facomatoze

Download FACOMATOZE

Post on 28-Dec-2015

19 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

pdf

TRANSCRIPT

  • FACOMATOZE

  • Facomatoze: este un nume de ansamblu al unui grup de boli congenitale, n care se asociaz malformaii diverse ale sistemului nervos i tumori benigne de origine ectodermic ale pielii, mucoaselor, ochiului i sistemului nervos central, denumite facoame (phakos=linte, lentil).

  • CLASIFICARE (ICD-10-AM) Q85 Facomatoze, neclasificate altundeva Exclude: ataxia telangiectazica [Louis-Bar: G11.3 Ataxia cerebeloasa cu defect de reparatie a AND) i disautonomia familiala [Riley-Day:G90.1 Neuropatia autonoma periferica idiopatica] Q85.0 Neurofibromatoza (nemaligna) (boala Von Recklinghausen) Q85.1 Scleroza tuberoasa (boala Bourneville sau epiloia)

    Q85.8 Alte facomatoze Exclude: sindromul Meckel-Gruber (Q61.9: Boala chistica a rinichiului, nespecificata)

    Q85.81Sindromul Peutz-Jeghers Q85.82 Sindromul Sturge-Weber(-Dimitri) Q85.83 Sindromul Von Hippel-Lindau Q85.84 Sindromul Gardner (Sindromul de polipoza osteomatoasa intestinala) Q85.89 Alte facomatoze specificate Q85.9 Facomatoza, nespecificata Hamartoza NOS

  • Ataxia telangiectazica Louis-Bar

    Sindromul Ataxie-telangiectazie este o afectiune multisistemica autozomal-recesiva caracterizata

    printr-o degradare neurologica progresiva,

    ataxie cerebeloasa, imunodeficienta variabila cu

    susceptibilitate pentru infectii pulmonare,

    alterarea maturizarii unor organe, hipersensibilitate

    la radiatiile X, telangiectazii oculare si cutanate si

    predispoziie la malignitati.

    Gena responsabila este situata pe cromozomul 11q22-23.

  • Gena A-T, denumita ATM (ataxia-telangectazia

    mutated), este componenta a familiei genelor nrudite cu fosfatidil-3-kinaza cu rol n controlul ciclului celular,

    transductia semnalului mitogenic, recombinarea meiotica, raspunsul la lezarea ADN si transportul intracelular al proteinelor.

    Incidenta probabila a A-T este de 1 caz la 100.000 de nasteri .

    Sex ratio evidentiaza o distributie egala a bolii. La copilul mic trasaturile caracteristice ale A-T pot fi nedetectabile. Primul semn distinctiv este ataxia cu debut n primii ani de viata. Dupa vrsta de 5 ani aceasta progreseaza rapid asa nct dupa 10- 11 ani bolnavul necesita deja carucior cu rotile.

    Telangiectaziile oculocutanate, al doilea semn distinctiv al A-T, apar de regula mai trziu dect ataxia, ntre 3 si 6 ani.

  • Examenul fizic Acesta confirma n principal anomaliile neurologice (ataxia si miscarile anormale ale ochilor n toate cazurile si coreoatetoza n 30- 90% dintre cazuri) si telangiectaziile oculare si cutanate. Ataxia debuteaza la vrsta de sugar, dar devine manifesta odata cu instalarea mersului, de obicei ntre 12 si 14 luni, fiind precoce asociata cu miscari anormale ale capului. Progreseaza lent, dar constant. Ataxia poate fi mascata de aparitia abilitatilor motorii normale ntre 2 si 5 ani determinnd parintii sa perceapa chiar o ameliorare a mersului. n aceasta etapa se stabileste diagnosticul de paralizie cerebrala ataxica sau atetozica, dar copiii afectati au un mers particular (mers de clown), foarte sugestiv pentru A-T. Progresiunea ataxiei se accelereaza dupa vrsta de 5 ani, iar n absenta telangiectaziilor, frecvent se stabileste diagnosticul de boala Friedreich. Oricum, n jurul vrstei de 10-11 ani, bolnavul ajunge n caruciorul cu rotile. Dissinergia si tremorul intentonal devin mai pregnante cu vrsta. Contractiile mioclonice ale trunchiului si membrelor, n special intentionale, apar dupa vrsta de 9-10 ani putnd antrena caderi bruste. Activitatea voluntara redusa si hipotonia apartin de asemenea simptomatologiei cerebeloase.

  • Caracteristicile faciale (facies relaxat, posomort, aparent neatent, contrastnd cu aspectul general vesel al bolnavilor) cu hipotonie faciala cerebeloasa, cu tegumente faciale atrofice, lipsite de suplete, se observa numai la copilul mare. Postura grbovita, cu umerii cazuti si capul aplecat nainte si nclinat pe o parte, realizeaza impresia de slabiciune musculara, oboseala si mbatrnire precoce. Semnele oculomotorii prezinta importanta deoarece preced aparitia telangiectaziei si evolueaza lent: sacade lente, fixarea tintelor prin devierea capului (si nu a ochilor) asociata cu clipire fortata; devierea ochilor, absenta nistagmusului optokinetic, etc.

  • Retardul mental, prezent la 30% dintre bolnavi, nu este o caracteristica a A-T. Telangiectazia este al doilea semn clinic major al bolii. Apare mai trziu dect ataxia fiind observata dupa vrsta de 3-6 ani, iar uneori la adolescen. Vasele conjunctivale ectaziate sunt observate in unghiul ambilor ochi, cu dispunere orizontala dinspre regiunea ecuatoriala catre limbul corneean. Telangiectaziile intereseaza ulterior pleoapele, urechile si fosele cubitale si poplitee.

  • Progeria la nivelul parului

    si tegumentelor reprezinta de asemenea o trasatura

    majora a bolii: par ncaruntit (chiar si la

    copiii mici!); atrofia tegumentelor fetei, modificari

    sclerodermoide; zone atrofice similare unor cicatrice

    postvariceloase de mari dimensiuni si pavilioane

    auriculare rigide; facies emaciat; blefarita

    cronica seboreica.

    Alte modificari cutanate: anomalii de pigmentare

    (hiper/hipopigmentaie) similare poikilodermiei

    din sclerodermie cu atrofii cutanate si

    telangiectazie; pete caf-au-lait, efelide, vitiligo,

    dermatita seboreica, hirsutism la nivelul membrelor

    (la fete) etc.

    Asocierea cu neoplazii este de 100 de ori mai

    ridicata dect la populaia generala. La copii, n

    peste 85% dintre cazuri, este vorba despre leucemia

    limfoblastica acuta asau de limfoame, n

    timp ce, la adult, predomina tumorile solide.

  • Prognostic Tulburarile neurologice au o evolutie lent progresiva, la bolnavii cu vrste mai mari aparnd semne de degenerare spinocerebeloasa (pierderea reflexelor tendinoase profunde, atrofie musculara spinala). Majoritatea bolnavilor ajung n carucior cu rotile ntre 10 si 15 ani, desi exista si forme usoare. Decesul apare n adolescenta, de obicei prin infectii bronhopulmonare si malignitati sau prin asocierea acestora. Vrsta medie de deces este de 20 de ani n absenta malignitatilor supravietuirea este posibila pna la 50-60 de ani. Heterozigoii au un risc crescut de deces, cu 7-8 ani mai devreme dect populatia generala, prin cardiopatie ischemica sau cancer.

  • Tratament n absenta unui tratament specific, masurile terapeutice se adreseaza infectiilor. Speranta de viata s-a prelungit prin utilizarea antibioticelor si a tratamentului de substitutie periodica cu imunoglobuline iv. Tratamentul manifestarilor neurologice este deceptionant. Unele ameliorari ale coordonarii motorii s-au obtinut cu blocante betaadrenergice. Sunt de asemenea controversate att utilizarea ct si dozele de chimio- si radioterapie pentru malignitaile limfatice, evitndu-se ciclofosfamida si bleomicina

  • Disautonomia familiala Riley-Day

    DISAUTONOMIE - denumire a ansamblului tulburarilor le gate

    de perturbarile functionale ale 'sistemului nervos vegetativ.

    Disautonomia familiala: debut: copilrie, transmisie Autosom-recisiva Se intilneste practic in exclusicitate la evreii Ashkenazi.

    Probilitate de a avea un copil cu patologia data la aceasta

    populatie e 1/30.

    Dupa descoperirea acestui sindrom au fost stabilite 600 de

    cazuri de sdr.Riley-Day, 350 din acesti bolnavi sunt in viata. Etiologie: mutatia genei IKBKAP, cromosomul 9

    Manifestarile clinice: - fluctuaii ale TA - acrocianoz - scd. lacrimaiei - diaree sau constipaie - dizartrie

  • NEUROFIBROMATOZA TIP I

  • Riccardi a sugerat o clasificare a neurofibromatozei n 1982 n 8 tipuri, dintre care cele mai frecvente sunt neurofibromatoza tip 1 (85% din cazuri, cu incidenta de 1:3.500 persoane), neurofibromatoza tip 2 (mai

    rara, cu o inciden de 1 : 50.000, caracterizata prin

    prezenta bilateralaa neurinomului de nerv acustic),

    fiind descrise si alte tipuri mult mai rare (ex: tipul 5

    forma segmentarade boala, forma cu debut tardiv

    tipul 7, tipul de neurofibromatoza cu hamartoame ale

    irisului, etc).

    Genetica

    Cele 2 tipuri mai frecvente de boala sunt distincte fenotipic si genetic:

    gena NF-1 a fost localizata pe bratul lung al cromozomului 17 si codifica o proteina numita neurofibromina;

    gena NF-2 a fost identificat la nivelul cromozomului 22, fiind numita SCH si codifica o proteina numita merlina sau schwanonima. Genele

    NF-1 si NF-2 sunt considerate a fi gene supresoare

    tumorale (tumor supressor gene), iar

    anomaliile genice conduc la tumorogeneza.

  • Maladia Von Recklinnghausen

    Maladia Von Recklinnghausen (sau neurofibromatoza tip I) este cea mai frecvent dintre neurofibromatoze cu o incidena de 1/3000-1/5000 de nateri.

    Este o boal cu transmitere autozomal dominant cu penetrana mare,existnd ns un procent destul de mare de cazuri n care este implicat o mutaie de

    novo.Gena patologic incriminat n apariia bolii

    este situat pe cromozomul 17, regiunea 17q11.2,

    produsul acestei gene fiind neurofibromina,o

    protein cu rol n controlul diferenierii i

    proliferrii celulare

  • Boala prezint manifestri la nivel cutanat

    dar poate afecta si organele sau sistemele interne.

    Petele caf-au-lait sunt pete pigmentare cu

    dimensiuni ntre 0,5 si 50 cm ce apar de obicei

    nainte de vrsta de 2 ani. Pn la vrsta adult

    ele sunt prezente la aproximativ 90% dintre

    pacieni. Nu s-a demonstrat ns nici o corelaie

    ntre numrul petelor pigmentare si severitatea

    bolii. Mai rar se ntlnesc macule lentiginoase

    mici,dispuse axilar sa