cuts verficale, separinil partea exterioard, ;i cobcritd, a pielii frun,tii de partea
1r) 1
3 In observaliilc prcccclenLe asupra moclului in caresltrincenele devin oblice, am urmat pdrerea care pareunaniml tuLnror anatomi;tilor ale ciror lucriri le-am
consultat sau cu care aln discutat, asupr.a acfiunii sus-numililor mugchi. ln consecinli, in toati lucrarea defali voi adopta o ipotezl similari asupra acliunii mug-
102 EXPRESIA DE MIHNIIItr :
central5 qi ridicatd,. Unirea acestor cute verticale cu cutele centrale ryi transversale(vezi fig. 2 $i 3) produce un semn pe frunte care a fost comparat cu o potco avra ;
rnai exact ins6,, aceste cute formeazd, trei laturi ale unui patrulater. Adesea ele sintevid.ente pe fruntea persoanelor adulte sau aproape ad.ulte, atunci cind sprincenelelor devin oblice, ins5, la copii, datoritS, faptului c5, pielea nu li se increlegte ugor, elerareori se pot ved.ea sau nu se pot d.escoperi decit simple urme ale acestora.
Aceste cute ciudabe sint cel mai bine reprezentate in figure 3, planqa If, pefruntea unei tinere care are capacitatea de a acliona voit asupra muqchilor respectiviintr-un grad. neobiqnuit. intrucit era absorbit[,-d"e aceastd, sfor{are, pe cind era fotc-grafiatd,, exp esia ei nu era cituqi de pulin una de mihnire, de aceea nu am prezentatdecit numai fruntea. Figura 1de pe aceeaqi planqi, copiati, din lucrarea dr. Duchennea,reprezint5,, la o scari, redusf fa\a, in starea ei naturald,, a unui tinfi,r care erauri actor bun. in figura 2 eleste afafr,at simulind mihnire, ins5,, dupi, cum am menfio-nal, mai inainte, nu a aclionat in mod egal asupra ambelor sprineene. Se poate d.ed.ucecd, expresia este adevi,ratS din faptul ci,, din 15 persoane c5,rora li s-a ardtat fotogra-f ia original5, fd,r[ sd, li se d.ea weo indicalie de ce intenfioneazd, sd, reprezinte, 14 auri-r,spuns imediat ,,d.urere d.eznd,d5,jduit5,", ,,r5,bdare cu suferinf5,", ,,melancolie";i aga mai departe. Procurareafigurii 5 este oarccum curicas5,: am v[,zat' fotografiaintr-o vitrini, qi am d.us-o la dl. Rejlander pentru a d"escoperi cine a fd,cut-o, spunindu-ieit tle nri;ci,toare ii era expresia. IJI mi-a rd,spuns : ,,Eu am fi,cut-o $i era probabil sir,
fie miqei,toare, deoarece dupl citeva minute b5,iatul a izbucnit in pllns". Jtl mi-aar'[,tat apoi [fotografia] aceluiaqi b5,iat in stare liniqtitd,r pe care i-a'm cerut s5, mi-oreproducir, (fig. 4). In figura 6 se pr,t ved.ea sprincenele foarte pu,tin oblice I aceastlfiguri,, precum ;i figura 7 sint prezentate pent'ru a arita col,turile gSrii trase in jos,subiect la care m5, r'oi referi indatI,.
Pulini sint cei care fd,r'd, oarecare exerciliu pot ac,ticna ln mod voluntar asupramuqchilor lor [care redau] mihnire, ins5, dupd, incercfl,ri re petate foarte mulli reugesc,pe cind. allii nu o pot faee niciod.afr,e. Gradu] de oblicitate al sprincenelor, care esterlobindit in mod voit sau inconqtient, se d.eosebeqte mult Ia diferite persoane. La uniicale par sd, aibd, muqchi piramidali " neobiqnuit de putemici, contrac,tia fasciculelr t'merliale a,le mu;ehiului frontal, cu toate eL poa,tcl fi energici,, clup5, cum se vede ditr
chif or t:orrugulor supercilii, orbicularis, pgramiduli.s nn.si tlc f)uclrcttnc. Asrrpt'a acestni strbiect vezi de Asemenetl
gi fronttrlis. Dr. Duchenne crede insit cir fiecare conclu- observa!iile prof. f)outlers ln ,,Archives of Ilt'tlicitrt"',zie la care ajunge merit[ o examinarc scrioasir, ;i anurne 1870, vol. Y, p. lt4. DI. J. \Yood, care cste aLiL de birrtr
cii mugchiul sprincenelor (corrugator), pe cal'e il numeEte t:unoscub pentrtt studiul situ temeinic asupra tnttqchilot'
stturcilier, cste cel care ridici collul interior al sprince- corpului ulnan, mi infolnteazir cd, dupi plrel'eA sa, des-
nclor gi c[ esLe ln antagonism fali de partea superioarl crierea ac]itrnii mu;chiului conttgator supercilii, pe carc
qi interioari a mugchiului orbicular, precum ;i fa{i de am dat-o, este corectl. Aceasta nu are insd nici o ittt-pryramidalis ncrsi (vezi X[icanisnrc cle Ia Phgsionomie portanlI ln ceea cc prive;te cxpresia care esle deterltli-Ilumaine,7862, in-folio, art. Y, text ;i figurile 19-29, nati de pozilia oblicti a sprincenelor gi trici penlru teo-crli[ia in-octauo,1862, 43 p.). El admite totugi ci mugchii ria originii ei.
sprincenelor lmprcuneazl sprincenele, provocind cute 4 Sint foarte indatorat dr. Duchenne pentru permi-verticale la baza nasului, adicii o lncruntare. El crede siunea de a reproduce aceste fotografii (fig. 1 ;i 2), prinrnai departe c[ mugchii sprlncenelor in unire cu mu$- heliotipie, din lttcrarea sa in-folio. trIulte dintre observa-
chiul orbicular superior ac[ioneazl in zona celor clou5. {iile anterioare asupra cutdrii pielii, atunci cind sprin-treirni exterioare ale sprincenei, aici ambii fiind in anta- cenele devin oblice, sint lurite din excelenta sa discrt-
gonism fati de mu;chiul frontal. Judecind dupl desenele lie asupra acestui subiect.Irri Henle (gravura in lernn, fig. 3), nu pot lnlelege * Leuator alae nasi (N. lrad.).
cqrn poate acliona muschiul sprincenei in modul clescris
SI'RINCI]NE C)ET,ICN I0:i
cutele dreptrrnghiulare de pe fmnte, nu ridicl extremit[!ile interioare ale sprlncenelor,ci impiedicfl, numai ca ele s6 fie coborite atit d.e mu]t. fn mS,sura in care a,m pututobserva, muqchii mihnirii sint pu$i in acliune mult mai frecvent la copii gi f_emei decitla b[rbafi. Rareori se acfioneazd, asupra lor prin durere eorporalS,, mai ales Ia per-soa,ne ad.ulte, ei aproape.exclusiv prin suferin!,i, psihici,. Dou5, persoane care dupir' ooarecare practic5 au reugit si acliorleze asupra muqchilor lor de mihnire au constatat,privindu-se in oglindfl, , eil atunci cind qi-au fd,cut sprlncene]e si, devin5, oblice,
-tri$i-au tras in acel,aqi timp, neintenfionat, collurile gurii in jos, ceea ce se intimpl[adesea atunei clnd. se adopti, natural aceastl, expresie.
Capacitatea de a pune ugor in miqcare mugcbii mlhnirii pa,re sI, fie ereditard,ca aproape oricare facultate omeneasc5,. O doamn6, aparlinind. unei familii renumitS,prin ace ea cd, a d"at un numd,r extraord.inar d.e mari actori qi actri,ter $i gare putea sd,
redea aceasti, expresie,,cu o precizie ciudat5," a deelarat doctorului Crichton Brownec6, toatd, familia ei armsese aceastd, capacitate intr-un $ad remarcabil. Se parer clup5,
cum de asemenea aflu de Ia d.r. Browne, c5, aceearyi tend.inll ereditar5, s-a extins pinfIa ultimul d.escendent aI familiei , c^re a inspirat romanul lui Sir Walter Scott RecI
Gauntlell, insd, eroul este d.escris contractinctu-qi fmntea lntr-un semn ca de potcoav'ir,,
Ia orice emolie puternic5,. Am vdzttt d.e asemenea o femeie tin5,r5, a cd,rei fnrnte pireasi, fie in mod. aproape obiqnuit astfel contractat'd, independent de emolia pe care oresim,tea ln acel moment.'
Muqchii mihnirii nu sint puqi in joo prea des qi, deoareee acliunea este adesca,
tle moment, ea poate ugor s5, nufie observatd,. Cu toate cd,, atunci cind este observati,a,ceasti, expresie este unanim qi imediat recunoscut5, ca fiind de mihnire sau d.e ne-
liniqte, totuqi nici o persoan5, dintr-o mie care nu a stud.iat niciodat5, aeest subiect,
nu este ln stare si, spunfi, in mod precis ce schimbare are loc pe fala celui care sufer[.De unde decurge prbbabil eil,, in mil,sura in care am observat, lnnici o_operiliterar5,cu excepfia tui hed, Gauntlel qi a unui alt roman, nu se face nici m5,car o aluzie la acea.stI,
expresie 'qi,
dup5, eum am fost informat, autoarea acestui din urm5, roman aparlinereirrmitei familii cLe aetori la care ne-am referit pulin mai sus, aga incit atenlia ei aputut fi atrasi, tn mod special de acest subiect.-
Sculptorii greci din antichitate erau familiari eu aceastd, expresie_, dupd, cunlse vede Ainltatuile lui Laocoon qi Arrotino ; ins5, dup5, clrm observS, Duchenne, ei au
dus cutele transversale de-a eurmeziqul intregii frunfi, eomillncl astfel o gravi, eroare
anatomic6,, ceea ce se vede d.e asemenea la unele statui moderne. Este totuqi Tai prc-babil c5, aceqti observatori uimitor de exacli s5, fi sacrificat intenlionat adevl,rul pentrufrumusele, decit si, fi comis o eroare, lntrucit cutele dreplunghiulare pe fnrnte nu a'r
fi aqrt un'aspect prea impresionant redate pe marmuri,. fn ml,sura in care am pututdescoperi, aceastd, expresie ln starea ei deplin dezvoltat5, nu este prea des reprezen-
tatd,li pfcturi de cd,tre mae;trii vechi, clafioritI, f5rd, indoial6 aceleiaqi calu'ze.; ins6 tr
doamn6 care este perfeet familiariza'fr,6, cu aceastf,, expresie m5, informeazd, c5' ilttabloul lui Fra Anfetico,,Coborirea de pe cruce" d,e la Florenfa,_expfesia este clarreprezentat5,Ia ooa-dintre'figurile oin dreapta, Fi a$ putea aclfl,ugq, alte elteva exemple.-
T-ta rug5,mintea mea, dr. Crichton Browne s-a ocupat igcleaproape d-ec,ceastii,
expresie Ia u:umeroqii sd,i pacienli, alienali mintali de Ia aztl'u.l din West Riding ;
el iunoaqte bine fotografiile lui Dircherure reprezentind acliunea muqchifor mihnirii qi
m5, info rmeazd, cd, ei po t fi v6,zu!i in mod. constant in acliune ene gici, in ca'zuri de
melaneolie qi mai ales de hipocondrie si e5, liniile sau eutele persistente da'torite con-
10J EXPRESIA DE M1HNIRE :
tracliei obiqnuite sint caractieristice fizionomic,i alie na,!ilcr m.intali aparf,irrir1c-l aocstol.tlou5, categorii. Dr. Brown.e a observat cu griji, perrtru'm.intlr in det,uirsul unci peliczrcle,eonsiderabile de t1[P, treri cazuri dc h.ipcconCrie, in ca,re mu;chii niili.rr.irii r,]au p(,r,-sistent contractali. fn unul din. ele, o vdcluvi, in virsti, c1e 51 de ani, isi in.ch.iplia rr[pierduse l,oate viscerele qi c5, tot ccrpul ii era gol. tra ayea o expresie cle tnate supii -
lge qi iryi lovea ritmic, timp de ore in.tregi, una de alta miinile pe irrmdtats inchise.)Iu;ch.ii mihnirii erau perman.ent ccntracrtali si plecapele superioare arcuite. Aceast:istare a durat hinj de zile, apoi s-a insd,n5toryit, iar exprcsia felei ryi-a rellat aspectulei natural. lln al d.oilea caz a prezentat aproape acelea;i particlla,ritflJ,i, uoio..l i1.plus collurile gurii ld,sate in jos.
DI. Patriclr Nicol a a'rut a,mabilitatca s5, observe pentrn mine ma,i niultet,azurila azihl de nebuni dir Sussex ryi mi-a eomuniea.l, cletalii complrte irr. lcgdturi,cril trei clintre
_ele ; nu este in"qd, n.evoie s5, Ie dau aici. Din observaliile snle is.rptupacienlilor melancolici, dI. Nicol ccnchicle c6 extrem,itil!,ile intericare'ale sprincenelo1sint apr_oape intotdeauna mai mult sau mai pu!,in ridieate, cu cr€lurile d6 pe fruntemai mult sau mai pulin eviden.t pronunfate.. Tn. caztl unei femei tinele, ac.sfe cretrrriau fost observate ca fiind in mcd constant in u;or joc sau mi;eale. in rlnele e,aznri,collurile grrrii sint cd,zute, adesea ins5, numai intr-un grad. nein.semrr.at. Se plte a cth-serva aproape intotdeaun.a o oarecare deosebire in, expresia m.ai multorl paciep!,imelancolici. in general, pleoapele sint tisate in jos, iar pieiea din apropierea ctillurilcrlor exterioare ryi de sub ele este incretit5. Cuta naza-lahiall, eare, dlce tlei la lrripilcnd,rilor Ia collurile gurii ryi ca,re este oiit A" b[ti,tcare ]a cchi la ccpiii care pling i1hohote este adesea clar pronln.fatd, la aceryti pacienfi.
Deryila a,lienafii m.intali murych.ii mih.nirii ae{ic ieazd aclcl-ca, in mc.d pt,rsist(,n.t,. t;oturyiin cazuri obiqnuite ei sint uneori puryi incon,rytiint in. ac{,iune pe scnrti cturatl 4e ca,uzgridicol de neinsemna,te. lln domn a recompen.sat o tinir5, dcamn.d, printr-rin caclcucle mic5, valoare ; ea a pretins cf,, este ofen.,qatd, qi l-a dojenit I sprin.cerr"t" i-a1 clevcnitextrem d.e oblice, cu frurltea complet in.crelitd,. O alti tin,iri, clcamnd ryi rrn 1inir,amind.oi in cea mai bun5, dispozifie, vorbeau impreunfl cu pasiune ryi cn o rapiditateextraordinar5; am observat cil, ori d.e cite ori tind,ra dcanrn.i, era invinsi, ryi curjntelenu-iputeau ieryi destul clerepede din gur5,, sprincenelei seridicau oblic ryi pd frlnto i stc'
formau cute dleptgngh.iulare. Ea ridica astfel tLe fiecare ctatil steagul clisper[,rii,ceea ce a fd,cut d.e o jumitate de duzind, de ori in d.ecurs de citeva minrtte. Nu am fi,cutnici o observalie asupra acestui subiect, insi; intr-o acazie ultericarS, am rugat-o sir,acf,ioneze asupra murychilor ei de mihnire, de fa!5, fiincl altd, fat|,, care putea sir, faci,in mod.voit acestltlcril, ari,tindu-i ce seintenticna. Ea a in.cercat irt mcil repcta,t dar.in zadar; totu;i, o cauzd, afiit, de neinsemnat5, d.e neplflcere cA c€a cle a nlli fcst irrstare sd, vorbease,S, destul de repecle, a fost srrficierrtl pentlu a, prlne in aclirrnt (,1er,-gic5,, in mocl repeta,t, ace;ti rnurychi.
Expresia de mihnire datorit5, cori.tracfiei mrt,,schilcr de niihnilc n.u (,stt, rrituuside, pulin limitatS, Ia europeni, ci pare
',qri fic comrin6 trrt,uror last'lor unlailo. Am pr:ilrit
cel pu!-rn descrieri demn.e cltl incrcdere in privinta lrindrtqilcr', a clh.ang2,lilor lrrnU A;ntriburile indigene de munte djn Iqd.ia qi d.eci aparfin.ind urrei ras:e cu tc,tu] distjn.ctr.cle trindu$i), a malaiezllar, a negrilcr ;i a australie nilor. in privinfa, acestora clin. urm5,cloi observatori au r5,spuns afirmativ la intrebirile mele, n.eintrincl insfi, in nici un de-tlr'liu. Totuqi,^dl. Taplin adaugd, la observaliile mele descriptive cuvintele: ,,aceastat'ste exact". fn priv'infa negrilor, doamna caxe mi-a vorbit despre pictlra 1li Fra
SPRINCENE OBI,ICE
Angelico a vrazut un negru remorcind o barc5, per l{il si, cind a intilnit un obstacol,ea
^ obselvat murych.ii s5i de mihnire in ac,tiun.e putemic[, cu mijlccril fr'un,lii fcar'te
increlit. Dl. Geaeh a observat in, Malacca, un malaiez cu ccllurile gurii traEe mult injos, cu sprincenele oblice ;i cu dungi scur'te ryi atlin.ci pe frurlte. Acea,std, exprcsie n.u zl
d.ura,t decit un timp foarte scurt; dl. Geach. observ5,: ,,Era cittdat, seminind foartemult cq o persoand, gat'a s5, plingd, clin cavza unei pierderi ma,ti".
fn fndia, dl. Erskine a constata,t c5, iudigenii erau familiariza\r cu aceastd,expresie, iar d.l. Scott de la Gr[clina botanic5, din Calcutta mi-a trimis o descrieream5,nunlitil a d.oui cazari, pentru care ii sint indatorat. El a observa,t citva timp,fiind ascuns, o femeie dhangari, foarte tin.[rl, din Na,gpore, solia unuia dintre grd,d.inari,care iqi ald,pta pruncul muribund, ryi i-a tdzttt in mod distinct sprincenele ridicate lacol!,urile interioare, pleoapele cdzute, mijlccul fruntii increlit, gura pulin desch.is[, cucollurile mult l6sate. El ieqi apoi din dosul unei perdele de plante ;i v'orbi sdrmaneifemei care tresd,ri, izbucni intr-o rev5,rsare amar5, de lacrimi qi il implord, si,-i vindecepruncul.Al d.oileacaz afost al unui bd,r'bat h.industanez ca,re, din cauza bolii qi a sir6-ciei, a fost silit s5,-ryi vindd, capra favoritf,,. Dupd, ce a primit suma, el s-a uitat repetatla banii din mina sa qi apoi la capri,, ca qi cum ar fi lrut sd,-i in,apareze. El s-a dus Iacaprd, care era legatd,, gafr,a sd; fie du.s5,, qi animalul s-a rid"icat in doui, picicare ryi i-alins miinile. Ochii si,i ryovd,ir5, dintr'-o par"te intr-alta, ,,g"ura ii era par!,ial inch.is5 cucollurile h.otd,rit l5,satr: in jos". Pin,[, in cele din urmii, s5,r'manu] om p[ru s5, se decid5ci, trebuie sd, se clesparti, de capra sa ryi atunei, rlupd, cum vdzu dl. Scctt, sprinceneleii devenir5, pulin oblice cu increlitura sau umflarea c racteri,qtic5, la capetele inte-rioare, insd, fdr5, ca frun.tea sd, i se increteasci,. Omul rdmase a-rya timp de un minut,apoi oftind adinc iztrucni in lacrimi, iryi ridic5 ambele miini in sus, binecuvint[, caprase intoarse qi f5r5, s-.o mai priveasci se ind"eph,rt5,.
Despre ca,rrao, oblicttd,li,i, sTtri,ncenelor la su,f ertnld. - Timp de mai mulli ani,nici o expresie nu mi-a pd,rut atit cle nein.,teleasci, ca cea pe care o examin[,m aici.De ce mih.nirea sau nelini;tea s5, cletermine contraclia fascicu]elcr mediale numai alemuqchiului frontal imprertn5, cu a celor d.in jurul ochilor ? Aici se pare c5, avem o
miqcare complex5, cu singurul scop de a exprima mih.nire, ryi totuqi aceasta este oexpresie relativ rar5, qi ad.esea trecutd, cu vederea. Cred c5, explicalia nu este atit degrea pe cit pare la inceput. Dr. Duclr.enne dd, o f otogra,fie a tin5rului la care ne-arn refe-rit mai inainte, care, uitindu-se in sus la o supratald, prtternic luminat6,, i;i ccntract5,in mocl involuntar,qi exagerat, muryc,lr.ii sili d.e mihnire.Uitasem complet aceastd, foto-grafie cind, intr-o zi faarte luminoas6,, fiind c[,lare, cu soarele in spate, am intilnito fatd, ale cd,rei sprincene au devenit, pe cind se uita in sus la mine,extrem de cblice,cu cutele corespunzdtaare pe frnnte. Am cbservat aceearyi mi;care in cc'ndilii similalein nrai multe ocazriulterioare. intorcindri-md, aoas5,, f5,r5 a da vreo indicalie a,qupr&
scopulu.i meu, am filcut pe trei dintre copiii nrei si, se uite cit mai inclelungat qi atentposibil la, virful unui arbore inaltr ca e se profila pe un cer extrem cle lrrminos. La to!,itrei, mupchii orbiculari, muqchii sprincenelor si piram.idati erau puternic ccntractaliprin ac!,iurre reflex5, din cauza excrtf,,rii retinei, a;a in.cit cchii si, le fie apd,rali d.e lu-"mina vie. Ei au incercat ins5, cu tot dinadinsul sd, se uite in sus, qi acum s-a pututobserva o luptfl, curioasd,, cu contraclii spasmodice, intre intregul muqchi fronta] sau
10(i BX}]HESIA D!: IIIIIINITII] r
Ilumai p_orliunea sa medialf . qi diferilii mu$chi care servesc Ia coborirea sprincenelorsi Ia inchiderea pleoapelor. Contraclia involuntard, a muqcbilor piramidalia flcut capartea bazalil a nasului lor sd, se incredeascd, adinc gi transversal . La unul dintre ceitrei copii, sprincenele lntregi
-.TuI pen.tru moment ridicate gi coborite prin contraclia
alternativ5, a intregului muqchi frontal ;i a mu;chilor din jurul ochilofa;a incit toat5ld,fimea frunlii.era alternativ increlit6 qi netezitil. La ceitatgi doi copii, frunt€a s-aincrelit numai in partea rnedian[, producindu-se astfe] cute hreptunfbiutur" ; sprin-cenele au devenit oblice, cu extremit[,tile interioare incrre lite li utrtttate'- ia
^unul
din copii in Aicd md,sur6,, la celdlalt in mcd puternic prc,nunfat. Aceast5, deosebircin pozi!,ia oblicS, a sprincenelor pare sL ilepindi de o diferenffi, in imobilita,tea lorgeneral5, qi in {orfa muqchilor piramidali. In ambele aceste cazttri s-a aclionat asupra,sprincenelor qi a frunlii sub influenla unei lumini puternice, in exact acelagi moAl infiecare detaliu caracteristic, ca sub influenfa mihnirii sa,u a nelini$tii.
Duchenne afirmd' cd muqcb.iul piramidal al nasrllui este mai pulin sub controlulvoinlei decit ceilalli mriqcbi din jurul ochilor. EI observ5, cd, tinfi,rul care putea sd,aclioneze atit {9 !;ne _asupra muqchilor s5,i de mib.nire, precum ryi asupra majorit5,liicelorlalli mu;chi faciali ai si,i, nu iqi piltea contracta muqchii piramiAati 5. Aceast6capacitate se deosebeqte totu;i, firi, indoial5, la diferite perscane. Muqchiul pirami-tlal serveryte sd, trag5, ll jos pielea frunlii intre spr'incene impreuni, cu extr*mitetritcinterioare ale acestora. Fasciculele mediale ale frontalului sinfi in antagonism cu pira-rnidalul qi, dac5, acliunea acestuia din urm5, urmeaz5, sd, fie opritfi, in mod, spdcial,ilcestefascicule mediale ale frontalului trebuie ccntractate ; clac5, Ia persoanele cat. u.,rnurychi piramidali puternici, sub inftuenla unei lumini strS,lucitoaie existd, o dorinJlrinconqtientd, de a impiedica coborirea sprincenelcr, fasciculele media,le ale murychiuluifrontal trebuie duse in jos, qi contrac,tia lor, dac5, este destul de puternic6 pbntru ainvinge piramidalii, va ac,tiona impreun5, cu contrac\ia muqch.ilor spr.incenelor $i amursch.ilor orbiculari ;i aceasta in acelaqi fel ca cel tocmai descris privind sprincenclesi fruntea.
Atunci cincl copiii !ip5, sau strigS, ei iqi contracti,, dup5, cum qtim, muqch.iiorbiculari ai sprincenelor si piramidali, in primul rind cu scoput Ae a-$i stringe ochii,ap5,rindu-i astfel de a fi congestiona,ti, iar in aI doilea rind din obiqnuin!fi,. De aceearn-am agteptat sd, constat la copii c5, atunci cind. se strdduiesc fie si, impiedice izbuc-nirea unui acces cle plins, fie si, opreasc5, plinsul, ei impiedici contrac\ia muqchilcrmenfio.na!,i mai sulr jn acelaqi fel ca atunci cind se uit5 in sus la o lumin5, vie, qi, inconsecin!5,r fasciculele mediale ale munsclriuluj frcntal vor fi puse adesea in ac,tiune.!a urmare, am inceput ert insumi sd, observ copiii in asemen€a momente, cerind ryia,ltora, inclusiv unor medici, s5, facd, Ia fel. Dste necesar cle a observa cu grijd, intrucitrlcliunea oprrsi, specific5, acestor murychi nu este atlt de evidentd, Ia copii, d"atoriti, fap-l;rrlrri c5, fruntea nu Ii se inereleqte arya cle ugor cala adulfi. Amconstatat insd curindcit, in asemenea ocazii murychii mihnirii sint foarte des puryi in acliune clistinctfl. Ar fitltl prisos s5, prezint toate cazurjle care au fost observate, incit voi enumera doa,rt,iteva. O fetifd, in virstl de un an ryi jurnltate ela necXjit[, de alli ciliva copii ryi,inainte de a izbucni in plins, sprincenele i-au devenit hotirit oblicc. La o tatk mai
* ln limba englczii ,,centrale". Vom folosi termenul ea redi exact ceea ce a vrut sI exprime Darwin (N. lrad.).attatornic,,nlcdial", care indicir fasciculele cele mai interne, s Micanisme tle Ia Phqsionomie Humaine, albup1, p. 1b,dinsple linia rnecliauii a ct'lor tloi mu;cl1i flontali, cleoar9ce
SIJRINCT,NB ()BI,1CI; 107
in virstil, s-a observat aceea,;i pozilie oblicii, cu extremitlfile interioale alt' spllncc-nelor evident increlite qi in acelaqi timp cu ccl,turile gurii lisate in jos. De indati ce ilizbucnit in plins, toate tri,s[turile felei s-au sehimbat qi aceast6, expresie specificI adispd,rut. De asemenea, unui b5,ie!el, dupi, ce a fost vaccinat, c€€a ce I-a ficut ritipe qi,sd, pling[ violent, i s-a clat o portocald de cdtre medic, c€€a ce a f[cut pllcere malecopilului, dcoarece erls-a oprit d"in plins ;au putut fiobservatetoate miqc5,rile calac-teristice,inclusiv fcrmarea crelurilor dreptunghiulare clin mi jlocul frun,tii. ln sfir;it,am intilnit pe clrum o feti!5, in virst5, cle trei sau patru ani, care fusese speriatir clcr
un ciinc I cind am intrebat-o ce s-a intimplat, ea s-a oprit din scincet iar sprilrce-ttele i-au devenit imediat oblice intr-o rnisuri extraordinard,.
Nu m5, pot indoi c5 aici avem explicalia problemei pentru ce fascicule'lcmed.iale ale muqchiului frontal qi muqchii din jurul cchilor se contracti, anta-gonist unul ta.d, de altul sub influenla mihnirii, daci contraclia lor este prelun-gitd,, cala alienalii mintali melancolici, sau de moment, d.in vreo cauzd, nelnsem-nat5 cle suferinld,. Noi to!i, ca qi copiii, ln mod repetatr &n contractat mu;chiinorytri orbiculari ai sprlncenelor qi cei piramidali cu scopul de ^ ne apd,ra cchiipe clnd. lipam ; strd,moqii noqtri au fd,cut acelaqi lucru timp de mai multe gene-ralii; qi cu toate cil, inaintlnd in vlrstd,, putem ugor s5, ne stdpinim la trcclrzryi s[, nu !ipH,m, nu putem clin cauza obiqnuinlei lndelungate sL impicclicd,m lntot-tleauna o ugoar5 contraclie a mugchilor d.e mai sus ; qi de fapt niei nu observir,mcontraclia lor ;i nici nu incerc[,m si, o oprim dac5, este neinsemnat[. Mu;chiipiram.idali par a fi ins5 mult mai pu,tin sub comanda voinlei decit ceilal,ti mu;chiinrudi,ti, si, dac5, sint bine clezvoltati, contractia lor nu poate fi impiedicat[, dccitprin contraclia antagonistl a fasciculerlor mecliale ale mu;chiului frunf,ii. Ilczul-tatul care d.ecurge neapd,rat, d,acd, aceste fascicule se contract5, energic, estctragerea oblic5, in sus a sprincenelor, lncrelirea extremitd,filor lor interioare ;iformarea d"e creluri d.reptunghiulare in mijlocul frunlii. Deoarece copiii qi feme-ile pling mult mai ugor decit bi,rbafii qi intruclt persoanele ad,ulte de ambelesexe rareori pling, afard, numai d"ac5, au o suferint5, psihicd,, putem inlelege d.e
ce mugcbii mihnirii se v5,d. mult mai cles in ac,tiune la copii si femei, d.upd, cumcred. c5, este cazul, decit la bXrbali, iar la adul,tii de ambele sexe numai in cazde suferin!5, psihic6. fn unele d.in cazurtle men,tionate mai sus, ca in cel al s5r-manei femei dhangare sau al hindustanezului, ac{,iunea muqchilor mihnirii a fcst,urmat5, reped.e de plins arnarnic. Tn tcate ca,zurTle de suferin!5,, mic[, sau n].are,creierul nostrri tinde, din obiqnuinlI indelungath, s5, trimiti, un ordin anumitormuqchi si, se contracte, ca qi cum ar fi incd, copii pe punctul de a !ipa; ins[,acest ord"in, prin puterea miriunati a voinlei qi prin obiqnuinfir, 1l putem con-tracara parfial, cu l,oate ci, aceasta, in ceea ce prive;te mijlocul de contracal'ar'(',se efcctueazd, in mod inconqtient.
I)espre cobori,rca collu,ri,lot' quri,i. - AceastI, ac,tiune cste cxecutal,L rlccr[,tt'c ilepressorcs u'nquli oris * (fig. ] ;i 2) K). Fibrcle acestui murychi clivelg irrjos qi capetelc supcrioare convcrgente se inseri, in jurul collurilor gurii qi dc btzainferioarl la o micii distarrf,S, de interiorul col,turilor 6. IJnele dintre fibre para fi in antagonism ta!il de marele muqchi zigomatic, iar altele ta\d, de clifc'rifii
* Este vorba tle tttr glup lunctional alctit.uil. din rnu;ehii 6 Ffenle, Hcutrlbuch tler sgstentatischen ^{natctmie tlestriurrglriLrlrlli ai iruzci si rlirr ri:orirts (\'. frnrl.), .I[enschen, 1858, vol. I, p. 148, fig. G8 ;i 6t).
EXPRESIA DE MIHNIRE:
r]lrtlchi care merg la paltea exterioari, a buzei superioare. Contraclia acestuinru;ch.i trage in jos ryi in a,farf,, collurile gurii, inclusiv partea exterioard, a buzeisuperioare ryi chiar intr-o micd, mirsur5,, aripile ni,rilor. Atunci cind. gura esteirrchisi, iar acest nru;ch.i aclione azra, collul gurii sau linia de joncliune a celorrlou5, baze formeaz[ o linie curbd, cu concavitatea in jos t, iar buzele sint ingeneral pulin proeminente, mai ales cea inferioarl,. In aceastd, stare, gura estebine reprezentatd, ln cele doud, fotografii (planqa If, fig. 6 ;i 7) de c[,tre dl.Rejlander. Bd,iatul de sus (fig. 6) tocmai se oprise din plins d.up5 ce primiseo palmd, peste oTtraz din partea unui alt b5,iat, qi s-a prins momentul oportunpentru a-l fotografia.
Expresia d"e proastzi dispozilie, mihnire sau d,eprimare, datoritd, contrac-!'iei acestui murscb.i a fost observati, d.e toli care au scris despre acest subiect.A spune c5, cineva are ,,gura 1[,sat5,", este sinonim cu a spune c5, este prost dispus.Dupd, cum s-a afirmat mai sus, in haza autoritd,lii dr. Crichton Browne $i ad,-lui Nicol, ccborirea collurilor gurii poate ft v6"ntti, adesea la alienalii mintalimelancolici qi a fost bine prins5, ln citeva fotografii, pe care mi le-a trimis primul,ale unor pacien{,i cu o tendinld, puternicd, la sinucid"ere. Aceasta s-a observatla oameni aparfinind" la diferite rase, anume la hinduqi, la triburile de munted,e cnloare lnchisil din fnd,ia, la malaiezi fi, dupd, cum m5, informeazd, Rerr.dl. Ifagenauer, la b[rytinaryii din Australia.
Atunci cind url5,, sugacii lryi contractil, puternic mu;chii din jurul ochilor,cceA ce tra,ge in sus buza superioaril, si, deoarece ei trebuie s5,-;i linil, gura largdeschisi,, murycb.ii clepresori, mergind la collurile_ ei, sint de asemenea puDi inacliune puternic5,. Tn general, insd, nu invariabil, aceasta determind, o uqoard,curbur5, unghiulard, de ambele pdrli ale buzei inferioare, aproape d.e collurilegurii. Rezultatul faptului c5, se ac\toneazra in acest fel asupra btzei superioareryi a celei inferioare este c5, gura d.obinde;te un contur oarecum pi,trat. Contrac!'iarnurychiului depresor se ved.e cel mai bine la sugaci, atunci cind. nri !ipd, violentryi mai ales atunci cind. slnt pe punctul de a incepe, sau cind. inceteazd, de a !ipa.Fala lor mic5, d.oblnderyte atunci o expresie extrem d.e nenorociti,, dup5, cum amobservat la propriii mei copii intre virstele de aproximativ d.ou5, sd,ptd,mini
;i doui, sau trei luni. llneori, cind- se strd,d,uiesc s5, opreasc5, un acces de plins,conturul gurii este curbat intr-un mod atit d.e exagerat, incit seam5nd, cu opotcoavia, rar expresia de suferinld, devine atunci o caricaturS, ridiculf,,.
Explicalia contracliei acestui muqchi, sub influenla proastei dispozi,tiisau ri deprim5,rii, rirmeazd, d.up5, clt se pare, acelorasi principii generale ca qi lnc,azlAl poziliei obliee a sprincenelor. Dr. Duchenne m5, informeazd, c5, din obser-va{,iile sale fdcute timp d"e mulli ani a stabilit c5, acesta este unul din muqchiifaciali cel mai pulin sub controlul voinlei. Aceasta se poate d.ed"uce de faptdin ceea, ce s-a a,firmat ceva rnai sus in privinf,a sugacilor care eztt6, s5, lnceapd,sL plingir, sau se strd,cluiesc s[, opreascl, plinsul, deoarece atunci, in general,tri ili stfl,pinesc tof,i ceilalfi muqcrh.i faciali in mod mai eficaee d.ecit depresoriicollurilor gurii. .Doi excelenti observatori care nu aveau nici o teorie asupraacestui subiect, unul d"in ei fiincl un chirurgr &u observat cu grijd, pentru mine
7 Yezi descrierea ac[iunii acestor rnuqchi de citre dr. 1862, VIII, p. 34.
Duchenne, Micanisme rle Ia Phgsionomie Humaine, album,
COLTURILE GURII COBOR1TE
cifiva, copii mai mari ryi femei, pe cind, ou oarecare lupt[ de impotrivire, se apro-piart treptat de punctul de a tzbucni in plins, ryi amind"oi observatorii erau corl-vin;i cir, clepresorii incepuserd, si, aclioneze lnaintea oricdrui alt mu;chi. Or, deoarecedeprcsorii au fost puDi repetat in actiune puternic5, in copil5rie, timp de multcrgenera!'ii, for,ta, nervoas,i, va tind"e s5, se scurg5, pe baza principiului obi;nuinfeiinclr:lung asociitt5 la ace;ti muqchi, precum gi la diferi{,i al!,i muqch.i faciali, oride cite ori mai tirztu in via!5, se incearcf,, chiar un ugor sim![min.t de suferinli.insri, .deoarece depresorii sfnt oarecum mai pulin sub controlul vointei aecitmajoritatea celorlalti mu;chi, ne putem aqtepta c^ ei sh, se contracte adeseau$orr per cintl ceilalli sd, r5,mini, pasivi. Este remarcabil cum o cit de neinsem natd,coborirc a colturilor gurii poate sd, dea fizionomiei o expresie de prcastd, dispoziliesau cle deprimare, aqa in.cit o contraclie extrem d.e micd, a acestor mugchi ar fisuficientd, pentru a reflecta aceastd, stare sufleteasc5.
Pot men,tiona aici o observalie neinsemnat5,, deoarece ea va servi sd, rezumesubiectul nostru. O doamn5, b5,trlni cu o expresie mul,tumitd,, lnsd, absorbitd,,ryedea aproape, in fala mea intr-un compartiment de tren. Privind-o, am vdzutc[, muqchii de.pressores angul'i ori,s i s-au contractat foarte pu!,in, d,eqi in modh.ot5,rit ; cum insi, fizionomia ei r5,mlnea tot atit de liniqtiti, ca intotdeauna, m-amgindit cit, cle, n.einsemnatd, este aceastd, contraclie gi clt de ugor se poate ingelacineva. I)e-abia mi-a trecut prin m.inte acest gind, ch i-am vdzai ochii bruscscdldali in lacrimi, aproape gata s5, se reverse, ryi toati, expresia felei se trasein jos. Acum nu putea exista nici o indoiali, cd, prin min.te ii trecea vreo amintiredureroas:ii, poate cea a unui copil d"e mult pierdut. De indati, ce simturile i-au fostttstfel influ.cnfate, din obi;nuinf5, indelungatil, anumite celule nervoase au transmisimediat un ordin tuturor muqch.ilor respiratori qi celor clin jurul gurii si, se pregd,-teasca-l pen.tru un acces de plins. Ordinul a fost insi, contramandat d.e voint5 salma,i clcgrab5, de o obiqnuinfd, dobindit5, mai tirziu ;i toli muqch.ii s-au supus, cuexceplia, intr-o micd, m5,sur5,, a depressores anquli oris. Gura nu li era nici m5,carcle'schisit, respiralia nu era grd,bitd, ryi nici un mugchi nu era influenfat, in afard, decei eare trag in jos collurile gurii.
De lntlati, ce gura acestei doamne a inceput s5, dobindeaseS,, involuntarsi itlconqtient, forma specificd, pentru un acces de plins, puteam fi aproape sig'rrricil o influenlI, nervoasd, oarecare trebuie s5, fi fost transmisd, prin cd,ite indelungatobi;nuite la diverryii muqchi respiratori, precum;i la cei din jurul ochilor si cen-trrtlrti vaso-motor care guverneazi, alimentarea cu singe a glandelor lacrimale.
'\ct'st clin urm5, fapt este dovedit limped"e prin aceea cd, ochii ei s-au umplutuf(ir cu lacritn.i, cee'a ce putem infelege, deoarece glandele lacrimale sint maipufin supuse controlului vointei decit muryehii faciali. in acel moment exist[,,firlir itrdoialir, o oarecare tendin.![ ca murych.ii din jurul c.reh.ilor sri se contraete,in sttopul de a-i itpflra cle a fi congestionati cu singe I aceastri contraclier a fostirtsii eonrpl<'t stirpinit[ ryi fruntea i-a rd,mas netulburatfl. Dacd, mu;ch.ii piramidtrliai sprirtccuelor ryi cei orbiculari ar fi fost tot atlt de pulin ascult5,tori fa!d, devoin!5,, d,up5, cum slnt la multe persoane, s-ar fi aclionat foarte pulin asupralor qi atunci fasciculele med.iale ale muqchiului frontal s-ar fi cr ntractat din anta-gonism, iar sprincenele ei ar fi devenit oblice lo dati,] cu fforrnarea d"e] cute drept-
EXPFESIA DE MIHNIRE:
unghiulare pe frutrte. Fizionomiru ei ar fi exprimat;i mai clar starea cle dept'itltAreSir.u mai crurind. una de mihnire.
Prin treceri grad.ate putem inlelege cum se face c[, cle inclatfi ct] Yreungincl nrelancolic ne trece prin minte, au loc ldsarea in ios d.e-abia perceptibill,a collurilor gurii sau o ugoarl, ridicare a extremit[lilor interioate a]t' sprin.cenelorsau ambek'rniryc[ri combinate pi irnecliat clupil aceasta o u;oarf, llcrimare. O tre-si,rire a forfei ner\roase este transm.isi, de-a lungul mai multor cii obirynuite ryi
produce ull efect in orice punct in care voinla nu a clobindit prin obi;nuin!:iindelungat5 mu}tir, putere de a interveni. Acliunile tle mai sus pot fi consid.eratedrept vestigii rudimentare ale acceselor cle tipat, care sint atit t1e frecvente ryi
prelungite in timpul copil[,riei. in acest caz, precum qi in multe altele, verigilecare teag[, c^uz^ ;i efectul sirrt intr-ad.evir min.unate, dind na$tere la diferiteexpresii ale fizionomiei omului ; ele ne explic5, insemn[tatea diferitelor mirycflripe care le executlm in mod involuntar ;i inccnrytient ori de cite ori anumiteernolii wemelnice ne trec prin minte.
CAPITOLUL AL TIIII.LEA
BUCURIE, BUNtr, DISP0ZlTrc, DnAGOSTE,SENTIMENTE AFECTUOASE, DEVOTAMENT
,,.,,,, ,,]'li*;,,T',,:il,lli'i'l'"',fi'l:;i:,,iiiliillll,; ill":J:;'l';;,llliliTl ,i:l;ll'1ll:lIui zgomotos - Gratlalia de la ris zgomotos la suris clelicnt * Ilutre rlispozi[ie -l.)xpresia tlragostei * Sentilnente afectuoase * f)evotatnent.
Atunci cincl estc intensfl, bucuria provoaci, rni;cd,ri fi,r5, rost - clatrstlezordonat, b5,taie din palme, tropd,it etc. - $i ris zgomotos. Risul pare s5, consti-tuie in primul rind expresia simplei bucurii sau fericiri. Yedem clar aceasta lacopii cind se joac5,; atunei ei rid aproape fd,r5, incetare. Persoanele tinere, trecutede virsta copili,riei, cind sint bine d"ispuse rid intotdeauna mult qi f[,rd, rost. Risulr,etlor este descris de Homer ca fiind ,,exuberanfa bucuriei lor cereqti dupf ospd,lulzilnic". IJn om surid.e -,1i surisul se transformf treptat, d.upi, cum vom ved.ea,, irtlis - atunci cind intilne;te pe stradi un vechi prieten, d.upzi culn o face la orict,plir,cere neinsemnatri, de pildd cind miroase un parfu.m pld'cut 1. Laura Rriclgtnatt,cAre, din cauza orbilii ;i a snrzeniei, nu a putut d.obindi vreo expre'sie prin itnitare,totu;i, atunci, cincl i s-a comunicat prin limbajul gesturilor o scrisoare de la uttprieteir iubit,',,a ris ,si a bi,tut din p*Im", iar obra;1i i s-au imbujoratt). inl,r-altrioeazie', L'a a fost vd,zut[, tropriind rle bucurie 2.
Persoanele iclioate ;i imbecile ofer5 d.ovezi convingi,toare c5, risul sartsurisul exprim5, in prirntrl rind simpla fericire sau bucurie. Dr. Crichton Rrowne,clruia ii sintindatorat, ca qi in atlt d"e multe alte ocazir, pentru rezrlltatele vasteisale experienle, m[ informeazd, c5, la idioli risul este cea mai general5, qi mai frec-veut5, d.in toate expresiile emofionale. Mulli idioli sint posomorifi, sup5,r[,cioqi,nelini;tili, intr-o stare psihicd, d.e d.urere sau complet nep5,sd,tori; aceqtia nu ritlnieiod.atd,. Altii rid ln rnod. frecvent absolut f5,ri, rost. Astfel un bd,iat icliot, inca-
2 F. Licber, desprc sunetele vocale ale Lattrei Bridg-nrAn, ,rSmithsonian Cotrtributions", 1851, vol. II, p.6'
1 llerbert Spencer, /:ssnys..., 1858, p. 360.
EXPRESIA fJUCURIEI :
prlbil sd, vorbeasc5,, s-a plins prin semne doctorului Browne ci, un alt bf,,iat dinazrl r-a invinetit ochiul; aceast5, plingere a fost insofiti, de ,,bufniri de ris, falaprezentind. cel mai larg surls". ExistS, o altd, mare categorie de idioli care sintirr mod. persistent veseli qi blinzi qi care rid sau surid" in mod constant 3. Adesea,fizionomia lor prezintd, un suris stereotip, ,i, ori de cite ori li se ofer5, mincaresau sint mingiiali sau li se aratd, culori vii sau aud muzic5,, veselia le este sporit5,;i zimbese, chicotesc sau rid. pe infundate. Unii din ei rid. mai mult decit cle obiceiatunci cind. se plimb5, sau incearcd, s5, faci, vreun efort muscular. Dupi, cum observ5,dr. Browne, veselia majoritd,fii acestor idioli nu poate fi in nici un caz asociat[cu vreo idee distinctfl ; ei resimt pur ryi simplu pld,cere $i o exprimf prin ris sausuris. La imbecili, situali ceva mai sus pe scara evolu,tiei, vanitatea personal5,pare si' fie cNJZa cea mai obiqnuiti de ris, iar imediat rirmd,toare este pll,cereaizvorind. tlin aprobarea purt5,rii lor.
La persoanele aclulte, risul este provocat din motive foarte cliferite d.e celecare sint suficiente in copild,rie ; aceast5, observalie cu greu se poate aplica insh,la suris. in aceast5, privinJS,, risul este analog plinsului, c-are la adulli est^e aproapelimitat la suferin!5, moral[,, pe cind. la copii el este provocat de d.urere corporald,sau de orice suferin!5,, precum $i de fric5 sau furie. S-au fd,cut multe considerafiiasupra cauzelor risului la persoanele ad.ulte. Subiectul este extrem tle cornpler.Cauza, cea mai obiqnuitS, a a risului pare sd, fie orice intimplare nepotrivitii qiiuexplicabilS,, provocincl srtrprizd, ryi un oarecare sim! de superiolitate, insf impli-cind. $i o stare psihic[ fericit5,. Imprejurd,rile nu trebuie s5, fie prea importante ;nici un om s5,rac nu rra rid.e sau surid.e auzind. brusc c5, i s-a d.onat o mare avere.Dac5, gind.ul este puternic excitat de sentimente pld,cute ryi intervine vreo intim-plare neinsemnatI, sau v-reun gind neaqteptat, atunci, dup5, cum observS, dl.Herbert Spencer 5, ,,o mare cantitate d.e energie nervoasd,, in loc si, fie cheltuiti,in producerea uqei cantitd,li echivalente d.e noi idei qi emolii care erau in staren5,scind.d,, este brusc opritd, in cursul ei. Exced,entul trebuie s5, se d.escarce in vreoalt5, direcfie, qi de aLcL rezult5, o scurgere prin nervii motori la diferite categoriide muqchi, produeind" acliunile pe jumi,tate convulsive pe care le numim ris". Oobservalie in legd,turi, cu acest subiect a fost fS,cutd cle un corespondent in timpulrecentului ased.iu al Parisrllui, anume c5, soldalii germani, dupd, puterniea exci-tare provocatd, de expunerea la pericole extreme, erau in special predispuryi sipufneascS, in ris zgomotos la cea mai micd, glumfl. De asemenea, la copiii rnieicare sint pe punctul de a incepe s[, plingfl, uneori o intimplare nea,1t,epta,1,ri le vA,transforma brusc plinsul in ris, care pare s[, serveascl, tot atit de bine Itl r,heltuileruenergiei nerYoase de prisos.
Se pare ci, urreori imaginalia este ,,gidilat[," d.e o idee caraghioasi, ,li aceastir,ala-numitd,,,giclilare" a min$ii este curios de analog5, cu cea a corpului. Oricine;tie cit de excesiv rid. ccpiii ryi c5, tot corpul li se zvircoleryte cind. sint gidilafi.Dupd, cum am v5,zut, maimulele antroprid.e, cind sint gid"ilate, mai ales la subsrlori,scot d.e asemenea un sunet repotat, oare corespund.e risului nostru. Am atins
3 Vezi, de asetnenea, dl. n,Iarshall ln ,,Philosophical Vezi, de asemenea, Nlandeville, The Fable1'ransactions", 1864, p. 526. vol. II, p. 168.
a Dl. Bain (The Emotions and tlrc lViil, 1865, p. 247) 5 The Phgsiologg of Luughter, eseuri, seri:lare o lungi gi interesanti discu[ie despre ridicol. Citatul p. 714.de mai sus despre risul zeilor este luat din aceastd carte.
of the Bees,
tr 2-a, I 863,
Risui 713
cu o buc[ficd, d.e hirtie talpa piciorului unuia din copiii mei in virstd, de numaiqapte ztle, qi el s-a tras brusc in li,turi, iar degetele de la picioare i se ri,suceau intoate pd,rfile, ca la un co_pil mai mare. Asemenea mipcd,ri, ca si risul din gidilat,sint, evident, acliuni reflexe, ceea ce se ved.e d.e asemenea la muqchii n6strialiminusculi, care servesc sd, zbirleasc5, fiecare fir de p5,r sep arat de pe corp qi carese contract5, in apropierea unei suprafete gidilate 6. Totuqi, risul provocai de oidg.. carqghioasi,, cu toate c5 este involuntar, nu poate fi
-numit o^ acliqne strict
reflex5,. fn acest _caz, ca ryi in cel al risului provo.^t d" gidilat, mintea trebuie s5,fie intr-o stare pl5,cut5,; da95, un copil mic este gictilat d. oo stri,in, el va lipa clefricd,. Atingerea trebuie si, fie uqoar5,, iar o idee sau intimplare, pentru a fiiara-ghioasir ru trebuie s5, fie de o mare importantd.Ps,rfile corpului c.t" mai sensibilela gidilat sint cele care nu sint atinse de obicei, d.e pildd, de subsuorile sau pd,rfiled.intre degetele_de la picioare sau tS,lpile picioarelor, care obiqnuit vin in cbntactcu o suprafald, largd,, ins5, suprafala pe oare qedem oferd, o exceptie evidenti, de laaceast5, regul5,. Pope Gratiolet ?, anumili nervi sint mult mai-sensibili la gidilatdecit allii. Din faptul cL un copil cu greu poate sd, se gidile el singur sau frtr-ungrad mult mai mic decit atunci oind este gidilat d.e o alt5 persoand,, pare si, rezultecd, punctul precis de atins nrt trebuie cunoscut dinainta; tot aqa-ryi cu mintea,cgv? neaqteptat - o idee noud, sau absurd5, care strfl,bate prin firul obi;nuit a,lgindurilor - pare sd, fie un element puternic in favoarea comicului.
Risul este prod.us de o inspira!,ie adinci,, urmatd, c1e o contraclie scurtfl,intrerupti,, spasmodicS, a pieptului ryi in special a d.iafragrnei 8. Ca urmare , arrzrmcd',,rid.e de se line de burtd,". I)in ca:uza scutur5,rii corpului, capul se mi;cd, intr-opar-te qi intr-alta. Adesea, maxilarul superior tremurd,, [miqcindu-se] itr sus ryiin jos, dupd, cum se intimpl5 gi la unele specii de paviani cind sint foartemullumili.
in timpul risului, gura este mai mult sau mai pulin larg deschisi,r cll colfu-rile mult trase inapoi, precum qi pulin in sus, iar lnia supe"ioari, este pulin riai-cat'[,. Tragerea inapoi a collulilor se ved.e cel mai bine la risul mod"erat $i mai alesla un suris larg, acest d.in urmd, epitet ar5,tind. cit d.e mare este gura. tr'igurileal5turate (planqa III, fig. 1-3), reprezint5, diferite grade d.e ris ryi de suris rnoclerat.Figura fetilei cu p5l5rie a fost executat5, de dr. Wallich, ;i expresia este veritabill ;celelalte dou5, sint de dl. R,ejlander. Dr'. Duchenne insistri in mod repertat e cir,sub impulsul ernoliei de bucurie se aclioneazd, asapra gurii exclusiv de crit*e mariimurychi zigomatici, care servesc sd, tragl collurile gurii inapoi ;i in sus ; jrrclecinrlinsi' dupf,, mod.ul in care dinlii de sus sint expu;i in timpul risului ryi al surisului lar,g,precum qi din propriile mele senzalii, rrrr m5, pot indoi c5, unii clin mq5chii caremerg la buza superioari, sint de asemenea puqi iu ac,tiune mod.eratf,,. in acela;itimpr muqchii orbiculari slnt mai mult sau mai pulin contractafi, qi, dup[ cum s-aexplicat in capitolul despre plins, existd, o legd,tur5, strinsS, intre orbiculari, maiales intre cei inferiori, qi unii dintre mugchii care merg la buza superioar5. Henle
6 J. Lister, ,, Quarterly .Iournal of N,Iicroscopical Sci-ence", 1853, vol. I, p. 266.
? De Ia Phgsionomie..., p. 180.8 Sir C. Bell (Anatomg and. Philosophg of Erpression,
p. 747) face unele observalii asupr.a rnigclrii cliafragrneiin timpui t'isului.
s Mdcanisme de Ia Phgsionomie Humuine, alburn,Iegenda IV.
lrt EXPRESIA BUCURIEI:
observ5 r0 in aceasti, privin!6, e6,, atunci cind. eineva inchicle strils un oehi, el nupoate evita de a-ryi trage inapoi, c1e aceeasi parte, buza superioar5 qi, invers, dacd,cineva iqi pune degetul pe pleoapa inferioai[, ;i apoi igi cliscoperii
.iricisivii cit de
pul! posibil, acea persoani o^ sirnf,i cd, muqchii pleoapei infeiioar{. se contractd,,in timp ce baza superioar5, este tras[ puternic in sus. in desenul lui Ifenle dingravura pe lemn, figura 2, muscu,l,us malar'is (II), care merge la huza superioard,,poate fi virzut formincl o parte aproape integrali, a mugchiirlui orbieqlar inferior.
/,.11,,4 NgA tr III-it
I)r. [)uchetttre il clat o fot;ogrrrfic lnal'c (r'e<lusi irr 1rl:ln;a, Itf, fig.. .l) a qrlribftrin in sta,r'crt stl pasiv5, obirynuiti, ,si o alta a aceluia;i oiir (fig. 5) sqriZilci in nr6clnat[ral. Acest clin urm5, sulis a fost irneclia,t lecunoscul, ea fiinrl natura,l rle totie['rora li s-a ariitat fotogra,fia. El a clat de asernenea crl, exernplu de sqris nenilturalsau provocat o altl fotografie (fig. 6) a aceluiaryi bftrin, c1 crillqrile glrii puternictrase inapoi prin galva,nir,area marilor mtr;chi zigomatici. 6videp,t c[, erpresianu erste naturali, deoarece arn ard,tat a,ceast5, fotografie la 24 c1e persoale, dincare trei nu au putut spune citu;i tle pulin ce inseamn[,, pe cincl ceielalte, cu toateci iryi dirdeau seama cL exprcsia era un fel de suris, au r[spuns prin i ,o glum[,rtiutd,cioasf", ,,incercind sa ricl5,t', ,,uu. ris rinjit", ,,ris pe junr[Cate limit]t etc.Dr. I)ucllenne atribuie iipsa de naturalete a expresiei faptului ci murychii orbiculari
r0 Iltndltrtch rler Sgslenudischen ,lncr[omie tles Xlenschen, 18118, r'ol. I. ]). 1'[1, r-czi grayllra tnca pc lemn(iis. 2, II).
RlSUi,
ili pleoa,pei inferioare nu sint suficiernt cle contracrtafi, insistinrl,, pt, drept cuvint,toarte mult asupra contracliei lor in expresia cle bucurie. lhistri, fa,rd, indoial[,,rnult irtlevirr in aceast'zi ipotezzi, insii, drrpa pi,rerea nteA, ea nu explic[, totul.Contra,ctia orbicuLlr'ilor inferiori este intotcleiluna inso,tit[, dup[, cum am vtizut,de tragerea in slls a buzei superioare. Dac[, s-ar fi aclionat in mic[ mS,sur[ inacest fcrl asupla buzei superioare (fig. ti), curbur:l e'i ar fi fost mai pu,tirr rigid5,,cuta nazo-labilarri ar fi fost u;or diferitir, ;i tozltzi expresia al fi fost, cred, rnainaturalii,inrlependent cle efectul mai b5,t[,tor la ochi, din cauza contr:r,cfiei pleoape-lor infierioart'. De altferl, in figura b, mu;chiul col'ruqator este prea contractat,provocincl o incruntare, si rru ac!,ioneaz[ niciotlatir, sub influenfa bucuriei, a,f'arirrnrmui in timpul risului puternic sau violeni.
Prin tragerezr, inapoi si in sus a collurilor gurii, prin contraclia marilorrnu;ciri zigornatici si prin rirlicalezl buzei superios,l'Lrr obrajii sirrt tra;i in sus. Seformeazt-r, astfel liduri sub ochi, care la persoanele britrine sint situatc. la c,t-rlturilelor exterioare ;i sint fuarte czlructeristict' risului ;i sttrisului. -['e mfsurii ce ulrsuris delicat se transformii, irrt,r-unul puternic san iu. ris, orieine va pute:r, sinrli;i veclera,, clacii t'a obser'vu, propriile sale senz:l,tii si se va privi in oglindi,, ci, intimp ce baza superioarl este tras5, in sus, iar orbicularii inferiori se contractir,,riclurile de la, pleoapele inferioare ;i cele cle sub ochi sint mult intirrite sau sporite.in acela;i tirnp, dupil cum am observat cle repetate ori, sprincenele sint pufiucoborite, ceea, ct' iltnti:r cir, atit, orbicularul superior, clt ryi cel inferior se contractilcel puliu intr-un ottrclczrre grarl, cu toate c[ acest fapt trece neobservat, in miisuruirr care prive;te senzatiile noastre. I)acir, fotografizr iniliala, a bt'r,trinului, cLr frzi<t-nomia sa in starea ei obi;nuitii,, lini;titri (fig. 4), se compa,ri"r cu cea (fig. ir) in crtrr('
suride in nrotl natural, se poate vedea ca la aceilsta clin urmilr sprincenele sintpnf,in coborite. Presupun crzi aceAsta se datoreazit faptului cri orbicularii superiorisint obligali, prin forta obiceiului inclelung zrsociat, s5, aclioneze intr-o anumitiimir,surr-r, in c,oneordanfil cu orbiculalii inferiorir (trdre se contractir, in leg[turzi cutrageleit, in sus a buzei superioare.
Tendinta la mu;chii zigomatici cle a se contracta, sub influenfa emoliilorplir,cute st-' vc,:de tlintr-un fapt ciudat, care rni-a fost comunicat de dr. Brorn'rrr', irrlegir,turri cu alienalii mintali ll, suferind det paralizic genera,lii. ,,Ir2I rlc€astX boalii sern:rnifestir, aproape invrr,riabil optimism, amd,giri in privinta averii, rangului, griln-ilolii - r'eselie, bunl,voin,ti, si ertravagtrn!5, nebutresti, pe cind sitnptomul fizic celnrai tirnpuriu esto trernuratul colf,urilor gurii ;i al colturilor ext('rioure ale ochilor.;\cestzr, este un fapt unanim lecunoscut. O agitafie ;i ul] trenturat constant almurychilor palpebrali inferiori si al marilor zigomatici sint patognomioe in fazeletinrpurii ale pai'aliziei generale. !'izionomia are o expresie pkicut5, qi binevoitoare.Pe mrisur5, ee boala progreseazh, alti mu;chi sint implieri{i, pin[ ce se ajunge la,
imbeeilitate complet5, erpresia predominantf f iind eea u unei bunirvoin{,e cle
rte bil tnintal".D.'oarece la ris si la surisul larg obrajii si buza srtperioarti sint mult riclicate,
nasul pir,re nrult scurtat si pielea cle pe puntea nasului prezint[, cre,turi fine trans-'\'ersa,l(r, t,n a,lte linii oblice longituclinale pe latr.rri. Dinfii anteriori [rri rnaxiltrruluil
1r Ylzi obsclvlIii in rtcelagi sens rle rh'. ,1 . (lrichton
Illos nr in .,.Ioru'nlrl ol' lltntlrl Sr:icrtct", aplilic 1871.
I * c,Sii{
1t. 1.1{) (1ttu'alizia genelalS. este exprcsia leziunilor cronice
lrrovocaI e rlc sif ilis in st'oitr'lu ct,r't'ltralir \'. trrrd.).
116 EXPRESIA BUCURIEI:
superior sint d.e obicei dezgolifi. Se formeazil o cut[ u^zo-labiald, bine pronun\at'ra,care merge d.e la aripa fiecd,rei n5,ri la collul gurii, iar la bi,trini aceastd, cutd, esteadesea dubl5,.
Iln ochi viu qi strd,lueitor este tot atit de caracteristic unei st5ri psihicepl5,cute qi amuzante ca qi retragerea collurilor gurii pi a buzei superioare, cu rid.u-rile astfel produse. Chiar ochii idiolilor microcefali, care sint atit de degenerafi,tncit nu invaf5, niciodatd, s[, vorbeascS, se lumineazd, pu,tin cind sint mullumifi t'.ln cazul unui ris foarte puternic, ochii sint prea mult scildali in lacrimi pentru amai strilluci, ins5, umiditatea stoarsf, din glande in timpul risului mod.erat saual surisului poate ajuta sd, le dea strd,lucire, cu toate c5, aceasta trebuie si, fie d"e
importan!5, cu totul subord.onatd,, d.eoarece ochii se intunecd, d.e mihnire, qi atuncisint ad.esea umezi. StrS,lucirea lor pare si, fie produs5, in primul rind de incord.are rg
clatoriti, contracliei muqchilor orbiculari qi presiunii obrajilor ridicali. Dup5, dr.Piderit insi,, care a studiat aceastd, problemd, mai complet d.eclt oricare alt aut,or la,
aceastd, incord.are poate fi atribuitd, in mare m[,suri, faptului c5, globii oculari se
umplu cu singe qi cu alte lichid.e, prin accelerarea circula!,iei, ca urmare a excitd,riide pli,cere. Bl comenteazd, contrastul dintre aspectul ochilor unui pacient agitat,cu o circulalie [sanguin[,] rapidd,, qi al unui om suferind. d-e holerd,, cu aproapetoate lichidele corpului scurse dJn el. Orice cauzh care scade circulalia [sanguind,]sl5,be;te luminozitatea ochiului. imi amintesc cd am vd,zut un om complet i,stovitde un efort violent qi prelungit in timpul unei zile foarte cd,lduroase, ryi un trereiit,ori-a comparat ochii cu cei ai unui peqte morua fiert.
S[, revenim la sunetele prod.use in timpul risului. Putem ved.ea in mocl vagcum emiterea sunetelor d.e un fel oarecare s-ar asocia in mod natural cu o starede spirit pl[,cut5,, intrucit la o mare parte din regnul animal sunetele vocale rsi
instrumentale sint folosite fie ca o chemare, fie d.e unul din sexe pentru a-l incintape celd,lalt. Ele sint de asemenea folosite ca un mijloc c1e intilnire veselii intrepf,,rinfi cu descend.enfii lor qi intre membrii legali de aceea;i comunitate sociali,.Nu ;tim ins5, d.e ce sunetele pe care le scoate omul atunsi cind este mullumit aucaracterul curios, repetat,, al risului. Putem totuqi vedea cd, ele sint, natural, citse poate de d.iferite de lipetele sau strig5,tele de suferin!6 ; $i, deoarece la procluce-rea acestora din urmi, expiraliile sint prelungite gi continue, iar inspira,tiile seurteqi intrerupte, ar fi fost poate de aqteptat ca sunetele produse de bucurie sti f ie laiel, adic5,^expirafiile sil fie scurte qi intrerupte d.e inspira,tii prelungite. intr-adevfr,a,$a ryi este.
O probleml, tot atit cle obscuri, este d.e ce collurile gurii sint trase inapoi, iarbuza superioarl este ridicatd, in timpul risului obiqnuit. Gura nu trebuie deschistila maximum, d"eoarece, cincl accrasta se intimplii, in cursul unui paroxism de risexcesivr ru se prod.uce aproape nici un sunet sau [sunetul prod.us ] iqi schimb:itonul ryi pare s[, vin5, din str[fund.ul gitului. Muqchii respiratori ;i chiar *9i aimembrelor executl in acela;i timp mirycI,ri vibratorii rapide. Aclesea, maxilarulinferior particip5, la aceasti, miqcare, ceea ce va tincle sL impieclice ca gura sL fie
12 C. Vogt, Mimoire sur les Microciphale.s, 1867, p. 21. 1a ll'rssensclruftliches Sqstem der ]Iintik ttrtrl Pltgsio-13 Sir C. Bcll, Anatomg antl Philosophg of Erpressiort, gnomik, 1867, p. 63-67.
p. 133.
RiSUL lri
larg deschisi,. I)eoarcce insl este necesar s5, fie emis un volum deplin de sunet,orifieiul gurii trebuie sd, fie mare ;i poate cd, pentru a atinge acest scop collurilegurii sint retrase gi buza superioari, este ridicati. Putem explica cu greu formape care o ia gura in timpul risului, care duce la formarea cle creluri sub ochi,precum ryi sunetul caracteristic repetat al risului ;i tremuratul filcilor ; putemtotu;i deduce c[' toate aceste efecte sint clatorate vl'eunei anunrite carrze cornune,intrucit toate sint caracteristice ryi expresive pentru o stare psihic5, de mul{umireila diversc specii cie ruaimu,te.
Poate fi urmd,rit5, o treeere treptatd, de la risul violent la cel moderrat, laurl suris larg, la unul delicat qi la expresia sirnplei bucurii. in timpul risului exce-siv, intreg corpul se apleac5, pe spate qi se scuturd, sau aproape c5, se zvircole;te,respiratia este foarte tulburat5, capul pi fala se congestioneazd,, vinele se dilati,iar murychii orbiculali sint contractali spasmodic pentru a proteja ochii. Lacrirnia'bundente sint v5,rsate. I)eci, dupri cum s-a observat rnai inainte, este &,pro&poimposibil sir, indici \rreo d.eosebire intr-o fafi ud.[, d.e lacrimi a unei persoane dup[,un paroxism cle ris excc'siv ;i clupi, un acces cle plins amarnic t5. Faptul cd, pacien-lii isterici pling qirict alternativ in mod violent ryi cii, copiii niici trec brusc de la unadin st5,ri la cealaltir, se datoreste probabil asemfni,rii strinse a rniqcd,rilor spasmo-d.ice proyocate d.e aceste emolii f oarte diferite. Dl. Swinhoe md, informe azra cra avdzat deseori pe chinezr izbucnind in accese isterice de ris atunci cind suferS, de ornihnire adinc[.
Am f osl, nerribd S,tor si, af lu clacf in timpul risului excesiv majoritatearaselor umane vars5, lacrimi abund.eu.te I unul d.in coresponclen!,ii mei m-a informa,l;cL aqa este. {Jn caz a fost observat la hindu;i, iar ci inqiqi alr spus cL asta se intirn-pli, adesea. Acelaqi lucru se intimplS ryi la chinezi. Femeile unui trib s[,lbatic t.lt'
malaiezi din peninsula Malacca varszi uneori lacrimi cincl ricl din toati, inima,cu toate cd, acea,sta se intimpli, rar. La daiacii din Borneo, faptul trebuie sd, scr
prod"uc5, des, cel pulin la fernei, d.eoarece aflu cle la rajahul C. Brooke ci, la eieste o c'xpresie obirynuit5, a "spune:,,aproape ci, am ris cu lacrimitt. fndigenii dinAustralia iqi exprimri liber emoliile;i sint descri;i de corespondenlii mei s5,rintlryi bi,tind clin palme rlc'bucurie ryi aclesea rizind. cu hohote. Nu rnai pu{'in de patruobservatori le-au virzut ochii lii,crimind. abundent in asenrerlea ocazri, iar intr-unoaz lacrimile li se rostogoleiau pe obraji. Dl. Buhnerr rr misionar dintr-o regiuneinck'pir,rtati, rlin sta,tul Yictoria, observ5 : ,,Ei au un sim! asculit al riclicolului,sint excele'nf,i mimi qi atunci unul d.in ei e.ste in stare sri imite ciucl5,feniile vtennuimembru absent al tribului; estc ceva foarte obi;nuit, sir,-i vezl po to,ti clin tabir,r'iitlivflinclu-se de rist'. La europeni, rrploapo nirnic nu provoaci, risul :r,t'it' tl(' usor'ca mimica ; ;i este oarecum curios sir constali acela;i fapt la, sillblrticii rlirr Arrsl,r't,-lia, care constituie una d.in rasele cele rnu,i rlistincte din lume.
in Africa d.e sud, la d.ou[ triburi rle cafri, qi mai ales la, femeri, li st' urnplua,desea ochii cle lacrimi cind ritl. Gaika, fratele ;efului Sandilli, a rlspuns intrebiriimele in uceast5, privin,td, prin cuvintele : ,,Da, asta este practica lor obiqnuit^".
15 Sir .1. llrl'noltls (Discorrr.ses, XII, p. 100) observl :
,,IisLe crrrios rle oSt"ruuL ;i estc cu siguran!I adevirraL
ci extrenrolc llasiunilor contliu'e se crxprimS, cu foarLe
rrrici lalia{ii, prin aceea;i acliune". El di ca exemplulnrculia flcnetici. a unei bacante gi durerea llariei llag-claJcnir,
E\PRtrSI:1' B{ICUnIEI :
Sir Antlr()w Smitb. a v'irzut fa!,a pictrrtif a uuei fernei hoterrtote brftzclatf cltr lucrinridupl un ?t,t,oes de ris. in Afriea di] nord, la abisinieni sint r.[,rszr,te lacrimi in a,celea;iintpreiuriri. in sfirsit, in Anrt,rica, de Nolcl, acelasi fa,pt a fost observat la lllltrib remarcabil de s[,lbatic si izolat, inszi m:r,i :l1es Ia fenrt'i ; la urr rllt tlib, acestobicei nu a fost observat decib intr'-o singuril ocazie.
I)upri cum s-rl ara,tat mai inainte, risul ercesiv trece treptat, intr-un ris1l1sdst'at. [n acest, din urrnii caz) murychii rlin iurul ochilor sint mult mai pulincontractafi ;i rlrt se constat[, decit pufinfl iucluntare sau clr,iar de loc. Nu eristri:r'proape nici o dcost'bitt' inttt' un ris delicat si un suris larg, a,faril numai cri lasuris llu se emite nici un srulet rcpt'tat, cu toatc cii la inceputul unui suris adese:r,51r ponte aluzi o singurir, expira,tie relativ putr'rnic:i situ un uior zgornot - r'utlimen-tul unui rirr. Pe o fizionomie oare[erprimti un] zimbet rnoclc-rat, contracfia mu;chi-lor orbiculari superiori de-abia poate fi urmftritir, printr-o upoarir coborire a sprin-cenc'lor'. Oontracfia'murychilor inferiori orbicul:lri;i p:rlpebrali este mult rnaiclzlrzi ;i se vecle dirr trrcretirea pleoapelor inferioart' ;i a pielii de sub t le impre rinricu o u;oarl traget'tr in sus a buzei supeririar('. De la surisul cerl mzri larg trecenrprin cele ma'i mici t'repte la surisul cel m:li clelicat. in a,cest clin urrnit, caz, tri,,q[,tu-r:ile felei sint rni;cate intr-un grad mult mai rerdus si rnult mai incel,, iar gura este
fittutit, inclrisil. Curbura eutei nazo-lur,biale este de itrsemelre:I pulin cliferitir, incele douil ca,zuli. \'edem ilstfel (rti, nn se poats tlilge ri linio dc dernarcatie abruptilintre rrri;eeirile trirsilturilor letei irr timpul risului ce'lui rnai r:iolt'nt ;i alt' urmisuris foartc' slab 16.
De aceL'zr se poate spurle cL surisul este prirna fazh in dezvoltnrea ristrlui.Se poate insl sugera o rrlt[ ipot,ez:i, rnili probabilil, 5i a,nurne cil obiceiu] rle u scoa,tesunete puternice ;i repet:rt,c' pornite rliritr-un sentiment cle pleicere a, clus maiintii la retragered col,tur:ilor gulii li a buzei supelioan: si la contractia nru;crhilororbiculari, iat apoi prin asociatie ;i obi;nuinfir iurlelung continuati,, aceia;i tnug-chi sint pu[i in a,c!,iuno usoitril oli de ci1,e ori vtet) (]auzi-I, oareciiro prolroacr"l in noiun sentintt,nt ciue, tlacri :r,r fi fost mai tare, rlt' fi rlus 1rr, ris, 1i rezultatrti estc'nn suris.
Dacir, consirlerilnt risul ('rr, tlezvoltill'ca tleplirra ir nnui sut'is sllu, cutu estt'rnai protlabil, daci-r consitlt'riint surisul rlelic,a,t t'it, ultilna ut'rn:i ir uttt.i olti;rtttinlt',putelnic firatir in decurs cle rlru]te gernela{ii de rt t'irlo.'ori rlt'tritt'oli sittlctu bucu-ro;i, putt'rn urrn:--uri ltr, sugar'ii no,ltri tle'cerezr trept:rl,ir, tle lit suris la, ris. Eslt'lrinc(lllnoscut tlt' cir,ttt' ct'i tr:rre ingrijesc suga('ii cr'-r rm poli fi sigur cinrl anumite tttiscilrirlin irtnrl gtrlii sint rt':rlntente expresi\.('si cintl st'sulide irttr'-arl'virr. Ca, lll'ntar(',arn obs('rvut cu griiir propriii mei copii. LTnul tlin ei la virstit, ile ilir tle zt\t', f iintlin a,cel mome'nt intr-o stAre psihic.il fericitirr it, suris, a'dicir, eolfurile gurii s-auretras qi oorlcomitent ochii i s-an luminat in tnocl hot:irit. Accl:rsi lueru i -amobserl.at in ziuit urmiltoal'(', insri ir, treia zi copilul nu s-a siuttit prea bine si n-:texistat trici urmii rle suris, (,r'ell e{, clovt'clt';te' prob:r,bi1 cir sulisul anteriot' or'ilreal. Iilterior, tirrrp de clouui sriptimini €rrl remareabil in c(' nrlsurii octr.ii i se
luminau ori de cite ori surirk'tr,, ia,t'in a,r'elzr;i timp nasul i st'itrcletea trzr,usversal.,'\cestea erau rl,cunt insofite tlc un rnirr zgornot ea lul ltt'htiit, (iare rcprezentl't, poatt'utr ris. Lil virsta de 11:l zile, acrrstrr miei z{:,ott}ott', ('?ll'(' ('ritu intotdeaun?I tzicute
r6 [)t'. [)irlt'ril a airrtrs lll ltct'r'ltsi cottclrrzit', rt1t. t'it, p. 111).
I Ili
in t,inrpul erpiratici, uu luat u1r ('ilr':lctel uf or cliferit,fiintl nu.li frinte sau intrelupte,cit, la plirrsul in hoh.ote, pi :rcest:,r c'l'a, lirril incloial[, risul incipient. Schimbart'tl,tonului inri p[rcil utunt'i ln legiturii, cu ertinclerea lateralir mai n]are a gurii,pe utlsurri ce surisul rleveru,rit nrai lar:g.
La al rlriilt.l ,\ug'aci, prirnul suris real a fost clbservat cam la a,ceeasi vir-sl,iir irdicri la 4it tl(, zile, iar la utr al lreilea la o virstf cc'l-a mai timpurie. Ltrvirsrta de (iJ rk' zi\e, r.el de-al clqrilea sugaci suriclea mult mai larg ;i mai evidentdt'cit o friceu r:el rnenfionat mai ir-.'.tii la aceea;i virst[,, si ch.iar la aceastl virsteitirnpulie t,l scctea sultete foarte rrsernr'rniitcart' risului. Lzr aceastil dobincliretrept,atii, ck' c[tre sdgaci a" r;lliceiului de a ride, a vem u]l caz analog intr-untrndnrit glarl', ct,l al plinstrlui. intrucit praetica este necesarii pentru mi;ci,rilcrobisnuiter :rlt'crirpuhii, crlm estr-' mersul, la fel pare,si, fie ;i clu risul ;i plinsul.Pe de altfl partt', i]rtit ,tipatulrri, fiirrtl rrtjtrir sugrttrilur'' fl-a cle'zvoltat bine clinprimele ziIe.
Ilutrri tlispo:i,!it,,,t'o[o,yit,. t.'tr onl binc'dispris, chiar cincl rril sulide,prczirrtir dt' obicei o ()al'('cru'(, tcnt'linfii tle a tragt' inapoi collurile gurii. Prinprovocarea plirccrii, c,ir:rrulat,it.. [s:rnguin.ri ] rievine rnai rapiclit, och.ii sint lumino;i,jtrr criloarea fe,tei se intensificir. I,'iirril stimulat cle ciitrt'debitul sporit de singe,rrrc.,ierul reacfioneazii itsllpr:r farrultiltilol mintalc;irleile vioaie tt'ec si mai reperlc'prin minte, iirr afer,.tiurrilt' clevin rn:ri inten,se. Am auzit, utr copil itr virstzi de mzripufin tlt'p:rtlrr:rni., ('iu'(', intlebat, I'iinrl c'r'itrtelt'gc-'prin a fi bine dispus, a r[s-punN:,,Sii lizi, sii vorbt';ti si sir,siii'r,iti". r\r'fi greu sir tlai o definilie mai a,dtl-
virratri ;i rnili pract;icir. in acrt,zlstir staror ornul sc'lirie clrept, ctl ca,pril sus si cuochii deschisi.'frr"rsziturile fclei rlrt sint crizutr'1i sprinccnele rlu sint cotrtractate.l)in contrir, dupir (,tllr] obser'\.i-r ,\lorc'au17. rntlltlriul frontal tjnde sL stt cot-ttt'atrttr
1lut,itr, (r(,ea (,(' l].rrtt'z{,;tc f t'ritrtt'a. inliiturir orice urmir tle irtc,rurlttt,r('. at"tltlit'st'e
lrufirr sprincerrele ;i litlir.ir pleoapr lt'. Ile aici ;i expresia latinir t't:Ttot"riqa're lrolt-t?'tt't ,, a ilescrefi 1'r'rtntea, c,,rrir irrs:eltrntti-t, ?l fi vioi sartr vesel. intreagtr t'xpresie lllnllii onl bine dispu,s estc eriic't rroutrur[ celei a 'un.uia suferintl tle tlurc're. T)uprlSir tl. Ilell, ,,li t,otrte emotiik' imbucurritoare, sprincerrc'lc', plet-rapele, nlrile ;icollurile gurii sint rirlic,ate. La erpresiile deprimante t'ste conl,t'ariul". Sub influ-cnfa acestora djn urmth, frtinte:r este inciirclttii, plt'oitpelc', obrajii, gtlrzl ;i ca,-
pul sint ltisat,c' in jq*r, ochii sint posomolili, fizionomia p:rlictl ;i respira!,ia ineetttii.Ir?) bucurit', 1':r!:r s(' luminettzit1 la trtih.nirt', ['t] se lunge';te. Nu prt'titrtl t'irprincipiul lrrrtiteze,i jntrir sarl lnl lritri in jor,, prodrtcind atrestc ertrlrt'sii opust,, ittirjutrlnrl canzt'lor tlirt'ctt,., cirr(, all tctst spct,ifictrtt';i caro sint suficietlt (l('rr.idente.
I-,?l l,olttc ritsele ltlluul(', t.xpl't'sla tlt, llunit tlispozific palt'sit fjt' acoLLRSi si(,st(' ugo1r ('l(' rocrltlosclit. Infolrnirtorii nrci din diteritc pir,rfi alt' lunrii vechi ;inoj r':ispurrcl in mocl afirm:rtiv Ja ?ntr"cbirrile,rncle r).supra acestrii subit'ct ;i imiclau rulel{' rrmiinuntc in privinfa hinclu;ilor, m:rlaiezilor' ;i rteozeelatrd.ezilor- Strti-lricirt'n oc.h.ilol australienilol a impresionat patlri observatori ; a,cela;i lapt ilfost renrirrcut 1i la hindu5i, tx)ozeelanclezi 1i lu tllriacii din Borneo.
rt [.rtt'rilt't', l)r lrr l'ltrlsi,,trottrrr', t'rli(ilt lfi2(1. r'ol. l\-,1i.221. \'czi tlt'lrscrrtt'rrt,tr Sir'(,. IJt'll..ltrttlrtntrl rtrtd l'lti-
1:0 ]-XT)IIL]SI,\ IfUNEI DISI)OZ]T'II
Silbaticii iqi explim5, urreori satisfaclia tlu numai surizincl. ci qi priu ges-turi decurgind clin pl[cerea c1e a nfnca. Astfel, dl. V[edgwoodls cit'eazh pe Pet-herick, relatind cd, atuncj cind. ;i-:t, etalat mirgelele, negrii cle pe cuprinsulsuperior al Nilului au inceput cu t,olii s[,-qi frece burta, iar Leichhardt spune cra
austraUenii plesneau din hnrb5, qi cllmplneau gura la veclerea cailor ;i a bil'o-lilor sd,i, mai a,les la vederea ciinilol pentru vinitoarea cle canguri- Groenlandezii,,,cind" afirrnri ceva cu pllcere, inghit aer cu rlt] anumit sunet"le, ceea ce poatereprerzenta o imitalie a inghili rii unt'i nrinciri gustoasc' .
Risul este reprirnat prin cont,rac{ia fermi, a murychilor orbiculari zri guriioa,r'e impiedicS, marii muqchi zigomatici ryi zrl!,i mu;chi de a trage buzele inapoiryi in sus. IJneori, hlza inferioar[ este c1e asemenea finutd, cu clinlii, ceea ce dd,
fe!,ei o expresie poznaqi, dupi cum s-a observat la Laura Bridgm&n'0, careera mutd, ;i oarbd,. Ilneori, marele murychi zigomatic este variabil in traseul si,u;am vizut o tinird, Ia care depressores anguh, or"ts erau puryi in ac!'iune puternicfpentru a reprima un sulis, ccea c€r datorit5, str[lucirii cchilor, nu a dat cituqide pulin fizionomiei ei o expresie melancolicl.
Bisul este ad.esea fok.;sit in mccl forlat pentru a ascunde sau iI masca vreoa,ltd, stare psihici, chiar d"e nrinie. Aclesea vedem persoane rizind pentru a-$iirscuncLe ruqinea sau timiclitatea. Atunci cind cineva i;i fuguiazi, buzele, ca pentrua, impiedica posibilitatca unrti suris, cd toatrr cii, ttu t'xist,i, nimic carr-' sir-l pro-voacc sau nimic (rar(' sir-i impicclice libera satisfacerc', se prezinti, o cxpresioa,fecl,at5,, solemnd, sau pedarrtir ; ilu estc nevcricr de a mai spune aici ct'va clesprtr:Lsern('nea expresii hibritle. in caz de, zeflemca,, un ,qnris sau ris real ('ste atlest'a,contopit cu expresia specificir disprefului, ryi aceasta se poate t,ransforma itr clisprel;nrinios sa,u ind.ignare. in asemenea cazrrri, risul sau surisul aratl persoanc'icare ne-a jignit c5, nu a reuryit clecit sir, ne amuze.
Dragoste, sent'imente a-fectu,oase etc. -- Cu toate ci, emo,tia de clragoste,de exemplu cea a unei mame pentru copilul ei, este una d.intre cele mai puter-nice de care psihicul este capabilr cu greu se poate spune c[, [aceastI, emolie ]are vreun mijloc firesc si caracteristic de expresie, iar accasta se poate inlelege,tleoarece in mod obi;nuit nu a dus la [d.ezvoltarea] vreunei [direcfii] cle acliunespeciali,. Fhrii, indoialI c5,, intrucit afec.,tiunea este o senzatie plicut6, in general('l pr'ovoaeir, un suris delicat qi o ctrrecare stri,lueirc a ochilor. Dc obicci scr sinrtoo rlolirr{ ir putelnicir, cle a atinge pelsoana iubitl, ;i dragostea ('ste exprimzr,tii1rt'irr :rcest rnijloc rnai clar rlecit prin orieArr. altulzr. Ard.em cle accea clo dorin!,arle iL cuprindc in brale pe cei pe carr) ii iubim cu cluio;ie. Aceast5, clorinlii,o clatorlm probabil obi;nuinfei ereditale in asocialie cu irrgrijirca ;i cre;tercacopiilor noqtri;i cu mingiierile reciproce ale indrlgostililor.
La animalele inferioare vedem acela;i principiu al plzicerii dccurgind d,int'ontact in asociaf,ie cu iubirea. Ciinii;i pisicile se bucuri in mocl evident cle a
ls I)icli.ottary ol' Lrtyllish Etgrnologg. cr[. a 2-a. 1872,
irrLrotluccrc, p. Xl,IV.10 Crantz, citaL de Tvlor, ,,Prirnitivc Culturc", 1871,
r-ol. I. I,. 1(i!).r0 l'. Li('brrr,,,snlithsoniarr (lorrtributior-Is", 1851, vol.
I I. rr. 7.
:1 ifl. Bain (JlcrtttLl urtd IIoral Scieru't:, 1868, p. 2it1))
obsclrrri : ,,I)uiosia cstc o crntlfic pllcutir, variat stitrtu-
lati, al cirui cfort este sd atragri fiin!e ourcnc;ti la itnbra-
!i;are 1'eciprocr"l".
BXPIiI]SIA DRAGOSI-EI ETE.
se freca de stlpinul sau stl,pina lor ;i de a fi minglia,ti sau bd,tu,ti u;or cu palma.Dupi, cunr m-au informat ingrijitorii de la gr5,dina zoologic[, multe speciide mairnuf,e se delecteaz5, dezmierdincl ;i f iincl tlezmierdate in mod" reciproc,precum ryi de persoanele de care sint ataqate. Ill. Bartlett mi-a descris compor-tarea a doi cimpanzei, animale ceva mai b[,trine d.ecit cele importate in generalln Anglia, atunci cind au fost pu;i impreunS, pentru prima dat6. Cimpanzeiiqedeau unul in fala altuia, atingindu-se reciproc cu buzele luguiate mult in afarliar unul ;i-:l pus laba pe um5,rul celuilalt. Apoi s-au strlns reciproc in brafe.Ulterior s-?ru lid.icat fiecarc cu cite un bra! pe umd,rul celuilalt, qi-au ridieatcapul, au tleschi s gura ryi au urlat de bucurie.
Noi, europenii, sintem atit de obitsnqlli cu s[rutul ca un semn de afec-
fiurre, incit ii-ar putea crecle ci, este innd,scut la om, ceea ce nu este cazul. Steelea greryit atunci eind. a spus : ,,Natura ^
fost autorul lui; el a inceput cu primacurte f5,cut5, unci ferneit'. Fuegianul Jemrny Button mi-a spus cra acest obiceiera necunoscut in lara sa. Tot atlt de necunoscut este ;i printre neozeelandezr,tahitieni, papuaqi, australieni, somalienii din Africa ;i eschimoryi 22. El este insi,innl,scut sau natural, ln mlsura in care pare sd, depind5, d.e pl5,cerea contactuluiapropiat cu o persoan[, iuhit5,, si este inlocuit ln d"iverse p[,r!i ale lumii prinfrecarea nasurilor', ca la neozeelandezi ;i laponi, prin frecarea sau lovirea uqoar5,cn pahna pe brale, picpt sau stomac sau prin lovirea propriului s[u obraz curniinile satr picioart'lc' celuilalt. Obiceiul cte a sufla pe diferite p[rfi ale corpuluicir sornn dtr afc'ctiunc tlepintlc poate rle acelaqi principiuzs.
Scrntirnentele cal'() sint clenumite afcctuoase sint greu de analizat ; ele parsii, fie compusc rlin afecfiune, bucurie qi mai ales simpatic'. Aceste sent,imenlesirrt in ele insele cle o naturil pld,cutd,, afar[ numai clncl mila, nu este prea pro-fundfl, sau cind groaza este stirnit6, ca Ia auzul ffipetelor] unui om sau al unuianimal torturat. Din punctul nostru de ved"ere, sentimentele afectuoase sint re-marcabile prin faptul ch provoac[, atit de ugor secretia lacrimali. ]Iulfi tali;i fii au pllns clnd s-au intilnit d"upd, o lungd, separalie, mai ales daci, intilnireaera nearyteptat5,. Fi,r6 indoiali ci bucuria extrem5,, prin ea insi,;i, tinde si, aclio-rreze asupra gland,elor lacrimale ; insir, ln acazii ca cea anterioar5,, gind.uri vagide mihnirt'a, cAre ar fi fost resimlitl dac[, tatil ;i fiul nu s-ar mai fi intilnit nicio-datir, trrrbuit' sir, lc fi t,r't'cut prirr rnirrte, ryi rnlhnirea ctucc in rnod tra,tural la secrc-
{,itr Iuorinrlll. Astft,]r lir irttoal'o('l'ea lui IIlisc :
,,'f t'lt'lllilc,Riclicinclu-st', lllingitrd, tatitl li-l inrbrir!i;i,I'ot amalu-ngrirurircliL clc ci tloi se reval'si-t.
De nrili demni, boceau ;i-n gt'iji allrareAu tot plins cit ziua a fost de lllare,Si nrrtnai dupir ltrngl ciu[at'c'l't'lcttracr vor'ba-;i gitsi" *
22 Sir .I. Lubl.rocli (,,Prehistoric Titnes", ed. :t 2-a, 1869,
p. 552) tln rlclrlini rttttori tutt' rtccstor lrfirtrrir!ii. Oit:r!ia
drrpii SLeele cstt' lLtatrr tlitt ltc't'ltsti lttt'r'lttt'.3l lezi tl rlest'tiere c'rtrttliltlli ('ll t't'lt'r'inlt'. rltr 11. [].
()tlisct:u, calLea \VI, strofa 27.1
T5'lor (Reseurches into the 1)arlg Ilistorg of Xlankirttl,ed. a 2-a, 1870, p. 51).
* 'ft'ucltts tlul-rii tt'-xtt-rl englcz al Odistii ltti Ilottlt't' r1e
crr trc \\'ot'slet' (,Y. trurI.),
EXTJfi L]SIA DIi:\GOSTEI I'IC.
$ir de a,seln€)llca, cirld Irenelopa [i-a recultoscut in sfirsit so-tul :
., | .acrinri lelre zi rlin ltle ualtc-i ltor.uilliSi ;te loc ea la cl sc lcpczi.(,rr lrliltclt'-i loturtrlc git tr-i sLlirrs ctrplinseS-u rrrrrii rlc sirnrtuli 1tc ltrrzc-i rlc;lust"' *.
(()tlisecu, car'tcr \XIlI, str.ol'a 27)
Arnin.tir€ra vier a fostuhii nostru c;l,min sau a zilclor ferice cle mult tr(,(,uteftrce ulor ca ochii sii ni se umple de lacrimi ; aici in.s[, de asemenea, survine inmod natural ginclul cii, acele zrle n.n v'or mai reveni niciodatir,. Se poate spunecrii in aselnenea (:azrri ne sirrrpati zd,m pe noi inryine in starea noastri, actuali, incompara,tie cu starea rtrtustrti anterioar[. Simpatia pentru suferinlele altora,chiar pentru suferintele imaginare zlle unei eroinc' clirrtr'-o povestire patetic5, pen-trri carcr nu rc'simtim nici o afec,tiune, provoucil u;or lacrimi. Toi ala fi cu feri-t:irc:r altora, curn ar fi cea a unui indrlgostit clintr-o poveste bine istorisit,l,(ia,r'e, clup[ grc.le incercairi, pin[, in ce'le din urm[ reu;eryte.
Simpatia pare sd, const,ituie o emolie separatd, sau clistinctl ;i este in spe-t'ial susceptibil:i sii exeite glanrterle lacrimille. Aceast:r se aplicil fie cd, acorcLi,nrsimpatia cuiv:t, fie cI sintem obicctul c'i. Oricine trebuie s[ fi observat cit ckru|or izbucuesc copiii in plirrs claci-r ii compir,timirn pentnr vreo mic5, ranir. I)upilcum mL informetrzit" tlr. Crich.ton Brou'n.e, la ialienafii mintali melancolici o vorbir,bunit lei va pro\rocn adersea trn acces de' plins nestS,vilit. De inda,t[ ce rre exprimlnrcotnpltintirt'it, pentru nocazrll'ilc unui prieten, l]e vin actesea lacrirni in ochi. Sen-tirncrnt,ul dc simpatie' esto explicat der obicci prin presupurerea, c[, atunci cindvt'dent strll auzim clesprc suferirrf'a altuia, idet'rtr de suferin{ti l.to cste evocatil at,itrlt-. viu itt minte, incit noi insine suferim. .r\r:r,nstr-r erplica,tie cste insii oarcounlirtsuficientl, d€'oarc,ce nu dezviiluie krgir,tura intimi, cliutre simpatie ;i afecli-trne. l(u incape indoialir, cir noi simpatizhm mult mai profund o persoanl iubitirdecit una [care lre est,e.] incliferentl, iar simpatitr, primei ne procuri, mult maimultf alinare clecit c€'ir a ultirnci. 1'otusi, putem ,qimpatiza cri siguranfl ;i pecei peutru cale nu simtim nici o afectiunc.
llotivul pc'ntru care suforinfa, atunci cin"d cste cu adcvlrat sirn{itl cleruri, prrivoacri plinsul, lr fost rliscutat intr-un capitol unterior.. in c,eca cc priverytcl)ltcul'iit, erltrcsin, t'i ttttt,uralii ;i unaninrir, rrstc risul I la toatc rasrrle ulnan(r, lisulgitlirg'itts tluctr nrai n[or la, st'crctitr laclirnalt]r, tlt'cit olicare altt-r, c,anzi\, in afaril dt'sttfcritt{i"t. St,rilrlart,a ochilor in lacrrirni, ('illo ilr'(. loc firri, indoialii sub iufluerr{attttt'i rnttli but:ut'ii, tle;i lru "q(' proclucrr ;i risul, poate fi explicatir,, rlupil milLr',1tt'itr oltisnuin,til ;i usociutic, dupii ac,elca$i principii ca si vilr"qarea ckr lacrimi dintttihnire, cu toate cii nn so produce vreutr !ip[t. Ester totuSi deosebit cler l'omar'-tabil faptul c[ simpatia pentr:u suferin.tele altora poate sd, ne provoace lacrirnitntti ugor clecit propria noastrl suferintil, fapt indiscutabil verificat. ]Iulf,i birr-ltrrti din ochii ci,rora niei o suferin,tl prriprie nu a putut stoarce o lacrim[ rrnr-iit'sut lacrimi pentru suferintele unui prieten iubit. Si mai remarcabil este ca.iurpatia pentnr fericirea sall noroeul eelor pe cAre ii iubim cu tluiosie si duci, la
['r'rrritrs rlrrpa tt'xtrr I t nglt,z trl ()rlisrii lrri tlorrrel rlt' t,ljtrt' \\'or.sler..
!.,XP}iUSIA DL]VO'IA IlI]N']-tI L,U T
ttcela,$i r'(tzultat, 1)(' ciitrrl u ft'r'icire sinrilarti resimlit,:i rlt' noi insine sit, 1e lirse gr,hiittsc,ati. -\t'tre'bui insr-t sri lincrnseailla c[ cibiceiul inrlt'lung continutrt al retint'rii,('are se rnatrifestir atit cle puternit: lrt oprirea vi'lrstirii irbundente tle laclirni pr.o-vocatit rle o (iut't'l't' (rorporal;r, rlu intrri in ncliune perntru a prevcni o vzirsanrtttodcratit tle lat'rimi tle simp:rtie pt'ntru riuferintele stru ferieireil altora.
I)upt"r cutrt rt-alrl strtltiuit, sti rrri"rt intr'-altri partc2a, ntuzica itre o putt'r,t,tnitrunatti rle ?I r('antinti in mod vag ;i ut,clefinit acele emof,ii puterniee cal.(, etlllresirnt,itt'intinipuri clernult apus(f, cind, dupi, cum este probabil, strlrnosii rros-tri primitivi i;i flceau curte reciproc cu aiutorul sunetelor voeale.Dj, intrucitmai multe tlirttre emo,tiilt' noastro cele rn:ri puternice - rnih.nirea, rnarea bucu-rie, dragostea ;i -*irnpatiii - rluc la seeretie lacrimalir, abundent,5,, nu este ,!ur-prinziitor ca muzit'A sii fie itr mlsurzi sri ne provoace lacrinri, nrai ales cind srintenrin prealabil incluiosafi dt'sentimente mai afectuoasc. lluzica prccluce arlcsca urlalt efect ciudat. $tim cii fiecare ,*enzatie, emotie sau excitare puternicir -- durer.t',f trric, groazh, bucurie mnrjmir sau rlragoste pasionatzi - au toate o tendin.{ilspecialti tte' zr provoea tretnuratul nrurycliilor I si fiorul s'itu tremuratul n5or, crr('coboarit cle-a lungul sirii spini:rr:ii;i al membrelor multor perscirne atunc,i r:inrlsint puternic irnpresiona,te dt' mnzic[,, pare s[ aibir acee:t;i legirtulit cu 1,remu-ra,tul corpului rnentionat mai sus, intocnrai cum () ugonrir vrirsare rk. lacrirni (,all-zttt,it cle putt'reil muzrt.ii t'ste lcgatri tlt' plinstl provocat de oricitrc crnofir, r,calii ;iputet'u i cii.
I)r:rrfiu,ttlt'ttt. --- l)t'ortr'('('(' tltrvottltneutul est,e inrurlit intt'-urr ()ar('caro gr:arl<tu itft'tttiuttctA, clu totrtt'cil, trl t:onstii mtri rrlcs tlin rt'sptrcrt,:rdcs(,itr (,()rlrllirrat t,u fricri,t'lprt'silt accstt'i stiiri psihicc poate fi senur:ll:rtir aici p('suurt,. I-iil nrrclc scct,r,,rrtit ditr tret'ut, cit ;i itcrtnirle, r'eligiu, ;i rlragostt'a au fost ciudut rrornbinal,t'I s-irtrfit'mat chiar, oricrit tlt' trist poa,tt' 1i acest fapt, cir sii,rutul sfint al tlragosl,t'i lnrs('(leos(rbes1,c dt'cit pulin tle ct'l pc oaro un llirrbat il dir, uut,i fenrei snu o fcrncit.urnri biirbat2s. r)evot:rrnentul cster erprimilt rnai ales prirr faptul ch fal a estc in-tlrcptatii spt't' ceruri, cu globii oculuri intor;i in sus. Sir C. tlell obscrvil cL latlpropierca sttrntrului, it unui lcsin stru rt mortii pupilele srint intoarse in sus;i sprc itttcricr: si cretler cir, ,,atunci cind sintern cufunda.fi iu sc.ntirnr,nte pioasc;i llu sc ]ittt's('?Inla, tlt'itnplt,sii t'rtc'ri()arre, ochii se lirlicii prirrtr-o ilcliuncr (.i,l,ro
lrtl t's1e nici irrvtit:rtiL li nici tlobinrlitIt', li ('r"t, trct'a,stll se rlatort';to acclt,ia.si('tlliz('c?1, ;i itt t'ttzttlilt'tit'tnai srls26. I)upir, clllll trflu tlt, la prrif. l)ondtrrsr estcsigtrr t'ir itt timpul sorrutrtlui otrhii sint intorsi in sus. Irir sugaci, atutr[,i rrinrl srrglrr pieptul trtttrnei, iIt,t':tstir rni;cart' :r globilor oculari lt, dir trrk,s('il utr aspt,trt ab-sttt'tl tle irtcintare t'xt,aticii, si n,ici se poatc vc'(k,itr clat' cL se clir o luptil inrpotrir,'irltozitit'i luatt' tttrt,urul in tirnpul somnului. insr"r t'rplic:trtitl uct,stui tapt rl:rtirtlt'c'zitrt' Sil'0. Bell c:rre sc, bazea,zhpe presupuncrea cri anumi{,i rnuqch.i ,sint lrrrritttult sub controlul voinlei decit al,tii, este, dupi prcl'. I)onders, gre;it5. Dec:rrece irrtinrpul ruglciunii ochii sint :rdesea intorsi in sus, fa,r5, ca rnintea sL fie atittlc iibsot'bitit in gitrdirt', incit sir sr) a,propie cle incortrytienfn sumnului, rni;carea
2'r 'l'ltt I )tst't'ttl ,,1 .1 lttrt. r'ol.
l). ltl:J l.j; l)r'. \llrrrrlslt'r' rrt t' o rli'r'rrtit'
ll. p. l3li(i ltratl. l'{)llr..
irr irt't'sl st'rrs irr ltrcl t|'t'it
sa ,.[]orlt' rrntl \lirrrl". I|i70, p. liir.!6 ,ltrtrlrtrrrtl trtttl I)ltilosoltlul ttf' li.t'ltressiotr. l). l():t ;i
.,1)lrilosoJrlricrrl'l'r'arrsar'tions", Ilt2it. p. 1lJ2,
EXIJRESII\ DEVO'IAMI'NTULUI
este probabil convenfional6, fiind rezultatul credin,tei comune e[ cerul, sursa puteriitlir ine la care ne rug5,m, este situat d,easupra noastre,.
O pozilie umild,, in genunchi, cu miinile indreptate in su.s ryi cu palmelelipite ne pare, clin obiqnuin
CAPII'OLUL AL IX-LEA
REFLECTARE, MEDITARE, IRASCIBIIIT,.A.TE, INNBUF.NARE,norAninn
,,",,,*,.i,",\i"-'T::'i.il';,li;:',:,i:';,J,:,0;1:;1"':";:"1,:1;::'j'i,,:,;;i;l,,Jl::"1' ;l:lrufrrarc ;i Iugrriclca buzclor * Ilot.irrirc si.ru tlctclnrinnle - Irrchirlerc:r stt'insir :r gttt'ii.
['r'in contraclia lor, cor:ugatorii col-ruar5 spt'itrct,rit'lc ;i lc irttpreurteilzil,Jrrotlucind. cute verticale pe frunte, adicfl incruntare. Sir 0. 13ell, care greqil,credea c[, corugatorul este specific omului, ll considera ca fiincl cel mai remarca-bil murychi al felei omului. Acesta iqi incrunt5, sprlncenele cu::Dr efort energiccare, inexplicabil, insd, irezistibil, exprimd, id.eea de glndire" sau, dup[, cum spuneel in alt5, parte, ,,atunci cind. sprincenele sint impreunate, energia minliiester evidentl qi acolo exist5 amestecul d.e gind.ire qi emolie cu furia sd,lbatic6 librutali a animalului{'1. Aceste observa,tii con},in mult adev[r, insf nu intreguladevir. Dr. I)uehenne a d.enumit corugatorul muqchiul chibzuin!,ei2, ins5, f5rir,o oarecare lirnitzrre, aceas15, clenumire nu poate fi consicleratl, ca absolut corectir.
Un om lroatt' fi cufundat in gindirea cea mai profundl, iar fruntea s[ii lrirnini netedii piui, ce firul gindurilor sale intlmpin[, vreun obstacol sau esl,tr
irrtrelupt de vreo tulburare. ;i atunci o incruntare ii trece ca o umbrd, pe fruntc.
t Anatontg and Philosolthrl of Erpressiott. p. 737 gi
1i19. \u cste sut'plinzlLol c[ [ntulchii] corugatori s-ar fidezvoltat. nrult mai mult la om decit ltl mairnu!clelrnLlopoitle, rlcolltece cl ii prr rre in ac{iunc neintrenrptirin clifcrite irnprcjullli;i ci trcbuic sri sc fi inttilit gi tnotli-IicaL prin cfectelc creclilare ale folosilii. Anr vizuL ce
l'ol important joacir ei, inrpleunti cu orbiculalii, la prote-
,ialr-a ochilol coutlir pt'eit tnitrii congestionriri in tiurpulrni;cirrilor cxpiratorii violcnte. Atunci cind ochii sc inchidciL mai lc'1rt'rle ;i nrai puLcrnic posibil, pcntrrr a nu fivirlirma[i cle o lovittr lir. corugltorii se coutractir. La sdl-batici si lir alti ttlrrrrt'rri rtl t'rrt'or cirlr estc descoptrrit, sprin-
cenele sint lncontinuu cobolile si contractate pentrua servi dt: umbrar contra unei lumini prea puternice, q;i
aceasta se cfectncazd par\ial de citre corugatori. ,\ceastirni;carr Lrcbnie si fi fost in special rnai folositoalc omului,tlc indatii ce strlmo;ii siri iniliali ;i-au linut capul in sus.
In sfirgit, prof. Donders (,,Archives of }Iedicirre", edi-tal de L. Beale, 1870, vol. V, p. 34) crede cd coruga-torii sint pu;i in acliune prirr faptul cd fac ca globul ocu-
lar si proemineze pentru a se acomoda la prorimitateavizitrnii.
2 .]Itcunisme de la Phusionomte Hurnuine. alburn.legenda III.
I lr,
L-l.rt orll pe iumzitate mort tle foztntt'poate fi absorbit rk'gindul oum sti obfiririhranl; prtlbabil insir cit ltu se t,r inc,runta, rrfarti numal dacri ltrl intimpinii,irl giild sau in 2arf iune, \rt'eo dificultate r:au clacir constati, ca, hrana obtinutii^ t'stedesgustiltoare. -\rn observat czi aprorrpe fit care [om I se incrunt:i imeclirit ce simtt'un gust ciudat sau reiu la mincare. Am cerut mai multor persoatle, fzira sir lt'ctrplic st,tlpul nI€u, sti tlsculte cu:rtenfie o loviturriu;oarri rcpetatir, a cirrci laturri;i sursit, erau tuturor bine cutlcscute, li nici una nrl s-a incruntlt ; insir,atunci cind s-A certlt ttt'eastzr ;i tluei persoane oare ni ,se al5turase ;i care nu i;iputea inch.ipui clc' f'acem cu to,tii irt tiicere profrrnd[, ea s-tl, incruntat tare, (]1tttitte cL nu clin proastii dispczifie si a spus cL nu poate inlelcge citusi cle puf,il('et'2t c(' troi to,ti voiam. Dr. Piderits, carc a publicat observatii in acelasi s.,ns,aclatigzi cit in getreral gingavii se incruntir cind" vorbesc. Ch.iar cincl face un luur.urrtit de tteinsernnat ca atutrci eincl iiii incalfi o gh.eatir, omul se incrruptir clac[oonstatl c:i e prea strinitti. Unele persoane se incruntl irr mod utit cle gbisnuit,inclt simplul cfort cle d, vorlti facei aproape intotdea,utla ca sprincenc.le si, i .qe
c'otttracte.Dupir cum ttm dedus ditt rispunsurile primite la intrt,biiri, onmeni ck'totrte
rasele se incruntli irtrinei cintl sint neclumerifi in vreull fel oa,recarer in ginrluriitrlcr ; arn inc:rtlrilt faceste riispun.suri ] gre;it, confun.clincl clgetarea arlincl cunedu"merit'eil. Itrste totu;i clar cir australienii, malaiezii, b.induryii si cafrii ciilAfrica cle sud sc' inr:runtl cintl sirtt netlumeri!,i. l)obritzhoffer observi-l cit, irracazti asenriitrltottre guarartezii dirr ,\meriezr de Sud ili incluntri sprincelelea.
Dirr 2rc('st(' cotrsiclerafii putem conchide cii incruntarea nu cste erpresia lnt'isimple rlhibzuiri, oricit tlc profunclt'I, ,s:lLr a, attuj,iei, oricit rle incordat[, ci exp1.si1a ce\'a dificil stltl neltlitcrtrt, intirnpinat inir-o snccesiutre tle idei s:ru in ac"tiurrt'.insir rztrerori t,hibzuirlcit profund[ poatc' fi contirrua,t[ tirnp intlelungat firrii ooirrecarL) dificulttrte, ag?l incit' ea vil fi insofitl irr gencral tle ilcruntare. I)eciincrruntill'otl,estc ilceea, cAre tlir tle obice'i fizionorniei, clupL cum observa Sir C.llell, un aspt-'ct tle c'nergie intelectuall. Pentru a pr'ccluce ins|, acest efecl,, ochiitrebuie sit fie clari ;i ne'clintiti iJatl l[sa!,i in jos, dupl cum atlcsea se intlnr-pla, la o ginrlile profrrndir. I"izionomia, rru trebuie altfel tllbura,t[, g1 in cazvl uleipersoalle irascibile ori artlgoase sau :rl urreia lzr care se vlcl efectele uuei sufe-rinltr prclungite, r:u ochii st,in;i ;i maxila,rul r:iaztlt,, sau cat'e isi cfui st'amil dg grs-tul prost el,l rninclirii salt'sau g[sc';te'cir t'ste gl'eu sr't erccltc vreulr n,ct leirr-st'tttnat, ca, ittt,rtltlttct'rctr atei ltttr-un ztc de cusut. in a,ceste cazul'i se poatt' vgtlt'rril(1('s('il, o itlcrutttare, insotitei itrsit tltr vleo altir erplesi(,, cAre va impicdica cornlllt'1,ezt frzrttnttmia slir ia trspecrt,ul unei encrgii irrtt'lectuale snu al unei ginrliri pro11rrcfu,.
Ilutem a(itlnl rterct'ta cum se fact' (fa o irrrrrnntare sit, t'rprirne percopereiL:I ce\':tr tlificil sau neplilcut in gindire sau in ac!,iurre. La fel cunl nirturali;tii gir-s('sc c[ este recomandabil tle a urm5,ri clezvoltarea, embriologica a unui orgalrpentru a'-i intelege structura, tot atit de recomandabil este, pentru studiulttti;eitrilor errpresit't', sit se foloser-rscit cit rnai indeaproap(' aet'ea;i metoclt'r. Ceir
'r ll'r,sscrrrr/ruflliclres,SrTslcnr tlcr .l/urrrI trrtrl. Itltylsirt-,':,,lltil:, l). l(i,
I IIislorLl oI lhe ..lltiltortcs, Ir'arl. r'ngl. r'ol. I l, 11. ir1f .
rlrtlrit t'rtttt t'stt' t'itirlit rlc i,trlrllor.li, ()i'it1iu ttf Oiuilisuliort,lfi70. p. ltir,:r.
CI{IEZIJIRE
nrai tinrpurie ;i tlpl'oirlx, singura erpresie vlzutil itr" printelt' zile a,le copiltirrei;i apoi aclesea manifestatl este cea, din t'impul lipltului ; fip[tul est,e provocat,at;it la inceput, cit ;i citva timp mai tirziu, de orice' se'rtza,titt sau c.mn,tie tlttrt'-roasl ori neplircutir - de foame, durere, minie, gelozie, fricti etc. In asemeneamornente, muqehii din jurul ocb.ilor sint puternic con.tractali ceeA ce erplicil,cred, in mare rnirsur:i actul lncruntirrii pe tot rcstul vielii noastrc. ,\m observatde repetattr ori ln propriii rnei copii, tle la virsta de mai pufin cle o slaptziminirpinir la douii sau trei luni, c[, zltunci cind ulr acces de J,ipitt sc] apropia treptab,primul s('nul erit contraclia corrrg&torilor, carc proclucea o u;oarti incruntare,urmatir repede de contracfia eelorlalti nlusch.i din iurtrl och.ilor. Atunci cindun eopil este nelini;tit sau suferind, st' pot ved.ea, clupt'r cum am inregistrat, innotele mele, mici incrunt[ri treeindu-i eoutinuu, cA niste umbre, pe fa!a, acesttrzt
fiind irr general, nn insir, intotdeauna, urntate, mai devrenie sau mai tirziu. de
un acces cle plins. ;\nr privit, de exemplu, un eopii in virstil tle ;apte satl opt'sir,ptirmini suginrl un lapte care era reee ;i care de aceea ii era nepl5cut ; copilulir riirnas tot timpul usor incruntat. ;\ceastl incruntare tlu s-il, trzrnsfclrmat tleloc intr-un acces do plins, cu tc:rte cri uneori st' putea, obser'l'A ficcare statiiu dupicAre acel acces era g,:rta si izbucnetailcii.
I)eoarece obiceiul dc a contracta fruntea, l-au avut copiii in decurs de 9('-neralii filrrir numirr, el a rlevenit indeaproape ascciat, la inceputul fiecilrui acccstle plins sau fiprit, cu sirnlul incipic,rrt a ceva dureros sau nepl5,cut. Ilrin tlr'mar(',obiceiul r,-a tincle sir fie continuat in inrprciulriri similare in decursul matr.rritti!,ii,c.n tozrte ci-r, atunci el nu se vrtr t,ran,qforma niciodatl intr-un acces tle plins. 'f ipri-t,rrl s:au plinsul inccpt'n fi stir,piriit in. rncd r,'oluntar la o perioadil timpurit':t, r,'ie!ii,pe cinrl incruntarea nu este rlprotlpe nicicdatii, stirpiuiti, la nici o virstir. ilIeritilpcate sri fie notat ci, pe copiii care pling foarte u;or tot ce le neduntere;te rnin-tea, ;i care pe majoritatea altcr copii nu i-ar face .1s6rit sir, se ittcrunte, ii faceimetliat si, plingir. Astfel orice eft,rt rnintal, orieit cle neinsemnat, care la o p€rr-
soand, ce se irrcruntit, in mcd cbi$nuit trn va produce clecit o uqoari, incrunl,aretp('anurnite categorii de alienzrli mintali ii lil face s5, pling:i in mccl ne'st[,pi-nit. Nu est(r rnilj sruprinzhtor (.?r obiceiul tle u,-;i contract:t sprineenele ltrplinra perceper'o a ce\rA supilrltor, obicei tlt,bindit in copilirric, sil fi foslplstrnt toatri r.ia,t:r srrrl ca multc' alte tttticeiuri itsr.it'irtte, dobinclite la, o virstltirnpurie. sL fi fr.st, permauent piistratc' a,tit rle clnl, cit ;i cle animalele irlferiottlt'.I)e ereniplu, pisicile adulte, cind sint lrl ciildurl, ;i F;e simt rnulfurnite, ili pits-treazil :rdc'st'a olticeiul tle a,-;i intintle altt'rnativ picioarelt' antetic:ire ('u tlcgetelt'desfricute, obicei pe eare l-au practicat intl-ur) scop bine definit pe cintl sugeilu lamama lor.
O altir, eauzii tlistinctl a intir,r'il, probabil obiceiul incrutrtlrii oli clt' cilt'ori rnintea este absorbitzi cle rrrerln subiect oarecare fLintimpinf, vreo dificultatt'.Vedt'rea t-'str. cel mai impor'tant c1in. toate simlurile. In timpurile primitive. ('(':l
nt:ri tltilrc a,terr.,ie trebuier sir, fi fost indreptatil firi incetare lpre cbiecte inrlt'piir'-tutt'(,ll seopul de a ob,tine pradir,;i c1e a evita pericolele. trmi antinte.t't'it. ititinip r.e t.iiliitorr.am prin unele locuri trlt' ,\mericii rle Sricl, (fart'(rl'tlll 1tt'r'icrtltttls('clin pric,inzi prt,zr.rrtt,i inclienilor, anr fost iztttt cu citif asitluit:ttt'. rlt'si s(' pitrt'rtr,ri incon5tit,nt. g^allr.ho;ii, pe jumritate sirlbal,ici, scrutau ('11 griiir irrtrcgril olizrtttt.Or, atunci cinrl (,inr,\-ir i'rr-irtrl c,apul tlescopt't'it (r,unt trelttiit'srt f i l'trst itii{irrl cttzttl
1.)( MEDITATIE
omnlui) se strd,d.uie;te Ia maximum ziua in amiaza mare, qi mai ales clac[ ceruleste lurninos, s5, disting5, un obiect indepdrtat, el i;i va contractainvariabil sprin-cenele pentru a irnpiedica si pd,trundd, in ochi prea multi, luminfl, pleoapele ]nfe-rioare, obrajii qi buza superioar'5 fiind in acelaqi timp ridicate pentr.u a micqoradeschiderea ochilor. Am rugat inadins mai multe fersoane, tinere $i bi,trine, sir,priveasc5, in condiliile de mai sus obiecte indep5,it ate, f[,cind.u-]e si, cread5, cranu voiam decit s5, Ie incerc puterea vtz:uald, qi toate s-au comportat in felul toc-mai d"escris. Unele din ele qi-au pusr d.e asemenea, palma intinsd, d.easupra ochi-lor pentru a impiedica lumina excesiv5. Dupd, ce face citeva observalii aproapein acelasi sens, Gratiolets spune : ,,Ce sont lil des attitudes cle vision
'difficile't..El conchide cd, muqchii din jurul ochilor se contractd, parlial cu scopul sil eviteprea mult5, lumini, (ceea ce imi pare a fi scopul cel mai important) qi parlialsd impiedice toate razele de a lovi retinao in afar5, de cele care vin direct cle Iaobiectul examinat. Dl. Bowman, pe care l-am consultat in leg6tur[ cu acest su-biect, crede ci, contrac\ta mu;chilor ce inconjurd, ochiul poate d.e asemenea,,sprijinimigch,rile coord"onate ale celor din ochi, acordinclu-le o suslinere mai solicl[,,in timp ce globii sint aduqi la o viziune biocular5, de c5,tre propriii lor murychi".
Deoarece efortul de a privi atent pe luminS, vie un obiect indepd,rtat esteatit d.e dificil qi de sup5,r5,tor ryi deoarece acest efort a fost insolit d.e regul[, timpde generalii fd'rd' num5,r, de contraclia sprincenelor, obiceiul incruntirii trebuitrs5, fi fost astfel mul1, int5,rit, deqi inilial el a fost practicat in copild,rie clintr-crcauzk cu totul independ.ent5, qi anume ca primul pas pentru proteclia oclrilor intimpul fipatului. Existd, de fapt mult5, analogie, in ceea ce priveqte starea psi-hicd,, inbre examinarea aterrtd, a unui obiect inclepd,rtat ryi urrniirirea, unui $irobscur de idei sau executarea vreunei lucrS,ri mecanice rni,runte ryi anevoioase.Plrerea ci, obiceiul de a contracta sprincenele este continuat chiar atunci cinclnu mai este nevoie de a exclud.e prea multl, Iumini, este suslinubri de cazurilela care ne-am referit mai sus, in care in anumite imprejuri,ri se aclioneuzd,, in modinutil, asupla sprincenelor ;i pleoapelor, prin faptul cra ele au fost folosite inmod similar, in imprejur5ri analoge, intr-un scop folositor. f)e exemplu, inchid.emin mod voit ochii atunci cind nu dorim s5, privim vreun obiect rsi sintem gatas5,-i inchiclem cind. respingem vreo propunere, ca qi cum nu am putea sau nuam vrea s5 o veclem, sau cind, ne gindim la ceva oribil. R,idicd,m sprincenele cindrlorim sd, privim repede d.e jur imprejurul nostru ryi adesea facem la fel cincl clorimin mod serios s[ ne reamintim ceva, acfionind. ca ;i cind. ne-am stri,dui sL veclern[a,eel lucru ].
Abstracli,e. Iledi,tat"t. - Atunci cind" cineva est,c dus pe ginduri. a,bserrtsrrll, dupi, cum se spunc uncori,,,chalt pc ginduli negre", el nu se incrurrti"l, ins[,ocbii par pierdu,ti. ?n general, pleoapele inferioare ii sint ridicate ;i incre!,ite lafel ca atunci cind un miop incearc5, s5, disting5, un obiect indep[rtat, iar mug-chii orbiculari superiori sint, in acelaryi timp, ugor contracta\i.Incre!,irea in acesteimprejurd,ri a pleoapelor inferioare a fost observatl Ia unii sil,lbatici, de pildn,tle dl. Dyson Lacy la australienii din Queensland gi de mai multe ori d.e dl. Geach
5 lte la Phgsionomie..., p. 15, 1-14 ;i 146. Dl. Her- luminl vie; Principles of Psgchologg, cd,. a 2-a, 7872,rrcrL Spencer explicii incruntarea exclusiv prin obiceiul p. 546.
dt a contracta sprincenele pentru a umbli ochii intr-o * r\ccslca sint gesturi pe care te faci cind veclerea este
irnpierlicati de ceva (r\'. trad.),
PROASTA DISPOZITIE
la malaezii clin interiorul peninsulei Malacca. Care poate fi insemndtatea sauearrza acestei ac,tiuni nu putem explica acum ; aici avem ins5, un alt exemplual mi;c5,rii muschilor din jurul ochilor in raport cu starea psihicd,.
Expresia pierduti, a ochilor este foarte caracteristici, qi aratir, imedia,t cindun om este cornplet dus pe ginduri. Cu gentilelea sa obi;nuiti,, prof. Donders astutLiat aceastti problemi, pentru mine. El a observat pe allii ln aceast5, sta,re,iar personal a fost studiat d.e prof. Engelrrrz,fin. S-a dovedit ci, in asemenea sti,riochii nu sint fixa,ti asupra unui obiect $i, cleryi llu sinl, af,inti{,i asupra weunuiobiect indepd,rtat, dupi, cum imi inchipuiam, chiar liniile vizuale ale celor doiochi devin ad.esea u;or divergente I daci, insh, eapul este linut vertical, divergenlaf.a\il, de planul vizual orizontal constS, intr-un unghi de maximum 20, Acestaa fost stabilit observind.u-se imaginea dubl6, lncruciqati, a unui obiect inclep5,rtat.Atunci cincl capul este inclinat inainte, d.up5, cum se intimpld, adesea unui omabsorbit de gincluri, datoritir, clestind.erii generale a mu;cbilor si[i, daca planulvizrral mai este inci, orizontal, ochii sint indreptali pulin in sus;i atunci diver'-genla aJunge la 3 sau chiar la 3,50 ; daeir, ochii sint inclrepta,ti qi mai mult inslrs, divergenla [atinge] 6-_70. Prof. I)onrlers atribuie aceast5, divergenfi, cles-tinderii aproape complete a unor anumili muqchi oculari, clatoriti, faptului czimintea este complet absorbit5,6. Starea activd, a mugchilor oculari este cea a con-vergenlei, iar prof. Donclers observH,, referitor la div'ergenla lor in timpul uneiperioade de completi, abstraclie, cd, atunci cind un ochi iryi pierde capaci-tatea vizualil, c1up5, scurt tirnp el deviazd, aproape intot,deauna spre exterior, deoa,-rc)cc mutschii s5,i nu mai sint folosi,ti pcntru a miqca globul ocular spre interiorin scopul viziunii binoculare.
Nerlumerirea este adesea insofitir, de anumite miqc[,ri sau gesturi. ?n ase-menea momente ridici,m cle obic,ei miinile la frunte, gur5, sau b[,rbie; nu acfio-rritm ins5, in acest fel, pe cit am vd,zut, atunci cind. sintem complet pierduli innteditare $i niei o dificultate nu este irrtimpinatf. Plaut, descriind intr-una dinpiesele saleT un om nedumerit, spune: ,,Acum priveqte, $i-a sprijinit b[rbia pemind,". Chiar un gest atit cle mic qi, aparent nesemnificativt cil ridicarea miiniila fafri, a fost observat la, unii si,lbatici. Dl. J. l\{ansel Weale l-a remarcatla copiii din Africa de sud., iar ryeful b5gtinaq, Gaika, adaugi, c5 aiunci,,bi,rba!iise trag uneori de barbd,". Dl. Washington Matthews, care s-a ocupat de unc'lcrclintre eele mai salbatice triburi cle indieni din regiunile vestice ale Statelor LTnite,observl czi, atunci cinrl i;i concentreazd, gindurile,,,iqi duc miinile, mai ales poli-canrl ryi arir,tir,tonrl, in contact (,u o por!,iune oar:ecare a fe,tei, cle nbicei cu bnzasupelioArl". Putern infelege de ce se apasii, sau se freacd, fruntea in timp cogincluri profunde pun creierul la ineercare I este insir, cleparter d"e a fi cLLl clo ccnrina cste dusd, la gurd, sau la fa!5, [in aceste cazuri].
Irasci'bi,litate . - Atn v1zat ch, ineruntarea cste exprcsia naturalt-r, a irr-timpinirrii vreunei dificultfif,i sau a ceva nepLicut, intilnit fie in ginduri, fic irr
d Gratiolct (De la Phgsionontie..., p. :t5) observir :
,,Quand I'attention esL lixde sur quelque image int6ri-eure, l'ceil regirrcie dans lc vide et s'associe autornati-quemen[ ir la contemplaLiou de I'esprit". Aceasti ipo-tezd cu greu meriti a fi nurniti'r explicalie. (,,Cind aten-
lia este fixatir asupra unei imagini interioalr,, ociriul lrri-vest.e in vid Ei se asociazir in tnotl arrtontaL conternpla-
liei spiritului " - N. trad.).7 Miles gloriosus, actul II, scena 2,
PROAS'iA DISITOZITIIi
itctirtile, i:rr cel il ciit'ui tttint,t'est('desc.ori ;i u;or iuflucn.!,atil irr :rccst fel cst,e tr)r'(,-rlispus sii {ier ilascibil sau pu!,in supirrat sau arfagos, ceea ce se va ari,ta rleobicei prin incrunt:Ixe. insil o expresie cle supir,rart datorati, unei incrunt[ri porrtefi contra,carat[, clucl, gurn este intinsir in.tr-un suris si ochii sint lurninosi si ve-st'li. Tot aga va fi dacir, ochiul este luminos ;i ferrn ;i daci, existf, aspectulde ch.ibzuire set'ioasir. TncruntArea cu o oareciire cldere rr colturi]or gurii, oareeste url senln de mihnire, dzi un aer de posomorire. 1)acii un copil se incrunt[ mult(vezr plan;il l\-, fig.2)8 in tirnp cc plinge, ins[ nu i;i contracti, puternic, itr mo-dul obi;nuit, mu;ch.ii orbiculiili, el manifestii o t'rprt:sie ltine pronunf,at[ de miniesAu chiar de furie impreunir cu suferin!,a.
Dacii intreaga frunte incluntati est,e trasd, mult in jos pi'in contrac{ia rnu;-chilor piramiclaii ai lasului, care produce crelrrri ,qalr cui,e transver.qale de-a cunrle-zisul baze'i nasului, ex.presia tlt-''vine unzl de poFromorire. .Dupzi Duchenne, con -traclia, acestui rnuqchi filrl r.leo incruntare d[ aspectul unei asprimi extremc' si:rgresivee. lla, indoit'sc insir mult dae[, aceasta este expresia adeviratir, sau na,tu-ral[. Am :lritta,t la l1 persoilne, inclusiv' citorva pictori, fotografia (executatii deI)ucheune) a, unui tinirr cu acest mupchi puternie,cnntractat cu a,irrtonrl unde-lrrr ga,lvanice ;i rr"ici una dirr ele n-a putut inlelege ce intenfionr.r, (.s[, r'eprezi'nt,e),afarii tlt' o fata care a, rrispuns corect [c[, ea reprezint:i oj ,,rezervil morc'cil-noas[,tt. Atunci cind am privit pentru prima dat[, a,ceasti, fotografie, cunosctind (,e
intenlion:r, sL reprezinte, irnagina,tia mea a ad5,ugat, cred, ceea ce era necesar,;i anume o fruntc' incruntatri fi, in consecinti, expresia mi-a pirrut arlevirrntir ;iextrern tle morocir,no:lsi,.
O gurrl, strius inchisir, la ciLre se a,daugri o frunte cobolitir, ;i incruntatr-r,dir expresiei hotririre sau o poilte face incir,pir,finatir, ;i ursuz[. Vclm discutaindatir, cunr se face c[, inch.idere:r, strinsl za gurii da aspectul de hotl,rire. O ex-presie cle incapafinare ursuzI, a fost clar r"ecunoscutri cler coresponden!,ii rnei lrrindigenii din lase regiuni diferite ale Australiei. Ea, este, clupei dl. Scott, bineprorlurllatil la hindu;i; zr, fast reounoscutii, la nral:rrezr, ch.inezi, cafri, abisinieni ;i,clupti tlr'. lloth.rcck, intr-un gratl renlarcabil la intlienii s[lbatici din America tleNortl, ia,r tlupti tll. D. Irorbes, lu aymarirpii din Bolivi:r,. r\m observa,t-o de asemerlolrla, araucitno;ii din (lh.ile tle sutl. I)1. I)yson lrao$ observir, cii, atunci cinrl sirrt irtaceAstilt, stat'e psrihicir irrdigenii riin '\ustruli:l itli incruci;eazit, uneot'i trrat,t'1e p('piepl;,:rtitutlittt'(ra,re poute fi vitztrtir,;i lu, noi.f)llotilrire fermii merginrl pirrirlrt incir,pir!,ittttrt' ('ste de a,serrlen('iu t'rprimat,ir, rtrreoi'i prin tinerea :rtnltilor urnt't'ilitlic,itl,i, scrrtnifitrati:r, gt'stului urmintl sir, fie explicatf in capitolul urrniitor'.
Lrr copiii tnit,i, imbufrtarea se curroa;ter dupii, fuguierea, buzelor sa,u, (ll1l1t'ste trumitil utteoli, ,,lungimrra botuluit'r0. Atunci cintl collurile gririi sint tra,setntrlt irr jos , htrza, inferio:ui, este pu{,in r"ilsfrinti, ;i proeminentl, ceea ce se numest,c'tle rlsern('nea, !,uguic're. insir f,uguierea la (iare ne refelim a,ici consti, in pro-t'minenta ambelor buzc intr-o formzi tubularzi, uneori itr asa mtisur[ incit proe-tttinea,zS, pinir la virful na,sulni, dat'l--r, trcestrr estc scult. Tuguierea buzelor este in
' liotografia <lliginalrt e)i('(:uIatli tle cirtlt' rll. Iiinrier-lrilnn cstc rntrlI rrtai t,r1l'csivir rlccit aceitslir c,oltic, tlt'-{}rlr'('('(' lrt'atii ntai clat' incnrnIaletr I|rrrrtii.
t' )Itit:ttttisrtte rle. ltt l)ltrlsirttttintie IIuntoirrc. albunr, lc-gcnrla I\'. l'ig. l(i-- 1li.
r0 Hensltigir \\-erlgl-oocl, Ort the Oriqirt of Lrrnrltrrtqe,
I fi(i(i. 1r. 7ti.
TMBI,TFNANIi 131
general insrif itii d.e incruntare qi unerori dc interjecliile hoo sau huu ! r\ceastil ex-
[resie este .i,nrarc,abil6 ca fiind unica, dupd, cite ;tiu, care este rnanifestat'h multirrai clrrr.in t,inrpul rropilirriei, cel pu!,irr printre etlt'openi, clecit in tintpul maturi-l,li,l,ii. I1xis1[ l,ottisi irr :rrlult,ii t1e tolrte raselc' o orrrecAro tendinlir ,],' a^ lugui:r,brizt,lt, sub irr[lut,rr{t, ruu'i f'urii telibile. Unii copii ili luguiazit, buzele citttl sitrl;
l,irrrizi ryi u,1,url(,i ('lt gl'('tl Se poate Spune cit, sint imbufna!i:Di1 tr('r,ceti-r,r'ile 1lt'cal'€'le-arn ficut la ma,i multe familii numer'oase, fugu-
igl.zr brrzt'16r. r1r par'(, l'oarte obisnuitl la copiii europeni ; este insir, ri,spintlitri in1;olr,tir, 111rt'lr, si trebtrie sir, fie rrbi;nuiti, ,yi pul,ernic pronnnfat5, Ia rnaj0ritatea }asclor:sirlbal,ict', intr,ucit zr, utras atenf,ia rnultor observatori, liind. remarcat5 in opl, ciis-
tr.ict,t-' dilter.ite din r\ustrali:r, I rrnul dintre coresponden!'ii nrt'i ollsel'vti cit tlc, coll-sitler,llril pr,gt'nrinenzri utuncj buzelc-' copiilor'. I)oi tilrst't'Ylttori atr vhzrr!, lttgu-ir'r.t,r buztJlrlr. la colriii lrinriuryi, tlci la, cei ai cafrilor'ryi fin.grle;ilot', tlin Africa tlcs1rl, ;i rltr hoteutoli, illr doi la copiii intlienilor: sir,lbatici tlirr Atnetit'tl rle Noltl.ifggrric,r(,tL bllz(,lor ir l'usl, tle aserneDea observatit, la chint'zi, abisirlieni, rnalaiezii,Lri"ltt,rIirrsula,,\[alacca,, rl:r,iacii din Borneo ryi rtclesell la nettzeelatttlt'zi. Dl. ]\[an-st,l Wt'rllc rrrir, irrfgr.rnelr,zl"r, r,L a vi-l,zut br,rzele prot'rnitrintl tttult nu numai ilt C0pii
rlo c:rfri, ci si lrr arlullii r[r'u,urbt'lc sexe atrrnci cind sint itrtbttftttr]i, ilrr'-tll. Stlrt'lilr el)st'r.r'1r1, lrgt'llr5i l111rru uncori 1a, b:irba,f,ii;i folrltt'tl€,s ltt fenlcilt'tlirr,NtilliI Zett-
llrurli. O rp.nrl-t 1 lrct'leia;i erpresii poa,te fi uttcttt'i clt'sctlperil,li r'hiltr lit, ('lll'o-
1rt'trii :rrirrlfi.\'('rl(,ln ltst,l'trl trir proentiturrct, l)uzelclr, rnai ales la' ctlpiii rttic,i, estc cat'1lc-
l;c,risl,icir, inrbufrrir,r'ii irr r,e?l nr:ri rnrrlo parte ir lutnii. -t\t,casti, rniqeal'c pltre sit, rezttltetlirr pi1stlur.r'tr, rnlli alt's irr t,irtrpul tiueretii, a, unui obir,ci prirnortlia,l i'tlrt cl"irit,r'-tr
r.c\.t'r.sinr,.,, ,ra,iriorrrrlir. l'uii de orrirlguta,n lsi rlc cimpltttzeu i;i proetninettzit bttzt'lt'irrt,r.-1rr gr.ac1 oxtnl,ortlinar, drtpi cum s-:r tlescris irrtr-un ca,lritol prcct'dt'ltto:rt;rrrrci c,iirtl silt rrennrl,turnit i, puf,in nririla,ti satl imbufnaf,i ; _de aselrencAr citrtlsirrt surpr.insi ,1i pu!,in
' spcr;itu!,i li chial citttl sint, pu!,irt_ rnullumif i. Gura .li so
pr()(,lrliri,uzir, ,i,r1xu cit sti prrrc, pentru a scoate tlil't't'itr'le sunctc cil,t'aotet'istirx'
:rst's1,gr.stirr.i psiliico;i, rlrrpir, currl a,nr observat la cimplll]zc'tlr fol.rtllt ('i is('(1e0s('-
Irt'st,tr p1lirr rlirpir (lillrr'Nc enlitc !,ipitul tle plir,cele s:tu ccl c1c minit'. I)t' intl:ttli tit'
rro(,$t,tr urrjrnrrlt,-sr' lrrfrrie, forrrra, gurii sti schinibir, corriplttt ryi diDfii li i(l (l('sz\'('-
It,s(r. St' p2r,t, [,r-1, ltutrci cinrl (,st,e rirnit, olrtngutilnul adult scoate ,rull tipit, ]l(ro-
bi;1ui1,, i31s1i1ti nrai irrtii tlirr note ritlical,e, care ('lt tintpul se ingrrra'1li itrtt'-tttt,rrll,'1, fr;rprirnat; pr.in_l note joase. in tirnp cc'crnite notele riclicate, ol-i;i.prot'nti-rreazir, buzcle in
-at'ar"a in fblma unei pilnii l cind insri scoate notele jolrse, ('liryi !,irre gula larg dcschisir,"lr. Se pare c[, ]a gorill buza inferioari, poate fi rnulta,lurigitirl Dacii Jtr:imoqii noqtri semiurnani iqi proemina[ buzele cind. erall imbuf-nrr,fi-sr1,, pulin minioqi, la fel cum fac maimulele antropoide actuale, atunci nut'stt' '11rr fiipt anormal,-tlepi e curios? ca $i copiii nogtri si, prezinte, cincl *i}t simi-11,r.i1l'l1t'rifl!,i, o urmri a a,celeiaryi expresii impreunl cu o oareearo tendinfir rle
rr, (,1rit,t' 1p zgsmot. Nu este d.e loc neobirynuit pt'ttt,ru animale sti pitstreze, mnirnult sirll lrrrri 11rii1 pelfect;e in timpul primei tinert',ti, qi ultt't'i0t'sri, piarclti, carac-
i;r'rc1, IX, (,rrl.('sli.irrio;ii lol adulli le post'clau ini!,itrl qi cilt'o trtlti sirrt incir pli,s-
tt'itte tlt' citlt't' t'tttlt'lt' lor lpropi:lte din specii rlistinctt'.
ll \lii.l lt'r'. rlrrlr;i t'llli r':ii
i0 - c. :104
I.IO'IAITiNE
Nu este un fapt anormal cacopiii s5,lbaticilorsri prezinte, cind sint imbufnafi,9 tendin!5, mai puternicS, de a-$i !,uguia buzele tlecit copiii curopelilor civilizaii',lntrucit esen!,a sd,lb[,ticiei_ pare sd, constea in pi,strarea unei ,qtiiri primordiale iuneori, aceasta se aplicd, chiar la particularit5li corporaLc,rz. in lcgdtuiir - cu acea,-sti, ipoLezi-t' a originii luguierii buzelor s-ar putel obiecta cd, rna,inlrtele antrg-ltoitle ilj !'uguiazi, de asemenea buzele lltunei cind sint miratc-' sau. chiar cindsitt!; rnul{umite, pe cind la noi accastir, expresic este in gerieral timitatir, la, o starepsihici, posomoritd,. Yom vedea insir, intr-un capitol r,'iitor ci, Ia oamenii cle dife-rite rase surprinclerea d.uce uneori de fapt la, uqoalil luguiere lr. buzelor, cu toatei'5 o sur:priz5, sau uimire mare este manifestat5, mai obi;nuit prin cleschiclerea!at'gii, lt, gurii. I)eoate.ce, atunci cincl suridern sau rridern, tragent collurile glriilrta,poi, rLT pierclut orice t91din{'t 4" a !,uguia buzelcr r,ind sintern mul],dnti!;i, iacd,irr g;eneral str5,moqii noptri ini!'iali i;i exprimau in acr:st, 1r'l buclria.
r ' '
_ Se poate anrinti aioi un mic gest, fircut, r1e copiii bc,surnflali, anunle cincl,,salt5, urniirul cu incliferen!,5,'). Acest, ges1, ale o se'rnnific*t,ie rlifcrii5, cred, de ceac19 ,,tine ambii umeri ridica!'i. tTn copil sup[rat sczincl pc genunchiul pS,rinteluisilu i;i va, ric]iea um5rul mai apropiat de acesta ,si apoi il ia i1c'lepirrtri printr-osttttttritttril,r trt, de la o mirrgiiert', lrnpingirrrlu-l ulterjl;1' ,:1])r'(, spatt', ca perrt"rt ll-lilrrlt'1rtir'1rt pe ct,l (rar:cr l-:r, jignil;. Arn vIzrrl, un copil st,intl llu o,,,,r.,'car* r_lista,1!rirltr tt}itrine: (rill'(r ili e'xprintiL trlilr sentirrrt.nl;('k. r'itiicilrrl 1rn rrrrrirr,, l'rirrirrtl cu ,.1r) tttitili, rtli-qe:Ire inltlroi ;i lrUoi intorcintlu-rsi t;ot; t,orpul.
J)eci,zie suu' hotari,t^e. - inchitlerea strinsri rr gurii tiucle sli tlea fizigls-t'nit'i o ('xpresie de hotir,rire sau decizir'. Probubil cir uici ult {}rn hotir,rit nu obis-lntilr, -szi linri gura cleschisi. pe aici,. o fa.lch, infer.i()a,r.i-r rnieir ;i shbi, carc pur:"sit, irrtlico cli gurll nu cstt'rle obicei stlirrs inchisi, r'stc t,onsjtlcr:a,t,ir ilt gent'ral d?ept,('rlacte,r:istic[ slir,bicirrnii de carneter.. TTrr t'forl; lxelurreii , (lt' or.ice na1.,url-l, fitr(1()llP(ilal, fie n-rintal, irnplic6 o hot,Srire ltnteliou,r'li i $ir drrcli,' str lrollte alrita c[ ingetrorel gul.a este strins inchisd, inetintc ryi in tinipul unui cl'olb rnare ,si continlrrrll sisternului muscular, atunci, tlupir,
_ principiul asociatici, gur.a va fi a,proape
sigur itrehi'qii tle lndllt5, ce so ia o hol;irrire birro tlt't,er.rriiliati. O", ^oi m.ri1i
rlll;ltrrVa,tori :Itt" r:emarca,l; cil, atunci cintl ult ()Ill i116repr) trl,(,llr1 eforll; rlusc,ttl1t,violt'tltr el i;i dillr,tii, tnai intii,ltr urod ittvnriirbil, plirrnirrii r.u rit,r,rli apgi ii gsmprirnr,-r1-lrin rronl,t'l-tc!,ia Prtternic5, a,rnu;chilor: pieptulrri, fi, 1tt'tr,lr'rr ll, l':rt,tr lrct'llstfl,, glllrl,trebuie s:i fie strins inchisiu. I)o al1,Iel, tlc i11detI, cc crnul E,slrr obligrrl, sitiripir,,:ror, c'l incfi i;i mai menline pieptul cit; rnai di]atat posibii.
-Diferrite ca:uze au fost invocltl'e' pentru ,, ,'xplicll, uccs{ rnotl tle n &ct;i9111.iril U. ,lJell sus!,inel3 c5 pieptul este dilir,tal; olr. r.,lr' ;i csto nreut,inlt clilaiat inrlselnellea lrlomenl,e pentru a oferi nn suport, fir murychilor cal,o sint ata;afi deel- ( 111, ttrtntl,re, dupi, cum observi cl, a,turrei cirul lloi irntll(,lli sirrt angaja!;i' iirtr-oItrltf it, pe via!,i li pe moa,ttt', predorninl'r, o tlYre()r'('rrpirsiil;oalt,irrtt6'".rpii,"1irr1ai dgo i'isttflll,ttl Ql'(]il ryi inirbu;it[. TIcerea, se J)r'(]rluce dk'oitr',,,,r','1)r,trl t1r:i t,r11rlz1, ilerlrt'itr ,qtro:ltt't'('11, vl'ellntti sunet, ar lnseml)n, si, sliltr,:ii.(rt-l t,'trr!itrcrr'l'r rrm;cliilor: br:r,-it'Jol'" 'l
)ltct"t, s{r _1o,1,, un !i.pil,t, ltresnpunirrrl t,it, lppt1, :rl'(, i,,,, IX' irtl,ttnr,r.ie, ryl,itrtitrl{'{li:tl, t'li rttttrl din trei tloi rt rellltltflrt; llr lrrptli rlirr rlcs1rr,r.rrl.r,.
1- -\. iir tlrrt mai multe exenrple in carlea nrca ?'he Dcs-t',::,1 r'i .1 lan, vol. I, c:tp. I\r Itracl. rom., p. g? .,si urnr.].
Li .lnr.tktnul trrtr.l l' ril,,soltlrtJ c,f /i:r.lrltrss iatt, 1t. 1g0.
T{OTARifiE I Or)I.). )
Gratiolet atLmitel n ch, atunci cind un om trebuie s5 sc lupte ctl un altulpini, lrr, capi,t sau trebuie si, sus!in5, o mare greutate sau si, pi,streze timp inde-lungat aceeaqi atitucline forlati,, ii va fi necesar s5, irrspire mai intii _aclinc, iar apoisi,-qi opreasc5, respiralia I el cred.e ins[, c5, explicalia lui Sir C. Bell este eronatit,.Gratiolet susline cir respiralia oprit[ intirzie circutalia singelui, fapt asupra citruiacred nu existri inrloialir, ;i acluce citeva clovezi curioase clin conforma,tin, a'ni-
malelor inferioar€), ar6tind, pe d.e o parte, cd' o circulalie intirziati, este nece-
sar5, pentru un efort musculal prelungit, iar pe d.e altl parte cii o circula,tierapid1 este necesar5, pentru mi;cll,ri rapide. Dupd, aceast6, ipotez6, atunci cind ince-pein orice nlare efort, inchid.em gura qi ne oprim respiralia pentru a intirzia cir-culalia singelui. Gratiolert rezuml, subiectul spunind. : ,,C'est la la vraie theorietle lteffort continut'*; nu ;t,iu insir, in ce mi,sur[ aceast5, teorie este admisl, rtealli fiziologi.' I)r. Piderit expliclrs inchitlerea strinsi, a gurii in tintpul efortului muscularputernic dupd, principiul ch influen,ta voinlei se extintle ;i la alli muqchi, inaf.ard de cef pu;i neapi,rat in acliune in executarea unui anumit, efort, qi este
latural c&t din faptul c[ sint folositi in mod atit de obiqnuit, 15, se aclionezei1 special asupra mu;chilor respiratit,i ;i gurii. IIie imi pa,re probabil s6 existe un,,,rrecare adev[r in a,ceastd, ipotezir, intrucit sintem susceptibili sii, stlingelrlllltel.nic dinlii in timpul nnei efort, violent, ceea ce nu este necesttr pt'tttt'rt lr
f rnpirrdica expiralia, in tirnp co mu;chii pieptului sint puternic contract,l!].- in sfirqit, d.aci, un onl trebuie s5, execute vreo operalie clelicati, qi tlifi-cil[,, care nu necesitd, rln efort puternic, el inchid.e totuqi in- general glrra ;i i;ioprcqte citva timp rir,suflalea I cl aclioneazri insd, in acest fel perrtru cll, miryci-r.ile pieptulli sL nu tulbure pe cele ale bratelor. I)c exemplu, putem vcclea cit o
persoa,rie i;i stringe buzele cinrl bag[, al;a in ac fie lininctu-ryi respirafia, fic t't's-
llirind cit se poate de liniqtit. A;a a fost, dupi, cum s-a ar[tal, mai inainte, ;icu un pui de cimpanzeu bolnav pe cind. se a,muza omorind. mu;te (iu inclteit'-tlra 6lcrgetelor, in timp ce mugtelc biziiau pe gea,m. Pentru a oxecuta o lt,sellx'-
ln, lr,c!,iune, oricit clc neinsemrrat,ir, tltcir, es1,c dificilir, estc implicalit o oAl'('(1111'o
Iro1,i,rire prealabi Iir'.Niinic nlr pa,r() improba,bil in fapt,ul cif toal,c c,artzctlo indieatc nuti stts ittlt'i,
irr ioc in cliferritc oca,zii, irr gnr,rlo rtifcritc, fic irnprt'urrit,, fie strpnra,l,. lit'zul1lll ttlva Ii un obicei bine stabihd, a cunl poate ercclitar', de a, lnchidc strins gtll'Ll, lrt
inccputul qi i1 timpul oric5,rui efort violt'nt ;i prelungit sau fin tirtrpul execut'ir,r'ii I
oricir,rei opera!,ii d.elicate. Dup[, principiul asoc.ialiei, existi, cle asemenea o tetr-clilld, puternicd, e[,tre a,cela;i obicei, de indati ce mintea s-a hotirit asuprtlvreunei acliuni sau linii d.e comporta,re speciald,, chiar inainte r1e a fi existal,\,'reun efort corporal sau chiar d.ac"i nici unul nu cste nccesar. inehirlerea sl,r'insi-t
;i obi;nlitir, a $urii va ajunge sir, exprirrt'ltot,li,t'ire cltr eAraetcr, in,l'hotirrirr'{} rie
I rrrtrsf orrrrir ufol tn lncir,pi,!,itult't',
Ll j)e la plrysi,trtttitlie. . ., p. IIS - 121 5 ll'l.s,serrsllmftliclns StTslcnr rltt' ilf irnil: ttrtd I'lrtlsirt* ,,Aici rezitli lrtlcvirrrta teot'it n cfot'tLrltti t.Onlitttttl" lltmniL', p. 71).
(I. Irttt.).
t'l'tt't t'l tlIlinic ;i
()-LPM'OL(i I' jlL X-I'l!;l
URA $I MINIE
ci irsrrl)r'ir sistttttttltti I)czl'clit't'tt rlirrlilor -* Uttt'ilr l:riltligrurt'c - trlorlrtl itt carc sittI t'r;lrittr;ttc ]tt tlilet'itt't'ltst'
- I)czvt'lit't'lt cattittttltti pt ttttlt tliir ltit'(ilt'lt'tt'i,si slirlrrrt'
l)rrcir :ull iJrr{t.r.il rrrrr n(r ir,s1,r)Iltiirn $i'l Nltf('l'iItI v-t'eutt I)t't'itlclit:irt voit' t[itt llar-Ir,:r plr(,i l)et'soln() s:l,u rlrt(,i"t, (,a, IL() est,o rteplir,trtrtti irr. vJ'('ttlI fel ()itl.cca,l'(" eiu tlcr[ovirur lr,ntipa,t,iur"r,, si :urtr illat,ilr N(] t t'lttsifonnI ugcl in lu'ii. -l)acrI sittt, 1'1';ri111{'i{tr
itrlr-o rlri5slrfl In(l(l('r'irtirr ll,s(,lrI('lt(,it serlt,itrtt'ul,t'1llr $int trlitr'oxpllilnitttr pI.ill \"1'('{)
riris(1iu.o a corpului l\:nr r, lriisii,lurilru'I'el,ei, a,falr"t poill;e clo o altllrnit,ir, gravit:t,t,tl
irr. (ionUxrr't;arri slrrr (lr,{) ()?lre(1at'('it'it,stnibjlilitt;r'. I'r.r!,ini intlivizi Ilot totuqi sli se
girrrlr,:lx,ir, rlprll; tirrrlr lr, o lx,r',{oa,rLi fx'(rar(} o ttt'risc lrirti iL resinr!,i ;i a ma,IIitcslrli..(,tlltI{'r[e indign:rr.r, srllt rlc J'urit'.,l)at,i insii persoattlt, (iiire ll(' jigtrer;tt'ast;e (]tt
1otrrl ru'irr.st'tntu]1ti, rnl r'{'silrrlinr rlt,cit dislrre!,..l)n1,2f,, pe de lllti, I)alt(,, ('tl o$t(l
ltl,gll)rrt,(i1,1]icli, ur.lr, str t,r'ir,lrsl'orrrri iu spaintit, (14 atnltoi ciltcl url sclav stl gillr-leltollr ,,ir st,lipirr rr('nlil()i{ $a,lr lur. silllla,t'ic lll o divrnitate lriutl,clioitr-,?i li iilst'tatL tltlsirrg,,l. [Ilri6r,ita,{;t,l (rrn{)liilol rroastt'e sirrl; l,t,it, r[tr st,rinri lt'ga,te t1o t'xprt'si:l l0t', irt-1il, lr1rr.rl1IX, ci tLu :1,r. oxi.\1i1, rlitci-I, oorltul ltr rittttitte J)il,siv, natur_a, expl'('sit'i dclrirr.-
zirrrl irr ori:r, rrr:ri rnar'o llar'1tr rlc trat,ru':r, a,oiiunilor caro lltt {tist, de oltictei executat,t' ittrrr,t'lls1ir, stlurr psilr.ir.;-1, 5111.1rirrlir.'[-]rt r)tIl1)oate ryti, tle exelllptrtlr c?i vinJa ii (';!t(f itr(,r,1 rllri lll1t.(| 1lt'r.irrol ,1i llrr:rt,r,rlori irtterts sii tie slllveze t,ttturyi, rhipii ctll]l a spus
lr6r[gr"ic rll X\"1-le1 t.i1tl r'r1 irlcotrjural; r1o o g'loatir, intlirjitti: ,,Mi-o 1'l'it'ii, ]ttit-
f i-r1i 1rulsul,t. 1f6t a11 tlnornlx)ilto uri tlin toatir, inirnzL pc lul alt,ul, irrs:i,. pinli t't:st,r,pctrp.ll l.iil, corporalir, nu r,st,e infllcn!,ittfi, nu Sc poate spune.cit este infuri:rl,.
.Ilrln"ie . -- lm avut, ocazia s[, tratez despre aceasti, emolie in capitolul alI I I -lt,ir, in cArc zr,m cliscltat clespre influenla directl, a simlurilor cxcit'ato a,suPr?t
t,pr'1ru1,ii. ,,,rrnbinat.'r, cu eft'ctele u,c!,iunilor asociate din obirynui]1,t[. FuritI se tlt:l'nj -
[t,stir jrr rrrorlrrl cel nuri tliforit. Inirna ;i circula,tia sint irrtotcleanl]tl, itrfluenfa,lt';fu!,a s1 il.roscs1o, iar vinele rk.pc frunte ;i git se tlilat5,. inroryirea pielii a fost oifst't'-
MINIE
\"rrt,i"t lu, irrtlicnii a,rlruii din Arnericlt, do Sutlz l sc zice cir, chiar ltl ut'gri se int't]s('s(lsisrr,l,rict-'le u,lbe lir,sato cle rii,ni vechis. Ilainru!,elc tlt' asenlctrott se inroryesc tle frtr:it'.l,,it ulnll dirrtro propriii rnei copii, irr virst[, cle rttiti puf,in tle patru ]uni, an] ttbst't'-r.irt, rle rcpeta,tc ori cir, primul sirnptonr al furiei cure,so a,ptollie era litlicarea lalri-tlir, :r, singelui irr pielea gola;i, a scalpului. Pe tltr :lltir, partcr, acfiurlea, iuimii t,st t,
rrrlcori at,it, tlc rnult irnpiedicatl cle o mat'c' fulie, irr.cit fala clevine lividd,a I rnul!'ioir,rneni bolnavi c1e inimil, au chzut, rrror'li sub irnperiul accstei emolii puternice.
Respiralia t'sto de asemenea irrflucn!,atd,, pieptul palpitf,, qi nd,rile dilata-to trernurd,s. DupL curn sorie'It'nnysou., ,,ritsuflirri aspre de minie au umflat n[ri-rile ei d.e zi:nit". Avem d.eci expresii ca ,,respirirrd" rfzbunaret' qi ,,fumegind" clo
rniniet'd.Creicrul cxcitat d[, puterc mu;chilor ryi in acela;i timp energie voint,ei.
l)c olrioei, corpul este linut verticzrl, gata 1tt'ntt'u at,tiune imed"iatti, insii, ttttt'ot'icl t'slt, inclina,t ina,inte spr'o perso?tna, ofcnsrrtoa c, (lu rnembrele mai rnult stnr nl:tiprrllirr rigicle. Gura este in gcneral stt'iu.s inchis[,, at'i"ttinc1 hot[,rire fermit, ial tlinJ,iisint incle;tali sa,u scri;ne.sc. Gesturi ca lidicalea bralelol cu pumnii strinryir (liL
pentru a lovi pe ofensator, sint obi;nuite. Puline persoane in stare d.e furitlviolent[,, atunci cind. spun cuiva si, disparir pot rezista s5, nu reaclioneze ca
;i cum ar intentiona sd, loveasci, sau sL ind.eprart'eze persoana respectiv5,, impin-gintl-o violent. I)e fapt, dorinla de a lovi devine aclesea atit cle intolerabil tlcputerrfc[,, incit obiecte neinsuflelitc sint lovite qi zclrobite de pilmint, insi, ges-
l,urilo clevirr. atlt'sea total lipsite de scop qi parcd, nebuneqti. r\tunci cind silrt;intr-o furie violentl,, copiii mici se rostogolesc per jos, pcr spate ryi pe trurt[r 1,i-pind, k-rvincl cu picioarele, zgiriintl qi muqcinrl tot cc ]e cacle la indeminf,. Dupir,(1urrr anr aflat cte la dl. Scotb, Ia fel se intirnpliu li cu copiii lr.in.duryi $ir a$a clllllrr,ul viazt:.lt',, c[ puii rnairnu,te]or a,lt,r'opomot'fe.
Sistc'rnul muscular este lns[, adesea influen.tat intr-un mod cu totul dift'-r.it, cltroarece tremuratul este o consecin!,a, frecvent[, a furiei extreme._Buzcrle para,-
lizata refazh atrinci si, asculte r-le voinli, ,,si vocea se opreqte ln git,"? sau clevincr
ta,re, aspr5, si rliscordantS,. Dacd, se vorbeqt,e mult ryi repede, guraspum€g5,. tTneori,pillul se zbirleqte I voi reveni insi, la erci'st subiect in alt, capitol, cind" voi trataile*1,te crrrofiiki ame,qtccato ale furit'i ;i spairttei. in nrajoritatca cazurilor scpro-
j litrttljget', A'rt/ttryt'st:lticltlt: tltr SiittltL'lltitre ttrttt I'ttrrLtltl(ttl, 7liil0, p. l'i.
:t Sil C. Ilcll, rtlrulottty tttttl Philttsoltltg of lr:tl,trtssirtrr,p. 90. Pc tlc altii paltc, dr'. Ilttlgess (,,Plt1'siologv ol []ltt-slring", 18139, p. 31) volbc;Lc despt'c irtlo;irea trttei cica-
Llicc la o ncgresI ca fiind pror,ocatir in lcgitut'ir ctt iurbtt-jolarea felei de rugine.
a Moreau qi Gratiolet au discuLal- desllre culoalea fc!eisub influenla furiei intensc; vezi dc ascrtneuea edilia ditr
1820 a lni Lavater, De la PhgstotTontie, vol. l\', p. 282
;i 300, ;i GraLiolet, De Iu Phgstottorttitt..., p. 315.t' Sir. C. Bell (Anatonry arul Philosolthg of Erltressittrr,
p. 91 si 107) a discutat pe larg acesL subiect. Iloreatttrbservl (in edilia din 1820, La Phgsionontie, de G. Lava-ter, vol. IV, p. 237), cilind gi pe Portal ca o coufirnlalc'cir la pacienlii asmatici nirilc devin pt't'tuancnt lirrgitc
rlrrlot'itiL t'otttrrtcliti obi;lrrrilc u nttt;clrilot' elcr"atot'i lti
irrilrilrrl n:rsului. Iixplit'aIia th'. Piderit, (ll'issclt.sc/ttrl'llicltcs
Sry.slrnr der Minil; untl l)ltgsiogtrcmik, p. 82) itt lcgittrt'icrr lirrgirca rtirrilot', ilnullttr pcntru a pcrmite o t'cspit'a{ic
uSoarir in tiurlr cc gura cste iuchisl 9i dinlii lrtclegla!i, ntr
l)al'c pe rlcpattc alil tlc colectit ca cea a lui Sir C. Bcll,cirrc o utribuic sirnpatici (adici acliurlii comune obiqntr-
ite) a tuLuror ttru;chilot' r'espiratori. Nirrile unui om furiospot fi vitzttttr (:lllll se tlilaLI, deqi gura ii este tleschisir.
6 i)1. \\'ctlgloocl, Ort the Origlirt of Language, 1866' p'76. Itl olrsct'r,ir rlc asentt'trea cit zgotnotnl riisuflirt'ii grclrr
,,cst.c t'ctlaL 1lt'in silabelc r,pttff, hufL, s'hiff u, tlc tttttlcin cnglcrzi ,,httff ,r inscatnttii un acces de ilascibilitatc",
? Sil C. tsell (Analomg and Philosophg of Erptession,
p.95) facc elteva excelente observalii despre expresia
fu liei,
rlrrce o incruul,are put,errric pr'ornuLl,at;i.r, a fmu,tii, ca urmare a sent,inrent,u]ui tieruepli,cuL saurlificil ilnlit'erirri.r, crr eonoentrarea minlii. Ilneori insir, in loc dt' rl, l"ituult; coltt,l'aot:ltI ;i t,oholiti,, flturt,t,t, r'5,mirr.c netecl[, cu ochii lnntirlr-r;i t,jrrutilrrrg rlt'schisi. (Jchii sirit int;rltrk.itrrrla, Ituninoryi sau Fot, dup5, cunl sr) c'xprinu"rIlornet', st,r'tilrrci (iu 1oc. Urreori ei sirrt congest,ionali ryi se zice cl5, ic's dirl r:r'lriir',(ia lez[ll,at, Iarri irrtloi:t,lil, :rl oongestionririi calnlui, clupd, cum se \-ede tliu l'rlp-1rrI c5, vinslc sirrl, t|.iLrl,atc. Dupri Gratiolets, pupilele sint in,t,otdeAurra contractnl,ellr furie I aflu rlt' lil dr. Oricirtolr Browne cil acelaqi lucru se procluce ;i in tl'-rii-rul violent al rneninglflri, clar nri;cir,rile irisului sub influen!,a diferitt'lol'eiilc,tiisint, 1ln subiecl, foart,o obscur.
Shakespeare rt,zumi, curacteristicile principale ale frrriei d.upd, curn ul'-rnea,zd, :
," 1 )t' i plrct', rrilrrir: iru slii ottrultti tttrti bittc|)cci[ ]iuislr: iii nrodt'rtit', ins-a1toi,(,irrtI r'ot'rrrrl s lrrrtlc si [.t' r'lrllttttir la rilzlloi,.\(rrrrci Jrr Iigrtr irrriti r rr sir t'ruziltte :
,\ ochilor'lrlivilc glortzi sr"r irrrprirue,'l'o!i tnuschii-!i lnLirrc;Le, singele iufcgte,Slringe-li dinlii tare qi nirile-!i ldrge;te,T'ine-!i suflul, insri inima la-nirl[imeIrr sliivi riclic-o ! I lrri, nobilc cuglcz,
l'!r'rrrrrrrl Dlirr lrrl;liL 1i:l croic;tc l"
(lIt'tric ttl V-Iea, at:trrl III)
lra Iurier'brrzt,lrr sc lugtrilrzi"r lur(,ori irrt;r-rrtr fel a, t,Lrui scrutrrilioat,ic ltlt i"{'
poitte inlelege clt'cil, qlrrcir, st, lt':-rgil r[c rlescelrcl('tltit, t).oitstrl din vroun a,nirlltl,] ll,Fi('-
rrrirniitor mairtnrlt'i. lj-iru olrservat :r,settteneil cllztui tlu numai la europeni, ci ryi
la a,us1,r:r,lieni qi hiutlu;i. liuzele sittl, totu;i rnult utai obi;nuit t,rase inapoi, tlirrtiirinjili sau incleql,al,i fiinrl astfel expll$i. Acesl, fapt a fost remarcat cle aploa,tr)L'
toli cei care &u scris rlespre exprcsiee. Asltectul este ca $i cind dirtlii ar fi dezvelili,gata de a aprloa si sfiyirr, nrr durymanr ctr toate c.i nu existd, poate nici o inten-tio rle a, lrctiot't.:t, il[ :l(',{,st, l'cl. l)1. |)yson Tr&o} a, vhz:ut, actlast5, (lxpresie t1e riniella tr,ns1,r'a,lit-rni cincl s{r (1r'itft,[,, t,ot, u,;ir, (iil $i C]ilili:r Ia cafrii in Africa dtr sttr-1. Vor-llirrrl. r[r's1lt:o llrL:tsa,sitr l't,r'('](1(,, (r:t,ro lro<-lrnit,i fttst'stl 1lt'itts si care ela, iucODiurat rltlri glolrtii, Iurioasir,, -lli(,lir'nsr('(lt,scric po oarncni oA t siiritr.cl unul itr spa,tele all,ttitt,rirriintl qi rcpezincltr-se la c,l czl fiarele s[,lbaticctt. Oine a avut rnult d.e-a I'trce olrgopiii rrrir:i trclrrritr sir, fi v:izrrt; ci1; tlc na,tnt'al esttl la, ei tlbiceiul tltl rL rl)ttgcil, cirrrl
MTAIIE
8 I )c Iu. PltltrsiottLttrtia. . ., 1S(iir, p" ii lti.tf Sir (1. Bcll, Analorm1 untl I)ltilosopltu of Iixprcssirttt,
1t. 1i7, Gratiolet (De Ia 'Pltqsionomie..., p. 369) spulrc:
..i,cs rlents se rldcouvrctrL cb imitcnL syrnboliqucntctrtI'actiorr tlc cl6t'lrilt't' cL dt: ttroltlrc" (Din!.ii sc <lescopcri
si irrrit;i sitttllolil rrtr!itttrt'lt rltt lt stisitr ;i ilLtlr.i(:ll -- it,-'.
It'rttl.). I)lrt'rr, in ]ot: tltr tt tolosi Ictttltrtltll vttg sytltboli-quentent, Ciratiolet ltl fi slltts cr"t aceasLi ac{ittlle este tt
riirni;ilir a untti ohicei rlobittrlit itr rlccrirstll lirnpurilorpritnitivc, atrtuci citttl sLlr"Llrt,lili lloslt i seittittrrt,rtti se lltp-
1:17
titrr intrc ci ctr tlin[ii ca golilele;i orangtrtartii irt zilt'lr:
nolrsLre, el ar fi fost mai clar. Dr. Piderit (lVr.ssermcfta/I-
liclrcs Sgstem der Mimilt uttd Phgsiognomilt, p. 82) vor-beqLe de asemenea despre tragerea ittapoi a buzei suptri-oarc la frtt'ie. ln gravura uttuia <litttre tttinrtrlattrlc talrlo-uri lrltr lui I'Iogart.lt, [ttria estc reprczcttlalit itr ntr-rcltrl ctlmai cl:rt' tlc ochii clcschili sbriftrlgcritttl, Irttttttl{t ltlt't trtttati Ei dinlii dezveli[i, care rinjesc.
Lo Oliuer Twist, vol. III, p. 245,
l3r{ MTNIN
sirrt irrfUriu'{i. Lil tri, ?x,(-ril,sta pat'c tot at,it de iustiuotiv citr si Ilr, prrii (l(,(,t,9r'orlil,oart'o isi inchicl cu zEornot; micilt' lor f6lci de intla,tii, cr-l ies tljrr ou.
O t'xprt'sit'tle linjet pare s[ fie lnsofit[ uneori de Juguit'rca, brrzt,lor.. Ilrrtrbst't'vtt,tot' :ltt'ttt spuno cii, rt v6,zut multe exemplei de 1115 irrtensii, (c1,r.c a,pr.()1IXf0it, tlu so trloate cleosebi dt' furiar mal^ mult sa,u ma,i pulin, retinutti) Iu, orit,ltuli;i o tlatri la o errglezoaic5, in virstd,. irr toate zr,cesto cazuti existir, ,,llrl rinit't, lruo privir:e tltnt'nintil,toart', buzele lungindll-s(', obrajii tri,gintlu.-se irr jos, otrhii p(fjr.rrniltate inchisi r po r,ind fruntea rir,mirre perfect ca,lmir,, tu.
Acerastit, rett'ugt,r'o a buzelor si dezve'lirea dinlilor in tirnpul llrtlorisrnrrlrrirltl f urit" ctl pttntru a, nlufca pc' ofeusator, sint atit c1e remArcALrilc, lr,virrrl irr \'('(l('1,(,oil, tltl rar isi folosesc oarnenii ttinlii in luptri, incit m-am inberc'sal, Ia dr.. .1. tr;1.islr-t,otr TJlt)wn(| dacir lrcest obicei este cornuu la, zr,lienalii rnintali alc r,irr.or. a(1(i(,s(,tle ntittit'sirtt dt'zlitnl'uitt'..tll ln-a iuforrnat, cil l-a observat irr, rnocl r.r'pt'1 a,1, u,1i1,lil tt,liett.tt{,ii mintali, cit si la iclioti, tlintlu-rni urmir,toarelc exeurplc;
(-ltr put'irr timp ittidtrttt tlo primirea, strrisorii mele, cl a asistnl; lir, izlrrrrrlrir.r,irttostiWitriti, a rttiuiei $i a ge'lozit'i liplite de sens la o alierratfi. Lu irrt,r'I1lt," (':t ;i-irooit't'it sot,ul ; irr titttltul elcresta ii spulnega gur:r. Apoi s-a apropi:r1 nirill rlt, r'l (r1bttzt'lt' strittst' ;i ittcnrlrtintlrt-se furios. Dupi, ac(,('a ;i-a tras ina,poi Irrrzclr,, irrsltotliitl coltttrile ltuzei supelioal'(', arirtitrtlu-ryi dilrJ,ii, lovincl in lri,r'llrsi l,irrrp (,1stlttl itlspt't't'I. Urr. al tloilt'tt, trltz estc al unui solclat, lli,tlirr cat'(', at,trtrr.i t,irrtl is(f(i(rl'elr sr"r so rronforrrylte r,cgulikrr,spitirlului [tlcr alicna{i], ili r'[ii,tk'u rlrunnr] rrt,rrrrrl-!,ulrtirii, tt'r'ntittitt.t[ Iurics. ])c obit,t'i, cl itrcepen irrt,r't'birrd IX'flr'. I]r'orurtr (lirr,l-r,
ntr ii ('sl,o rtt;irre sit-l tritteztr in uct'st ft,l. Apoi injulll ;i blcstenta, pilryt'u irr rills ;iirr jos, isi zvirlt'it, ttebuue[t('brir{,r'lc irr l,oa,to pir,rf,ilc ;i arncrrillJ,a -1rt'
oricirrc s(ftrflii upt,',up,' tltr ('1. in sfii';i1', 1lt'nit-isur'5 co ('xilsTxrla,J'(,r, i.irL s('rr1)r'o1lia rlr, cullrrr'.,\o I'('pczctt, irtspt't' rlr'. 'lJlrlnnc (itt () rniryt,ttt.t, oblit,i"r, (j?lt.tct,('r,isl ir.:i, s(1n{trr,itrtltr-;iptttttttii st,rin;i_;j allt('trin]ind cll tIistrrrgr,]'('a. ,\1loi, brrza, supt'r'i(]itrt"l i sc rirlir.:r,tttit,i itlt's Itr 0olt,tu'i, airl ittcll, ili irni,t:l rrurrirrii siri t,nornri. lli ryrrit'r'lr blt,s1(^rrr(,lc1tt'itttilt ttin(ii strittsi;i intr'('t[f'?t,crr cxllrt,sirr d('v(,tx,ir (,xtlt,t1 tle fi(1'riilsii,. O tlc's=ol'iol't'sitttil:tlir st'ltotttc aplitrtt, si ntrui alt on], cu dcosebire ntrnr:ti ci-r, irr g(,ru'r'rrlgul'tt ii sputttt'gti ;i scuip[, c]arrscnzt"r, ;i sa,ro lt'pcclc' incoace ;i irrcolo in nrorlciutlat, t,ipiixhi-;i blcstemcle ciu () v()ce ascuf,itir, in falsret.-l)r'. Brotvttt' l]lt"I infttlntt'ttzit, cle a,selncn('A cle ca,zul trrnri irliol, r'lrilt'1r1;ir,,ittca,llttbil tlt, tttisrrtiliittrlcpetttlt'tIt,trr crt,I'('i;i pctrt,ctril toittir zitra, jrrr,irrtlp-st, gl .jrrt.iilii,ittst"t, 1;t'tttpt,t'tt,tnt^tt1'ul ii ('I'il, poiJorrtoril,;i so infuria u.f()r'. (lintt citr(r\.rI, s(f llirrgurtlc jtrr,ririiltt salt., t'l ili liditra, irrrrct (1il,pul din pozilria ollisrnritil, ll,lllt'r,ir1,:-"r, si ii,itira ot,hii pt'ttft'tlsil,tttr, (irr urI rniriit 1,a,r'tliv, insi[ nrinios. J)acli,q('t,onl,irrulr lr,ti-ttrrt'tl, ili trlgctr inapoi buzelt,-i groase, rlezvelintlu-ryi llu ;ir: rlc r.ol!i hirlosi,proerninen,ti (observinclu-se rn:ri ales caninii nrzrri), ryi apoi ci,ut,a pririt,r'-o rniscunrt'tlpiclir ;i s[lbatic[ :l rniitr.ii salc cleschise r I apuee persoana cilre it supr"rra,. ll,api-ctitatca trcestei miryeriri cle zrpucare este uirnitoarr, dupir, cunr obsorvit, rh'. l3rol'nerItr, o fiinfir, dt obicei atit de a,paticir,, r,rireia ii trebuicr aproxinrativ cincisplezecost'cttlltle sd, itrtoarcii, capul rlintr-o pa,r'l,r' intr'-alta aturrt,i r,ind at,cnf,ia ii estt'itt,rtrsit tle Yrt'un zgotrtot. l)ar,ir,r aturx,i r,irrt[ ('st(' a,sl,{e] a,{,i{,at, i se pnn(' irr rrrirrrio bittistil, o carte sau vleurr alt otriect, t'l il tluce lil gurI, ;i il rnu;cr-r,. I)1" Nicol,
11 ..'l'he Spectator"'. 1l irrlic 1 ii(ifi, p. til f).
N,IINIE 1,3t
tltr a,settx'noil, ttti-a, desclris douzi caznri r1t' pacienli alirrnali rnirrl,aU ciil,t,c isi tr.ir,gealinapoi buzele in t,impul praroxismc'lor de furie.
Dup5, ce a indicat zrnrrinunlit cliferite trir,sl,turj ciuclato la itlioti, ascrrrti-rtit,totlre cu cele ale animalelor, c1l. Nicol intreabri dac5, elt, nu sint datorl,ter€la,paritiei unor instincte prirnitivc : ,,un sla,b ecou clintr-un trecut foarte inde-p5rtat, care dovederyte o inrudire pc) care ornul Aproa,pec5, a clep5,;it-ot'. Dl adaugii,cil, d"eoarece creierul omului trece, in cursul clezvoltr-r,rii sa,le, prin acc'lea;i statlii(ra $i cele care au loc la verteibratele inferioarc ;i intrucit crcierul rlnui idiot cstcin sta,r(' ncfunclionali,, putcrm presupuno ed, el ,,i$i va ma,nift'sta funcliilc ct,lotna,i prirnitive, ins5, nici una clintre fun c,tii Ie supt'rioaro t t. Dr,. l\{audsley estcr dcPI,rere c[, aceeaqi ipotez5, se poate e,xtind.e ryi ]a creielul unor pa,cit'n!,i alienatiilr 1ta,re_ d_egenerat5, ryi intreabd, de uncle vin oare ,,miriitul srilbatic, fir,ea haind,,limbajul obscen, urletul s5,lbatic, obiceiurile neplii,cute manifcstal,r' rlt, unii dintrca,lienalii mintali ? De ce caracterul unei fiin{e omenegti Iipsit,r, tltr jutlt,catl devinguneori atit de brutal, cum se intimplir, in urrcltr cazur.i, afar.ir, rnrnrai cllrcri, [neginclirn cd,] acea fiinld, are in ea lns5,ryi o rr.atulir, animalici-1 lrr J'2. DuJrr-r, ciurr] s-ar,prl,r'ea, ri,spunsul Ia aceste intrebriri estc a,fir,rn:rtiv.
IIAn'it, 'inihqna'J e,. - Aceste st,ilri psihitre lrrr i\(f dcoscbt,so (lc l'tlrit, r'lt,r.i1cit, gt'tttl ;i nu t'xist'5, vreo diferenlir, pr'orlunfatir, int,rt sctrulelrr lor' 1ri1,fi11r{,1r1.isl;i(rt'.Irrt, rttinio rtlotlerati, acliunea inimii esto pufiu sporit:-r,, culoutt,a iutensilit,2tiiriitr ochii dt,vitr strrilueitori. I-iespiratia, cst,o dc asonlctu'a, put,in accelcr.atS, [i,tlt'0it,t'tlct'.toti mu;chii care serv('rso act'stei funct'iruri arrtiout'azir, itr a,socia!it', nr.ipik'tritrilor sint 1rulin riclica,tc pt'ntru a pornlitc irrspilux'u u;oalir, ir, acrulli, (1(,oil cc)trrltrstituitl utr semn foa,rte caracteristic itl indignirrii. l)t.obirrtri, gllril, ('s1,(,st,r,illsiilclhis[ si A,prttape intotdt'atlnrr, fruntt'a (,s1,(,in,rrrurrtirtr-r. itr Ioc,l] gtisltrr,ilol f1,1,11.1r{iqr1r
tlt' furitt t'xt,t't'nti,, ull ont incligna,t ilr, in rtrotl inctrtrfl,it,nt () :rl,itudirxr gir,l1 sir-;iitt;ac,tr sart sii-si lovcnstr[ rlttfntanul, pt, crart'il vil, strl'ltl,rt, (1u. 1lt,il'irt,:r, rlin cap pinir,irr picio:u't', sfidindu-I. Atunci ca,pul t,sttr t inrrt irr sus, pieptul bintr tlilatat ;i pi-ciollr.t'lc ft'r.rn fixatrr pei sol. Ilra,tek, ;i kr t,irul irr tli{t,r.jtc pozit,ii, (iil urlrrl sil,lr.tttnbt'le crrtzlte ritlitra,tc, cu rrriiniltr in soldurj, sA,u si lc intintlo rigicl in lirtgr.i. Lia,tlurop('tlir purnnii siu.t rlcr obicei irrclestali ts. tr'igurilo :l ;i 2 rlin plan;a, Vl sintilustralii clt'stul do bune ale unor oameili simuliricl intligrlar(,. (Jr,iciu.c poate vt,rlczrin oglinclii, da,cii isi va, imagina, in mocl intens cil il fost, insull,a,t ;i c,,i c,,'r.c t'-xpli-traf,itl p() ttlI tolr rninios, cil brusc ryi inconltit'nt vil lutr o a,tit;trrlirrc oilr'(,culnasenr:"rrlzitoale.
It'ttria,r ntirtitt, ;i itttligua,r't'a so rnunift'stil irr irI)r'(!ilIXr :rrrt,llIi l't I irr 1,olrt:i,Itttttt,:t,r ryi dcserierilc urnrirtoa,re rnerit5, s5, fic cit,a1,tr (iil, dovczi;i cil, ('X('tnplo lllt,unorrf din observatiile cle mai sus. Existl totu;i o rrxcop!,ier in privin!,a inclt'rytlriipumnilor, caro pare lirnitat5, rnzli ales la b[,rbafii care se lupti, cu pumnii. Laaustralierri, nutna,i unul dintre informatorii mei a v6,zut pumnii inclerytali. To!,isint de acord c[ in acest caz corpul este linut drept ;i to!i, exceptinrl tlouLtrttzrlri, afirmI eS, sprineenele sint foarte contrzlctat,e. Ilnii s(l r"eferi, la guraIoarte strins inchisi,, la nfi,rile l5,rgite ryi ]a, oehii strI,fulgerinrl. Dupi, Rev. r1l.
1.: ..Ilorlr- anrl f lind" , 1870, p. 51._ 53.1:r Le Brun, iu binecunoscuta sa CorLfdrurce sur I'Er-
lrresslorr. .., (Dc lir Phtlsiortornie, cle Lavater, edi[ia din1820, vol. IX, 1r. 2ti8 ), olrst'r'r'ri ci'i rrrinia cst.tr cxllt'imirl.ii
plin inclesLarea purnnilor. \rczi, itr ar:clasi scns, HLrscltlirrI'Iimices et Phllsiogttomices, Fragmetilum Phllsiolooicrutt.!82'1, 1t. 20. Dc asemenea, Sir C. Rt'll, A rtutort'tr1 and Phi-losoltlttl of Iirpre.ssion, p. 219.
MTNIE
'l'rrplin, l:l u,rrslralit,ni.turjll so nrauifesl,ri prirt !rtgttit'tr':l buzolot', ct,hii fjind la'r'g,ltsr.hiryi I in t-r:r,l,ul 1'r'rrrcilor, clc rlarrseazL incoaco ;i in,colo, ltruncitrtl 1rt'tll iu ltt'l'.Iirr all; obse1vlt,sr.r.gr'bt'rytcl do bii,rb1,{,ii irrdigtrtri, (}i1'(,ili llI'tnl('ii, bt':tlr,ltl Viqrlctr.l
irr toa,l;tr pfrf,ile rrt,uuci cintl sint furioryi.Arn prirnit, rlcscriori sirnila,ro, in afarL do iluritrsl,lr,t't':t l)urltltillrt', irl. irt'it'itr.{:r
rual:liczilor din peiuinsula Malacca, abisinienilor qi bil;t,iuir;ilor'tlin r\lrit,it, tltl sutl.I,la fel este ryi cu indienii dakota din America de Norcl; dupi dl. Ifatthorvs, eiili lin atunci capul sus, se incrunt[, qi ad,esea se intlcpir,rt'eazra arogant, cu paryi
ma,r'i. DI. Briclgc's afirmd, a6, atunci cind, sint furio;i, fuegieuii adt,sea bat clinpieior, se plimbzi innebunili incoace qi incolo, uneori pling ,si pllesc. Rev. dl.Stack a observat un bi,rbat ryi o femeie neozeerlarrdezi ca,re se certau ryi ryi-a notal,in carnetul s[,u: ,,ochii dilatali, corpul leg[,nat violent inainte ,,si inapoi, capulirrclinat inainte, pumnii inclerytali, cincl arunca,Ji spre spate, cirrd intlreptalir.'t'ciproc spro Iia,!,ii". I)1. Swinhoe spune cL clescriclt'll nlcit, oont;ord[ (,11 oooll, aril, rir,z1l; lll cfuitrclzi, a,far5, numai cii, un om {urios ili apleltt,it, itr gerttlral clot'Pul
itxprc aclversarul siu qi, arir,tind.u-l cu clegetul, ctir, rlrurnul la o ploitio do injurii.- in sfir;it, in privinla indigenilor din fnd"ia, dl. J. Scott mi-a trimis o dc-scriere complet6 a gesturilor qi a expresiej lor atunci cincl sint furioqi. Doi ben-galezi de castd, inferioar5, se certau din cauza unui imprumut. La lnceput eierau calmi, insi, curind. s-au infuriat ryi reciproc au dat d.rumul celor mai vulgareinjuri,turi despre rrrtlele qi ascendenlii lor, timp de multe generafii trecut,e. Ges-
turile lor erau foarte diferite d.e cele ale europenilor, deoarece, cu toatc cd, pielr-tul cra dilatat ryi umcrii riclica,ti, bralele lo ri,minca,u a,tirnate rigitl, cu ctla,licltr
iltoarso spre iuterior qi miinile altcrnativ incleryta,to ryi tlcschiso. Atlcsea untor:iils 1rrt,1 f6ii,rtc ridicaJi, apgi cra1t l[,sa!i i1 jos. (lt'j tloi st, rtil,au crutrl; ttttttl lil all,ul
1lo srrb sprinccnelc irobdrite;i foa,rte irrcrelit,t', ial buzclo l,ugttiltl,c lo olilu st;t'itts
inclrisr,. tfi s-au apropiat unul dc altul (1rr cirpul ryi gitrrl itrtinso iutlinl,e,_ irnpin-ginclu-se, zgiriindo-se ryi inryfiicindu-se reciprcc. Accastl ittaitrt,are a capului ryi il'
corpului paie, un gest comun la cei furio;i, ryi l-am observat la englezoaice decd,zuttr
pe cind se certal violent pe stradi,. fn asemenea caTlrrr se poate _presupunec5, nici una din pilr!,i nu se aqteaptd, sI, primeasc5, o lovituri, de la cealaltd,.
IIn berl galru carc lucra Ia gr5,clin:r, botanic5, u, fost ac;rtzab in prezt'nlll rl-lrrillcol,t, rlo cir,t;ril supr.av('ghetorul intligen, rlc a, fi fulal; o planl;ri l":tlorttasl"t,. El a:rsrrrrll;lr,t in t:icelc f i cir distrlrol, ae,uza,!,ilt, !,initrtlu-stl tlt'tl1l1;, (llL pioJltul l[,r:gi1 ,
gllr.:I fitcfuisi, fuuzele l,rrgrriatcr ochii ficqi;i pi,1,runzti1;oli. ,\1toi ryi-4, stts!,irr.ul; sfi-tlir,i,or: ncvilutvi,lia,, (ill miirrilc lidicate in srls qi inclt'rytalt', t,ltllttl fiitttltt-i 1l(ltllll
irlpins inainte,'cu ochii larg deschiqi ;i cu sprinccntlc litlicat,e. Dl. Scot,l; a, tll)-st,rv1i, rlg asemcnea Ia Sikfuim tloi rnecb.i;i cat'e se certltu pcrttlu lrtlrtt:it (1o ltr
levine 6in plati,. Curlnd, ei s-au infur;at t,eribit I atttnci nu s-au rnai !,irtut;rr,tit de clrept qir cu capul impins fnainte, se strimbau ilnul Ia alt,ul, avind urneriiriclicali, nr-a1eie indoite rigid"-de la coate spre itterior_qi miinile ineh.ise spasmodic,iLsir, no chiar incleqtatc'. Ei se apropiau unul de altul ;i se ,lel,r'lgeau in. motlcoltinuu ryi aclesea iqi ridicau biaf,ele pentnr a lovi, ins[ uriinilc lc lilntillcllttlcschise ryi nici o loviturd, nu a fost clat5,. Dl. Scott a filc,ul; obscrva!,ii sirnilllrt'asupra tepchaqilor, pe care i-a vilzut, adesea certindrt-se, gi a rernarcat c5, ci
iryi lineau^bralele ii$iA gi aproape paralel cu corpul, cu miinile impinse pufininapoi ryi parlial inehise, ins5, nu lneleqtate'
ZEFLEMEA SI SFIDARE 111
Ne rttttrs tn,t s l,id,rt,rc : (Icet:cl,il't,u, tttt,tt,i,nulu,i, I)c /trn u, ditt 7ttY,r!,i,. --- Ilxlrr.es j lr JXr(rilr'() clort'sr-r sir, o examilrt'z a,ici so deosebeqte nuurai pu!,in cltr oein tlescrisr"r, nulistls, eind buzele sirrt trasc inapoi ryi sirrt expu$i dinlii rinjili. I)eosebircu, (rorrs{,i,rlttar in laptul cri buztt, sulrt'rioall rrste tras5, inapoi in arya, fcl, irrcil, carrirurlttrttrtili IX) rtu.el clin p[,rt,ilc fe!,ei cste vizibi] ,fala insi,ryi fiind in gcneral pu!,in ljtlica,tii,;i pc junr5tate irrtoarsl de la persoana oare a ofe'nsat. Ccrlelalte sclrnuo dc l'urionu sint neapir,t'at prc.zeute. Aceastl expresie poate fi uneoli obsen ati, ltr, opt)r'soatll care ia in zeflcmea sau sfideazi, pe o alta, cu toate ch uu exist,ii, poattr
1''T.V,,S,I A IV-A
ttrittic tldtrvitt'it,1,d,r ca, :r,turcj cirrd cintrvll, (,s1;o Ltcttz;t,l; irr. glrtnrS, dt, vJ'(,o grr,sr,:lll-r
ryi r'[spnndt' : ,,f)isllretuiesc acaza\,iil'. Ilxpn,sizl clo sfidalt' nu (,st,e obiryrntitl,irrs5, am vrantt-o mutnift'stati foarte clar de eitre o doamnd, cAl'() tta luat5 in ,t(,-
flt'rnca t1e o altir, pet'scand,. Aceastd, cxpresie a fost descris5, tlc c[tre l,arsons,irrcd, din 17 46? intr'-o glavur5, in care se ved.ea caninul d,ezgolit pe una din p[r.ti 14.
I'irrii a face vr€o aluzit'la acest subieet, dl. Rejland.er rn-a intrebat daci am obser-l-at vreodat5, aceast[ expresie, deoarece a fost foarte impresionat de ea. El afotografiat pentru minc o doamnii (planrya IV, fig. 1) care iryi a,r5,ta uneor.i nein-l;t'ntionat ciutinul pe o partcr ;i care o putea facc voit in morl neobi;nuil clt,clistinct r '
IJxprcsitt, tttttti sat'casnl po junrltal,c glurnS, 1loa,l,c t,r'(,c(' l,xl1lt,al; irrtr'-rrll:rtlt' ntltrtl ft,t'ttcitltt,t', trinrl caninul este ('xpus, cu fruntea, foaltc' irr.cllunl;ati-r, si llr.ivirea,f iortritsil. IIn bir,iat bt'ngalez a fost acuzat,, in fala cl-lui Scol,t, de uri ,l,rr',,,.,rr.,tlelict. Delicventul r1u a, indriznit si, dea d.rumul prin cuvinte fur.iei salt', irrsl('A rie vedea, c'lat'pcr fiziclnomia sa, uncori printr-o incruntare sfidS,toare, iar altcoli,,prinl,r-un linjet chiar ca de ciine", Cind acesta s-a manifestat, ,,col!ul buzt'i1l* deasupra caninului superior, care din intimplare era mare ryi proenrinentirr acest cAZ) s-a ridicat rle partea acvzatorului si,u, Jruntea sa fiinct inci puternicittcruntat5,t'. Sir L'. Betl afirmS, 15 c,d, actorul Cooke putea exprinra, ura, cea maiIro_ti,riti ,,atttnci tritrcl, cu o arunc[tur5, obticfl a ochilorfi;i riclica part,ca cxt,eriuar1'a, brtzei superirtare si clezgolea un dintcr ca un unghi ascu,tit',.
14 ,,Transact. Philosoph. gr)c.',, ,\lrpcnclix, 12.tr6, p. 65. Sir C. Brrll dentrmeqLe (p. 1131) rurr;chii care dczvjilrrie' 15 AnatomlJ and. PhilrtsrtTtlul of Iirpression, p. 1:i6, caninii ,,mu;chii rinjetrrltri".
142 ZETI,EN4BA SI ] SI.'IDANI'
I)trzgolittlr r.:rrrinrrlrri (,s1(, r'r,zul1,al rrl rttlt^i tttist,lili rlttlllt'. llrrglriul sit,tt collttlgut,ii t's1,(' 1;r':rs lrlrlirr irr.ulloi, ;i irr rrr,t,l:lfi l irrrlt uIl ttttr;r'lri (,tt,I'(' Ill('l'.g() ltltlttlt'l;i apt'oaptr dt'ttrrs i'irlir,ii l)iu'1,('tI r'\1,(,r'io[u'?"r, a llttzt'i strllt't'ioill'(' ;i tlt'zgolt'ryte ca,ttiltttltlc pe rtcettslrl-r pirr'1r' :L ft,tc j. (lolrt,r':rcfia, rt,ct's1 tri nttt;t'hi tlltt't' lit I'rit'ttt:tt't'lt ltttt'icutrr tlistinetc ])(,olrr"liz 1i protluct,trt.turi pntct'tri<'t'slult rrtrlr.i, lll?li ttlt's lit r,o1!ttlst-1u itrterior. Agtjrtrrt,l (,st(' :lct'(':Isi ('il, cea a unni t'iitt.t' ('lil'{' tttit'iit'1 tttrtttt,i r,itttlun ciine sc f:i(.r'r.ii sc lrrlltri,:lrk'sca isi t,r'age itr sus ]ritz:t ttttttt:t'i IX' tll).:l rlirr pitl'!i,:ltrttll(' IX' (i(,1, rlirr fritrr irtl't-ct'slrtlrltri. Cuvirrttrl ,,stx'{'l'" (il Itt:t itt. zttTrl})('?l) t's1't'
tlt'filpt 1(,t'lirsi t.ir n,,slr.ill'1" (:t rrrit'ii)" <'iu't'irrifitll ('I'l-l,,,i.ltit't'", lilt't';t I ,r7'iilrri ttttttt:tituI t'letttt'ttt (1iur(' inrlllir'il cotrl,iurtiu'('a, itcr{irtniitt. rt;
.[]ittrttit,st, (.ri, \r('([('lIl o tu'lrlt-l,it, ltct']t,i:t;i t'xllttsii l:t ('('('il ('(' tttttttittt llll sttt'is
srrrrlorric salt lt;rl,ioclrlit;or'. 3,17t',lc sinl; tirr.ute ltt,ttttr,i ttttil,t' t.:lll tlI)l'otl[x' ttttil;t',insit, rtu colt lrl gnrii t'stc l,r'irs irr:rpoi sltt'r'Ix'rsoantt, lttttt,t"t, itt I'is, ;li ltt,s:tstt"t 1'l':ls^('l't'
ina,poi ('s1,(' o llltt'tr. rlitrt,r-ttIt. :trfu'vriltrl silr'(in.sl t. (-lu l,oittt' ('t"t, tll)(^l(' lx'l's(,lllI(' srtt'irl
ttta,i ttttrll; Jr('o 1llt,t'1,t, rr, fr,lr'i c[r'cit, IX,r,t,itlrtlfii, tttl ('s1tr tlfot'il itttt'lt'gt^tltr (1('ilr(irl,zlll'il(,(lt,(1,.,r'irlr'lt srtristrl, rlirt,it, ('s1('l'r'irl, t'sl,tr a1,it rlt'obi;trttil, litl,itlrl; llt,0llitt'1r'it, oltt'ilztrlrti. Attt obst,t'\'tr1; rlt' a,l.i('llt('lI(,it itt ittrt's1l(r o(ilzii () ttf(rttl't"l t'ctt1 t'itt,tit' Jlt'ttst,i"t
:ttttttst.hirrlrri(1ll].('1,t.agt'iltstts1lltt.ttlltt'l1;t't.itl:tl.ii,ltlluzt,istt1tt't.i(i:|l.('.$it'lll,(.l"tl-tt.t'lts|tni;citnr ar'fi llrt rleplirr (,xc('trllr1r"r, cir, llr'(l('z\.('li ctt,tdtrttl;i tt,r'1tt'otlll('('o t'x1)I'{'sit'
rlt, it,devitr':t1, sltl'c:tfiln.J)1. I',rrlrrrcr'' l1r rrrisi()llll' iltisl,t'?llilrtr rlilrll'-o 1l:tt'lt' ittrlt'piir'1 trl:i ll, '!'irii
Itri (li1l1rs? s])un(', (i:t l'islrrrns lir, ittl t:r'll:t'l't'rt ttl(':t tlt's1tl't' rlt'zgolit't':t t'ittLittttltti
lxr 11lpr ,lilr lxir'{i : ,,('9trsllr1, t'i., t'irr.jitrtl ttttrtl lir,:rl1rrl, ittrligttriii;i \rol'bt'sc ctt tlirlliistrirr;i, (rll ltrrzir srrl.lclisrirr':i 1,t':rsli tlr' o siirgtrlit, llltt'1t' si l)(' l'tr{ir, (1ll o t'}illl.osit'E('ll.('t.2lir, rlc ttritr.ir,,, itrril 1lt'ivt,sr, rltr'1ll irr l':r{i IX'r't{(}irl)r, t,:ilt'i:t i sr, ittlt't'stlil4,it,'^.
r\lti 1r.r,i obscrr-rr1orirlilr Arrsl r'rrliit, lulul rlirr .\lrisirrirr, .si tittrrl tlirt ('ltittit' lt'tt t'iir',1)lllls
(.xr)t.(,Ni(, (,s1;(, t.lr,t.ir, 5i ci llu lnt ittlr.:r1, irr rlr'1,:t,liur ttui, 1t^llt rlt'll lc llo()1.(lll irtrlrlir,ilittcretlt'r.r'. Ntr (,$1(, 1;otrrsi t,it,rtsi rlr' lrtr{irr irrtllt'cllitllil t,it tt(i('ilsl,it, t'x1lt't'ltitt (1ll ltrirnirnitl sr-l 1it, nr:ri (lornulli-r lllirrt,rt' sirllxr,li<,i tlt't,it lir I'AF,t'lc civiliz:rl,e. I)1. []t:rr'lr(.sto un obst't'\-rltot'(rl,l'(. Ittt't'it,it, 1,o:r,1,I, i.rtcrt'd('I'czL ryi cl rt, ttltst'1'vtr1, ttcrclsiir t'x1ttt'sit'la, un mllaicz tli1 irrl,t'r'ionrl pt'uitrsult,i IIaJrleca,. I'it't'. S. O. (ilt'ttitr lisltrttttltl:,,Atn obs(,l.vil,l; :tccrtslii, r'x1ttt'sio l:r inrligt,ttii tlitt (tt'.\.lrltl, ittsit tllt ll(l('lr('tl,tt. Ilt sfir'tsi1.
irr Arler.itrir clt, Nslrl rlr'. lio1lr.r'ocrlr:r l'('1niu'('itt-o l:t tttrii ittrlit'tti sillrlrfici ;i :ltlt'is('lt
Irt, lllt trib iltr.t'cinttt, llt,tutltliiol'.['tr 1;rur,l,tr cil bttza,\up(rl'iorrli (,Nt,r', litt'i, ittrtoiirlii, ttrcol'i ririir'ir1ii, tttttttit,i tltt o
sirrgur.ir, 1lit,t,l,e a1;unr,i t,itttl oitt(,\'a, ('f*1,(l lu:t,1, irt zt'flc,tttt':t F,:ltl ('s1(r sfitltt,t,, utl sl,itt
dtr,cl, se, intirnplir, int,o1,r-[caruIrL a,fr], clt'ottrecc fzlt,rt ('i*t('tltl ollit,t'i I)(' jtt_trttittrl,rr itr-toars[,, iar t,xpresia est(' aclesea tl'ecrritoart'. ]r[istrart'rtr tiintl lirrrilrttii 14, ul]iL rljrrp;rfi, poatg ce 1u formea,zzi trsen!,ialul cxplt'siei, ci probitbil ttepintlc tlc fttltt,ttlie m1ry1h.ii respcctivi m sint (iapabili cle rni;care clecit tlt' o sitrgulir, Pttt'tt'. -.\tttrugat patrl pe"soune sir, se str:irduiascir, sir, zlctittttt'ze voit in ac'est 1't'l I tlrtltz"l rlirr
ele, n1-;i-z1r plttrt ck.zveli caninul rleeit de partt'u, sfitrgit, lurtt trtrrtlzti tle p?Il't,t'rt
tlrt,aptir,, iar ,l pirt,r.a, rlt, nici o pa,r'te. Nu c'ste totu;i citrtli tle pu!} sigul rlltt'iaceleaqi per.soane cir,re ar sfitla pe cinc.'rra in serios llu si-ttr tlt'zgrtli t,itrtitittl tlr'
1o IJglslt,i{lr \Vr,rlgrvgotl, I)irlionanl of British lilr1mtiloQt7, 1865, vol. IIt, p. 2 t0 si 2l:1.
ZBI'LEI\4EA SI SFIDAIIE
partea, oricar(r ir,r'fi t'a, clinspre persoana care a ofensat. Arn vilztrt c5, unele per-soane nu pot, in motl voit, sd,-ryi faefl sprincenele oblice ,si totupi aclioneazd,imediatirt aeest ft'l <'ind sitrt irrl'luenfa,1,tr dc' vreo cauzit, reali,, tle suferinJ,5,, cu toate cril;ota,l neiltsettrttatli. ('apltcritiltt'lt, tlc a-$i clezgoli voit cunirnrl p('unil din pir,rfilcI't'l,ei, fiintl ltsl,ft'l irtlt'st'a t;otal picrtluti,, a,r'ilti'r, eli esttr o a,e{ilne rareori totoditnryi rr,proap(r dislrirr'utri,. I,lste int,r'-atlevr-u'un fapt surprinziltot'c[L ornul sL posed.eit,ct'its1,it 1:11pi16ri'l':t1't' sittt s?-1, mAllifeste trreo tendirrfir, cle a o folosi, intrucit dl. Suttonllll il, observat rtic,ir;rlati-t, o lrefiurte de miriit Ia, rurlele noastre (,t le mai apropiate,maintu{,elc cle llt, grirrlina, iloulugic'r-r, ;i es1,e rigur r,ir, ptiliiririi, clt tcate c5, sint{9taJ1i cu cit,tritti ttul,l'i, nlr. flr,tioru,azl'r, rri(riodatri irr lrrrtst; l't l, ti ili dezvelesc tolidinfii iltnttci ctitlrI st,sitttt, ftu'ioryi ryi sirtt, gutlr, rlt'irt,lc. Nu s,t'stic rlirr,ii, nrliplrt,eiciult,l'op(ltttorfe lt,tlttlt;t', lrt, lri cI,ror tttasr,uli clurinii sirrl; rrrrrlt rn:ti lrrrrEi ,1pc,it la,I'tr111pl1', qi-i dt^zgok'str lr,turrr,i t.irrrl gg pr(,gt-rtt,sc rlt' ltrptir.
.lr)x1lt't'sitt, t,xlttnittatii lir,i, tllrt'L (,sl,o it, uttci zr,1'lt,ln('k' .iuciiu;c s:l,ll a rttrttirnir:iil; ft'l'o(1('r esttl lllla rliutrt' (r('l(' ttut,i cittcllt,te ca,l'(, str irttiltx,stt, lll, (rnl. lll, tlezvfi,luieir[r,scetldctt!,1t, l{a, a,ttitnit,lit,, (1(,olll,'t,(,(r tritnctti, rrhirrt,rIir(.r-r, N(\ t.ostogr-llt,;tc pe pftmintint;r-o lnJrl,ir, corp l:t rrol'pr ptlria1,ir, ryi I)(' nrr;ru'1,{', (,n ul} tlusrnlrtt ;i irieea,r.cilsit-l trttlltt', l[tt t":t, ilI(1('l'('r sl-"r, 1'oloscltscii cittrirrii rrr:ri ttrttlt, rlr,r.it, t,r'ilirlti rlirrti. ])i11:t,f itt.it;lt1;t'lt ttoltstt'i, (itI ttutitttttlt'lt' tt,ltl,t'o1)otttol'1t' ptttt'ttt r.tr,rl<, ltfot. t,:i s1 r'rirnosiittrlsl;t'i llltls(1llli1lr,.irtrrri1;:rlc ttttuttti lt,v'('llu (lt.lltirri trt:r,r'i. $i rrstrrzi st.tti.rs(i lrrrt,ot'i oltntettioll ctlttittii tlt'tIintt'ttsitttti tteolristtnit dt nul,r'i, cll tlilrsl,t'rrit'prr 1':rlctr, ()prii{r-r, p{'lrt,l.u1lt'itttit't'a lttt'17. Ittll'r'tn rlt' ls('lII('II('n, birrnri, (,u toittt' cil, lll :t\r(rnl ttit,i tuI sprijirrtlitt ltttitlogie, t'it, stt'ittrro,;ii rur51;r'i 1lt' jurrril,:r1;rr rrnurni isi r[r'zgolr,:ru canirrii 2,l,trricir,itttI so pttEiul;t':ttt tlt' ltrpl;i,, rltrlrii, (inllt luri irlt,ii, o f irrit'l)t r,irirI sirtl;erp irtfru,il,{,i(itlt tt.tttlttt,i t,irul ltui,trt in ztl'lclilt,rl ori sl'irl:irtr IX'(,inr.\'rl, lllilir, \'r'co itrl;r,tttie t.elllLt-ltr ll,-l ll,t;i1c1q, (1u. rlirr!,ii.
t7 'l'lrc I)rsttrtl rtf .'lltttr, 1|i71. r'ol, l. 1t. l2ti ltr.:rrl. I'otn,. [). l:]1,
143
(_l I,I TOL[ir, AL XI-Ln.l
DISPRFT, DBSCONSIDERARE, DEZ,GUST,. VINOY,I.TIE,MINDRIE ETc., NE,4.JUT0RARE, R.LBDARE,
AFIRMATIE $I NEGATIE
,'",,,,,1'"i'li,:l;,JIi'':iJ"llil': 'l:,;:'J;,'1'i ',ill:",'il,
:l':illil:' ;,,:,lJi,: "i;'yi:l:l1,.,l'uro sarr nt'1rrrIinIi -- liilrrlalc - IncipIlinarc - I].itlicarea <lirr uttrcl'i t:orrrtnrir rnljo-t'itilii |ls('l()l' ilrr)i'ilro Serrrrrrr rlc lrfirtrrllie ;i trrrg:r!ie.
1'|l1,jo(inllr ;i zcflt'Iriculur :rpl'o:lp(' (,1-1, l11l pot fi distinse dc rloficottsiclt't'lrtt'irr af:rlr"l lr.Trrlliri rkr j'rrptrrl c,5 r'le inrplit,ir o stare psihicl mai minioasir,. $i uici in:rccst (,az r'le nu pot fi dcosebite clar d,cr sentimentele discutate irr, capitolnl anl,eriorsub tt'rnrt'nii tlc sal'casnl $i sfirla,re. Dezgustul este o scrrrza!,ie oarcculn maidcosr'?liti"l plitr tr.:ttrlt'lr, lui si 91' r'1'fq'1it, la c()va revoltir,l,or', irl primrrl lintl ln lc,gri,trtrl"r,(ilt sirrrlul grtsl,rrlrri, t1u1ri, ('llrn t.sl,(r rlr fa111, peilcttput silu irnagin:rt irt tttorl virt,si itr lrl rloiltir t'inrl cu ol'i('(,n(f I)l'o\ro:lcl"r, tlrl strttt;itncttt asolnir,nt-r1;ol:1rt'itt s.irrr{trlIrri-t'osrrlrri, lrl pilli,ilrrlrri srrrr r,lIi:lr a,l 1'1'1]1rrii. t-l'ot,uqi, dt'Ncotrsidr,l'{u'ctt t'xl,ttrtttitiil,ll, rlrrpir (ilurr csltr ll(l('selr, rlt'ttttrnit;t"t, :t,vt,t'siltnca, apro[tpe cir, nll so tlr,ostrbeft;trrlrr tlezgrrsl;. Ar,t's1,c (,il,t'\'a, sl,ir,r'i psihicrr sin1, dc aceea indeaproapc inruclitr', si I'it'-(,altl sc poatcr rualil't'stu, irr cliferrite fcluri. tTnii autori au insistat mai ales asupra'unui arrumit rnod (k' <'xprimflre, iar allii asupra unui mocl diferit. Din ilccstimotiv, tll. frentoitrtr il susf,inut I (,r-r, clcscrierile lor nu sint clemne de lncreclere,Vom vcdeA insl inti:rlir, (,r"r, esto natural ca sentimentele pe care lc r,xaminri,trrlici sir, fic t.,xplittultt'in rnull,e ft'luri, inl,tucit tliferit,e acliuni obi,;tmi1<'scrv('s(r,rlrrpii, prilrt,ipiul usoeilr!it'i, 1,ot a1,i1; cle binc pctttru erprimarea lot.
fittjor,trt'lr ,1i tlispt't'lu1, trlr ryi zcflt,mcatlil, ryisfi<1area,, srr pol; rrratrifesl,l pt'i1(,1'-otr;o:tt'li 111,71'1'li1'1':1, t,lrtriutihri tlt'o singnll"r, pa,ltc a fe!ei,;i:trc,('ast["t, trri;r'lrnl J):n'(,si ,\(' f1'1111,sIr)r'llr(f 1,t'r,1llir1; it.tt;r'-tittit foarl,o asemi-urt-lt(rit,r'(r untri suris. Or, sttt'isttlsau listrl 1to1 fi rrct'il,rrlrilp, cleqi bal,jocoritoa,t'trr c('cn, (',(, ltr:tt,I, cI, oft,Irs:t1,ot'trl ('N1('
I l)e ltt 1'lrysiottotttie r'l dr' l,t I'rtrtlt. lli{i5, 1r. 8j.
DISPRET
atit de neinst'nrnat, incit nu^provoacS, decit amuzament ; in general insdr amu-zatnentul este un pretext. ln r[,spunsuri]e la intrebd,rile mele, Gaika observir,r'ii desconsiclt'r'area t'ste manifestatl, c1e obicei de cltre compatrio!,ii s[i, ea,frii,lrritt suris ; t'rialrul Brtlol<e fa,ce zrct ea;i observa,f,ie in privinf,a daiucilor clirrI iot'tlt'o. -l)r'r )Arec(' risul esto ln primul rincL expresin sinrplei bur,urr i, cred r,ir
copiii foarl,c ntici nu lict rilcioda,tir, ba,tjocoritor.Dupi, cum insistir, Duchenre 2, inehirlerea parlialri a pleoapelr,r' sim ir-r-
toarcerea ochilor ot'i t1 intregului colp este, de asemenea, fo rniryearcrj foarteexpresir,'ii tlt' clisprt'!,. At:t'ste acrf,iuni par sf,, cleelare c[ persoelna dispret,rritir, mr meril irsil fie pr:ivitil srru cit, t'ste nt'plireut sir, te ui{,i Ia ea. It'otografi:r aliitulatl (pla,n;rl\', fig, 1), t'xct'utl-rti, de rll. Iic.jlunrler, exprimi, aceastir fcx'nrit, dc rlisplet. Ila, iut'a,tr-t,
o l,intirir, clolltuttii clcsprt' ('lr'(' so presupult() c5, nrpc in lluc:ir,ti fotogrtrfil ntttriirrbit, dispre!,uit.
Llea, rrtlri obiqnuit,ii tne'totLi, dcr a crxprinra clcscclnsiclerarca, estc prin nrnrnritt'tnirseitri in jru'ul nit,sului sa,u in junrl gurii I insir, atunoi cind sint puternic pl'o-uunJ,ate, ar'r's1,e tlitr ut'mir, miscri,rj inclicii dezgust,. Nasul poate 1i rirlicut pu{ irrin sus, ceoa ('o pale si, dt'curgiu din intoarcerea in sus a, buzei supeli{rArtr, santniqcarea poa,tc fi t't,thrsir, la, sinrpla iucretire a nasului. Aclesea, nasul ('st(r puf inr,orltr'a,ctlrt, a,1rr, itrcrit sir irr<'hirlir plrr'{,ial clrna,lul 3, trecft,cc este rle obiet'i irrso{,il; tleull nsor fot'rniil, stu tle t'xltirllir'. '['oate ar,este a,cf,iuni sint aeelea;i pe calo le folo-sitrr u,trtnci t,irrrl pcr'c()J)()rrr rlrt rniros ncplireut ryi dorirn sri-l exclutlem sau sir-lc,lirninitrr. irr caznri t'xtrt'ru{r, rlupii, c.rin observii tlr. f iclcrit a, noi f,uguint ;iridirriirtr atttbt'lc buzt, fiillr rnrm:ri tr)o ecir superioitri-r,, pentru a inchid.c rrririle cflprintr-o supapl, nrrsnl fiirrcl astfel ritlicat in slrs. fn aeest fel s-ar prirea clispunem pcrsonrrei clisprc!,nite cit rniroase urit 5, apr'oa,pe in :lceltr,ryi fcl cunr llernanifestlm fa,!'ir, dc t,a, einrl, inchizindu-ne pe jumir,tate pleoapele sau intorcindu-uel'a!a dirr.spre (':tr, [ii ali'lti"rtn] cri rru meritit, sri ne uitilnr la etr. I{u trebuie totu;ipresupus cir, ftserrronea, itlei n(' tr'('c rlt' fapt prin mintc atrrnci ciurl t).e mit,ttifesl,it,trtrlispretul I rleotrrcee insir,, ori t1o eitcr ori a,rn pcrcepul, un rniros nepllcrrt sA,lr ill]lvii,zut o pr:ir,'eli;te tleztr,greabili,:ru fost oxe(lrtirte asemenea acliuni, ele au tlt'vt'ni1;obiryrruite, fixintlu-se, ill,r acunr sirrt folosite in oricc st,are psihicir, a,rralog5.
Diferitt, nrici gesturi bizalt, irulicir, rle ilscrnrcnca dcsc<lnsirlcrnrcr de cxctttpltt1tl,cs,nittil degctelor. Dupil (iulrr observri r1l. lfylor6, ,,Acest gcst tttt t'stc pl'orr iutc-ligibil, lsa cllnr il vcrlt'rrr in gcnerll I insri, aturtci citrcl ile tlilrrt seilnltr pi-1 llsclitpi
! Iltctrnistne rle IrL Itltllsiottotnie llttnmirte, rrlbutn,legcrrtlrt Vltl, l). :i5. (ilrtiolct (l)e lu Plttlsiouotttic ..,18(iir, p. 52), tlc ascllrenell, volllegtc desprc inIoarc.'reltoclrilor sau a lnLrcgului cor1l.
3 lnt.r-o luct'arc intct't'salttir aslrl')l'lr .simtrrlrti tttit'osultti(..lledico-Cltilurgicrtl l't'ansacLiorrs", vol. lII, l). 2(ill),,lr'. \Y. Ogle aratir ci, at.ttnc:i citrtl I'l'cnt si tttit'osittt ctt
;:r'iiii, in loc dc a iusliit'u o singrrt'l-r rlirlii arlirrc l)c 1las,
lIireern aet'rrl printt'-o srrcct'sirrrrc tlc inslrir':r!ii st'rtt'tc si
t;ririrlt', I)irci,,irr t'rtt'strl ltccstrri I)l'o('cs st'<lltscl'r'ri ttit'i-lr'. se va t'rtlt'rt t'r'i , in lrlc sl"r se tlilllt', rlt'lrrpt, t'lt' s(' ('otl-,r,rlt'tt-r la I'igcartr ilsltit.lrlit' scrrr.ti.,\r,r'1stir eontractit't r irrt'lrrrlt'intt'cirgrl (l('s('lri<lt't't', t'i rttttttlti lror'Iitrll('il l)os-'r'1i,r;11i1". l.l t'xplici ltlloi t'rtttz:t rtr't'slt'i trrist'lrti. (linrl
rlolin[a, pc rlc al tr"r lrarte, e sli excludcttt vrcuu tttitos, ple-srrprul cir aceasll contt'aclie inflrteltleazir nttnrai llat'lclranIclioarir a nlrilor.
{ Il'i.ssenschafiliches System der IIimil;. urtrl Phgsio-
ettotnil:, 1867, p. 84 9i 93. Gratiolet (op. cit, p. '155) arlop-lir lrl)roupe acelasi punct dc vt-dere ca ;i dt'. PitlcriL lnprivin{a exprcsiei dc dispre[;i clczgust.
i'I3irtjocrrra irrrplicir o fot'rnir ptrLct'trici rlc rlcscoltsi-
rlel'lrc, iirr una tlintrc rirtlircinile cttviltltrltti,scortl"(lrirt.ioctrrir) inscarnrtt-r, tlupa cil. Nedglvoorl (I)ictiontrtlol' Iinqlislt I')lt1molor1r1, r'ol. III, p. 126), gttnoi satt tnttt'dit'ic,O pclsoanir llut.iocolitl esIc Irattrtir crl (:cva uturdar,
6 Ilcsearrltes irtlo llrc Harltl II islortl rtf IIttrt/''itttl, r'rl.:r 2'rt, 1r. l,r,
DISPRET
semn fd,cut foarte lini;tit, ca si cnmryi policAr, sau semnul de a,-1 arlrnctlgt'strrt'i obisrruitc si lrint' irrtt,lr'sr,
am lnvirti vreun obiect minuscul intre clegettlgor cu unghia policanrlui qi ard,t5,torul sintIrlt' surtkimu{ilor', irulicintl (iov:l foartc rnit,,
PIAiYSA A V-a
vretlnir. r'l(' rlispre!, parc ca si cinrl am fi exagerat ;i am fi fticut eonventional[,o ar.fiurre perfect nntural[r e$a lncit sir, pierdem din vedere semnificatia ei ini,tialir.Strabr; fact' o observalio curioas[, asupra acestui gestt'. Dl. Wasbingtotr ]Iatthervsmd iuf c,nnc azi ei la indienii dakota clin Anrerica de Nord d.esconsiclerarea se
aratir, 1nl llulnai prir", nrilcii,rile felei, ca crelc desct'ise mai sus, ,,ci in rnod convenlio-
:1t"":]tr
t':rptul cir nriuu eslc inchisil si !,inutr-l aproa,pe c1c pit'pt, iar apoi, in timp
DEZGI]ST
ce antebra,tul este brusc intins, mina este deschis[, cu clegetele separate intreele. Daeti persoana pe socoteala ci,reia se face acest gest este prezent[, mina esteindreptat[ c5,tre €&r ;i uueori capul este intors de la eA". Aceastil, intind.ere qicleschidere brusc5, a miinii indicfl [dorinla d.e a ] l5szr s5 cad.5, ,.sau d.e a arunea,un obiect firr5, valoare.
Termenul ,,dezgust", in sensul lui cel mai simplu, inseamnd, ceva deza-greabil gustului. Este curios cit d.e ugor acest sentiment poate fi p:ovocat d.e oriceeste neobiqnuit in asperctul, mirosul sau natura branei noastre. fn lara d.e tr'oc,un indigen a atins cu degetul niryte carne rece conservatil, pe care tocmai o min-cam in bivuacul nostru, qi Di-a manifestat clar dezgustul profund. din caurzamoliciunii ei, in rrrenre ce eu am resimlit cel mai total dezgust atunci cindtninearea mi-a fost atins5, de un si,lbatic in pielea goal[, cr toate ci, miinile nu-ipitrcau murdare. O urm5, cle sup5, pe barba cuiva pare d.ezgust[toare, cu toate czinu existh, desigur, nimic de'zgustd,tor in supa ins6;i. Presupun ci, aceasta decurgcdin asocialia puternici, in mintea noastrh, intre aspect'ul minelrii, sub orice form5,,;i icleea d.e a o minca.
Intrucit senzatia de clezgust ia na;tere in prirnul rind in legi,tur5, cu actulmincatului sau al gustatului, este natural ca expresia ei sd, constituie mai ales dinrni;cl,ri [ale mu;chilor] din jurul gurii. Deoarece insd, dezgustul provoac5 d.e ase-men.ea ;i supd,rare, eI este lnso,tit in general de o incruntare $r^adesea de gesturica pentru a indepd,rta un obiect neplicut sau a se feri cle el. fn cele tlou[, foto-grafii (p^lanrya \r, fig.2 qi 3), d,I. Rejlander a imitat aceast5, expresie cu oarecaresucces. In privin,a fetei, dezgustul moderat se manifestfl in diferite feluri : prindesch.iderea 1arg5, a gurii, ca qi cind. s-ar l5sa sL cadi, o bucrifici, nepld,cutft, prinseuipat, prin suflarea cu buzele luguiate sau printr-un sunet ca ryi cinct ne-amdrege vocea. Asemenea sunete guturale se pot scrie prin ah sa:u u,h, ryi emiterealor este uneori insofit5, d.e un tremurat, bralele fiind strins lipite cle corp, iarumerii ridicali, la fel ca atunci cind se simte graazd,7. Dezgustul extrem este ex-primat prin miqc5ri in cerul gurii *, iclentice cu cele premergi,toare actului vomi-td,rii. Gura este larg deschisd,r cr huza superioari, puternic retractatri, eeea eeincreleqte laturile nasului, qi cu buza inferioar5, proeminentil, r[sfrintrir cit maimult posibil. Aceasti, din urm[, miqcare necesitii contrac!,ia mu;chilor care tragcol,turile gurii in jos 8.
Itrste remarcabil cit d"c uryor qi imecliut icnitul qi chiar vomitarezr sint pro-voca,te la unele persoarr€r fls simpla iclee de a se fi ospir,tat clin vreo hranri neobi;-nuitli, preparatii, dintr-un animal care cle obicei nu se miininci,, cu toate cri rrlrt'xistri nimie in asemenea hrani-r carc sir, facir, ca stomacul s[, o vomite. Atuncicintl clin vreu cauzri rea15, ca hranir, prea imbelquga,t,ii sau carne stricat5 sau rrrcunvomitiv, vomitarca rezultri cA o acliune reflex5,, ea nu urmeazri imediat, ci ingeneral dupi, un tirrp considerabil. I)e aceea, explicarea faptului cil icnitulsau \romitarea sint atit de repecle ryi de ulor provocate cler o simplir iclee ne face sir,
bd,nuim e[ strrimo;ii no;tri trebuie sir fi avut lnainte vreme capacitate:r (aidoma
? \iezi, in acest sens, rll. Ilensleigh \Vedgrvood, intro- 8 Duchenne crede cir la intoarcerea buzei infelioaretluccte la Dictionary of Dnglish litgmologg, ed. a 2-a, colfurile sint trase in jos de cirtre depressores anguli1872, p. XX\VII. ons. Henle (HandbLrclt der sgstematisclrcn Anciomie tles
" llai exact mi;cl'rrilc rnu;chilnr t'cgitrnii pirlrtinc, LIenschen,1858, vol. I, p. 151) conchidc cri aceastl Inri;-sitttatri itt frrtr<lrrl cavitir!ii lrrrcalc (N. lrrrrl.). carc] cste provocatir rlc rnrrscrilrrs quudrnlus nrerrti,
DIIZCiTIST 149
celei pe care o au rulneg5"tonrele qi alte citeva animale) de a vornita voit hranacare nu le eonvenea sarl care creclean cil nu le-ar corrveni ; ;i acum, cu toate ci,aceast[, capacitatt' it fost pierrdutd, in ceea ce pri\rt'stt' voin,ta, ea este chematd,in acliune involuntarf, prin forfa rrnei obi;mrinfo anterior bine stabilit[, ori d.e
cite ori gindul se revolt[, la irlee:r de a s(] fi infrrtptat dintr-un anumit fel d.e
mineare sau din ceva rlezgustf,,trir. -\ceastir brir-nrialir t,ste intflritir de faptul,rle care am fost asigurat rle citrt' dl. Sutton, cir nrilirnulele tle la gridina zoologic[ad.esea vonritir, fiinrl perfer.t sirnirtoase, ('(,('A c('face sri parir er-r actul r''omitirriiar fi fost voluntar'. \ic' putenr tla soAmrr ('i"r, tlt'oarecr(' omul este in tn[,sur[, sileomunicc prin volbirc copiilor ;i altour r,unoryt,inlele sale clespre felurile dehrarrir care trebuie t'vitate, eI llu r'a a\r('il clt,cit puf,ine oeazlt s5,-qi foloseascflfacultatea, d.e vomitare voit[, a$a incrit aet astzi capacitate r.a tind.e s5, se piardfl,prin nefolosire.
fntrueit simf,ul mirosului este intim lcgat dt' cel al gustului, nu este surprin-z\,tor ca rlil miros excesil- tk' nepllcut sil plolrclaee icnitul sau vomitarea launele per.qoane tot atit der 11$or crr fi irler,:L unei hrailt, resping5,toare, ;i, ca o altlconsecinlir, un mirrs potrivit tle nt'pliicrrt sii rletenrrine diferitele miryci,ri dedezgust. Tentlinla de:r, icni la un miros fetirl est('irnet'liuh intdritir in mocl curiosde un oarecarc grad de obirynuin,tii,, cu to:rte ci, es1,e curlnd pieldutS, prin obi;nuin-!a mai inrlelungatir rlin eau za rlezagreabilului qi prin retinc,re voluntar6. Am dorit,de exemplu, s:i curir!' sehek,tul unei plsriri care nu fusese suficient d.e macerat6,dar mircsul ne-a f[cut pe rnirie insrrnri (nezr,vincl multti erperien!5, in asemenealucr5ri) ryi pe servitorul rneu s5, icninr atit cle violcnt, incit arn fost obligali stiincetlm lucrul. in d.ecursul zilelor precerlente, eranrina,s('nr alte citer-a schelete,care aveau un ugor miros; totu;i, acest miros nu m[ influerr!,ase cltu;i de pulin;ulterior ins5, timp d.e citeva, zrle, ori de cite ori mri atingeam cle acelea;i schelete,ele md, fi.ceau ,q5, icnesc.
Din rir,spunsurile pe care le-ant primit cle la cor€,spondenlii mei, se parec:i diferitele mi;e[ri carc] au fost clescrisle acum cA erprimincl clesconsiderare ryi
dezgust prectominfi, intr-o mare parte a lumii. I)r. Rothroclc r[,spund.e, d-e exem-plu, in mocl hotd,rit afirmativ in leg[turil cu anumite triburi sd,lbatice de inclienidin America de Norcl. Crantz spune c[, atunci cind ur] groenlandez respingeceva cu rlispre! sau scirbi, eI i;i riclieir nasul ;i srroAte utl ugor zgomot nazals.I)1. Scott nri-a trimis o c1c,sc',riere pla,sticd, a figurii unui tirrirr hindus la vc'tlere:tulciului cle ricinr po (lare a fost nneori obligat sir, il ia. Dl. Sct;tt a vitzut de ase-rneneA aceea;i erpresie pc' fat,a indigenilor rlin caste mai inalte, care s-au apro-piat prea rmrlt do un anumit obiect profanal,rir'. Dl. Brirlges spllne cil oamettiid.in lara cle Foc ,,isi exprimri desecr-rsiderareu arurLcintlu-;i buzele itrainte, ;rlie-l'inrl prin ele ryi intorclndu-ryi nasul in sus". fft'ntlint,a fie c1e zr fornli prin nas, fierlt' a scoate un zgomot exprimat prin ru/r, sau a-h, a fost l'omarcatf d.e mai mulfidiirtre observatorii mei.
Seuipatul paro s.i fie llrl semn aproape unanirn cle deseonsid.erare sauclezgust ;i reprezintil evident anrnearea d.in guril a orice est,e neplicut. Shakes-pear(,'iI faee pe cluoele'de Norfolk sir spunil: ,,fl scuip -- il numesc un la; birfitorqi un nenernic". $i, cle asemenea, I,-alsta,ff spune : ,,IIal, clacil ili spun o minciun[,
[, I), 1(i1].
150 VINOVATIE
sai m5, scuipi in obraz". I-reichhard.t observS, ei, australienii ,,iqi intrerupeau Yor-birea scuipind qi scoltnd sunete ca puh I puh !, exprimind.u-qi, dupd, cit se pare,dezgustultt, iar cd,pitanul Burton vorbeqte de anumi!,i negri ,,care scuipau cndezgust pe solt'10. Ci,pitanul Speed.y m5, informeaz5, ei, tot aqa este ;i la atrisi-nieni. Dl. Geach spune cd, la matatezii din l\falacca expresia tle dezgust,rcores-pund.e cu scuiparea d.in gurd,'), iar la oamenii din f ara d.e tr'cc, dupti dl. Bridgesr
,,a scuipa spre cineva este cel mai mare semn d.e rlesconsid.erare".Niciodat5, nu am vd,nft, d.ezgustul exprimat mai clar tlecit pe figura
unuia dintre copiii mei la virsta d.e cinci luni, atunci cind. i s-a pus pentruprima d.at[, ln gurd, apd, rece qi apoi, iard,qi d.up[ o lund,, cincl i s-a pus o buciffic5,clintr-o cireaqfl coaptd,. Aceasta s-a vd,zut d.in faptul cd' buzele qi gura intreagd,au Inat o formd, care permit,ea conlinutului s5, curgd, sau si, cadd, repede af.afi';scoaterea timbii pentru a ltisa sL cadi, un obiect nepli,cut d.in gurti poatecxplica cum se face c6, aceastd, acliune serveqte pretubindeni ca un semn d.e
deseonsid.erare sau de urit 11.
Am vilzut acum cil batjocura, d.ispre,tul, dcseonsid,erarea ryi dezgustulsint exprimate in multe feluri prin mirycl,rile trdsirturilor felc'i qi prin difc'ritegesturi qi ce acestea slnt acelearyi in toatd, lumea. Ele constau toate din. acliuniieprezentind. respingerea sau exclud.erea vreunui obiect real ca e ner d"isplace saupe care il detesti,m, ins[ care nu provoacX, fue noi alte emolii puternice, ca furieiau groazhl prin forla obignuinlei $i a asocialiei, acliuni similare srint exeeutateori de cite ori vreo senza,tie analog5, ia naqtere in mintea noastr[.
Gelo::,ie, ,ina,id,ie, aaar'i!'ie, r"d,abuna,re) bd'nui,ald', Angeld'ci,'une, u'icleni,e, ''"'ino'
ud,!i,e, aan'itate, Angi,mfare, antbi,!'ie, m|nd,r'ie, umili,nld,, etc. - Este indojelnirr claei,
majoritatea sti,rilor complexe sufleteqti de mai sus sint d.ezvfl,luite prin Yreo
expresie bine stabilitd,, suficient d.e distinctd, pentru a fi d.escris[ ;i preci's con-
tuiatd,. Atunci cind. Shakespeare vorberyte d.espre invirlie (,,cu ochii in funclulcapului)) - fa\d, sl5,bd,noag6 - sau ,,neagrd," Sau ,,palidi,") Di d.espre gelozie (,,rnorr-
stiul cu ochi verzf') li cind Spencer d.escrie b[nuiala d.rept ,,mirqavI,", ,,ur'lt[" ryi
,,necru!5,toare", ei trebuie s[ fi resimlit aceast[, dificultate. Sentimentele d"e
mai sus - cel pulin multe d.in ele - pot fi toturyi d.etectate cu ochiul, d-e exem-plu ingimfareal ad.esea sintem conduryi insd,, intr-un grad mult mai mare decit^ne
ilchipuim, de ceea ce cunoryteam anterior d.espre acele persoane sau imprejuri,ri.Corespond.enlii mei imi r[spund aproape unanim in mod. afirmativ la intre-
barea mea dacd, expresia d"e vinovd,fie sau cea de iryel5,ciune pot fi rccunoscuttr11, rliferitele rase umane I qi am toat[, incred.erea in^r5,spunsurile lor, cleoarecc
in general ei neag5, c5, gelozia poate fi recunoscut[. In cazurile in caro se dauOetatii, aproape intotd.eauna ele,se referd, la ochi. Se pare
_cd, vinovatul evitil si,
se uite l; acizator sau il priveryte pe furiq. Se zrce cd, och.ii ,,d.evin bilnuitori"sau,,i!i fgg ochii d"intr-o parte intr-alta" sau cS,,,pleoapele sint parlial_inchise".Aceastfl utiimi, observalie este a d.-lui lfagenauer in legd,tur[ cu australienii $i alui Gaika cu privire la cafri.Ilirycd,rile neastimp[rate ale och.ilor se pare cd, decurgdin faptul cfr, dupi, cum se rra expliea atunci cincl vom trata despre inro;irea
r0 Ambele aceste citate sint date de dl. \\retlgwood, 11 Dl. Tylor afirmi cir aEa este (-Researchcs irtto the
On llrc Orioin of Langucrce, 1866, p. 75. Earlg llistorg of llankint/, cd. a 2-a. 1870, P. 52) li aclatt-
git: ,rNtt este tlcsttrl dc t:lat't.lcr ce Irclltric si-t I'it'a;a",
MINDITIE
obrazului, vinovatul nu suport[ si, intllneasci, privirea acuzaftorului si,u. Potadd,uga ci am obst rvat o expre,sie vinovati, f^5,rd, urmi, de fricd,, la unii dintrepropriii mei copii la o virst5, foarte fraged.fl. fntr-unul din cazuri, expresia eraneinAoieluic clard, la un copil cle d.oi ani qi ryapte luni qi a dus la descoperireamicii lui crime. Ea s-a putut vedc'a, clupd, cum am inregistrat in notele mele d.inacel timp, dintr-o strd,lucire nen aturali a ochilor ;i dintr-o atitudine ciud.at[,afectati,, irnposibil tle a fi d.escrisd,.
Cred ci, qi viclenia se manifestd mai ales prin rniqch,ri in legI,tur5, cu ochiitcleoarece ace;tia sint mai pulin sub corrtrclul voinlei, datoriti forlei obiqnuinleiind.elung continuate, d.ecit sint miqcirile corpului. Dl. Herbert Speneer observfi 12:
,,Cind. existi, o d"orinli, vie de a observa ceva pe o parte a cimpului vizual, f5,r5,
a l6sa impresia cra aeel lucru este vdzttt, apare tendinla d.e a opri miqcarea bd,ti-toare la ocbi a capului qi d.e a l[sa orientarea necesar6 in intregime asupra ochilor,care sint d,e aceea indrepta,ti foarte mult pe una rlin p[,r!i. Deci, atunci cind.
ochii sint intorqi c:itre una din p5,r!,i, fd,r[ ca fa\a sL fie lndreptatd, cd,tre aceeaqiparte, avem expresia naturald, a ceea ce se nume;te vicleniett.
Din toate emoliile complexe d.e mai sus. mindria este poate cea mai clarexprimat[. I]n om mindru lqi manifcstX, sim,tul cle superioritate asupra altora
fininclu-ryi capul ryi eorpul d.rept. El este trufaq (in englezd ,,haughty", i:r francezra
,,haut") sau inalt ryi cauti, s5, par[, cit mai mare posibil, aqa incit, metaforicvrrr'birrcl, sc zice ci el se umfld, (,,swollen") in pene de mindrie sau iqi dd, aere(,,pufft'd.t'). Un plun sau un curcran, plimbindu-se f,an!,ory incoace qi incolo, cu
1lt'u.t'kr umflate, cste con,qicler:rt utrcoli clrc'pt simbolul mindriei 13. Un om arogantso uitI, cle sus la allii Di, cu pleoapele ]tisatt', de-abia bincvoieryte sd,-i vad[ ; elili poate ar[ta clesconsiderarca ryi prin nri;clri ugcare, ca cele clescrise mai sust
in leglturf cu nasul sau buzelc:. I)e Aceea, mu;ch.iul care rl,sfringe bttza inferioa,ria tost rlenumit nrusculus superbus. in unele fotografii ale unor pacien,ti atinryicle monomania mind.riei, pe car€' mi le-a trimis dr. Criehton Browne, capul qicorpul sint linute drept, cu gura strins inchisd,. Aceastfi, ultim[, expresie, expri-mind. hot[,rirea, pre,supun cL clecurge din faptul c5, omul mindru resimte o totalS,increclere cle sine. Intreaga expresie de mindrie este in ant'it'ezil direct5, cu cea
de umilinfi,, a;a lncit nu este nevoie de a se spune ceva d.espre aceasti, d"in urmd,st,are psihic[.
Neaj,atorelc) 'in,capacitate : dctrr:a din um,crl. -- Atunei cirtd un oln tlort';tesr-r, urate cir nu poate face ceva sau sir inrpiecl.ice (,4 ccva s[ fie f[cut, zrdcsera_ t'l iryi
liclicl, cu o rnirycare rapiclir, ambii unreri. In acelaryi timp, dac[, intregul gesl;
t,ste cornpletat, el iryi incloait' coatele strirls spre interior, iryi ridicfl miinile d.eschise ,
ilrtorcindu-le spre exterior, cu degc,tele desfd,cute. Capul este adesea aruncat pulinintr-o parte, sprincenele sint rid.icate, ceea ce produce cre!,uri cle-a curmeziryulfrunfii. Gura este in gent ral deschisi,. Pot mern.,tiona aceasta pentru a ar[ta cittle ineon;tient se' aclioneazit asupra tr[sh,turilor fetei : cu toate c[, adesea am dat,
din umeri inten!,ionat pentru z\ observa cum irni sint situate bra,tele, nu mi-amdat tle lcc seama cra sprincenele imi sint ridicate ;i gura descllisd, pind, ce m-amprivit in oglind[ ; ryi d"e atunci am observat acelea;i miqci,ri qi pe felele altora.In
72 Prittciltlcs of I)st1cltolrtr1r1, t'rl. u 2-a, 1fi72, p. iti>2.
1r Q1'xtislt'L (De Iu 1'ltllsir,ttLonrit:. .., 1r. il51) face accrasliobservatie ;i NI'(f altelc cit.eva lru rtc rlcsltre expt'esilt
rrrindrici. Vezi si Sir C. Bcll (r{ nulomy ctrtd Plullrtsophg
of Il;x7n'cssiott, p. 111) asupra aclitr nii lui mtlscttlus super'Drus.
152
planqa al[turat5, (planqa YI, fig. 3tul ridic[rii din umeri.
Englezii sint mult nrzri puliucelorlalte nafiuni eut'opeue qi clau
$i 4), cll. Itejlarrder a exccutat cu succes ges-
demonstrativi decit leprezentan!ii majorit[,fiirnult mai rar ;i mai pulin energic clin umeri
/'1-^l I'1S,1" 'l \- I' u
dccil, frattcczii sau italit'rrii. Act,st gcst'r'nt'iazir hr l'uute gt'nclclt', clc la nri;c,aleacomplexl, d.escrisl, mai iu:rilte, pln.L la o riclicale clin nrnc'ri fugitiv[ ryi aproapeimperceptibill sau, dupti (rum iur) observ:rt la o doamnir sezincl intr-un fotoliu,pin[ la sirnllla itr-tr]a['sr1,1'1, spl'('('xt,t'r'i(]r A lniirrilot'rl('Flcltist', cu degetr-.le rlesfr"rcrtte.Sicior'latii, ttrr irnt l.iznt pc r,olliii englt'zi fotrte rnici sz-r dt,ir rtirr umeri, u'rsi-"r urnlii,-
TiIDICAIiBA UI'IURILOII,
torul caz a fost obserr-at cn grij[ cle ci,tre rrn profesor d.er med.icin[ ;i excelerrtobservator, care mi l-a comunicat. Tat[,] acestui clomn era pariztan, iar mama sa
sco!ian[,. Solia sa erzr d"e origine britanic[, prin ambii pirinli I in.formatorulmeu crede cL ea nu a dat niciotlatd, din umeri in viala ei. Copiii sd,i au fost cresculiin Arglia, iar ingriiitoarea lor era o englezoiacit, get-beget, care nicjodati, nu a fostvilzutil cli1d" d.in umeri. Or, fata cea mai mare [a acestui domn] a fost observat[clind. din lmeri pe cind avea intre 16 pi 18 luni. mama sa exclamincl atunci :
,,Ta te uitir, la rnica fran,tuzoaicS, care dn din umeri !". La lnceput fata aclionaadesea in acest fel, uneori aruncind"u-qi capul pulin pe spate qi de o parte, insl,atita timp cit a fost observat[, ea nu ;i-a miqcat coatele ;i miinile ln mod.ul obi;-nuit. Treptat, acest obicei a disp[,rut, si acum, cind. fata a dep[ryit pulin vi_rsta
de patru ani, e'a tlu mai este vhzuth aclionind in acest fel. Se pare ci, tat[l di,une-ori din umeri, mai ales cinrl discut5, cu cineva I este insil extrem d.e pulinprobabil ca fiica sa s5,-l fi imitat la o virst[ atit de fragedf, deoarece, _dup5, 9umobserv[, profesorul, nu ar fi fost posibil ca ea sd fi vilzul' des acest gest la tatll ei.De altfel, clac[, acest gest ar fi fost d.obindit prin imitalier ilu este protrabil s5, fifost intrerupt d,e acest copil atit d.e curind, in mod spontan, $i, dupI, cumvom vedea indata,, de cittre un at cloilea copil, cu toate cd, t'athl incir, mai locuiacu familia sa. Se poate ad.5,uga c[ aceasti, feti!6 semfl,na,laftzionomie, cu buniculei parizian intr-un mod. a,proape absurd. Ea prezint5, d"e asemenea o alt[ asemzi-
rraie foartc-' curioasir, cu acest bunic, anume cd, are un tic ciuclat. Atunci clnd.
vrea cu nerrLbd.are cevA, ili intincle minu,ta ryi iqi freacd, rerpedcr prllicarul dtr
arritf,tor ryi de d.egetul mijlociu ; or, acerla;i tic este frecvent executat, in imprejurlrisimilare, de cfltre bunicul ei.
A d.oua fiicir a acestui domn did.ea de asemenea, din umeri lnainte t1c :r
avea 18 luni, iar ulterior a piertlut acest obicei. Este, fir5, incloial[, posibil ca,
ea sd, fi imitat pe sora mai mare, insi a continuat acest obicei d.up5, ce sora eiil pierduse. La fnceput ea semd,na mai pu,tin cu bunicul ei parizian d"ecit sora eila aceearyi virst[,; acum ins5, ii seamS,ni mai mult. Ea practicS, chiar pinX, inprezentacest obicei curios ;i, atunci cincl cere c€v&r neri,bd5,toare, ili freac[, policarul cle
primele d,oud, degete.- in acest din urm d, caz arrem un bun exemplu, ca ryi cele date intr-un capitolanterior, al ered.itd,fii unui tic sau a unui gest, deoarece presupun c5, nimeni nu Ya
atribui simplei coincidenle un obicei atit de ciucla,t, comun bunicului ryi ct-']ot'
doul, nepoatt', care nu l-au vd'zttt, niciodatd,.Examinind. toa,te imprejuririle in legi,turd, cu faptul cti, ace;ti cclpii tli"ttlt'art
din umeri, nu incape indoialfl c5, e'i au mo$tenit obiceiul c1e la strir,ntoryii lorfrancczi,deryi nu aveau decit un ,qfert din singe francez in vinele lor ryi bunicul lor nucl5,dea d"eseori din umeri. Cu toate c5, faptul este interesant, nu pare prea neobi;-nuit ca acepti copii sd, fi dobindit prin morytenire un obicei in frageda lor tinerele'ca apoi s5,-t fi intrerupt, cleoarece la multe specii de animale se intimplir aclesea
ca anumite caractere sa fie pistrate de'cd,tre pui un anumit titu1.r, iitl ap,i.rif ie pierdute.
Deoarece cindva mi-a p[rut foarte pulin probabil ca un gest atit de con]-plex ca clarea din umeri;i mirycririle care o intov5,rd,ryesc s[ fie innd,scute, am doritsn st,allilt'sct rlacir, I.iaul'il l}'itlgrn:rn, ourbir,;i surtlii, cztrre nu ar fi putut inv5,!aacest obicei prin irnita,tit', il practicfl. Si am aflat pritl dr. Inues, de la o doamtlit
l,i-r4 NEA,IUTO}i]\ Ii!:
care o avusese in grijd, in ultimul tirnp, cL realmente ea dii, dirr urnet'i, isi iutoarcecoatele spre interior qi i;i ridicd, sprincenr'le intc cmai ca ;i alte pel'soane in aceleapiimprejurdri. Am dorit cle asemenea foarte nrult s5, aflu dac[ acest gest este prac-ticat de diferitele rase umane, mai ales de cele oar{r nu au venit mult in contactcu europenii. Vom ved.ea c5, erle ac{icneazd, in acest ft,l I se par€'insl cil acest gesteste uneori limitat la simpla ridicare sau dare din umeri, firr5, celelalte mi;c[,ri.
Dl. Sco tt a vd'zut frecvent acest ges b la beng alezir ryi rlhalgarii (ace rytia dinurm5, constituind o rasd distinct5,) care lucreazil la Gr[dina botanicS, din Calcutta,cind. declarau, de exemFlu, cL nu puteau t-'xccuta o oar€care lucrare, cum ar firidicarea unei greutd,li mari. El a clrdonat unui ben.g:rlc z sil f e ca!5re intr-unarbore inalt I acesta ins[, dind clin umeri ;i cli,tininrl latc'ral cl-in c&pr a spus cd,nu poate. Cunoscincl cd, omul cra leneq, dl. Scott, s-a gindit cil putea, ;i a insistatsd, incerce. Acesta s-a ing[,lbenit la fald, bra,tele i-au chzut in li,turi, gura ryi ochiiii erau larg deschiryi qi, examinind dirr nou arborele, s-zr, uitat cu dispre! la dl.Scott, a dat din umeri, ;i-a intors coatele, ;i-a intins rniinilt'dcs:chise qi, cu citevascuturi,ri laterale rapide ale eapului, $i-a declarat incapacitatea. DI. Erskinea td'zut' d.e asemenea indigenii din fndia dind din umeri, insl nicicdat[, nu a obser-vat coatele intoarse atit de mult spre interior ca, la noi I ryi, in timp ce d.au dinumeri, ei i;i pun uneori miiu.ile neincruci;ate pe piept.
La malaiezii sd,lbatici tlin int;eriorul penirrsuki llalacca ryi In, bugi;i (rnalaieziveritabili, cu toate cit, r'orb{'so o atl,[ limbil), tll. Gcach a virzut uclesea act,st gest,.Prcsupun cL el estc cttnrplt't, rlt'oiu'('(',('r lrispurrzincl lll intrebarea m(,i1, pt'ntlutlescrierea rniryctirilor urrtt'rilor, llra,ft'lcir', rniinilol si 1't,tt'i, dl. GcacJr obslel.i'a cii,,gt'st;ul este executat intr-un stil frum(;s". Arrr picrrlut un extrils rlin [descriel'(,fl, 1
unei c5,li,torii rytiin,tifice, in caro datul tlirr umcri I:r, unii inr'ligeni (micronezit,rri)din arhipelagul Caroline din Oceanul Pacific cra dcscris bint'. Ciipitanul Speerlyrn5, informeazd, ci abisinienii dau din umeri, insir, nu intr[ in clctalii. D-na As:r,Gray a vrazut' un tS,lmaci arab aelionind exact oun] cster d.escris in chestiorr.arulmeu atunci cind un domn b5,trin, tle care se ocupa, a refuzat sd, meargl in dirccliajust5,, care ii fusese indicat[,.
D]. Washington Mzr,tthews, itt ]cgilturir, r,ri triburilc siilbatice r1e indienitlin p5rlile de vest ale Statclor Unite spune: ,,'[n citeva oca,zii am descoperitttA,meni dind uf or din umeri pentrll a se scuza, irrsl, nu arn a,sistat ]il restul clernon-stra!,itri pe ca,re o dcscrieli". Il'rttz l{iiller mii inforrrr(,il zit clit in Prrazilia a vir,zut nt'-gri dind din umeri I ('stcr f['lri indoialir, posibil (,a, sil fi invtifzr,t s-o facir, irnitirxlpe portughczi. D-na Barber rnt A vi,zut rr.icir;t1ati'l arrt st gcst Ia cafrii din Afric:r,tlc sud ; judecind dupii, ri,spunsul siiu, Gaika nici nrircrtr nu a priceput la c(r sot'tft'r'era descrierrea m('a, Dl. Srvinhoe, de asent(nea, st'indr;it,rytei in privin,ta chint,-zr7or, ins5, i-a vd,zut, in imprejurtiri in care noi aul du, clin umeri, apisinclu-$icotul drept de corp, ridicindu-Di sprincenele qi mina cu pahna indreplat[ cd,trepersoana cireia i se adreszru;i scuturind-o tlt'la rll'eapta la stin"ga. fn sfir,;it,in privinla australienilor, patru dintre inforrnatorii tnr,i rni-au r'[spuns printr-osimpli, negalie, iar unul priu.tr-o sirnpl[ rt'latA,re. Dl. Bunnett, care rtr :r,r'ut c,caziiexcelente de observalie la granilele coloniei Yictoria, imi rrispunrle de asemeneacu un,,du", actd,ngind cir, gt,stul este executat,,intr-un nt()(l mai stinjt'nit qi maipulin demonstrativ decit in cazvl naliunilor civilinalt". Acest f u,pt explie.i poatcei, gestul nu a fost observat de cfltre patrrr dint,r'r. infonrratorii ln('i"
RIDICAREA UMERILOR,
Aceste afirma,tii referitoare Ia europeni, hinclupi, lt triburile de munttr
din Inclia, la malaiezi, micronezieni, abisinieni, arabi, negri,la intlienii rlin Ame-lica de Nord Di, dupd, cit se pare, la australieni - mulli dintre aceqti incligenineavind. aproape nici un raport cu europenii _- sint suficiente pentru a ar5,ta
cd, datul din umc'ri, insolit in unele cazrtri de alter nri;ciri corespunzir'toaro, t'ste
un gest natural omului.Acest gest exprimd, o acliune neintentionati, sau inevitabill din partea
noastr1 sau una pe care n-o putem executa sau o acliune exc'cutatti de cltre o
altd, persoan* p.i*r. nu o putem impiedica. El este insolit de fo-rmule ca: ,,Nu-ivina*meat', ,,tmi este imposibil s5,-!i acord aceastd, favoare", ,,Trebuie sa-qi urmezedrumul, oo-l pot opri". batul din umeri exprimd, de asemenea rd,bd.are sau lipsavreunei intenlii c1e a rezista. De aici muqchii care ridiczi umerii sint uneori d-enu-
mi!i, dup5, cum am fost informat de un pictor, ,,muDchii rd,bd[rii". Evreul Shylockspune :
,,Signor Antotlio, adcsea,
Pentru banii 5i carnlta mca,
In plin Rialto tn-ai mustrat.Eu, totugi, dincl clin umeri,Cu rirbtlare aln srtPortat".
(\'cott!dtorul dirt 1'urc!iu, actttl I, sct'tta ii)
Sir (1. Ilt'll it pr('z('rrl,llt, la figuril irr rur"r,r'irne ual,ur':tl:i a, utttti (iIll (lill'('st' tllilnllpoi dc la un pericol tt'ribil ryi oare este pe punctul tlt'a, urla tlt' spa'itttit. lIl ('st'tt
,,,'1rr.,,r,'ntat cu urnerii ridicali pind, aproapo clct urechi, cc('a ct'inclicril, clar ct-I tltlrure nici un gincl de rezistenf [.
intrucit datul dirr. umeri inrplici, in general : ,,I{u pot face asta sau lfceeal',tot:r,stfel, printr-o mic5, moclificare, uneori el presupune: ,,Nu o voi facett. Tn
acest caz, mi;carea exprimi, o hotd,rire incd,p[,!inat[, de a nu ac!,iona'. Olmsteclrlescrie 15 cum un indiCn din Texas qi-a ini,l\at mult umerii atunci cind a fostilf6rmat cri un grup de oameni erau germani, $i nu americani, exprimind astft:lcL lu vrea sti aibfi, nimic d.e-a face cu ei. Se pot vedea copii bosumflali ryi inclp[-lirra,f,i cu anrbii umeri ridicali foarte sus I aceastd, mirycarg nu este insl asocitr'tir,
,,,, r,r'lela,lte ciaro insolcsc in general darea din umeri adervd,rat[. Dcrscriincl lll).
1,i1[r ca,ro el':r hotrilit sir, nu ct,deze clorinlei tatS,lui s[u, un excelent observaf,1l1' lti
spptro : ,,$i-a, blgir,t miinile aclinc in buzunare ryi ryi-a ridicat umerii pini Ia urt't'hi,(lccit a., 1'gplczcntil o bunir, avcrtizare c[,, orice s-ar intimpla, a,ceast5, st,incil se Ya
r.3st,crggli cle p(' baza ei neclintiti, de inc1at5, c€) Jack [iqi va schimba pii,rcrca I;i t,ir, orice mustrare in legd,tur5, cu acest subiect este total inutil5,". De intlatiice finl;i-a impus p[r'erea, ,,el si-a adus umerii in pozilia lor natura]6".
fiescmnarea, este rnanifestat5, uneori prin nriinile d.eschise puse una tleilsu-pra zllteia, pe partea inferioarl a corpului. Nu m-a$ fi gindit cd, acest mic gestir rnerita chiar o observalie fugitiv5,, daci, dr. \4/. Ogle nu m-ar fi informat cd'
l-a remarcat de cloui, sau trei ori la pacienlii si,i care se pregd,teau sd, fie operali
LL Attatontg aruI l'ltilosoplrtllt irJourney throtrgh 'I'cras"
Iixpre.sston, p. 166,
352.
ofp.
ro Dl. Oliphant. The Browrtlouss, vol. II, p. 206,
sub clrlroform. Ei nu rna,nifestau multf, fric[,, inszi p5,reau s5, declare prin aceastlpozitie a miinilor cf, s-au clecis si s-au resemnat in fala iner,"itabilului.
Ne putem intreba acum d"e ce, atunci cincl simt - d.acra doresc sau nu s5,-;iarate sentimentele - cd, nu pot sau nu rror sd, fac5, e,erra sau c5, nu pot rezistala ceva fii,cut cltr a1li;, oameni din toate p[,r!'ile lumii clau d.in umeri, adesea indoin-tlu-ryi in a,cela;i timp coatele, ari,tindu-ryi palmele cu degetele intinse, aruncindu-;icapul pulin de o parte, ridicindu-;i sprincenele pi deschizinclu-rsi gura. Acestest[ri sufleteryti fie c[, sint numai pasive, fie cd, arat[, o hotd,rire de a nu acliona.Nici una clintre miqcfi,ri]e de mai sus nu este cituqi de pulin folositoare. I{u m5,indoiesc c[, explicalia se g5,seqte in principiul antitezei inconqtiente. Aici, acestprincipiu pare si, intre in joc tot atit d.e clar ca in cazul unui ciine care, atuncicind" sc-' simte furios, adopti, atitudinea de atac qi cautd, sd, pard, teribil duqmanuluis5,u; ins[, de indat5, ce simte afecliune, corpul intreg ia o atitud.ine direct opusi,,cu toate c5, aceasta nu ii este cle nici un folos direct.
S5, se observe cum o persoand, inclignat5,, care se revolt5, de vreo nedrep-tate la care nu vrea s5, se supund,, i$i line capul d.rept in sus, i$i ridici, umerii qiiqi umflei pieptul. Adesea iqi stringe pumnii;i iqi pune unul sau ambele bralein pozilia corespunz5,toarc de atac sau ap[,rarer cr muqch.ii membrelor rigizi.I,la se incruntzi, ad.ic5, i;i contractzi ;i coboarl sprincenele, $i, fiind hotd,rit5,, itsiinchide gura. Acliunilo li atitud.inea unui om neajutorat, in toate aceste privinte.sint exact contrare. fn pla,n;a VI ne putem inchipui c[, una dintre figurile dinstinga tocrnai a, sprls : ,,I)e ce m5, insulti ?", iar alta din dreapta a ri,spuns :
,,N-ant avut rea,lmente incotro". Omul neajutorat iqi contract5, incongtient mutschiifnrntii, ca,re sint in antagonism cu cei e,are provoaci, incruntarea, ryi astfel iliridicl sprinct'nele I in acelaryi timp, el destinde mu;chii d.e la guril, a;a incitrnanclibula se lasi, in jos. Antlteza este completi", in fiecare detaliu nu numai Iarniryci,rile trlsd,turilor fetei, ci ;i Ia pozr1a membrelor ryi la atitudinea intreguluicorp, dupi cum se poate vedea din planqa al[,turat5,. Intrucit neajutoratul qia'pologetul doresc adesea si,-qi arate starea psihic5,, ei aclioneazd, atunci in modb5,t[tor ]a ochi si clemonstrativ.
in conformitate cu faptul c5. punerea miinilor in qolcluri ryi stringerea pum-rdlor nu sint cituqi de pu,tin gesturi unanime la oameni de toate rasele at'uncicincl sint indignafi li gata s5,-;i atace duqmanul, tot aqa se pare ci, o stare psihicd,cle neajutorare sau apologet5, se manifestI, in multe p5,r!i ale lumii printr-o sim-plif d:r,ro tlin urnt'ri, fir,r'ii, sii fie irrtoarse coatelo spre interior ryi f5,ri, sri fio d.eschiserniinile. Ornul sau copilul care cste inciipl,finat sau resemnat la o mare nenorocircrln rfre in nici unul din aceste dou6, cazuri vreo intc.nlie de a rezista prin mijloacea,ctive;i i;i exprimir, acc'asti stare psihicS, !'inindu-si numai umerii ridicali saueste posibil ca el s[,-;i incruciryeze bralele pe piept.
Semne d,e afirm,ali,e s&u &probare gi, d,e negali,e sa,'t(, d,eaaproba,t'e: d,area d'incctTt ;i, scutu,rarea, c&p'trlui.' - Eram curios s5, stabilesc in ce misurd, semnele folo-site d"e noi pentru afirmafie ;i negalie sint generale in toati lumea. Aceste semneexprim5, rle fapt, intr-o oarecare m5,sur5,, sentimentele noastre : o d.are verticald,clin cap atunci cind sintem de acord cu ceyar uil suris c5,tre copiii noqtri cind leaprob[,m purta,rr'a, szl,u o scuturATe la,teral5, a, capului, incnrntind"u-ne, cind deza-probilnr. LrL -sugrr,cli, prirnul act, tlc negalo ('sttr rt,fuzul hrant'i; r-t,n] ollst'rvat derepetnte ori la, proprii rnei copii cil, fAc aceasta retrri,gindu-ryi lateral capul cle la,
r57
sin sau de l:r, orice li se ofer[ intr-o lingur6. Atunci cind accepti, hrana ;i o ia,uin gurd,, ei inclini, capul inainte. De cincl am f[cut aceste observalii, am aflatc5, la aceeaqi concluzie a ajuns qi Charma 1?. lleritS, notat c[, in acceptare'a ryiIuarea de hran5, nu are loc decit o singur5, miqcare inainte ;i ci, o singurri clar,edin cap implic[, afirmatie. Pe de alt5, parte, refuzind h.rana,, rrlai a]es dac[, ]i seimpune, adesea copiii iqi mi;c5, capul de mai multe ori dintr-o parte intr-alta, tot a;acum facem noi dincl din cap la negatie. De altfel, in cazal refuzului, nu rArc'oricapul este d,at inapoi sau gura este inchis6, arya incit aceste mi;clri ar putrracle asemenea servi ca semne de nega,tie. Dl. rWedgwood observd, asupra acestuisubiect 18 cil, ,,atunci cind se folosegte vocea cu dinlii sau buzeler strinse, seproduce sunetul literei n sau m,. De aici putem explica folosirea particulei n(ipentru a desemna negalie ryi, posibil, d,e asemenea particula grec€asc[, vtt in acc-Iaqi sens".
Ci aceste semne sint inn[scute sau instinctive, cel pulin la anglo-saxoni,este dovedit ca foarte probabil de cd,tre Laura Bridgman, oarbi, si surclit, ,,car(.intovfrfiryeqte in mod constant d,a-ul s5,u cu datul din cap afirmativ, obiqnuit,qr nu-ul si,u cu scuturarea negativi, a capului". Daci cll. Lieber nu nr. fi afirmatcontrariul le, mi-ary fi inchipuit cI aceste gesturi ar fi putut fi dobinclite sauinv[late de ea, avind in vedc're simlul ei tactil uimitor .si p('rc('p('r.r,a fin:i, a miry-cLrilor altora. Dintre icliolii microcefali, eare sint a$a de degenenlji, incit rruinva],ti nicioda,tii s[, vorbcascir,, a fost ck'scris unu] d.c. ci,trc Vogt zo llspuuzind,atunt,i cind cra intleb:rt d:teil lttAi vt'ea mincare sau briuturir, prin irrclinarea s?l,ltscuturart'a capului. in tlisertaf,i:l su remaro?lbitil asuprit crhieir!iei sulclomu,tilor.,precunl ryi a, cttpiilor ridicati nuniai cu uu gr'nc1 tle:rsupru icliot ici, Srrhnlal ,t pt'?-fillpune t,ir ei pot irrtotdeauna atit sii, fac[,, cit ;i sil in!,elt,ag:i ,.r('1]rtl(,1(, obi;nuit,ede afirmafie ryi negalie 21.
Toturyi, dae[, examin5,m diferitele rase de oameni, aceste semne nu sintzr,tit clt-'unanim folosite, dup5, cum m-a$ fi aqteptat;ele parprea generale pentrua fi considerate ca fiind cu totul convenlionale sau artificiale. fnformatorii meiafirmti c5, ambele semne sint folosite de malarezt) cle indigenii rlin Ceylon, de chi-nezi, de negrii de pe coasta Guineii, duph, Gaika, de ce.frii din Africa der sud,cu toate cd, d -na Barber nu a vdzut ca aceste din urmi, popoare si, folo,.seaslerimirycarea lateral5, a capului ca o nega,tie. in privinfa, australienilor, ryaptc obser,-vatori sirrt cle acorcl eir ei dau clirr cap Ia afirmafie, iar cinci sint de acord asupr^irrrti;cirrii latt'ralt' Ia n.egzrtie, insotitl sau nu cle vreun cuvirrt; dl. I)yson lra(i]lltl A vtizut insit, nici<;tLltli acest din urmil st'nln in Queenslancl, iar rll. llulnl('r.sputx't,ti in'fa,r'a lui Gipp negatia estt'exprimatl plin a,runcar€a capului pufin pe spAtt,;i scoAtot'ea limbii. La extremitatea de nord" a ccntinentului aproape de strim-toarea 'Iorres, atunci cind emit o negalie, indigenii ,ril iqi scuturi, capul", oi,finincl in sus mina dreapt[, o scuturd,, intorcind-o pe jum5,tate in ju" qi iar5,qiirrapoi rle douti,, trei ori" 22. Aruncarea, innpoi a capului cu un clonelnit clin lirnbi,
17 1:s.srrr sttr Ir: LLttrgu11t,. e rl. lr 2-a, 18lti. SitrL {oartcirrrlaLolat tl-rci \\'erlgu'oorl pcntru faptul cri rni-a dataceastir infot'nratie, cll ltn extras din ltrr.riirt,.
18 Orr llte Orittirt ol' LttrtrlLrt uTc, l Sti(i, p. g l .
. !!t Otr llrc Vot:,,t1 Sorrnrls o!' I.ctrtru Ilrirlqntun, .,SrrriLh-
sonian Contributions", 18J1, vol. II, 1r. 1 l.20 llimoire sur les ]Iicrocdphales, 1867, p. 27.21 (lilrrt de Tylor', Reseorches into the Eerlu flis{oru of
XIaril;intl, ed. rr 2-rr. 1870, p. 3.\.23 I)I, J. B. .Inltes, Lelters urtd Erltucls el-c., 1871,p. 248"
pitre sir, fie folositir, drept neg:rfie clt'grecii moderrri ryi cle turci, acrcst dinurmii pt,lror'crprirninrl pe da printr-o miDcare ca, cea folositl de noi cincl ne scuturd,m capnl 23.
Dupi'r, culn mir, informeazzi cir,pitanul Speedy, abisinienii exprirnil nega!,ia smun-cinclu-;i capul spl'{' untilrul drept, irnpreuni, cu un u,:or cloncir,nit, gurzl, fiindinchisir I afirmir!'izr, cste exprimatl aruncincl capul pe spa,te cu sprincenele liclicatept'ntnr o clip[,. Dup[, cum aflu cler la dr. Adolf Meyer', u,tunci cind tzr,galii dinLuzon al -\rhipelttgului Filipinelor spun ,,rla," iryi aruncI, cler asernenea capul pespa,ter. I)upr"r' r'ajahul Brooke, daiacii clin Borneo iryi exprirn[ afirmalia ridicindu-;isprincen{'le, ia,r' rregafia contractind"u-le ugor, impreunli cu o privire ca,racteristic[tlin cchi. Prof. ryi cl-na Asa Gray au conchis crri, la a,rabii rle pe Nil clarea d.in capca afirma!,ie es1,e rarzi, pe cinrl scuturarea capului ca negalie nu a fost niciodatifolositir ;i niei mircar nu era in!,elea,sd cle ci. La eschirnogi za datul din cap tnsearnnzida, tar o clipire dirr ochi mz. Neozeeland ezii ,,ridiel capul ,si b[,rbia in ]oc de a, daclin cap ca asentirnent" 25.
Dl. H. Erskine conohide, clin cercet[,ri f[cute rle europeni cu experien!5,Bi de unii indigeni culfi, cit la hinduli semnele de nfirma,tie ;i negalie variazd,-- datul ;i scuturatul lateral diu eap fiincl uneori folrrsite ca ;i cle noi I insd,nega,tia, est,(' t.xprimati, mai obisnuit prin aruncarea, bruscir, a capului pe spa,tesi pufin rle o parte, crl un clonc[nit rlin limb[. Nu-mi pot inchipui care poatefi inst'mnr"r,tatczl acestui cloncir,nit din limbri care :r frrst obscrvat la diferit,e' po-poare. Iin irrdigt'n cult :r, spus cii afirrnalia t,ste Atlt'sea rnanift,stelt,ri prin arulrcareirtrlt'pultri,spr'('slirr.glr. Anr lngat pc r1l. Scott sii se (.]cnpe irr nrrrrl spt'cia,l clt'ztct'stsrtbit'ct ryi rlup:i obscrl.a,tii lcpetate, r'1 cr(,(l(' ci, d:ltul r,'r'r'tical rlin ('ap nu ('stcfokrsit in rntid obistruit do intligeni ca ufirma{it,, dar cril capul t'stc rnai intii rl,lultorrt,1tt'sllirte fit'la dn.:r,pta, {i<. la stinga, ryi apoi rt'pezit oblic inu,irttt' rnrrniti o sirtguriitliltl,. lJrr obst'tvator rnai pufirr atcnt ar fi putut clt'r'crie poate ac('rtrstz"l mi;clrcca o scutura,rt lateral[. El afirmri cle asemcneA cli la nega,lie capul este linut clcobicei aprcap{' cLrept, in sus ;i scuturat d.e ma,i rnulte ori.
Dl. Bridges m[ informeaz5, cL oanrenii clin lara de Foc dau vertical diucap la afirmalic ryi il scuturl lateral la negalie. Dup[ dl. Washington Matthews,la indienii sirlbatici clin America de Nord datul si scutura,tul din cap au fost invir-latc clt' la europcni qi nu sint folosite in morl natural. Afirma!'ia o exprim?i, ,,descri-intl t,u rnina, (toate degetele fiincl indoite a,fa,rii, cle cel arir,tir,tor) o curbl in ios ;is1)t'('t'rt,t'r'ior: frt.|,ii,r1c'ccr'1r, 1lt'cirttl nega,t,iil t'ste t'xprirnatt-r, rnirytritrtl ntina, tlt'schisiispr'(' t'xl,r'r'ior, crr palrnil spre interior". Alti r)bscl'vzltrlri afit'tnii cL la lrct'r'itiintlicni, s(,mrlul rlt'a,filma,!it,r.stcridieart,a tk'gertului arirtltorin sus ;i apoi Iirsulc:tin ios arirtirrd. spr(' sol, sau scuturart'a miinii de la, fa!i, clrept inaintt' ; iar st'ntnttlr1"e negatit' este scuturzr,rea rlegetului sau a miinii intre'gi d.intr-o parte intr-alta 26.
I'n toat,e cazurile, rtcc'Astii, clin urm5, mirycare reprezint5, probabil scuturarca lat,c-ra,l[, a ctlplrlui. Se pat'e ci italienii irsi rni;cil la fe] dcgetul riclieat rle la dleuptir,la stin.ga clrept negaf,ie, riupir curn, r1e fzr,pt,;i uoi, en.glezii., o facem uneori.
In general, constat5,m o diversitate considerabil[ la sernnerle de afirrna!'itrryi nt'galie la tliferitele rase c1e oarneni. in privinla negaliei, c1ac5, admitem cti
eB F. I-icbcr', On lhe Vctcal Sounrls of Laura Rridqman, kind, ed. t 2-a, 1ft70, p. 53.
p. 11 : T1'lor, o7r. cil., p. 53. 26 Lrrblrock, 'l'lrt: Oriqitt of Cittili:rtfto,rt, 1.370, p. 27i.?a l)r'. I(irr9l, ,,1:-rlirrlrrrrgllr I'lril. .lorrlnal", 1815, p. 1113. 'l'ylot', o1t. t:il. p.3ll.Liebct' (o1;. r:it., p. l1) lace obselvalii2t'l'.'r'l,rr, ReseqrL'hes= into the linrltl Historg nf JIttrt- asupl'il negatici ll italicni.
SI NITGATIB
scuturarca d.egctului sau a mlinii dinl,r'-o parte intr-alta este sirnbolic[ miqc[riilaterale a capului ;i cir arrlncarea brusc5, pe spate a capului reprezintri una clinaeliunile practicate adesea cler copiii ntici pentru a refuza lruin[,, atunci t'xist,t-lrnare uniformitate in toati lunrca in cee,A ce privt'ryte scmnt'lt' rrcgafiei ryi putt'rtrved"ea cum au luat naqtere. Exeeptiilc ccle mai pronunlatc sirrt reprezentatc dearabi, eschimoryi, unele triburi australiene ;i clalacij. La accrytia din urmii, lnerun-tarea este semnul negaliei, iar la noi ineruntarea este adesea, insofit[ clt' scutu.-rare a laterald' a capului .
in privinla datului din eap ca afirmafie, exceptiile sint oarecum rnainumeroase, ;i anume la unii hintlu;i,la turci, abisinicni, clzriaci, tagali ;i neozeelan-dezi. Sprincenele ,sint uneori ridicate la afirmalie ;i, deoarece plecind capul inainteryi in jos o persoanir prive;te, natural, in sus la cel cui i se aclresrt'azia, oA va fisusceptibilir s5,-;i riclice sprineenele ;i acest sernn pcate sf, fi lrrat naqtcre in aeesl;fel ca o prescurtare. La neozeelanclezi, clc asem('nca, r'irlicalt a biu'bit'i ryi a capuhril:r, afirmalie rcprezintii poate o formi presctlr'tatli l, ridicirrii irr sus ll calrrrluitltrpir, ct' l-t-r mi;crt irurinte ;i irr ios.
C,il PI T)LU L AL XII -LnA
SURPRINDERE, MIRARE, FRIC,[,, GRO AZtr'
r,,,,",o,1l%'.lt:[, ilffi; TiHil:i,:1"1'"'i:i:1,;,1':'i:l;T:-l;:,il'i-;:il1rc,r piiruhti - Contraclin mugchiului platistnal - Dilatarcu pupilcrlot' - Gloazi -(loltclttzitr.
Daci, este bruscl ;i incordati, atenf,ia se transformfl, treptat, in surprittdcro,apoi in mirare, iar aceasta in uirnire incremenit5,. Aceastir din urmri starc' psihiczieste ind.eaproape inrudit[, cu groaza. Atenlia se manifestfl prin rid.icarea uloarila sprincenelor, $i, pe mf,,sur5, ce aceast5, stare spore$te, cler,'enind" mirare, ol('sint ridicate d.in ce ln ce mai mult, ia,r ochii qi gura slnt larg d.eschise.
R,idicarea sprincenelor este necesarfl, pentru ca ochii s5, se deschidir, repecle qi larg
ryi prod.uce cute transversale d.e-a clumezi;ul frunlii. Gradul in care ochii ;iguia sint cleschise corespund.e grad.ului cle surprind.ere resimlit I _
aceste mi;ciriirebuie insi coord.onate, cleoarece gura larg tleschisi, ryi sprlncenele numai pufinridicate au drept rezultat o strimb5,turi f[r5, sens, dupir cum a ar[tat tlr. I)uchentrclntr-1na clin fotografiile sale 1. Pe d"e altri parte, se poate veclea adesea o p('r-srranii care simUleazi, surprrza ridicinclu-;i numai sprincenele.
Dr. .Duchenne a piezentat o fotografie a unui bitrin cu spritleenele frlat'te
riclicate ;i arcuite, in rirma excitl,rii prin eurent galvanic a murychiului .frotttal,,1i cu gura voit clesehi,s5,. Fotografia exprim5 in mod foarte veridic surprintlert'A.Am aii,tat-o Ia 24 cle persoane fiirir, a c[a, nici o explicalie ryi numai una singurirnu a inleles d.e loe ce repr ezenta. O a d.oua perso:rn[ a riispuns spaiml r ce.ea, ce
n1 era d.eparte de aclevirr ; totu;i, ciliva clintre ceilat,ti au add,ugat la cuvintelesrrrprizf sau uimire epitetele d-e ingrozit, ialnic, dureros sau d.ezgustat.- Ochii ;i gura lirg d,eschise reprezint5, o expresie unanim recunoscutl ca cler
surprind.ere sau mirare. Astfel, Shakespeare spnne : ,,Am vdzut un fierar careing'hi1ea veptile rtnui croitor stind. cu gura deschisf,," (K-1ng ,Ioh'n, actul I\r, scena2).qi, Aei asemenea, ,,holbindu-se unul la altul, prirea ei li se rup aproape orbitclt'1
| ,lItit:unisme de Ia Pltysi,rtorttil Iltrrttairtrr, llllltttrt, 'l li[i2, p. 42.
162 SURPRINDERE
se vedea vorbire in mulenia lor, cuvinte in chiar gesturile lor ; aveau aenrl (.il
;i cincl ar fi auzit de o lume distrus5," (VTinter)s Tale, actul V, scena, 2).fnformatorii mei imi rtispund. cu o uniformitate rernarcabilli ln act'lir.*i
s(rJts in privinfa diferitelor rase tle 62^eni, miqci,rile cte mai sus a,le trrisirturilol[fel,ei] fiind adesea insolite d.e anumite gesturi qi sune.te, care vor fi de.scrisr,indat5,. I)oisprezece observatori din diferite pdrli ale Australiei sint c1e acorclasupra acestei chestiuni. Dl. ,Winwood.e Read.e a observat aceast5, expresie lanegrii de pe coasta Guineii. $eful Gaika qi allii au rispuns da la intrebareamea in privin,ta cafrilor din Africa de sucl, dupd, cum au fi,cut-o allii in moclcategoric in privinla abisinienilor, ceylonezllor, chinezilor, fuegienilor, diferitelor'triburi norcl-americane qi neozeeland.ezilor. In privinla acestora d.in urmi, c1l.
Stack afirm5 e5, aceastS, expresie se vede mai clar la anumili indivizi decit lrr alfii.cu toate czi toli se strd,d.uiesc, pe cit po,sibil, sd-qi ascundli sentimentele. RajahulBrool<e spune ci, daiacii din Borneo iryi cleschid larg ochii atunei olnd" sint rnirafi,aclesea scuturindu-qi capul dint,r-o parte intr-alta;i lovind.u-se pe piept. Dl. Scot,tm5, informeazd, c5, rnuncitorilor de la Grd,clina botanicfl din Calcutta li se interzice'formal de a fuma I adesea ei calci, 1ns5 acest ordin $i, atunci clnd sint bruscsurprinryi fumind, deschid rnai intii larg ochii ;i gura. Ei dau apoi ad"esea uqord.in urneri, inlelegind. ci, descoperirea este inevitabil6, sau se lncruntd, qi lovesccu piciorul de pi,mint de necaz. Curind lqi revin d.in surpindere qi iqi manifestiro fric6 abject5, prin rerlaxarea tuturor mugchilor : capul parc5, li se cufundd, intreumeri, ochii 15,sa!i le umbld, incoace qi lncolo qi implor5, iertare.
Dl. Stuart, binecunoscutul explorator australian, a prezentat 2 o descrieleremarcabild a uimirii incremenite insolite de spaimd, la un indigen care nu rnaivd,zuse niciodat[, un om pe cal. I)1. Stuart s-a apropiat pe nev5,zute qi l-a strigatde la o micd, distan!6. ,,Bl s-a intors qi m-a vdntt'; nu gtiu ce qi-a inchipuit, insirnu am observat niciodatl, o expresie mai bun5, a fricii ;i mirflrii. Std,tea incapabilrle a-qi miqca vreun membru, lintuit locului, cu gura rleschisf qi ochii holbali. . .
A rimas nerniqcat pind, ce negrul nostru s-a apropiat la ci{iva metri c1e el, cinrlbrusc, aruncindu-qi jos bumerangurile, a sf,,rit intr-un tufi; de mulga clt de susa fost in stare". El nu a putut vorbi qi nu a rd,spuns nici un cuvint la intrebiirilcnegrului, lnsi,, tremurind" din cap pinn,in picioare, ,,ne-a ficut semn s[, nc irr-depilrti,m".
Cir, splincenele sint ridicate dintr-un impuls inni,scut sau instinctiv poatt'fi declus din faptul c5 Laura Bridgman ac,tiona in acest fel atunci cind ()1'l
Irrilati,, dupd, cum am fost asigurat d.e doamna cale o lngrijise recent. I)eoareet'sulpriza este provocatd de ceva nearyteptat sau necunoscut, noi clorint, atuncicirrd sintem surprinqi, si, cunoa;tem carrza clt rnai repede posibil ;i ea urmarc)ne cleschidern tleplin ochii: e$& inclt cimpul viz:ual si, se mi-rteascd,, iar globii oclt-lari sd, se poati, mi;ea, ugor in orice direclie. Aceasta cu gr€u poate insd, explicaridicarea atit de consiclerabil5, a sprincenelor in acest ea'z ryi privirea fixi, ;isperiati,. Cred c5, explicalia rezidd, in imposibilitatea d.e a cleschide ochii cu marerepeziciune numai ridicind. pleoapele superioare. Pentru a realiza, aceasta, sprin-cenele trebuie ridicate in mo cl energic. Oricine va incerca "s5,-ryi deschidd, ochiicit mai repecle posibil in fala oglinzii va constata c[' ac!,iorrea,zir, in acest fel ; ridi-
J 'l'he I'olgolot l,'erus Letter, Ilelbourtrc, dccetnbt'ic 181-r8, 1r. 2.
s(rfiPiirNt)t'lllR t 0:i
ulr'(,a ('n('l'gicir"L a splirxi(,rrcrlor cleschicle ochii atit tle lzrt'g, incit ace'rytia st-r ho1-brar:ir, ulbul f iinrl expus rle' jur inrprejurul irisului. De altfel, ridicarea, spi'in-celu'lol constituit' llrl avarrtaj pentnr privirea in sus, intrrtcit, atita, timp r.it,sint, cobolitt', {'lr' rr(, irnpietlicir, \'ctlcrea in aceasti, d,irc'clie. Sil' 0. Ilell rlir 3 orlor-rldir t'ulirrusi il lolului jucut de sprincene la tleschirlereA pleoapt'lot'. La lllrorn bt'a1; tur'1,ir., 1,ot'i rrrulchii sint n'laxa!,i fi, in consecin!ii,, pleoapelt'sint cirzut,r',l:t fel (rlr ltrurci t'inri tlot'tttint. I)t'ntrn ?r contracata aceastri tend"infir,, lrr'!ir.ulisi lirIit'ir sprir)('('rx'](', oe('il r't' ii rlir un at't'nedumerit, rirlicol, drtpii cur]I ('st(' birrtr'(IIJI'('|zetttrrt iittl'-uttul dirr (lt's,r,n(,lr'lui IIogaltlt. O datti (i('obiceiul r1o a, r'irlirlrspt'irrt,t'rr('l('A ft;s1 rlobindit pentt"rr u r-crlea, cit mai repede posillil lrr jurul rxrsl,r'llorni;clrt't':r r"rr det,ulgi' prirr {tit'trt, lrsocia,tiei ori cle eite ori rcsirntint lnilal'(,,, rlirrorit't't'arrzii, chiirr' ltlunci cilrrl auzirn.l urr sunet brusc slru tlintr-o idcr'.
Lir p(rlsoilri(':rrlultc, littrnci cinrl se rirlitrir sprincencl{r, irrtlc'aga fnrrrlr,s('iirt,r'r'1t'$te rrnrlt, irr liuii l,t'arrs\-t'l', i1ls I ln copii ittsri, a,ceasta so futtimplil rurrrlriirrtr-urr gr:trl r'ctlus. ('ul,t'lt'rrterg irr lirtii coneentrice cu fieerrt sprinceanii ;i sirrllxrrliirl r,orrfhrertl'e lu rnijlac..Elt. siut foarte caracterist,ice expresici tle surplil)rl('rr,,.ti tnit'lrlt'. 0ind ('st(' r'itlit':rtl-r, fit't'at't' spritrct'an[, tlevirrt', rlupir olull ollsclr":i l)ri-rrlt('init'4, titr it,s('In{'n('?i truti itrt'uitit dcci1, ora inititttt'.
]l.ol,ivul pt'tt1r'u clrr('gul'i.r csttr destrhisil ttuttci cirll s(,r'esirnlt,rrrit'lrt't'trstr'o problcrru'r trtult tttrri t,ttrrrylt'ri;li st) par('trir, rwti rnultt'(,:tnzo (,ol11 r'illrrit'la ('x{'('lrlatt'a a('('s1('i rtti;t'irli. '\tlest'a s-rr prcsupus 5 cri in arrest 1't'l sinttul lruzrrlrrirlevittt' ttI:r'i rrcut,; rrnl r;b.s('l'\'irt ittsti, pr'r'soru)(' itscult,itrtl cu atcn.Jit' llll zgorrro1Iurittst'ttulttt', a t,lit'ui tttt,ut'ii, si sursit le cunorstt'an pt.rft'ct tle bine, si t,1o tnr fi-:rrr111'pr,lrltis gttra. I)t'a(i('(':r trti-lrtn irrchipuit citrth.a cti gurt dcschisir ll prrtt'a, ljrrr:rirr. l tlistinge tlirt'ctja cle utrclt' pornegto sunetul, oft'r'inrl un all, t.irrral pt'rr.fluint't':lt't'[r lui in nt't'cht' prin t,t'ompa, lui Dustache. Dr. W. Oglt' 6 a fost insir, lrtil;tlt' u,ttraltil, irrcit rr corrsultltt ct'le mai bune ;i recente autoritfi,ti asupla furrr,t it'i1,r'tttttpt'i lni Eustachc ;i ltl-a infornrat, cri in morl aproape conclnrlt,nt ac('lsllrt'li,rnitu' irrt'hisit, ('rl e\oep!,ia nunuri a, dura,tei :rctnlui dc inghitilt', ryi cir la pcl'soilli('Ia (illr(' 1t'ompa lirrttittt' rinollnal deschisir, simf,ul attzului, in (i(,('a, c(' llrir"t'stt'slllx'tt'1(r ('xt(rl'ioiu'(', lnl (rst('rritu;i dc pulitt:lrut'liolrtt, ci din cotrt,ra, (',u,1,('slirlril,
lrriIt l'apt;ttl cit zgornott'1e r:cspiratorii devin rnult ntai distincte. T)acir r,(, ir;uz:illn c('AS in" gurt'r, iri u;a, ft'l incit sil nu atingir, rnarginile ei1 tic[i11l sc u,urlt' rrurllttuti pu{in cllll'rlecil, tl:tcir ('ste tinut llfaril din gur[. f.,,tr, per,soat]o la ctu'(', dirr(illtlzA bolii sau a unt'i ritccli, trornpil lui Itrustache este permancnt sau tt'rnpullr'irrclris[, sim,tul auzului est€' vii,ttirnat I aceasta se poate irrsir, expliea prin faptul r,is() acuntulcazit mucozitlfi in interiorul trompei ;i se impiedicti astfel cireula!iiraelului. Putern de aceca, tlecluce c[, gura nu este tinutii, cleschisi, sub influr,rrtu,st'ntinlentului cle mirarc crl scopul de a auzi snnetele nai rlistinet, cu to:rtt'(,{inlrjolit,atea snrzilr;r tin gura cleschisd,.
Orice cntolie bruseir, inclusiv mirarc'a, aecelcyeazh ac,tiunea, inirnii ;i crL t,lrrcspilt!,irt. I)upir, ctlllr obscrr'5, Gratiolct 7 ryi rlupl, cum mi se pare) ryi nlior rroi
' r) 'l natottttl ttrtrl ['hilosoltlttl oI Ii 'r'pressiort. p. 106' s Dr. ]luric de asenle.eu rri-a rrat i'fo.'arii c,l.(,a fItcnrtisrne rlc !a l'ltgsirtnotrtie IItttt'talne. albutn, P. 6. nr-arr rlrrs la aceeu;i conclrrzie, rlcrlrsli plr.{inl rlirr rrrlr{r-5 Vezi, rlc t'rt'lrr1tlu, rlr'. IrirltrliL ( 1l'zs.srlrscft aftlicltes rrria courplrratir.
sllslent der rlittrili urrd PluJsiolrtortril;, yl. [is). ('lr'(r ,ll'c <, ? l)e l(t Irltllstottrtmir. . ., l g(i5, l). 2:],1,r'\l)nncr'(: Ilrrrli ttsrrl)l,ir e\pt.(,sit,i rlr, srtllrt,izi,
l2 - c. 304
16.1 i\{IRARE
putem lespira acum mult mai liniqtit prin gura deschis5, d.eclt plin n5,ri. De aceea.atunci clnd" d.orim sd, ascultd,m atent vreun sunet, fie c5, ne oprim r5,suflarea.fie ci, rfsufld,m cit mai liniqtit posibil, deschizind. gnrll, ,;i tininrl in acelaqi tirnlrcorpul nemi,;eat. Unul clin fiii mei a, fost cleryteptat dc lrn zgonrol, noa,ptea irrimprejur[,ri care solicitd, in mod" firc'sc o nrare bI,gare d.e seamir, ryi tlupir, citevirninute el ryi-a d.at seama c5, gura ii er:a larg deschisl,. Atunci a devenit conrytierrtcra a d.eschis-o pentru a respira clt mai linirytit posibil. Aceast5, ipotez[ este intd,ritirde eazul contrar, care se intimpli, la ciiui. Cind. gifiie rlupir, efort pe o zi cir,lduroasi.rrn ciine respirh, zgomotos; dacd, ins[, atenJ,ia, ii t'st;r'brusc trezil;ir, el irnediat ciu-le;te urechiler pentru a, asculta, isi inchirlr, gul'il si rirsul'lir, lirriq1,il., c('(f:t e('poal,r'fflct'prin n[,ri.
Atunci clnd aten!,ia ne este cotreentra,tl, pentlu citva timp, cu tontfi serio-zit,atea, asupra vreunui obieet sau subiect, t;oatcr organeltr corpului slnt uitateryi neglijate t, $i, intrucit energia ner\r)a,si, ir fit'c[,r'ui indivir] cste cantital,iv lirni-t'atd,, pu!,in rlitt ell se l,ransmitt' ln orice palt,t' ll sistt'rmrhri, cu cxceptia aceleiacare ln nromentul rcspectiv este pusf in acliurre uxtg^icfl. L)e a,ceea, nlulli dintn'rrru;chi tincl sli se relaxeze, Di ftrlca se la,sri ln jos prin propi:r ci greut;irl,{'. Aeea,staexplic,ii, citdet'ca, flilcii ryi gurn, rleschisi, u, unrri om inrnlrnnrlit rle uirnirc;i poal;r'ryi Ilr t'tnot,ii mai pulin putet'rtice. Arn rt'r1rr1; :tcest lspect dconleco il gri,sesc lnrr'-gisl,nrt itt notele tnele a,supra copiilol frtlrrtrr rrtir,i, {rlrrrrr,i c.irrrl nll ('r'all 6prrit,rrroderat rle surtrlrinqi.
l\lai t'xistl irrcii, o e'a,tlzi, foa,t't,tr eficltrre or-r,J'(' facrr cit, gtrra sir, firr tlttscllrisl,a,l;rtnci t'ind" sintem mira!,i ryi mai ales t,incl sirrtem sruprinryi llrrisc. J'ul,eln inspiradin plin ;i adinc mult rnlr,i ugor prin gula la,rg rlcsrihisl, clercit prin nliri. Or, atuncicincl tresiirim la auzul'lteunui zgomot sau lt o veder() notrgtr,pta,tir,, aproape tolirnu;clrii corpului slnt jnvolunt;ar qi pcntru rnomcnt pu,li in rrct,iune puternici,,(,lr scoptrl tle a ne apiira sau a ne ind.epl,rta rapitl rkr perieolul pc ca-r(r de obiccriil itsoctt'Irl ciu oeva tteprevilzrLt,. Noi insri ne pregStim intotdt,iruna in mod. inconryti-t'lll, t[up:i, (1ul]I s-a cxplicat mai inainte, pt,rrtru orice tnaro efort;, inspirinrl rnai irrl,iiaclinc ryi tlin plin, iar apoi deschizind. gura. I)a,trii lltr rlrllr('azd, nici un efort qi 1,o1;
ttuli rit,ttrinerrt rnirA,ti, atunci lnceti,rn citva, t;irrrp de LU respira, s&u lespirfi,m cit;ttta,i f iniry1,it; posiltil, pentnr caficeare sururt silfjt, ntzil,clis1,ilr(:1,. J)e llst'nrenea, clarrilllt,r'nt,iir corrtittui sir, ne fie irrdelungrr,t ryi pul,enric a,llsorbi1,i,, 1,oli rnurychii rri s(lt'r,ltlrt'trz[r iit,t'fa,]ea, itferioi[r'ri, car() la itrtrrrpul, s-lt {1'glrlris lrrtrse, r'lt,rnirto coltoril,i,.Asl,ft'I, tnrti rnulte callze convcrg spr'(r a,ccclr;i mi,;clrn' ori rle cite orj se l'r,simt,clsurprindere, mirare sau uirnire.
Cu toate cil, atunci cind este astfel influen\atd,, gura ne este ln generaldeschisir, totuqi adesea buzele sint ugor luguiat'e. Acest fapt ne reaminteryte tlea'ceeaqi mi;care, rleryi intr-un grad mult mai put,crnic pronunlat, Ia cimpa,nzen,si rrranguta,n cind slnt mirafi. Deoareee o t'xpiratie puternieii, urmeazil, in mod"ttttt,ulal inspila!,iei adinci, care insolerytc prirnul serntiment do sur'lrllnderr, sperirrtii,,qi intruci{, lluzele sint aclesea, !,uguiate, so purrr eir divcrselt' srrr.rete ca,ro sint tle obiceiscoase atunci pot fi explicate. IJneori lnsir, se a,ud,c numai o expiralie puternic5,;astfel, cind. era uimil,ir,, Laura Bridgman isi lotunjea ryi i;i luguia buzele, deschidea,
E Vezi, asupra acestui srrlrieet, Cratiolel, op, cil., 1t.254.
1\{IRARE I tli)
grua qi respira puternic e. UnuI d.intre sunetele cele mai obiqnuite este un oh profund,,(rzr,ro: ctupl cum explica llelmholtz, ar d.ecurge in mod natural din faptul c[, guraeste rnoderat de deschis5,, iar buzele f,uguiate. Pe o noapte linirytitir, s-ttu lansatcitcv:r, r'achr'te rle pe l'asul ,,I3eagle" intr'-un golfule! din Tahiti perttru a amtlz:Ipe bit,rytina;i fi, de fiecare tlati, cind se lansa cite o rachet5,, str ftcea o t[,cerca,bsolr-rt5,, urrnata, insi, invariabil de un geami,t profuntl de oh, caltr litsuna prirlt,ot golf'ul. Dl. Washington Matthews afirnrir, c5, indienii nord-antelicani ili exprtrnl,rnirareil printr-un geamd,t, iar, dupi, dl. Winrvoode Reade, negrii d"e pe coa,sta
rltr vest a, Africii i;i fuguiazi, buzt'le ,si scttt un sunet ca he'i, ltei,. T)ach gura nueste larg rleschisii, pe cind buzele sirrt considt'rabil luguiate, se produce un stttttrl;
srrl'lu,t, quicrat sau fluierat. Dl. Il. I3rough Smyth mL inforntt'ttzit, cii utr austlalia,ttrlin irrter.ionrl !,ir,rii a fost dus la teatru sir, vad.5 un acrobat tlindu-st-. repede tle-:tfur'r.beleacul i r,('l cl'a, tare' uimit ;i ;i-a luguiat buzc'le, fit,cincl cu gura un zgomol;(,il;i crind ar fi suflal, pentru a stinge ult chibrit,". Dup[ dl. I3ulmer, cind sirttsur,pr.in;i, australienii excla,mi, fu'rkd,,si perttru a face aceasta gura este luguitr,trigir ;i culrr ar urma si, fluiere". Noi, t'uropernii, adesc'a fluierfi,nr in semn d.e sllr'-printlt're I astfel, intr-un roman tecent 10 se sputlo: ,,Aici omul ili exprimir, tni-J.areu, ryi tlezaprobarea print,r-ntr fluielat prelungit". Dupii, olln] rnii, informeazlirll. I'lanst'l V[e'a,lej )larrzrncl cle plelul ridir,itt ul unui obiect, o fatir, de cirlru $i-ar.idir.irt sprilcelr,le fi a fluierat intclcrrrai cunl al face rul europeartt'. I)1.'$retlgu'otttlobsertit, czi asermenea sunt'ttr se pot scricr cu h,tt,'it,t si t'ltt serveso drt'pl, irt1,t'r'jt'c!,it'pt'tttt'rr surpriz[.
Dupir, al.ti trei observa,tori australit'nii iqi a,r:r,tti ad.esea mirarea printt'-ttlt{,i!iit clin virful limbii. lluropenii c1e asem€r}€il, ipi erxprirrti, nrintler u,lottl'r"L prirttt'-utrslnct asemd,ni,tor. Arn vd,zut ci,, atunci cirrcl treszirim, der,chidem bnrsc gulifz fi,rla,cir, set intimpla ca lirnba si, fie strins ap5,satir, de cerul gurii, retrager€ra ('i ll'ttr.t'iprotluce urr sunet de acest fel, care va zt,iunge sti exprirne surprindere.
S[ trecem la gesturilc corpului. O persoanil surprinsir, ili ridicli a(l(rii('tlpriirrilc clr'schjse r1llt deasupra, c,ttpului sau iUi indozr,ie bra,tele nunta,i pirrir 1:t
rrivplul obrazulni. Italmeler plnte sint indrept,nte sprcl persoana (i?lrc' pl'oYott,t,i,
irsesl, seltimcnt,, iar degctelc tintrte drepl, sint scparate. Acest gest ('st(r l'(itr)l'()-
zentat de ei,tre dl. Rejlancler in planqa VII, fig. f . in C'ina, oeu dt trt.i'tt,i"r' tt, luiJr(rolril,l'(lo c11, \tinci, doi rlintrc apostoli isi au rniinilc pe jumittute ridicirtt', t'xpt'i-rninrl cla,l, ptirnrcA. IJn observAtor ck' ineretlert' ttti-A, splls cir, ryi-a irttilnit, r'crrt'ltl
so1;iir, in imprcjurirri extrem de nearyteptat,t' : ,,Da a tresir,rit, ryi-rt, tlt'scltis foilt'tt'larg gur.a, ryi ochii ryi ;i-a riclicat ambele brale tleasupra, capului". Acum citivaa,ni am fost, surprins v[zind" mai mulli dintre copiii mc"i mici ocupa,ti cu ceva'
netlistinct pe sol ; ctistanla era ins5, prea mare pentru a-i intreba d"espre ce erilvorba. I)r' aceea mi-anr aruncat miinile, deschise cu degetele intinse deasupra'gapllli gi 6r' indat[ a,m clevenit con$tient de aceastS, acliune. Am a;teptat apoi,f[;5 a, scoate vreun cuvint, s[, vi,d daci, copiii inlelese'serli acest gt'st, si, pe cinrlvenoiuu fugintl spre mine, ei strigau: ,,Am v[,zuL cl'r, te rnirai c1e noi". Nu rytitr
rlasri acest gest este comun la d"iferitele rase umane, rleoarece am neglij:rt sit prtttintrc'6[ri ?lsppr.a acestli subiect. Cd, aeest gest este inn[,setrt sau ntt,tttritl se lrolt,ttr
0 Lieber, ort Ilrc ltotal Sottnrls ol Laura Rrirlqmun,
,,stttitltsottiatr (lonlrillttli{r6s", 181-r1, vol. II, p. i,ro lI/ende.rhohne, vol. I [, p. t)1.
MIRARE
rleduce tlin faptul cd, Laura Bridgman, atunci cincl era uluitd, ,,igi intindca'brtt,-
lele ;i iqi intorcea miinile in sus cu degetele intinse" u; $i, avincl in vedt^r'c r'i-r
scnt,irnentrrl cle surprindere cste ln general scurt, rtici ntt estt' ploba'bil cll ('lr sli, f iirrvri,tat acest gest prin sirn!,ul ei tactil asculit.
I-{uschke descrie rz uil. gest pulin diferit, insf totu;i inlrttlit, (irtt:('. tltrpi(rurn spuno el, cste ma,nifestat de unele persoane atunci cincl sint ttlirat,c. lJlt' sc
1in rh'ept, cu tri,sir,tnrile aqa cum a,u fost descrise mai sus, insfl ctr ltraft'lc tlt't'plt-
1i intinse sprc spate, degetele intinse fiinrl ritsfila,te. Nu am vi-tzut tticiod:r1,ti, rt(r('i.i,gest, I esl,o insli proba,bil cA, .[fusc-rh]ie sri a,ibli tlrepta,te, clt'ttnrectr tln llrit'tt'rt lL
inl,r.elta,t pe altcinevrl cum ryi-a,r exprilna o ltla,r() l)rinrr('si intt'tliat tct'a p('l'soltttir rrclo1l1,at, aceastli irtitnrline.
Clrecl cir, ecestcr gcsl,uri s() pot rrxplica Ite baza, pritrcipiuhii tttrt,itcz(i. Attrr,iizu1, ci, o per,\ioftnl inrlignal,ir, i;i l,inrr captrl tlrept in stls, i;i rirlicL tttttt'r'ii, iliscotrl,r'(,()ltole in lrlali,, rr,dese:r, isi inrrle;teazit, prrttrnii, s(f irtcnrntir, ryi ili ittchitk'.gltl.a, IX,cinrl lrlit,uclinea, nnlli orrt neajut,tlt'ir,1; trstcr contl'il,rti in fiecarc cliII il(r('s1,t'
rlr,fialii. Or, o pel'soanii, intr-o s1,[r,r'e psihieir, obi;truit,ri, nef[,cirrt1 nirnic;i tit'gitttlirr-rlrr-se l:r rrimi<r special, ili litre cle obieei br:tf,elt'a,tirtritttI t't'lttxltl,t,irr illur:ir (ill
rrriirrilo puf irr inrloite $i tlegel,ele imprt,unil,t,tr. l)e acet'A,, nti;critriltr cltl ridi(1itl'(' lrt'trrciiri, ln.rr1,r,lor', fie brilftrle itrll'egi, fie lntel-rlaf,t'le, tle tleschidert, lt, plulrttelol plal, si rit'r.tisl'ir'ir,t,c it rlc'gt't,clor s?nl, (1('tt,s('ntellefl,, rle inclrt'ptrl,n, n, bl'ill(^10r, inf;ittzitrrlu-l(r iil.)l'o
sllr1('(ru ttegett'lt,r'iislil'a1r', sirrt, in eornpletri:t,ttt;it,e'zit, fn!,it tlt,c('lt'ptislr'll1,c ittl,t'-trsl;iu'r, lrsilrirrit, tx,1rir,siit,ofl,r'o ;i sir11,, itt colrsecitt!,1-t, at1op1;ltl,tr tlc cIl,rt' o l)t'I'ioltltirrrir.rr,1ir,. Adesea, t,xistI, rlt, asenlen(,1r, o r[or:itrf ir, rlo a tl,l'["ll tt, sttrpt'itltk'l'(' irr trtoillrir,1ir,1,or. lt, grrlri, fi rrtilrrrliuile drr rryri fiui{ t\(f potrivesc bine ctl :.l,trt'i.1, s(,op. lrt'
l)clirt,c pulrc irrt,rebar'(,iI, rltr cc l,rebuie sii, sr'uurrrifesl,e sttt'pritttlercll ryi trtrttirti t,i1t't':t
,itt,, stir,r'i psihice prin nri;clri irr antitezri falli tle a,ltele. Acesl, prirreipiu rlll v:t l'i
irrsit prrs ?ri joc in iazul a,celor crnolii, ca groa,za,, lnarca buc,ut'it', sttfelirrl1,a sl,tt frrri:t,clr.r ,[,,,, iri rnor] na,l,urir,l la a,nuirrite lirrii rle acf,inne ryi prorltrc a,lltlttrilc ('ft'('1t'
rsrrl.)l.l cor'1nlni, tleoarcrce inl,reg sisternul este astfel a,ntretta,t, ;i tl,c('sl,(' t'tltol iisinl rlt ptr lr(ilult t,x.plitnatc astfel cu c,ea, nla,i tttatrl clitrital;e.
Ii.xistri lr,lt,e gestur.i neinsemnatrr exprirtrincl rnitat'c'1t,, pcttt,ttl clll'(' 1)ll lttl'ol'r,t.i rrirri o t'xlrlitrat;iefanume purl(,r'(,a, nriinii p('gurlt, silu trx' vl:('o plt,rl,tr a crlt'pttlrti.,\ccst;ir lr, fost uhserval, lil ruiit dc rnulto t'aso omenegti, incil; l't't'bttit'si lril'li {)
'rigino na,turald,. LIn u,ustra,lia,n s5,lba,tic a fost tlus intr-o otlttitr 1-rlinir, cl, lrir'1,ii
oi'ieialt., care l-au surprins grozav; el a strigat old,a, eld,c, clucinrlu-rsi tltlsul r.niirliispr,(, buze. D-na llarfler spitne cd, fingoeqii ryi cafrii iryi exprimit .uintirt'l-t, 1tt'ittl,r-oy,i,it.irc serioasi, qi, punindu-qi mina dreapt5, pe gur5,, spun cuvintul ttttr,'u'ts,,ci-l'l'c
ir,*pn,r1pi1 ,,minunatl'. Se pare ci, boqimanii 13 iryi duc miinile la git ryi iryi ttplt'rtcii,,.rrpul spre spate. Dl. lVinwood.e Reade a t,bscrvat cir, negrii cle p(' cottstn, tlt'r",,i'i, 1 lt"i"ii, atunci cind" sint uimifi, se bat cu pahna pcste gurti_, spuninr.l itr
rrrrtllrli tim1r: ,,Gura mi se lipeptett, aclicii, de miinile mele I t'l il a,fla1; cir, fl(r('sl :t
i,sf 1' gcsl,nl* lor' obi;nlit in asemenea oca,zii. Ci,pitanul Speecly mi, infcl'ttteazit,
1r J.it-lrcr, Ort lhe Vocril Sounds of Lnura Rritlgntan insl c[ expriutir frici combitratir cu nrirart'. Lc I]t'trit,,.ic., iltident, l). 7, referinclu-se de asenretiea (Lavalcl', l'ol. IX, P. 2{)l)) lrt
r.: I Itrsclrlit,, nIim[ces et pltgsiognotnice.s. , ., 1821, nriinile unui our mit'at, Ilc tlcscric] t'a l'iitlr'l tltsr'lrisrr'
:, rS. (iraliolcL (Dc ln I'ltgsionomie..., p. 255) prezintii 13 Ifusclrlta, oP, cil., p. 18.
il:.rr|ir rrrrrri ottr ln ae'r':tslir :rlilttrlittr', care lttir. inti pat'e
FIrTCA
(rii :rbisirtictrii i;i tluc rrrilt:r, lrr, fnrtrl,r,r'tt trrir,lrulr itt u,l'lrt'li. Itr sl'ir,*i1, tll. \Virslririgii'rrl\l:r1'1lu'u's :rl'irtnl"r, ciu serrttrtrl cotrverr!,io11i1l tle nrit'alt' ltr, trjllrrlilt' riillnli<,r' riirrlriir'{ik'(lr'\t'st; irlt'St:rtelor'.Llnitt,('st,(',,sir,-ryi punir, IX,gru'il, nritr.ir IX,.irrrrril:rt,irrlltisiL li, J'titrilx.[ ttcelstu, sil-ryi flplt'ce caprrl atlesea irrrlintc;i tulcoli li eiiitirrrt.illtt' i{rru tttot'tttir,it'li ioas("'. (':ttlitt la face aceea$i observa{it' {lt,splc rr,irr:r('ru'('t's{,1'apilslrtir, IX'gllrr"l, la, tnanrlarri si la tlte tril-luri de ind"ieni.
Ad,'mirn,!,ie. Nu rtrvcllr r1e splrs rlecit pu!irr rlespre accst subir ct. .\ririri-t'rr{iit <:ortslt"lr rlupir trit, s() pa,re, tlitt tritnirt':tslooiatS, (1rt o ()tur(,(tlr'(r lllticrctt;i url:rittt1, lrl rJ)robalii. (lintl ('st(, virr le,sirnlitri, ochii s(l deschirl lut'g', iirt'sllrittrrt,ltt'lt,sittl, t'irlit,:rlr', r:cltii se llrmiIx,azr"l,, itr loc de a, t'ritninc fl-rrir, erprcsit' (ill itr. tr:rzulsitnlrlci uiiliu'i, iut'gtrrir, in loc rlr, a, s(] rlt,scrhitlt'Ialg, i;t, intiirrlt, itrtr'-riu srrli:.
Illrirdt q)'()(r,;J[t,. - (ltrvirrtul ,,l'r'icti" 1rA,t'e sir, nr(' l ragil dilr c€](r:1, co a l):u'{'llrrrsc ;i t'sto peliculr)s 15, irtt' cel 1[1r groilzir, t1o l:l t,rt'rrturtr,tul olgilrr(,lot' \'o(,lr1o si:rl cot'llttltti. l'olos('s(r tur,'itrt,rtl groitza-l pclt,t'u fricrr, extlt:rttti, irrsi"r, urtii atrt'ot'i (1r'('([
t,it, t'l ilt 1t't'lrui lirrtit:r1' la, t,rtzut'i cill'(' privesc rna,i :r,k's imaginilfia. Iflir,lr ('st,('
;r(lcr('rr I)l'('(i(,(lrrliu rlo llililr'(.si ('s1,('itrt'ttrlilii ctr ea itr tnitsrrla itr (ia,t'e ruttllelt^ rirrr,!:r rlcsl r'1t1irro:r ittu'r'tiat,ir, il, sinr{rrrilr)r' \r('(lt,r'ii ryi rulzlrlui. iu alnllt'lr' (irt,ztu'i, g,urr,
;i orrhii sittl; lllg rlesc:hi;i ;i sprincutt'lrr lirlicu't,t'. I,lil, irrct'put,, r,rrnrrl s1x'riat s1i,I'lLrir sttflitt't'si rtt'ttti$(rllt c?u o statuie,,qau se ghemuie (1a, pt,ttl,rrr a, s(fip'l jrrslirtt,l it"r lt' ir, l'i r lltstt'\'a,1;.
Ittitttir, bl,tr, I'rr,Irir[ [i t'iolt'trt, afl, ilrcit pulpitil ryi Ioveryte in ct-rirste I t's1r'itrsi, 1'olrl'lc itrrloieluic rlacri atuncri lucrcazir, rnai eficicnt tlecil, r1e obicci pctrlr'rrir 1 r'irrrit,r, o I-)r'()vizicr rnlri lrrrr,r'(' rle singe spre toilte prirf ilc corpului, clcoa,t't'cr(,
;riclt'a lxilt's{,t' itnedial;, (il, irr tirnpul le;inului inr;ipieltt. 'I'otuli, lltuloart'it, piclii('slc rlrt,tot'lt1;:i, lrrt-rballil in trtlr,t'r'1lrt,rl('siur t'xclusiv, fa,pt'ului r,ii trenl,rul vrr,so-lrtrtlor'('ii1('irr1'lucn{lrt itt:r;l I't'I, itx,il; sri tleterrnitre, crotttla,c{,irl rnicilor art€'re alt'1liclii.('il lriclclr, oslrr fo:r,r't,e plrt,t'nlic influc,rr{,atir cle seutirnentei de fric[ irrtensir, \.crlolnrlitt rtrotlttl rrirttil,or';i itrt'rplicabil iu trartr 1r'a,nspilallia, rlpat'c) irneclilrt, rlirr crt,uzu t'i.Act'risli tr1'111l"spirtr,titr t'sttr ott lrt,it nttri l'()rna,rcabili, cn crit supraftr,flt este:lttittt,intil,i t't'trrr I rlo nit,i f i 1t't'trterlrl cir, 1;t'treccr o surloare rece, in l,irnp ce irr ntorl rrot'tnalgl:rru[r'lo strrlot'il)tr,t'(f sirrt pus(' ilr a{rtiuus a,tunci cinrl supraftlflr, ('sff irrcirlzitit.l)r' :rs('nl('rt(t:r, pir,r'rr1 rle Irrr pic'lo s(r zbirlcr$te, iar rnu;chii superlic,irlli 1rt'rnrlt'i,.irr lcqitru'ii olr itcliunea tnlburatti a, inimii, r't'spiralia, estt, nccelcruti-r. (llatrrlclt'srrljrrr,t'r' tt,1ir'tu'azi, irnpt'rfcet, gura se usuci'-L 16 si adesoa, se rlt'schicle ryi ,.lc' inr,ltidr'.Arrr ol):it'rvzl,t dtr tr,setnerrea rrir, la fricL ufoti,r'L existi, o tendin{ti puternicS, rle il crist,t.IJtrrrl tlirttle simltt,ontt'le cele rnai binei pronnnlate cste trernuratul trrturclr nrtrst,hi-Irr tror'llrrltriT o(r('1r, (i('rt,tlt'seit so vc'tle rtttti intii la, buze. I)irr ao€lrlstr"l, crauzit, ;i rlirr;rlir,ittrr rrst,ircirrrtii rurii, vo(ioA rzign;e;trr sarr tlcvinrr rreclar[, salr 1lou1,r' dispir,r't'irr,orrrlllo,1'. ()bstu,'1tu'i, stetoruntrlu,c co?nae, ti ,Dofr fuu,cibtts hatsi,t*
1l ..Nrrltlr .\rrrclican fuclians", ed. a 3-a, 1842, r'ol. I,l). I {i;.
l' I l. \,\'crlg\r'oorl, I)ictiotturg of Ettglish LiIyntolog11,
1,,1. i [, I ]j(i2, l). l]ir. \rezi, cle ascnrcuca Cir.aLiolt'L (De Iul)lr;lsirtttrtttri,' . . , 1r. 1li5) clcsprc originca ullol' astfcltle cttVittlt' r'lt .,tcl'oaI'e ", ,rol'oal'c"r, ,rt'igidus", ,rffigidus"cl c.
16 I)1. i3uin ('l'he l:ntotious tutd tlrc Wiil, 1865, p. 54)t'x;llici in ft'lul rrlrnirtol originca ollicciulrri : ,,Dc a supLlno
l)c cl'inlinal, ln India, lllollci inrl-rrrcirturii rlc ot't'2. Acttzlr-Iul cstc determinat sI ia in gurir tt irnbuciturit tlc olez
;i tlttpl scurL tintp s-o ru'ullcc afarir. ])rrci'r lntbrrcirtrrt'lrestc comple t uscatir, acnzatul cstc corrsirlcllrI r'inor lrt.propria sa constiinlir fircincl sir-i paralizcz(' olgilllclc tlt:saliva{ie".
* ,,Am lncremenit, plrul mi s-a zbirlit, ial gllisrrl rrris-a oprit ln git" (N. lrnd.).
FRICA
Desprtr frica vag[, existl in [ca,rtea lui] fov o cleseriele bint'cuuoscutilli ittltttirabil[ : ,,Pe, ginrluri din arfit[,rilo noplii, cind, sornnul ad.inc il invtil pictp() orrlr fricir se liisii asuprit nlea si, tlernurind, fzicu ca toate oasele sri mi sc' scntulr'.Atrurci un cluh irni l,recu prin ta!6,; ph,rul de pe carne rni se zbirli. trt stirtl lirris-t'it, insit, tttt i-a,nt putut clesluqi forma : o ar5,tare irni st5tea in fala och.ilgr, dor1Lgulitce}e, si :tnl a,uzit o rroce spunind. : I,'i-v:r omul muritor ntai clrc.pt clecit Durp-rl('zen ? Ili-va ontul mai neprih[nit clecit fricir,torul s[,u ol), (Io,t,, 11r,13).
Pe rnfsurl, oe frica sporeste pini la un acces cle spaim[,, vr.detn, ci:l
ryi la toate emol iile violente, re'zultate variabile. fnirna, 6ate si,lbatic r-,aulloate s:i inceteze de a functiona, tlupri care urmeaz5, leqinul, o paloare cacla-verisil, rtisuflarea este greoait', n[,rile sint larg clilatate,,,apar"'o mi;care fortat:isi cotlvulsiv[ a buzelor', o tremur?Ire a obraiilrir, o incereare ryi 6 stringere a gitlllii"t ;globii oculari clezgoli!,i ryi ploeminenti sint fix.ali as.rprri obiectulgi spiimci s2 q51r ptrt' r'ot'i introaett _si ittcolo, huc 'il,luc L:ollltm,s oclulos; tg,tt,tnrrly.c per"(n,ati8, Sr, p1l.(,t'ti pupilt'lt' sint tlila,tatt' ('tlornr. lfoturyi, nmSchii eorpului- pot dt,vt,rri r,igizi r2rrllot fi t:uprirrsi dt' rni;ci,r'i ooll\41lsi1r6'. l\Iiinilt' se ilcle,rytcazf ;i 11e clest,lrir-l ultt,r.-tltttiv, atlestra ctl o rniqcare de crispare. Ilralerle pot fi intinse ca pe1t1r ?i t'vita,tttl pt'ricol groaztrie sau pot f i ridicate violc-'nt dcasupra capului. Rcvl dl. Ilage11lsr.a vdzat aceastit tlitr urmI, acliune la un australian ingrozit. in ulte
"urrr"i gxis1ii
o tenrlinfil bruscit 5i nceotttrolabilir clcr fugf impetuoasei ryi act,Asta este atit c1rPrttt'r'trici, itrcit soldafii t:t'i maiviteji pot fi cuprinryi rle panir,:i.
Ittr m:isrtrti ce fl'ic,a s(' ridicii Ia o irrtensit:rte oxtrtrnlr-lr s(, autk, Jillirlrrlittgt'ozitor rk, spa,i rnil. I',roboane rnar,i tkr sudoa,rrr apar. p() pielt'. lf o] i nr riS<:hi i
t'ot'pultti sin1, l't,laxati. Crtrintl ul'In('u,zi-l o 1lt'ostr':rt,it, r,rirnplctil, ial i':rr,rrl1li1i1ctttitlt'tlltr rlisp:rt'. Ittlt'stittt'le sint ittf'lrrt,rrt,ilt(,. N.Irrscltii slilrt.tt'ir,lel,irrr,trtrrlzr-r (11 ltttllti frrtrt'!ioltit, si f ,111111'ilr lor ckt r'('t(,tr1ir, r,st,r) lrrllmralii.'l)r'. J. Ct'itrltlotr -Llt'olttt'tni-ir rlut rrrr cxcnrplrr rrt,it, ('[rr izllilor.rlr,fr.it,iiltt,t'ttsit, lit, o ltlit'ttttlit itr virstit rlt,tx'izt'rri;i tritrr,i rk, utti, incit, t1t'sclriore:1, lrti, crr{ttltlt'('ii, ('st(' tlttt't't'rntst-I, t}tt 1'rt'bttit' otnist-r. Cinrl t,t'tdca itr paloxislt}, (,a lip1 : ,,is11,t'.irtt[ !t', ,,tiitt' o ft,nx'io r]eagril,!'),,,Nrr pot it,$i !', ;i zrltcr asen]enc,a'&clarirtrfii.Cilltl f,ip:r tlltlr trtiseitli]tr ii ('r'au trltt'rnutiv c1c tensinnr,;i de trcrnurat. Ilt'nl,r.u otrlipir, t'lt i;i itt<'lt';1,a rniiniltr, i;i intitrtlea bra!t'k'inairrte intr-o pozi!irr tt,apiruii, pgitttttitl:t1c ittrloilr'; ulloi brlrsc ili aplcr,a corprrl inaintt,, il k,$iIna,'rapi,f ir,,,,,,,.,r,si itloolo, isi ll'{'{'('rl tlt'gtrteltr 1lt'itt lrirr', Fr('apuori, rlc git; ryi irrrrt,r,r,ri sti-;ii *i'i*i,, lrlriru'lr,t[o 1lt't'lt. il'lrtschii sl,ernot'lt,irlotnitstoirlicni (cal't, stiv,,sg sii lplt,crr cnptrl pt. pir,pl )i('s(':ttt pr'ot'tItiItt'1t1, in afitrii,, cil ;i (iunt al fi fosl, unrflati, iar pielt,i rlirr 1'ujll i,,r.t't'a, fttilrl,tl inelt'{,it[. I'itrul, care ii cra triiat scurt p0 cea{ii ;i &a nt:1ed ciltl ('],1calrnit,, ?lcurn ,stirtc'a zbirlit,, cel clin fa,t[ fiintt ciufuhl din cauza rniryc5,rilor rniililsr..l"izionomia ii exprima o mare suferin,t5, psih.icd,. Pielea cle pe taf5 ryi git pin1 laclavicule era inroqit[, iar vinele frun,tii- gi ale gitului ie;d.au in afarir .r, nirytcodgoane. Ruza, inferioA,ri, er:l cirzut[ ryi pulirr riisftint5. Gura o J,inea per jurnri1atetlt's0ltistir ctl fttlctt tlt, ius lllot'ntiniucl. Otrraiii ('rint scobi{i ;i
'arlinc*br,t:rzc11t,i irr
u Sit' O. 13ell, ,,'l't'itttsitcLit.rtts rtl ltol al. Phil. Sor,.", 1820 a ltri Layatcr', r,ol. IV,11i22,1r. 308. Anatomq and Philoso1tltrl of Iirpressiotr, tiolet, Dc ltt pltysi6nomie...,p. .38, 164- 169. lir t in : llotirrcl oclrii irrco:lct,
l8 \'t'zi Mot'eatt, ilsullt':t lotilii ochilor, in erli!ia din itr jpr - l'. lracl.).
p. 203. Dc aserucnra (ir':r-p. 17 (traducerea citatului;i lne olo, 1:rivca tot. cc-i
ZBIRLIREA, PATiUI,T'I
ligii curbe, mergind ckr lu, aripile ufilol lil col!,urile gurii. N6r'ile erau lid-icate
;i li,rgiter. Ochii erau lalg tteschi;i;i pielea de sub ei p5,rea umflati,;pupilele erauinari. Frultea ora increJitl, transvcrstrl in multe cute, iar ]a extremitirlile inte-r.ioarc llo slrrincenelot',,in t'l'rl brr-l,nrJa,t,h de linii tLivergcttter prod,ust' clc cotttt"actitt
llut,ernicir, ;i persisltlnti, ?1, tnrt$chilor' <ltlt'ugat,oli.- Dl. Bell a rlpscris rls usenren(ra le, pe bazir observa!,iikrr' proprii, 1l1l ltc(]('s
ilt, spainril ryi d.r,slreraro la, tllr rrf ili..,in pt, cinrl itcesl,a era clus lzr, loc[l dc t'xecutitrla, 'Llorint-r. ,,1)t' lieoat'o palte a clrulei enrll preo!,ii car'o oficiart, iar iu centru
;etlea crirnilralul. ltrra inrposibil de privit fi,r'ir, spaim5, starea in oal'e) ijc gd,st'it,
acest uetrefunig neferllritl ;i totuqi, calmpins tle u ciutlatf sllbiciurlc'7 €rtl tot at'ittler impesibil s5, nu prive;ti un spectacol atit tto sillbatic, atit rle plin de groazti.
Itrl p1ir.a irr virstir, rk' :i5 tlo anif rrveal o staturl, mare ;i vinioas5,, iar tr[,s[turiltrfiziononrit,i sale elalr putt'r'nice ryi silllatice ; era pe junrX,tate SoI, palicl ca, mttattett,rrhinLrit do sp:rirni, l'ii'r.rrrt, rrre'mbnr iucorclat; tle cltin, miinile inclerytatc conrnrlsiv,suttoa,rt'u, ti;ir.irtr-[ itirr l'r'urrtr,a srr, uplct'utri 5i cou.ttaetatil; sfl,ruta neince'tat figtrrtr,
nriutlit,oritl6i pictal,a p(| f lrrrrnrru, i',, lrl inrir, irr fa,ta, lui, ins5, cu o d"urere atit cltr
stlr,lbatioir, qi clo tlespt'ralil, incit nirrrit rl.irr (reca (,e s-a prezentat vreodat[ pc sceni,
rru o poate lecla nici pe d"epttrte".N1 voi rnai ad"[,uga clecit un singttt car,ilustrintl un om prostrat de sp:l,itrtit.
U1 trsasip fioros, cilrc ornorise doui, persoane, a fost ad.us intr-un spital sub
ilrpresia grt ;itir, cir, $() otrirvise ; clr. W. Ogle l-a observat atent in climint'alalrmzi1;oat,,,, 1in cind i sc puneau cir,tu;ele ryi era ridicat de polifie. Dra tle o pa-
Iolrrc exl,rernir ryi intr'-r, sialr, tlt'pr:ostralie atit tle intens6, incit aploape cir, ilu s-a
putut, irnbri1ct.r, singur. 'Pir,lea eia transpirati,, capul qi pleoapg" atit cle ctlzute,incit (rrrf irnposibii- sil llrinzi rnirczrr o licir,rire a ochilor s[i. Falctr lnf6rrioarl iirut,irn6. Nu exist.rr, lici ir contrerclie il, nrurychiului facial. Dr. Ogle estg _ap-roupesigrrr.c[ p;rul nu ii era zbirlit, dcoirlece l-a observat cu atenlie, fiind.c5,;i-l vopsise
ctr sc.ropll de :b Fi() :tstllttrde.in privinf,a Iricij, rlupl ourn se nlanifestd, la d.iferite rase ornenelt'i, infor:-
rrr:rtorii rnei sint tle agrrd lil sernnele ei sint aceleaqi otu si ltr, europeni. Pa iJe
lranifgstir, ig1r'-urr glud ('xirgr)r'rrt l:r, b.irrcluryi;i Ia indigerrii din Ceylcn. I)1. Geach
:r, vrizul, or-r, atuuci'-ci1c1 siut ingrozifi, malatezir pfl,lesc ;i tremurL, iar dl. BrgughSrrryth i1firlrir, c5, 1n incligen austraiiau,,,fiincl o clatd, foarte speriat, avea o fizio-tr,,rrri,, riil,r.('so ?rprrlpia tle-paloare, in m5,sura in care se poate concepe la un oln
Ig:lrfe negr.g". ltl. i)ys,,t, tiao$ a rclmarcat la uU australian frica extrem[,, ntani-l'est,atri pt:in st-r1tr.aotiir, 1r,r:v.,r1i[ a rniinilor, picio-arelor ryi buzelor ;i_prin sucloatpit
1l1r 1)r) piele. iltrLtti s;i,tbatit,i uu iryi reprinr6 se-rnnele frioii atit de rnult ca ettropeniiqi ailr,x,rr (,i trenrurl consiclerabil. Dup5, cunr sprlle Gaika in eugleza,s.?l oare('llnt
ciud.at[,la cafri ,,se manifesti, foarte mult scuturarea corpolgi, iar oc]rii sint largdeschiryi,t. La s5i'fuatici, nrurschii sfincterului sint ad.esea relaxa,ti, intocmai cumse poate vedea Ia ciinii foarte speria{,i ;i cum am vitzut Ia maimule cind- sinti ltgt'ozit c cil vol J'i prinst'.
%lfir[,it't:cr, yttirtil,u,i. - [ilrr,lt, (linl,re senrneltr flicii tttt..rit5, si rnai fie exitilli-r)u lr, prr!iu. .t,oei,ii vor.beso lrrele u tlespre pd,ru.l ml,ciut,it. Brutus spulle fantorneilui ('r'Zar : ,,Asta face sd,-mi inghele singele qi si, mi se ritlice pirul". far citrtlintrlul
r'|', ()l)<et.u(tliorts tLtt Ilnlg, Ili2ir, p. 'lli, cilrrI in Artalr)ntlJ (ut{l I'hilosaliltg of Exptessiorr, 1r' 163'
I'RICA
I'iS'. l1). *- liologllrl'irr urrci fctrrr:i tlt'ltrcrrtr,,pt'rrlltr ir nrlitir slirrtu lrirnrltri r.i,
lit'lrrrf'ort,r rlupii asasiIIa,rciI ltli Glclucestt'r', t'xrllttrti"r:,,]'iaptill)ri-1 i pilrrl, uitt,, ui-Ic cir stir rlr'(lI)1, iIt sust!. I)t'oareu('rIrl elalrl sigut'dircir:ru1,()f ii rlt'r'onlAII() I).ll :lr'l'i rrllli('lrt la orll (1('('rI o('('i iId('s('rI itu observtrt 1a anintirle, ?lrrI (r('t'llt lirnntlili rl l'.('r'ir'lrtrrn lh'ol'nc irr privinla ([('nten!,ilol. Ca rispuns, t'l afirurri cir a tr':"lzut; rlcrr'1rt'1u1t. ot'i prinrl lor zbirliutlu-sc sub irtflut'nf a slrainrt,i blu;tr' $i ('xtl'eme. l )t,cxt'Irrlrlrr, ('s1(' url('ori llec('sal sir se facri irricctii sulrr,rrtzrnate (,u n)orfill?"1, lur(,ilrlit'rnrt(' cr"Ir'('iir ii ('i{t(,flicir ('lrn}plitir tle ir(iertstir oltelirf,it', (1e(}:u'('co ('a cl't'11e ci i st'irrtt'otlrrct'o1,t'rrl'r"l itr ('olI) 1i ('it, i se nroait'clASele, iitr'('iu'nelI i st'fA(lt'pt'a1', (ru
toute c,ir nu-i protluce rlecit foart,t' pu{iniidut'tre. Iia st' ingirllrrll('ste dt' tno[rl'tr,, ]nt'ln-bttlt' i sc itttepenesc (i?l ittt,r-un fel tltr s1)itslnt,etanir,, irrr pirnrl st, zlrirlt,ste in llartca il1)-t criolu'ir r[ (,apnlni.
I)r'. I3r'o\\ll(, rrriri obst,rvt-r, cil zbirlirt,:rpirrului, ('rIr'(' ('st(f itt,it rlt' ('orrlunii lil n('Jltrrri,ll.tl estr.l ifrtottlealln?l ttsttt,iatti (ilt gl'oltzll.I)rrrttc c'i]l ct'l mai tles s(' veclt' la nrittri:tt'iiclouici, cart tlelileirzri itr trttrd itrcot'r't'ut ;i lulirnpulsuri rlistmgritolrrt', insir zbit'lilt'ir 1ri -
t'rrlui se poutc obst't'l':l rttili :llt^s ilr firrrlnrlI)tu'()Xistttt'lot' Jor ric violt'rr {ir. Ifapt rr i r':i
lrirul se zbirk';tt' sub itt f ltrt'tt 1 u rrtit rr l'rr -
t'iti, r,it ;i iI 1r'icii t'r,ti(,oltlri pt't'ft't't ('u ('('(':r(i(' llrl vt"l,zut llr ltl.illt:tlclt' ilt.l't't'ioit t't'. (':irlol'itrJli, rlr'. l'rl'ott"ttt' r'i'it'ltzit ttt:ti ttttrlt('('itzllt'i..\sll't'I', tt ntri ortl ('ilr'(f ('s1(' tr('nnt itr nr,il,
iltrtitttc tlt' l'('\'('ttit't':l l'icr,iirtti I)ill'oxisttr tnrtil.illr', ,,1riit trl i s(. r'itlit,rt tlt' prr l't'trtrtr^(iit o t'olunli ll tnnri llonci rlrr iJltct,lirtitItt. Itl rni-u 1r'inris l'o1ogr:rfii ll, douir l'r'trrciirr.irl'lt'|.\.itlt,lt'r|itr,1rrl1l:tI.trxisntt'lcrlor.;iit,lltlr"tttgitt,ilrprivir'r!1t1llI('iac1jrrttt'lt(.('1(,1lcir.,s1 :u't'it lrirt'rrlrri t'i ('sto llrr critt't'irr 1lo1 r'ir"i1, slrilji sirltr psihicc'). Attr tla1, sittti st'collit'zt,unil tIirttle Ac(fst,('fotoglafii;i t,ollilr llrivitir rlc la o rnicir rlist:rrr{irlli o irrtagitte fitlt'lr"r, ll originalului, ell ('xctp!ia pirnrlrri, ('al'(r pllt'o pu!;irr (ialll ilr"r1)r'llsi [)t'(':l 1:t'r'!,. Stax'a cxtraordinar[, a pir,nrlui ]a dt'rnt,Irti este clalolatii nu lnrrrurizbirlilii, ci si uscircinnii;i asplirnii lui, (1?r llrrllul'(,'a fapt.ului c,ir glatrtlt'ltr sub(ru-lrtttrtlt' ntr ttuti {rtttctirlrreazir. Dr. Butkrtill ir srpus 20 ('ii, utI trc'bun 7,€strr tlt'lrrrttlritri itr vir'1ul rrtrghrilol'" 1 t,l a,l' fi prrtrrl, .il udaugt' : ,,[i rrtlt'sea pirrr"r ln ('xl r'('-tnill1t'l l'icr'r-rnri f it'r-lc ptir'".
I )r'. IJnltutc ntt'nlio1t.t'ztzh, cir () conljl'nr:li'(' t'ittlrit'icri i[ r'apoI't,rr lrri ('ilt'('t'-r.is1ir, l:l ulitnati intrc starea pirruhri ryi u nrint,ii lor'. t'ir sutia unui tlcclor ('ill'(\irrgrijt,ste tlc r-r tloam.n.ir suferincl clc'rnelancolicr acutir, avirrl o fricfl putt'ntici"t d('rrxralte pentru t,a, so,tul si copiii srii, i-a relatlrt vclbrrl ('u o zj inuinlt'rle a, 1l'inriscrisoarclr rrr()a, clupil cunl urtneazit : ,,L'rccl r'il stltt't ir cl-ttt'i st' \ri[ irnbrur.irtiLf,icrrt'irrt[, intrucit pirrul i so netczeste I intotrlt-'aurrir iurt ollst'tvltt t'ir pacit'nl,ii norytlise fac rrrai bine ori ck' cite ori p5,rul in(,etcazir rL' a lt' nuri fi aspru ryi u,(',\11pus".
ro (;itlt rle ,lr. llaudslt'r', ,,13ctdy arrd llinrl", 1870, p. 41.
CONTRACTIA PLATISMEI 1 -71
I )r'. l ilo rt"tttt :r1 r'ibuie st a,r'czr llersistt nt . asprh, a, piir,ului lrr, nr trll j prrcit,I r l i;tlit'tt;tti ltar.t,ial fapttrlui crii, utintt'a le este intirtclerlr,na oArcclrrl tuiblr.lrta ;i
lritr'1i:rl t'ft'ctt'ltrl obi;tr.uiuf,t'i, ;i anume cir pirrul le este frecvelt qi pute1lic z5il.lilitL l irnllul rttrtltttr plu'oxisnre lepetate . La^ pacientii la care zbiriiria pirr.ul,i r,>l*t'x1 t'ctltit, bottltr estt'in gelt'lal pelrnaneutri li mortnlri; la allii irrsir,, li, ,,,,",, zlir..lirt'lt estt' trttttlcratti, de incltrtl ce se insrjriirt()sesc llr'rrrinte, pi,r.pl ili r.t,rr.'rr1iilf t'{1'Titttt':t / L
intl'-urt t'irpitol atrterittt, am vitzut ch la anintalt' pilul s(' zbir,lgsi r' pr.irrt'otllt':tr'{iil 111I(}r nru;c}ri foa,tte'mici ncstriali qi involuntari, car.(,nlerg llr'lit,(.r'.(,folit'ul irr paltt'. l)upzi cum mi, informeazil dl.'J. wood, pe lingi ,,..,,rit,-t lrct,irrrrlrl s1 rrbil il' r'lat', t'xperimelta], cir la om perii cle pe partea anic'riozrril a caliulrr i,o('tll'(' s(' :t'plt'acI, inaitrte, qi c9i de pe partea posteridarii, care se nplcac[ i1r11,,,r,st'r'itlit'ir irr dircrcrfii opuse prin contraclia mursch.iului occipito-froltirt sal ir lrieliit'ttllultlir it$tl irrcit acest my$chi pote iX ajute la zbirlire-a prirului tlo IX, J,,1,,,1trtttttlrti, drrpir ctln] ornologul slu, Ttanni,cutui carn,osqrs, ajutir frr rnai 1rAr,r, rrrr-rsr1,ilt zltirlilt'tt 1t'pilor der pe spatel6 unora dintre animaleie ilferioart'.
('to'rttrac!-in'nttt;t:lti'ulu,i Tti,elos at ylf,tutui, (platqsnta tnyoid,es). -;\t,t,sl lrrrs<,lri
ri(' ittt itt tlt' fr: lrrturile gitului, mergincl in jos' pind, pufin sub c,luvit.rrliL ;i ilr F.risl:t ltrtt'tt'it irlft't'ittalii a, obrajilor. 6 porfiun., i.o-iie, 'risorius, estt, r,,'1rrr,r,,11rr1rii lt g1'rr ytlrt, q,' lt'ttttt {iS. 2,M. Contraclia acestui murychi tragc colt urift, grrr,i i ; illil rtt':t itt f't't'ittttt'it tr obra,jilor in jos 5i' inapoi. Ea prodlce' iri acelaryi tidp (,r1 .1rt'ot'ttlitx'lI1t', d ivergctrte, longituclinale pe laturile gitului I:1, ti1cr.i, iar. i,, IX,r,-solllrtl biltritlo ryi slabe crtrturi fine, transiersalt,. Se parcr cri nru,gr,i :rr,t.st; rrrriryclrilltl ('sttr sttll crttnt'r'olul vointc'i, ins[, aproa,pe oricitrt'i] plln(, irr lrc{,irrrrt,cl:rpi i fi(,splrlle srt-si trlrgii (itl llutt'1'1' colturile gtuii irra,poi ;i iJr iss. ,\pr 'utrzil
1el rrsi rlgtlll ()tll ('lll'('.1tt.rtttt' lttrl,iOtttt iIt rttod voit ilsupra, rnu;clriului trrrurrri r[r,-, () silg,rrlriyr:u'lt, :t, ei1 rrlrri. ''
Sit'(.1. I.it'll-" lj al!ii ltu afirnrat cir itct'st uruschi s('(rorr1,r'1trlr-r, 1)ul,trlrrig srrlrirrl'lrtt'tt{ll l'r'it'ii; I)ttchcllllo ilsistii, ou a,tit,lr, for,f[, ilsupr.,t, intpor.tll!;t,i l'11i pprr{r.rrt'-l1lt't'siit :rc('st('i entot,ii, incit il dcrnurne$to ,,inuqcbiul sp;p1sil 22. I,ll :rtlrrrilrlotrtsi ('t"r conft1'26-(,ia este cu totul inexpresiv[,"c1acf nu estc asocialir ou gur,il ;iotrltii l:rrg rlt'schiryi; Duchcil.ne a clat o fritogrzrfie (copiat[ si rcclusti iri gr.lr;u],rr IX,It'ttrIt ttlittttlati,)a aceluiaryi biltrin din exemplele pt..uid..nte, cu spri1..1.ii. p11l,cr,rrir^t'irlicttte' gura. deschisf ;i niurychiul platysm,i ,rryoiar:s contr actat,, toate s1b l1f lr1rr-i it, cultirrtului galvanic. Il'otografia originall, a fost ariltatfi, !a 24 de p('l,s():trr(.,oitr'(f iltl fost itr.trebate se parat, fd,ri,
"sd, li se dea vreo explicalie, .,:,,"1r1,sir^itrtt'u{iotra sit, rt'pl'ezitttr'; 20 au rd,spuns imediat : ,,spairnb, iltinsi,,i sal ..gr.rirzir".tt't'i illl spus,,tlul.ere'', iar una,,rrelinigte extremS,i'. I)r. Duchelle:r pl.rzt,rrtlrlo :rltti f trtogt'afie a acelu.ia;i bltrin cu mupchiul platysm,a myoiiles ccintract lt,,gtt-I'a ;i ochii cleschi;i ,si sprincenele devenite obiice prin u.,ilon.u curerrtului.eitlvanic. Dxpresia astfel prcdus[ este foarte izbitoaie (plair;a Y]I, fig. 2),l'ollllrl oblicL a sprincenelor int6rind. aspectul de mard suteiinlb, mo1alir. iJr:igi-Itrrlttl rt fost ar'[tat la 15 persoane ; 72 au r[spuns spaimi *uo grsazd' iar tit,itlespt't'art' sau rrlAre suferin
FRTCA
grilfii prozcrntattr d(' tlr'. I)uchenlc, iurplt'uni, cu ubser'va!,iilt, salr, lrsllpla lot', cl't'rlcil rru poa,te exist'a rrici ct-.a mai rnic[, indoial.i cir, contrac!,i1r rrrlrDchiu]ui Ttlut,ysrtr,u'ttt'yrtid,cs iuttirc;tc in tnorl consicterabil t'xpresitr, de 1ricti. ll'otusi, 21rt'st mu;clti
lrig. 2l ). - (iloazi (ttupit o f<-rLografie luatir tlc rlt'. l)ttt'lttttttt').
/)Z-t^\':S4 u \/Iltr
rlll a,r trt'bui denumit chiar al spaimei, intrucitrrsttr un insotitr)l' ncrcesat' aoestei st[r'i psihice,
;.i
contr'-etia, sa ctl sigurarr{ri cti ntr
CONTRi\CTIA PI,ATISMEI
O ptrr,soan[ poato u]anifesta spa,irn5, extremd, in rnodul cel nlai clar prinlr'-trpilloar,('de rrort, pr,in bloboant'tle sud.oare pe piele, prin prc;stralie totalii, oll
toli mulch.ii corpului, iuclusiv mu;ch.iul plat.tlsma nt,yo'ides, complet tt'lrtx:r{i.Cu t;ont,e ci1 clr,. Br.owne a vrazut, ad.esea acest murychi tremurincl ;i contractitttlrt-st'la aliena,ti, uu a fost in rnil,surir, s[ fac[, o legS,turii, intre acliunea lui;i wt'o slat'tr
rrrnotivi ia aliernati, cu toate c[ s-zr ccupat cu grij5, tle pacienlii sufc'rintl cle Ir icir
internsl. Pe d.e altd parte, dr. Nico] a ollservat trei cazuri in carc act'st ttturschi
pare s[ fie nuri mult sau nrai pu{in pernranent contractat sub influen,a tttt']attoo-liei :rsociatt' cu spaim5, intens[, ins5, intr-unul clin aceste caziurr alli rliferri'{irlu;chi dc Ia git ryi cap erau supusi unor eontractii spasmodice.
Dr,. W. Ogle a ollservat pen.tru rnine intr-unul clin spitalt'lt, Ittlltlollt'zt':rprsxinrativ 20 tlt'pacien!,i inaiute d.e a fi clorofcrntali in vedert'it ttpt't':i1it'i. Ei
lirezcnta,u o oar'(,calt'agitalie, insd nu spaim[ mare. Numai ]a patru tlin.tlc citzuliinurychiul yilu,tys,nu nryo'irLes era vizibil contr'actat qi nu incepus() sit s<' ctilttt'it01t^pirri, co pacit'nt,ii nu au lipat. Murychiul plrea ch se contractir in tttotttt'nlttl['it'cirrt,i iirspira!,ii aclinci, arya incit cster foartc inrloielnicr tlac5, contritclia dt'trrirlrleltsitn;i Ae pulin d"e emolia c1e fric5,. Irr al cincilca cazl pacit'tttul, cal'(' ntt t't'lt sttlr
crlor.irfornf era foarttr inspi,imintat, iar muqchiul plat'ysrtt,a m,t1o'idds elil rniti llutt't'ttitr;i rntri persistent contractat d.eclt in celelalte cazuri. Insii, chiar aici putt'tt, trristite iltloial[, deoarece muqchiul, care p[,rea neobi;nuit cle dezvoltat', a fost Obselvatcle cltrt' t1r. Ogk, contractinclu-st' in timp cL' omrtl i;i mi;ca capul de pc pt'nrit,tlupil cI, se tt'rntjllas(f opera,tia- irrtrucit ('rarn frlarttr t1t'tlutttet'i1' din cal'o ntol iv itt ttt'itl:tt'tr (illz ltll tttustrltisrrpt'rficriirl r1t, pe git t,st(, irr special inllucnJ,at dc frir,it, ttt-itttt lttlt't'sltt, nurttt't'osilot'ttr,li ltrrabili ci,r',,sp,rnr1t'rrti pcrrl,t'u irtfortnulii ilr, lt'g[turir, ('ll cotttt':tc1,ilt ttct's1 ttirrrrr;cfui itr, rrllt,intplciulirri. Al ti de prisos s[, tlitu a,ici t,ottl,tr ]'r"t$put$)rtrilt, lx) ('lll'('ft,-itnr llr.irrril . ,ltllt' ltlirlir ('tll, ilc('I.i1, rnu;chi ac,tiorx'azit itc[t,stta ilr.tr'-utl lrtot[ ryi gr':ttl
l'oirr.1t,v:rliabil irr. rrurltt, colttlil,ii clift,rite. 1\[urychiul so crtntractI vio]ettl, lir lttt'lrrtlrr.si irrt,r,-u1 gracl cova nra.i mic in caz rlt'tt,tanos, uncoli in mod plonun]al itr lirrrlxrlilsglsifuiliZtirii sub clolofolnr. Dr. W. Ogle a observat doi pacienJ,i d.e 'se-x llirtrt'trlittslft'r.inrl rle o as€)lrren(,?r tl"ificultate in respiratie, incit trah.et'a tt, trebuil, si fit'tlt'st,lris[, ; ]a arnintltri, rnu;chiul platysnle m,yoiiles t'ra putcrrtic cotrl,rltctat. llrntlrlilr ,,,,,,;ii lrrrcicnti :r srrrprins convelsa!,ia chirulgilor tlirr jrrlul st"lll $i, ltlttttt'igirrtl :l pu1ir1, vorbi, ir tlec]alrtt, cr-l, llrt fust'str sllt'r'ia1,. In itlt t' cil trvlt t'tt ztlt'i tlt'rIifir,ul1att.,t,xt,r't,rnir tlt't't'spilrtt,it', observittt'tlt'tlttctot'ii Oglt' ;i l.,itrtgst:rl'l';i (':lI'('
tr,tt lr.t'ccsittttt tltrhcot,ornit', rnurychirl plat'llsfnu ttt'tloiiles nu ('rit cttttt,tltt'ttt1 .
Dl. J. Wood, car(. rr stucliat cu atita grijri rnu;chii corpului ttlttt'tt.('s('r rllr;riolln se pozrte vecl(,A, d.in diversele sale publicalii, a observat atlesea tttulchitrl,platl1sm,i mgoides corrtractat la vomitare, grealI ;i d"ezgust ; de asc'lrlc'nerlr la
bopii ryi la ad"ulfi sub influen!,a furiei, de exemplu la irland.eze, care so ctrltrtiifi ,st' ciorovd,ieslc intre ek' cu gesturi furioase. Aceasta poate s5, se fi datorat t<)llll-Ili lor rid.icat ryi furios, rlcoarece cunosc o rloatnnii, o t'xct'lentil trtttzitri:rtlir. ('ill'('?
irtrruci cirrtl t,iulir lruunritt' uote inalte, ili corttratrtit, intotclea,una nnt;clrirtl 7tlul'rlsrtrrr',m,yoid,es. Ant obse'rvat c:i tot aqa face ;i un tinir cincl scoate anuntito nottr tlilrflant. Dl. J. Woocl imi comunicri faptul cil a constatat c[ muschiul platysrnarn,,tloitlr:s ('st(, cel rrrrri bintr tlt'zvoltab Ll persrttrnele (1u gitul gros ryi untcrji 1a!,i
si cir lal'anriliile cirlt'nttist,enesc act'sfs particularitflf,i dezvoltarealui ('st('rle obicei
FFICA
ir,ocirrli ('rr rnlrlli l)lr1('r'('t'olrnrlirrir lsupl'a trttt;ehiulrri otturlog rrt:t,i1lito-l't'qrrrl;rl"(r:u'(' rrti;r'ii lr,rrllrtrl.'Nir,i
rtnrrl riirrl r'(' ('ilztrt'ilt' rlrr tniri stts tIu llru'(, sil, al'tur(i(' \"t'('o lrrttritti lrsulrl'rrlctrli'rir'1 ir'i c'lirr l't'it,ir :l rr,trsr,hiului ltlul'ysttlct tttyoitlt's 1 (,r(,rl insiL ('iL (,-\r,trrlrlr lt' rl,
trrrri .its sirr.1 dil't't'ilr'. Ilslt'sigul cti lzl p(,rsoaua la cal'(. Ile-atn t't,ft,t'it nriri ilnritii,.1,1u'('lrorri,tr rtctionl ilr-111y1'2l acestui mu,!ch.i ilt mod voit l-tunrai tlc utrlr rlirr lri-l ru'illgiltrlrri, Itrrtrst,ltirrl I sc contractir, de arnbele laturi ot'i c[t, citt' ot'i 1l'('s:r]'t,. .ttr:,rsuri s-:uf :rrlus tkrt-r'zi, llirtind"u-str cL uneori accrst mu$clli s('crurlllrctii 1rr:r1r'('irscrr1r11l tlr',1 rlt'rrcliirlt'llrlg grua cinrl rcspiralia devintr gl'(,il ditr ciruz:i rk'lroiri;ir,i irt ('uli.lrl irrslrilir{ici arlinci lir zlcc(,st'lc de f,iprit inaitrtt'a utu'i (}pot'?r1ii. Si, rii'irlt' t,i1t' ct'i o lltt'srnttrri 1t'r,sat(r la r.etler'(,zt unei priveli;ti sau lit ttt't trtr sluri't' lrt'n.r',(':r irrslrili irrrt,rliut:rtlinc fi in act'st fel eontlaclia nm;chiulrri ,ltlttltlsttrtt nt,tlitiilt:';
1tr':t1t'sit sc fi usot,irrt cu sentimt'trtnl c1e fricir. Crccl cir cxitit itrsti lln t'lrlrrit'1 itr:rir'{'itrit'tt{,. I'ritttlr s('nzittir, tle frieir, sau inraginarea a ceva (}ribil pl'o\'( irt'ii rlt' ulrir'r i
rut 1l't'irriu'ri. trl-iun lllitrs po nrille insurni resirntind lul rnic, f ior jrrvoiritrl;rt' lirtttt .gittrl rlrn'{'l'('s;i lrur viizut ilt nrorl clirr c[, rni s(] cotrtracl,zlse nrrr;chiul ltlrrt't1,\u;(tntlloitlts, (r:r lrlturrri citr.tl sitnult,z un trenmrat. Atn t,(.t'ut allot'ir rir lrrrl irt:n.t'r,i'i'lr 11111';1{, l't'l llir rrttii :rct'sl, rnuryrrhi s-rr (,ontractat, la al!,ii insir nu. I't'r'irtrl sc rt'ul:rrlitr 1rlr1,, tulrtl rlirr l'iii nl(,i it, trt,nnrt'at de frig si, rleoar(,ce d.irt iutinrlrlun' ili iirrr':rIttil.it, p('9i1,, l sirn!i1 rrlirl cuur aoest, ntu;chi i s-it, contractat ptitt,r'lrir'. A1 rirrciir 1t't'ntttt'rri itr tturrI r-oil, rtupri (1lll]l a, fdcut-o in oc,azii anterioal'(', rltrr rrni:,t'ltirrlltlrtitlsttrt 'ttitlordls n-ll rrr:ri fost ilf'luenlat. DI. J. Woocl a obser'\.rrt (le irs(,nl('tl.(':rtlt tttrti tnttltt'ot'i a(r('sl, rnu;ehi criutraetitrrlu-se Ia pacien!ii eal'(, r\('rlt,zlriitirir(ionilrlr'1, 1tt'ltlt'tt :l l'i t'xrrrrlirrlr{i;i (irtr('Itu (,t':llr speriaf,i, iIIsi-r, tt'r,lrrrrt'rrrr 1lrr1 irr rltl't'ie;. | )irr tLt^l'r'l'it,irr', nu :ulI fosl iu trtirsrrrii sir, sta,bilesrr tllrcir, lrt,rrIr.r,i t'irr,l lrlt'r'llittl 1t's'iriuri, t':r irr sl:rrliul dc l't'igrtri al trtrui il('(i('s rle utallrt'it', ttnt;r'ltiul'1tkrl11.\:ut(!tti.tloirlt'x r'(^ colr.lt'rrt,1 ii. lltsii, {l.r'r}iu'(,c(' cll sigrrran{.il (,ri, s(, cottl rirclit rrrlcsr':r itrIirrilrrrl i,r'('nrru':rl ultri, i:u' 1,1'(,Itnrt'ttl,rtl ittso!,t'ryt,e tle tnttltt' ot'i prittta i.it'trzlrl il rlr.l't'ir'i, ll('(':r1 i'rilrl (,1't'(l rrli trt,rlir, o indi(rir1,irr iu lt'gilturii, cu trc{,iutrt,a trtreslrri rrursr'!r.iirr lrlliiirul (?z:!'\. fl'r,1 usi, con.l,rarrt,ia, Iui ilu cstc urr iruotitor irrvtrrilbil :rl l'r'ir'ii,tl''r l'i('('('t'l rur :rr'{itrx'lzii plobalril nicir;rlutit, sub influenfa spairn('i exir'(,nrr'.
Ililrrlrrt't'rt l)t(.1)ilcbr. - Gratiolet irrsistir, in rnod 1'1,p1'{,i1f24 cri prrlrilt'lt rrirrl('n(!t'!l) rlc ililll:r1r' oi'i rle t,itrr ori sc re,simttr spa,imir. Nu a,rnuici rur rnr;1 ir- ri rrr:jittrli; t',-c (lt'<^xil(rl i1:ttt'lt, irt,estt'i afirrna!ii, insL nu arn reuDit *;r ulltirr rlo\'*'zi (1in'(,
srl o tr,ril'ii'trlr'., irr :tfarit, dc sirrgurul e,ztz rn€|nf,ionat inairr.t't'al urr"r'i fcttrci rlcri,,rilr'rr11l'''iitiri qii' irttxict,rttt'. Al,urrci cintl a,utorii tle rolnallo vorbesc rlt, oclr,i r.lui'sirr{ llit'q rir iit'ltisi, prcsupun cir, t'i so r(,fet'il la pleoapq. Afirura!,ia lrri trlrurro:r; r.i lrr
lxipltuitli irisul cstt'irrfluerr,tat dc accese de furie, inclt'pc'nclent tltr t-.,trrrtil;rr1,r,rr rls'Ittnrirtii,, l)rr'(' rir fitr in legiltul'd, cu aceastl, chestiune I prof. I)onrlels insri rrrir irr-l'ot'rttt'rrz:i cir, a vfl,zut irrlesea rniryc5,rile pupilelor acestorpd,slri, (i:ll'e pot fi, rlirlri,t'I, itr lr',11itrrt'ir cri clrpacita,tea lor cle acomodarc, la tlistanli, in irprolll)r, itctl:iri i'r I
::t I )r' Irip[. I )rrclrt'rrrrt' lrrloptir irccsL ptrncL de vcrlclc(ibidani, p. .li), tlcoulecc t.l atribuic coutrac[ia muschiultriplatgsnn ntyoides Ircrnrrli'rtu]ui de frici (,,frisson de lapctu"') I irrt r'-all i prrrt.c, cl comparir insir accastd ac!i-llr!(. cri (','('il (:(' rlt,lt'r'rrrini zbillirea pirrului la patrupc-
clclc spct'iatc, faPL car('cr.r glc11 sr: llottc coirsirlt'r'lr { :
absolut corcct.2a De la Plrysiorrcntie..., 51, 250 ;i 346.zs Dupi cunl este citat in lucrtrlea I rr i \Yh i t c,
Gradation in Man, p. 57.
DII,A T,\ll NA PUPII,NT,OlI
rlrrpir, culll pupik,lc noastre se contractd, atunci cind ochii convcl'g'pcrlll'u vt'dol'oztr1r. ftpl'oltpe. Gratiolet observl, eir pupilele d.ilatate par a prir"i intr'-o tibscttritattrlrrofnnrlir. It'irrii indoia,lii c5, frica omului a fost aclesea provoclttir dc itit,tttte'rit',irrsir, nu irtil rle tles ryi rle exclusiv pentru a explica aparif,ia in acest ft'lA,rttttti olri-(,i,i asociirt, alit, tle bine stabilizat. Presupunincl cil afirurlJ,ia lui Clt'ittiolt'1, lrr firf { rr'('t,l,:i, I)ar(' nmlt rnai probabil ca creierul sd, fie clirt ct infiuenf lrt dt' t'ruufiilllrrt<'r'rrirri rk'frir:li qi sii, ac,tioneze asupra pupilelor, insir, prof. Ijontlers rttit infr-rr'-t!)r,il zit t,,il, :lo('st,l, cste un subiect extrem de comp'licat. Pentnr I iitltt(rt' p{ri1{,q' lii-riruriri in lrr.r,rrt subiect, pot atliiuga crir c1t. fryfft', t1{'l:l spittrltrl rlitr Nr^[lt';', lLolr-srel'r"irt l;l rloi pncien{,i c[ pupilele le eranvizibi] tlilal,atc itt pt't'ioittlrt tlt' {'t'isrtitltt,lr lllrrti lrcct's rlc tnltlltt'ie. Prof. I)onclers a v[,zut d(':tst'ttte]I(':l :ltlt's('rl tlilirl:tl'('rl lrrrpi-It'lot ilr caz rItr lesirt incipient.
( l,rrm,zlt, ct'tt'(nt,t-t - Starea psihitrd, t'xpritna,til plirr l(r('sl, t('l'ttl('II irriplicis1r:rirrrl"i;i cstc in nnele cazuri aploirpc sitronintii ciu ('tI. lhrltt'lx't'soitll('1t't'lrttir'sli f i r,r'sirulit gt'oazi"L cumplitir, la ginclul opet'af,itri chirulgicltlt' itttitlllllt', ittltittlt'rlt'llirrl,crrr"irrt,lltl tlescoperire a clot'oformultti. Cel carc st'l,ctttt'tltl lllL olll i'li ('ill'()rlt'lls(,nl(,lr{'a il rtrriltt'v?l resimti groazit, ttt'('1, tlupir, (ltllil fttlost's1t' }lillorr li(rt's1
t,rri"irri. Iipsiprlirrr 916azii dacI, \.t'flent p{'cilteva,, tl(r t'xt'l1rpltt lll't (ro1ril, ('\llltN tittttil.r,'t'iq,ol itrrilrr,rrl, si fatlrl, Aproape oricirlo v{1, &v('[l ftcela$i st'tl1,ilit('trt itt r','l lttlti ilrirl{'st':r(l lrsisl irrrI lir t,olturatera, unui or]t sil,lt atuuci citul ttl'l]t('Azii riiu l'it' lrrt'i tlt'ltl.il' ,r(,(,f,1(.o:lzlp'i lpl ('xistir rrici 1n pelicol peutt'n noi, itls[-l, 1l'itt 1nt1t^it'lt ittrlrgiit:t-1i*i 1i r sirrrprrlici, lr(r lllllr('llt po troi in;itrrr irr locul c('lui triltt, sttl't't'i ;i sitttlitrr('( r':r irrt rrrlil; (:u l't'iclt,.
f{ir, ('. iicll or'11t*cl\rii?6 cir, groazll [intplit'ii ] fortlr' ttittllir {'nt'l'g;it' : ,.t'ul'lrttli r,lt irrlr'-qr 1t rrsirrnc lnzrxillir"r, ncinfhullltat tlc ft'it'ir,". Iistt' tlt' :t('('('tl, 1ti'r,lrlriril (.il
g'r,ullzir sir, fit' irr gt'nt,r'ttl irrsolitii dt o putenricir, ccltrtt'ltt,tit' l lil)t'in('('ltq'lt,,t', ittsli,irrlr'rir,it l'r'ir.l {,itt(,unul din elementele ci, gura ryi oclrii vor1i lalg clt'schisi si sllritr-(,{,ti( lt, tr.1r, Ii r.irligrtt,t'i1 mlstrra in care ncrfintrca antitgonistt-t [L l]lus(',ltiir'l'('{)l'ttg'il-ir,i'i lx^r'rrri1t, lrrl,lrstil nti;eare. I)uch.eluIe {} pt"t'zt'tttAt o fotogt'ltfit:27 (l'i.*,^.:tl)n :l('('-lrririrri lrrilr.irr rlt' nriri ina,intr', cuocltiiprivind oitt'ctrutrt 1ix, crt sltt'ittct nt'lt' 1xt't'{i:rlr.irlir,lr1r,;i irr ll(1(,llrsi tinilr prtterttic ctttttt'itcll,ltt('r (ilt glll'il tlt'strltisii, ;i ll)lls{'lrirrl.,iItrl,t1snt,tr, tt,tluidts irr llcliurtt', t'c21{1' rt':llizlttc ctt ir,jttl,olttl out't'ttlttlrri g;;rlt lrititr. iil(,rillsiirlr.r.li t.i r't1rr't,sirI lrsllt,l lrrotlusit, a,r:ltli g]'oaz& ('X{,1'('tllt"l, itscrriltlit ('ll tlilt'q'l't:ilr.qr.r tnilt,1i,(' F,,ri t,,rrturir. irr rn[-rsurru itr cat't, suferinft'lo s:tlt, ii 1lt't'tttit s:i t't'sittlli\"1.(,o {t,irrnli pr,rrtr.u viitrtrr ull om tor.turat va manifesl;a gr'(}rtz,r itrtr'-utt gt'ltrlr xllt,ru. Arn :rliltut originalul ace,stei fotografii la 23 rlt' p('l's()ittlo tlcr rtilt]rt'lt's(,x(f si cle virste cliferite; 13 an rlispuns imed.iat groitzit, Illill'o tltll'el't', 1ol't,ut'ii
ryi chinlile, iar trei spaimd, extrem[r aqa incit 16 au ritspuns a,pr'( f rl,pc it i col r -
l'crrpit:rte t1 pir,rerea lui Duchenne. Toturyi, gase alt sptls fttt'it', ttitr otttlzil,, f:rl'iilrdoirrl:i .1, sprincenr'lor puternic contractate ryi trecincl ctl \'cdtrr('lt gl-rl'it, t'ttt'itrsritsr,hisir. O pr,rsoanr-t, a spus clezgust. in general, rezultatulitrtlicil f iipitll r'ir ltioiir11'rfr o r,eprez('ntirre clestul de buni, a gtoazel ;i spaimci. Irotogt'ttliit ill ('lii'('
rr(,-:lpl refeiit mai inainte (plan;a VIf , fig 2) reprezintt"t cle as('lrl('1x'il spaitttit,'irrsrl-1 rirri sll.ineenele oblice inclici, o mare suferintir morali in loc di' ('lIt'l'gi('.
2? nlicrtnismt ie la l'lttlsi()it('tttit' Iittrtrrritit'. ltllrillll,plart;r L\\', 1r. || ;i 15.
26 ,l rrrr1,,rttt1 tttti I'hilosoltlrtl of Iirpressrinn, p' 16$.
t ,/ tt GROAZA
()roaza, este insolit5, in general cle d.iferite gesturi, care se deosebesc larliferifi ind,ivizi. Judecind. dupi, ilustralii, adesea corpul intreg este intors de ollalte sau so retrage sau bralele sint rluse violent irrainte, ca pentru a irnpingr:ii indt'piu'tir \.I'trun obiect ingrozitor. Gestul cel nrai frecven"t, in rn[,sut'il in ealcl.io poirtrr dedrrce tlin rnorlul r1e a a,cfiona al persoant-.lor ce se strlcluiesc sli exprinxro sc,errL viu irnirgina,tii cle groazi,, este riclicarea ambilor urneri cu brilt,elo inrloitt',stt'ttts rtpropirte de lu turilc corpului sau d.e piept. Accst,e miryci,r'i sinl tlpr()ilpe
Irig. 21. - (lrorzr"r;i splirnri (copinli r'lnpii o I'olrlgrafie lttali tlrr rlL. I)ttcltt'ttnr').
rr(rtl('lrsi c:r, (i(,1(' rrxe<itt1,ltl,0 tlo obicei cintl t)-(r cste foal'1,c 1'r'ig I in gcttet'lll1 cltrsint, itLsol,it;t, tltr trenrurilt,, prcrcur]r ;i de o profunrlf expir:afie situ itrspiratie, dupir,cum se poatrr intimpla in acel rnoment, ca pieptul sii, fie urnflat sau contractat.Strnetele astfel ernise sint exprimate prin euvinte ca uh sall u128. Toturyi nu esterrvidt'nt; pentru oo, atunci cind" ne este frig sau cind. exprimlm un senti-rnent dc grol,zli, nrr inclrirn bra,!,ele api,sitrdu-lt'c1e corpr ilc t'idiei,m umerii si trc-I il11t'i-r lll.
(lo'n,ehrcre , - M-am strir,duit sif rlescriu diferitclt' cx.presii de friei, in St'a-rlrrliiltr('i, dt, Iu, sitnpla a,terrtic pinir la o treslrire tle surpt'ittrlt't'er tltr lt spa,intii,
lrirri l?t Eroazi"t t'ttrcrnir. T-Tnt'le rlintrt' s('mrl(r se pot explicu in bazn llrincilriiltlrr
23 \'t'zi observlr(iilt'irr act'st sctrs alc rl-ltti \Yt'dgs'ood,t'rf inlrrrrlrrct'r'r'rr lrrct'irii sllc I)itlirttttrrtl ttf Dtrqlislt Iity-
4.,'4
moloqy, t'r). rt 2 r, I865, 11. \\XVIL
CONCLUZIE 7i7
de obi;rruinlir, asrocia'{ie ;i ererlitate, ca d.eschid.erea largi, a gurii qi a ochilor',rid"icarerl, sprincent'lor, aqa incit s[ privim cit mai reped.e posibil in jurul nostru;i sL rruzinr in ntotl rlistinct ol'ice sunet care poate ajunge Ia urechile noastre,tlt'oAtece itr aeest nrod sirrte'nr de obicei pregirti,t,i sir, descoperim si sir infrnrrtirrrrot'ico pt,r:icol. liru'lt'tlirr ct'lc'lalte s('mne cle fricir, pot fi explicate, cel pulinpartial,pt, baza:t,celut'u;i principii.'I'imp de generalii f5,r5, numir, oamenii s-au striduits[, scaptr tle tlu;rtranii lor sau d"e pericol prin fugi, rapicld, sau luptindu-se violentcu t'i, ;i aseln('rr('a mari eforturi:ru ficut ca inima si bati repede, respiratia sirfitr lloot'lt'ratl"tr lliept,ul sil palpite;i ni'rrile sei se dilate. T)eoalt'cre ilc(rst('efoltnriau I'rtsl, atlt'st'it prt'lungitc pinL la t'xt,t't'r]1, r()zlrltatul f inal tlcbuir. sii, l'i fost pr'os-l;ra,tia, 1,o1,111i,, pitlri:rt't', lrarrspila,J,it', trt,murilt,ul tuturor rttuSt'hilol silll cornplt't:rIor rtrlitxtn'('. Si l(,unt, ori rle eite ori emoJ,ia fricii estrr putt'r'rric rt'sirrr{il,ri, cu tollt,r'ot-I, ('tt, ptxtl'cr sil tlll tlucri l:r t"l'eull efort, :reele:r;i leznltate vor t;irrrk' sir, rt'ilpllli,llrirr lmt,trrt':r, t,lt'rlil,tlrt,ii qi a lrsocialiei.
.list,tr tol;uryi prcbabil ca multe sau rnajorit:rtcu sirnptomr,lrir rle spairnii rk'ttuli titts, ot birt;rrilr irrirttii, tremulatrrl murychilor', transpilrrtia, r('c(r r'1c., sr-l fit.r[irt,ollrl;tr in llrar(r pirr.lt'rlir.t,cl, tt.arrsntiter.ii tulllur.atr. strn irrtrcrllpl,t'il for.tei l]('1.-Yoits() tltr l:r sist,t'tttrtl c('r'('l)r'o-spirrirl la rlift,r'it,t, pi"r,r't,i alr, corprrlui, plirr fillrl,rrl citttittl;t'tl, ('s1('lt1i1, t.[t' pttt,t't'ttic irr['lrrcn]:rtri.,l'trtenr privi crt itr1r1'1,111'11. llr :r(.r,lrstii trltrizll,i111[t,[){'Ittlt'n1, rltr olristnrirr!ir, Ei rltr :rsocirttir', in cazuli ca, ct,l :r] secr,tr!,it'i rnctlil'i-cll1,e:t 1,t'rtclttsttltti itLtt's1 itrlrl si lrl lipst'i tlr,irctivil;ate iL iulllllritor glltrrrlt,. lrr llri-virr-{lr zllirlirii ittr"olttttl;lt'l'(' l 1-lirlrrlui, ilv('lrr rrrotivt' sc'r'ionst'sil oredt'tn (,li irt clzrrlItttitttltlt'lttl ltct'lts1i ll(:1,i1111.,', ot'i(iultI irl fi Irt:-tt ('a, ilast,(,1'(', sr''r'vt'sttr irnprctttrit, (.ll:lltllI))it,c tttisr,ili vtti{r' sir, le J'at,i"t, sir, plrril tt'r'ibilt' dusrnlrtrilol lor', si, tlt'rrill'( (,(' ll(,(,-It'tt,si llrrJ,ittni ittvoluttl,rttt, si voltrnt:rlcr silrt t'l'ectulrtt' ck' aninrale intle:rpr'oirp(' itrru-rlil;tr ctr ornrtl, sittt,('rn inrlt'rnrra,ti sil ct'etlrrm cir, onrul tL piistrat, prin trlt'rtittrtt'o amitrtirc lt lot', (irlro a rlev('nit acrunr irrutilri. Itrste, flirir inrloial[, u]r fapt r'('lllllr'-t,rlbi'l ca tttu;t,ltii rrt'sl t'ilrt i rrrinuscnli, prin c:-u'() perii irnprirrytia!,i l'ru' J)(' t,olprrliltr)l'ollIXr golary rrl otttulrri sc zllirlese, sI, fi fost pirstra,fi pirril in ziuu r1r, 2\,%r siitrt,i, sii str cotttt':,tcl;tr lil trcr'1earyi trtttol ii, iullllllc la, grolrzri ryi f rtrir., (rat'(f fa(r t,tL pii,nrlsllr s('
OAPITOLUL AL XIII-LEA
ATENTIE llvnnnprA.r^[, ASUrRA PROPRIEI PEITSOANE,RU$INE, TIMIDITATE, MODESTIE: irunO$IRE
Natura inrogirii - Ereditate - Pirfile corpului cele mai inflrtenfatc tle inroqire
la difcrite rase umanc - Gesturi insolitoare ale inro;irii - Conluzie tnintaln - Canzelc
inroqirii - Atenlie asupra propriei persoane, elementttl fundamental al inlo;irii - Timi-clitatc - Rugine ca rlrnlarc a incirlcirrii legilol tnoritlc gi a regulilor convenlionalc -Nlodestic *- 'feoria inrosirii - Recaoitttlare.
inroqirea este cea mai caracteristic5 qi mai omeneascd, ctin toate expresiile.M,aimulele rogesc d.e furie, insd, ar fi nevoie d.e un numi,r copleqitor cle d.ovezipentru a ne face sd, credem c5, vreun animal poate ro$i. Colorarea ferlei este dato-ritd, relaxi,rii inveliqurilor musculare ale micilor artere, prin care capilarele se
umplu cu singe, $i aceasta d"epind.e d.e faptul c5 centrul vaso-motcr lespectiv estcinfluenlat. Fdr5, ind.oiald, cd,, d.acd, in acelaryi timp s-ar producer o puterrnic5 emo-
lie, ar fi influen\ath, circulalia generalf, insii, datoriti, re,telei tle t'asc min.uslculecare o acoperd , fala se congestioneazra sub acliunea unui sc'ntiment cle ru$in€)
;i nu datoritd, acliunii inimii. Putem provoca risul prin gidilarea pielii, plinsulsau incruntarea printr-o loviturl, tremuratul prin f riea d.e durere ;i a$a maid.eparte, insd, nu putem provoca inroryire, dupd, cum observri d.r. Burgessl, prinvreun mijloc firesc, si anume prin vreo acliune asupra corpului. llintea este ceacare trebuie influen!ath. inro;irea este nu numai involuntarf, dar chiar clorinlacle a o inhiba, care cluce la atenlia sporiti, falii, de propria persoani, spore;tecle fapt tend.inla de inroryire.
Tinerii, nu insX, qi sugaciiz, ro;esc mult mai ugor clecit biitrin.ii, ceea ce esteremarcabil, d"eoalece qtim ch, copiii rogesc d.e furie la o virst[ foarte tirnpurie. Anrprimit relatd,ri autentice d.espre d.ou5, fetile ro;irrd la virsta intre d.oi ryi treiani ryi despre un alt copil sensibilr cu un an mai mare care a rolit cind- a fo.qt
I The Pfulsiotogg or Xlechanism of Blushing, 1839, p. 2 l)r. Burgess, op. cit., p. 56. La pr. i33, el observl de
156. Voi mai avca ocazia s[ citez adesea accasti ltrcrartr asel]rcnet cir femeile ro$esc tlrai tts()r tlecit billba!ii,in capitolul rle falir. tlttpl cutlr sc al'irtnit ntai jos.
13 * c. 301
INno$rRE
clojertit pentlu o grefealii. ]Iulf,i copii ceva mai mari rosesc in mr.rd fcarter pronun.-!at. Se pare czi facultS,,tile mintale ale sugacilor nu sint inci, suficicnt d.e d.ezvol-tate pentru a le permite s[, roseascir,. De aici reiese de asem€n€a ci, iclio!,ii rareorirofesc. Dr. Crichton Brou"ne a, observat pent,ru mirre pe et,i de sub ingrijirea sa.insil nu rr cibselvat niciotlatri o rosire v'eritabill, rru tczrte cil le-zr viizut f:r,t:r, colo-rindu-se, tlupir cit se pare, de bucurie atunci cind. li se dild,ea de mincare, precrun;i de rninie. tinii toturyi, care nu sint complet degenr:rafi, sint capabili c1e a ro;i.t-tr itliot 1ni6r1'ssefal, cle exeniplu, in virstfi, de 13 ani, tri cd,rui ochi se lurninaupulin cind era s:rtisfircut sau amazat, a fost dt's:cris tlc tlr. Ilehns rosincl ;i intor-cindu-se intr-o parte cirxl era, rlezblil,cat pen,tru utl exirrnen rneclieal.
!'emeile ro sesc mult mai mult de cit b5,rbalii ; e ste ral s:i ve zt un b5,trini'oryind, insit uu atit d.e rar este si, vezi o bzitrin:i roryind. Orbii nu fac excep,tie.Laura Bridgma,n, ntiscutl, in aceastii stare, precum si complet surtlei, e capabilasL roryeasciia. Iiev. R. II. Blair, director la Worcester Coll€S€, rnf informeazh ci,trei copii nisculi orbi, d"in cei ;apte sau opt care se aflau atunci \n azil, rofeaufoarte mult . La inceput, orbii nu sint conrytienli ci sint observ'a{i ; tlupil cnmmzi informeazl rll. Blair, este o parte ext,rem de importantir a ecluczrtiei lcr a leimprima aceastl notiune, insri impresia astfel rlobin ditir ar in t[,ri consider:abiltenclinla dc a rosi, sporinrl obiceiul de a-;i ildrepta atentia asupra pro-priei persoane.
Te'ndinla rlt.ir rosi este ere,d.itarn. Dl. Burgess prezintir, cazuls unei familiiale[tuite din tatir, mumii, ;i z,ece copii, crlre, firrii, t'xcep!,ie, sint predispu;i tlt rr
rosi intr-un gratl extrenr de penibil. Copiii erau mari ,,ryi unii rlintrc. ci au fosttrirni;i sii cirlitorc,zrscti pentru a le rlispd,rea acestii sensibilitatt' bolnirvicioasir,insil aceasta nu A fost cle nici un folos". Chiar particulzrrit5,ti ale ro;irii par s[ fit'eretlitare. Pe cind exAmina sira spiniu'ii unei fete, Sir J. Paget a fost izbit t1e
moclul ei ciudat cle :r ro;i ; o patl mare rosie a aprirut mai intii pe unul clin ol'rra-ii, izrr apoi alte pete s-atl imprirptiat in mod diferit pe fafir ii git. tllterior, arltt'-sindu-se rnamei ace'steia, t'l ?tr intrebat d.acir, fiica ei rogea intotdeauna in aeestfel ciudat ;i i s-:r rirspuns : ,,Da, imi seamirul mie". Sir J. Paget a remarcatatunci cir, pun.incl aceast:i intrebare, a f:icut-o pe mamit sir roseasci-r, si ea a, pre-zettt,at, aceea;i particularitate ea, li fiica ei.
in maioritatea cazur'ilor, faftr, urechilc ;i gitul sint singurele pirr{i cill'orofesc, insri multe persoane sirnt cil, atunci cincl ro$esrc intens, tot corpul Ii seinc5,lze'ryte ;i simt furnicilturi, ceea ce aratl, cii intreaga suprafzr,tir a pielii trcbuie siifie, intr-un fel ozlrecart'influcnlatri. S,e zice uneori cii, inro;irea ince pe c1e pe frunte I
mai obiSnuit insir, incepe pe obraji, intinzind"u-se apoi la urechi ryi gito. Lt doialbinoryi eraminali de dr. Burgess, inrosirea a inceput printr-o miczi patd, cir'-eumscrisri pe obla,ii tleasupra plexului paroticlian, mzirindu-se apoi intr-un cerc ;
intre acest cerc ro$u ;i irrlo;irea tle pe git exista o linie evirlentf cle demarca-tie, cu toate cir arnbele rlu api"rrnt sirnultan. Retina, cAre, natural, este roryie laalbinn;i, si-a spolit in aeerla,li tinip rost'a!a7. Orieine trebuie sii fi remareat cit
3 (litat rltr \-ogt , )ltintrtire .srlt 1c.s ,11irttttiltlrtrlrr.s, 1t3(iii, 5 lhident, p. 1tt2.
p. 20. I)r'. []ulgtss (o[). cit., 11. r-r(i) sc irrrloit'stt'c'rr irli- 6 -\loreru, in etlilia r]in 1820 l lui l,avatct, vol. I\', 11.
ot ii losesc vreorlrtri :J0:1.
1 Licbcr, ()tr llrc \'ot'rrl Srtttttrls..., ",Sririthsorriarr (lon- 7 flttt'gess, o1t. t:il., p. ii8, rlcspt't' pllirlilrttc rlrrpir int'tt-tribrrti<tns", 18;1, 1'ol. I I. p. (i. ;irt', 1r. 177.
INRO$rRE
d.e ulor se succedfi, clupi, o inroryire altele noi ;i se inlccuiesc pe fa\6. Tnroqireaeste precedatS, de o senzalie caracteristicri pe pic.le. Dupil c1i:. Iiurgess, inroryireapielii este in general urmatti r1e o ugoarii palcale, care alalI cri.vasele capilarese contractir, dupil clilatare. -ln rare ca,zati apa,r'ifia, palorii, in 1r,c ck inroryire, cstedetenninatri d.e condi,tii care in mccl natural ar provocrl o inrosire. I)e exernplu,o tinilril rloamnl mi-a spus ch ]a o receptie aglameratl pfu'ul i s-a ag[lat ina;a h.al de nasturc'le unui servitc,r, incit s-a scur'fi citva tirnp pinl ce s-zl, pututd.egaja; din scnza,tiiler ei;i-a inchipuit c[, a rosit profuncl, ins[ a fcst asiguratd,cle un prieten cir, clevenise extrerm de palirlir.
Anr clorit s[ af]u cit rle jos pe corp s,er intinrle rcsiret; Sir. .1. Paget, careprirr ocupatia lui are oeazit fre cvente c1e obst'rva!,ii, a sturliat penlru rnine in modamabil ar'eastii ehestiune timp de doi-trei uni. nl 2, constatat cir, la femeileca,re logeso intens pe faf,[, urechi si ceafii, ,1e obieei roqea{a nu se intincle maijos pe corp. Da se observir, rar in jo.s pinzi la clavjculir ;i {.li}opiat I personal,Sir J. P:rget nrl a, vitz:ut nicioclati vreun ca,z irt care sii se fi intins mai jos, pepartea superioarir, a pieptului. IJI A, r'emarcat de asemerlea crir uneori rc;irea d.is-pare in partea cle ios, nu treptat li pe nesimliler ci prin peie rosir:fice neregulate.I)r. I-ra,ngstaff a obsrervat pentru mine, de asen)erlea, rnai multe ft'mei, la carecorpul nr s-rt losit, cltu;i de pufin, in timp ee fat,a ]c' cra lrurpulie cle trr,sine.La tlt'rnenti, dintre care uu.ii par rleosebit tte suseeptibili rosilii, dr.J. Crich.tonBrov'ne il virzut de mai multc ori roryea{a intiuzindu-se in jcs pinri la clar,icul[,iar in rlour'l cazuri pin.ii la piept. Dl citeazil cazul unc'i fernei mriritatc, in virstii,dcr 27 cle ani, cilre suferea tte cpilepsie. [n rUminea!:r urmdtr.'irtr' .sosirii ci la aztl, dr.Rrown impreunr-r, cu asirrtenlii siii a, vizitat-o pe rritrtl cr'ir in prrt. in momc'nl,ulin care s-au zrpropiat, ea s-a inro;it profunrl pe obra,ji si tinrplc, iar rotseata is-a intins repede ltr urcchi. Era fcrarte agitatl;;i trernura. ]Jl i-t dc'sfitcut gulc-rul de ltr cir,ma;ri pentru a-i exarnina starea plirminilol si aturlr-'i () uo;t'a{L intc.nsd,rtr ap[,rut ra,pid pe piept, intr-o linie arcuitir pe a trei t partc superioard, afiecr[,rui sin: intinzindu-se in jos intre' sini pinir atr)rc]ape cle crrrtil-r-jril xifoicl alsternului. ^\cest caz estc-'int,eresant, deoarece roseala s-a extins irr ios in acestfel ;i a devenit interlr 5, prin faptul cil aten!,ia lcntt'ii fusest :ttr'2i;'2'1 de :tcca partea corpului ei. Pc mirsurri ce examinarea contitrua, fetncia s-e lini1tit, si rcryeafa aclisp[,rut; acela;i fenonten a fost insi cbservat in ntai rtmlte ccrrzii ulterioare.
l'apte'le c1e mai sus arat,ir ci-i la englezoaice, de regull, rosit"t'a ]]u se intindemai jos de git ryi de partea superioarii a, pieptului. Sir J. Paget, in care se poateavea increclere, mI, informe azit totupi cil rl auzit recent tltr cazul ntrei fc,tile care,scanclalizatl rle ceea ce 1i-a inchipuit a fi un aet cle intlelieatc'Jt', a rc;it pe totabd omenul ryi pe p[rlile superioare ale picioarelor. More au rt'la1 caze-i de ase-rnenea8, clin sursa unui pictor renumit, ci, pieptul, unrerii, bra,tcle ;i tot corpulunei fete care a consimlit tle nc,,voie sir serveaseil clrept rncdel s-au in.roryit cind..s-2, dezbrricat, perrtru prima clatfl.
O chestiune oarecum curioas[, este de ce, in majoritrrte a (fazurilor, numaif"a[a urechile ryi gitul singure ro\sesc, avindu-se in veclerc eir atlesera intreagasuprafafir a corlrului este furnic'at[ ;i so infierbinti. Act'a-stlt pare sir clepindd,
8 \:czi L:r.,'ltc't', t'tli(it <lirt 182(), r'ol. I\', p. Ii03.
181
182 INROSIRE
mai ales de faptul ch fala ;i pi,rfile invecinate ale pielii au fost de reguli,expuse aerului, luminii ryi alternantelor de temperatur5,, pir,ti prin care arte-rele mici nu numai c[ au d.obind"it obiceiul de a se dilata qi contracta uqor, cipar sir, se fi dezvoltat in mocl neobiqnuit in comparafie cu celelalte pii,r,ti ale supra-feteie. .Dupd, oum au observat c1l. lforeau gi dr. Bsrgc'ss, faptul cii, fala este atitde susceptibila, sii ro;easci, in diferite imprejurd,ri, cllm sint accesul d.e malarie-',cir,ldura obi;nuit[,, efortul violent, minia, lovitura u;oar5, etc., se clatoreqteprnbabil acelearyi cavze; pe d.e altir, parte , fa[a tind.e si1, capete o paloare d.e
frig ;i fric5, ryi s[, se d-ecoloreze in timpul sarcinii. Fala este d.e asemenea deo-sebit c1e susceptibila, si, fie influenlata de boli de piele, pojar, erizipel etc. Acestpunct c1e vederer este intd,rit d"e faptul c5, oameni de dife'rite rase care de obiceiumblii, goi aclesea rogesc pe bra!,e;i piept ryi chiar in jos pin[, la t:r,lie. O doamni,care roryeqte foarte ugor l-a informat pe dr. Crichton Browne ch, atuuci cind iieste rusine sau cind" este agitati,, roryeqte pe fafzi, git, incheic'turile miinilor $i pemiini, aclicil pe toate porliunile expuse ale piehi. Este totu;i indoielnic daci,expunerea obirynuitil a pielii felei ryi a gitului ryi capacitatea d.e reaclie decurginddin expunere, sub influenla stimulilor d"e tot felul, sint prirr ele inselc'suficientepentru a explica tend.inla, mult mai evidentil la englezoaice, ca acestei p:irfi siise inroryescir, mai mult decit altele, intrucit miinile sint bogat prev[zute cu nervi;i vase mici ryi au fost expuse la aer tot atit cle mult ca qi fata sau gitul, ;i totu;imiinile rareori rogesc. Yom veclea inclat5, cir faptul prin care atenlia minlii afost ind,reptati, mult mai frecvent ;i mai serios ci,tre fafa, decit citre orice altir,parte a corpului oferir, probabil o explicalie suficient[,.
R,ogi,reu Ia dileri,te ra,se ornene;ti, _- \'asele mici ale felei se umplu cu singein cazul emoliei provocate d.e ruryine la aproape toate rasele omeneryti, ctt toatecir, la rascle d.e culoare foarte inchisS, nu se poate observa n.ici o motlificare dis-tinctir de culoare. inro;irea este evid.erit[ la toate naliile ariene din Europa ,si
intr'-o oarecare md,sur5,., li Ia cele clirr fnclia. insfl dl. Erskine nu a remarcatnicioclati, c:r gitul h,inclu;ilor s5, se inroseasc[. La lep;aqii din Sikhimr dl. Scotta observat ad.esea o uryoard, inroqire pe onraji, la baza urechilor ;i pe laturilegitului, insoliti, d"e ad.incirea ochilor ryi d.e capul plecat. Aceasta se intimplaatunci cind ii prindea cu o rninciunir, sau cind ii acuza de nerecunoptin!fl. Tenulpalicl, gd,lbui al acestor oameni face inro;irea mult mai bii,t[,toare ltr ochi d.ecitla majoritatea celorlal,ti indigeni din fndia. La acerytia din unnii, rusin,ea sAut
poate, in parte frica este exprimatil, dupi, cll. Scott, mult mai clar prin intoarce-rea sau aplecarea capuluir cu och.ii qov5,in d. sau privind chiori; cleeit prin vreoschimbare c1e-. culoare a pielii.
Rasele semite rosesc ulior, clup5, cum ar fi fost tle prcv[zut, clin carrzamarii lor asemin[ri cu arienii. Astfel, in cartea lui Eremia (cap. Yf, 15), in le-gi,tur5, cu evreii se spune : ,,Nr, nu le era cituryi de pulin ru;ine ryi nici nu puteauroqi". D-na Asa Gray a vd,zut un arab cond-ucindu-ryi barea in mocl neind.eminaticpe Nil, ryi cind tovari;ii lui au ris tle el, ,s-& inroryit chiar pin[, la ceaf[". Larlyl)1ff Gordon observf, cL un tini,r arab a roryit ajungind. in prezenla ei 10.
e f3rrrgess, olt. cit., p. 111 ;i 122. ]loreau in l,avrtt'r, Lo Lelters from liglypf, 1865, p. 66. Lady Ciot'don grc-
o1t. cit., yol. I\', p. 2l)3. ;estc cind spune cir malaiczii si Itrulatrii nu I'osesc nicio-tlrt.tli.
INROgIRE
D]. Srvinb.oe a sthzut pe chinezi roryind; el crede insi, cd, aceasta se intim-pl5, rar I ei au toturyi expresiA ,,sd, roryeryti de ru;ine". DI. Geaeh. rnd, informeazrac5, chinezii stabilifi in Malacca ryi malaiezii incligeni din interiorul ![rii rosesc. Uniir-lintre aceryti oameni umbl[ aproape goi, qi el s-a ocupat in mocl special de extin-derea in jos a inro;irii. Omi,tind cazurile in care numai fala a fost vizuti roryincl,tll. Geach. a observat ci fa!a, bralele ;i pieptul unui ch.inez in virst[, cle 2,4 cle aniau roqit cle ruryine, iar la un alt ch.inez, cincl a fost intrebat de ce nu $i-a exe-cutat lucrul mai bine, corpul intreg i-a fost la fel influen.J.at. La doi malaiezillel a vhzlt f.a\a, gitul, pieptul 5i bra,tele roryind, izlr la un ul treilea (un,,bugis")rosirea s-a extins in ios pina, la talie.
Polinezienii rosesc ugor. Rev. dl. Stackavhzlut snte d.e cazuri la neozeelan-der'r. Urm[,torul caz meritii mentionat, cleoarece se referzi la un bltrin care eraneobirynuit c1e inch.is la culoare ;i parfial tatuat. Dup[ ce ;i-a inchiriat p[,mintulunui englez pentru o arencl5, anual:i micir, a fost cuprin.s de o pasiune puternicld.e a-;i eump5,ra o cabrioletd, care rtevenise rccent Ia modd, printre maori. in oon-secinf,d,, el a vrut s5,-ryi incaseze arenda pe patru ani cle la arendapul s[u ryi a con-sultat li pe dl. Staek dacl o putea face. Omul erA bftrin, sting:rci, s[,rac ryi inzdrente, ryi ideera de a se plimba conclucinrlu-;i singur tr[sura pentru rl se firiil-a amuzat pe cll. Stack in ala m:i,surii,, incit l]u s-a putut stS,pini r1e u pufniin ris ;i ,,atunci b5,trinul se inroyi pinl la rfd5,cina p5,rului". ]'orster spuneeir ,,pofi ugor distinge o roryeaff, care se intinde" pe obraiii celor rnai frumoaseferrnei din Tnhibi12. Incligenii clin mai multe arhipelaguri clin Pacific rru fost c1e
zlseme)nea vhzu\r ro;ind.Dl. Washington Matth.ervs a ttrazut, Artesea inrosireu fetei ferneilor tinelcr
apa,rf,inind diferitelor triburi de inclieni rlin America cle Nord. La, cc'alaltir, extro-mitate a continentului, in Jara cle Iroc, rlup[, dl. Bridges, indigenii,,rosesc mult,,insil mai ales in prezen.fa femeilor; rolesc cu siguranld, qi in leg5,turi cu plopriullor aspect personalt'. r\ct stfl clin urmri afirma!,ie corespunde cu ce€]a ce imi a,min-tesc despre fuegianul Jemrny Button. care rogea
^cind era t:rch.inat in legltur:i
cu grija cu care i;i lustruia ghete'le ;i sei irnpoclobea. Tn privinla indienilor aymarilcle pe platourile inalte ale' Boliviei, dl. Forbes spune 13 c[, clin cauzL\ culoliipielii lor, este imposibil cA, inrosirea sri fie tot atit de c,lar vizibil5, ca l:r ra,sel('albe I totui;i, in asemenea imprejur[,ri care ne-ar faee sd, ro;im, ,,s€ poater l'edeaaceea;i expre,sie cle modestie sau tulburare ;i chiar pe intuneric se poate sirn{rio crerytere a temperaturii pielii fe,tei, exact cum se intimpl[ la europeni". La indi-cuii care locuiesc in p5,r.tile calde, neaccidentate, unre-'de ale Americii cle Sud,
11 Cpt. Osboln (,, Qtrcdilh". p. 199), vollrind tlcsprcttn tnalaicz cirt'uia i-a replo;at cnrzirnrra, spullLr cI s-a
bucurab vizinrl cil onrul a ro;it.12 .I. R. IrorsLeL, Oltseruations rlurinll rL I'o11t41e rountl
lhc 11:orlcl, irt cuarto, 177.3, p. 229. \Yaitz ( I rilrorltrctiortto Anlhropologg, tlacl. engl., 1863, r'ol. I, p. 1i35) prczint.rir'eferin!e pcntru alte insulc clin Pacific. Vezi, de asernenca,Dampier (Ort the lllrtshinq of the I'unquinese, vol. II, p.a0); eu nll anr consnltat insi aceastti lucrare. NaitzciLeazh pe Bergmann, dutrrri care calntucii nu l.ogescr ;
aceastd afirrnatie poate fi ltusii la indoiall clupi ceea ce
attr vtizut. in privin[a chinerzilor'. fll citetrzir rlr Ascurcrnca
pe Rolh, calc neagri cir abisinicnii ar fi capabili sit rogt'as-ci. Din neferricire, ciipitanul Sperclr-, cal'(! a tririt timlratit. de inclelungaL printre abisinieni, ltu a rispuns la
intrcbarea in IcgdLulir cu accastir chr:stiunc, in sfiLqil,trebuic sri aclaug cri lajahLrl l3r'oolie nu a obser.t,aL vreo-claLi nici cel rnai uric scmn cle inlosirc ltr daiacii din IJor'-neo ; din contra, in imprejurirri care la noi ar provocainro;ire, ,,ei simt ci singe'le li se trage din obraji,,.
13.,Transact. Ethnolog. Soc.", 1870, vol. II, p. 1ti.
164 lNROSrRrl
pielea nu parc sri n,urrt,ioneze la ercitrLrea mintal[, atit d.e prompt, ca ]a indigen.iidin pi,rfilc r[c, riorrl si rlc su.rl ale con.tinen.tului, care au fost expu;i timp inclelun-gat marilor vicisitriclini alcr climeri I cle aceea, I{umboldt citeazil' filril rezerve sar-casrnul spaniolului ; ,,C'unl poli a,\'€ri, incredere in cei care nu rytiu cum s,ti ro;easc:i ?tt1*.
Yorbind rlespre br"i;1,ina;ii din l]razilitr, v'ot] Spix qi ]lartius afirmri cd, la rlreptvorbinrl, nu se poute spunc. cti ei ro$esc ; ,,tlumai cluptl raporturi inclelungltte cualbii qi nnmai clu1.rii cc ull plimit o (;ar€'cale educalie, am putut observ'a Ia indienio scb.imlt:u'e tlc culoare erplintinrl ernoliile itr.mintea lor"15. Jlstt'totu;i d"e necre -
zut ca facglt,atea tkt :l loli sri fi luat na;tere in acest fel, insii, obiceitil de atenliefall de propria pt'rsoanir, czl urnraro a edrtcaliei lor ;i a unui notl mcd rle viafir,trebuie sI, fi sporit rnult orice tendinf,fl inn[,scut[, c1e a rosi.
IIai rlr,rlti olrscrvir.tori clemni d.e incredere m-au asigurat cir, Att vt-Izut pe
fa\,a unor nt.g'ri uu asperet scrnilnincl cu inro;irea in. imprejuriiri care la noi arproyoca-o, on toate cil pii:lea lor erzr neagri-r, ca aban.osul. LTnii o descriu ca roryindcafeniu, insi, cci rn.iri mul!i spllr). c[, culoruea I].€agr5 devitte mai itrtensii. Alimen-tarea sporitf, r:u siltge a piclii pare si, inteinsifice intr-un fel oal'ecare culoarea, eiqeagri, I a,stfel, irnumit,e ltoli e.xanternatoase fac', cra loculile influenfat,e si par5,
la negri mai ri{'gro, in loc tle a pilrea, ca la noi, mai ro;ii16. Ilin. faptul c:ipic,lerldevine mai irr.t,insir prin urnplerea capilarelor, ea va reflecta poate o nuanliioarecum clifo'it,ii d.e ceit, clc mai ina,inte. Putem fi siguri c5, la negri ca,pilarelefelei se rlnlplu cu singr: sub influenla, emoliei d,e ruryine, tleoarece o negresi, albi-noasl, pr,,rfr,ct caractcltzat,it c1in. accst punct de vedere de BuffonlT, a prezcnt,ato slabi, rluair.fii, r1'.' purpuliu pe obraji cind s-a ari,tat in pietlea goa,15. I-,,a negru,cicatricele pic,lii riimin mult timp a,lbe ; dr. Burgess, care a avut ac,azrr frec'rentecle a observa o cica.t,r'ice pe fa,ta un.ei negrese, a srilzttt' clistincrt ,,cit ea se inro-$eiL invarialtil ori rlrr cite ori i se volbea brusc ,\flll cincl era acuza,t,it de vreovir.ii, neinsr,mnAtir,"18. liosirea putea fi vizutl pornind. de la circumferinta, cica-tricei spro r.cr-rtlu, la care insi nu a jungea. Adesee, mulatrii roqesc mult ; pefat;a 1or o rcscutl urrnc-azi clupii, alta. Din acesttr fapttt ttu poate exista indoialzicir, negrii rc[ei:]c, cu toater c,ir nici o roryire nu pcate fi vlzutir pe fafa lor.
Am fr,r,i asigurat de tiaik:l ryi cle d-na Barber cL cafrii din Africa, dc' sucl
nu r()g*c nicicclatir, ce('?l co poate s[ insemne nri.mai c[ nu se poate distingenici o sehinrbart,clc culcare. Gaika aclaugf ci,, in impreiurfi,ri ca,re ar face pe eu-ropeni sri r'o$casc'ri, ci()nlpatriolii sili,p&r ruryina!'i ryi n.u liu capul .{tls".
Patrlr rUitti,"r (,orcsponclen,tii mci afirmi cilaustralien.ii,care sirtt aproape c1e
aceear.li culoirl'l cri rii ncgrii, nu rogesc niciodatti. Un al cincilea r5,spuncle indoiel-nic, cbselvil.rl r,it putea f i virzuti numai o inro ryire f oarte puternicii, din carrLa
st[,rii de murclfirie:r, piclii lcr. i]rei r,bservatori afilml' c[ de fapt ei ro;escleI
de stirpinul ei blutal sir-Ei at'ate sinii goi.17 Cital tlc l)richarcl, Phgs. ll ist. ol' trIanktttrl, ctl. a
-l-a, 1851, vol. I, p. 2'25.18 Btrrgcss, o1t. cit., p. lJ1. I)t'spltr intor;irea la tttttlatt'i
(vczi p. 33). anr primib relatiiri sitnilare in legittrri cu
rnulatrii.le l3arringlon spune de asetuenea cit australiettii tlin
Nerv South \\:ales I'o$esc, dupei cum este citat cle \\-ailz,ap. cit., p. 1135.
lt Flumbolcl, Pcrsonal Xurraiiue,p. 229.
15 Citat. tlc Pricharcl. Pltgs. Fllsl4-a, 1851, vol. I. p 27I.
16 \''ezi, iislriira acestui subicct, Burgess, op. cit., p.
32. De aserntnea, \\'aitz, I tiroclttction to Anthropolollrl,edilia cngle'r:ii, vol. I, p. 1Ii5. lloreau clir o t'elatare dctali-atii (L,avatcr, 1820, vol. l\:, p. 302) a inrogirii la o
negrcsir sclavir tiirt llarhgascaf. atuuci citrcl a fost fot'!alii
tracl. t'ngl., r'ol. III,
of )Ittrtl;ind, ecl, a
INRC,STRE
(11. S. Wilson adiugil cr'r zrcc.asta nu se verle decit sub influenfa unei emo,tii puter-nice ryi cind pielea nu este de culoare prea inchis5, din cauza expunerii indelun-gate sau a lipse; cle curi,fenie. Dl. Lang r[,spunde :,,A- observat c[, ru;inea pro-voacii, aproape intotde?,uo.& o inro;ire, clare aclesea se intincle in jos pin5, la git".I,)l atlzrugd, cI ru5in€'a, se vede cle asemenea ,,dup[ ochii cAre s() intorc dintr-opa,lte in.tr-alta". intrpr,ili cll. Lang era proferor la o ;coall de intligeni, cste pro-babil c[ a observat mai ales copiii, si;tim cir, ace;tia roiesci mzli rnult decit adul-f ii. Dl. G. llaplin a vhztrt metiSi ro;ind si spune cii, birstinasii :ru un curitrt caleexprimir, rusine. Dl. Ilagen"auer', unul tlintre cei care rlu au observat nicioclatlcil austrtrlieuii roges(r, spulx) crii el ,,i-ir vlzul, privincl in piurnint tle rusinet',iar misionarul r1l. Bulmer cbservi r.rti, rle;i ,,nlr am putut detecrta nimic Iab[,;tina;ii a,d,ul!i oare) sri semeu.o cu lu;irte, am rermarcat insir c[, ochii copiilor,atunci cinrl sint ru;inaf,i, prezintl un tr,spect nelinistit, nmcrl, ca ;i cind ]ru ar[ti uncle s[ se uite".
I'apterle prezentat,e nrai sus sint suficientc penl,ru a arir,ta cir, inrosircer,fie cir, procluee sau nn vreo scrhimbare de, culoarc, este cornunri maiorit[fii, pro-babil totalita,!,ii raselor omeneSti.
,JIi;cd,ri;i qest'ut'i utt'r' i'nsolesc i,nro;it'eu,. - Sub influt'nfa unui sinrf, acul, der
tttsitte, existil o ctorin![ puternicl, de a te ascunclez0. Ne irrtoalr'cc'rn tot, corpnl ;irrtai alt's fa!a, pcr cinre ne strlduim s-o irscnndern intr-un fel oArecare. O persoanl,ru;irtatf cu gretl poa,te suporta sa, intilneascS, privirea ccrlor prezerrti,2r,:a c5, inmocl aproape invariabil isi lasit, ochii in jos sau se uit[ piezis. IJeoarece in genc'ralt'xistti o dorinfir, puternicl cle a evita aspectul rusinii, incercrintl za,cLlln.ic s5, str
priverascil direct oersoana, c&re a prol.ocat acest sentirr,t:nt, autagonismul dintrea,ceste tendinle opune duce la, cliferite miqcd,ri nelini;titer ale ochilor. Am obser-vat doui, doamne foarte predispuse lzr inroryire j care par si, fi dobinclit cel ntaiciudat tic, de a clipi f[ra, intrerupere cu. o rapiditate extraordinarir. O rosealiintetrsil ester uneori insolita, de o upoarir 15,climarg", ceeA ce presupurle cti se dtrto-r(rL\zia faptului c[ la glantlele lacrimale viner o cantitate sporitir, clr' singet cilre ltirncrl ser inclreaptri in capilart'le p[,r,tilor inrccinat,e, inclusiv irr retinii.
Ilulfi autori, vechi ryi modemi, au observat mi;c[,rile de rnai sus; s-rrtu'rl,tat cle asemer]ea cil blltina;ii clin dil'erite pirrli ale ]umii i;i rnanifest[ aclesearu;inea privind in jos sau pie'zis ori prin rni;c[,ri neastirnprira,i r.' rrle ochi]or. IJz,t'irstrigl (cap. IX, 6) i ,,O, I)umnezeul meu : Mi-este rusine ;i rosesc cle a-rni litli-ca capul spre tine, I)umnezeul meut'. in ca,rtea lui Isaia (cap. 1, 6) intilnint cnl.in-telcr : ,,Nu mi-arn ascuns fafa de ruryine". Seneca observh(Epistolu, Xl, it) c[,,actoriiromani isi las[, capul in jos, i$i lin ochii fir in ptirnint, insi, nu sint in stare sirro;easc5, atunci cind, jucind, sintuleaz[ rursin(ratt. Dupi, ]Iacrobius, (rr11'('a trlitin sr-'colul al V-lea, ,,frlazofii naturali afirrn[, cir,natura, f iiucl mi;catri cle rtr;ius, r5.s-
20 Ill. \\'cclgnoott (I)iclitnrtrry of IittgLislt Iilqntoloou,vttl. IlI, 1tl6ir, p. 155) sl)rnle cii crrvintul cnglez,,shirnrc''(t'tr;ine) ,,poAIc forrltc bitrt' sti sc tlagir tlin itlcea tlc,,shatlc" (trttrbrir sau ilscunzig) si poate fi iltrstritI dc cu-vinltrl r,ec:hi stlxon,,scheme" (unrbrir). Gratiolct (DeIcL Phllsittnomie, p. 357- 362) discutir gesturile care inso-
fesc ruginetr; unele tliu observatiile sale inti par instioarecum hirnt'rice. \-czi. de asemrnea, Bur'gess (op. crf.,
I). (i9 ;i 13l) <lt'sprc acelasi sulliect.21 Bur-e,t'ss, ttrt. t'it.. 1t. 181 si 182. Boti'lutalt a oltser-
vaL tlc ils('nren('a (rlrrpei cttttt cstc citat tlc Gt'atictlct, uSt.
cit., ir.3ti1) tenclinte sltlc liicliurulc in tinrpul int'o;it'iiintense. Dupli cun] arn viizut. <ll. Bulrnc-t'r-orbc;te de-
spre,.ochii umczi" ai copiilor briqtinaqilot' ar.rstralicnilrlrrrtt'i cirrrI Ie cs[1' 1'11sinc.
186 INRoSTRE
pincle;te singc,le in fa!a, c'i ca un r'[], deoarece vedem cd, oricine roqeqte iqiduce miin.ile inaintea fetei" (Sat'u'rnalia, cartea a Yff-a, capr II). Shakespeareil face pe }lalctts si"r, spuni nepoatei sale : ,,Ah ! Acum i,ti intorci fa,ta cle la minetle rnsin€-tt ('fitl+s 'Lnclt'on'icus, actul ff, scena 5). O doamnd, mi, informeaz1, c6, ag[sit la spitalul din Lock o fat5,, pe cale o cunoscuse mai inainte rsi care cleve-nise o paria ncfericitil I atunci cind cineva se apropia de €&r szirmana fiin!5, iqiascunclea falzl sub agternut li nu putea fi convins[, s[, $i-o descopere. \redema,desea eopii mici intorcindu-se dac5, sint timtzi sau Ie este ru;ine qi stind inc5,in picioare, i;i afunclii, fafa in rochia marnei sau se trintesc cu fata in jos inpoala ei.
Cortfttzie psi,hr,cd,*. - Ilajoritatea persoanelor, atunci cind ro$esc intens,manifestl o stare r-l"e conftzie rnintal5,. Aeeasta se recunoaryte in expresii obiqnu-ite, ca :rs-ft zd,pitcrt'). in aceasth stare, oarnenii iqi pierd prezenla de spirit qi facobserv'atii curics cle nepo1,rivi1,e. Adcsea,, ei^sint foarte nenoroci!,i, se bilbiie ryifac mi;c[,t'i stingace ;i strimb[turi c,iuclate. Jn unele cazllrl se pot observa cris-pr-rri involuntare ale unora dintre mu;chii faciali. Am fost informat de o tini,r5,cloamnd, care rosc'ste excesiv d.e rnult c5, in asemenea momente ea nu rytie nicichiar ce vorbt;te. Atunci cincl i s-a sugerat cS,aceasta s-ar putea clatora suferin-lei sale clin pricinir, cd, iqi c1[, seama cd, inroryire a L-a fost observati,, ea a rd,spunscd, aceasta nu poate fr caazt:r,,deoarece s-a simlit tot atit d.e zdphctt6 qi cind aro;it la un oarecare gind ryi se gisea singurS, in propria sa camerd,".
Yoi da un exemplrr cle cctn.fizie extremd, a minlii, la care sint predispusesn6rle persoane sensibile. LTn domnr pe care m5, pot baza, m-a asigurat cd, a asis-tat, personal la urmX,toarea scend, :
S-a oferit o micd, cinii, in onoarea unui om extrem de timid, care, atuncicincl s -a riclicat pentru a mullumi !a toa,stul bi,ut in cinstea sa ]r $i-a repetatcliscursul pe care, evident, fi-l inv5,fase pe d,e rost, in ti,cere completl,, fd,r6 apronunf:r ltn singur cuvint I eI a, aclion.at insd, ca qi cum ar fi vorbit cu multflvigoare. Prletenii siii, dindu-;i seama cum stf,,teau lucrurile, au aplaudat vehe-ment izbuenirile cLe elocven,t[, irnaginare ori c1e cite ori gesturile sa]e indicau opaazil, si omril nu :r clescoperit niciodatf c[ rfm5.sese tot timpul complet t5cut.Ilin contra, ulterior, foarte satisf5,cut, i-a spus prietenului meu, r:6, dup5 pire-rea s&: reu;ise u.eotrignriif cle bine.
Atunci cind crineva este foarte ruryinat sau foarte timid qi ro;eryte iutens,inima ii bate rapicl , iar rS,suflarea ii este tulburatd,. Aceasta cu greu se poate opritle a 1r,ll infhierrfa crirculalia singeh,i in creier ;i chiar facultS,file psihice. Jucle-cincl r1up5, influenf ir 1i rnai puternicd, a miniei ;i a fricii asupra circulaliei, paretoturyi incloir.lnic dacil prttem explica in mod" satisfd,cd,tor in acest fel stareapsihic5, tulburatil la unele persoane atunci cind acestea roDesc intens.
Acler'[,rata explicatie poate si, constea din simpatia intimS, care exisl,[iirtre circulalia capilar5 a sriprafetei capului ryi felei;i cea a creierului. Ad.resin-du-m5 r1r. J. Crichttin Bro\\rrle pentru informafii, el mi-a prezentat d.iferite faptein legirtur5, cu acest subiecl,. Atunci cind nervul simpatic este seclionat pe una,din laturile capului, capilarele clin aceast5, parte sint relaxate si se umplu cu singe,f5,cind. ca pielea si se inro;eascd, qi s5, se inc6lzeasch ryi in acelaqi timp tempera-
* Itr englez,-I, conftlzic minlalir; astlzi, psilriatria cla alt continut acestui lermen ( ]i. trad.).
INROSTRE
tura din interiorul craniului cle aceea;i parte sir, se ridice. ftlflamarea membraue-lor creierului d"uce Ia congestionarea fetei, a urechilt r ;i a oclr.ilor. Primul sf a-d.iu al accesului rle epilepsie pare s5, fie con.traclia vaselor creierului, iar printamanifestare exterioarii, este paloarea ext,rem5, a fizicnomiei. Drizipelul capuluiproduce cle obicei delir. Chiar alinarea unei migrene putern.ice prin arderea pieliicu o loliune puternic[,, d"up5, pi,rerea mea, se bazeazd, pe acela;i principiu.
Dr. Browne a administrat aclesea pacienfilor sd,i ernanaf,ii de nitritamilzz,care are calitatea neobirynuit,d, de a proyoca () inro;ire v'ie a felei in 30 pin[ in60 de secunde. Aceasti, imbujorare seamd,n5, c',u inrosirea aproape in toate deta-liile ; ca incepe in. mai multe puncte clistincte de pe tald, qi se intinde pin[ cecuprind.e intreaga suprafa\il a, capului, gitului ;i pieptului ; n.umai intr-un sin-g:ur caz insir, s-a observat c5, s-a intins ryi la abd.omen. Arterele clin retind, se dilati,,ochii lucesc si intr-un c:,a'L a eristat o uqoard, ld,crimare. La inceputr pacien!,ii sintpld,cut stimulati, ins5,, in timp ce imbujorarea sporeste, ei so tulburl;i se zd,p5,-
cesc. O femeie clreia i s-au aclmin.istrat ad.esea aceste emanalii a afirmat cd,, deindata, ce se incd,lzea, se z[,pd,ce'a. Se pare, judecind dupL ochii strilucitori;i clupir,comportarea insuflefiti, a persoanelor care sint tocma,i pe punctul de a roryi, ciifacutt5,file lor mintale sint oarecum stimulate. Confuzta psihicf se produce nurnaiatunci cind. inro;ire:l este excesiv'ii. S-ar pfrea de aceea c5, capilarele felei sint,influen!,ate, atit in timpul inhald,rii nitritamilului, cit ;i in. timpul inroqirii,inainte ca acea parte a creierului de care depinrl facult5,,tile mintale sii, fieinfluenf atd,.
I)in cont,ra, atunci cintl creierul este in prirnul rind. influen!,at, circu-lalia pielii este influenlatd, in mod secundar. Dr. IJrov'ne a olrservat aclesea, dupitcum mL informeaz5,, pete si impestriffturi ro;ii imprrirytiate pe pieptul pacientilor'epileptici. Tn aceste cazur| atunci cind pielea de pe torace sau abdomen. este fre-cat[, de]icat cu un creion sau cu vreun alt obiect sau, in cazrLt-r mai grave, numaiatinsS, cu degetul, suprafala se acoperX, in mai pu!,in d.e o jum5,tate de rninut cupete de un rolu viu, care se intind. la o oarecare distan!5, c1e fiecare parte a
punctului atins ;i persisti, citeva minute. Acestea sint maculae ccrebrulcs ale luiTrousseau f i, duprl cum observl dr. Brox'ne, ele inclic,i, o stare f oarte nrod ifi-catd, a sistemului vascular cutanat. Atunci, dacl existi, firi, indoial5,, o simpatieintimd, intre circula,tia capilard, de acea parte a creierului cle care depincl facul-td,file noastre mintale ryi pielea felei, nu este surprinziltar ca acele cautze mora,ltlcare produc inrosire intens5, s[, provoace d.e asemenea o mare tulburare a rninlii,independent d"e propria, Ior influenfd, tulbur[toare.
l:,latura,std,ri,lor ntintale cal'c produci,nroqi,re. -Acestea sint : timiclitate, ru;ine,;i modestie, la toate elementul esc'n,tial fiind autoobservatia. Se pot :rduce rnulteexplicatii pentru presupunerea cir, inilial atenlia, sporitd, in leglturti cu p[rerea a]-tora d.espre aspectul erterior personal era carr'/,a excitatoare', acela;i efect fiirtdulterior proclrrs, prin puterea asocialiei, clt-r autoaten.!ia in legi,tur'l cu colnpor-tarea morall. Ceea ce provoaci, inro;irea, rtu e.ste limplul act der a meclita asuprapropriului nostru u,spect, c,i dt' a n.e gindi l:r oe crt'tl al{ii clespre n.oi. intr-osinguri,tate absolutii,, persoana cea mai sensibilf este cu totul indiferent5, la
2? Vezi de aselltellea, asupra acesLui subiect,
clr. .I. Crichton Brorvrrc, J,Iemoir, in,,West Riding LunaticAsvlurrr lledical Reporl", 1871, p. 95-98.
1ti8 INRoSiRtr
aspectul ei exterior. Noi resirn!,inr tnur;trarc:l riltt clez:lplobarca niult mai acutdecit aprobarea ;i, ca urmare, obsen'zlliile tle clepreciere ,sa,u de ridicol, daci, sint,in leg5,tur5, cu aspectul sau cu purtarea noastri,r Le fac sL rosim mult mai uforrlecit lauda. F-flrti inrloialir, in.sii, cr"r, ]aucla, ;i admiratia sint foarte cfieace I o fatldril,gu,tir, ro;e;1;e cind un b[,rbat se uit[ insistent la ea, t]u toa,te cti ;tie perftrctrlcr bine cti nu o clefii,imeazh. Mulli copii, precum ;i persoane bzitrine ryi sertsibile,rosesc dacil sint rnult liluda{,i. }Iodul in care s-:r ajuns ca aspectul noastru perso-nal sir, ducil, a,tun.ci cincl ne cliirn searna cir, allii se ocupii, de noi, la umplere:r ime-rliat5, cu singo zr ca,pilarelor', mai a,les a, celor ale fetci, va fi discuta,t, ultt'rjor.
t{otivele crlr'e mir, fa,c s[ crecl c5, atetllia indrentatzi c[,tre aspct]tul persottetl
;i cir,tro cornportarea, mora,l[, a fost elementul funclamental in rloltinrlirea obic'c-iului clt a roryi vor fi relatatc acum. Luater fiecare separat, ele sint neinsemn.ate,insli combinate au, dupri mine, o greuta,te consitlerabilii. ]trste trotot'iu ci, ttimitrrru face pe gi16rv& sil roSeasci, atit de rnult ca o observatie, oricit, clet nttinsem-uatii,, in privinla aspect,ului s5,u persotral. Nu po,ti nici m[car sL remarci roc]riaunc,i femeri care ro;e;te ugor fa,rir, ca fala ,.oi, nu i ser impurprlreze. I)upri oum tlbser-r.i.r, Colerriclge, este suficiernt sti priveryti fix unelcr persoalte pen.tru tI, le face slro;eascir, L,sr"f explicer asta cine Poate"za.
La cei cloialbinoryiobservali de dr. Burgcrss24, r,ceL\ ntai rnici, mi;care cle a It't,xarnirra part,icularita,lile in mod invariabil" ii flcea r-ti ro;easc[, intens. l'ermeilesint mul1, mai sensibile in privinf,a aspectului lor personal decit b[rba,tiir maiales femcile mai in virsta, in comparalie cu b[rbalii mai in virstL, ;i ele ro$escrnult mai u$or. Tinerii cle ambele sexe sint mult mai sernsibili in aceastzi pr:iviniIrle'cit bir,trinii si ro;esc mult mai ugor decit ace;tia. La o virsti, foarte fraged[,copiii nu roDesc si nici nu arat5, celelalte semne de autoconrytien!5 cAr'(-' itl.solescr
i1 general ro;irea. tlnul dintre farmecele lor prin.cipale t'r,te cir nu le p:rsii de ct'ett'
cg crecl alfii despre ei. La o virst[, timpurie, ei se uitri cu ochii larg deschi;i la, unstr[,in', cu o privire fix5,;i f[ra sir, clipease[,, ca la un obiect neinsuflef,it,r intr-unIt'l po care noi, cei mai in virstit', nu-l putem imita.
Ilste evident pentru oricine cir tinerii ;i tinr,:rele sint foarte sertsibili fa'ftirlrr piurere1 altora in ce€lr ce priv'e;te aspectul lor si ro[es]ci incomparabil mai rnult,in prezenla sexului opus rlecit in cea a propriului lor sex 25. Un tinflr ca,re n.u t'stefoarte preilispus sil ro;easc5, se va imbujora intens la orice u;oar[, rjdicu]izare a
2,spe3tulli orlu din partea unei fete a cd,rei judecati, asupra oric5,rui subiect impor-t,a,irt, sl nu ar lla-o in consideralie. Nici o pereche fericitzi de tincri indrzigostif,itprerfuinclu-;i aclmira!,ia reciproci, ;i dragostea mai scump decit orict' altceva pe
l,r*,,, nu s-au curtat vrcorlat'i, fzir5,,qi, fi rogit de nenum[rate ori. l)upti dr. Brirl-gpsr chiar sillbaticji din fara cle l'oc rogesc, ,,mai ales in prc.zrn.!a femeilor, ins5, inrnod sigur ;i in legltur[, cu aspcctul lor p€lF]ctlal".
Dintr:e toate p5,r!ile corpului, fafa este cea mzti cei'(i('tatir' ;i luatil in. crtn-
sidcrafie. cl1pil cunl este naturnl, fiincl sediul principal al t'xpre,si{i;i sursa vocii.lia, cste tlt' aserteuea, .si secliul plitr.cipal al frumuse!,ii ;i ltl uri!,eniei ;i in toatit,
23 intr-o rliscrr!ic tlcspre il;a-trtttnilttl nragtrctistrl atli-
nral, 'l'uble 7'alA', r'ol. I.24 I bitlern, p. -10.
2:, Dl. Ilain (The Emottrtns unrl llte II'iU, 1865, p.61)
facc obsct'r'a{ii ctr pt'ivit'e la tirtriditatea conrporLiil'ilot',
care esle produsit intre sexe... sub influenla respectu-
lui reciproc, cle Leama ambelot' pnrli de a nu fi in rela-
!ii bunt'in mod t'ecipt'oc.
I\.ROSIRE
lumea, fa{,a este c('a mai impoclobitir,26. De :roeca faf:l tt'<'ltuie sii, fi fost, supusii,tirnp cle'rnulte gc'nera{,ii, la o autoob,qervatie, mult mai milulioar5,;i tnai seric;asfdecit oricalcr parte a corpului;i, in conforrnitater cu principiul €xpus aici, putt'ntinlelege de r.,o estc cera mai prcdispusir sil r(IseAscii,. Cu toatc crit t'xpulterea la alt,t'r'-nllnt,tr de t,ernpurlrturzi etc. zr, sporit probabil rnult capacitntcit tle dilata,r'e;i tler
contract'ir-' :r capilarelor fc!t'i ;i a pir,r'!ilor invecinnte, t,otrr;i rrct'st fapt plin elinsuryi cu gr(,u poat,e explica cle (i() aceste pirrfi rcfesc mai rrtrrlt tlecit t'esrt,ul (1or'-
pului, intrucit cl nu lilrnurersf,g clcr ce rniirilt't'ogcso ntreorj. IrrI ('rrr(rperti, tct (iol'-
llul le furnict-l u,)ol atunci cind f'afa ro[e6tcr iutt,r,s. La taselt'( rl]cttclf i (iar(] de obicttiurnblir goale, rcs€a{a se extinde'pe o,quFrafa!ii mult mai rnal'('rkt,it la troi. lntr-troarccitro miisurl, aceste fapte se pct intelege, clec;arece aten!,ia ftrfir, cle proprillpersoan5, la omul primitiv, preclunl ;i la rasele actuale care itrcit umbl5, goale, nlltreLruie sil se fi lirnitzlt numai ia, fala lor, dupf curn se intimplir, la, perscranelc-'
care acunl umblil imbrzicate.Am v[,zut cil in tolrte p5r!'ile lumii per'soaucle cAr() se ru;int,ir"zl r1e vreo
infracliun.o moralil sint predispuser sri-;i intr:arcii fatil srau s-o zrplcce srru sil ryi-oa,scundir, indepanrlent cle vreun gincl in legtituril cu :tsp€ctul lor persottal. Scopulcu grcu puat,e fi actla, de a-rqi masca inrosilt'zr, tle'cat'cce irl accst ft l fa{,a t'i',te in-toarsir, F:lrl rii\cr.urst"r in imprejur5,ri care exclucl orice dorirrfai de a, a,sculttle ruryinea,ca atuuci cinrl r'.ti,ov'il!ia, este pe deplin miirturisitri ryi regrct,at[.Iirte totupi pr(]-babil cir onlul prirnitiv, inainte de a, fi clobindit niultil sen""ibilitatrr rnttralii, tre-buie sti fi fost f'oarte sensribil in priv'infa :rsperctului silu personal, ct'l puJin irtlegriturl, cu celilalt ,q€'X' ;i ,s[, sc fi simfit, in consecinfti, nenorocit la vreo obser-vafie criticl in legriturii, cu aspectul silu, ceea ce €,qte o formil a, ru;inii.$i, intrucitfala este partea corpului cel mai mult privitl, este t1e in],elcs cti oric;rtc, fiin<lrusinat cle aspectul sii,u personalr v& rlori sil-;i ascunrl[ aceastri paltrr a corpului.O clat[ astfe] clobirrdit,, c'ste natura,l ca a(rt,st obicei sii, fie coni,inuat ittuttci cindru;inea t'ste t't'sirnfitir t1in" motive st;rict, rnorale ; alt,fcl nu ar f i uf olr r rlr, lle dir,nrseama rle c,e in ercest,o imprejuriiri ar erisl,a, o dorinf,a, tlo a, lr.(r irst:utrc|"'.' fal a tnzlirnult; dccit oli cAtt' alti parto :1, corpuiui .
Obiceiul at,it cle general, la oricine se simte ruryinzlt,, r'lc a-[i in.tcriLcl(' filftlsau cle a, llsa ochii in. jcs sau cle a-i mi;ca nr:lirr.iryt,it clintr-o parte intr-alta clecurgtrprobabil din fiecare privire indreptatl spre cei prezenti, car() ii creeaz[, corv'ittgct't'rLcir, este obserrr,'at cu:r,ten!ie,;i atunci se strdcluierytc., neuitindu-st'lrr (,t'i tlt'{'afir,clar mai ales in ochii lor, s[, scape pentru moment rle a,ceasti, convingere neplticutl.
Ti,nti,ditate. - Aceasti, ciudatf stare psihicd,, aclesea clcnumitii rf.ialri situf:r,ls5, ruryine sau.,mauvAise hontett, pare s[ fie una dintre cauzele cele mai efi-ciente ale inro;irii. Timidit:rtea se r{:cunoa;te de fapt mai ales prin inro;irca, fefei,prin evitarea privirii cclorlalfi, prin lS,sart,lt ocrhilor in iosr pr€(iun] 5i prirr tniqcii-rile stingace si nertoase ale corpului. Multe femc,i rogesc clirl tim.jrlitatt'rle suterrau poate chia,r c1e rnii r1e ori, clar li se intimplri, sir, rc;eascir rlual o tlat[ pentrtrceea ce mcrit'i mustra,re ryi Ic'este lealmente'l"u;irre. f inriditatea p?rre sir, depincltir1e sensibilitaterzr fafi dc pl,r'erea bunl sau rea a a]tortr in specizrl in leg[turl' cuaspectul nostru exterior. Striiinii nu curlosc 5i nici nu le pa"sii de' purtarea saurle caracterul nr,;stnr, ins:li (,i ne pot crlitica aspcctul, ;i Adclrr.a o si fae. Ca urmare
26 \'ezi, ca r,lovutlii perrtrrr accst subiect, 7-1rc I)esce,nt of JIttrt, t-crl. I I. p. 71 ;i 13 t1,
INROSIRE
a acestui fapt, persoa,nele timicle sint in specrial preclispuse sir, se jeneze ;i sirroryeasci, in prezenla stri,inilor. Daci sint con;tien.li c[, existzi ceva neobiqn.uitsau chiar nou in imbri,cd,minte sau c[, persoana lor are yreun defect ne'insernnat,mai ales la fa!,ir, - elemente probabile de a,tragere a a,ten,tiei str[inilor -, timiziitlevin insuportabil de timizi. Pe de alta, parte, in acele cazuri care privesc com-portarea, ;i nu irspect,ul person.al, sintem mult mai predispu;i Ia timiditate inprezenfa, euno;tinfelor lroastre, a c5,ror apreciere o pre,tuim intr-o anumit[ m[sur[,,clecit in prezenla striiinilor. tln medic mi-a spus crl un tinrir duce, boga,t, cu ca,rec['l[,torea in calitate tle insofitor medical, rosea, o& o fatl atunci c,in.cl ii pllteaonorariul ; ;i totuli acest tirrlr probabil czi nu ar fi roryit ;i nu s-ar fi ari,tat timiclcli,lci, ar fi plitit o not[ unui negustor. Unele persoane sint totrr;i atit cle sensi-bile, incit simplul act cle a, adresa cuvintul aproape oricui este suficien.t pentrua le stirni conltiinf a, de sine, rezu\tatul fiind o u;oar[, roryire.
Deza,probarea, ;i ridicolul cletermin[, din ria,uza, sensibilit[tji noastre inaceastir, privinf,i, mult mai ugor timiditatea si ro;irea clecit le determinS, aprobarea,,cu toate cL Ia, unele persoa,ne aceasta din urrnir, este foarte eficace. increzu,tiisint rareori timizi, cleoa,recer se preluiesc prea mult pe ei pentru &, se aryteptala critici. Nu este a1,it de evident de ce un om mind.ru este ad.esea timid, dup[cun] pare s[, fie ca'2u1, afa,r[, numai dac[,, cu toatri increderea sa, in siner, elprefuie,ste rnult opinia altora, d.e;i cu dispre!. Persoanele extrern de timidesint rareori timirle in prezenta acelora, cu care sint foarte familiari ryi de a ch,rorplrere bun[ li simpntie sin.t complet asigura,ti, de exemplu o fatf in prezentarnamei sale. Am negli jat sI, pun intrebarea, in circulara mea tipflriti,, dac:-u
timiclitatea, poate fi cletectatir, la cliferite rase omenelti, ins[ un hitrdus ]-a asi-gura,t pe dl. Ilrskine cir, ea poate fi recunoscut[, la compatriolii sir,i.
Timiclitatea, dup5, cium indicS, derivalia euvintului in mai multe limbi 27,
t'ste inruditti indeaproape c,u frica,; itr sensul obirynuit al cuvintului, este totu;idistinctii, de fricir,. Fririr, indoia,ll, c[ unui timid ii este groazk de atenlia strii-tr.ilor I (ru greu se poate in-sti spulle cti ii ester fric5, cle' ei I el poate fi tot a,tit devitetlz clA un ('rou in luptfl, si t,otu;i poate sri nu aib[ in.credere in sine pentru Iucruricle nimic in prezen,ta strd,inilor. Aproape oricine este extrem cle nerrros cind so
tt,dreseazzi peu.tru prima clatd, unui public, ryi majoritatea oamenilor ri,ntin toir,tilviafa a;a ; aceasta pa,re si, depincLi ins5, mai mult cle con;tiin,ta unui mare efot'l,iminent, cu efectele sale asociate asupra sistermului nervos, decit de timiditate tt,cu toate cc"r,, ftirri inctoial[, timidul suferai in asenlene& ocazit infinit mai multdecit altcineva. La copiii foarte mie,i c'stc greu de deoserbit intre fricir, ;i timidi-tate I Ia, ei insai, acest clin urmil sentiment mi-a prirut Adese:r, mai asemirn.i,tor cuszillri,ticia unui animal neimblinztt. Timiditatea apare la o virst[ foarte timpurie.Irir, trnul clintrt'copiii mei in virstii, cle doi ani;i trei luni, a,m vhzut o urmir' deoeea co pirea cu siguranfir, sir, fie timiditate, ma,nifestat5, fa],i, d"e mine duprio absenfd, de acasil de numai o siptd,min[. r\ceastzr s-a manifes.tat nu uunraiprintr-cl inro;ire, ci ;i printr-o uryoarir, intorr,r'cere a ochilor dinspre nrinc tinrp
r7 H. \Yt'clgrvootl, Dictiorrurg of English Iilgmologg, t'ol.III, 1865, p. 184. La fel gi cn cuvintul uerecunrlrrs.
28 f)1. Bilin ( l.he Emotiorts unrl the lYill, p. 64) a dis-ctrtat scnt irnentele ..de Lusine" rnanifestate in aceste
ocazii, preculn si tructtl scenci la actorii care nu siutobiqnuili cu scena. Dl. Bain pare si ntribuie aceste sen-
timente sirnplei plesupuneri sau temei.
INROSTRE
de citeva nrinute. Intr-alte cazurrr am observat cL timiditatea sau sfiala ;i ade-vd,rata rusine se arat[, in ochii copiilor mici inajnte ca ei sd, fi dobindit capaci-tatea d.e a roqi.
Deoarece timidita,tea pare s[ depind[ r1e atentia, concentratl asupra pro-priei persoane, ne putem da seama citri dreptate au cei care sus,tin cir,, rnustrinclcopiii pentru timiditate, in loc de a le face vreun bine, Ie cauzd,m niult r[u,intrucit li se atrage atenlia qi mai mult asupra 1or. Pe bun[, clrepta,te s-a insistatasupra faptului cd, ,,nimic nu jigneryte mai mult persoanele tinere decit a fi obser-vate in mod continuu in legir,tur5, cu sentimentele 1or, a li se eramina am[,-nun,tit fizionomia ;i a li se mi,sura gradul de sensibilitate cu ochiul vigilental spectatorului necru!5,tor. Sub constringerea urlor asernenea examinziri, ei nupot gintli la nimic altceva decit ci, sint privili ryi nu pot sim!,i rrimic aitceva rlecitrusine sau teaml" 2e.
(lauze m,or"ale: ur,noad,lie. - fn privinla inro;irii clin carlze strict morale,intilnim acela;i principiu fundamental ca qi mai inainte, ryi Anume consicleraf,ie'pentru pflrerea altora. Nu conqtiinla provoacii, inroqire, cleoarece cineva poatelegreta sincer in singuri,tate o gregeald, uqoarzi comisd, sau poate suferi cea maiprofundi, remurycare pentru o crimf nedescoperit5,, insi, nu va rosi. ,,Iloryesc, spunetlr. Burgess 30, in prezen!,a acttzatorilor mei". Nu sentimentul rinov5,liei, ci gin-dul c:i alfii ne cred sau ne qtiu vinova,ti ne imbujoreazit fa!a. Cineva se poatesimfi profund. ruqinat de a fi splls un mic nead.evir f[rzi s[, roseasci, ins[, clacriblnuieqte micar cil este d.escoperit, el va roryi imediat, mai ales rlac5 este desco-perit de o persoanri pe care o respecti.
Pe de altd, parter rr om poate fi convins cii l)umnezeu este nrartor la toateacliunile sale, se poate sim.ti profund conqtient de vreo gre;ealir, ryi se poate rugilpentru iertare, inszi acestea rru vor provoca inroryire, dup5, cum crede o doamniicare roqe;te foar'te u;or. Presupun cf,, explica!,ia acestei deosebiri intre cunoaryterezracliunilor noastre de cd,tre Dumnezeu si d.e c5tre om rezidi, in faptul cir, clezapro-barea d"e cfltre om a comport[,rii morale este d.e o naturl oarecum inruditir, curlezaprobarea aspectului nostru personal, a$a incit, prin asocialie, ambeler clucla rezultate similare, in vreme ce tlezaprobarea cle ci,tre l)umnezeu nu evocil oasemenea asociere.
Multe persoane au roryit intens cind, au fost acuzate rle vreo crimii, cu toateci, erau complet nevinovAtt'. DupL curn mi-a relatat rloamna la care m-arn refe'ritmai sus, chiar ginclul cir, alf,ii cred cL am ficut vreo observatie nebinevoitoaresau stupid[, este intru totul suficient s5, provoace o roryirer cu toate c5, rytim tottimpul czi am f ost greqit inleleryi. O acliune poate fi meritorie sau d.e rraturlindiferentd,, insir, o persoan[, sensibili, va rosi dacii b[nuieryte ci, allii sint clr-. zrlt[,pd,rere in privinla ei. I)e exemplu, o doamn5, poate cla, fiind singur5,, bani unuicerpetor, f5,r5, urm5, de rosire ; dac5, insi, sint prezente ;i alte persoane ryi ea seindoieryte cL ele o aprobi, sau dacl bd,nuie;te cI, o cred impinsi, de dorinfa de a-qietala generozitatea, eA va roryi. L.1, fel va fi cind. incearcl, s:i aline nenorocirea'ttnei doamner ruinate, mai ales daci, o cunoscuse anterior in condi{ii mai bune,
ee }laria gi R. L. Edgervorth, L-.s.say.s rtn Practicctl Erlttr:ttlittrt, edi!ic nouir, r'ol. II, 1822, p. 38. Dr. Burgcss (p7;.
cil., p. 187) insistir putt'rnic in act'lagi sens.30 Ibiclem, yt. lt0.
191
INRO$rRE
dt,oalece ('ir, n.u p{.)ate fi sigurft cur]r va fi apreciatir, purtflrcB, sa. Cazuri ca acesteainsd, tle,buie consiclerate ca idcntice cu timiditatea.
in,aiilr,ut'(u ltot'ntel,or de burad,-cu',^i,'in!,rY. - Regulile cle bunii-cuviinli se referi-riutrttrlt'illll'r.a l.a <,ompoltrl,r'eil in prezenta altora sau fat,iu cle a,lfii.Itrle nu au neapitratvt'eo lt'gt'rturl cu sinrlul mora,l ;i sint :tdesea fririi serrs. 'fotu;i, rleoarcce depind<le rnorzlvurile celor cguli,si supc'r'iori nouzi, a et-u'or piirele o pretuim in morl deo-sebit, ele sint considerate ca tot ntit de obligatorii ca ryi legile onoarei pentrrr unour bint'crescub. in const'tr'nII, o inc[]care a legilor de bunri-euviin,t[, adic[ oricerrt'politete satl ,,gaucherict'*, orice necuviin{ti sau observatie nepotrivitr-i, cle;icll tol,ul intimplritoare, v?r, pl'olrocit, cea, mai intc'nsi, r'osire clr: care este capabilrrinevu. ('hilrr' :rntjntirea, urlui rr$emenea act, tlupir, un interv'al tle rnul,ti ani, vapl'()v'r)c,il lurrr.ictrre irr tt,t colpul. Atil, de puternici, cste, cle asernellea, for,ta siru-pa,tiei, inrrit o p(rl;ioanl, sclsibilir va ro;i uneori, dupli (]um rn-a asigulat o doamn[,,la irrcirlcarerl fla,grantir a burrei-cuviinte cle cirtre o persoan5, cu totul strr'r,inri,, cut,c:rie r,:i irctul poatc sr-l rru aibil zrbsr-rlut u.ici o legiituri-r clr ca.
.IIotl,r'stit'. -,\cest:I, cf t-r url alt factor importunt care ducc, la provocareii,rosir'.i, insr'L cnvintul nrc;destit'inclutle stirri psih.ice foalte dil'elite. trl impliciurnllirt![,,;i lrrlclt'r,r., inrlccit,nr ucerrst,a tlupi,fapt,ul cir, unele persoane sint foa,rtentulfunrite si rose-q(1 la, o micir, laudzi sau sint nemulf'unrite de la,ucla pe carcr o ererl,dupir, propriul lor umil c.r'itcriur prea mrlre pentru persoana lor. Aici roryirea csteprovocatir de irrsemnirt:rtea obisnuitir, a, cottsirlera!iei pentm prirelea altola.Arlesea irrsir nrotlestia se rnanifestri prin acte tler indeiieatc'le, iar inclelicate'tea('ste o prtrlllernil t1e bund,-cuviirrtii, dupir, cum r"eclem (rltl,T l:r, na,tiunile ca,t'e mergcr,mplet srru aproapc) goille. (lt'l cu'e este rnodest si lo;e;te ug()r la acl,r'cle as(f-nlellell nrrtut'r"r, o face pentnr cii, t'le replezitrtl, inctilcriri rrle unei bunc.-cuviintesolitl si intt'ltrpt stalrilite. Act'rtsta se \.ecle tle fapt tliu clerivatia cuvintului ,,nroclest"rl ,rr ,,ntot1us", o rniisurir, satl un criteriu rle comportare. O inro,lire clatoratl acestei1'ol'm(, cle motlcstit'('it('rlt'altfel:rptai drr a, f i intens:i, intnrcit eu, se tefel'ir, in generrrlllr serrl cpus ; si ilrn vlzrit cun], in toat'e czrzurile, plerlispozitia, noa,strf de a,
lrisi osto irstft'l sporitir,. S-ar pirr"eLr, cr-l noi aplicitrn tt'tnre nul ,,mod.est" la cei cirr(' il,uo plrele urnilir despre t'i inpiqi si 1:r, cei care sint t'xtlem dc sensioili in privinfalrnui cuv'int sau rr urrui fnpt rtt'tlelic:t1,, ttuntai tleoat't'cer itr antbt'le ctrzuri rolirerres1;e ugor prrivocu,tir, celc tlonir, stirri psihict'nenvind nimic altceva comun. Dina,cest rnotiv, tinririitatca este atlesea confuttrlatil ,1i ca, cu modc'stia in st'nsulunrilin!t'i.
I)upir, cunl a,rn observat;i dupfi cum mi s-a relatat, unerkr tr)ersoane ro$escla orice arniut;irc bnrscii ;i ueplfcutl,. Cauza cerzr, mai rteobi;nuitd, pare sir fier zlrnin-tirca, bluscr"r rle tr fi promis ;i c1e a nu fi f[,cut cerra pentru o alti, persoanit.irr acest caz se poate sir, rle trt':rcii prin minte, pe jun[,tate con;tient, gindul :
, , L'e -t'a cr€ d(' t'l desprcr minc' ? ", ;i atunci imbujorarea vll, cii,p[t'a natura uneiarlevir,rate inro;iri. IJste foarte inrloielnic dac[ asemenea imbujord,r'i sint datorate,in nra,jorit:r,tea cazurilor, faptului cil circula!,ia capilar[ este influen\ath, tleoilrecebrebuie sii ne :lrnintim c[, aproape toate emofiile puternice, cum sint miniil saurnar'('il bucurit, ac(ioneazir, rrsupra ininrii ryi fac ca fa!'a s5, roryeasc[.
* Slirreacit'. irr lilrrlll f nrnct'zr-r (\'. 1r'rrrl. ).
INROSIRE
Ilaptul cir, inro;irea poate fi provocatd, in singuli,tato absolutl, pare opusipotezei adoptate aici, ryi anune c5, acest obicei a luat inilial narytere clin gindulla ce cred. allii d.espre n.oi.l\Iai multe cloamne care ro,!€scr foarte ugcr sint de aceeaSipi,rere in privinla singuratillii, iar unele rlintre ele crcrl cir, au roryit chiar pe intu-neric. Din ceea ce a afirmat dl. I'orbes in privin!,a aymara;ilor ;i clin propriilt'mele s:errzafiir ru mir, indoiesc cir aceastil din urmi, afirmalie cste oorcctir. l)e ircccirShakespeare a gre;it cind a facut -o pe Julieta, ca"re nici mricar nu elur, singurir,,s5, "spund, lui Romeo (actul II, scena 2) t
,,'l'u gtii cir nrasca nop{ii c pc latrr nrca,
l;T'" :' :::l i ::; i" t, i,li;, ; " li, ",lll,i," ll
",,,,,,,,,
Atunci ins5, eind" o ro;ire este provocatl in singurir,tate ) caLtza este ?lproapclntotdearlna in leg5,turi cu pirrerea altora despre n.oi asupra acfiunii executa,te inprezenla, lcr sau bfnuite c1e ei, sau de asemenca in lcgirtllri-r cu reflcrrtar:ca la oe arfi gindit al,tii desprc noi tlaci, ar fi curoscut acele ac{iuni. Totusi, unul sau tloitlintre informat,orii mei cred cir au rosit de ruryine p€ntru acfiurr"i cillo nll au nirrio legziturz-r cu allii. I)acir, cste a$a, atunci rezultatul l,rebuic. "'i-r,-l atribuinr fortt'iobiceiului inr[tlircintr,t ;i A ztsccin,tiei, sub influenla unei stirri psihice inrle:rpr(]apeanalogd, cn cea care provoacii, de obicei inroryire;ryi rrici nu trebuie srri fim surplinsicle aceilsta, dearece chiar simpatia pentru o altX, persoarlil care cromite o grar.i-r in-cllcare a morlului de comportare pz,re sri provoace uneoli, dupii cun] tocrnai ar]lvitzut, o inro;ire.
Conchid, in sfir;it, cti rosirca, clatorat:i timiditirf,ii, ru;inii pcntru o erirnt-rrealI,, ruqinii pentru o incilca,re a legilcr bunei-cuviinfe, modestiei rlin umilin{ir,modestiei dintr-o nedelic:rtefe, depintle in t'oate cazurile de acelzr,si principiu, cilr"eesteo reacf,ie sensibild, fa,til de ptilere a altora, rnai ales fa,lil rle deflimarca rle critrt'a,l,tii, in primul rinrl in legir,turri cu aspectul nostru personal, si in special al fefei,;i in al cloilea rittd, prin for{a asoeia,fiei ,si a obisnuinfei, itr lt'gittru'i'r, cu prileleAaltora despre comportarea noastrri.
Teot"iu rogir"ii. - llrebrtie s[, examinilnr acurn rle ee itl€('zl, cl-l nllii girrtlt'sc,cev'A tlespre nr-ri ne influenteazri circula,tia capilarir. Sir O. Be113r insistil asrlpnrfaptuhii czi ro;irea, este ,,url dispozitiv pentru expresie, ttrrpir (lunt se pcate tlt'rlnct'clin aceea cil culoarea llu se extin.de clecit pe suprafala felei, a gitului pi apieptulrti, pirrf,ile cele n:a,i cxpuse. tra nu s(' clobinderyte, ci existil cle la inceput".Dr. Burgess crede c[, e il a fost destinat[ de creator ,,pentru ca sufletr,rl sri :ribir,putere nelimitati, tle ^ arhta pe obraji cliferitele cmo!,ii in,ter'rter ale sentimen-telor moralet', constituind ca o opreliryte asupra noastri si r1n semlr pentru alfiicL incd,lcI,m reguli care ar trebui consiclerate sacre. Gratiolet observ[ nuntai :
,,Or, eomme il est clans I'ordre d.e la nature que lt0tre social le plus intelligent soit:r,ussi le plus intelligible, cette facult6 c1e rougeur et palcrrr qui clistingrte l'h.ommeest t1n signe naturel rle sa haute perfection"*.
31 Belf, .lnrtlontu rtnrl I'hilosoT'tltg of Iit'ysressiou, p.9l-r. Brrt'gess, o1t. t'i1., p. l!), (ilatiolet, I)c lu l)hrlsionomit,p. 1) 1.
* ,,Or, clrnr c firesc ca fiinlasir fic ;i cea nrai inteligibilir,ornrrltri, rle a t'osi si de a sc faccral rrl irraltci sult' pclft'r'!irrrri"
socialir ccr nrai intcligentaltct'astii Iitctrltalt', 1lt'tipt'icpalicl cste rrn st'tttn nutrr-(l'. /rrrr1.).
194 lNRO$rRE
Convingerca c[, roryirca zr fost predestinatfi, spr:c'ia.I c1e crc'ator este opusd,
teoriei g"nutr,ie a evolu,tiei, at,it rle larg acceptatS, in prezent. Dar discutareaacestei ch.estiuni iese din'cadrul problemei pe care mi-am propus-o. Cei care cretlin predestinare rror gd,si ck este greu de explicat faptul cd, timiditatea este
cea rnai frecveltd, ryi ."u m*i eficientI, diu toate cauzele roryirii, deoarece face pe
cel ce ro;eryte s[, sufere rii pe cel care pril'eryter ,q[, se simtir, stingherit, f5,r[ ^ fide cel mai mic folos pentru vreunul d.in ei. Ei vor constata de asemenea cd, este
gred sir, erplici faptul ci, negrii ;i alte rase inch.is colorate roDesc, d.eoarec_e laaceste rase o sch.imbare in culoarea pielii nu este decit zrbia sau c1e loc vizibil5,.
Fi,r[, indoiald, cX, o u;oar[, inropire contribuie la frumuselea fe,tei unei fe-
c,.oare, iar circazien.ele capalrile de a, roqi se vind cltr un pJ'e! mai ridicat pentruselaiui sultarrului cle cit ce^le mai pulin sensibile 32. Tns5, cel mai neclintit adept alrf"cacit1,tii selec,tiei sexuale..r gt*o va putea presupune cir, r_o;irea afost d-obin-
rliti c2 nn orrrament sexual. Aceastii, ipotez[, ru] contrazice tle asenlenea cea ce
s-a spus mai sus clespre rasele cle culoare care roqesc in mod zrbia vizibil.Ipoteza care imi pare cea rnai probabili,, cu toate c5, la prima veclere
poate p[,rea pripit[,, este cii, atenlia strict indreptat5, spre,oricare.pt"tq a^corpu-iui tincle sL deraljeze tonusul obirynuit al arterelor mici ale acelei p5,r!i. l.n con-
secin16, aceste ous" se relax eazd, in asemenea momente mai mult sau mai pulinqi se umplu imediat cu singe arterial. Aceast[, tendin,t[, trebrtie si, fi fost multint6rit5 dac[ atenlia A, fost frecven.t, indreptat[, in d.ecurs cle multe genera!,ii,
asupra acc,leia;i p[r!i, datorit5, influxrrlui nervos circulind ugor de-a lungul c[,ilorcbi$nuite ;i prin puterea erreditillii. Ori de cite ori ni se parre c5, alf,ii deflimeazd,sal chiar efamineazh aspectul nostru personal, atenlia ne este intens indrep-tatir, spre pfirlile exterioare ryi vizibile ale co'pulUi nosl,ru, i-ar dint're toate aceste
pd,r!,i ?aga ne este cea mai sensibill, deoarece,fii,rd, incloiali,, tot aga, a fost ;i in-decursul
rnultor generalii trecute. I)e aceea, dac[, pre.,supunem pentru momentcri afen,tia ilcordatI poate acliona asupra vaselor capilare,_cele ale fe,tei trebuies[, fi cleven.it d"eosebit de sensibile. Prin forla asocialiei, acelearyi efecte vor tinclesL clecurgi, ori de cite ori ni se p&rer c[, allii ne examineazra sau ne cenzu-
reazd, ac,tiunile sau caracterul.Deoarece ba,za acestei teorii rezidh in faptul c5, starea psihicfl d.e atenlie
are o oarecare putere tle a influenla circula,lia capilar[r v& fi necesar s5, prezen -
t[,m un numi,r considerabil de cletalii mai mult sau mai pu!,in direct legate d-e
acest subiect. 1'lai m1lf,i observatclri 33 care, prin experienla ryi cuno;tin!,ele lorv2,ste, sirrt clcosebit r1e czr,pabili tle a forma o judecat[, sinil,toasti att convinge-
ss I)upti autoritatca pe cal'l' tt llt'ezitrtil latl-v nlary\Yortlcy \'IouLagtte, vezi flttrgess, oP. crf., p. 413.
33 (-lred cit in Anglia Sir H. Ifollancl a fost pritnttl care
s-a ocupaL clt: ittflttcn!a att'n!iei asupla diferitelor lliir!iale corptrlrti, in lucrat'ta sa lledical Nole.s und Re[lec'
lion.s, 1839, p.6'1.,\ceastit lttcrat'e, mull lirrgiti, ir fost'
ret ipiritii <lt' Sil tl. t{ollanrl in Cltcrltlt:rs on Llentrtl
Phusiolo(tu, 1ti58, p.79, tlitr calc citcz intotrle:utna' itraproape accla;i titrtp pt't'cttttt gi ttlterior, 1lt'of. T,a-vcocli
a cliscrttlt acelrqi sttbicct, in,,Etlinbrrrgh \Icdical atltl
Srrrgical .loltrtutl", 1839, iLrlic, 1t. li - 22' De aselllcllca'
lucrarea sa Treatise on tlrc Areluott.s JJi.sert.se.s of II'onten,
18-10, p. 110 gi,,llitrtl and Brain", vol. II, 1860, p.327.Pirerile clr. CarpenLer tlespre nresmeristn atl tlll conlinttt
aproape sirnilar. Nlarerlc fiziolog lltiller zr tratat (EIe'
ments of I'l'tgsiolog11, trad. engl., vol. lI, 1l' 937-1085)clespre infltren{a gindirii asLlpra rlutri!iei pirr!ilor inlrrcrat'ea sa Lectrrres on Surgical Patholoog, 1853, vol'I, p. i39. Citez clin eclilia a 3-a revilztttI tle cittre prof.
1'urncr', 1870, p. 28. Vczi, de aselllellca' Gratiolct,De lu Plttlsionontie..., P. 283 -287.
rea e5, atenlia sau conqtiinla (Sir H. Holland considerd, acest ultim tetmc'n cafiind mai explicit) concentratd, asupra aproape oric5,rei p5,r!i a corpului produceun anumit efect ftzrc asupra ei. Aceasta se aplici la miqcd,rile mu;chilor invo-luntari ;i la cele ale muqchilor voluntari atunci clnd. acfioneazfl, involunl,ar lasecrelia glandelor, lzr, activit'ate'a simlurilor ryi senzaliilor lsi chiar la nutri-f,ia lesuturilor.
Se rytie cd, migci,rile involuntare ale inimii sint influenlate d.aci, Ii se
acortll o aten!,ie serioasd,. Gratiolet sa prezint[ cazu] unui om care, observindu-;iqi numi,rindu-ryi in mocl continuu pulsul, a f5,crrt pini, in cele d.in urnr[ ca o b5,-
taie din fiecare gase si, se iutrerupd,. Pe cle alt5, parte , t'at6,l meu mi-a spus ci,un observator atc'nt, care suferea cu sigrrranlzi de o boald, cle inim[, de care aqi murit, a afirmat in mod. preeis c5, pulsul ii era in mocl obiqnuit extrem deneregulat ; totu;i, spre marea sa dezamd,gire, el devenea invariabil regulat tleindatzi ce tatil rneu intra in qdaie. Sir H. I.lolland. observ5,35 c5,,,efectul asupracirculaf,iei unei p[r!i, din fa,ptul ci, congtiiula este brusc indreptatS, ryi fixati, asu-pra ei, este adesea eviclent ;i imediat". Prof. Lafcock, care s-a ocupat in mod"special de fenomeil.c) der aceastil natur[tu, sus!,ine cd, ,,atunci cind atenlia este in-dreptatit asupra, oricl,rei pd,rli a corpului, inerva,tia ryi circula,tia sint excitatelocal, iar activita,tea funclional[, a acelei porliuni se intensificd"'.
Se crede in gerneral c6, mi;cbrile peristaltice ale intestinelor sint influen-late prin faptul c,zi li se acordi, aten.lie in perioade fixe repetate, iar aceste mi$-c5,ri depind cle contraclia mugchilor nestria,ti qi involuntari. Se rtie cit, r1c!'iulL('t1,
anormali, a mu;chilor voluntari in epilepsie, coree ryi ist'erie este influenlat'd' cle
previziunea, unui atac ;i de vederea altor pacienti similar influenlu'li tt. Aceea;isitua!,ie se constat6 si la acliunile involuntare cle ci,scat ryi ris.
Anumite glancle sint puternic influenlate daci ne gind.im la ele sau lacondi,tiile in care au f ost d.e obicei excitate. Acest fapt este bine cunoscut deoricine in urma d.c,bitului saliva,r sporit atunci cind, de exemplu, ne gindimconcret la fructe intens d.e acid.e 38. in capitolul al Yl-lea s-a ard'tat' cd, o clorin!5,serioas5, qi ind.elungat5.,, fie d.e a reprima, fie de a spori acliunea glandelor lacri-male, este eficace. S-au inregistrat la femei citeva cazurrL curioase de influen!'ria minlii asupra glanttelor ma,mare ;i altele ;i mai remarcabile in legd,turit cu func-tiile uterine 3e.
Atuncri cind ne indrepth,m toatl atenlia asupra unui singur sunet, aeuitittea,lrri spolpsf,p4o, ia,r obiceirtl continuu,t al atenliei susJ,inute, ea la orbi asupra, :Ltlzll-
INROSIRE
l)e. lu Plttlsionomie...l p. 283.
Ohrtltters on I.Ientul Pltgsiologg, 18118, 1-r. I I L
,,Nlirrd anrl lJrain", 1860, vol. II, yt. l'r2i.
Cltupters ort Ilenlal I'hysiolo1111, I). 10 I -" 106.
\:czi GrtrtioleL asupra acest.rti sttbiect, De la I'hrlsia-Iu)n7ie.... p. 287.
ire I)in olrsrrrva!iilc sale asupla rlcrnenlilot', tll'. Crich-ton Rrou'nc cslc convins c[ atenlia indleptatit Limp mai
inrlclungaL asupra oliclrei pirli sau organ ii poate infltt-en{.a, pinl in cele din urmir, circulalia capilari 9i nutri-lia. lJl nri-a clat. citcva cazuri estlaordinare ; unul dintrtrelc, care rru poate fi lelalat aici in mocl delaliat, se rcfcrirla o fcrrtcic rnirritatir, in vit'sll'r dc cincizeei clc ani, carc
l4 - ('. ill)4
cra clrinuitir dc gintlul ferm ;i durabil cri esLe gravitli.Alunci cinrl sosca pcrioacla previizut.ir, ea aclionl cxtltlL
ca Ei cutn ar fi daL rcalmcnLe na;tere rttni copil ;i pitrert
sit sufct'c dulct'i foarLe tnari, a;a incil" ii apiit'eatt ltrttbolttltlttc sudoare pe fruntc. Drept rczultat, a rc:rprit'ttL mcnstru-a[ia eare a durat trei zile pi care nu se nrai tnanifcstascrlc qase ani. Dl. Braid clit in fuIctgic, Hgpnotisrn..., 1852,
p. 95, ca gi in celelalLe lucrlri ale sale, cazuri analoge,
prccum ;i alte fapte arltind marea influenlri :t voinleiasupra glandelor rnamare, chiar nnmai asupra ttnui sin-gur sin.
a0 Dr. I'Iaudsley ( Ihe Phgsiologg and Pathologg ofnlind, ed, a 2-a, 1868, p. 105) relateazii, tlintr-o sttrsir
:j4
3ir
3(i
3ll
196 INROSTRE
lui, la orbi qi surzi asupra pipd,itului, pare s5, amelioreze in mod. permanent sim-lul respectiv. Judecind. dup5, aptitudinile diferitelor ra,se omenegti, existl dcr as€r-lnenea unele motive d.e a cretle c5, r,fectele sint rrlerlitale. Ilcvenind lzr, st,uzatiilrrerbirynuite, se qtie c5, d,urerea este sporitzi claci, ncr ocupd,m dc ea; Sil B. Brudicmerge atit de departe, incit crede cd, se poate resimli durerr, irr uricare parte acorpulrti asupra c5,reia, se atragtr serios atenlia 47. Sir II. I{olland observ'i, cleasemenea c6 d.evenim nu numa'i conrytie'rrfi tle cxistcrtJ,a unei pd,rt,i il,srlpra ci-rreiucste coneentratd, atenlia, ci lesiml irn acohr rlift,r'i1,r' sonza,t ii ciud:rte, cil, gl'eu-tate, trd,ldur:il, frig, frtr:nit,il1,uri sau ntincir,r'inri at.
irr sfirqit, utrii fiziologi srts!,in c[, rnintt'a po:.r,tc irrl'lrt(\niirl rrutri,tia pl,r'!,ilor'.Sir J. Paget a dat :ur7 caz curios tle puterc', rltr fa,pt nu a rninfii, ci a sistemrrlninervos, asupra p5,rului.0 doamnli,,car:e suferrra, de accese de arya-numil,a, migre-rr5 nervoasi, a constata,t c5, in fieca,t't, rUmintralr"r r1upi, lllr as(rrnenea accc's por!,iunia,le pirrrlui t'rarr albe, parc[ prldrate cu arr)idrttt. Strltirnbrl;tir, {l,vpfr, loc intr-o singurl-r,Itoitlttt', ia,I' tlupi"t, rriteva, zile pirrnl i;i redobil[(l(':l,f 11rp1irt culoit,l'r'il, l{?L clr,ft.nie ittcJtis"43.
Vt'rlt'tn rt,sl;fel eir, llt;t'trt,irt cottcenl;ral;t-r, irrl'lut,rtf,(,it,zil, (,u sigrrlltttti't rlil'erittrp[t'l;i si oI'giln() (1a,re ltu sittl;7 tle fa,1tl,, srlll cotrl;rolrrl voirrl,t'i. l-'r'irt ctr rnijloaee s('t'leetdeazii rt,l;cn,t,ia,, poa,trr (ioA Ina,i uirrrito?lt'e rlintltr 1;clate I'a,culti,file lninttnal,e:lle rrriutii, estt'un subi(,(rf, 6'vf,l'errr tlo obscu.r. Dupir, Miilleraa, procesnl prin carc)celtrlelt' iienzoriale ale t,rt'ierului clevin, plin voirrtil, sllscept;ilrikr de a prirniimpt't'sii trrai itrt,t:trsr-' si nrai rlisf irrtrl,e (rst,o loarl,e a,nalog cu cel prin ctro cc,lnlek'rnotorii sint trxcita,ttr sir, trinritd, for'!r-1, IX'r'voasi"r, rllu;chilor volnntari. Irlxisl,d, rnultt'plrncte d.e a,st'mil,nare intre ac!'iuneil cehlk,lot' ttt't'voAs(l st rrzor:ir,Lle ;i a celor rnotorii,rle cxemplu faptul obirymrit cd, :r,tenlia c',oug,rrtra1,i[ rlurna,i a,supra unui singur'siru!, pl'orroaoil obost'a'li, casi t'fortul prelungil; ul unrti singrtr rrtu;ehia5. ])e ace('il,cittrl n(f concentrd,m voit atenlia asupra olici'rt'r'i pi:-llji ir, rrorpului, celulele creienr-Itti cat'c pritnesc irnpt'esiile sau senzat'iilc dt' la, a(rt,a, paltt' sint probabil stirnula,tt'lil activil,ate irr vreun mod necuuoscut. Aceasta po:lte t'xplica fa,ptul c[, ffi,r:ir, si"r,
se prodrtci, vreo moclificare localir, a pi,r!'ii ilsupr'u cdrt,it, aten!,ia noastrd, t'sttr irr-tens itrrlrept;iltfi,, sc. sirnt sau se intensificil :loolo clulere s:l,u senzalii ciutlate.
Daeii, ins[, acea partc este plevirzutir, trrr tttuschi, ntt 1nrl,t'n'l fi siguri, rlupl, culllrrri-a sern[&lat dl. Michael Foster', cti vrerrn irnpuls u,)o]'rnl l llrt,ut fi l;rimis, iumocl incongtient, la llselnc'rlea, rnurychi, cl()(,lrr oo lu' plovooa, pr'obabil o setrzll!,ioobseuri, ln a eel loc.
inl,r-rttr rnal'e numll rle caztrt'i, cl.r, irr ttel lr1 glerrrlt,lor sllivant, Illct'itnalt,,l,ractusului intestinal etc., puterea al,errfiei paro si, rt-.zicle rnai ales sau, dupl currrcred unii fiziologi, exclusiv ln faptul ef,, sistemul vaso-motor este influenlat in aqa fel,irreit permite un a,flux de singe nuli lr'lfll'(' in cia,pilarele pi,{ilor lcspectivc.
rrr lrrrtoliltrtt:, r:ilovtr fapt.e curiolts;e ln legItur{ cu tuu('.Iionrrea sirrrIulrri tactil prin plut:licii gi aten[ie. l,]str:renlrucabil cir, atunci cind a rlevenit in acest fel nraiacut la orice ltunct al colpului, cu, dc cxemplu, la urr
deget, el este cle asemenea ameliorat, in puncLul cores-yrunzS.tor clin partea opusi a corpului.
a1 ,,Lancet", 1838, p. i]9-40, citat de prof. T,a1'coclt,
Neruous -Di.seases of ll'onten, 1840, p. 110.
4) Ohultlers on llettlul l'lnlsiiiogy, 'ltt58, p. 01- 93.aij Lettures ort Strtllicrtl l'ctthology, erl. a 3-lr, r'r'vlizut{
dc prof. 'furncr', 1870, p. 2tt ;i 31.aa Elements of I'hysiology, Lrati. engl., vol. II, p. 938.{5 Prof. Laycoch a cliscuiaL acesL subiect in rnod foarte
irrteresant, Vezi lur:rarea sa Neruous I)iseases of Women,
1 810, p. 11t).
INROFIRE
r\ceasti ac!,iune sporit5, a capilarelor poate sd, fie in rtnele caruri cornbinatfl cuactivitatea simultan sporiti, a sistemului senzorial.
Modul in cAre starea psihici, inflrrenleazd, sistemul vuso-ntotor poate ficonceput in felrrl urm[,tor : Atunci cind gust[,m fructe acre, o impresie estc. tri-rnis[, prin nervii gustului la o anumitd, parte a sistemului settzorial, care, la rin-rlul s:iu, transmite for!5, nervoasl centrilor vaso-nlotori, ia,r accqtia cleterminirrelaxarea invelisurilor muscul:rre ale arterelor mici care strirbat glanclele salivart'.Din aceastd, caazra mai mrrlt singe curge in aceste glande care secret[, o cantitateabuntlentl, de saliv5,. Or, nu pale o presupunere improbabili, ca, atnnci cind" negindim intens lu o senza\re, aceea;i parte a sistemului senzorial sau o partcr strinslegati, de el si, fie pusti in stare cle activitate in acela;i fel (1a la percep('rea,in mod rece a senzaliei. Dac5, este af&r acelearyi celule din creier vol fi excitat'c',intr-o mi,surii poate mai micii,, atunci cind ne gindim intens la un gust Aorlr,ca, ;i cum l-am percepe,;i ele vor transmite intr-unul tlin cazuri, c:t, ryi irr r,clli-lalt, impulsuri nclvoa,se la centrul vaso-motor, cu a,celea;i rezultate.
Sri dlim un nlt exemplu, in unelc privinf,e ntai corespunzi,tot'. ] )*<,ii
lll), om stri in fafa unui foc fierbinte, i st' inroseste fafa. Aceastil i.ie du,t,o-reryto, pare-se, tlupzi cum mir, informeazzi dl. Nlicrha,el }'ttsterr pa,r,tia,l ltcti^tttrii lo-cille a, clldurii;i prurlial unei acliuni reflext rle la celrtrii vaso-nlotolia6. ltt:l,ocstrlirr nrm6, caz, eir,ldura, irlflrtentea,zii, nervii fe!t,i, :r,cerytia transrnil, o irrrpl'r'sio t'olll-Ielor seuzoriale alt' creierulrti care acfioneazii asuprn, centrului vaso-nlotor', iat'ilcesta rt,llctioneazit, usupra ur,rterelor mici ille felei, relaxindu-le ;i perntilitttlu-lt'sli se umple cu singe. Aici parc cle asemenea plobabil c5,, dacd, ar fi sii I]o troll-centrd,m in mod repetat ;i crr toal,I, seriozitatea atentia asnpra amintirii fett'i noa-s1,re inci,lzite, aceearyi parte a sistemului senzorial care lte df,, conrytiinta ciilduliiva, tincle si, fie intr-o mici, mir,sur5 stimulatri ryi, in consecinlii,, si, transrnitit, rutotrrecare impuls nervos ccntrilor vaso-motori, pentru a relaxa capilarelc ft'tei.Or, deoarece, in cursul unor genera,tii ftirfi, sfirryit, oamenii si-au indrcrptat lttlt'st'ltsi cu seriozitate atenlia asupra aspectului lor persotral ;i nrai a,les ir+illtr)l'a, ft'tt'iIor, orice tenclirrf,[, iucipient5, cltt a influen!,a a,stfel capilarele ft'tei 1,rt'l)ttit',in rlerurrsul timpului, sir se fi irrti,rit consirlerabil in baza, principiikrr la carc tocm:t,iIr()-ftp referit, ;i anunte al trccerii u;oare a, impulsului net'l'os rle-4, lungrrl cl-rilot'olrisnuite ryi al obiceiului eretlitar. Inti pare ci, in a,cest ft'l sc ol'et'li o expll6'11,{,it'pllruzibilir, a fenomenelor principale legate rle a,ctul ro;irii.
Reeapi,tl,tlure, - Bflrbaf,ii gi fern6'ilp, tlar tnai ales tinerii, rul prctuil, intol-rleauna intr-un inalt gracl aspeetrtl lor personal ryi a,u prcf,uit rlc a,sernenea aspocl;ttla,ltora. tr'ala a fost obiectul principal al atenliei, crt toa,te c[, atunci cincl ini!,ialomul umbla gol, el trebuie si, se fi interesat de toat[ suprafu!,a corpului. Aten-lia concentrat6 asrtpra persoanei noastre este excitatfi, aproape exclusiv cle p[,rereaa,ltor:1, intrucit, t,r'ir,ind. in singuri,tate absolut[,, uimi,nui nu i-ar pi,sa tle aspectulsir,u. Oricine resimte mai acut critica clecit lauda,. A;u,clat', ori de cite oli rytim sa,ll
l)r'oslrpulx.m ci, allii ne critic5, aspectul persotl:tl, iltern!,ia, no cste pul,elnic :rtt'ltsl-tspr(' uoi in;ine, mai ales c[,tre f.ala noastr5,. Efeetul probabil a,l act'stc'ia, viu f i,rlupir, (.ult'r tocma,i s-a explicat, punerea, in acliune a, act'le'i pilr!,i fl, sistentttlui
40 \rezi, de asentenea, dl. t{ichael IosLer asupra acti-ttnii sistetnrr.ltri virso-rnol or irr intercsanlu sa con[erin[li
!inuLi la Royal Inslilution, rlrtpr"r curn este trarlttsri itt,,Rt:\'ue rles (lours Scienl il'iques", 2ir scpLetttbrie l 80f). 1t. 68Ii.
19ft INROSIRE
senzor,ial care prime$te neryii senzoriali ai felei, iar sistemul senzorial va reac-tiona prin sistf'mul vaso-motor asupra capilarelor_ felei. Pljn_repetarea frecventiin clecursul geueraliilor f6r6, numd,r, procesul trebuie s5, fi devenit atit d.e obi;-nuit in asociagie cu pfl,rerea czi allii se gind.esc la noi, incit chiar o bd,nuiald' a def:ii-md,rii din partea loi este suficient5, pentru relaxarea capilarelo:, fi,r5, vreun gintlconqtient in legd,tur5, cu fala noastrd, . La unele persoane sensibile este d.estul s5,
le remarci numai imJorS,c5,mintea pentru a le produce acelaqi efect. De asemeneatprin forla asocialiei qi a eredit[lii, capilarele se relaxeazh ori de cite ori qtinr saune imagin5,m c5, cineva ne criticfl, chiar in tf,,cere, ac!,iuuile, gindurile ori cat'ac-
terul s?u, d.e asemenea, cind. sintem foarte l5,ud.a!i.in'baza, acestei ipotez,e, putem inlelege d.e ce fala roqeqte mai mult decit
rrricare alti, parte a corpului, cu toate ci, intreaga supmfa!6' este oarecum influen-
!i1,tt-r, mai ales la rasele ca e incd, mai umblI, aproape goale. I{u este de loc surprin-zd,tor ci, rasele d.e culoare inchisd, rogesc, cu toate c5, nici o mod"ificare de culoa-re nu este vizibild, pe pielea lor. I)upd, principiul erediti,f,ii, nu este surprinz{,totca persoane nilscufe oa,rbe s5, ro;eascd,. Putem inlelege cle ce tinerii sint maiinfluenlali decit b5,trinii, iar femeile rnai mult decit bd,rbafii ryi de ce _
sexeleopuse mai ales iqi provoac5, roryirea reciproc. I)evine evident pentru ce observa-
!,i1 personale pot si, provoace inroqirea $i pentru ce cea mai puternicd, din toatecauzele este timiditatea, deoarece timiditatea se refer5, la prezenla qi pf,rereaaltora, iar timizii sint intotcleauna mai mult sau mai pu,tin conqtien!,i de sine.in privinla veritabilei ru;ini dio c^\za d.elictelor moralel ne putem da seamarle ce nu vinovI,,tia, ci gindul cd, atlii ne cred vinovali ne face s5, roqim. IJ}. omcare se gindeqte'la o ciimi, comisir in singurd,tate qi care este ros rle con;tiin!5,nu ro$eld. ; totupi, el va ro;i la amintirea vie a unei greqeli descoperite sau a uneiacomise in pt.r.ri1a altora, gradul de inroryire fiind in raport strins cu senl imerrtulcle consid.eiatie fatfi, d.e cei-care au descoperit, au asistat sau au binuit greqeala
sa. ?ncdlci,ri ale regulilor convenlionale de comportare, d.ac[, se insist[ irr mod'rigid asupra lor cle cd,tre egalii sau superiorii norytri, provoac6,adesea o roqiremai intens5, decit ar provoca-o o crim5, descoperit5,, iar un act realmente crimi-nal, d"acd, nu este criticat de egalii noqtrir cu greu ne va ad.uce o urmd, d.e culoarepe obraji. Modestia din umilinla sau din ned.elicatele va provoca o inroryire vie,,1,',,ar,ece ambele se raporteaz6, la jude cat'a sau la obiceiurile stabilite ale altora.
I)ir-r c^Lrza legiturii intime care existl, intre circulalia capilari, a supra-fetci capului ryi cea a creierului, ori d-e cite ori are loc o inroryire int-enslr vftcxistl, cioareca e, aclesea chiar o mare tulburare a min,tii. Aceasta este tle mult;rlot.i ilsotitri cle miryci,ri stingace ryi uneori de crisparea involuntarii, a anumitor mu;chi.
Deoarece, c[up5, aceasti, ipotezfi,, inro;irea este rezultatul indirect al aten!,iciirri!,ial indreptatS, ci,tre aspectril nostru personal, adicl ci,tre suprafafa corpului
$i in special "[tr" fa!:i, p.rtcm inJ,elege insemn5,tatea gesturilor c_are inso!,eso inro-
ryir.t,a i1 toatii, lurnea. r\ci,stea constau iu ascund.erea fe!,ei sau aplecarea ei spr:e pi[-mint sau intoarcerea intr-o parte. Ochii sint in general triryti sau neliniqti'f,i. deoa-rece a privi pe cel care ne face s5, ne ruqin5,m sau szi ne intimicl*m ne deter-mind, sd, in!,elegcrm in mod. insuportabil c[, privirea ii este inclreptat5, asupra noas-
tr;. iu ya,za frincipiului ooieeiului asociat, sint executatc acelearyi mirycd,ri ale
felei ryi ochiloi - ryi cle fapt cu greu pot fi evitate - ori de cite ori qtim sau
credenr cd, allii ne eriticir sau ne laurlf,, prea mult ciomportarea noastrd, moral5,.
CAPITOLLL AL XITT-LEA
OBSERVATII FII\ALE $I REZUMAT
(lclc Lrci plincipii conduciitoal'c carc au rlt'tclntirraL nri;cirlile ltlincipalc :llc t.x-plt'sici - Il'editatca lor - Despre rolul jucat dc ys1111L ;i in[en{ie la rlobintlir.ca tlife-
: ilH,liiliLl ; i....l il : l' :T1 .,'Ji'iTl';J -" # i : :' :.j; i;T' ::::.,$l'; .ili'J: : illcxpt'csii tlcr cirtrc strirnro5ii onrulni - LnporLan!a rrxpresiei - Conc.luzie.
Arn rlescris, crlnl am putut mai bine, principalele a{rlis1i (.xpl'('sivo Ia ornsi Ia, citeva, dintre animalcle infe'rioale. M-arnstri,duit cle As('menea sri explic origi-rlea $i clezvoltarea acestor ac,tiuni prin cele trc'i priucipii arltate in prirnul ca,pi-tol. Primul dintre aceste principii este c6, dar,ri mi;ci,rile care servesc pentrua, satisfaee vreo d.orinlri sau a alina vreo senza{ie fpenibill] sint tleseori rc'petate,ele d"evin atit de obirynuite, incit sint cxercutate, incliferent cir, sint sau nu devreun folos, ori c1e cite ori se resimte aceeafi dorinfir, sau senza\rt', chiar intr-unsrad fuarte slab.
[-t'l tler-ill cloilea print,ipiu este ccl al antitezei. Obiceiul rkr a, t'xecuta, irrrrrotl voit mi;ciri opuse srtb influen,ta, jmprrlsurilor' oprlso s-a, stabilit solid irt uoipritr prarrtica intregii noastre vieli. I)r'oi, tlircir anurnite tt.r{iurri ilu lost executtrtt,in mod. regulat in couforntitate cu plinrul pliucipiu, srtb irrrpulsul rtnt'i untlrnittrsttiri psihice; v& erista o tenclinf[ ptrtenfcir, si involunttirt'l clc i1 ex(,cutir, ac{iurritlirect opuse, iucliferent cii, sint sau nu d.c vrellu folos, sub ercit,ilt'czl nnej stir,ripsihice opuse.
Cel rle-al treilea principiu este acliunea direct5, a sisternului norv()soxcitat asupra corpului, inclependent de voinfd, ryi, in marc' part(', indepenclt'nt cle
obi;nuinln. Experienf a aratl, c[ forla nervoasii, este generatir, ;i eliberatii, ori c1t'cite orisistemul cerebro-spinal estc' excitat. Directia urmatl, de aceastii forfir, nervoasleste iu motl neoesar determinat[ rle [clireclia] liniilor d.e' legiturir, clintre celulelenervo{lsc intre ele pi cu cliferitc p[r!i ale corpului. insi aceasti, tlirecfie este rleasement'il nrult, influen{a,l,ir, rlt' obiqnuinlir,, cleoarec,e folf,u, nervoas:i tr('o(' ma,iuryor rle-a lungul ci,ilor: obiSmritt'"
?t-)(l OBSERVATII } INALE
-\cf irtuilt' frt'tretice ;i f d,rd, sens ale uuui ont furios pot fi par'fial tltrilrtrit,t'st,ulg't'r'ii netlirijate, il fort,ei nerrroase qi parlial efectelor obi;nuinlei. Dle trt'tr:rst,fol la, gestrtri irrcluse in priurul principiu, ca atunci cind ult om indignat adop-tit, inconDtient o u,titucline potrivitd, pentru a-ryi ataca aclversarul, cu toate cL fi,r'tivl.('o intenlie de a,-l atac:r,. Veclem d.e asemelleit influenla obi;nuinlei la, toateernotiile ryi serrza,t,iile care sint denumite, crxcitante, d.er-rarece ele au preluat acestcurzr,ct,er: prirr faptul cir, de obicrri cluceau la acf,iutti energice, cat'e influenlau indirtrctsistemul respirator ;i circulator, ryi aceasta din urm5, r'eacfiona asupra creierului.Ori cle cite orj rc'sinrtinr, chiar u$or, a,cerste emolii sau senzalii, cu toate c5, ele potsil rru clucl, in acel rnornent la vreun efort, intregul nostru sistem este totu;itulburat prin for!,2l obilnuin!,ei [i a asocialiei. Alte emo,tii ;i senza,tii siut denu-rrrite cleprinrant(', tlt,oarece in prirnul rind ele nu tluc de obicci la o ac,tiune ell('r-gicir, afaril doar ch.irlr r1e primul moruent, ca in cazuT durerii, fricii ryi mihniriit'xtreme; irr al doilea lind, ele provoaci, pinir, in cele din urmL extenuAr€' totall,I'iinrl exprirnate irr consecinfir,mai ales plin sentn('uegative;i prin prostrali_e.llxistir, dt, aselnon('tf altt' emo{ii, c& cea de afecliune, care cle obicei rltt duc lttrr.ici un fel tk'acfiune si, in consecirr,ta, l.u sint manifestate prin senlne exterioartr
llrrteriric, pnrnuntirt,c'. I)t, fapt, afectiuneA, in m5surtr in cal'c' cortstituie o st'nzaiitrplritrntt"r, pl'ovozrt,ir, st'lnnele obi;nuite cle pliicere.
I'c c1e altit p:u'te, urulte din efectele datorate excittirii sist,t'ntului llel'\'os
1lur. s:i f ie cornplet inrlepeucierlte tle scurgerea forlei n( rvoase c1e-a lungttl ci,ilor'(iry.e rtru. delenil, obi;rpiite pr.irr efortlrile anterioare aler voin!t'i. -,\selllerleA eft'ott'(,?Ire clc,zvriluie adesea o starer psih,icil a persoitnei astft'l infhienfatl nu pot fi cx-
ltlica,tc a,cum, (1(,('x('rrrplu schirnba]'ea, culclii piirului tlin ctru'za, gtoazei sau dunlriit'xt1ernt, sutlgA,rt,a re(i(' sau trcmuru,tul mu;chilor tlc, fricit,r secreliiltr rnotlificat,t'irltr t,r'ir,ct;rtsrrlrri iutt,stirrir,l ;i incapa,c,ita,tt'a, de a rtcfiotrtt,?1, tt,ttutttitot glittrtltr.
(ltt tortt,tr cri in srrbitrct,ul nost,t'u rlt, l'rt,!i-t, rttulttr t'i"t,tttitt 11.1ri11!,clcst', ittsil tt.tt-ln()l'oits(, ltli;cilr'i si trctirrrri t'x1lt'trg,i1.1r pot, fi cxplit,ttt,t' itttr'-o a,nltmitti nrlsglri llrirrgt,l(, t,t.t'i lrtirrcillii rlg rrr1,i slts, t,gt,rrryi prrt,t,ltt liIX'l'il sit It'vctletn ptl ttlA,t,tr t'rltlitr:tl,trttlt,r't'iot' llrirt t,(1('s1,(, lrrirr.triltii i\a,ll prirr altt'lt' itt.tlt'ttpt'oltl)o analttgtr.
ffga,ttr fellr'ilt'cltr 1,ct,i1ni, tlir,cir irrsr,ft'sc in rnttd rt'gtllat vr'(ro s1,a,t'cr psilticti,,sinl, t'(,(iunos(rut(' inrt'tliat rlrt,pt t'rpresit','. 1\crt.rstea, pot corista din mi;c[fi ills Or'i-
r,ii,r'ei prirti a, colpului, r,u rlatul <lin coadil lzr, ciine, clatul din unteri Ia orllr zb\r'linn, pn.r,tui, nir,ilu;irca,, sta,r't'tr circtrl:l{,ici cttpiltt,re, rtisuflil,r'eA a'nevttitlasir, ryi fol{r-sir.t't lrrstrumt,trtrrlor vor,a,lc ryi a altora, protlucii,toarc tltr suttote. Ohiar ittsocttrltrisi t'xpr,irrrii rrrirrilr, sltn,ilIuL, g-t,lozi:r, ;i rlrirgttsl,t'lt pritt sl,ridtrlnlilt ltlr'. Jr:l oIl)r ol'g?l-
rt(,1r, it's1lit.trl,gr.ii sitrl, rlt, o irlllgrl,nrrtri rllgt,iitlri in t'xllltrsitt lltl ttttrtttti t'lil'ct,1r t'iittt,t'-rttt gnt,tl ,qi ttttti nttrl'e itr rntttl inclirtrtlt.
I'ugirrc puucte sirrt mai interesante, in subicct,ul trttst,t'u de falti tlt'cit Iit,tt-
{11 r.xt,r,1ordinar de ct-rrnplex cle svenimente cAre duc Ia'auurnite rrriqcir,r'i t'rprcsive.Ilrivi!,ir drr exernplu, la sprirrct,nele oblice ale utrui ont sufe,rind. de necazuri sau
de griji. Atlnci tirrct sugacii fipa, zgomotos cle foame sau cle durere, circulaliaesttJ irifluenfatl,, iil,r, ochii tinrl s5, sc) congerstiotreze I irr consecin!5,,_ murychii clin
.jurtrl or,hilorl sirrt putemic corr,tracta,!,i ca proteclie I in decurs d.e multe genera!,ii,irct astli acliune u clev"rrit puternic fixat[ ;i ereditarit, I atunci insd, cind,, cu inain-tnrel in vfrstd qi in culturl, obiceiul de a lipa este parlial reprimat, muqchii dirt-iurul ochilor vor rnai tinde ineii, sd, se contracte ori cle cite ori se resimte chiar
$I REZI'MAT
(f u$oari-r, srrllerirtfir, I ttirtt,l'(r 11,1'gg1,i rurr,fchi, lliratttitlalii n.a,sului sint, rrtzli pt1{in suJr
controlul voinlei decit oeila,lf i ;i cotttruc!,ia lor nu pttater fi inhib:r-t[, clt'cit, tle (ie il,
a, flascieulc'lor ceutrale [nrecliale-l alc rnu;trhiului frontal I acestc din urmit {'itscit,u-1o trag in sus oapetele interioa,re ale sprincenelor ryi incret,esc fruntea irrtr-un tnodr,a,ra,(rterisl,ic, pe oarc il rt,ounoaDtemindatir, ca fiind.expresiarrecazrtlui sau a gri lilor'.^\tiqoilri ugoa,rr), ca ctrlt, tlescrise acllm sau tragererl aproape imperceptibil2[ i1l jr,sa, collurilor gurii sirrt ultimeJe lzim5,ryile sir,u vestigii ale unor rni;crtiri in.tt'ligibiltr1i puternic pronunta,te. ltrle sint tol atit de pline cle sernrtificaJie pertt,lu ltt;i, irtoeezr oe priveryt,e expresirr, (1a ryi rurlimeutelo pentru natura,list la clasilicar( a ;igoneralogi a orga,ni smclor.
Ilste una,nim arlnris tir, acjiunile expresivtr principale, ntutdfesta,tt, de olltsi tltr u tirrralelc inferioalt', qint, irourn irrnillscute sau ereclitare, adicif ltu tttl fost,irrv5,],ate cle c[tre intlivirl. TnviiJ,ir,tilr'u, .\:nr iuritalia :r,tit tle pulin ar'o d.e-a filctr(iu mlli rnulte dintre elt', irrcit din lrrinrelt' nlle ryi irr. tot tlecursul vie!,ii eltl sinl;ct-rrnplet in:llaril trorrtt'oltrlui trostt'u, tle i'xtrrnpltt teLlrarea arterelor pielii 1a inro-lire ryi sporiler, acliunii irr.irnii ltr rnin jt'. l'ntt'ttt vedca, cupii in virsti, cle numairloi sau trt'i ani Nau chia,r' 1ro ct'i ruiscrrti orbi ro;incl cle rttqine; pielea gola;d, ar,u,pului urrt.i crollil foa,r:te rnio str innr[e;1,e tltr l'ttt'itr. Sugacii !,ip[, tte tlulttlttimedia,{"r[rr1r[, na,sl,ele si t;oate triisir,turilt, lor pleirr,rr acoeilryi fortttit, cla ryi in decut'su] trrtilorrrrnrirtori. (lhilrr nurnai Ac(.sf(,fapte sin1, srrficicttte pcnt;I'll a, ztr5,ta crit, ntulte dintn,cxplcsiilo rur:rstro rrcle rnai irnportatilr,r ttu art lost irrvir,ltrt,e I este insir, r'clltlttrcabjlciu uuelt,, ctrr('sin1, cu sigtrrantli irrn:istrnte, ttecesitti plutcrticii, din partea indivi-rlului iuuinte rlt'il, fi eixt'crrtat,r' irr, rrrotl rleplirr ryi perfectr cltr exentplu plinsul ryi
lisul. Eredil;atea ma,ioril,ri(ii ac{iunilor noaslre c'xpresive erltlicri faptul cti eeirrii,sculi orbi le rna,nilirstr-r, rlupai c,urn aflu tle la Rev. R. FI. Rlair, l;ot atit clt,
lliusr (ia $i cei biner,uvinta,{i r,11 v('(k,rrr. l'u{'ettt rrstf'el inleilege fatrltul tli linerii ryi
birt,rinii rle rll,s(r (,ill totul tliferittr, at,il-lrr onr, cit ryi Iu, a,nitnale. exprintl tloeeaDist;il,I'c psilriol, 1I'irr ifct'lt':lsi utist,,ii,r'j.
Sinttrrr atit rk'l'a,rrrili:rrizati (rll l'aptul cri a,nirnu,lele tinelo;i birtrine ilirrru,la st,ntirnenl;elrr in atplll;i fel, incil; :lproa,lx'ci, nu ne d[rn seanra cit tle remar-cabil (rstr'(1?L llrr cii{,elrr; s:i, rle:r clin trua,dri cind este nrullumit, s5,-;i ]ase'urechiltrin jos ;i sri-;i tlesr;o1-rt,r'r, otnitrli rriruI vrea s[, fie furios, itttoclrnai c:tt tlll ttiine bir,-
trirr, srln car o pisiculif st"l-;i a,rcuiuscir, mirrul ei spal;e ryi si,-qi zbirleasc5, pirul cinclt,st(r speriath, sau furioasai, inl,ocmai ca, o pisicit, b[,trind,. Atunci ins5, cind revenimla gesturi urnitrur mai pulin comun('r pe (iare sintem obirynuili s[, le consitlerd,rtlca, urtificiale slrrr cunven!,ionale, oa rlatul din umeri in sernn d"e neputin!fi,r ridi-on,t'('?r bralelor' orl rrriinile tleschise li rlegetele intinse in semn de uimire, sintemlroatc |)r('n, sru'prirrryi si, colrstatirrn r,ii ele, slnt innlscute. Ci, aceste;i zr'lte citevagt,st,rrri siul, cn'cli{,a,rr,, o 1lutem cleduce din faptr-rl cri ele sint, execut'zrte rte copiil'out.t,tr rnicir dtr cei r-Liisr,ruli orbi ryi tle cekr mai distincte rase omeneDti. 'Ircbuie sd,
linenr de asemenea seanrl, cil, ticuri noi, foarte neobiqnuite, au apir,rut lir, trrrumiliindivizi in asocia!,ie cu anumite striri psihicrc ;i c5, ulterior au fost transmise larlt,srrt rxlenlii lor, in unele caz.,rrri timp tle mai multe generalii.
,\numi1,e alte gestuli c?ll'() tr(' par atit cle naturale, inc,it ne puteul tlgor ima-girr:r r,ir sin1, inrrlscrut,t,, au fost probabil invd,fate ca qi cuvintele dintr-o lirnbil.Acesta pare s5, fie cazul unilii miinilor ridicate qi ridicarea ochilor in sus in tirnpulrug6ciunii. Tot a$a este ;i ou sS,rutatul ca un semn de afecfiune; acesta este
OIJSERVAI'rI FIN:\LE
inntiscut in misura in care clepincle de pl5,cerea ded"usi, din contactul cu o pelsorutliubitir. Dovad,a in privinla ereditd,lii datului ryi scuturatului din cap ca sernn deafirmalie qi nega!,ie este indoielnic5,, d.eoarece ele nu sint unanime, dar par preagenerale ca sd, fi fost dobindite independent de toli indivizii atitor de multe rase.
\rom examina acum in ce mrisur[, voinla ryi con;tiinla au intrat in joc ladezvoltarea diferitelor miqcil,ri cle expresie. Pe cit putem judeca, numai citcvamiqc5,ri expresive, ca acelea la care ne-am referit acum, sint inv[fate c1e fiecareindivid, adic5, au fost executate conqtient qi voit in primii ani ai viefii, cu un scopbine definit sau pentru a imita pe al!,ii, qi apoi au devenit obirynuite. Cel ma,i marenumd,r de miryc5,ri d,e expresie, ;i cu atit mai mult cele- rnai importante, sini,dup6, cum am vd,zut, innf,scute sau ereoitare, $i despre asemenea rnisclri nu sepoate spune cri depind de voinlaindividului. Totursi,toate cele cuprinse in primulprincipiu au fost la inceput voit executate, cu un scop bine definit, si anume d,e asc5,pa de vreun pericol, de a alina \ryeo suferinld, sau de a satisface weo clorin!5,.De exemplu, aproape c5 nu poate exista lndoiali, c5, animalele care se lupt5, cuclinlii au dobinclit obiceiul de a-qi li,sa urechile lipite de spate cincl sint furioa,qedin faptul ci, str5,moqii lor au ac!,ionat voit in acest fel pentru a-ryi feri urechilede a nu fi sfiqiate de cd,tre ad.versarii lor, d,eoarece acele animale care nu se luptlcu dinlii nu iqi exprim5, in aeest fel starea lor de furie. Putem deduce ca foarteprobabil cd, noi inryine am dobindit de Ia str6moqii no;tri obiceiul de a ne con-tracta muqchii din jurul ochilor cind plingem liniqtili, adicfi, fdr5 si, scoatemvreun sunet puternic, pentru c5, ei au suferit in timpul lipatului, mai ales in tirnpulfraged,ei copil5rii, o senzalie nepl5,cut5, Ia [nivelul ] gtobilor oculari. Unelemiqcdri foarte expresive rezultd, de asemenea din stri,duinfa de a opri sau pre-veni alte miqciri expresive I astfel, oblicitatea sprincenelor ryi tragerea in jos acollurilor gurii decurg din incercarea de a preveni pornirea unui acces de lipa,tsau cle a-l opri dupil ce a pornit. Ilste evident cri aici conrytiinla qi voinla tre-buie sd, intre mai intii in joc. Noi nu ne diim seama, in aceste sau in alte cazuri, clernurychii care sint pu$i in acliune decit atunci cind executi,m cele mai obirynuitemi;c[ri^voite.
In privinla mi;c5rilor expresive datorate principiului antitezei, cste cla,rc[, aici a intervenit voin!'a, cu toate cra intr-un mod" indcpii,rtat qi indirect.fl'ot a$a ryi clu mi;c[,rile cuprinse in al treilea principiu ; acestea, in mirsura incare au fost influenlate de forfa nervoasi trecintl uryor de-a lungul c*ilor obiq-rnite, au fost determinate c1e eforturile anterioarc repetate ale voin,tei. Ilfecteledatorate inrlirect acestui din urrn5, fzrctor sirrt a,clesea combin:rtc in rnorl cornplex,prin for!,tr obiqnuinl,ei ryi rr asocialiei, cn celc rezultinrl clirc'ct clin excjtarrrasist,emului cere'bro-spinal. A;a pare s[, fie ryi cu nc!'iunea sporitil a inimii sub in-flut.ufa oric[rei emolii puternicc.. Atunci cind" unui anirnai i se zbirleryte prirulin momentul in care ia o atitucline ameninl5toare qi scoate sunete fioroase pentrua-$i ingrozi rJu;manul, ved,em o combinalie curioasi de miqc5,ri care inilial erauvoite cu cele care sint involuntare. Este totuqi posibil ca, acliunile strict in-voluntare, cum c.ste zbirlirea p[rului, sa, fi fost influenlate cle, puterea misterioas[a voinfei.
IJnele miqc6,ri expresive pot sil apar6, spontan in asocialie cu arrumite stfripsihice cum sint ticurile la care ne-am referit recent, d"evenind ulterior ereditare..Nu cunosc ins[, nici o clovadi care sL fac5, aceastfi, ipotezi, probabil[,"
$I REZUMAT
Capacitatea de comunicare intre membrii aceluiaqi trib prin mijlocull.or'birii a fost de importan!5, primord,iald, pentru d"ezvolta ea omului ; for!,a vor-birii este mult ajutatd, de miqcd,rile expresive ale felei ;i corpului. Ne clzim indatS,seama de aceasta atunci cind. discuti,m despre un subiect important cn oriccrpersoanra a cilrei fa,t[, este ascuns5,. Totuqi, d"upd, cit am putut d.escoperi, nu eristi,motive de a crede c5, vreun muqchi s-a d.ezvoltat sau chiar s-a modificat exclu-siv in scopul expresiei. Organul vocal qi alte organe producd,toare de sunete, priu.care se prod.uc diferite zgomote expresive, par a forma o exceplie parlial5 ; antincercat ir-rs5, intr-alt5, parte s5, ard,t cL aceste organe s-au dezvoltat mai intii pen-tru scopuri sexuale, pentru ca unul din sexe sd, poat5, chema sau incinta peceld,lalt. $i nici nu pot d.eseoperi motive pentru a crede ci, vreo miqcare ereditar[,care acum serveryte ca un mijloc d.e expresie, a fost executatd, inilial voit ryi con-qtient in acest scop special, d.e pildd, unele din gesturile;i limbajul degetelorfolosite d.e surtlomuli. Din contra, fiecare miqcare de expresie autentic5, sau ere-ditari pare s5, fi arrut o origine naturalS qi independentS, oarecare. insil, odatd,dobindite, a,semenea miqc5,ri pot fi folosite voit ;i conqtient ca mijloc de comu-rricafie. Chiar sugacii, dac5, sint ingrijili cu aten!,ie, d"escoperf la o virst5, foartetimpurie c7a !ip5,tul lor aduee alinare;i curind il practic5 in mod. voit.Putem vedea frecvent o persoani, ridicindu-$i voit sprincenele pentru a exprimasurpriudere sau surizind pentru a exprima o pretins5, satisfaclie qi aprobare.Ad.esea, un om d.orind s5, fac5, anumite gesturi b5,t5,toare la ochi sau demonstra-tive i;i va ridica bralele intinse cu degetele larg desfd,cute d"easupra capului pen-tru a arlta uimire sau iqi va ridica umerii pind, la urechi pentru a arF.,ta cd, nu poatesau nu vrea sd, fac5, ceva. Tenclinla la asemen,ea rniqciri va fi int[rit[ sau spo-lit5, prin faptul c5, ele sint astfel exercutate in mod voit si repetat, iar efc'ctelepot fi ereditare.
l\feritd, poate s5, fie anahzat ctac[, miqcd,ri]e folosite mai intii numai de unulsau ciliva indivizi pentru a exprima o anumiti, stare psihicd, nu pot fi extinseurreori ;i la allii ryi dac5, pind, in cele din urm5 ele nu devin generale prin putereaimita,,tiei conqtiente sau incon;tiente. Este sigur c6, Ia om exist[, o tendin!flputernicd, de imitalie, independent de voinla con;tientd,. Aceasta se manifestd,in mod extraordinar Ia anumite boli ale creierului, mai ales Ia inceputul rnuicriiinflama,torii a creierului, si a fost denumitf,, ,,semnul ecou" (,,echo signtt). Pacienliia,stfel afectati irnit5,, f[ri, s5, inteleag5, fiecare gest absurcl care este ffi,cut ;ifiecare cuvint spus in apropierea lor, chiar intr-o limbl striin5, r.La animalt',ryacalul ;i lupul au irlvr-rlnt in captivitate s5, imite l5,tratul ciinelui. N-u rytim cunllu fost invd,lat mai intii la,tratul ciinelui, care serveqte s5, exprime diferite emo-lii ;i dorinlc' ryi care este remarcabil prin faptul e[, a fost dobindit c1e cincl :rcest:lnimal a fost d.omesticit, fiind moqtenit in diferite grad.e de d"iferite rase de ciini ;
nu putem ins5, bilnui c5, imitalia a avut un rol in d.obindirea Iui datorit[ fap-tului c5, acest animal a trf,it timp indelungat in asocialie strictd, cu un animalatit de vorbd,re! ca omul ?
in cadrul observaliilor de mai sus qi in tot acest volum am simlit adest'ao nrare greutate la aplicarea potrivit1, a termenilor: voin
OBSEIIVATII FINALE
rlirr ur,rrrr-r, r,r.t,tlitilr.g, iar 1,poi u,u putut fi crxecutate cltial'in oltozi!io t,rr r"oittl,:t,. ('tttrlrrt,t' cri 2,tlesga ele clezvS,luie starea psihicf,,, rezttltatul accst'a, tlll ('r'll, 121 i1l1r0prt1,
1ir.i int,t'n{,ionat;i nici prev[,zut. Chia,r cuvinte car ,,anumite rnirycirri s(']'versc (rll
rrrijlor, de t,xprosir:t'pot si, inducd, in eroare, cleoart'ce cle irnplici, cir, :t('t'stil ('l'll'
scopul srru obiectul irrilial. Totu;i, aceasta nu ^ fost clt'cit l'at't'ori stllr cltiltr
rriciodat[, irttrucit rni;cir,rile au fost inilial fie de vroun folos rlirect,, fit't'ft't'1 ttlindirt'ct al stfirii c1e excitare a sistemului senzorial. Iln sugaci potttt'ti1rit, fitrinten,tionat, fie instinctiv, pentru a ard,ta cd, vrea hran6, insei t'l uu are nici o
dorirr!,i, sau in1,e,n1,ie de a-;i modifica trX,sd,turile in forma specifit,ii ct' indicir, tr,titde clar suferinf,L ; totu;i, clupX, cum s-a explicat, unele tlintrt' ool(' tnlti ca,l'[lott'-listico t'xpreisii aler omului clerivi, din actul lipat,ului .
Cu toate c[, dup5, cum este unanim ad"mis, majorit,a,tt'a it,t,tintti]or ttoit,stt'tr
t,tplcsivr-, sint imr[,scute sa,u instinctive, este o altir, problt'rnti rlacir lt\'('lIIvr,"r, capnrrit,att'instinctivd, c1e a le recunoaqte. S-a prt'supus itr gtltre}tll c:i ilfit, ryi
cste, in.sti dl. Lemoine 2 a pus cu t[,rie in disculie aceastil, pl'esupulxrl'('. I )lrpit(rt-lln zr,firnri un observator atent s, maimulele invalil out'incl sL distirtgri llu tttttrta,it,onurilo vctcii stripinului lor, ci qi expresia felei lui. Ciinii ounoso bino tlt'osc'lrir.eu, rliltrei gest,urile sau tonurile mingiietoare ;i amtuinlltoart' ;i par sii l'(rctl-
rroascir, lrr ton cle compd,timixr. ins5,, din cite irni pot d.a seanta, ttupi, itr0t,r'c,tit'i
n'pt'tate, ei nu inlelt'g vreo rni;care lirnitat[, la trilsituri, afarti de suris satr t'is,p,a cat,,, cel pulin in unele cazuri, par s[, le recunoascf,. Acc'a,st[, rnitsurr"r ]intita,t,:iilc, cu1,o;tin!,o a fost probabil dobinditi,, atit d.e maimu,te, cit ryi cle ciini, pritt ai'io-
citir.ea tlin partea Ior a tratamentului aspru sau binevoitor cu aof,iunilc tloast're ;i crt
sigur.unl,ri, r,ri zrcea,stii, cunorytin,tl, nu este irr.stinctivl. Iliirri irrtltlilrl[, cttpiii itrva!,ir,
c,tilirxl irriscrir,ile de cxprdsio'alt ccrlor rnui virstnici, 1,o1; it,gtl (itllll it,tiitrttllt'le It'irrytr,tir, lttr cglt'illtr grrprlrri. I)tr 1,lt,fel, a,t,utt,'i oittd rttr copil plingo,.slttL rirle, el gt,it'
irr tri,,tl gerlerir,l c1(r J'a,t.ro 1i clo sinttrrr ii,g?t, incit ulI I'ttit,l'to ntitt t'lor'1, ttl .irrtler,tiliiii va s1rrrri,, tx,insc:r,rnnii, ltr, a,lf ii plinsul sa,n t'isrtl. .l'roblelllit trsl,tr insir,furrilir,t,t)i],r('il]:ili dobilrlt'ss oAt,o copiii rur;1r'i rruno;tinf,a, txpt'esit'i ttttlna,i tlirr {rx.pt't'it'lr!,I, lrritrcirlltr,cil utoa, tlo asocia,!ie ;i judecatir, ?
I)eoarece rlil,jor.ita,tea rnirycrir,r'ilor tltr oxpt'csic t,r'obttie sL fi fusl, rkrlritrtlilt'11.1r1ltu,t; cleveniltl ulierior. instinctive, pale s[, existe un gratl oar'ocalc tltl prolra,bi-lit,:ifir, apriori ca, rocunoaryterea lor s5, fi devenit d.e ilsemenea instinct,iv[. Act'llstii
l)I.(rr.iupurr(lr(r ct,l puf,in nu intimpinf,, mai mtrlte dificultl!,i clecit a a,dtnit,tl cti,:t,l'ttncii'irrrl; l'r'rrrrtli, rlir rnamifer na,ryit, puntt'tr printu, rtati, un puiT ('?l' trtttto:tlte liprilrrltkr suft,r.intii, il, tlescendenttrlui rri sarr cil rnulte anirttalt'i$i l'eotllI()s(i rlttryntittrii 1i
s(, l,(rlrl rttr t,i in rnod instinctiv, iar cu priviro ln, a,ntbt,le itceslt':t,t'il'ltlrtlii nu llttA,t,tlt,xistu, rrici o irrr16izr,li, justificatir,. Este l,oturyi extr'('uI tltr gl'('ll sir, tlove'tkrryt'i rli't
copiii norytr.i r,(,(,1urlosc instinctiv vreo expresie. M-arn oclup?rt, tlt' a,crt'usl,i,r, problrlrtti"t,
la ^prilrui meu copil, ca e nu a,r fi putut invd,fa ceva clirr tr,socitl,tie ctl trl!,i
copii, ;i rn-am convins cL inlelegea un suris qi cd, ii fi,cea pl5,cere sir,-l vact[,r,ilspunzinc1u-i cu un altul, la o virstd, mult prea tirnpurie pentru a fi iuv[fttt ceva
rtiri r,xperienll. Lrind acest copil avea, virsta dc a,proxirnat'iv patt'u lrtni, itll] fl-
3 Renggcr, I{aturgeschichtt tlar Sdugetliere uutt Puru'gualt, 1830' P. 55.
Lu Pltgsiottornie et Ia Purole, 1865, p. 103 .;i 118.
$I nEZUMAT
(1rrl; irr prtzt'rrla, sa, rnulte zgourotrr ciucliltrr lsi strimb6tur,i stlarrii ;i a,ln irrcrrrr.t,irl,sir-l ingl'oz('so, insir, zgclmotul, clacii, rlu era prea tare, si s1;rimblturilc ()r'au lualctlrept gl urne btutt', ceeA ce arn atribuit atunci f aptului cd, errru prccedato i{u,uinso{itt'tle sulis. La virsta, de cirrci luui, t'l pd,rea sd, infelea,gii exprcsia ryi t,orurltle corrtpitintire. Atunci cintl avea ,!ase lurri qi citc'va r,i7e, doica lui s-:r, flcut, r,li
lrlinge, ;i ArII vrazut, cuilr fa\a copilului a luat imediat o exprcsic rnr,lancolit,i"rrcu col,turile gurii mult Lisate in jos i orr acc)st copil a putut vedea rureor.i vr.outrirll, copil plingintl ;i niciodat[ vreo persoanS, adulti, plingind, ;i m-aryi irrt\ri (ia, lir() virstii a,tit de fraged5, el sL fi putut cugeta asupra acestui subiect. Trrri p:rrt,tlt, aeeea c[ utt st'ntiment inniscut trebuie si,-i fi spus c5, pretinsul plins al doiciiNtllt' exprinia suferinfti,, ceeA ce prin simpatier i-a provocat lui insuqi suferinlir.
DI. Lernoine demonstreazh cd,, claci, omul ar poseda o cunorytinli, inrrirscutirtl, exltresiei nu le-a,r fi :r,tit de greu autorilor ;i pictorilor, dupd, cum este bilxrcuttoscrut, s[ clescrie ;i sd, reclea semne'le caracteristice zrle fiec[rci st:iri psiltirrr..
'\ct'st argumcrnt uu imi pare ins5, valabil. Putem vedea dc fapt expresia selrirrr-bindu-st'itt rnod neindoielnic la un om sau la un a,nimal;i totu;i sti nu i'irrr rlt'Itrc itr sttrre, dupit, cum qtiu din experienli, sL analizilm natura acestei schimbirrj.Itt (rt'ltr clouii fotografii ale aceluia$i b[trin prezentate rle f)uch.enne (plrrn;rr I I I.tig. 5), ilproap('fieea,rt'rf reciunoscut cL una reda un suris adcviirat, itr,r. ct,alalllittttul lrr'ls I aln constatat ins5, ci, este foa,rte greu s5, hoti,rfi,sc in c]o consllir d('o-st'lrirt'a tlintre elt'. Adesea, m-a izlttt,, ca un fapt curio"s, c5 atit(.a nui[rrfe t1e expl'('-sit' sirrt intt'diut t'ecunosoute fir,rir, vreun ploc€rs conqtient de analtzh, clirr par^tr,:lttotrst'r'ii,. Cred cti nimetf nu poatc-r descrie clar o expresic rnorocinoasir sallvicleani, ; toturyi nrul!'i obselvatori suslin in unanimitA,tr. ci ac('sto t'xpresii polfi recutlo,scute Ia, dift'rite rase omenegti. r\proape toli cr-"rror':r, lu-:rnr a,r'ir1:r1, l'rr1o-st':rfia tirrih'rrlui cu. sprirlr,t.rr.rr olllirc, luatir, rlt'I)uchenne (pla,rr;a II, fig. 2), ?llltlt't,litt':tt; itttt'tliit,t (,ii t'rI t'-xprintit clttt't't't' s{l,u vt'ollIl t'I",s('IIi('ll('u st'ttt irn('t11, I 1o1,tt;iitr.it,i tll).rl tlitl:t(r('s1(' IX'l'NolltI() sil,ll uILa, rlitrtr'-o ttrit' Irtr poa,tt' spulI(r rIirurinle (',('\'ir,
1x't't,is tlt'spt't, oblicitrt,t,t'a slllirrct'rlt'lor' (ru t,apctcle irrtt'r'ioal'o incle{,it,o sall rlt's1tn't,Ll1t'lt' tllt'1lltrnghiulrtt't' tlt' p(' frunte. I,a lel esto ryi cu rnult;o a,ltc t'x1llt'sii rles-I)t'(' (1AI'o a,nI cii,pitta,t t'rpt'rierr,t5, clirr clsterreala ce rni-anr tlat (iu ilrst,r'rril'r,a,tt,ltora :l,NuJ,)r'a, punctt'lrll crlre trebuio obstrrvate. At,unci, dar,ir rnill'(,il igrlora,nlria dt'taliilor' llu n('irnpietlicI, s5, recunoa;tem cu siguranfir, ryi pronrptit,utlinc di1'r'-litt' t'r1lt't'sii, tnr r.itcl ounr a,ceastl ignoranf,ir, poatt' fi prczentatir, (1a, ulr ar'grillr('n1t,ii, Illt ('st,('innitstrtrlri t,trn.oarytert'a, uoastlti, cu tottte trri t'ste vagir;i gt'tt.t'r'ltlt"r.
ll'-itttt s1't'itrltrit Ni"l ilrril, in lllaro arn[,trutr!'irnt' rrri to:rt(r ('xI)t'('siilt' 1u'irrr,illrlr'tttit,ttil't'stltlt' tlt' oII) sirrt trr,t'lca$i fut totlti lutnca. At:t'st fapt ('s1(' irr.1t,r'r'srrrrl ,tleoart'(rt't'l oft't'ri u.]I rI()u at'gttrttcrrt, itr favortt'cil, tezt'i tii, tlift,t'i1t,lt'r'?ls('s('tragrlint,r'-o l ulpirrii" sl,r'ittrtoscascit unicX, care trebuie si, fi fost aproape crlrnplt,l rrrrrrrrr.i,tra, stl'ltctulil ;i iu.tr'-t) rnaro rni,surd, ryi la minte inaintea perrioadei tle tlespirrlilt':t, raselor. Fiira"l intloiali c,ir ad.esea structuri similare, adaptate la acelasi scol),?ttt fost intlependent tlobindite d.e specii tlistincte prin varjalie ;i seler:!,ie n.atu-t':lli"l, I aceastii ipotez.i nu rra explica insl aseminAr('a strinsir dirrtrt, speciirlistitu,t'e in privirr.fa, nrultor rletalii f6r'ir, importarrli,. O", dacir, linern s(,arrra tlt't]um('r'oa,selc' particularitd,fi structurale care nu au nici o legiturL cu expr'(,-sia, prin care toate rasele d.e om se aseamlnd, foarte mult, ryi apoi ad[u-,q[m la t'le rlurn('r'oasele tr[,s[,turi, unele de cea mai ma e importa,nf:i li nnrlte
OIjSlriliV,\ll'Il f'lN'\ LL;
cle cea mai neinsemnat5, valoare, c1e car.e depind direct sau irrrlirect miqci,riletle expresie, imi pare improbabil in cel mai inalt grad ca atit cle multl ast'miinAre,sau mai bine zis identitate structuralir,, si, fi fost dobinclitd, prin mijloace inclt'-penclt nte. Totu;i a$a ar fi fost dacl r:rsele umane s-a,r trage clin rnai ntultespecii inilial distincte. Dste cu nrult rnai probabil ca nurneroasele tlrisituri cle
strinsd, asemirnare la diferite rase sir fie datorate mo;tenirii de la o singurl for-m5, pa,rental[, care luase deja un caracter omenesc.
Dste o probleml interesant[,, deryi poate zadarmch, [sX se deterrnine ]cit de timpuriu au fost succesiv dobindite, in lungul lir al strimo;ilor no;tri,diferitele miqcari expresive, manifestate acunl dt' orn. Observaliile de mai josvor servi cel pulin pentru a lc,aminti citeva, dintre puuctele principale d.iscu-tate in acest volum. Putem afirma cu increclere cri risul ,t ca un semn d.e plicererqi de bueurie, a fost practicat de strflmoqii norytri mult, inainte ca ei sii fi meri-tat de a fi numili oarneni, intrucit foarte multe specii tler mtt,intu],e, atunci cind"sint mullumite, emit un sunet repetat, evident analog risului nostru, acleseainso!,it der 61U.5,ri vibratolii alo f5lcilor;i buzelorr cu colfurile gurii trascr inapoiqi in sus, rlc incretirea obra;ilor si chiar de stlii,Iucirca ochilor.
Putem deduce de asemenea cii frica a fost expriurati, clint,r'-o pt'rioadziextrem de indepzirt,atTa in aproape acelali fel cluln este erprimatzi aculn dec5,tre offir qi anume printr-un tremurat, zbirlirea p5,rului, surloare rece, paloare,ochii larg deschiqi, relaxarea majoritiJ,ii muryehilor ;i ghemuile& "q&il linerea ne-miqcati a intregului corp.
Suferinla mare trebuie s5, fi provocat dc la, inceput scoat t'tt'a de lipetesau gemete, contorsiunea corpului li scri;nirea tlirr!,ilor. 'l'nsi r,tliimosii no;tt'inu par sL fi manifestat acele miqcitri foartc expr('sivt, alt' tlrisi"tttrlilot' (iilue into-v5,r5,;esc lipatul ryi plinsulpinl ce ol'ganele lor cirr'ulatorii ,1i rt'spilatorii, prccuut;imurychii din jurul ochilor, nn au clobindit structura actualit. Yirs:trea tle lacri-rni pare si, fi luat naqtere prin acliunea reflexii a contrac!,iei spasmodice a plc'oa-pelor, asociatd, poate cu congestionarea globilor oculari in timpul fipal,ului. Dcr
aceea, plinsul a apf,rut relativ tirziu in linia d,escend"enlei noastre, concluziecare concord"d, cu faptul ci, rudele noast're cele mai apropiate, maimufe'le antro-pomorfe, nu pling. Aici trebuie sil fim oarecum prurlenti, cleoarece, cum anumitrrmaimule care nu sint indea,proape inruclite cu ttmul pling, aeest obicei poate sI,se fi dezvclltat d.cr tlernult Ll o subrarnurl D, grupului tlin oA,u(' s(' t'rttge onrul.PinL ce nu au clobinclit obiceiul cle a sc str:-lclui s[-qi stilpineitstrii fipt'tele, slt'it-moryii noqtri iniliali, cirrcl sufereA,u dc rrecalz sau grijfi, nu ridicau oblic sprittct'-nele, nu-qi tri,geau in jos collurile gurii. De zlce('A, exprcsia necaznlui;i a gri-jii este eminamente omeneasc5,.
Furia trebuie sd, fi fost exprimatd, de foa'rte timpuriu prin gest,uri amenin-{i,toare sau frenetice, prin inroryirea pielii ryi prin privirea fioroasth, insd, nu prinincruntare. Obiceiul incruntdrii pare s5, fi fost dobind.it mai ales prin faptul cra
corugatorii sint primii muEchi care se contract5, in jurul ochilor, ori d.e cite oriomul a resimlit in copilir,rie o d.urere, minie sau suferinln ryi apare, in consecinlI,o fstare] a,propia,ti, strins de lipat; in parte, incruntArea a apd,rut ca o apd,rarein timpul unei priviri tlificilc 5i a,tenter. Pare probabil cL accastit, :tcJ,iune tle a,pd,-
raro contra lumirrii nu trebuirr sL fi clrrvenit, obirynuitii, pinir, ce ornul r)u a luato pozilie complet vertical[, rleoareoe maimu-tele nu se incrtrnti-l :rtttnei cirrd. sint
SI RE'1I]I{AT 2(ti
expuse la o luminir orbitoare. Clincl erau irr.furiali, stri,moqii no;tri iniliali trebuies5,-qi fi arf,tat rlinlii rnai ugor d.ecit o face omul, chiar atunci cind. i;i d.5,d.eaucomplet drumul furieir c& la clementi. Putem fi de asemenea aproape sigurici, ci trebuie sri-;i fi luguia1" buzr:le, eincl er?tn imbufna,ti sau tlezarnd,gigi, intr-unErad" rnai Inare decit este eazul la proprii noqtri copii sau chiar la copiii raselorsilbatice actuale.
Pind, c€' nu au dobindit linuta obirynuit[, verti cald a omu]ui qi nu au inv6-lat s5, lupte cu pumnii sau cu ciomeger str'[mo;ii no;tri iniliali, atunci cind" erauindignati sau moclerat de rninio;i, nu-ryi fineau capul sus, nu-qi inclreptau toracele,nu-;i riclicau umerii qi nu-;i inclerstau pumnii. Pin5, ce nu s-a ajuns la aceaperioad[, gestu] antitetic d.e a rid.ica d.in umeri ca semn de incapacitate sau d.erlbdare nu pare sL se fi dezvoltat. Din acelaryi motiv, mirarea nu trebuie sd, scfi cxprimat atunci prin riclicarea bralelor cu miinile deschise ;i clegetele intinse.$i, judecind. clupd, ac!'iunile maimulelor, nici mirarea, nu trebuie s[, fi fost mani-festati, printr-o guri, larg deschis5,, insi ochii vor fi fost cleschi;i ryi sprincenelearcuite. Dezg'r-rstul trebuic s:i fi fost rnanifestat intr-o perioad[, foarte timpurieprirr mirqc:iri irr jurul gurii, ca acelea d"e vornitare, adich dacTa ipoteza pe care amsugcrat-o in privinla sursei expresiei este corect5,, ;i anume clacl, strflmogii no;triavuseserit ui au folosit capacitatea cle a vomita voit ;i rapid orice hran5, carc) le
!^
displ5cea. Ins[, rnorlul rnai rafinat d.e a arita d.esconsid-erare sau dispre! princobolirt'u pleoapt'lor sau intoarcerea ochilor ryi a fefei, ca qi cind, persoana d"ispre-Jttitd, nu ar rnerita sil tt' uiti la ea, nu va fi fcst probabil dobindit clecit intr-operirrarlir mult mai tirzte.
I)in tolrtc t-'xpr:r'siile, inrosirea pare a fi cea nrai strict omeneaseti I ea estetot,u;i connrnil tuturor sau aproape tuturor raselor omenegti, fie c5, rnod,ificarcarle culoarer este vizibild, sztu llu pe pielea lor. Relaxarea micilor artc.re ale tegu-mentului cle care ck,pincle inro;irea pare si, fi fost rezultatul inilial al atenliei seri-orlse indrept ute c[tle aspectul propriei noastre persoane, qi mai ales c5tre falanoastril, ajutat,l cle oDisnuin,t[, ere,ditate qi scurgerea uryoari, a forlei neryoase d"e-alungul c,[ilor obi;nuite, iar u]terior szi fi fost extinsd, prin forla asocialiei la auto-atenlia indreptatir cirtre comportarca moralir. I$u exist[ aproape nici o ind.oialilci, multe animale sint capabile r1e a aprecia culori;i chiar forme frumoase, dupir,cum se vecle clin osteneala per care indivizii aparlinind. unui sex,si-o dau pentrua-rri etala frnnnrseJ,ca in fafa celclr cle sex oprls. Nu pare insl posibil ca vreurlanimul sir-$i fi t,xaminat iurlc,aproape propriul siu aspect personal ;i si, fi fost sen-sibil la t'1, pinil ce capacitilile sale rnintale nu s-au dezr,'oltat intr-un grarl cgalcrl c{'le :rlc omului. I)e Ac('(,ttr putenr conchide c5, irrrclsitc'A a luat na;tere inl,r-oprrrirr:rdit, foarte tit'zit rlin lunga linie a descend.e{ci noastre.
Din fllptclc la cart' nc-a,lrf rr,fc'rit rnai srls, precum ryi din eele date' in cursulact'stui volurn, urmeazii cir, daci, structur':r organelor noastre rle rcspiralie Eicilculalie s-ar fi deosebit rrumai intr-o rnicir m[,suri, de starc.a in care ele existriacum, rnajoritatea erpresiilor noastre ar fi fost uimitor r1e cliferite. O foarte micii,rnoclifieare in mcrsul arterelor ryi al venelor care duc la cap ar fi impierlicat pro-babil acumulalea singelui in globii oculari in timpul expiraliei violente, deoareceaceasta se intimpli, lzr extrem c1e pu-tine patruped.e. in acest caz nu am maiprezentat unt'k' dintre cele mai caracteristice expresii ale noastre'. Dacii omul arfi lespirat prin branhii exterioare (cu toate c[ aceastei iclt'e este aproape d.e ne-
OBSERVATII FINAI,E
oonceput), in loc cle a respira pe guri, ryi prin n[ri, trd,sS,turile sale nu i-ar fi expri-rnat sentimetrtele mai eficient d.ecit o fac acum miinile sau membrele sale. Furia,;i dczgustrrl:r,r fi fost insf,, totuqi ma,nifestate prin mi;c6ri ale buzelor;i gurii, ia,r:
ochii nr fi rlevenit mai str[,lucitori sau mai intuneca,ti, rluprh, starea circula,liei.I)itcii, urecltile ar fi r[,mas mobile, mi;cir,rile lor ar fi fost foarte explesive, cunrt'ste caztl 1:l toater a,nimalele care se luptd, cu ajutorul dinlilor ; putem d.erluce cristrLmoqii noqtri irri{iali luptau in acest fel, deoareoe noi inci, ne descoperim cani-rnrl r'lintr-unrt, din prir,ti atunci cind. rinjim la cineva, sau il sfirlirnr 5i rleseoperimt;rrt i rlirr!,ii cind. sintem grozav de infuria,ti.
i\[i;cirrilt'dt'trxpresie ale felei qi ale corpului, ol'icar('al fi fost, originenIttr, sint prirr ele insele rlt rnare importanlI pentru biru'le nostru. Ille servesoca primul mijloc rle comunicalie intre mam[, ryi pruncul ei : ea suride ca apro-bare, incurajirrdu-ryi astfel copilul pe calea cea buni,, sau se incruntii ca ttezAplo-llilro. Perct'pem r4or: simpatia la allii d.upi, expresia lor'I suferin!(,lo rloastre sirrt,ll1,('lIlla1,{1, plirctrrile sporite, iar bnni,voin!,a, reciprocii, esto astft'l sporit,ii. NIi;ci"r-rile tlt' t'-\pt't'sit' clAu vivacitate si energie cuvintekrr noastle vorbitc. Ille rlestir,i-tlriesc girrrlrrt'ilt'si interrliile altora mai bine d.ecit cuvintele, care pol fi rlt'nat'urate.'l)rrpir, curn ir observat Haller cle multa, tot adev[,rnl pe care il poattr contirrt. a$a-zis;r, ;tiirrl;li a liziotromiei palre sL d.epintld, cle fzrptul ci, clifelite persoanc folosesc irrtttod ftect'trul, difeli!,i mu;chi faciali, dupI, temperamentul lor, dezvoltal'ea acest(tl'rrrurychi fiirrd poa,te:lstfel sporitl,, iar liniile sau cutele de pe fa!,[ tlcvenind, rlato-t'i1,l"r cotrt,ractiei lrir obiqnuite, ma,i ad.inci ryi mai b5,tfltoarc la ochi. Exprcsia, libe-t'ii, lrrirr senrnt'ltr t'xterioare ale unei emolii, o intensificil. Pe cle altri pa,rte, 1'6rpri-lnur('il, in rnrisura irr care este posibilir,, a tuturor semnelor cxtcrioare tre'zrterm-cazit, t,rnofiiles. (line se lasi, d.us d.e gesturi violente i;i va spori furia ; cel calo nllili eorrtrolt'azil semnerle fricii va resimli friea intr-o mai mar() mrisurir, iilr ccl(jilr'(f t'r-rrnirre pasiv atunci cincl este coplesit de durcre pierrle c('[] rna,i bunii oa zit'rle u-ryi rccirpirta rrlastieitatea minlii. Aceste rezultate d.eeurg dirr raportul intitrtcllr'o cxistl intre apronpe toate emoliile ;i manifestirrile lorexterioa,tt' ;i pur',tialrlirr irrl'lrr(|nfa rlirectir, iu t'fortului asupra irrimii ;i, in const'cirrtt"r, rrsupra, creitrlultti.(llti:r,r: sirnrrla,rca, rulei ernolii tintle sli o stirnea,scir, in ntirrtea ncrilslt'l-r. Slutkt'sp('rl,l'o,trtittrrtttrt cuuost,:i1;or lrl Ilsiltirruhri orrrcuese li t.x.otilt'n1, .iu11cel"t1,ot' itt rrr,t':t,stl-t, pl'o-Irlctrr:i,, t{l)lilte :
,,(lir nu-i grozav cl llrl nclot cA l-tsllt,( lc suferri doar cu gindrrl,SI-gi migte totn;i sufletu-nLr-atlt.a,Inclt muncit cn ginclul s[ pileasci,Sir izbucneascl-n plins arnar,(lu glasrr-ntrehiiat. si cu inlrcngtFriptur:r rir,scolilir ln idceSi uslrt pcrrlru t't ? PcnLrtt ttitttit: !"
( Ilrttttlel, tt'lul IT, st:ellr 2)
a CitnL tit. I'lot'carr, in t'<1iIia lrrilV, p.211.
5 Gratiolet (De Ia Plrysiortomia".., 1BGir, p. 60)
lsupra atlt'r'lirului acesl ci coltcrl ttzii.
''l'rurlus rlc Dragos l)roLopopest'u (N. /rrtrl.).
[.ir vrr I ct'. | 820. vol.
sr REZUMAT 2()0
Attt t'i"tzttt cL stucliul teoriei expresiei confirmd,, intr-o arrurnitti mirsurd,limitatir, collcluzia cit, omul se tr'age dintr-o formd, de animal infer.ior ryi s1s!,i1ecttltvittg(rl'(':1, unitri!ii specifice sau subspecifice a clifer.itelor rase ; de altfel, itrtulsurit itt ('llr(f jtttlt'cltta, mea poate fi dc folos, irsemenea confirmar.t, aprolrpe t,irnu era lr('c(,sralir. Am vilzut cle asemen€]a cd expresia prin ea inszi;i, sau timbaiult'lnrttiilt;r, tlupil cum a fost numit5, uneori, este f5,rd, indoial5 importantir pe1tr1lrittt'lt' ttntenirii. Irirrli a mai menliona animalele noastrc d.omestiee, pent,r1 ir in!r,-It'gt" 1)o r'it po"ribil, strrsa sau originea difelitelor expresii cAre p,,i ?i virzlte sr.iidt' orti 1lt' f'lt1:t rtamenilcl rlin jur'ul nostru, ar trebli ca aeeastlf sti rr(\ i1N6r1.1's1'71'il1 rnotl tlertst'llit. I)in [rc('ste tliferite cauze, putem conehide cir filozofia srrSit't,-lrrlrri ttttst,t'tt lL tlt('r'itrrt ryi rneritti ;i mai rleparte clin plin utt'ltia cure i s-a ilool.-tlltt t[t' rniti rnulf i t'\rrt'lt'ttti obst't'vatot'i, ;i mai cu se:rrnli 4irr pirr.t ell r1r,ici r.rr il'izioloE (,otr)pr'1 r,tr1 .
INT}IiX
A
Abstrac{i,,', 128.
;\ctirrni rcflexe, 23;
-- [use, slt'inut etc., 23;
-- actiunea mrtscularii n brol5tei tlecapitnte, 2li:-- inchiderea plcoapelor, 2 I ;
- tresirrit, 25 ;
- conlraclia irisului, 26.
Arlmiralie, 166, 167.
Afilmalie, semne de, 156, 157.
Albino;i, inrogirea Ia, 181, 187.
Alison, plof., 21.
Anrbi[ie, 150.
Anatornict', rlt'senc, de Henlc, 7.
Anatornia ;i filozofia expresit'i, 5.
:\nclersort, clr., 62, rt. 26.
l\nirnale, expresii specialc la (vezi expresie), 67 ;
- migcirri asociate obiqnuitc la, inferioatr:,2i --28:
- lupi ;i ;acali, 27- 28 I
- cai, 28;- pisici. 2ti-20;
-' prri de giinir, 29;
- rlr{e sll)ratict', 29;-- flarningo, I(agtr si prscirnt5 verdt'. 29, 30,
,\rrncrslt'y, Locot, 125 74, rt 4.
Anlitezir, principiile ci, 3t ;
- ciini, 31, 3ir ;
-- pisici, 34, 35 ;
- semlre convenlionalc, 36.
.trreclores 1ri1i, 60, 61.
,\ socia I i e, Iacnltatea dc, 21 ;
-- caznri de, 27, 22.
Aurltrbon, 59, tt. 1'1.
Avaritie, 1 ,l-r0.
.t\zitt'ir, 'i2, rt, li, -i l, tt,i',
tI
Bain, dl., ,ct, 21 , 712, rt.4, 787, n. /6 188, n.2,i.Balicr. Sir Samuel. 66.
Binuiali, 150.
Barber, d-na., \6,23, n. ,?8, 1irt, 1(i6.
Bartlett, dl., 28, 30, 6ir, 71, 7lJ.
Bchn, dr., 180
Rcll, dl., 169 ;
- Sir Charles, 5, 8, :10, (;i. i0, 89. 97, 119, 723,725, 775, 193.
Benrret.t, (i,, 79. rt. 16.
Bergeon, 169, 95, n. 21.
Bernard, Claude, 24, ,\2, -L3, rt 5.
Biliarcl, jucltor cle, nriscirrilc lui, 8.
Blair, rev. R.H., 180, 201.
Blyth, dl., 58.
Bo.wman, dl., 160, 90, lr. 14, 97, tt. 16,90, 128.
Brelrrn, 57ri3,78, n. 1"1 , n. 15.
Briclges, dl., 16, 1.10, 150, 183.
Bridgman, Lanra, 111,'t20, 1ir3, 1ir9, 16ir, 11i0.
Brinton, dr., 90, rr. 1:).
Broagte, 23, 61.Elroa;te riioasc, 61.
Brodie, Sir 8., 190.
I3r'ooke, rajahul, 76, 71i.Browrr, th'., R. 6i), tt. 29,
Brorvnc. clr. J. Crichton, 72, 46, n. 10.88, 103. 112, 11ir,
138, 168, 181, 19ir, n. 39.
Bucknill, dr., 170.
Bucurie, expresia ei,45,46,717 ;
- la copii mici, 46 ;
- la ciini, la cai, 46 ;
- la mairnulc, 75;
- ris, 111;
- bunl dispozi{ie, veselie, 119;
- clragoste, sentimente afectuoase, 1I11.
llrrlmer, dl. J. 15, 777, 742, 16;1, 185.
212 I\DI,l\
IJuna cuviin{I, incilcirilc ei, 192. Dcprinrare,48,99.Bttna tlispozilie, 119 ; I)errnici, apenclici, zbirlirea lor, 57 ;
- clefini{ia ci dc cirtre- un copil 119. - la cinrpanzeu si orangutan, 117;
Runnett, tll. Tenrpleton, 15, 99, lir.l. - lu leu ctc., 57, 58 ;Rrrrgcss, dr., 7. 179, 18-1, 1911. - la ciine si pisicd, 57, 58;Burton, cirpiLanul, 150. -, la cai ;i bovine, 57, 5tl ;
Btrtton, .Iemrnl', f rregianul, 121, 183. - la elan, 58 :
- la liliac, 58 :
(j - la pdsf i, 5fi :
- sub influen[a utiniei si fticii, 59.(ialul, 2ti I l)escotrsiderare, 145;
- ciupcala. tt'opiiitul lui, 28 ; _ pocnirea 4egctrlor, 147.
- lipirtul lui la suferin[ir, 51 ; Descurajare, gg."- lrrpta lui, 65 ; Desperale, gg.
cxltlesia rle ft'icir, pliicerc t.tc., 7l. l)cvota'rc'1, expresia lrri, 69, 70.Oattteleoni, (i2. Dezgrrst, 147;Oattt;rct', [)ien'e, 5, tt. :). __ sctripattrl, r't scmtr cle, 150.oatlgtrli' 66' Diagrarncle rnuqchilor fetei, 1fi.Oanin, rlintelt'. rtezvelirclr lrri, I 10, I 11. f)ickc.s, OSarles, 1ii7.Oarptntcr desprt'plincipiilc fiziologiei cornptr:r1c,29, n. /i. Dilatarea prrpilelor, 174.(latlin, 167. Dispozilie proastir. 129.Oatott, onorabilrrl .1.. ,irS. rr. I I. Dispre[, 145.(liiscat, 7ti, f):i. Dontlers, prof., g0. gB, l2l),l?it.oehus Qzartre, iit- Dragoste, maternir, 4? ;(lhcvrcrul, tll., li. -. dintrc sexcle ollusc, ,17 ;Chibzuire, 125 ; _ expresia ei, 115 ;
- adincir, ln general itrsotitir rle irrcruntarc, 12fi. _ sirut.l, un senln tle, 1Lti ;citttpanzerrl, r''7, i5. ,-
'.ovoaci racrimi, 11(i.
Cistcrcieni, citlttgarii, i37: I)uchenler, dr. Z, lI, 11,7ir, g{'r 7t. ,1, 102.
- vorlrit'ea pritr gt'stttt'i ltr. i'17' Dtrrcre, semne exlerioare de, la anirnalt,, ,12, lil;Oiirrt', mi;cari rle simpatic la, ll; __ l,.. orn, 42,4iJ;
- invirtitrdtr-se inainte rle a se crrlca, 27; , l. hipopotum, _13;
- inrlicintl Yinatul, 27 ; .- llrorluce transpira[i t, 4:f , 4rr.- scirrpinindu-st' t'tc., 28 I __ rlellri'lare, 4g, 49.- tlifcritc gcsturi alc, 137, li8 ;
'-- lirtratul, un nrijloc de exprirnarc, ir2;--- scfrelirliriala, ir3 ; E- tragcrea inapoi a rrreclrilor', (i,1, (i5;
-_- rli[eri t t' misclili :rle , (i7 ;
- gcsttf i tlt, :tl'cctirrpt, ; I')rlgcrvortlt, i\frril 1i L.R'. 191'
- r'inir:t, (i9 I lilan' {i(i'-- rlttt't'rt', 70; lilctarrti, 66;
- ntcn{it,, 70: - plinstrl lor, 93, 9-1.
-- sllairrrir, T0 ' lluriterea tlc sttttt'te, r'ezi strnett', 51 .
- iocul lor, ?1. I')ngelttlattn, prol'., 129.
(lofrrr -tlc-capello. ti2. Iirskinc, tll. lI.' 7(r, 22, 105' 154' 158-
goli5riul Sfinx, 21 . lixprt'sie, anatornia ;i filozofia ci, principiilt' genct'alt' ale, 19;
Ooolic. actorul. 1-ll. - ccle tlei princillii pt'incipale, 19 ;
otloper, 4r., 62, tt. 2!. - a obiccriurilor asociate folositoare, 20 i
Oope, prof., 6l]. n.:l/. - antitezei, 31 ;
(irantz, I lll . - ac[iune a sistetnttltti ttervos, 41 , 42 ;
- rttijloaccle de, la aninralc, 51 ;
D - emitcrea de srrnrrte, 51 -56 ;
- z.birlirea apendicilor tlt'rtnici, 57-61 ;
f)ar'\\,in, tlt'., 21 ,It. :j,29, n. 16, ,1i , tt. 11. - rtttrflarea corytului 61 --61 :
Decizic sarr deterlrrinale, 1132; - tragerea inapoi u urecltilot' (i.t - 60;* inchirlt'rer grrrii. 132. - ciulirea urecltilor, 66.
lNDnlc i l')
Lixlrrcsii specialr la aninralt'. (i7 ;
"- la ciini, 1t7 -72;- la pisici, 72-i4 :
- la cai, 74-75;
- la rurnegiltoare, i l--ii>;- la maitnu[e, paviani, cimpanzei, 75-S7;
-- speciale la om, 83 ;
- suferinld, 6ti:
- plinsul la cupii, tlli, tltr:- constmc{ia rnuschilol rlin iurtrl ochilor in timpul
!ipatului, 89 ;
- secletia lacrintalir, {}1. 92:suferinla, 9{') ;
- llozi[iu oblica a sprinccrrelor. 99, 100 I
- rntrgchii rrrihnire i. 101 ;
lisarcit in .ios a crrlILrri lol' gtrrii, 107. 108;
- lltrculic, 111 :
*- llrrnir tli spozitie, r'eselic, 11!) ;
-- rlragostc, senlinrcntt' :rf'rct uolls(', 120. 121 ;
--. tlt'r'olanrcnt, 12:-1.
l.'
Iiiziologia risului 9, 10.
Irorbcs, dl. I)., 1:10, 1u:], l9:i.I.-ord, dl., 57.
Forster, T. R., 183.
ForcsLer, dl. \Iichael 19(i, 197.
I.'rerycinet, 98.
Fricir, 81, -49, 166, I67 :
-- dt'scricrea ei (lc ci trc lrlr', 1 (ili.
I.-rrt'it', 'lir, 135, 136 ;
-- [rernutatnl o consecin[li a, 1l](i;- rlcscricrca lrri ShakcsJ)calc a, 1li7 ;
- rinjctul cu tlin!ii,137, l:t8.;"1'll't', tlr,, 17ir.
(i
(iaika, (ilrristian,1(i, 11 7, 1lit,1(i{), 1Sl.(ialI orr, (ll. l.'., 22, rt. 8.
(iallrttf, rll. A.I{.,45, tt.!t.(i:rskell, tl-na., 10(i, rr. ii.(it':rt'lt, tll., F., 16, 1()(;, | 12, 1ltl, lil, 172, 17:1.
(ieloz.ic,47,48, 150.(it'strrt'i, 21, 22, ili ;
ereditatea a. obi;nrrite, 22, lr. 8;insolinrl lnrosilea, 185, 1 8(;.
(iidilat, 112, 113.
fllennic. Rev. S.O., 1t;, 91, 112.(i olrlorr. t,atl1" Duf f , 1 112.
(iorila, ;-r7, 80.
Gotrlrl. lt\\. tt. l-1.
(iratiolt't, l)irrre, ll, 22, 68, 129, rt.6, 132, lll7, rr. 9, 1{):J.
Cirl)', prol'. si rl-nll .,\sl, I (i, I l-r1, 182.
(it'r't'tt, rl-ttit. l;-1.
(iroazit, 174, 17:1.
(itrelrlerrstddl, 72, tt. 4.
(itrnning, dr., 91 .
(iiinther, rlr., ir9, {iI , (i:t, n. J0.
TI
I{aggehauer, Rev., 1ir. 108' 1r10, 1fi5.
Haller, ;-r'1.
Ilrtndbrtch tler Analttntir des llensclten, i, tt. ;.Har l'c \', 2l , tt . :) .
I {eltnholz, l-1.1, ;-t5.
I Icrrtlcrsott, rll., (i13, tt. 31 .
f-lenlt',8ir, rt. t, 10i. rr. t;, 11(\.
I I e r ltesles, ir'9. (iii, (i l.
I Iit'na, 70,i1.Ililrocr:rt,2l , r'r. .1, 14.
Ilolland, Sir I{cltr1', 23, 2lr, ll, tt. 'i, l9l, rl.:'i i. 1{);-r.
Flonrer, tlcscrierea t'istrltti, | 1 I'Hurnbolttt, 77, 181.
I{uscltlie, 16{i.
f lrrslt'1', 21 , rt. .i, 23, tt. 9.
l
Icni L sntt vonlitare, 89, 9(1.
Irlioti, cxpt'csia rle bttcttt'ic la' I 11, I l2 :
-- inroEirca ln, 17{), 1110.
Iepuri tlt' vizttiuit, 5l, ir(i. (i5, (i(i.
Irrrllrr fnare, 732;.
- expt'csia tlt'. llrt'tl<tttritri irt toatir ltttttea, 1131 ;
- la maittlufc, 79 ;
- la <lrangtttaui t'tc., 131.
Intlignart', 139, 1 1ir.
Irri rua, setrsibilir la t'lt-totii cxtct'ioal't', '12 ;
- rt'ac!iotrcitzli ltsttltt'lt ('rci('l'tlltri, l2' lil I
influcnlatil tlc l'ttt'ie. lir,Innes, tlr., 151i.
I n l ercontunica!i t" ['acrr l t ll t eit tle, l lt ll tli tlllt l t' socil l t" 3(i ;
- srlrdomtrli ' lt7;
- la ciini ;i pisici, :i7' 38'
Invirlic, 1110.
Itrt:t'tttrtat'c, ltctttl <lt', (i, llll ;
- o:r.tnt't'tii <le tlil'crit(' I'rIS(' st' ittt't'tltttir' 12(i ;
-- la sttgaci 121\, 12i ;
-- Pentrtt a aiuta vctlet'ii, 127 ;
- pcnlrtt it cxcltttlt' lttttline vit" l2fi'
ingimfare, 1110.
Inroqire, 1 79 ;
-- ttrogtenirea ei, 180 ;
- la tliferitc'le rase tlc oattrcni, 1ll2 ;
- rni;cirri gi gest uri carc itlsolcsc, 1 85' 1 8(i ;
'- tulburarea minlii' 187:
- llatLrra sLirrii minlalc cal'c detel'Irlinti' 187 ;
- tirrriditatea,l8{);
211 INDII.\
- cauze morale : vinovilie 191 ;
- incilcareabunei cuviinle, 192;
- rnodestie, 192 ;
- teoria ei, 193.
Inro;ile, tenclin!a la, ereclitarir, 180.
Irrro;ire, fiziologia sau lnccallismLrl ei, i, li8, tt,l,In;elIciune, 1 50.
Intrcbirri privind explesia e tc., 12, 13.
J
.Icrtlon, dr.,6ll.Jot', descrierea flicii rltr gLtt'e, I(i8..Irrlit's, rll. .I. 8., llt7.
K
Iiindt'rnratrn, I{cll', lS, 8J, rr. /.Iiing, nraiolrrl Ross, ti5.Iiiilliker,60.
L
[,rerinri, cauza secretici dr'. 1)I, 1]2;
- r'isel pi tusc, 92 :
- clscat, 9li;
- ac!itrne reflexir, 95.
Lacy, dr. Dyson, 1l-r, 80, lll0.l,ane, dl. H.8., 15.
I-ang, dl. Archibald G., 15.
Langstaff, dr., 82, 86, 181.
Lavater G.r 6, n. 6.
Laycock, plof., 195,
I-e Bnrn, 5, 6, 139, tt. I:i.Leichhardt, 150.
l,emoine, dI., 8, 204.
Lcssing,I-aocoonul lui, 12, rr. /Ii.Lel'dig, 60, 61.
Lielrer, cll. Ir., 1.L1 , rt. 2,7itl .
Lister, cll., 60, 113, n. ti.I,itchfield. dl,, 54.
I.ocklood, Rev. S.,,1-13, n. .7.
Lorairr, dl.r 45, n. I.I.trbbock, Sir John, 88, 121, rt. 2.:!.
Lulttri, tnodul de, la anilllalc, 6-1, 65 ;
-- toate carnivorelc luptir crr caninii, 64 ;
- ciinii, pisicile, 64;
- Caii, guanaci i ctc., 6ir ;
- clanii, 65 ;
- iepurii, 66 ;
- rnistrelii, 66 ;
- clefanlii, 66 ;
- rinocerii, 66;
- nrainru{ele, 6ti ;
It
Ilaintu!ir, gibon, product snncte muzicale 53;Nlaitttu!.r', 136 ;
- capacitatea dc intercomunict!ic ;i expr.imarca ll,36, 53, 54, 57, 5g;
- expresii speciale La,75 ;
- pllcere, bucurie, 75;
- emolii durcroase, 76 ;
- minie,77;
- ro$esc de furie, 78;
- lipltul la, 79 ;
- bosumflarea la, 79 ;
- incruntarea la, 80;
- uimire, spaimi la, 81 ;
Ilarslrall, dl., 88, n.9,172, n. ).Ilartin, \Y. L. 7it,77,79, n.l'/.Ilartius. 18.1.
lfattlrews, dl., Nashington, 77, 729, 1,t7, ll:.t, 158, l6(i.Nlatrdsley, dr., 25, n. 10,25, n. tl, 19(;, rt. .10.
Ilauvaisc hotrtc, 189.
llay, A., 18.
]Iicanisme de lu Plrtlsionontie LIumaine, 22,\teditalic, 128;
- adesea lnsolitri de anumiLc gesturi,
n. i.
I 29.
Nfeyer, dr. Adolf, 158.
llinte, tulbtrrarerr ei in tirnpul lnrosirii. 1.S(i, 187.
)[iqciri, simbolicc, 7 ;
- tle simpatie, 8 ;
- obignuite asociate, la animale inferioart'. 27 ;
- la ciini, 27 -28;- la lupi ;i ;acali, 28 ;
- la cai. 28 :
- la pisici, 29 ;
- la pui cle giinir, 29 ;
- la ra[c srilbaticc ctc., 29 -30.llihttire, ,18 ;
- cxpresia ei, 99;-- pozilia oblicir a sprincenclor, 9t), 10();'- coborirea collurilol grrlii 107, t0B ;
- la tnirimrrIc. 76.
IIistret, 65, U6.
lliine, 139 ;
- la maimule, 77.
Nloclcstie, 192.
trIoreau, dl., 6, 181.
)lo;tenirea gesturilor obi;nuite, 22, rt. E;
- a inro;irii, 180.
llolvbray, despre pisirri de curle, 29, rt, 1,9.,
lliiller, dr. Ferdinancl, 15 ;* F-ritz, lt, 20, n. 2, :J$, tr, 2, '13, rt. 6, lfA.
llu;chii rnilrnirii, 100 - 107.
lluzir:ir, 123.
I-\DEX 2l.r
INcaj u1tll't,,'t', 1 5l .
Nega!.ie, senlnc 1ltr, 15ti, 157.
Neliniqtc, 99.
Neputinld, 151.
Nicol, dl. Patricli, 12, l0-1, 172.
0
Obicci, for[a lui, 20.
Ochi, conLractia urufchilor lor itr titttltul !ipatului' E9.
Oglc, dr. \\'., 1,16, n. J, 155, 169, 17ir.
Oliplrant, d-tra., 1-18, rt. 12, 155.
Ohnsted, 155.
Om, expressii speciale la (vezi cxpresie), 83.
Orrrerrire, istoria timpurie a, 147, tt. 6.
Orbi, tendinla l:r, dc a inro;i, 180.
Owen, prof., 10, n. 13, 53, rt.3, 80, n./8.
P
l)agct, Sir .f ., 12, 67, 1tj(), 19(i.
l)cl'stlns, .I., 5, lt.:J.
l'aviatr, artubisul, 57, 58, 7(i' 7u'
I):ir, schitnbal'ea, culot'ii, '11, '12, ltlti;-- zbillirea, 59, 00, 169, 170.
I'Islri, i;i zblrlesc pctrele cincl sint furioase, 58 ;
* cind sint. spcriate 9i le string de corp, 59-
Plrgsionomie tle la, et tles Mounemcnts d'Erprtssiort, ti.Piderit, dr., 8, 18, 86, 116, 126, 133, 146.
Picle de giinl, 59, 60, 61.
Pisica, 29,72;
- pregiiLinclu-se de luP[i, 3'l ;
- rningiintlu-qi st[pinul, 35 :
- Lrigindu-gi urechilc lnapoi' 65 ;
- lovind clin coadir, 72 ;
- migcirri afective, 73, 7'I:.
- torsul lor etc.. 7,1.
I'}lins. Sil :
- pct'ioada plirnei virrsiri tlc lacrittti la sttgittri ctt
totul trcsigurir 86, 87 ;
-- la silbatici, 87 ;
-- la dcmenli, 87 ;
- oprirea sau sporitrca obicciul.,i {s, 88 I
- { ipI l"ul ;i plinsul cu hohote la sugaci (vczi lat:t'ittri) lig.
Irlinsul cu hohote, specificc spccici ..t1p111ler, 89.
I)ltttllsrna mgoides, tltuEchiulo cotrtrac!ia lrri, 1 70'
PlauL, 129.
Pocnitul dcgcLclor, 147.
Porci, f olosi!i pentru distrttgcrca ;crpil<-rr cu clopt-t{ci,
63.
Porci lepo;i, 56.
Porrcltet, lI. G., 47, rt. l.Psihologie, principii de, 9, 10.
Pupilc * dilatarea Llt', 17!'
1t
lla!a sitlbaticii.29.IlIzbunare,150.Readc, dl. \\'ins'ood, 16, 162, 1(;(i.
llejlander', cll., 18, 81, rt. 1, 102, I13, I II.llengger, ii6, 53, i5. rt. 11,77.llescrnnare . 18.
Rczurnal. 199.
Revnolds, Sir' .J., tl7, tt. 1i.Itidicarea utrterilor, 151.
Itiduri,115.Ilinoceri, 4ir, 66
Rinjetul sau zeflcttreaua' 1 10, 111.
Ilis, 56, 75, 921'
- la maimule, 75 ;
- bucuric exprirtratir prin, 111 ;
- la copii, 111 ;
-. la idioti, 7121''- la persoatrc aclttlte., 7'l') .:
- deLcrmiuat clc gitlilat, 112' 11lt ;
..- stt'irlucirea ochilor, 116 ;
- lacrimi provocatc de ris erxccsiv, 117 ;
- llrintre hiutlu;i, trlaluiczi ctc.o I17 ;
- pcnLru a ascutrde sctrLintcntcr, 72(') 1.
- itrcipient la rtu sugat', 118.
Ilivicre, dl., 14, 69.
Rothrock, dr., 16, 130, 1-13, 119.
Rurrregiitoare, etnoliilc lor, r'7, iit.Iluginc, gesturi cte, 185-- 186 ;
- tlcscrierea lot'in lsnia, [:lzt':t, ctc., 180.
S
Salviu, dl. F., 28, n. /ir-.
Sandrvich, locuitorii clin insulelt', 9li.
Savage Ei W-vtnatr, d-nii, 80.
Sdrutatul,121.Schrnalz, 157.
Scolt, Sir \\'., 61) ;
- dl. J., 16, 101, t l0 -111, tll, l5l ;
_ tlr. \T.fi.., ,.Ji tt. 3.
Scuipatttl, sctntr dc tlczgttst, 150
Srrcrc!ii, iuflucntaLe cle etno!ii puttrt'ltic:t', '12'
Setnttc dc afirnlallc ;i ne$a!ic, 156, 157;
- cottvenliotlalc, 36' 37'
Sfitlarc 140, 1tr1.
Shaler, pro{., 62, 6:i, 6 tr.
Sirrrpatit'. 121. 122.
Sentiurente nf ercLutlasc, 7'21 ;
- provocaLe cle simPatic, 12I, 12'2'
Simturilc ;i intelectul, 9, n. 8, 21.
Sistemul llervos' aclittnca dircc'tri a, 4l i-- schimbarea cttlorii pirrttltti, 41, '12' 196 ;
-- secreliile influenlale, 't2;
:l1(; rNt)_hix
-- tlarrsltila[it', I I, 15; 't'cgctnrt'ier., tll., j{).- - I'ttt'ie , 15 ; 'l'enrlin[t', elerlitarr sarr instiut:tivr, 2() 21.-.. ltttt'uLit', li-r, .l(i; 'l'trr111e111, Sir., .J. l.ltnerson, 9.1.-- spainrA, ,+6, "17 ; 'l'irniditate, llJl).-- tlt'agoslc, -l 7; 'l'r'anspiralie, ltlclr.oc:ali tlc rlrn'crc, I l, lir.
- i4t,lozic, -18 ; 'l.LenruLat, protlus de [r.icir, 11, .12 :
- rlult,t't,, .119. - de 1ll[cert,, .12 ;
Strrifh, Sir Andle s', ll7. - de rnuzici f lunroasri, 12 ;
Snrvlh, tll. Brough, 15, 1tj5, 1ti9. - dc furic, -12 ;
Sonret'r'ille, 11. rle groazi,.llSlrairrrir , tr|i, .17, 1(i6, 167 ; 'l'rrr.nt'r, pr.of. \\'., ti0, rr. i,!.
- lu o fcnreic nebtrnir, 168 ; 'I'use, 92.
- la asasini, 1ti8, 169 : '['hs'aitcs, tll., t)].-- rlilaLarca pupilt'lor, 17{. 'l'5'lor., tll., 37, lr. J, 116, 150, rr. I t.
Spctrtlr', cpt., 16, 150. 1ir1. fipirtul ca o chentare in ajutor',5j.Spcnccr', rll. llerbert, 1), 10 rr. 11, 1l), n. l, .13 11,53,
712, 728, rr. ,;, 150.
Spix, I'otr, 181. tiSltlincetrt', pozitia oblicir a, g[f, 10().
St. .Iohn, (11.,2{). L.irrrire. 161 :
Star:l;. Iier'. .L \\:., l;, 1:j1, 110, 182. _ la rlaipru[c, g0, lll.Stuat't, dl., l(i2. l.lliul secrctar, 64.Sttit't'ittlir c<-rr'llolirlri si nrinLali, fi3. [,'rfl,rca c:or.1rul'i etc.,6l;Sttgaci, tlxltresia, ttr I l, 12 ; - la br,aslc ;i bloa;tc riioasc^ 6 t ;
--lipirtrr I la, 8:1, 84; _, lncarrrclcotrictc.,6l,62;- plirrsul la. ,*J(i. ti7. -_ la 5erpi, ti2, 61, Oir.Sttnctt', t'rnilct'ra rlc, t'fit'irt:r r.a rrri,i lrit' rlt,r'.rpr,t,sit', il; t.'rili'{ir, 150.
--- intlt se-rc, ir2: 1ir.ri, 1lJ5;..- ciitrc:rnimalt'cinrl siul separatc, 52; _ I'tr1ie, llJir, 1116;- tlc fut'it', 52;
- nrinic, indignalt,, lilll;lir lralul t:iitre]rri, 52 : -,, sarcasllr, sfitlarc, tk.zvclirt'lr r:irrrirrulrri. 1 lo, i t1.
-- 5acali intblinziti,Il3; []r.t.cr1ilc, trage.t,u ip11tgi,61,6r-r;.-- Pulunrbt'i, 56: _- in lupli, la ciini, pisici, tigri eLc., lil, ti5;-- vocca rrrnanii, 52, 5li; __ la cai, ti5;- ca nriiloc rle cultare. 5lJ; __ la guanaci etc., (i5;
nruzicri, i_r.l ; __ la trlanii nrasculi, (i6 l
- la sugaci, 5It, ir(i ; la ieptrli, (iti ;- - tlt' sut'1ttizir, sfi tlarre ;i clezgrrsl, irti i la nistreli, ti{i ;
- it'1lut'i tlc vi711i1r,i, 516 , _ lu rnai rnu[c, ti.l ;
- l)or(:i sltiuo;i 5(i ; _ t.iulilca lot., 61.- inst't'tt', i7:
1litsirli,57.Srrt'tl<ltrrr ti,st'nurcol)us('l'olosi[clarrlut.:rr.t.irlor..ii(i,ii7,rr.l:]. \Srrt'is. I lir, I lfi ;
lit sttgaci, 111): \.,.i [atc, 1l-r0..- la silbatici. 1 111. \'arialia aninrakrlol' ;i plrrnt.e loi'sub ittllueufa dottresticirii,
Srrr'1rlizrr. ltil. 23. rr. t'.SttLton, rll., 57, 7f.i, lJ1, 1);1, l,lt). \'as,'r'tor, sistclrrrl, 12, l:j.Srvirrh<,rc, rll., 1ti, 117,11()" 181j. \.iclelie, 1ir1.garpcle cu ('lol)ot('i, 62 - 6.1. \.i1ovdl.ic, 150 ;
Scr'pi. {i2. (i;.- Provoaca inro;ilc, 11)1.
Sopillr. tj1, (i2.
1. l,i[i:"lt;l{:,,'1,'*^s) afticatrir' ri2'
Vocea ulllanil , 52, 5ll.'l't1rlirr, Rt'r,. (it'olgt', 1(i, 101. 1i3t), 185. Voctrx, rll. dc, 6,1 . n.:):).'I'avlor ller'. R.. Sft. \'ogt. (1., 116. n. 1:!. 7iti,
IIDE-\ ') 11
!s1}irt' pritt gest.ut'i, 36, :37. \\'t'st, rll', 16'
Vulpca, 71, 72. \\'ilsott' tll" (ill ;
- Sattttucl, rll. I3, 1Sl.
ll'r.sstrrt.sc:lta I'ilit'trts Syslcllt dt'r )l irrtil; ttrul l)h11sirtllttottTik, 6.
lV \Yolf. ctl., 18.
\\'ocrrl, tlf . J., 101, tt. :), I7 l, 173.',
Walliclt, tlr., 18' 1lil. - cll' '1" \\-'' 18'
\\-eale, dl J. P. )lrttrscl, 16, 129, 131, 1tj5.
\Yedgrvotrd, dl. l-letrslei gh, 61, 92, n. 7,9, 121, 130, tt. 10, 'l
136. rr. 6. 157.
\\'eir, tll. Jcrurer, il9. Zbirlilea altcrtdicilot' tlt:rtttici, 57. til.
I) H S [) l? t; I N S "l'I N L"l'DE
Charles Durroin
DESPRE INSTINCT *
)Ii,urulir.tnc. - lligratiunea pd,silrilor tinere peste rnar i intinderi cle api,1i migraliunea somorrilor tineri ttin apa clulce in a,pzl s5,rati ;i intoarcerea ant-bilor la, locul lor de na;tere au fo,st pe clrept caracterizate ca instincte surprin-zrataarc. Tn privin{a celor clouir puncte principale care ne intereser)zl-r, avem, inprirnul linrl, Ia, diferite rase cle pii,si,ri, o serier completS,, de la cele care ili mut[ocnzional sarl in nrod regulat asezalea inriuntrul aceleiasi ![ri pina, la, cele cal'c)trerr periorlic in ![ri foarte inclepiirtate,, travelsind, adc'sea noaptea, lalgul rnziriipe clistanle clc 400 ,qi 500 krn cfl, cle pildir, cle la ld,rrnul rle nord-est zr,l ]IariiBritanii pinir in sudul Serndin:rviei. In al cloilea rind, in privinla varirrbilit[liiinstinctului rnigraliunii, ad.esea chiar aceea;i specie este migratoare intr-o f ar5, ;iseclentard, intr-alttr sau cliferili indis,izi clin aceea;i specie in aceea;i tyaril sint migra-tori siru setlentari I or ucestia se pot rlistinge intre ei prin mici cleosebiril. Dr.Andrer. Smith a remart:at, aclesea, cit de inrI,rlfi,crinat este instinctul migraliuniila unele mamifere din Africa tlt' surl, itr. pofitla urmfi,ririlor la care sint supusein (,olrse'cinla,; in America tle Nord insir, p(rrsecrutia a de'terminat, intr-o perioadi,rece11tr;2, c^ in migrafiunilr. lor bizonii s[, traverseze Munlii Stinco;i ; ryi acelemari cii ca,r'e st'intincl pe circa ltiO km [i pe care bizonii care migrau pe cirn-piile ctin est le-au arlincit intotdeaulla cu ci!'iva centimetri, iar uneori cu maimulte zec:i rle centirnetri, l]-atl existat nicioclatzi la vest de llunlii StincoSi. inStatele Unite, rindunelelc ;i alte prisziri ;i-au extins, intr-o perioacll foalte re-cent[, distanfa nrigrtrf,iunilor lor3.
'l,rrclutc prrlilicatii irr cut'tt'u lrri (;. I. [torttancs,Jlcrtltrl lirtolttliort in -lrunrrtl.s, l:.tlittu'a I)arrl I\e llarr.Lonrh'a, 18811. '\ccastti lrrcrru'c rcrLi IcrtrrI conrplt'L al
rrnci piu'!i din capitolr-rl ,,tlcspt'c instinct" sct'is penIr'tt()riqirteu slteciilor, insir trltct'iot' strlllitnttt iu r-t'rlcrea plc-scLrrLirrii acestei luclali.
,1l)1. CiorrltI a obselvat ucest I'a1rI lzr ]lalta Ei in'I'as-rrrrrrria, irr t'rnisl'<'r'a rlc srr<1. Bcclrstt'iir (SIrrDerruiiqel, l8 lO,
l). 21)i3) sllrrnt'r'i, irr (icltttania, strrlzul ntigt'utot' gi ct'lnetnigt'at.ot' ltot f i rlistinsi rlrrpr-r rrrrunl,it galbcnli a tilpiipiciolrt'clor'. l'tt'1rt'lilir t'stc Irrigt'rrloirt't'in.\1'r'icir tlc srrtl,
insii sta!ionarir pc insula llobin, nunrai la 5 knt rlt'cont.i-rrent ( [-e \'crillrLnl's 7'rrrpcl.s, r'r:1. I, p. 105); rlr'. Antlt'cuSrnith confit'rtrii aceasta. Pt'cylclita a inccput sir t'iinriuirin Irlanda iu nunrirL nrarc perttru a sc rcprotltrcc A(roltt
(W. Thonipson, Irr1. IIist. of lreland, ,,RiI'rls", r'ol. II,p.70).
2 (lol. I.-r'0tnout, Ileport of Erplorint Iirlsedifiorr, 1845,
l). 1{1.:, \'t'zi rxct'lrrnI ul mcrnolirr irl rlt'. Blrcl'rrnarr <[esprr
trr:cst srrbiccI ip,,Sillirnatr's Philusoph. .Jorrrn.", r'ol. lJO.
p. lSl,
')')') EVOI,TJTIA i\4INTAL,\
Ltr plsairi, instinctul migratoriu este uneori pierclut, c',fl, la sitzlli, dintrc'cale up.ii au inceputr fi,rii, vreo caazra bine stabilit[,, s[ se reproclucfi ;i sit, se sta-bileascd, clefinitirJit. Scotiaa. in lladeira, prima sosirt'a sitarilor este cunoscutirs
;i acolo c'i nu sint rnigratori I nici llstunul nostru corntln rru este [rnigratol], cutoate cd, aparline unei grupcr c1e plsd,ri tipice migratorii. O gisczi neagr[, carc] fuse-se ri,nit[, a trflit nou5,sprezeclt' aui in captivitate I in clecursul primilor doisprezeceani, in fiecare prirniivarl in perioncla migraliunii ea cleveuea nelini;tit5, ;i ar fiplecat cit mai departe posibil sprc uortl, ca ;i alli ind.ir,'izi djn acea specie, dincaptivitate ; insai, clupil, aceastir, perioadil, ,,ea incet,a d"e :r mai manifest'a aceast[,Oorin,tl,"6. Am vi,zut-astfel ci, pinf in cele clin urmir impulsul d"c' a migra a dis-pir,rut Ia aceasti, giscil.
Cred cii, la migraliunezr animalelor instinctul, care lc sile;tel sti porneascili1tr.-o anurnitir, directie, ar trebui deosebit de miiloacele necunoscute prin" carec'le pot distinge o anumitii, clireclie d.e alta si prin caro, tl_rrpil ce o pornescr i$ipot plstra clirec!,ia pe o noa,pte intunecatir, deasupra largului m[rii; ;ir d.e ase-
*"tr.a, [ar trebui d.eosebit] tLe rnijloacele, asociate instinctiv cu schimbarea c1e
temperatur6 sau cu lipsa clc, hran5, etc., care le fac s[ porneasc[, la perioad"a potri-viti,. in aceste c,azari, ca ryi in alteler, diferitele aspecte a,le problemei au fost ad.e-
seir confundate intre ele sub d-enumirea de instinctt. in privinla perioaclei de por-1ir.e,4esigur c5, nu poate fi vorba de memorie la plecarea, pent,rl prima datlttu, tineriloi cuci, care-are loc la dou5, luni dupir, cea a pir,rinlilclr lor ; meritir, totu;isi, fie observat c[, intr-un fel oarecare, animalele clobindesc o idee tle timp sur-prinzi,tor d.e exactd,. r\. d.torbigny aratd, czi, in ,\merica t1e Sud, un uliu schilotl6unoqtea perioada d.e trei silpt5,mini cirrd la mi,n[,stiri se distribuia hrani, s[,racilor
;i el'folosea acest interval pentru a le vrztta. Oricit cle greu ar fi cle imaginatcum pot ajunge animalele s[, cunoasc[, fie prin inteligenlir,t fie instinctiv, o anumeperio^ad6, iom veclea indatd, c5, in unele cal,;rtrr animalele noastre clomestice au
d"obindit un impuls, care se repetl anual, de a c[,li,toli extrem cle asemi,nd,tort
tlacfi, nu id.entic, cu un veritabil instinct al migra,tiunii ryi care cu greu se poate
datora memoriei.LTn ad.evlrat instinct este acela care fzlce ca gisca neagrir, s[ incerce s[ scape
pent ru a zbara spre nord. ; nu qtim ins[, cum d"istinge aceastil pas[,re norclul^ate sud. $i nici nu;tim cum poate o pasS,re care pleacf,, noaptear cum fac multe,pentru ; trece oceanul, s[-;i p[streze direclia ca qi cum_ ar fi prev['zutd, cu o
Lusol[. Ar trebui insir, sir, -fim
foarte prudenli atribuind, in aceastS, privin.littanimillslor migratoare o capacitate pe care noi inqine nu o aYem8, de;i la clcr
4 DI. \y. Thompson a prczcnLa6 s gac.clcntti lelirLale gi;tc tlc Cattada irt captivitatc, cat'c ittcearcl sit scapc
tlctaliati asupl'a intregulr,ri accsl- subiect (vezi Nal. -flisl. spre nord.
of Ireland,,,Bircls", r.ol. II, p.247_ 25i) a cirrui cauz; ? Vezi E. P. Thonrpson clcsprc Pa.ssiott.s of Artitrtuls,
, discutri. Sc pare cir exisl.ir rnolivc (p. 25.1) si creclcnr 1851, p.9,;i observa{iilc lui Alison clcspltr trcest strbiet't
cir sc pol clistilgc indivizii urigratori clc cei ncmigra- in 7-orlt|'s CgclLtpuctlirt of :lrtrLlomg and Phusiologll, at'tict.r-
Lori. Pctttru Scolia, vczi St. Johtl, 1l'ild Sports of tlrc lul lnslincf, p. 29'
Irighlantls, 18,16, p. 220. 8 Nu mr. poL ablincr de a nn atragc atenlia asupl'a
s Dr. Freineken, ,,Zoological Jonmal", vol. \t, p. sr-rperioritilii metoclei ;tiinlifice ;i prudenlei filozofice,
75. \rezi, clc asernenea, dl. li. V. Har.court, Sketclt of aritati aici, in cotrtrast cu opitriilc prof. Haechel asupra
Madeira,1g51, p. 120. aceluiagi subicct, carc in prezcnla acestei dificult.irli con-
6 \v. Thompson, l;c. cil., vol. II, p. 63. ln lucrarca chide imcdiat in favoarea rtnni tnistct'ios sim! suplimen-
rlr. Rachr-n:rnla care t.ocntai lle-anl lcft:rit. se rlau cazttri dc Iar (r'ezi p. 911) (G. I. fiomancs),
LA ANIMALE
lceasta ajulge la o perfec,tiune uimitoare. Sn, c[i,m un singur exemplu : Wrangele,lavigatorul incetcat, scrie'cu uimire despre instinctul fd,r5, gre$ al indigenilor clin
nordul Siberiei, care l-au cond.us prin labirintul complicat al colinelor cle ghe-
^!h, schimbincl necontenit clireclial ryi, in timp ce Wrangel observar cu busola in
*ind,, cliferitele cotituri ;i incerca sii stabileasci, direclia adev[rat[, indigenulo cunoDtea intottl,eauna perfect in mod instinctiv. De altfel, capacitatea animale-lor migratoare d.e a-$i p[,stra clireclia nu este f i,r5, gre l, dupd, cum se poated.erluce din marele numei Ce rinclunele pierdute, ad.esea intilnite de cor5,bii ini\tlantic I somonul migrator d[, aclesea grc,F cind. se intoarce ]a propriul s5,u .riu,,,mul,ti somoni tLin Tucecl* fiind. g5,si!i in llorth*". Este ins5, intr-adevd,r minu-irat oum o pd,siric[, deli catil, veninrl din Africa, sau Spania, dupi, ce a traversatmarea, i;i gnse;te exact acelaqi garcl viu d.in centrul Angliei, und.e ;i-a fd,cut cui-bul cu un an inaintelo.
Sn, revenirn acum la animalele noastre d.omestice. S-au inregistrat multeeazuri cle alimale care i;i glsesc d,rumul spre casi, in mod misterios I se afirmitci, oile in Sco,tia au trecut inot chiar estuarul Firth of Forth in d.rum spre casi,,
care se gfi,sea la 160 kmtl. Chiar d"up[ ce s-au reproclus t'imp d.e trei sau patrugeneralii in cimpiile d.in suclul Sco,tiei, ele iqi pflstrcazd, firea lor nelini;titf,,. Nuexistd, nici un motiv pentr'u care si rn[, ind-oiesc d.e d-escrierea am5,nun,titf,, pre-zenlatd, de lfoggt e unli familii c1e oi care avuses o tendi,nlii eredi,tard, de a reveni,in peri<tacla rle, reproducere, intr-un loc situat la 16 km, d"e und.e fuseserfi, adust'priinele ; si, rlupfi, ce rnieii erau destul d.e mari, ele se intorceau ]a locul undetri,iau 4e obicei. Aceastl tendinln ereditar5, asociat,ir, cu perioad.a d.e naryterer €ra
atit d.e supi,rftoare, ineit propti.tarul s-a vi,zut obligat sil le vindd, pe toate 12-
Si mai intresant5, este relatarea mai multor autori despre anumite oi d.in Spa-
riia, care din tirnpuri stri,vechi au migrat anual, in cursul lunii mai, clintr-oparte intr-alta a 1tl"ii, la o distanfi, cle 650 km ; toli autorii sint cle acord" 13 c[,,,d" indatd, ce vine luna aprilie, oile manifest[,, prin miqci,ri curios de nelinirytiteto dorin![, puternic[ cle a se reintoarce la locuinla lor de var5t'. ,,Nelini$telspune un att altor - pe care o manifestl poate servi in eaz cle nevoie clreptcalendar". ,,Piistorii trebuie sii,-;i exercite atunci toatfl vigilenla pentru a le im-
'r Il'rangel's T'raucls, trati.. engl., p. 11ti' Vezi, de asc-
nrenea, Sil G. (it'c5', li.rytediliort 1o -lrr.slralia, t'ol. II, p. 72,
pcnLnr interesanta t't'lrrtare t capltciti{ii ltrstlalietrilor in:rceasL[ privinlir. Vechii ntisionari {rancczi credeatr cir
indicnii nord-atnericitni erlttt tle faltL contlttsi tltr iltstiuctla gisirea clrunrului lor.
* Riuri din Scolia (n*. lrad.).10 Nurn[rul cle pisiri cat'e viziLeazi tlin it-ttitnplerre
insnlele Azore (Consulul C. FIttttt, ".fourn. Geograph.
Soc. ", vol. XY, partca a 2-a, p. 282)' atiL de iude-
piirtate cle Enropa, estc probabil par!ial datorat clirec-
{ici pierdute in tinrpul nrigla!iunii. \Y. T'ltompsotr (Nct.Ilist. of lreland,,,Birds", vol. II, p.7i2) arat[ cti pirsi-rile norcl-anrcricaner cal'e pl'ibegesc uneori iu lrlandaajung in general Ia perioatla la care ele rnigreaz:i in,\merica tle Nord. in pI'ivin{a sotuottilor, vc-zi Scope's
Dcrys of ^Snlrnon I:isltitt11, 1't. '17.
11 ,,(;at'dener's Chlonicle", 1852, p. 798. t111p 11x{c sittI
arfrLate itr l-ottall on the Slrcep, p. 377.12 (litat dc Youal-t in ,,VeLet'inat'y Jout'tlill", vol. \'.
p. 282.13 Bourgoanne, Trauels in Spairt, trad. engl. 1789,
vol. f, p. 38-5.1. In ltils ?realise on Cattle, TiT(i, p.342,conline extrasul unei scrisori de la utr clomn din Spania,
tlirr care an re{inut un rezumat. \'ouatt ort tlte Slrcep,
p. 153, cl[ referinle asupra a trei publica]ii, cu descrieri
similare. Pot adiruga, c5. von Tschudi (Sketches of \atutein tlrc Alps, tracl. engl., 1856, p. 160) afirmi cir anual,
in pritnitvari, vitele siut foarte excitate atunci cincl aud
nrarelc clopoL care este put'tat ctl ele, ;tiind bine ciacesta esLe setnnalttl petrtru,,tnigt'lr!ittnca iminentl"sprc Alpii tuai inalli.
22r IrvoLUTrA 1\{rNT^{LA
piedica sL fug[",,,c1er-ralece cstt'un adcvlr cunosrrut cir clt's-zrr cluce exact lalocul unde s-au n5scut". S-au intimplat multe cazuri in care tr:ei sau patru oiau pornit ryi au flcut drumul singure, cu toate eir in general a,sernenea oi hoinaresint devorate cle lupi. Este foarte intloielnic dacei aceste oi migratoare sint indigenein acea !ar[ ;i este sigur c[ intr-o perioatlir, relativ recentfl migraliunile lor s-auextins consiclerabil ; qi dac5, este afar crecl cii nu eristri indoiali, ci, acest ,,itl-stinct natural", dupi, cum il numeste un autor, de a migra intr-o anumit5, direc-tie, intr-un anumit anotimp, a fos1, clobindit in tirnpul domesticirii, Ttazat, fir,rziindoiallr pe acea rlorin![, puternic'ir dt' ?t s(' into:rrcc la locul cle na;tere, do-rirtfii, care, clup5, cum am vizut, tste co[lur]r"r nnrltor ras€,rk'cli. tntregul aeest,e,az ptrre stricl, paralel cu t'cl al nrigrafiunilor animalelor sirlbaticr'.
S[ exantini[m cum cle a fost posibill na;terea migraliunilor mai remAr-cabile. Sil lud,m cazvl unei p[,s5,ri care este irnpinsri in ficcare flr, cle frig saude lipsi, cle hranii, sir c[lirtorezrscir ineet spre nord, culn sei intimpl5 cu nnelc' p[sii,ri ;este de inleles cum, cu titnpul, aceastir ellirtorie obligatcrie se tr:rnsformi, intr-otenclinli, instinctivi, ea in cazal oilor clin Spania. O", si presupuncm ci, de-alungul unui nesfir;it ryir de veacuri, vziile s-au transformat in estuare qi apoi inbrale c1e mare clin ee in ce mai largi ; si incd, se mai poate crede cL impulsul careface ca gisea cu perlele triiate s[, vrea si, zbaare valvirtc.i spre norrl va eonduccpasl,rea noastrti pe deasupril apelor fi,r5, de drumuri pi cri prin ajutorul puteriinecunoseute cu care multe animale (;i sfllbaticii) pot pi,str:r direc-tia cor€ct[,, eava traversa cu biue rnarea care acoperi, in prezent czirarea veeh.e, acunt cufuntlatiiin apir, a strfvechii sale c5,l[,torii terestre 14.
\-oi da un caz rle migraliune care la ineeput mi-a pzinrt c:i, prezintir odificultate speciald,. Se afirrnir c[ in Extremul nord :rl ,,\nrericii, rleoarerce clanii sirenii pul,eau simli mirosul pir,;unilor la o tlistanlti de peste lirO km, ei tra-versau o intinclere clt' deryert absolu,t pentru a ajunge la anumite insult', unrk'exista o cantitate mai mare (insti tot insuficientri) tle hranti. Cum s-a putut sta-bili pentru prima d.atil aceastir migra,tiune ? Dacir, anterior r:lima ar fi fost pulinmai favorabilli, de;c'rtul larg de 160 krn ar fi putu1, fi acoperit :rtunei cll r'c.."e-
1r Ntt l)r'csul)un('rtr cii linia tlr nriiq-ratiun('ir lrirsirrilor'cot'ttslrrrnrlt'inlotrlcarrnn litriei I)e cat'rr rrrrri inairrtc o
rrt'trta pirrrrintrrl. l,)stc posibil ca o pasirre anrncalii dininlimpltu'c rle I'inI pr vl'cun conlincnL sarr pc vleo in-sttlir inrk'piirtatir, dupii cc a stal acolo citvtr tinrp;i s-a
t'elrrorlus, sir I'i fost inrlernnalir rle iustinctrrl ci innitscrrIsir zboarc rle acolo,;i apoi sii sc leintoarcir to[ acolo irrperioada de rcproduccre. Nu crrnosc insir nici rrn fapt.carc sir spri.iine aceastir idee; dar, in caztrl insulelor ocea-
nicc, carc nu se girscscla o rlistan{ai prca rnare tlc contincnt,insi care, dirr nrotive cc vor fi clate iutr-un capitol viitor',nu cred s[ fi fost vreodatl unite ctr continentul, anrfost. foarte imprt'sionat cle fapttrl cir nrrtnai fotrrte rar pal'ct:it a cxislat vreo pasirle rniglatoarc 1lc clt'. l)1. 1l. \'.I'Iarcorrr[, carcr il scris desprc prisirilc rlin llatlcira, ntriinformeazir r:ii nu rrxisLii nici una Inrig^ratoare I pc ace:rinsulti; tot aga este si in Azort', tlupu crrrrr imi conrr-rnicir
rll. Carcn I{trnt, cu loate cr-r este rlc plirerc cri prepcli(elc
t':u'c tnigt'cnzi'r rlin insulir in insrrlir llot llr'rrl-rsi at'hi1tr'lugrrl(itt ct't'iorr cstc lrlriugat: nici un.,canltr" ((i. I. Rottutncs)
,'\[iL cit. artr ltutuI a1'la, 1tc insulcle lrlrlklantl nici o
pirsirrc terestri nu cste nrigratoare. Din ccrcetirrile p('carelc-arn intrt'prins, nLr t xistir nici o paslilc rniglartoarc 1lc
-\lauriIirr sarr Rotrlbon. (]olcnso (,,'l'itsnurnian .Iournal",vol. f I, p. 227 1 afilnrir ci rrn cuc, (,'. lucirltts, este rnigla-Ittt', rirnrininrl doar'tlei sau ltatnr lrrni in \oua Zt'el:rnrlii;\ttrta Zeclanrlri este o insrrlir alit rlc nlare, incit cl lloatt'migra foalte u;or lu srr<l si rrirnine ncolo cu lotul necu-noscut rle incliricnii din norrl. Insulele Irar'6e, situatc lacirca 290 km cle norrlul Scotiei, au mai rnulte specii dcpirsiri rnigratoare ((irabcr', 7'ageltttch, 1830, p. 205);Islirntla piu'('sr-r fit'cea mai irnporlanLa esceptie lareguli:r, ea fiinrl sitrratir lel tirrnrai. . . lirrr rle ...linia cle ...100 de slinicni rnarini (ulLirrrelt. zcce cuvinte sinI adirugalcin crcion, cu spaliile lr:rsatt' in alb pentnr a fi complet:rterrlterior- G. L Ronraites).
LA ANIMALE
talie suficienti, care ar fi tentat patrupedele s5,-l parcurgi, ;i in acest fel ele Arfi descoperit mica insulS, nordici, mai fertilfl. lns5, frigul glaciar intens a prece-d.at clima actualii, ;i de aceea ideea unei clime anterioare mai bune pare cu totulde nesuslinut I insd,, daci, au d.reptate geologii americani, care cred., pe baza, scoi-cilor recent descoperite, ci, ulterior perioad.ei glaciare a existat o perioadS, pu,tinmai caldi, d.ecit cea actual5,, atunci avem poate eheia migra,tiunii elanilor pi arenilor de-a curmeziqul cleryertului 15.
Fri,aa 'inst'incti,,uri. - Am mai discutat despre blincle!,c,a ereditar6 a ani-malelor noastre clomestice ;i d.in cele ce urmeazS, reiese cL nu am nici o indo-ialfl ci, frica dc-. om trelouie intotd.eauna s[ fie dobinditd, mai intii in stare natu-ralf ;i c5, in stare donrestic[, ea este d.oar pierdutS,. Tn pulinete arhipelaguri;i insule locuite de offir clespre care am putut descoperi o relatare timpurie, ani-malele indigene erau complet lipsite de frica de om ; am stabilit aceasta in ryasecal,urr) inp6,r!ile cele mai inrlepl,rtate ale lumii;i la pd,,r[ri ;i mamifere din speciilecele mai diferite 16. Pe insulele Galapagos am impins un ;oim de pe o craci, cu!,eava purytii, iar pfls[relele au bd,ut ap[, d.in vasul pe care il tineam in min[.Asupra acest'ui subiect am d.at d.etalii in ,Iut',tr,alul meu ;i aici voi sublinia numaici, blindelea nu este generalzi, ci special[, ta\d, tle om, deoarece pe insulele Falk-la,nd. girytele ili cl5,desc cuibul pe insulele invecinate ttin eautza, vulpilor. Acestevulpi, care semlnau cu lupii, erau tot atit de f5,r5, frici, falzi de orr ca ryi pd,s[-rile, iar marinarii din ci,l[toria lui Byron, confundindu-le curiozitatea cu feroci-tatea, fugeau in apl pentru a le evita. Jn toate,t[rile vechi civilizate, circum-spec{ia ryi frica chiar a puilor de vulpe si de lup sint bine cunoscute 17. Pe insu-lele Galapagos, marile ryopirle terestre (Am,blyr"ltynchus) crrau extrem de blincle,arya incit le puteam trage de coadri, pe cincl in alte p[r!i ale lumii ;opirlele m,ar"i,
sint destul de circumspecte.$opirla acvatic[, din acela;i gen trflieste pe coast5,, este aclaptatd, la inot
ryi se scufundir perfect in apd, ; ea se h.rirne;te cu algg din fundul apei [i, fi,r:i inclo-ia,lzi, este expusd, pericolului din partea rechinilor. Jn consecin![, cu toate ci sintblinde pe pamint, nu le putem goni in ap6, iar cincl le aruncd,m acolo, ele intot-cleauna inoatir pe datii, inapoi la ,tzirm. Iatd, contrastul [dintre ele ;il toate ani-malele amf ibii din Europa, cale, atunei cind- sint tulburate cle c[tre cel ma i
periculos animal, omul, imediat ;i instinctiv se reped in ape.Blindele a p[seirilor d.e pe insulele Falkland- este deosebit rle interesantl,
rleoarece maioritatea chiar a acestor specii, ryi in special a pd,sir,rilor mai mari,sint' excesiv de sribaltice in Tara de Foc, und.e timp tle gerreralii au fost urmlritetle clitre silb:rtici. Ileritir rnai :lles l'emarcat c[ pe ambele aceste insule, precunr
li'Pat'agraful intlc parantezt' rlrellte t'stt ;ters forrrtcslab cu creionul ((i. [. Ronranes).
16 ht ,,.Iournal of Researchcs", 181,=r, p. ii78 am datrtetalii asupra insulelor l.-allilancl ;i (ialapagos. Dc Cada\losto (Kerr's Collectiort of I'oguges, r'ol. II, p. 246)spunc cii pe itrsulele Capului \-crcle, ponrnrbeii sint atittle blinzi, incil llot fi prinqi cr,r u$urinlir. Acestea sint decisingut'ele gntpc mali dt: insule, crr excep{ia cclor ocea-
tricc (rlesple care nrr pot grisi nici o relatare mai veche),care erau rrelocuite attrnci cinrl ilu fost descoptrite. in
1626, 'fltos. I{t'r'bert. (7'ruuels, p. 13.l[l) rlescrie blintle{crptisiililor de pe insulele \Iauri{iu, iar Du Bois, itr 1669-1672 intrl in dctalii in lcgiturl cu acest subic'ct, in pri-vinfa Iuturor pisArilor din insula Boulbon. (Hd,union).Opt. ]loresbv nri-a imprurnutat tnanusclisul unei re-latriri a inspecfit'i ir-lsulelor Sl . Picrre ;i Provirlence, lanorcl de \ladagascar, in care descrie extrenra blinder(ea porutnbeilor. Cpt. Carmichat'l a descris lilinrle!eapislrilot' de pe Tristan d'Acunha.
1? Le Rov, lellres I)hilosoplr., p. 86.
EVOLUTIA MINTALA
Di pe Galapagos, rlupzi cum anr notat in Jurnu,lul rneu, ir_r cornpara!,ie_ cu tliver-sele relat5,ii anterioare clatei cind am vizitat aceste insule, pi,slrile dervjn trep-tat, din ce in ce rnai pulin blinde si este surprin zi'r,tor, avincl, in ved"ere grad"ul
de urmiirire pe care au suferit-o ocazional in decursul ultimelor llnu sau d.oul,
secole, ci, ele nu au d.evenit ryi mai stilbatiee ceea ce tlovede;te c[ frica d.e om nueste clobinditd atlt de curintl.
i1 veclile !i,ri loeuite, unde anirnzrleler au clevenit in general .si instinctivf oarte fricoase pi
'bd,nuitoare, ele inva
LA ANIMALE
fand, sau d"e cioari, nu a putut fi speriat ln Anglia ryi totursi tuturor le este extremcle fric5, cle om;pe de alt5, parte, pe insulele Falklancl ;i Galapagos, multe p5,s5,ribd,trlne gi pfl,rinlii lor trebuie c5, au fost speriate mai inainte, ryi au ydzut atteteucise ; totuqi, ele nu au dobind.it frica cle cel mai clistrugi,tor animatr, omul2a.
Animale care, d.upii cum se spune, simuleazi rnoartea -- o stare necu-noscutl oric[rei fiinle - imi pd,rea un instinct remarcabil. Sint cle acord cu aceiautorizs care cred. c5, acest subiect a fost mult exagerat I nu rn5, incloicsc cir,leqinul (am linut un mi,c5,leandru le$inat in min5,) qi efectele parahzante ale friciiexcesive au fost confund.ate uneori cu simularea mor!ii26. in aceastir, privinfii,insectele sint cele mai bine cunscute Avem printre ele o serier perfectir, chiarln cad.rul aceluiaqi gen (dupa cum am observat la Curcu,lio sau 0l,,r"ysomela), t1ela speciile care nu simuleazd, d.eclt timp cle o secund.X si uneori in mccl imperfcct,inc5 mai miqcind.u-Di antenele (ca la unii Hi,ster), qi eare nu vor simula a cloua,oard', .oricit de mult ar fi iritate', pirrii la alte specii carez clupd, De Geer, potfi prajite cu cruzime pe un foc incet f5,ri, si fac5, cea mai micii, rni;care ryi pina laaltele, d.e asemenea, care ri,min timp ind.elungat nemiscate, chiar-piri5 ia aolii-zeci si trei cle minute, cum am constatat la Chrysomela spa,ttii,. TJnii indivizi dinaceeaqi specie de I'ti,nus iau o pozitie diferit5, d.e a celorlal{i. Or, nu se \'& putcanega cd, mod.ul ;i d.urata simul5,rii sint folositoare fiecdrei specii'd.up.i fctrul^peri-colului de care trebuie s5, scape ; de aceea nu este mai maie dificuttatea rc,al5 irtd.oblndirea prin selectie naturali,, a acestei atitud.ini eretlitare d.ecit a orici,rei alta.M-a surprins totugi j ca o consecin!5, ciud.atd,, faptul cd, insectele au pltut ajllgesd, simuleze exact poztlla pe care o iau atunci clnd. sin1, moarte. ne accea Amnotat cu grij5, pozijriile simulate de c5,tre 17 specii diferite d.e in,cecte (in.clusiv lu6s,un pi,ianjen ryi Oni'scus) apartinind. genurilor celor mai distilcte, atit siprulatorislabi, cit ;i foarte buni I ulterior mi-am procurat exempla,re ale unora tliutreaceste insecte, care au pierit de moarte natural6 ; pu altele le-am ucis c1 cam-for printr-o moarte inceat5, ;i u;oarra 1 rezuttatul a fo.st ci, in nici ulul clin cazuri
2a Am aritat rnai sus gradul subl_il la care sc poatcclc7ysl12 asemenea teamii inslinctivi atunci cincl est.e
in nrlsurli si dislingir ce reprezint.[ o clistanlir prude'tirde la armt'le cle foc. Dc cind am scris pasajul la care rtrlrefcr (vezi p. 797), am intilnit urmirtoarea observalicitr scrisorile publicate rccent de dr. llae in ,,Naturc,',interesanld deoarece arat5. ciL de rapid atinge un ase-nrcnea rafinarnent in discriminare : ,rSit rni se permitirsli tlau unul din multele exempler, carc imi sirrl cunos-<ruLe, de rapiditaLea cu carc pirsiirile dobindesc cunoStin-!a pcricolului. Atunci cincl ploierii aurii vin clr lalocurile de reproducere situate la Iatituclini lnalt e, eiyiziteazii in numir ntare insulele din.nordul Scoliei giriimin inprcntri in stoluri mari. La inceput te poli apro-pia uqor de ei, insri, dup[ ce s-au tras citeva focuri cle
arrnl in ele, r-rtr nuntai ci devin mult mai timicle, ci pars.i nrlsoare crr mare exactilate clistanla la care sint inafalri ric orice pericol" (G. I. Rornanes).
rb Corrch, Illustratiotts of Insthzcf, p. 201.
26 Cel tnai curios caz dc sinrulare a mor{ii carc pareaclcvtiratir esLe ccl dat de \\-rangel (7'rauels in Silteria,trad. engl. p. 312), referitor la gigtclc care rnigr.caz:i pen-tru a nirpit'li at.unci cincl sinl incapabile sli zl.'oare. r\uto-rul spune c[ ele simulau rnoartea atit de bine, ,,cu picio-arele si gitul ir-rtinse, conrltiet r.igide, incit arn trecutpe lingl elg crezinclu-lc rnoarte. Inciigcnii insr'i nu sc lirsatiastfel ingela{i. Sirnrrlalca cat'cr rnl 1c scapir rle vulpi,Iupi ctc., care, presrrpun cir lliricsc in trintlre, i-ar scirpaoarc dc;oinii? Acest caz llar'() stlaniu. O ;opirlr'r djn pata-gonia (,,Journal of llesearches", p. 9?) carc tr-itiesLe lnnisipul din apropierea coastci $i estc pestrill ca gi el,atutrci cind cste spet'iatir, sjrrrrilcazit moai'tca cu picioa-t'ele intinse, cu cot'pu1 l:isat in jos ;i crr ocliii itri:higi;daci insi rnai cste tulbulatri. eri se ingt'oitpir rcpeclc innisip. I)ac[ iepurele de cirult ar fi fost rin lric animalnt'inscmnal qi dacii ;i-ar fi inchis ochii atunci cind r..sle
pe cuicu;ul siu, oarc nu arn fi slnis pr:ate cA simulcazltnoarlea ? In privinfa inscclelor, vezi l(irby ;i Spence,Itiroduction to Dntomologll, vol. IlI, p. 23-1.
16
EVOLUTIA MINTALA
atitud.inea 1s crr& exact aceea$i, iar in mai multe cazrtri atitudinea celor cesimulau $i a celor cu adevlrat moarte era cit se poate d.e diferiti,.
Ni,d,i,fi,care ;i, habita!'ie, - Revenim acum la instincte mai complexe. Cui-burile pd,sd,rilor au format, cel pulin in Europa si in Statele Unite, obiectul unuistud.iu atent, aqa incit avem o acazLe bun5, si rarir, d-e a vedea d,ac[, existd, vreovarialie la acest instinct important ;i vom constata cd, a$a ryi este. Yom maiconstata d.e asemenea c5, ocazti favorabile ;i inteligenla modifici uneori, lntr-omicd, md,surii,, instinctul de construclie. La cuiburile pd,sarilor arrem, cleasemenea,o ,qerie neobi;nuit d.e perfect[,, d" la cele care nu ccnstruiesc nici un cuib, cistau pe solul gol, la altele care fac un cuib extrem de simplu ;i imperfect,apoi la cele mai perfecte si aqa mai d.eparte, pin5, ce ajun.gem Ia construc!,ii mi-nunate, rivalizind. cu arta fes5torului.
Chiar la un cuib atit d.e neobiqnuit ca cel cle H'irundo (Collocalia e.sc'u,-
lenta), mincat cle chinezi, cred" c5, putem urm[,ri stad"iile prin care instinctulnecesar a fost d"obinrtit. Cuibul este compus dintr-o substan!5, fragil5, alb5,, tran-sparentS,, foarte asemf,,nd,toare gumei arabice pure sau chiar sticlei, clptu;itcu puf d.e fulgi ad.erenli. Cuibul unei specii inrud.ite cle la British }luseum con-st5, d.in fibre neregulat reticulate, unele sub,tiri ca27 d.in acee a;i substanfi, ;
la o alt6, specie, buc5lile d.e alg5, marin[, sint agluLinate printr-o s,ubstanf5, simi-lar6,. Aceast5, materie mucilaginoa,q5, uscati, absc arbe curind. apir, si se moaie I
examinatd, la micrcscop, nu prezint5, nici o structur5, afari, de urme de lamina-rie qi b[,qici in general in forrnd, de par5, cle d"iverse d"imensiuni I ;i de fapt aces-t,ea sint foarte uspectucase in mici fragmente uscate, iar unele bucit!,ele ar[,tauaproape ca o lavii, cu bf;icufe. O rnic5, bucir,,ticir, puri pusd, la flac5,r[ piriie, se
umfld,, ins[ nu artle ugor, qi rniroasc' puternic a, materic, anitnalti. Dupri dl. G.R. Gray, cziruia ii sint foarte indatorat pentru faptul c1e a-mi fi permis sit,
examinez toate exemplarele d.e la Muzeul britanic, genul 0ollooal'tla este inclus inaceeaqi subfamilie ca ryi tistunul mare comun (Qlpselus apus). ln general, aeeastird.in urmi, pasrire i;i insuseste cuibul unei vrribii, in.s[ dl. Macgiliivray a clescris eugrijir, d.ou[ cuiburi in care materiale rlezord"cnat aranjate erau agltrtinate la utr iocprin fire extren] de subf,iri d.intr-o substanlI care pirlie, insl nu ard.e ulor cincl estepusri la flacirir. Tn America d.e Nord.z8, o altfl specie d.e rindunicd, face cuibul eiaderent la peretele vertic:r,l a,l unui co; de solr[ ryi il construieryte clin bucrllele micicle lemn a;ezate paralel ,1i aglutinate la un loc cu bucffi dirrtr-o mizgra fragilir,cAre, ca ryi cea, tle la ll,stunul cu cuib comestibil, se umfl5, ;i se moaie in aP[,impril,rytiind un miros animal puternic; nu se tleoselre;te clecit prin faptul cit, t'ste
27 hr rnanuscris este lisaI inlen!ionnt urt gol pentrtta fi conrpletat ultcliol crr rrn ctrvint corcsliunziitor (G.
I. Romanes).28 Perrtrtr Cgpselus ntttrurtus, vezi llacgillivray ,,Bri-
tish Bircls", vol. III, 18.10, p. 625. Petrtru C. pelasgitts,
vezi excclentrr lucrat'e a d-lui Peabocly despre pirsirrilcclin ]Iassachussetts, ,,Bost on ,Journal of Nat. Hist. " ,
vol. III, p. 187. Dl. E. Robt'rt (Comptes Renrlus, citat in,,Anns, and llag. of Nat.. F{ist. ", vol. VIII, 1842, p..176) a constatal cit crtibut'ilc cle 1/frru'ulo riparia, ficttttrpe nralurilc nisipoase ulc Yolglii, avc:ul suprafetclc sttperi-
oare tencuite cu o srrbstattlli atrimalli galbenir, pe cat'('
;i-a irnaginat-o ca fiitrtl cotrstrtritii cliu icrc de pegte. Aputut oare sii fi gre;it el specia, tleoarecc tru existir triciun motiv de a prcsuplrnc cir rindunica Hirundo ripariaare vreun asemenea obicei ? Aceasta ar fi o varialie l'emar-
cabill a instinctului, rlacl s-al putea tlovedi ; 9i tnei
rernarcabil este c[ accastei pasirre apar{itte rtnei subfatniliidife:rite rle Hirundo riparicL;i Collocalia. Sint inrlcmnaL sii o
crecl, deoalece, s-a afirnrat, pare-se pe clrept, ci. litstttntrliqi urnezegtc cu saliv:i irdt'zivit noroiul ditr care i;i corl-
st.ruie;te cuibul.
LA ANIMALE 229
g5,lbui-cafeniu, cd, nu are atitea bule mari d.e aer, c5, este mai evid.ent laminatd,qi cd, are chiar un aspect striat, f[cut d"e nenumd,rate puncte eliptice, excesivd.e mici, carc crecl c[, sint bule de aer minuscule, alungite.
Majoritatea autorilor sint d"e pd,rere c[, cuibul comestibil al ld,stunului esteformat fie clin iarbd, cle mAre, fie d.in icre d.e peDte; cred. cd' allii au binuit cra
este f ormat d.intr-o secrelie d.in glandele salivare ale pls[rii. Din observaliileanterioarc, nu mI pot ind.oi cir, aceastd, ult'imi rpatezh este cea corectd,. Obice-iurile terestre ale l5,stunului mare qi mcd.ul in care se comporti, substanlala flac5,r5, aproape cir, lnld,turd, rpoteza icrbii d"e mare. $i nici d.upir, ce am exami-nat icrelo de pe;te uscate, nu pot crecle cI, am putea gdsi Yreo urm5 d-e mate-rie celularzi ln cuib, dacei, el ar fi fost fcrmat in acest fel. Cum ar fi pututoare lir,stunul mirre ale clrui obiceiuri sint atit d.e binc cuncscute, sd, obfin5, icrede peqte frirl s-o aflir,nr'? 1)1. Macgillivray a artitat cir, eriptele salivare la ld,stu-nul mare sint mult dezvoltate ryi cre de c[ substanf,a cu care materialele cuibuluisint prinse laolaltii este r,ecretati, de gland.ele lor. Nu nli inrloicrsc cd' aceastaeste originea substanlei similare ryi nrai abunclente din cuibul lirstunului marenorrl-american, precum ryi clin cel d.e Collocaliu tscu,lentrt. in acest fel, putemin,telege structuril Frr mai veziculari, si laminat[, pr€eurn si structura curios re-ticnlatil a specici clin irrsulele Filipine. Singura modifica,re necesard'la instinctulacestor cliferite plsi,ri este ca rlin ce in ce mai pu,tine materiale strd,ine s5, fiefolosite. Conchid tleci cit chinezii fac supir, tlin salivir, usca,t52e.
Dnc[ cr5,uti,m o serie perfectl d.e cuiburi c1e pi,sir,ri la fcrmele mai pulincomuner rr trebuie niciod.ata sri uitim c5 pI,s5,rile actuale trebuie sL fie ln num5,rinfinit de mic tald, cle-. cele care au existat c1e cincl s-au imprimat urme d.e picioa-re pe litoralul formatiei de gresii roryii nci itl Americii de Nord..
Dacir, se aclmite cli cuibul fiecfrei p5si,ri, situat oriund.e ryi construitoricum, este bun pentru acca specie in cond.i,tiile sale proprii d.e viali, cL instinc-tnl c1e nid.ificare variazh, oricit d-e pulin, cind o pas[,re este pusir, in condiliinoi ,si cit varia!,iile pot fi eredil,are, ceea ce nu este cttuqi d.e pulin ind.oielnictatunci selec,tia naturalir, in rlecursul vremurilr;r, ar putea mod.ifica qi perfeclionaaproape pinir, in orice grad cuibul unei pi,sir,ri fafir, d.e cel al strd,rncryilor ei dintimpuri ind.epl,rtate. S5, iau unul d"in cazurile cele mai extraord.inare care au fostinregistral,e ;i s5, vedem cum ar fi putut acf,iona seleclia ; mii, refer la observaliacL-lui Gould- 30 asupra ,Megapod,'id,ae-lor australiene. 'f'aleqalla lathami' iqi ad.un5,
o mare piramidd,, in cantitate d.e 2-4 clrule, d.e materie vegetalir, in descom-punere, ryi ln mijlocul acesteia lli d.epune oulle. Ou5,le sint clocite d.e masa infermentare, a ci,rei c5lduri a fost evaluatd, la 90" tr' ; puii isi fac d"rurn cu ghearelepentru a ieqi d.in aceast[ movilifi,. Tendin!,a t1e acumulare este atit de puternicd,,incit un s,ingur mascul neirnperecheat, in captivitate la Sidney, i;i stringea anualo masi, irnen,qfi, cle materie vegetald, Lei,poa oaellata face un mald.[r, cu o circum-
2e Estc aproapc inutil de observat ci trebuie sri tre
anrintitn cle data la care s-a scris aceasta; sc poate rc-nlarca insir ci, incir clin 1817, Home a aritat (,,Philoso-plrical Transactions", p. 332) ci pt'oventriculLrl \a Col-
Iocalia cste tlc o stnrctrrri glandularir ciudati, adaptatri
probabil la sccretarea stibstantei din care estc construitcuibtrl la Collocalia (G. I. Romanes).
30 l]rrrl.s of Australia $ Iriroduclion to the Birds ofAustralia, 1848, p. 82.
40 __NVOLUTIA MINTAT,A
ferinfd, d"e 1,35 m $i inalt d.e 1,20 m, d"in frunze gros acoperite cu nisip ryi lasd,,ln acelagi fel, ca oud,le s5, fie clocite d.e c[,ldura fermenta!,iei . Ilegapodi,us tumulusd.in pi,rtile de nord. ale Australiei isi face un mald5,r chiar qi mai rnare, lnsi, separe cL el contine mai pulind, materie vegetald, ; alte specii din Arhipelagul Mala-tcz sLr pare cil lryi tlepun oud,le in gd,uri in p5,mint, nndc-' sint clocite numai d.e c5,l-d.ura soarelui. Nu este atit de surprinzd,tor ca aceste p5,s5ri si,-ryi fi pierdut instinc-tul d.e clocit, rlacir, temperatura potrivitd, este farnizatra fie de fermentalie,fie cle soare, cit e'ste faptul cd, ele sint obi;nuite sd, ingr5,m5,t[eascd, mai d.inainteun mald[r mare d.e materievegetald, pentru ca aceast,a s[, poat5, fermenta, cleoarece,oricum s-ar erplica, se gtie ci, alte pd,s5,ri iqi pir,ri,sesc ouzile atunci eincl cd,lduraeste snficieuti, pentru clocire, ca in cazul lui M'usci,capcc (,,fly-catcher"), careDi-a cl[dit cuibul in sera cl-lui Knight3l. Chiar sarpele se foloseryte cle un pat cald.in care isi clepune ouirle ; ceea ce ne intereseazii pe noi rnai mult este ch, dupii,prof. Fischer, o gi,inil comunii, rrs-& folosit de crild.ura artificiali, a unui pat calclpentru a-;i cloci oui,le"3z. R6aumur ryi Bonnet, de asemel.IeA, au observat3s cilfurnicile au incetat munca lor istovitoare cle a-Di muta zilnic ou['le I:r ryi c1e lusuprafafir, dupri c5,ld.ura soarelui, atunci cinrl i;i cllcliserir, cuibul intre cloi stupipe albine, d.e uncle le venea o temperatur[ potrivitil ;i constantzi.
S5, presupunem acum c[, cond.iliile c1e viali, ar favoriza o pasrire d.in aceas-t5, familie, ale cilrei ouri erau clocite numai d.e razele solare, sd, se extind.irintr-o t,arii, rnai rece, mai umed.d, ;i rnai impi,d.uritl I atunci acei ind,ivizi, carc'rlin intimplare au tendin,ta de acumulare intr-atit mod"ificat5, ineit preferir, maimnlte frunze ;i mai pufin nisip, vor fi favorizali de extind-erea lor, deoareeevor acumula mai multfl materie vegetal5,, iar fermentarea acesteia va compensi]pierrderea c[ld-urii solare ryi astfel vor fi cloci,ti mai mulli pui, care rror moqtcrticiud.ata tendinfri acurnulativl a p[rinfilor lor tot ntit cle ugor ca si raselenoastre c1e ciini, rlintre care una mosteneqte tendin,ta d.e a inclica, alta d.e a urmitri.niar alta cle a se repe zt la vinat. $i acest proces de selecf,ie naturali, ar putea f icontinuat pind, ce ouiile ar ajunge szi fie clocite exclusiv de cir,ldura fermetrtittit'i,p:l,sirrea ignorind desigur tot atit c1e mult cauzA acestei czilcluri, ca ryi a ccleia propriului s:iu corp.
Atunci cind d-oud, specii indcaproape inrudite, cle exemplu una semiacvatictiryi cealalti, terestri,, sint mod.ificate din caaza mcd.urilorlor diferite de r,'ia{[, simili-tudinea lor in privin,ta principalelor trdsd,turi generale ale structurii, este datorati,,dupir, teoria noastrl, descendenlei din strlmoqi comuni, iar uryoarele lor deosebirisint datorate moclific5rii ultericare prin selec,tie natural5. Cin.d auzim c[ un sturzdin Amc'r'ic:r de Sutt (7. 'fallrlandicus) iqi cS,pturyeqte cuibul, ca qi speciile noastreeuropene, in acela;i mod neobi;nuit, cu noroi, deqifiind. in.cc,njurat, c1e plante ryi ani-male cu totul diferite, eI este desigur situat in ccndilii car€cum diferite, sau eindaflim ci, in America cle Norcl masculii de bourel 34, ca qi masculul speciei noastre,nu obiceiul ciuclat ;i anormal d-e a face ,,cuiburi de masculi", necd,ptuqite cu penet
31 Yarrellr,,British Birds", vol. I, p. 1ti6.3r Alison, articolul Irtstir"tct clin 1-odd's Cgclopedta
ol' ,lncttomll cutcl Phgsiologtl, p. 21.33 I{irb1' ;i Spence, Introductiort to Iintornologg, vo1.
II, p.519.
3a Peabocly, ,,BosLon Journal of Nat. IIist.", vtll.III, p. t++. In legituri cu speciilc noasl.re, vezi lfncgil-livray, ,,British Rirtls", vol. III, p. 23.
LA ANIMALE 231
irr care s[ se atli,posteasc5,, cind. afl[m astfel de cazuri, si ele sint d"estul de nume-roase Ia toate clasele de animale, trebuie sI atribuim similitud"inea instinctuluirnorytenirii lui cle la strd,moryi comuni, iar d"eosebirea fie modific[rii selectiveusi profitabile, fie obiceiurilor tlobindite ;i ereditare. frr. acela;i fel, dupi, cum sturzulrtordic ryi cel suclic au mo;tenit in rnare md,surif nidificarea instinctivi de la unstr[,mory comun, tot arya, f5r5, indoial[,, sturzul si mierla au mostenit, d.e asemenea,rnult de la str6moryul lor comun., insi, cu modificS,ri oar€cum mai considerabile,la una sau ambele specii, ale instinctului str5,moryului lcr str[vechi ryi necunoscut.
Yont examina acum variabilitatea inst,inctului cle nidificare. flazurile ar fi fost, f5,ra,indo-iald,,. mllt mai numeroase dac5, qi in alte -tiri acest subiect ar fi fost studiat cu aceeaqigtijd, ca in Marea Britanie qi in Statele tlnite. Din uniformitatea general5, :r cuiburilor fie-c5,rei specii veclem clar cd, chiar detalii neinsemnate, ca materialele folosite qi pozilia aleasd,p^e o ramur[ inalt5, sau joasd, pe un mal ,qau pe un teren neted, solitar sau in comunitd,li,sint datorate nu intimplS,rii sau inteligenlei, ci instinctului. BtTh',ia suh:ir:ola, d.e eremplu, sepoate_ deosebi de doui, specii indeaproape inrudite de pitulice mai uqor prin faptui c5,cuiltul ii este c6ptuqit cu pene decit prin oricare alt caracter (Yarrell, ,,Biitish Birds";.
Adesea net-oia siltl constringerea face ca pasdrea s5,-qi moclifice asezarea cuibului;se_ pot cla, numeroase exemple, din diferite pilrfi ale lumii, de pd,sdri care se reprorluc petriltori, ins5 in f5rile lipsite de arbori [se reproduc] pe sol sau printre stinci. r\utlubon(citttt in ,,Boston Journal of Nat. Ilist.", vol. IV, p. 249) afirmd, cd, pe o insulif5, rlelingd, Labraclor, ,,pescflrusii, din cartz perseculiei pe tare au lntimpinat-b, acllrn i;i con-st,rniesc cuilturi pe arl'rori", in loc de a o face printre stinci. Dl. Coucir (ILlustrat,ions oJ[ttstirtct, p. 218) afirmd, cd,, din cauzd, cd trei sau patru depuneri succesir.e cle ouii le-arrfost tlistrtlse,,,intreaga colonie de vrd,bii (1'. dom,esti,cu,s) a pird,sit locul, ca printr-o infele-gerc reciproc[, ryi s-a aqezat pe niqte arbori la o oarecare clistan{[, situalie cAre, deqi estetrtrnoscutd, in unele regiuni, nici lor qi nici strdmo;ilor lor nu le era obiqnuitd, unde cuibu-lile lor devenind obiectul curiozit[!ii)'. Yrabia iqi construieqte cuibul in gd,urile zicluri-lor, pe l:rmuri inalte, in ieclerl,, sult cuiburile ciorilor, in g[urile fd,cute d-e l[stunul tlernal qi adesea i;i lnsuqeste cuibul fd,cut de rindunic:r, de cas[ L, cuibul difer'[, rle z]semenerrconsideraliil dup[ loc" (Montagae,Ornit-lt. Dir:t., p. 482). Stircul (Macgi11ivra,\.7 ,,Blitish Birds",vol. IY, p. .t-16 ; \\t. Thompson, -\'al. H,ist. of lrelarrd, vol. If, p. i-+01 i;i constmieste cui-lrul pe arbori, pe stinei marine abrupte qi printre b5l5,rii pe s-ot. in i:tatele Lrnite, ArcleaIterodi'as (Peabodv, ,,Boston Journal of Nat. Ifist.", vol. fII, p. 109) iqi construierytecuibulde asemenea pe ar"boli inalfi silu scunzi sau pe sol si, ceea ce esle rnai lemalcabil, uneoriin colonii, iar alteori solitar.
Avantajul intrd, in joc : anr s-ilzttt cd, pas5,rea-croitor clin fndia folose;te fiml arti-ficial in loc cle a-l fese. tin scatiu sdlbatic (Bolton, Harmon,ta llural,is, vol.-f, p. .tg2) afolosit m:ri intii lina, apoi bumbacul qi dupi, aceea puful, care au fost lruse in'a-propier.eacuibului sd,u. Md,cS,leandrul comun construieqte adesea cuibul sub qoproane, fiincl obsen atepatrn cazuri intr-un loc in acelaryi anotimp (\Y. Thompson, l'al. Hist. of Irelartcl, r'o1. Ijp. 11). In fzrra Galilor, rindunica (H. urbica) cld,deqte cuibul lipit de stinci verticale, iar'pe toatd, cimpia Angliei lipit de zidurile caselor, ceea ce trebuie s5 te fi mirit in tnoclprocligios ri,spindirea gi numflrul. in 1825, ln Amefica arcticd, Hirundo luni,frorts (Richardson,Fattna Boreali-Avner'icatt'i, p. 331) pentru prima datd, qi-a construit cuibul lipit de zidurilecaselor, ial cuiburile, in loc de a fi aclunate la un loc, fiecare avincl o intiale tubulard,el'au construite sub stre;ini intr-o singurd, linie, fd,rd, intrarea tuhulari, satl cn o simplfi,ma,tgine. Se cunoaryte cle asemenea rlata unei modificd,ri similare ln obiceiurile lui II. futia.in toate moclific[1i]6r, din eaLtzapersecuf,iei sau din convenien!,6, inteligcnla trebuietti intre intr-o oarecare m5,suri, in joc. Bourelul (?. autgaris), care iqi constririeqte cuibulin _cliferite pozilii, qi-l face rle obicei ca s5, se potriveascfl-cu obiectele
.inconjurd,toare (Mac-
gillivra;-, vol. IIf, p. 2l) qi aceasta o face poate instinctiv. Clnd afldm insd, de la White(scrisoarea a 14-a) cd, pitulicea (Phyltoscopus rufa), cind este tulburatd,, pentru faptulc5, este priviti, i;i ascunde orificiul cuibului (ryi am cunoscut un caz similar), pritem presu-
232 EVOLUTIA MINTALA
pune cd, avern rln caz de inteligen,t[,. $i nici bourelul, nici mierla d.e ap[ (,,Mag. of Zool.'),vol. II, 1838, p. ,+27) nu-qi cld,desc invariabil bolli la cuiburile lor atunci cincl sintplasate in pozilii ap[rate. Jesse descrie o std,ncufd, care $i-a construit cuibul pe osuprafafd, inclinat[, intr-un turnulef, ridicat pe un vraf cle be,te, inalt de trei metri - omunc5, de 17 zIIe; qi pot acld,uga (White, Salborne, scrisoarea a 72-a) ci se cunosc familiiale acestei pd,s5,ri cure igi fac cuiburi regulat in vizuini d.e iepure. Se pot cita numeroasefapte analoge. Gd,irruEa cle zr,pi (G. clr,loropus) p:rre sd,-qi acopere nneori ou5,le atunci cincllqi pd,r[seqte cuibul, insd, \\-. Thompson spune (Nat. Hist. of lreLand, vol. II, p. 32S) c5,nu face niciorlatd aceasta lntr-un loc apd,rat. Gd,inuqele cle apd, qi lebeclele, care iqi fac cui-bul ln apd, sau in apropierea ei, iqi vor ridica instinctiv cuibul de indat5, ce i6i clau seamacd, apa incepe si, se ridice (Couch, Illn,strations of Instinct, p.223-226). C'azul urmdtor pareinsd, qi mai curios. D1. Yarrell mi-a ardtat, schifa cuibului unei lebede negre australiene,care fusese cl5dit clilect sub picularea st-reqinii unei clddiri; qi, pentru :r, evita acearsta,masculul qi femela impreund, ?lu add,ugat la cuib semicirculare, pind, ce au ajunschiar llng5 perete in linia picurd,rii; iar apoi au impins ouile in porfiunea nou ad5ugatd,pentru a rdmlne complet uscate. Corcus pica, in lmprejur[ri obignuite, lqi cld,degte uncuib remarcabil, insd, foarte uniform; in Norvegia, ea iqi clddeqte cuibul in biserici sausub jgheabul streqinilor caselor, precum qi in copaci. Tn partea lipsiti, cle copaci a Scofiei,o pereche qi-a construit, cuibul, timp de mai mulfi :rni, int'r-un tufiq de agriqi, pe carel-au baricaclat de jur imprejur cu mdceq qi ghimpi in mod extraordin:lr, a,rsa incit ,,uneivulpi i-ar trebui citeva zile de rnuncd, pentru a pd,trunde Ia cuib". Pe de aItI parte,lntr-un district al frlandei in care cof,ofenele fuseser5 foarte urmflrite qi se oferise o recom-pensd, pentru fiecare orl distlus, o pereche Di-a construit cuibul Ia btz'a unui gard viu,scund. ;i lat, firf a stringe mnlt material, eDe incit sd, nn atragS, atenfia. Dl. Couchspune cd, in Cornwall a r..dzut dou:i cuiburi apropiate, unul intr-un gard viu la maipufin d.e un metru de la pd,mint, ,,apdrat in mod neobiqnuit print,r-nn briu lat de ghimpi",celd,lalt :rpe virful unui ulm izolat qi foarte subf.'ire, speranfa fiind evident cd, nici ofiinfd, nu va inrh'flzni sil se cafere pe o coloan5 aqa de fragil5,". Am fost surprins desublirimea copacilor aleqi nneori de colofene, insd,, oricit de inteligentd, este aceastf pasi-re, nu-mi pot inchipui c[ ea poate prevedea cd, bdiefii nu se pot cd,fira pe un asemeneacopac, ci mai clegral-r:i c[, o dat5, ce a ales un copac, a constatat din erperienld cd, esteun loc sigur36.
Cu toate cd, nu m[ incloiesc c5, inteligenla qi experienla intrd, adesea in joc lanidificarea p[s[rilor, totuqi deseoli ele cl:ru gr"e[. O stdncu{d, a fost v[zut5, incercind. fdrd,succes sd, trea,c[ un lcmn prin ferestruica unui turnule! ;i nu s-a gindit s[-l tragi, in lung;White (scrisoarea a ti-a) descrie citcva, rinchinele care ,si-au construit, an de an, cuiburilepe un zid expus, gi an de an, ele au fost luate de ploaie. Fur"nar'ius cutt'icu,larius ciin Ame-rica de Sud iqi face drept, cuib o vizuini adinci, intr-o ripi,; am srd,zut (,,Journal of Re-searches", p. 216) aceste p5sirele seipind. f6rd, succes numeroase g[uri in ripi, deasupra cd,rorafilfiiau in morl continuu, f5,r[ s[-Ei dea seama cd, perelii de pd,mint nu erau destul d,e grorsipentru cuiburile 1or.
n{ulte varialii nu pot fi explicate in nici un fel. Totanus ntacu,larius (Peabocly,,,Boston Journal of Nat. Ilist." vol. III, p. 2I9) lqi depurre uneori ou5le pe pirnint, gol,alteori ln cuibur i neglijent f5,cute din iarb5,. Dl. Blackrvall a inregistrat cazll curios alunei plesuri galtrene (Entberiza citrinella), relatat de llallell in ,,British Birds", care iqid.epune ouile qi le cloceqte pe pdmintul gol; in general, aceastd, pasdre iqi construieqte cui-bul pe sol sau foarte aproape de el; s-a inregistrat insd, cazul in care qi l-a con,struit lao inilfime de 2 ln. S-a descris (,,Ann. and Mag. of Nat. I{ist.", 18.t2, vol. \rIII, p. 281),cuibul nirei cinteze (Fri,ngilla coelebs) care erzl lcga,t cu o bucatd, cte sfoali, dtr labici, trecut5, o dat6 ln junrl rrnei ramuri de pin, i:lr apoi solirl impletitfl ctt ntittcrialul
35 Aici este omis un cuvinl din manuscris (G. I. Roura-nes).
30 PenLnr Nolvegia, vezi ,,IIag. oI Zoo7. and Bot.".1838, vol. II, p.311. Pentlu Scolia, Rer'. J. IJ,all, Tra-uels in Scotland, r'czi articolul Instirtct, ln Todrl's Ou-
clopaetlia of rlnatomg ard PItysiclcgg,p.22. f)entru lrlauda,\V. Tlrompson, Nal. flisl. of lreland, vol. II, p. 329.
Pcntru Cornu'all, vezi Couch, Illustrations of Insttncl,p. 213.
LA ANIMALE z.)1)
cuibllli I cuibtrl cintezei aproape cd, poate fi recunoscut dup5, modul elegant in care esteimllri,cat cu licheni; dl. I{ewit^son insd, (,,Ilervitsotl's British Oologv", P. 7) :t clescris unulla care, in loc de licheni, erau folosite llucd,f,ele cle hirtie. Sturzul (T. mus'icu,s) iqi constru-ieqte cuibul in tufiquri I uneori ins5,, atunci cind. tufiqurile abuncl5, in g5,urile zidurilor sausub qoproane ; se cunosc cloud, cazuri in care ',si l-au construit chiar _pe pdmint, in iarbd,inalt,d, sub frunze de napi (W. Thompson, ,,Nat. Ilist. of freland'), vol. I, P. 13fi; Couclt,Il,Iustratittns of Inst,irtct, p. 219). Rev. \ ,'. D. Fox m5, informeazil c5, o ,,pereche excen-tricd, cle mierle" (T.rterula),si-au fd,cut cuillul, trei ani consecutil', in iedera tle pe un zid
ryi intotdeauna qi-l cflptuqeau cu. p5,r negru de cal, cu toate cd, nu exista nimic care s5, letenteze sd foloseascd, acest material. Oud,le de asemenea nu eratl p[tate. Acela',si exce-lent observator a d.escris (,,Ifewitson's British Oology"; cuiburile a doud, codi,te roqii(Ituti,ci,tta phoeni,curus), din care unul singur era cd,ptuqit abundent cu pene albe. Pitu-licea cu creastil aurie (d.1. Sheppard.,,,Linn. Trans.", vol. XV, p. 1'l) iqi face c1e obicei uncuib neacoperit, ataqat declesubtul unei ramuri de pin, iar uneori pe ramurd,; dl. Shep-pard a vd,zut unul ,,atirnind, cu o gaurd pe una d.in pd,rfi". l)intre cuiburile minunateate pd,sd,rii fesd,toare indiene (Ploceu,s phi,li,ppezlsas), aproximativ unul sau doud, d.in fie-care cincizeci au o camerf superioari, in care cuib[reqte masculul, scobitd, in trunchiulld,rgit al cuibului, cu o streaqind, add,ugat6, \a ea (r,Proc. Zool. Soc.", 27 iulie 1852). \roisfirqi adiugincl doud, observalii generale asupra acestui ,qubiect; fd,cute de cdtre doi truniobservatori lSheppard,,,Linn. Trans.", vol. XY, p. 14;Blackwall citat de Yarrell,,,Bri-tish Birds'), vol. T, p. 444). ,,Exist[ doar pufine p5,siri care Ilu deviaz5 intimpld,tord.e lu, forma generald, in care iqi construiesc cuibul. Este evident - spune c11. Blackrvall
- cL pXsd,ri de aceeagi specie posedd, capacitatea de a construi in diferite grade tle per-fcc(iune, cleoarcce cuiburilb unof indivizi sint finisate lntr-un mocl cu mult superior altora".
Llnele dintre cazurile ard,tate mai sus, ca acela al lui Totan,us, care sau iqi f:ice uncuib, sau cuib[regte pe pimintul go1, ori acela al mierlei de ap6, care itsi bolteqte saunu cuibul, ar trebui tlenirmite poate un instinct dublu mai degrabd, decit o r.arialie. Ca-
zul cel mai citat cte variafie dubl6 pe care l-am intilnit este cel al speciei Suhtia ci'stieola,ard,tat c1e dr. P. Savi (,,Anns. des iSc. Nat.", vol. ff, p. 126). La Ilisa, aceastd, pasdre face
anual doud, cuiburi : cuibul cle toamnS, este format din frunze cusute intre ele ctl pinzdde pd,ianjen qi puf de plante qi este plasat in mlagtini ; cuibul de primivard, este plasatin smocuri de iarbd, din lanurile de griu, iar frunzele nu sint prinse r,lna c1e alta, ins[ Iatu-tile [cuibului] sint, mai groase qi se folosesc materiale foarte d.iferite. DupS cum s-a oll-servat mai inainl,e in privin(a stmcturilor corporale, in asemenea cazuri o schimbare rnare;i opa,rent ltnrscl, a 1ntut, avea loc in instint,tul unei pXsiri prin 1ilstrarea unei singureforme de cuib.
in unele cazrrrrl cincl aceea,ryi specie se extincle intr-o clirni, tliferiti,, t'niltnl tlifer[ ;
Artamus sord,i,dus clin Tasmania iqi cl5,deqte urr cuib mai mare, mai compact ;i mai bine exectl-tat clecit cel tlirr Australia (Gould, Il'irds of Australia). DupS' r\ucltrltott (,,Anns. of Nat.llist.)', r'ol. lI, 1839, p. +62), Sternu nhtuta din suclul ryi centml Startelor LTnite iqi sco-beqte numai o mic5, .gaur5, in nisip i ,p€ coasta, Labradorului insd, i;i face un cuib foarteconfortabil clin muqchi uscat, bine impletit gi apt'oape tot atit de mare ca qi al lui I'urdusrnigratorius". Acei indir.izi de Ic:terus balt'imore (I'eabocl1-, ,,Boston Journal of Ntrt. IIist.",vol. III, p. 97) ..ea,re in sud iqi fac cuibul clintr-un murychi sublire, care permite aeruluisd, treacd,, qi il completeazl, f[rd, a-l cd,ptuqi, in clima rece din New trngland ei qi-I cl[clescdin materiale moi, strins lesute qi cu o cd,ptuqeal5, caldd,".
Ilabitatul m,amif erelor. - Pentnr f aptul cir am volbit utit c1c tnult {g'spl'trcuiburile pfslrilor, nu voi mai face decit citeva tibservalii asupra acestui su-biect. Clf,dirile ridicate de c[tre castor sint celebre de rnultzi Yreme I vede mins[, o trcaptil prin care instincte]e sale uimitoare' ar fi putut, fi perfeclicnatela casa mai simpli, a unui animal inrudih, trizamul (L'i,be:r si,beth,icr{,,s), care, dup[
231 EVOLUTIA MINTALA
cum spune llearne 37, este oarecum asem[nfltoare celei a castorului. Castoriisolitari din Europa n.u zlu, sau au pierclut in cea mai mare md,sur5, instinctele lord"e consitructie. Anumiter specii de ;obolani trd,iesc acum in podurile caselor s8,
insir alte specii rdmin in arbori giiunoDi - o modificare analcg5, celei a vr5biilor.Dr. Andrerv Snrith md, informeazd e5,, in p[rlile nelocuite a]e Africiide srr.d., hienelenu tr5.iesc in vizuini, in vreme ce fac aceasta in p5,r!ile locuite ryi nelinirytite 3e.
ltai multe mam.ifere ;i pd,sirri tr5iesc de obicei itr vizuini construite de alte speciiqi, nuntai cincl acestea n.u exist[,, ele iryi sapf propriile lor locuinte a0.
La genul Osnuia, din familia albineJor, nu numai diferitele specii prezint5,deosebirile cele mai remarcabile in privin!,a instinctelor lor, d.upd, cunl le descriedl. F. Sm.ith. al, ins[, chiarindivizii de aceearyi specie variazl, intr-un grad. neobiqnuitin aceastd, privin[h, ilustrind astfel regula care pare cu sigurarr.!5, sd, fie valabil[,Ia structuri corporale, ;i anume cd acele pirli care se tleosebesc cel mai multla specii inrudite sint d.e asemenea apte sd, varieze cel mai mult la aceeaqi specie.Dupzi cum rn5, informeaz5, dt. Sru.ith., o alt5, albin[,',,Megach,ile mar,itima, isi facecuibul in apropierea m[rii in ban,curile cle nisip, pe cind in districtele impdduriteea face gziuri in stilpi ez.
Am discutat mai sus multe d.intre cele mai extraordinare categorii deinstincte, in,qi, mai afir citeva observalii care imi par cd, merit5, s5, fie ficute.S5, lurirn mai intii citeva cazurr de varia\ie care m-au impresionat. IJn pS,ianjencare fusese schik;clit ryi care nu-qi mai putea lese pinza $i-a schimbat obiceiulin cei der a vina, care este propriu unei mari grupe de pS,ianjeni a3. Unele insecteau d"cuir, instin.cte foarte diferite in imprejuri,ri diferite sau in diferite momenteale viefii, iar unul clin ele pcate fi pd,strat prin selectie natural[, provocindastfel o deosebire apar€'nt bruscd, de instinct fall de mclele cele mai apropiateale insreetelcr. r\stfel, lar'va unui colecpter (Ci,anus scrophular,iue)t atunci cindeste crcscuti, pe So"ophularia, elimind, o substanfi, viscoasd,, care produce o vezieratransparent[, uncle larva sufer[, metamorfaza; cind este insd, crescut5, naturalsarr cirrd este tranepcrtatd, cle cm pe un Vet"basc,tlnl, ea devine s[pd,toare qi suferfmel,arncvfcza in interiorul unei frun.zeaa. Omizile anumitor fluturi de noaptese impart in clcuii, rnari categcrii : cele care sapd, in parenchimul frunzelor ryicele care r[succsc frunze-'le cu o dibS,cie d"esd,virgit6; la virsta lor timpurie, citevaom.izt sint, siipl"toare 1i apoi rlevin risucitoare d.e frunze) tar aceast5, modificarea fust, pe rlrept cuvirrt, consideratra atit de mare, in.cit abia recent s-a constatatc[, acestc ornizt :rpartineau aceleia;i specii a5. Fluturele d"e noapte Anqoumo,isare cle cbiet-'i clouii generralii : prima. eclozeaz\, primd,vara d.in cuei clepuse toamna
37 Ilearrta's 7'ruuels, p. 380. Ilearnc a f[crrt. rrrra rnaibirn.i dcscrirrc pul.rlicat,r"r vt-cocLttri (p. 227 - 2l3ti) ir obicc-irililor castonrlui.
38 Rov. L. Jetr\-ns, ,,Litttr. 'l'l'alls,", r'ol. \VI, p. 100.3e Un c:rz citat uneoli l:r ieprrlii 1le c:inrp cale ;i-au
fticut r.izuina intr-o poziiie expus[ (,,r\nns. of Nat. Hist.",vol. Y, p. 1162) imi parc cir necesiLl vcrificare : nn erauf olosite vcclrilc vizuine?
ao Zooloryry of the \'t)rleqc of tltc Beagle, ,,\Iammalia",p. f.lll.
aL Cutalogue of British lfgntenoplera, 1855, p. 158.ae Aici ulnreazli o purte desprc ltarazitism, sclnvic
gi corrstt'trirea clc sclnlc, calc cste ltublicalra Ln Origitrcttsltcciilor (G. I. Ilonrancs).
aB Cit:rt, pc baza autolitilii lui Sir J. 13anlis, ,.,Iorrr'-nal Linn. Soc.".
aa P. I{uber, ,,N{6m.p. 33.
a5 West.rvoorl, ., Gardener's Chronicle", 1852, p. 261 .
I-N ANIMALE
pe g,rd,unle c1e griu irrmagazinate in hambare si apoi ime diat zbaarra spre cirl-purile cultivate pentru a-ryi depune ou5,le pe griul clin lan, in. loc si, ryi lc'depunri,pe grd,unfele nucle inmagazrnat'e de jur imprejurul lor I fluturii din ceahe-ntloua generaf,ie (prod"u;i din ou5,le depuse pe griul din laL) silt eclozafi irr.grinarer Pe care apoi nu le p5,r[,sesc, ci iryi d-epun ou5le pe grflu1lele tlil julrllor, iar din aceste ou[, iese_ generalia cle prim5,varra, care are instirrctul tlii'erit,tle a clepuuc oui,le pe griul din lan 46. I-inii piianjeni vinrl,tori, at,unci cirrrl a1oul ryi Pui, renunld, la vin[toare ryi les o pinzf cu cAro sLprintl[ prnrlii;a;il esttr<'"a Salt'icns, care i$i de_pune ouiile in coch.ilie de melci ryi irr tirrp11l acela lestro pinzi, mare vertical^47. Pupele unci specii cIe lt'ornt,ica sittt un.eori as cle,qcoperiterryi nu sint inchi'.re in coconiz ceea ce constituie o variatie foarte te*a"cabilii;se pare cd, la fel se intimpl[ ryi cu Pulen-ul comun. Lordul Brough.Am 4e ne rapor.-teazra un czrz rc'IllarcAbil cle instinct, si anume cd, priul cle gziirrir incii, di1 ou fac,eo gaur5, cu ciocul ryi apoi,,eiobeqte coaja pinir, ce taie un segnlent, clirr. e1. Ill isimi;cti irrtotdcaunA ciocul de la dreapta spre stinga ryi taiet segmen.tll intotrp:au1aclin cap5,tul cel mare". Acest instinct nu este ins[, chiar atit fle invar.iiabil, cleoare(ioa,m ftrst asiguratla ltccalolte'ion (mai 1840) cL s-a intimptaL ca plii care :ru inceput[sii, ciocneascl oul I prea aproape d.e cap5,tul lat rir, rru fi putut iersi prirr gauraastfel ficutir, si, irr consecirtfzi, au inceput clin nou sd, ciobeasc[ coaja pentru aindepfrta iucil un rin.cl mai malc-'c1e coaj[; de a,ttfel, uneori ei incepe:ru (sX spar,gf)de Ia capd,tul ingust al cojii oului.
Faptul regurgitirii intimpli,toare a h.ranei de cd,tre cangur 50 ar t,rcbuisil fie consiclerat, poate, ca fiincl datorat unei moclific:iri interrnetliare sal vari-abile mai degrab5, a structurii decit a instinctului, ceeA ce meritir u fi luut irrsearn5,. Este notoriu cL aceearyi specic de pd,sd,ri are capacithli vccale pulin tlifcritt,in cliferitet regirini; un excelent observator afirma ci, ,,potirnichite irlandt,zczhoarh f[,r'il s[ emitir, o ch.emare, pe cind pe coasta opus[, potlrnichile sctiliencin zbor !ip[, din toate puterile cind sint stirnite)) 5r. Bech.stein spune ci,, rliu expe-rienla sa, d,e mut,ti ani, el este sigur cil lzr privighetoare existir, o tend.in
23t) E\ZOLUTIA MINTALT\
Irr.trucitr ilflosea ne este foarte gre.u sL nc inchipuirn currr a luat rrlzri intiina$tele un instinct, ar merita sL relati,nr citeva din multele cazari dt' obiceiuliirrtimpl5toare ryi ciudate care nu pot fi considerate clrept, instincte n.ormale,ins5, care ar fi putut, dupi, ipoteza noastrl,, sL d.ea na;tc're la instincte. S-au inregis-trat a,stfel 5a rnai multe caztrtr cle insecte care au in mocl natural oblceiuri foartecliferite prin faptul cri au fost tclozate in corpul oamenilcr, cer a ce este un faptt'xtretu d"e remarcabil, avind. in vedere temperatura la care au fost c xpu,sc) ryicare poate explica originea instinctului tl,unului sau al lui ()estrus. Putem vedeacum se dezvoltl cea mai strinsit asocia,tie la vr[bii, deoarece I-,&r]la,rck 55 a, observato cluzinl clin aceste pfsziri ajutind atit de eficient o perech.e al ci,rei cuib fuseseluat, inclt noul cuib a fost t,erminat in zuta urmito&re lnici in faptele raportatede cfltre lVlacgillivray 56 nu incape indoiald, cd, sint adevi,rate ve ch.ile relati,ri cumcI rindunelele se asociaz5, uneori pentru a ingropa de vii vrirbiile care s-au flcrutst[pine pe unul din cuiburile lor. Este bjne cunoscut c5, albinele de stup careau fost neglijate,,iau obiceiul de a jefui de la vecinele lor rnai harnice" ryi sintrtutnite atunci pirafi ; Iluber cli, un caz mult mai r€)marcabil al ulror albirr.e clestup cAre au pus ?i,proape complet stS,pinire pe un cuib de bond.ari ;i timp c1o
l,rei sl,ptiimirf acerytia din urm5, au continuat sI, colecteze mierer pe care apoio regurgitau la cererea albinelor, fd,ri, vreo violen!5, 57. Aceastil ne rcaminte;tcrr1e acei pcsciru;i care tril,iesc exclusiv urmfi,rind alt,i pesepruryi, obligindu-i sd, lecedeze hrana lor 58.
Albinele cle stup execut5 uneori acliuni care trebuie consid"erate priutrcct'le tnai uimitoare instincte, ryi totuqi aceste instirrcte trebuie c[, au fost adeseain stare late ntii timp cle multe generalii; mii refer la moartea unei mftci,citrtl mai multe l:rrve cle lucrir,toare sint neap[,rat distrusre [i, fiinrl plasate incuiburi mari ryi hrirrite cu l[pti;or dcr matc[, clevin artfr l ft cunrle I tlt' asemeDcA,cincl un stup isi are matca, masculii sint inerzitabil omorili toamna de critre lucril-t,oarc I insi, dac5, stupul nu are matc[,, nici un singur trintor nu €ste vreodatir,clisl,rus 5e. Teoria noastrii aruncil poate o razd, rle lurninil asupra rrccstor faptcrmistt'r'ir)rls(), insi, bine stabiUte, c( nsiclelintl cri analogia ('u alli rnr:mllt'i ai fami-lioi albinc'lol' ne va face si, credem cri albina cle stup se tri:go clintr-alte :rlbine,cale aveau iu mrrd regulat multe fernele ce loeuiau in act,la;i cuitr in tcit tirnpulanotimpului li care nll ili distrugeau uicioclatri prr-rpriii lt,r' maFrt,uli, af a incita nu rlistrnge maFlculii ryi a da hran[ normal[ larve]ol Flriphnrr ntare il.u €,qto poatcrclecit o rcvenire la un instinct anc€stral. ciale. ca in cazul lr vers,iunilor structurilorcorporale, poate apirrea clupri rnulte genera,tii 60.
5a Rcv. L. Jeuyns, Obseruutions in Natural IIistorg,1841), p. 280.
55 Citat clc Geofflo-v St.-l-tllairc, ,,'\ll)s. <lcs )Ius.",vol. I\, p. Iil.
56,,[]ritish Ilir<[s", r,'ul. III, 11. 51]1.5? Iiirby gi Spcnce, Introductiott to Etttor;tologg, vol.
II, 1t. 20i. Carzul clal cle Huber este Ia p. 119.58 IlxistiL rnotive de a birnui (Nlacgillivray, .,British
Bircls", r'ol. \r, p. ir00) cir unele dinLre specii nu pot dige-ra dccit hrana care a fost par'lial digcrati de alte pdsdri.
se liilb.v irnd 51;cnco, I nlrr,,clttcliott lo Entomology,r,'ol. II, p. 510- 5113.
60 irT privin!a problt'tut'i <lt' rrt: cxistii atil rlt uttrlliIr'intot'i, inciL s;"r fic: ner uitr tkr it-i ourr)r'i, vt'zi ;llrimalirttcllillt:ttce, lr. 1(i6, in cill'c sugol'cz cri llrintt't' st.r'irrrro-
qii albinelor <[c stup poatc cir ttrasculii au puLr.rt li fo]o-si(i ca lucrr'rtoli. ll:tc posibil insti ca trintorii s[ fie chiaracum de folos ca inglijilori la lalve, rleoarcce rni s-a spus
de clllt un apicultor cu experienlir ci aga;i este (G. I.Ronrancs).
LA ANIMALE
Md, voi referi acum la citeva cazvri eare prezinti, clificult5,li speciale pentruteoria noastr[, majoritatea paralele cu cele pe care le-am prezentat atunci clnd.am discutat, in capitolul al VIIf-lea, despre structuri corporale. intilnim astfel,intimpld,tor, acela;i instinct ciudat la animale foarte ind"epd,rtate pe scara natu-ralzi, care, prin urmare, n-au putut d.obind.i aceasti, particularitate din comuni-tatea clescend.enlei. Molothrus-ul (o pasire asem5,nX,toare graurului) din Americarle Nord. ryi de Sud" are exact acelea;i obiceiuri ca ;i cucul l parazibismul este insd,atit cle obi;nuit in natur[, incit coincid.enla nu este prea surprin zrahoare. Paralelis-mul d.intre instinctul furnicilor albe aparlinincl neuropterelor qi cel al furniciloraparlinind himenopterelor este un fapt cu mult mai uimitor, insii el pare departecle a fi apropiat. Iln caz poatc tot atlt de remarcabil ca oricare attul inregistrateste cd,, acela;i instinct a fost d.obindit in mod. independent de d.ou[ animalefoarte indep[,rtat inrudite lntre ele : cel aI unui neuropter ryi al unei larve d.etlipter, care sa,pd, o capcani, conic5, in nisipul afinat qi stau nemiqcate la fund",iar dacl prad.a este pe punctul de a scXpa, improaqc5, cu nisip de jur imprejur 61.
S-a afirmat cd, animalele sint d"otate cu instincte nu pentru binele lorindivid,ueal sau pcntru cel al organizaliilor lor sociale proprii, ci pentru binelealtor specii, cu toate cL aceasta d.uce Ia propria lor distrugere ; s-a spus c5, peqtiimigreazh ca sL poate fi pradi, p5,si,rilor qi altor animale 62, ceea ce este imposibild"up5, teoria selec,tit'i naturale a mod.ificd,rii autofavorabile a instinctului. Nu amintilnit ins5, niei un fapt care merit5, sd, fie luat in consid"eralie in susf,inereaacestor pd,reri. Dupd, cum vom vcdea indatd,, greqeli de instinct pot fi, in unelecazuri, vd,td,rn5,toare unei specii si folositoare alteia ; o anumitd, specie poate fiobligat5 sau chiar, d.up5, cit se pare, convinsi, s5,-qi ced-eze hrana sau secre!,iaunei alte specii, insS nu pot cred.e, fdrd, d.ovezi mai conving[,toare decit cele oferitepind, acunr, ci, vreun animal a fost special dotat cu un instinct care cluce la pro-pri a sa distrugere sau vd,t5,mare.
Iln instinct manifestat nurnai o singur5 dat5, in viala unui animal pare,la prima veder€r o mare d.ificultate pentru teoria noastrd,, ins6, d"acl, este indis-pensabil pentru viala animalului, tlu exist5, nici un motiv valanil ca cl sL nufi fost d"obindit prin selec,tie naturald,, intocmai ca ryi structurile corporale folositcnumai intr-o singurd, acazie, ca virful clur al ciocului puiului de gd,in5, sauca mandibulele temporare ale trihopterului ( Phryganea), care slnt folositeexclusiv pentru a t5,ia qi d"eschid"e uqile d"e mi,tase ale curioasei sale cd,sufe qicare apoi sint aruncate pentru totdeauna 63. Este toturyi imposibil s5 nu resimlio uimire f5,rd, rnargini atunci cind. citeryti dc'spre cazurr ca acela a,l unei omizicare se suspendf mai intii cu coada de o mic5, gr5,md,joar5, d.e md,tase ataqat5,d.e un obiect oarecare qi apoi se metamorfozeazd,; d"up5, un timp, ea deschid.eprin t5,iere una d"in laturi Di, expunind pupa lipsitd, d"e membre sau de organecle simt, z^(e liberi, in interiorul p[,r!ii 'i,n-fer'ioare a pielii crd,pate,t ctu o pung5,veche, rL ornizii I uceast[ piele, pe care pupa so suie apucinclu-se de porliunilcclintrt' incre'titurile segmenlilor sili abtlominali, cerceteazil apoi cu coatla, ca,rc
6r liirb]' si Spence, Introductton to Dntomologg, vol. clespre instinct, Todd's Cllclopuediu of Anatomll and Phg-I, p. 429 - 435. siologg, p. 15.
6? I-innd. Antoenitales Acaclenttcae. r,ol. II: prof. Alison 63 Kirby ;i Spencc, Introd.uction to Entomologg, vol.III, p. 287.
EVOLUI'IA NTINTALA
este previizutf cu m.ici cirlige, se ataryeazh in. acest fel, iar ultelior se elibercazl;i arun.c5, pielea care ii servise drept scari,6a. Sint tentat si, mai dau un. alt cazanalcg, cel al ornizii unui fluture (Thekla) care se hrine;te in interiorul rodiei,insei, ciud rrster si,tuli,, itii croie;te, rozind, drumul pentru a iersi (fdcind astfelie;irea fluturelui posibilii, inainte ca aripile s5, fie pe deplin rlczvoltate), iar apoiisi leagil virfui cu fire de mitase tle ramura copacului, ca s5 nu cad5, inaint,ccra rnetamorfoza s[ fie completd. Deci t c& si in atit tle multe cazuri, in aceastiiocazie larr.A lucreazi pentru siguranla puperi ryi a insectei mature. Uimirea noastrfi,la aceastii mtrnel"rL este mic;orat[, intr-o foarte mic5, m[,surzi atunci cind afld,mcir mai multe omizi leag[, pentru propria lor siguranli,, mai mult sau mai pu{irrperfect, frunzele de tulpini cu ajutorul firelor de m[tase ;i ci, o altra omid5,, inaintr.de a se transforma in pup[, ind.oaie si impreunf marginile unei frunze, acoperiiuna tlin suprafete cu o pinzd, d"e m5,tase ryi ataryea'zd, aceasti, pin.zd de peliolul ryide rAmura copacului I ulterior, fruttza d"evine fS,rimicicasfi ;i se separ[,, ld,sinclcoconul d"e rnii,tase ataryat de peduncul ryi de ramur[, ; in acest caz, procesul nu scrlcosebe;te clt,cit pufin d.e formarea obi;nuiti a unui cocon ryi cler ata;arca luiIa, vreun obiect oart'cAte 65.
O dificulta,te cu rnult mai mare este oferriti, de acele cazariin cale instinc-tele unei specii se d.eosebesc consiclerabil de cele ale formelor inrudite. r\qa estecu I'hekla rodiei, menlionat5, mai sus; fi, f5,rd, indoial5,, s-ar putea cita multea"se'rneneA excrnple'. Nu ar trebui si, uitd,m insd, vreodatS, co mic5 propor,tie deinsect,er vii existi fali d"e cele disp5,rute d.in d.iferitele ordine care au existat timp:rtit cle inrlelungat pe acest p5,mlnt. I)e altfel, intocma,i ca in cazal structurilorcrllporule, am fost surprins cit de ders am constatat la o exam.inare ulterioarlrrrrt'ler urnre ale unei serji gratlatt-', atunci cind. credeam cL arn gi,sit un ca'/, :rlurrni instinct pt'rfect tzalat'.
Nu rarccri am sirnJ,it c5, instincte mici ;i ncrinsemnate constituiau o greu-trrtt' rnui marc-) pentru teoria noastr[ dccit cele care, pe clrept, provoacd, uimi-r('a onrenirii, rleoarece, clzrci, un in.stinct nu este realmente de o importanld, con-siclerabilir in lupta pcntru existenll, nu ar putea fi mor].ificat sau forrnat prirrselectie natural[. I'oate cd, cel mai izbitor exemplu este al albinelor lucr5toare,care, zrranjate in lir, ventileazi, printr-o miqcare caracteristicd, a aripilor lor'stupul bin.e ineh.is I aceast[, ventilalier a fost imitati, in mocl artifieial 66 ;i, deoareceeste t'xe cuttrtri clriar iarna, fi,ri, ind.oia,li, cir, scopul ei este cle a ad.uce aer proaspd,tirr. stup, inloc.uincl astferl aerul cu gaz carbonic I de aceea €a este realnrenteindispensabil[,; ne putem ugor imagina stadiile ei, m.ai intii citeva albine ducin-du-se la iesilcir clin, srtup pe ntru a se r5,cori vinturindu-s-e, obicei prin care instin.ctul:r prr-tut lua narytere. Admir[m prud,en!,a instinctiv[, a f.ilzilnt\ei, care o face, d"up5,
curlr crbservir \Taterton, s[, zbaare cle la cuibul ei ;i astfel s[ nu lase nici o
urrnl carc si, poatl fi adulmecatd, c1e anirnalele cte pratl[, c€€a ce de asemenea
lrrrate fi de rnaro irnpoltanf L pentru specie. $i mai surprin zhtor este accl instinct(irrl'(r fact'r,tr nricilc pir,rirri care cuibi,resc sir indepirrtt'zt'din cuib clulle lcir spartcli pgii 3r9r'!i plernatur', in Ylenl.e ce la pgtirnich.i, i.ti crlrol pui pleacl irnecliurl,
61 IItidem, p. 208- 211.6t .L O. Wcstwoocl,,,Trans. Entomol. Soc.",vol. II, p. 1.
66 Iiirb5 ;i Spencc, Inlrocluction to Entomology, vol.II, p.193.
LA ANIMALtr 2:19
d"upd, p5rinlii 1or, ouile sparte sint ld,sate pe lingi, cuib I in,s[, cind auzinr cilcuiburile acelor pd,"sd,rr (Halcyoniilae) ai c5,ror pui morti prernatur nu sint lnchiryiintr-o membranii ryi d.e aceea cu greu pot fi ind.ep5rta\r d.e pd,rinti din cuib ,odr-vin:rstfel foarte b5,t[,toare la ochitr 67 gi cind ne reAmjntim de citt' cuiburi sint dis-trusg de pisici, nu mai putem considera aceste instincte de o importanlii negli-jtrbil5. Cu greu ins5, putem evita d"e a nu considera unele instirrcte ca simple procedeesau joacf
; un porumbel din Abisinia obiqnuia, atunci cind se tr[ge a in el, s[ se r€]pezr-dh in jos pind, a-l atinge aproape pe vind,tor, apoi se urca la o in5,l!,ime extraordina-rL68. B'izcacha (Lagostomus) colectea zh aproape invariabil tot felul de gunoaie, oase,pietre, baligii uscat5, etc. ling5, vizuina sa. Guanacii au cbiceiul de a se inapoia(ca ryi muqtele ) la acelaqi loc pentru a-Di d"r pune exclementele qi am vdzltrtn maldi,r cu un cliametru d.e 2,1 m; Di, cum acest obicei este comut] l:r toaterspeciile acestui Senr el trebuie si, fie instinctiv; cu gr€u ne putem insi, inr,hipuic5, pcatc fi de vreun folos animalului, cll tcate c[ el este util perur,'ienilcr, caleintrebtrinteazh biligarul uscat drept combustibil 6e. Probal;il cil s-ar. puteatrduna multe fapte analoge.
Oricit de minunate qi admirabile sint cele mai multe instincte, totusi elenu pot fi consid.erate ca perfecte ; in toat[ natura se d.uce o luptri constantil in-tre cel ce vrea s5, sca,pe d.e d.u;man ;i eel care vrea sd-ryi apuce prarla. I)acirinstinctul p5,ianjenului este ad.mirabil, cel al muqtei care se reped.e in capcana,lui este cu atit mai inferior. Surse rare ;i intimpl[toare d.e periccl nu pot fi evi-tate daci, urmeazd, moartea, iar fiinlele nu au putut invi,la v[,zind pe altele
",uferin.d ; pare aturlci c5, nici un in.stinct de proteclie nu este ttobindit ; astfel,solul din interiorul solfatarelor d.irl Java este preslrat cu caclavre rle tigri, pilslriqi mzrse tle insecte ucise d.e emanaliile otr[vitoare, cu carrrea, pi,rul ryi penelc hrreonservate, insi cu oasele complet clizolvate70. I{u rareori instinctul cle rnigru-.(,iune d[ gre; Di, d.upi cum am vlzut, an,imalele sint pierclute. Ce at'trebui sirgintlim d.espre impulsul putern.ic oare face ca hermelineleTl, veveritele, lenrirrgii;i rnulte alte animale care nu migrea,zra in mcd obirsnuit sil se atlune llneoli ryi sl,urm5,reasci fd,ril fitgaz un d"rum d.e-a curmeziqul marilor riuli, llrcurilot', intrinrluneori chizrr in mare, und"e un numir enorm piere, si s-ar pfl,rea cri pinir in celt'din urm[, toate pier"? ]'aptul cri o regiune este suprapopulatir, parc sir fit'nrotivtrlirnpulsului ini,tial I e ste insd, incloielnic dacI, lipsa condiliot-tt,azit rkr fapt, toiltccilzurile. Toate acestea sint inexpliczrbile. Oare acerlasi sentinrent care actirineazitl'supra acestor an,irnale t'ste cel care face pe oameni szi $o aclune in cazrrli rle
67 Bl1'lh, ,,llag. of Nat. Hist.", N. S., vol. II.68 lJruce's Tt'tuels in Abyssrnra, vol. \', p. 187.6e Yczi ,, Jonrnal of Rescarches" al lneu, p. 767 ,
pentru guanaco ;i penlru bizcacha, p. 745. NIulte itrs-lincle ciutlate sint in legiturl cu cxcrementele anima-lelor, cum este la calul sllbalic clin Arnerica dc Sudvezi,Azala's l'r'avcls", \,o1. I, p. 373), la nusca cle casir
, 1i la ciini ; r'czi clesple dcpozilele urinare ale lui llgrar,Livingslone, ,.llissionarv Travels", p. 22.
?0 \'orr Buch, Descrtpt. Phgs. des lles Canaties, 1836,p.423, tlin cxcrlcnIa arrtoritate lr rl-lui Reinrvartlts.
?1 L. Loyd, Scandincniun Aduenlure, 785 l, r'ol. II, 1r.
77, tace o excelentI relatare a rnigrlirii Ictningilor', atrrncicitrtl inoati de-a curmezigul unui lac, rlacir inlilnesc o
barci, se calili de una din lrirli ,si coboru'ir cle cealaltiiparte. l\'Iari migraliuni au avul loc in 1789, 1.307, 1808,1813;i 1823. Pini in celc rlin ulrnri par sii piarai toale.Vc'zi descrierea ficutii de HtigsLrrirn, in ,,Srvcdisir Acts",vol. IV, 1763, a hermelinelor migrincl ;i intrind in mare.Vezi relatarea lui Bachman, in ,,NIag. of Nat. Ilist." N.S., 1839, vol. III, p. 229, cu privire la rnigraliunea veve-rilelor; ele sint proaste inot:itoalc si totu;i Ir'nvcrseazlriuri rnat'i.
240 EVOLUTIA MINTALA
nenorocire qi d.e fricd, ? $i sint oare aceste migra,tiuni intimpld,toare saur mai binezis, emigrd,ri, o speranld, deznddhjctuitd, d.e a gd,si o ,tard, noud, qi mai bund, ? Emi-grd,rile ocazronale ale insectelor d.e multe specii, asociate laolaltzi ) care) d.up5, cumam vd,zrrt,, trebuie s5, piard, cu sutele qi miile in mare, sint qi mai remarcabiletd.eoarece nici una tlintre famitiile cd,rora le aparlin nu sint natural socia,le sau nicimd,car migrato are72.
fnstinctul social este indispensabil unor animale, folositor incd, qi maimultora pentru anunlarea rapid.I, a pericolului qi, dupd, cit se parer pl5,cut unuimic numd,r d.e animale. Nu ne puteni ins[, opri d.e a constata cd' in unele cazrtrrel este d.us pin5, la o extremi, vd,t5,m5,toare : antilopele din Africa d.e sud. qiporumbeii voiajori din America d.e Nord. sint urmi,rifi de numeroase animaleryi pii,sfi,ri de pradir,, e,are cu greu s-ar putea intre,tine in asemenea num[,r d"ac5,
prad.a lor ar fi imprristtath. Bizonii d.in America cle Nord migreazd, in gru-puri atit rle rnari, incit, atunci cind. ajung la trecd,tori inguste d"e pe malurilestincoase ale riurilor, cei dJn frunte sint, d.upd, Lewis qi Clarke ( ?)za, irnpinqi ad.e-
sea in prS,pastie ;i sint zdrobili. Putem oare crede cri, atunci cind. un anima,lerbivor se intoarce r6nit la propria sa turm5, d.e care este atunci atacat' qi im-puns d.e moarte cu coarnele, acest instinct crud. ryi foarte comun este c1e vreunfolos speciei ? S-a remarcatTa ch la cerbi numai cei care au fost mult urmd,rifid.e ciini la vin[toare sint cond.u;i d.e un sim! cle autoconserYare pentru
^a-$igoni tovar[,ryu] urmi,rit sau r6nit, care ar atrage pericolul asupra tnrntei. fns:ielefan!,ii s[lbatici, neinfricaJ,i, ,,atach f[rd, mil5, pe unul care a scd,pat in iun-gli, cu leg[,turile incil d.e picioare" To. $i am v[,zut porumbei clomestici atacint].
;i rd,nincl grav pflsari tinere sau bolnave, etizttte.Atunci cind. se d.uce s5, se culce, faza,:nul mascul cinti, puternic, cum poate
fi auzit cle oricine,;i astfel se trd,clea,zd,braconieruluiT6. Gd,ina sfllbatic5, d.in fndiacotcod.S,ceqte, dupi, cum mi, informeazd, d.l. Blyth, ca qi d.escend.entele sale do-mestice, atunci cind, a f5,cut un ou qi in acest fei indigenii ii d.escoperzi cuibul. inLa Plat a, Furnarius-ul i;i construieryte tlin mil un cuib mare in formd, de cuptor,intr-1n loc cit mai bfl,ti,tor la ochi posibil - pe o stincX, goald,, in virful unuistilp sau al unui trrnchi d.e cact,us?? I intr-o reginne d.ens populat6, cu b[ie!,i
?e In aclresa sa tle attiversat'c rlin 1B48 cir t rc Socitr-
tatea dc entornologie, cll. Spetrce face citcva observa{ii
cxcelentc clespre tnigra!ittuea ocazioualir a insectelor
Ei aratir ciL de incxplign5lli este ea. Vczi, de asemenea,
I(irby gi Spence, Introduction to Entomologg, vol. II, p.
12, ;i \Yeissenborrt, ,,llag. of Nat. Hist.", N. S., 1834,
vol. III, p. 516, pentrtt tletalii inl-eresante ticspre o mare
migraliune tle libelule, in general de-a lrtttgttl cnrsrtltti
riurilor.?3 Sermnul de intrebare este ln rnannscris (G. I.
Romanes).?4 W. Scrope, Art of Deer Stalking, p. 23.?5 Corse, Asiatic llesearches, vol. III, p.272, Acest fapt
cste cu atit mai ciudaL cu ciL un clefanL care scipase
dintr-o gt'oapir a fost vlznt de mulli nrarLori cum s-a
oprit gi;i-a ajutat cu trotnpa tovarigul de a ieqi din groa-
p[ (,,Athenaeun]", 1840, p. 238). Cnpitanul Sulivau mti
inforrncazii ci a pliviL mai binc tlc o jumftatc de oriL
culn, pe insulele Falkland, o ra[.[ cu cap gros apiira o
gisc:i tle mnnte de atacnrile repetatc ale unui ulitthoitar. I'Iai intii gisca a intrat in apii, iar rala a itro-
tat foarte aproape, alituri de ea, tot apdrind-o cu ciocttl
siu puternic; atunci cind gisca s-a tlrit pe !irm, I'a!a
a urmat-o, mergind in jurul ei, iar cind gisca a intratclin nou in mare, ra{a tot o mai apira cu vigoare; to-tuqi, aceastS. rali nu se asociazi niciodatd cu aceastd
specie de gi;te, deoarece hrana qi locul de habitalie le
sint complet diferite. Din ceea ce vid, cum pdsdrile
gonesc ulii, mi-e tare teaml cd ar fi mai filozofic a atri-bui comportarea ralei urii fall de uliu decit bun[-voinlei fa{ri de gisc[.
?6 Rev. L, Jenyns, Obseruations in Aralural Historg,
1846, p. 100.?7 ,rJournal of Researches", p. 95.
LA ANIMALE 2!t7
rlut[,cio;i, el ar fi curind exterminat. Marea pa..'i,rer-m6celar iryi ascunde foarteprost cuibul, iar masculul, in bimpul clocirii, ryi fcmela, dupi, eclozarea ouilcir, iqit,r6.deazd, cuibul prin lipete aspre, repetateTs. Tct a$a o specie de chiforan dinUlauriliu se trd"cleazl, !,ipittd d"e indat5, ce eineva se aprcpie. $i nici nu ar trebui-qir, spunem ci, acesie greryeli ale instinctului sint f[,r'5 importanf[, privindu-l nurnaipe om, deoarece, dupi, cum silbd,ticia instinctiv*, rste indreptati fa{il de oln, nupare sd, existe motil'e ca alte instircte si nu fie in legi,tur[ cu el.
S-a observat mai sus cum oud,le strulului american sint irnprdrstiate pe stetot locul ;i sint astfel irosite I cucul depune unec,r'i doud, cu5, in acelaqi cuib, tlu-cind" la resping€r€a sigur[ a unuia d.intre pui. S-a afirrnat ad.ese a ci rnu;tele factle multe ori greryeli ryi ili d.epun ou6le pe suprafele iri apte pentru hrana lar-velor lor. Un p5,ianjen va apuca cu ardoAre o micd, bil[ c1e bumbac atunci cinrleste cleposedat cle oud,le lui, care sint incastrate intr-un inveliry de mirtase; dacfli se lasir, irrs5 sii aleagi,, el va prefera ouile lui ;i nu .tra mai apuca a, rloua carir,bila cle bumbacr ela incit ve clem mintea sau raliunea cor€ ctind o prirnir, gre-ryeal[. Adesea, pS,sd,relele iqi manifestS, ura urm5,rind un uliu, clistrlgindu-i poateastfel ;i atenfia, ins[, alteori gr€Dcsc ryi pers€cuti-i (dupii cum Am vrazrrt, pc]rso-nal) orice specie strilinl ryi nevinr,vat[. Yulpilc ryi aite animale carnivore tlis-trug ad.esea cu mult mai multir pradir, decit pot d.evora sau duce cu ele. Cucul,Cu,culus 'ind,tcatot', ucide un llumflr mult mai mare cle albiue decit poate urinea ;i ilicontinuti in mod nesocotit,fiirl intrerup€re, aceastri distrae!,ie cite ziuu, cle mare?e.O matci, de albine de stup tinutzi captivi, cle Huber, a.sa incit nu putea sir-ryirlepunfi, oui,le in celule de lrrcr5,toar'e, nu le-a clepus, ci le-a l[sat sir cad[, tlupir,care lucrfltoarele le-au clevorat. O matcil nefe cundatS, nu poate d.epune cle citttuit, masculine, insfl pe aeeste a le rlepune in ce]ule de lucr'5.tcare sau d"e matcir-- o eroAre de instinct care nu t.st(r surprinzhtc,are iu aceste imprejur'[ri _- iar,,lucrfltoarele acfioneazit ca si cumar suferi in instinctul lor din cavza stririi inr-perfecte a m[ttiilor,cleoar€ceele hrtinescaceste larve masculilrecu l[ptiqor cle matciisi le trateaz[ ca pe o adevl,rat.i ntatcir"80. ][ai surprinziltor iniii cste ci, ]ucrltca-rele bondaritot' ,,.' stltiduicsc cle cbicei sil apuce ryi s6 d.evorezt, cuirle propriei lor.rnltci, ;i toatii, activitatea mamelor este ,,aproape insuficie ntd, pr,ntr'u a inipie rliclaceastii violenf,ii"81. Poate fi oare acest ciurlat obicei instinctiv d.e vreul] folos albi-ttelor' ? Avind in vedere' netrum[ratele ryi ad.mirabilele instincte, tcate indreptatec[,tre cresterea qi inmultilc a tineretu.lui, putern oarc fi de p[rerea lui Kirby piSpence c5, acest instinct ciudnt ryi aberrint kr este acordat ,,pentru a !,ine pcpula,fiain limite normalett ? Pcate fi care de vreun folos specici instinctul care facepe femela p[ianjenului s5, atace ryi sd, clevoreze maseu]ul dup[ ce s-a imperech.eatcu el?82. tr'5,ri, indoiali,, cad.avrul solului ei o hr[neryte ryi trebuie r€cuncscut eii,farfl a se putea oferi o explicalie rnai valabil[, sintem astfel reduryi Ia ritilita-rismul cel mai brutal, compatibil cu teoria selecliei naturale. i\f5 tem ci, incazurile cle mai sus se poate adriuga, un intreg catalog.
?a Iinapp. ,Iournal of a Nn/rrra1r.sl, p. 188.?e Rruce's 'l'rtutels rn ADyssinia, vol. V, p. 179.80 I(irby ;i Spence, Inlroducliott to Entomologg, ad.
a 3-a, vol. II, p. 1ii1.
8r Ibidem, vol. I, p. 1180.
82 lbidem, p. 280. Sc dir o
insecte care, in stare larvar[inLre ele.
Iurrgi lisLit a nrai rnultorsau adultr'r, sc devoreazri
2t') cor'IriLUzul
('ort'(:l'tczit'. -- irr acest czrpitol rrrn exarninat irr primul rincl instincteleanimalc'lor, si an.ume dac5, csltc posibil ca ele si, fi fost dobindite prin mijloaceleindicate de teoria noastr[ sau clacX,, ch.iar in cazal ci, cele mai simple au pututf i astfel rlobin dite, altele sint atit d"e complexe ;i minunate, incit ele trebuiesL fi fost create in mod. special qi astfel s,i ne rilstoarne teoria. Avind. in ved.erefaptele relatate asupra d.obindirii prin selec,tie a unor proced.ee lnn[scute sauprin modificarea instinctelor sau prin antrenament qi obiqnuinld, cu ajutorul,in micli mi'-rsur5,, al imitaliei, al ac,tiunilor qi al d.ispoziliilor ered"itare Ia anirna-lc'le noastre domestice,;i paralelismul lor (in func.tie cle faptui cd, au avutmai putin timp) fa!5, de instinctele animalelor in stare naturalS,, avlnrl inverlere eir, in stare naturalii, instinctele cu siguran!5, cil, va,riazd, intr-o micittrLsurir, avintl in ved.ere cit d.e general g5,sim la animalele inruclite, lnsl clis-1,incte, o gradalit'la inst,irrctele mai complexe - care aratir, cil este cel pu!,in posibilca uI] instincl, complex sil fi fost dobintlit prin etape cons€cutive si care, de altfel,indicri itr rnocl general, tlupi teoria ncast,rfi, insesi etapele prin carc instinctul afost tlobintlit, itt miuiura itr care presupunem eii, instinctele inruclite s-au ramificatla tlifcritt' statlii tlt' rlesr:endenfit d.intr-un str[mo$ comun, Di r]e aceeea aupirstrat, rnai mult sall tnai pu,tin neschimbate, instinctele rliferitelor folme ances-tralt-' ale oricir,rei specii - avind iu vedere toate acestea, impreun5, crl certitu-tlinea cil instinctele sint tot atit cle irnportante unui animal cfl, ;i structuriie ingeneral corelater ryi c[, in lupta perrtru existenli, in condilii sch.imb[,tcare, ugoaremodificfi ule instinctului cu greu se va evita rle a fi uneori folosil,care indivi-zrlor, ttu itni pot, cla searna c1e nici o dificultate copleqit,oare pent,ru t,eoria noa,st,rtl.Ohiar la, instinctul cel mai rninunat pe care il cunoaqtem, ct'l al alr,.eolelor atbi-nei tle st,up, arn v[,zut curn o simpll, acliune instinctiv[ poate-' cluce la rezultate(iare rre umplu rnintea d.e uimile.
irni parL' tle altfel ci, faptul foarte general al grada,liei in eomplexitateainstinctelor in cadrul limitelor aceleiaryi grupe d.e animale si, cle asernen.ea, c[, d.ou5,specii inrudite, situzrte in d"ou[, pirli indepd,rtate ale lumii ryi inconjural,e clecorrdifii tle via
li,crlactor resprinsal,j i : {lli' i.i,IA IJ Lt::; t !, \1'rdinoredactor r .t. llIA( tO lil "jCiI
ltitt lLt cules 13"07.196?. IJtuz de ti,.pu,r 04.11,1!t(;i. ly,dntt.I!)6,9.l!'irai 2 2e0 er. Eirtie ,:cris l-,1 tle 6A uli,t1. lrorr,t,rt .iif;I11 x ,;r;rt.(]cii, editoriale :J.t,92, Coti de tipar i,:),{)0 t. t1B,}2. C. j(. ,itrntrubibli,otsile tnari 136. C. Z. pep,tru, ttibtiotet:ite liLut:i.il.
lnttepr. Poligralicil ."Inliirrrraiia,' str. Brezoiulu tlr. 93_,1;jBttcrrregti, Iicl,u[rlicl Soo!:r,lilt[ il,oinlinia, tl{)}l.,ul,l.t lr.. t,i},!
