FACTORII DE MEDIU

•Factorii edafici•Factorii edafici•Factorii cu actiune mecanica asupra

organismelor vii

Sursa de documentare: Manea Gabriela, 2011, Elemente de biogeografie, Editura Universitara, Bucuresti

Factorii edafici și influența lor asupra organismelor vii

Factorii edafici care influențează existența și dezvoltarea organismelor vii suntreprezentați de totalitatea caracteristicilor fizico-chimice ale solurilor.

Solul alcătuiește stratul superficial al scoarței terestre, rezultat în timp dininteracțiunea complexă între: rocă, factori atmosferici, resturi vegetale și animale.Principalele procese care contribuie la formarea solurilor sunt: dezagregarea,alterarea rocilor și procesele de descompunere a resturilor vegetale și animale.alterarea rocilor și procesele de descompunere a resturilor vegetale și animale.

Pe suprafața terestră, solurile se diferențiază în funcție de compoziția minerală șiorganică, ph, structură și textură; proprietățile fizico-chimice ale solurilorinfluențează distribuția organismelor vegetale și animale.

INFLUENȚA SOLURILOR ASUPRA ORGANISMELOR VEGETALE ȘI ANIMALE

Majoritatea plantelor, cu mici excepții, folosește solul ca suport și sursă desubstanțe nutritive.

Relația plantă – sol se realizează prin intermediul sistemelor radiculare aleplantelor, diferențiate în funcție de adâncimea pânzei freatice și de proprietățilefizice ale învelișului edafic (grosimea profilului de sol, permeabilitate,compactitate, grad de evoluție etc.).

Dintre orizonturile profilului de sol, cel mai important pentru organismele vii esteorizontul biologic activ (o.b.a), respectiv stratul superficial al solului în care sedezvoltă sistemul radicular al plantelor. Prin compoziția mineralogică, pH, texturași structura diferențiate, tipurile genetice de soluri influențează considerabilstructura și distribuția spațială a fitocenozelor și zoocenozelor.

Pentru animale, solul îndeplinește rol de suport, adesea adăpost și depozit dehrană (o multitudine de specii de nevertebrate (viermi, larve, insecte etc.) șivertebrate (în special rozătoare, dar și unele păsări și insectivore) își găsește în solhrană și adăpost.

CATEGORII DE PLANTE INDEPENDENTE DE SOL

Plantele parazite Plantele saprofite Plantele epifite

TORŢELUL (CUSCUTA)Rafflesia arnoldi

VÂSCULLUPOAIA (pe trifoi,floarea

soarelui, vita de vie)

Ciuperci Orhidee

http://www.floracyberia.net/spermatophyta/angiospermae/dicotyledo

Adonis vernalis (ruscuta de primăvară)

http://www.floracyberia.net/spermatophyta/angiospermae/dicotyledoneae/ranunculaceae/adonis_vernalis.html

http://www.dinosoria.com/arum.html

Arum maculatum (rodul pământului)

Plante indicatoare de pH al solului:

a) plante acidofile sau oxifile, adaptate solurilor cu pH acid (5,8 - 6,5)•răspândire: cu precãdere pe soluri din categoria podzolurilor, înregiunile de tundrã sau în etajul alpin montan, precum şi în biotopulmlaştinilor de turbă oligotrofă.

•adaptări fiziologice şi morfologice :adaptări caracteristice xerofilismului fiziologic : reducerea suprafeţeiadaptări caracteristice xerofilismului fiziologic : reducerea suprafeţeifoliare, dezvoltarea cuticulei, prezenţa pe frunze a unui strat protectorde perişori sau frunze coriacee, în scopul diminuării pierderilor de apă.exemple : târsa (Deschampsia flexuosa), afinul (Vaccinium myrtillus), merisorul (Vaccinium vitis idaea), gusa porumbelului alpin (Sileneacaulis), argintica (Dryas octopetala, roua cerului (Drosera rotundifolia)- plantã carnivorã.

http://www.forumpaylas.net/ziraat-tarim-hayvancilik/55096-cali-cilegi-vaccinium-myrtillus-tarimi.html

Vaccinium myrtillus (afinul)

http://www.promessedefleurs.com/arbustes/arbustes-de-a-a-z/airelle-vaccinium-vitis-idaea-p-1654.html

Vaccinium myrtillus (afinul)

Vaccinium vitis idaea (merişorul)

Argințica (Dryas octopetala)

http://sbcb.bioch.ox.ac.uk/users/oliver/Priv/USA/WindRiver2006/WindRiver2006-Pages/Image16.html

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Drosera_rotundifolia_habitat.jpg

Drosera rotundifolia (roua cerului)

b)plante neutrofile - sunt adaptate solurilor cu pH cuprins între 6,8 - 7,2.•exemple : ochiul şarpelui (Echium rubrum), obsiga (Bromus ramosus) etc.

http://archiwumallegro.pl/echium_rubrumzmijowiec_czerwony-1514507735.html

Bromus ramosus (obsiga)

http://floresbachmanual.blogspot.ro/2011/06/36-wild-oat-avena-silvestre-bromus.html

Echium rubrum (iarba şarpelui)

c) plante bazifile care preferã soluri alcaline, cu pH > 7,2 , bogate în carbonaţi;

•răspândire : sunt specifice zonelor de stepã şi silvostepã•exemple: dintre speciile lemnoase de la noi din ţarã, putem cita ca exemplu stejarul pufos (Quercus pubescens), iar dintre celeierboase, lucerna (Medicago falcata, M. sativa) etc.

http://members.jcom.home.ne.jp/kacorn/Keiko/Quercus%20pubescensE.htm

Medicago falcata (lucerna)

Plante indicatoare de sãruri minerale conţinute în sol:

a) plante halofile - preferã solurile sãrãturoase, halomorfe;•răspândire : cele mai numeroase specii halofile apar în regiunile semiarideşi aride•adaptări fiziologice şi morfologice

- rãdãcinile acestora pot absorbi apã cu concentraţie ridicatã de NaCl(5%);

- halofitele prezintã adaptãri la xerofilismul fiziologic, respectiv reducereagradului de absorbţie a apei şi a procesului de evapotranspiraţie;

- în general, tulpinile plantelor halofile sunt groase şi suculente;•exemple :

- în deşerturile peruano-chiliene (Deşertul Costero) pe solurilehalomorfe, apar specii halofile, ca: Salicornia ambiqua, Batis maritima,Paspalum vaginatum);

- în stepele semiaride, cum este cazul Bãrãganului românesc, pe plajeetc. apar adesea brânca (Salicornia herbacea), sãrăriţa sau ghirinul(Suaeda maritima), chiurlanul (Salsola pestifer) etc.

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_i

Salicornia herbacea (brânca)

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicBranca%28s_h%29.html

http://www.loiczsouthasia.org/mangrove_coral_db/Mangrove.htmlSuaeda maritima (ghirinul,săricica)

Plante glicofile

Indica soluri cu continut foarte redus de sare – “soluri dulci”Exemple:

-curmalul (Phoenix dactyliphera) – arborele specific oazelor sahariene; -curmalul (Phoenix dactyliphera) – arborele specific oazelor sahariene; -sfecla rosie (Beta rubra)

b) plante nitratofile, întâlnite pe soluri bogate în nitraţi; •răspândire : frecvente în apropierea stânelor, drumurilor, gropilor de gunoi, aşezãrilor umane, complexelor de creştere a animalelor•adaptări : în general, sunt reprezentate de plante ruderale (buruieni), cucaracter exuberant•exemple : boz (Sambucus ebulus), mãcrişul calului (Rumex conglomeratus), spanac porcesc (Chenopodium esculentum), urzică(Urtica dioica) etc.( ) etc.

c) plante calcifile•răspândire : pe soluri bogate în CACO3 sau pe stânci calcaroase•exemple : floarea de colţ (Leontopodium alpinum), garofiţa Pietrei Craiului(Dianthus callizonus), salcia piticã (Salix retusa) etc.

http://www.agrofm.ro/agro/bozul-sambucus-ebulus/

Sambucus ebulus (bozul)http://www.agrofm.ro/agro/bozul-sambucus-ebulus/

Rumex conglomeratus (măcrişul calului)

d) plante care indicã o concentraţie ridicatã a altor substanţeminerale în sol:•plante zincofile (Viola calaminaria, Minuartia verna, Armeriaelongata etc.)•Plante silicifile (Juniperus virginiana var. silicicola)•plante magnezifile (Sedum serpentini, Asplenium adulterinum)•plante indicatoare de beriliu (mesteacănul Betula platyphylla, înSUA)

Viola calaminaria

Juniperus virginianavar.silicicola

Juniperus virginiana var. silicicola

Plante indicatoare de structurã şi texturã ale solurilor

a) plante psamofile - sunt adaptate solurilor nisipoase•răspândire : în domeniul stepelor, deşerturilor nisipoase, plajelor•adaptări fiziologice şi morfologice

- au caracter xeromorf, ca urmare a xerofilismului edafic; - prezintã adaptãri şi faţã de mobilitatea substratului (în general sunt plante

camefite, au rãdãcini lungi, de tip pivotant, adesea fiind freatofile); •exemple : garofiţa de nisip (Dianthus arenarius), varza de mare (Crambe maritima), volbura de nisip (Convolvulus persicus), troscotul de nisip sauviţelarul etc.

b) plante casmofile - formeazã în general flora stâncãriilor, dominatã de licheni şi briofite (aşa-numita florã saxicolã), dar şi de unele cormofite; acesteaîşi introduc rãdãcinile prin fisurile rocilor, accelerând procesul de dezagregare.

c) plante litofile - se dezvoltã pe soluri neevoluate, alcãtuite din pietrişuri, bolovãnişuri, grohotişuri; sunt reprezentate în special prin specii talofite de algeşi licheni

http://www.plantsystematics.org/imgs/dws/r/Brassicaceae_Crambe_maritima_13713.html

Dianthus arenarius

Dianthus arenarius

http://flora.nhm-wien.ac.at/Seiten-Arten/Dianthus-arenarius.htm

http://flora.nhm-wien.ac.at/Seiten-Arten/Dianthus-arenarius.htm Crambe maritima (varza de mare)maritima_13713.html

Convolvulus persicus (volbura de nisip)http://www.primaria-sulina.ro/articole/volbura.html

Factorii abiotici cu ac iune mecanică asupra organismelor vii

VÂNTUL

ZĂPADA

POZITIV

NEGATIV

POZITIV

ZĂPADA

FOCUL

NEGATIV

CAUZE NATURALE

CAUZE ANTROPICE

NEGATIV