1

”Poți oricând să-ți îmbunățești activitatea punându-ți trei

întrebări simple:

1.Ce am făcut bine ?

2.Ce am făcut prost ?

3.Ce aș mai putea face bine data viitoare ?”

Geoffrey Mass

1.

2

* Termenul de evaluare reprezintă ansamblul metodelor şi procedeelor didactice prin care se verifică, se apreciază şi se notează nivelul de pregătire al elevilor, în raport cu obiectivele educaţionale, cu criteriile şi standardele de calitate ale procesului de învăţământ.

* Factorii subiectivi sunt parte integrală a procesului de evaluare,deoarece acțiunea lor nu poate fi nici anulată,nici inventată și, desigur,nici ignorată.

Ce înțelegeți prin termenul de evaluare și prin factorii subiectivi?

3

Orice act de evaluare, chiar şi atunci când se utilizează tehnici foarte bine puse la punct, implică un evaluator,un om care concepe sau care doar aplică metodele şi instrumentele de evaluare. Evaluarea şcolară nu este un scop în sine, ci un mijloc de educaţie, prin care profesorul orientează procesul de formare al elevului.

4

Evaluarea trebuie să reflecte predarea și să fie transparentă

Aceasta înseamnă că nivelul de exigenţă, criteriile de evaluare, cerinţele exprimate faţă de elevi, trebuie să fie cel puţin de acelaşi nivel şi de acelaşi sens cu cele pe care profesorul le aplică în realizarea şi autoevaluarea activităţii de predare. Transparenţa evaluării presupune o evaluare deschisă, „pe faţă”, fără capcane, prin care oricare dintre actori (profesor sau elev) să-l înşele, să-l surprindă sau să-l conducă în eroare pe celălalt.

5

Evaluarea are următoarele note distinctive:

1. este componentă a procesului didactic; vizează verificarea li măsurarea nivelului de pregătire a elevilor;

2. implică relaţia nemijlocită între profesori şi elevi;

3. evaluarea randamentului şcolar se face prin intermediul notelor şcolare, acordate în urma unor criterii de notare;

4. reprezintă principalul factor de selecţie/clasificare/promovare în interiorul sistemului de învăţământ.

6

Schema generala a conceptului operational de evaluare:

7

Evaloarea este una dintre acțiunile pedagogice cu cel mai mare impact asupra elevului, deoarece fiecăruia îi place să creadă că o reușită punctuală deschide viitorul. Obținerea unui calificativ bun sau a unei note mari sunt considerate condiții nu numai ale succesului școlar ci și ale celui profesional și social.

Impactul evaluării asupra elevului

Nu este de mirare, așadar, că teme precum corectitudinea notării, criterii de apreciere, erori de aprecieri și cauzele acestora sunt viu discutate în familie, grup de prieteni, grupuri profesionale.

8

Problema centrală a evaluării școlare, cea care stârnește cele mai aprige controverse este corectitudinea notării, obiectivitatea sa.

Problema evaluarii

Oricine poate recunoaște faptul că evaluarea nu e doar o problemă de tehnica notării ci și o problemă de ordin psihologic și psihosocial.

Atât timp cât evaluatorul și evaluatul se cunosc, eliminarea factorului subiectiv este imposibilă.

9

Factorii ce influențează evaluarea școlară

Actul evaluării este perturbat de urmatoarele efecte:

•Efectul „halo”•Efectul de contrast•Efectul de ordine• Ecuația personală a evaluatorului• Efectul de similaritate• Efectul tendinței centrale• Eroarea logică

10

Influențele exterioare asupra profesorului

Profesorul poate fi infulențat de anumiți factori externi cum ar fi:

•Unele particularități ale relației directe dintre profesori și elevi, cu componentele ei afectiv-atitudinale.

•Influențe ale contextului psih-social: statutul familiei elevului, unele presiuni exercitate indirect de colectivul didactic sau de familiile elevului.

•Influențele contextului pedagogic: nivelul general al clasei, elemente de politică a școlii (atingerea unei anumite promovabilități, stimularea succesului sau diminuarea insuccesului școlar).

11

• Evaluarea trebuie să fie corelată cu noile stiluri şi metode de predare – învăţare şi să fie gândită ca un instrument pentru îmbunătăţirea activităţii, nu ca o „probă” a ceea ce ştiu sau nu ştiu?! elevii la un moment dat.

• Evaluarea este menită să sprijine cadrul didactic pentru a îmbunătăţi învăţarea, nu să probeze dacă elevii au învăţat ceva anume (şi cât anume) ca şi informaţie. 

12

• Din aceste motive profesorii trebuie să folosească atât evaluarea formativă (pentru procesul de predare – învăţare) cât şi evaluarea sumativă (pentru „produsele” care rezultă în urma învăţării).

• Pentru a evalua procesul, profesorii pot utiliza „cartonaşe de ieşire”, care să conţină trei întrebări:- Care au fost cele mai importante concepte învăţate în această lecţie?-Ce este încă neclar?-Ce v-a plăcut cel mai mult în această lecţie?

• Sau chestionare de evaluare la sfârşitul fiecărui capitol sau chiar la sfârşitul unor lecţii.

13

Metode tradiționale de evaluare

Metodele tradiţionale de evaluare au căpătat această denumire datorită consacrării lor în timp ca fiind cele mai des utilizate. Din această categorie fac parte: 

- Probele orale;- Probele scrise;- Probele practice. 

14

Probele orale reprezintă metoda de evaluare cea mai des utilizată la clasă. Avantajele utilizării probelor orale vizează:

- Flexibilitatea şi adecvarea individuală a modului de evaluare prin posibilitatea de a alterna tipul întrebărilor şi gradului lor de dificultate în funcţie de calitatea răspunsurilor oferite de către elev;

- Posibilitatea de a clarifica şi corecta imediat eventualele erori sau neînţelegeri ale elevului în raport de un conţinut specific;

- Formularea răspunsurilor urmărind logica şi dinamica unui discurs oral, ceea ce oferă mai multă libertate de manifestare a originalităţii elevului, a capacităţii sale de argumentare etc.;

- Tipul de interacţiune directă creată între evaluator şi evaluat (profesor şi elev), de natură să stimuleze modul de structurare a răspunsurilor de către elev, încurajând şi manifestări care permit evaluarea comportamentului afectiv – atitudinal.

Care credeți că sunt avantajele probelor orale?

15

O evaluare pur obiectiva, impersonala, indiferenta si absolut neutra,adica o evaluare fara subiect este nu numai imposibila,dar mai ales slab semnificativa,mai putin relevanta si, mai putin obiectiva,decat o evaluare care angajeaza explicit subiectivitatea,valorile,atitudinile,inclusiv sau mai ales viziunea personala,ale celui care evalueaza sau/si celui care este evaluat.

Valori si limite ale interventiei subiective in evaluare

16

Se disting doua tipuri de influente subiective ce pot fi identificate in actul evaluarii:

-o influenta pozitiva, constructiva, care apare ca o consecinta a angajarii subiective a profesorului si elevului,ghidata de motivatii si atitudini pozitive,prin care este pusa in valoare capacitatea subiectilor de a sesiza ceea ce este semnificativ,de a da sens datelor obiective;

-o influenta negativa,deformatoare,care produce abateri cu sens de eroare,de abatere de la caracterul obiectiv al evaluarii,influenta care poate sa apara neintentionat-avandu-si originea fie in nivelul de competenta al evaluatorului,fie in efectele subiective ce insotesc in mod natural actul evaluarii-sau intentionat-avandu-si originea fie in obiectivele educative ale evaluarii,fie in folosirea evaluarii ca mijloc de favorizare/defavorizare a unor elevi.

Subiectivitate si subiectivism intre relevanta si eroare

17

• Subiectivitatea profesorului sau a elevului acționează ca o influență subiectivă care nu numai că nu trebuie respinsă,dar apare ca o condiție deseori decisivă pentru ca evaluarea să fie semnificativă,să aibă relevanță pedagogică,și în cele din urmă să fie corectă.

Această contribuție constructivă a factorului subiectiv este posibilă și poate fi valorificată pe trei planuri:

- prin componentele sale cognitive;

- prin componentele afectiv-motivationale;

- prin componentele relational-atitudinale.

18

Subiectivismul - manifestare negative a influentelor subiective,prezinta fara indoiala un interes mult mai mare decat latura pozitiva a actiunii factorului subiectiv in actul evaluarii.

19

Cauzele care genereaza “deformarea notarii” tin de insasi natura aprecierii ca act subiectiv,ce implica personalitatile celui care apreciaza si celui care este apreciat,dependent si de o serie de conditii si imprejurari concrete care pot influenta intr-un sens sau altul “unitatea de masura” folosita.

De cele mai multe ori,erorile de evaluare nu apartin profesorului separate,ca individ sau ca “evaluator neutru”,ci profesorului ca persoana sociala,ca membru al unui grup social,ca purtator sau reprezentant al unor interese si inzestrat cu anumite responsabilitati.

Fara cunoasterea climatului psihosocial,a relatiilor interumane,a proceselor de “cognitie sociala”in care se produc erorile de evaluare nu sunt poosibile nici intelegerea corecta si nici controlul efficient al acestor erori.

Ipostaze ale influentelor factorilor subiectivi in evaluare

20

Un alt grup de surse ale erorii in notare provin din partea elevului,dar nu cu referire la nivelul si calitatea pregatirii,ci vizand alte insusiri si capacitate care isi pun amprenta pe masura in care elevul poate sa demonstreze nivelul si calitatea acestei pregatiri.

Daca in cazul lucrarilor scrise aceste aspecte sunt greu de sesizat,in procesul didactic exista posibilitatea diminuarii efectelor negative ale unor insusisri de personalitate sau abilitati psihomotorii care nu prezinta semnificatie prea mare pentru rezultatele invatarii.

Al treilea grup de surse ale erorii in notare este strans legat de continutul si obiectivele in functie de care se face aprecierea.

21

Ameliorarea evaluarii nu poate si nu trebuie sa schematizeze sau sa lipseasca de continutul sau subiectiv actul aprecierii.

Evaluarea scolara este o relatie interumana cu multiple conotatii affective si morale,un act de intercomunicare si intercunoastere ce angajeaza atat personalitatea profesorului,cat si pe a elevului,atat normele si reglementarile oficiale,cat si reperezentarile si aprecierile nonformale,atitudinile si mentalitatile.

22

Concluzii

1. Evaluarea nu poate fi obiectivă, corectă și riguroasă fără obiective educaționale clar definite.

2. Calitatea și relevanța rezultatelor evaluării depinde de calitatea definirii obiectivelor si de relevanta acestora in raport cu finalitatile necesare si posibile ale procesului de invatamant.

3. Obiectivele educationale sunt (si trebuie sa fie) unul dintre punctele de reper ale evaluarii, dar niciodata singurul.

4. Evaluarea – prin rezultatele ei – devine o sursa de obiective, ea indica nu numai gradul in care obiectivele au fost realizate, dar si daca aceste obiective au fost corect stabilite.

23

Bibliografie

Elisabeta Voiculescu: Factorii subiectivi ai evaluarii scolare, Cunoaste si control, Ed. Aramis, Bucuresti, 2001

Stoica,A.:Evaluarea curenta si examenele.Ghid pentru profesori, Ed.Prognosis, Bucuresti, 2001

Sălăvăstru D.: Psihologia Educației, Ed.Polirom, Iași, 2004

24