fata cea buna - libris.ro cea buna - mary kubica.pdf · locuri sau personaje reale este...

8
The Good Cii byMary Kubica Copyright THE GooD GrRL O 201.4by MaryKubica Published in agreement with HARLEqIIN BOOKS SA @ 2017 Editura Herg Benet, pentru prezenra editie Aceasti carte este o operi de ficfiune. Orice aseminare cu locuri sau personaje reale este intimplitoare sau presupu- ne o intentie artistici. Aceasti carte este protejati de legea drepturilor de auror. Te ruglm si nu reproduci textul fbri acordul expres al editurii, indiferent de suportul fizic sau electronic, in afara limitelor legale de citare penrru utiliza- rea in recenzii sau in contexte de promovare. Sprijini ;i tu creativita[ea. igi mulgumlm. EDITURA HERG BENET Str. Aurel Vlaicu nr. 9, sector 2, Bucuregti, Rominia www.hergbenet.ro [email protected] Foro copertl: @ Aleshin I Adobeo Concept grafic: The Spartan Bureau Descrierea CIP a Bibliotecii NaEionale a Rominiei KUBICA, MARY Fata cea buni / Mary Kubica. - Bucuregti : Editura Heng Benet,2017 rsBN 978-606-7 63 -100-5 821,.111 Tipirit la ArtPrint FATA etrA EI]I\A MARY KUBICA Traducere &n limba englezi de Cristina Nemerovschi T ET PASSPOR HERG BEN 2017

Upload: others

Post on 06-Mar-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

The Good CiibyMary Kubica

Copyright THE GooD GrRL O 201.4by MaryKubicaPublished in agreement with HARLEqIIN BOOKS SA@ 2017 Editura Herg Benet, pentru prezenra editie

Aceasti carte este o operi de ficfiune. Orice aseminare culocuri sau personaje reale este intimplitoare sau presupu-ne o intentie artistici. Aceasti carte este protejati de legeadrepturilor de auror. Te ruglm si nu reproduci textul fbriacordul expres al editurii, indiferent de suportul fizic sauelectronic, in afara limitelor legale de citare penrru utiliza-rea in recenzii sau in contexte de promovare. Sprijini ;i tucreativita[ea. igi mulgumlm.

EDITURA HERG BENETStr. Aurel Vlaicu nr. 9, sector 2, Bucuregti, [email protected]

Foro copertl: @ Aleshin I AdobeoConcept grafic: The Spartan Bureau

Descrierea CIP a Bibliotecii NaEionale a RominieiKUBICA, MARY

Fata cea buni / Mary Kubica. - Bucuregti : Editura HengBenet,2017

rsBN 978-606-7 63 -100-5

821,.111

Tipirit la ArtPrint

FATAetrAEI]I\AMARYKUBICA

Traducere &n limba englezi de

Cristina Nemerovschi

T

ETPASSPOR

HERG BEN

2017

pentru A €t A

EVEinainte

Stau agezati confortabil in colgul unde ne luim de obicei

micul dejun gi imi beau ceafca de cacao cu lapte, cind aud

telefonul sunind. Cizrtti pe ginduri' privesc pe fereastra

intunecati pelaza noastri care acum' la inceput de toamni,

e plini de fntnze. Cele mai multe sunt moarte' doar cAteva

,e mal agati c! ultimele puteri de ramurile copacilor' E o

dupl-amiazi tirzie' Cerul e intunecat, temPeraturile au sci-

zui prrci peste noapte la patru, cinci grade' Nu sunt incl pre-

gititi pentru asta, imi spun, intrebAndu-mi cum Dumnezeu

i rbor^t atit de repede timpul. Mi se pirea cL abia ieri parci

venise primivara, pe neaftePtate, apoi, doar cAteva clipe mai

tirzi:u,vata.Sunetul telefonului mi face si tresar qi sunt convinsi cI

este vreun vinziltor carevteasl-mi bage pe git ceva de care

nu am nevoie, aga ci nici nu mi obosesc si mi dau jos de pe

scaunul meu cocotat. Savurez puginele ore de linigte Pe care

le mai aminainte caJames si intre ca o furtuni pe u9i qi s5-mi

ia in stipinire lumea, aga ci ultimul lucru Pe c re mi-l doresc

e si pierd minute pregioase vorbind la telefon cu un vAnzitor

d" Jbi".t" la super-ofertl Pe care va trebui oricum in final

sl-l refuz.Tiriiala enervantl a telefonului se intrerupe, apoi o ia de

6 I FATA CEA BUNA

la ,capit. Rispund, dar numai pentru a-l face si se opreasci

odatl.

- -Alo?, intreb pe un ton cam nervos, stind acum in mij_

locul bucitiriei, cu un gold sprijinit de masa insuli.

-Doamna Dennett?, mi intreabl femeia.

tmi trece prin minte pentru un moment si_i spun ci agre;it numirul, sau si-i retez oferta cu un simplu ,,nu miintereseazi".

-Da.- Doamni Dennett, sunt AyannaJackson.Stiu numele ista. Nu am intilnit_o niciodati, dar pot

spune ci este o prezenti constanti in viaga Miei de mai binede un an. De o grimadi de ori am auzit-o pe Mia spunindu_inumele: ,4yanna ;i cu mine amftcut asta ;i iilahd, ,iyanna ;i ,umine am fost pe colo ;i pe dincolo.. . imi explici de unde o cu_noaste pe Mia, cum amindoui predau la liceul pentru copiispeciali din orag.

- Sper ci nu v-am intrerupt din ceva, imi zice.Respir adinc.

- O, nu, Ayanna, tocmai ce intrasem pe ugi, o mint.

Mia va implini 25 de anipesre o luni: pe 31 octombrie.S-a niscut de Halloween, asa ci presupun

"i Ay"rrrr" m_a su_nat in legituri cu asta. pune la cale o petrecere _ poate opetrecere surprizi? - pentru fiicl_mea.

-Doamni Dennett, Mia nu a venit la munci astdzi.Nu este exact ce mi a;teptam si aud. lmi ia un minut

s5-mi revin.

- Pii, probabil nu se simte prea bine, ii rispund.

. Primul meu impuls este si o acopir pe fiica mea; sigur

trebuie si aibi un motiv real pentru -r^ri

^ lipsit gi nici n_a

sunat si anunge. Fiici-mea este destul de libertini, adevirat,dar in acela;i timp te pogi qibazape ea.

-Nu a dat niciun semn de viagl?

-Nu, ii spun.Asta nu e ceva neobisnuit. Trec zile, uneori chiar si

MARY KUBICA | 7

slptimini firi si ne vorbim. De cind s-a inventat email-ul,

forma noastrl cea mai buni de comunicare este sl ne trimi-

tem diferite forward-uri cu banalitigi simpatice.

-Am incercat s-o sun acasi, dar nu a rispuns.

- I-ai llsat vreun mesaj?

-Mai multe.

- $i incl nu te-a sunat?

-Nu.O ascult doar pe jumltate atentl pe femeia care este co-

legi cu liica mea. Privesc concentrati pe fereastr5, la copiii

vecinilor care scuturi un coplcel firav, pentru ca ultimele

frunze rimase sI le cadi in cap. Copiii aceia imi gin loc de

ceas. CAnd apar in curte, stiu cd e tirzia dupi-amiazi qi ;coa-

la s-a terminat. Cind dispar iniuntru in casi, e semn ci a

venit vremea cinei.

-Ai incercat ;i pe mobil?

- Intri direct cisuqa vocali.

- Ai...

- I-am l5sat un mesaj.

-Egti absolut siguri ci azin-asunat nici la;coali?

-Da, directorii nu ;tiu nimic de ea.

Sunt tngrijo rati cL Mia ar putea sI intre in bucluc' Mi-e

teami si nu o dea afari. Gindul cL ar putea deja sI li intrat

intr-o belea inci nu-mi trece prin caP.

- Sper ci absenla asta nu i-a catrzat prea multe probleme'

Ayanna imi poveste;te ci elevii de la primele ore nu au

anungat ci profesoara lipsegte gi abia la orele de dlup5-a;rl:aiaz|

s-a dus vorba: domni;oara Dennett nu venise la gcoali, iar

ei nu avuseseri nici suplinitor. Directorul s-a dus si-i qini

in friu pini cind a fost chemat suplinitorul: a gisit Pereliirnizglrligicu graf{iti in stilul gigtilor de cartier, grafiiti (Xcut

cu tuburile scumpe de vopsea Pe care le achizigionase Mia

pentru orele de desen, atunci cAnd ;coala refuzase sI lecumpere din propriile fonduri.

- Doamna Dennett, nu credeqi cI este ciudat si lipseasci

8 | FArA cEA BUNA

aga?, mi intreabi ea. Nu e deloc stilul Miei-

- Od Ayanna, sunt convins i ci areun motiv intemeiat.

-Cum ar fi?

-O si sun la spitale. Sunt cAteva in apropiere delocuinta...

-Am fbcut-o deja.

-Atunci, prietenii ei, spun eu, deEi imi dau seama cinu-i cunosc pe prietenii Miei.

Am aazit nigte nume in fteacdt, cum ar fi Ayanna ;iLauren gi ;tiu ci mai este cineva dh Zimbabwe venit cu obursi, care e pe cale si fie trimis inapoi, iar Mia consideri ciasta este total nedrept. Dar nuii cunosc propriu_zis, iar nu_mele lor de familie sau cum s5-i conrace

" ^i fi grru de afl,at.

-Am ftcut ;i asra.

-O si apariea, Ayanna, probabil ci e doar o neintele_gere la mijloc. Ar putea fi un milion de motive.

- Doamni Dennett - spune Ayanna, Ei abia atunci mi seia o ceatl de pe ochi -, ceva nu e in reguli-

MI lovegte in stomac gi prima imagine pe care o am esrecu mine fiind ins'ircinati in luna a gaptea ,*

" opt" cu Mia,

si membrele ei puternice ;i incipigAnate lovind atAt de tareincit forma mAinilor gi picioarelor ei micufe mi se vedeaune-ori prin piele. l-i tt"g un scaun inalt gi mi a;ez la masade bucitirie gindindu-mi cI, inainte sl_mi fi dar seama,Mia va implni 25 de ani gi inci nu gtiu ce s5_i iau de ziaa ei.Nu i-am propus si dea o petrecere ;i nici si facem rezerviripentru o cini la vreun restaurant select, noi patru, James,Grace, Mia 9i cu mine.

- Ce propui si facem, atunci?, intreb.Aud un suspin la celilalt capit al liniei telefonice.

- Speram sl-mi spunefi ci Mia e cu dumneavoastrl.

GAB Einainte

Este intuneric deja cind parchezinfaga casei' Luminile

artificiale se scurg de pe ferestrele vilei in stil englezesc, imi-

tind perioada Tudor, pe caldarAmul strizii mirginite de co-

paci. Pot si vid cAgiva oameni agitindu-se inluntru, in a9-

teptarea mea. IJnul dintre ei este judecitorul, care misoari

inclperea cu pasul, alta este doamna Dennett, cocolati pe

*"rgirr." unui scaun inalt, tapisat, sorbind dintr-un pahar cu

o biuturi care Pare si conginl alcool' Sunt acolo ;i poligigti

in uniforml gi o alti femeie, o bruneti, care rnl' examineazi

prin fereastra din fagi in timp ce, far| grabi, fac un mic popas

pe stradi, infaga casei, amAnindu-mi marea intrare, inspec-

tindu-i din ma;inl.Familia Dennett este ca oricare alta din North Shore,

Chicago, o flgie de suburbii care leag| Lake Michigan de

nordul oragului. Sunt putred de bogagi. Nu e de mirare ci

trag citpot de timp, pe scaunul din fagl al maqinii, in loc si-

mi croiesc cit mai repede drum spre casa lor impozanti ;i sI

le dau lovitura Pe care am fost insircinat sI o aduc'

tmi vin in minte cuvintele comisarului, inainte de a-mi

distribui mie acest caz: Sd nu cutttvo sd dai gteS cu asta'

Inspectez casa lor impunitoare din cildura Ei con-

fortul maginii mele rablagite. De afarl, nu Pare la fel de

10 | FArA cEA BUNA

impresionanti si eleganti pe cit imi imaginez ci este in in_terior. Are acel farrnec al lumii vechi pe care stilul englezescdin epoca Tudor il poate oGri: birne din lernn, Grestre in_guste ;i un acoperis foarte inclinat, alunecos. i-i "*i.rt";t.oarecum de un castel medieval.

Desi am fost informat cu stricte{e si pistrez acest caz citmai departe de ochl curiosilor, presupun-ci ar trebui si misimt recunoscltor comisarului ci m-a ales pe mine. Totu;i,dintr-un motiv sau altul, nu mi simt asa.

tmi croiesc drum cirre uga din fagil, ttrind peluzape aleeacare mi duce chiar pini in faga usii, gi bat. E frig. tmi indesmiinile in buzunare, ca si le gin la cildurl cit a;tept si_mideschidi. Mi simt ridicol de prost imbricat in hainele melede stradi - pantaloni kaki ;i un tricou cu guler rotund, pecare l-am ascuns sub o geaci de piele - cind sunt intimpinatde unul dintre cei mai influengijudecitori de mediere din gari.

-Domnule judecitor Dennett, ii spun, in timp ce pi_

;esc inluntru.Mi port ca gi cum al avea mai multi autoritate decit simt

cI am, aritind dovezi de autosuficiengi pe care probabil lepistram ascunse undeva pentru momente exact ca acesta.

Judecitorul Dennett este o persoani impozantd, atit ca po_zigie, cit;i ca dimensiune. Daci nu duc la bun sflrgit cazul5sta, rimdn fbrijob, asta in cea mai optimisti dintre variante.Doamna Dennett se ridici de pe scaun. 1l ,po., pe cel maielegant ton de care sunt in stare: ,,Stagi jos, vi rog,,, apoicealalti femeie, Grace Dennett, presupun, din ".r""tinl.mele anterioare - o femeie mai tAnlri, intre 25;i 30 de ani -,vine in intimpinarea mea ;i ajudecltorului acolo unde holulse termini ;i incepe sufrageria.

- Sunt detectivul Gabe Hoffrnan, spun, ftdt alte adiu_

giri politicoase pe care o prezentare ar putea si le ceari.Nu zAmbesc; nu le intind mina. Fata spune ci este in_

tr-adevir Grace, despre care ttiu din munca legali pe care amfbcut-o mai demult ci este asociat deplin la firma de avocagi

MARY KUBICA I 11

Dalton & Meyers. Nu-mi trebuie insi mai mult decit intui-

qia ca sl-mi dau seama ci nu-mi place de ea. Emani un aer de

superioritate, o atitudine sfidltoare cu care mI privqte ca ;icum as fi un banal angajat la ordinul ei' 9i un cinism in voce

care mi bagi in sperieli.

Doamna Dennett incepe sI vorbeasci, iar in glasul ei inclse mai distinge un Puternic accent englezesc, dqi ;tiu, din

incercirile mele prealabile de a aduna date despre acest caz,

ci este veniti in Statele Unite de la 18 ani. Pare panicati'

Asta este ceea ce simt la prima vedere. Vocea ei este ridicati,

iar degetele i;i fac de lucru cu orice obiect aflatlaindemln5'

-Fiica mea a dispirut, domnule detectiv, sPune Pe un

ton rapid, ca un lltrat. Prietenii ei n-au vizut-o. Nu qtiu ni-

mic de ea. Am sunat-o pe mobil, i-am llsat mesaje'

Se ineaci cu propriile-i cuvinte, incercind din risputeri

sI nu plingl.

-Am mers pinl la apartamentul ei, sI vid daci nu

cumva este acolo, apoi recunoaqte: Am condus degeaba tot

drumul, proprietarul nu m-a llsat si intru.Doamna Dennett este o femeie care-lt taie rlsufarea' Nu

pot si mi abqin gi mI holbez incontinuu la plrul ei lung 9i

Llo.rd, care-i cade neglgent peste decolteul bluzei, pe al cirei

nasture de sus l-a lisat desfbcut. Am mai vizat fotogtafii cu

doamna Dennett, stlnd alituri de sogul ei pe treptele Cu4iide Justigie. Dar pozele nu se comParl deloc cu a o vedea in

carne si oase.

- Cind ati vorbit cu ea ultima dati?, intreb.

- Slptimina trecuti, spune judecitorul.

-Nu siptimina trecutl,James, zice Eve'

Se opre;te, congtienti de privirea nervoasi a sogului ei,

care a fost intrerupt. Apoi continui:

- Slptimina de dinainte. Ba chiar Poate cu o siptlmini

gi mai in urmi. Cam a;a este telagia noastri cu Mia - uneori

trec slptimini intregi flri si ne vorbim.

-Deci nu este ceva chiar neob\nuit?, intreb' Si nu

12 | FATA CEA BUNA

avefi velti de la ea o perioadi?

-Nu, nu chiar, este de acord doamna Dennett.

- Dar tu, Grace?

-Am vorbit siptimina trecuti. O convorbire scurti.Miercuri, cred. Poate joi. Da, erajoi, pentru cLm-asunat intimp ce mergeam la Curtea deJustigie pentru audierea uneimofiuni.

Arunci asta in discugie, ca si nu am nicio indoiall ci esteavocati, ca si cum sacoul fin in dungi si servieta de piele pecare o gine la picioare nu mi-ar 6 deconspirat deja asta.

- Ceva iegit din comun?

-Doar Mia fiind Mia.

- $i asta inseamni cI. . . ?

- Gabe, mi intrerupe judecitorul.

- Domnule detectiv Hoffrnan, il corectez pufin ingepat.

Daci eu trebuie si mi adresez cu domnule judecdtor, poateface ;i el un efort si-mi spunl domnule detectiu.

-Mia este o persoani foarte independenti.loacdmereudupi propriile ei reguli, ca si spun a;a.

-Asadar, ipotetic vorbind, fiica dumneavoastri ar pu_

tea si fi dispirut inci dejoia trecuri?

-O prietenl a vorbit cu ea ieri, a vlzut-o la serviciu.

- Pe la ce ori?

-Nu ttiu... pe la3 dup|-amiaz5,.Mi uit la ceas.

-Deci, lipsqte de 27 de are?

- Este adevirat ci nu poate fi consideratl dispirutl dacinu lipse;te de mai bine de 48 de ore?, mI intreabi doamnaDennett.

- Sigur ci nu, Eve, ii rispunde sotul, pe un ton condes_

cendent, ca;i cum s-ar adresa unui copil.

;-N,r,doamnS, spun.Incerc si fiu cit pot de amabil, ca si compensez. Nu_mi

place cum sotul ei i se adreseazi cu superioritate gi aroganfi.

-De fapt, primele 48 de ore sunt de obicei cele mai

MARY KUBICA I 13

importante in cazul persoanelor displrute.

Judecitorul sare in discugie:

- Fiica mea nu este o persoani dispiruti .Est'e doar rdtd-

citd.Probabll e prinsl in ceva nesibuit ;i neglijent, ceva ires:

ponsabil. Dar nu este disPdrutd.

-pqmnuls judecitor, cine a fost atunci ultima Persoa-

nI care avizut-o pe fiica dumneavoastri, inainte ca ea si fie

- sunt al naibii de spiritual, a;a ci trebuie s-o sPun - tdtdcitd?

Doamna Dennett este cea care imi rispunde'

- O femeie pe nume AyannaJackson. Ea 9i Mia lucteazi

impreunl.

-Avegi un numir de telefon?

-L-'amnotat pe o foaie de hirtie. Este in bucitirie'

ti fac semn unuia dintre Polititti, care se indreapti spre

bucltlrie s-o giseasci.

- Este asta ceva ce IVIia a mai fbcut in trecut?

-Nu, cu siguranli nu.

Dar limbalul corporal al judecitorului 9i al lui Grace

Dennett o contrazic.

-Nu-i adevirat, mami, o repede Grace'

O privesc ribdStor. Avocagii pur qi simplu adori si se

audi vorbind.

- De cinci sau ;ase ori, Mia a displrut de acasi' $i-a pe-

trecut noaPteaftcind Dumnezeu stie ce, cu Dumnezeu qtie

cine.

Da, imi spun mie in gind, Grace Dennett e genul care

poate fi o javri, cind igi Pune asta in minte' Are pirul in-

chis la culoare, ca al tatilui ei. A mo;tenit inilgimea mamei qi

conformaqia tatilui. Nu e cea mai bunl combinagie' Unii oa-

meni ar putea-o numi silueti in forml de clepsidri' Probabil

a;a ag face ;i eu, daci a; simpatiza-o. tt loc de asta, a9 numi-o

durduhe.

-Asta-i cu totul altceva! Era in liceu pe atunci"' Era

pulin naivi Ei neastimpirati, dar...

-Eve, nu-!i bate capul mai mult decit e cazal, zice

14 I FATA CEA BUNA

judecitorul Dennetr.

- Mia obisnuie;te si bea?

- Nu cine ;tie ce, spune doamna Dennett.

-De unde gtii ru ce face Mia, Eve? Voi doui de abia maivorbigi.

t;i duce mina la fagi pentru a-si ;terge nasul umed,si pentru moment sunt atat de luat prin surprindere dedimensiunea pietrei de pe degetul ei, inc-it nu reusesc si_l audpejudecitor perorAnd cum sogia lui l_a sunat ;i pe Eddie _ cualte cuvinre, sunt cople;it de faptul ci nu numai ci ii spunepe numele mic gefului meu, ba chiar merge pinl intr_a'coloinc3t il gi alinti - inainte ca el si ajungi

-a.ari. ;ud."itorul

Dennett pare convins ci, fiicalui este pe undeva distrindu_se,si ci nu esre nevoie de o intervenlie oficiall.

- Nu credegi cI este un caz de care si se ocupe poligia?

-Nu, caregoric. Este doar o problemi de familie.

- Cum este etica muncii pentru Mia?

^ - Pofrim?, rispunde judecitorul, iar pe fruntea lui seformeaziriduri adinci pe care incearci si lJapese cu o miniplictisiti, frecindu-;i pielea.

-Etica la locul de munci. Are un istoric pozitiv al an_gajirilor? A mai lipsit de la serviciu inainte? Sunl des si spu_nI cI esre bolnavi, cind de fapt nu este?

-Nu gtiu. Are un job. E plititl. Se intregine singuri.Nu pun intrebiri.

-Doamnl Dennett?

- i;i iubegte serviciul. pur gi simplu il adori. Si predeaeste ceea ce gi-a dorit dintotdeauna.

Mia predi arta.Laliceu. imi notez asta in carnet,pentruci vreau si Ein minte.

Judecitorul vrea si gtie daci eu cred ci asta are vreoimportangi.

-Ar putea avea, ii rispund.

- $i de ce ar avea?

-Domnule judecitor, incerc pur 9i simplu sI o inteleg

MARY KUBICA I 15

pe {iica dumneavoastri. SI ingeleg cine este ea' Atita tot'

Doamna Dennett a ajuns in pragul lacrimilor' Ochil ei

albagtri incep si se umfe qi sI se inro;easci, intr-o incercare

eguati de a regine ;uvoiul care se preglte;te si izbucneascl'

- Credegi ci i s-a intimplat ceva Miei?!

Mi gindesc, fbrl s-o sPun cu voce tare: pii, nu de asta

m-agi chema t? Voi ctedegi ci i s-a intimplat ceva, dar in loc

de asta spun:

-Ct"d cI mai bine luim acum misuri ;i mai tirziaii

mulgumim lui Dumnezeu, cind se va dovedi ci a fost doar o

mare neingelegere. Sunt convins ci Mia este bine, chiar sunt'

dar mi-ar plrea rlu si trec cu vederea totul, {hri ca mlcar si

pun nitte intrebiri.Si mi ia naiba dacl totul se va dovedi un fum fbri foc!

-De cind locuie;te Pe cont propriu?, inffeb'

- Se fac tapte ani Peste treizeci de zlle, declarl doamna

Dennett, fari si cliPeascl'

Sunt luat prin surPrindere.

- Jineqi socoteala? Chiar 9i a zllelot?

-S-a intimplat la cea de-a 18-a ei aniversare' De abia

altepta s-o ;teargl de aici.

- Nu vreau si fiu indiscret, spun.

Adevirul este cX nici n-ag vrea si gtiu Prea multe

aminunte.La fel ca ea, abia aqtept si mi vld plecat de aici'

-Unde locuiegte acum?

Judecitorul imi rlsPunde :--iorr-on apartament din ora;. in apropiere de Clark;i

Addison.Sunt un fan infocat Chicago Cubs, a;a ci mi entuzias-

rnez la auzul numelor Clark 9i Addison, ca un pui de c59el

himesit la vederea conservei cu mincare'

-'Wrigleyville, aqadar. Este un cartier bun' Lini;tit'

-Ys.notezimediat adresa, se oferi doamna Dennett'

-Mi-ar pl5cea si arunc o privire pe acolo, daci nu vi

16 | FArA cEA BUNA

deranjeazi,. Si vid daci nu este vreun geam spart, semne deintrare prin efracgie. ..

Vocea doamnei Dennett tremuri cind mi intreabi:

- Credegi cI vreun hog a intrat in apartamentul Miei?

Incerc si o calmez:

-Vreau doar si verific. Doamni Dennett, clidirearespectivi are portar?

-Nu.- Un sistem de pazir? Camere video?

-De unde naiba sI;tim?, mormiiejudecitorul.

- Nu o vizitatl?, intreb, inainte si mi pot abgine.A;tept un rispuns, dar el nu vine.

EIrEDupd

ii inchei haina gi ii trag o ciciuli pe cap, dupi care iesimin vintul necru!5tor care spulberi Chicago-ul.

- Trebuie si ne gribim un pic, ii spun, iar ea incuvi-

inteazi din cap, flri si intrebe insi de ce. Rafalele de vintaproape ci ne dirAmi pe amindoul in timp ce ne indreptimspre SUV-ul luiJames, parcat citeva sute de metri mai incologi, incercind si o apuc de cot, nu mi gXndesc decit cL dacd.

una din noi cade, ne vomprlbugi amindoui. Au trecut patruzile d,e la Criciun, iar parcarea asta e aproape un patinoar,acoperitl cu o pojghigi de gheagi. Fac tot ce pot ca s-o prote-jez de frig si de vintul ista silbatic, trigind-o inspre mine ;iinconjur6ndu-i talia cu bragul pentru a o mai incilzi, degi inmod clar corpul meu minion nu este cel mai potrivit pentrua-mi atinge scopul.

- O si venim gi siptimina viitoare, ii spun Miei, in

timp ce ea se urci in ma;ini gi se agazi in spate, incercind siacoplr cu vocea mea sunetul pe care-l fac portierele cAnd se

trintesc ;i centurile de sigurangi, cind sunt prinse.Radioul urlS la noi, iar motorul aproape ci a murit, pe

vremea asta cainoasi. Mia tresare ;i il rog peJames si inchidiradioul. Pe bancheta din spate, Mia e ticutS, priveste pegeam la cele trei ma;ini care ne inconjoari, ca n{te rechini