ferma mixtĂ 50 ha culturi de câmp şi creşterea tineretului ... - proiect... · acesta este...

FERMA MIXTĂ - 50 ha culturi de câmp şi creşterea tineretului taurin la îngrăşat

5

PREFAŢĂ

In prezent, în condiţiile noi create de reformele ce au loc pentru trecerea la

economia de piaţă, ca şi în celelalte domenii ale vieţii politice sociale, culturale şi

economice, în faţa sectorului creşterii animalelor stau o serie de probleme majore,

dintre care mai principale, sunt:

reconsiderarea şi optimizarea dimensiunii fermelor zootehnice, pentru

maximizarea nivelului producţiilor obţinute, în condiţii de sporire

permanenta a profiturilor ;

retehnologizarea fluxurilor de producţie din fermele zootehnice şi

modernizarea capacităţilor de producţie ;

asigurarea integrală din producţia interna a furajelor de volum şi

concentrate, inclusiv proteice de bază .

Productia animală reprezintă unul dintre domeniile cele mai importante ale

economiei naţionale româneşti şi poate deveni în scurt timp un sector modern şi

eficient, care contribuie la asigurarea bunurilor agroalimentare pentru consumul

populaţiei şi la participarea ţării noastre la schimburile internationale.

Acesta este motivul pentru care specialiştii consultanţi au realizat un proiect

model care să vină în sprijinul persoanelor interesate în realizarea unei producţii de

origine animala competitiva.

Avantajul îmbinarii a două tipuri de activităţi rezidă din faptul că fermierul

îşi valorifică producţia vegetală în ferma de creştere a animalelor, economisind

taxa pe valoare adaugată şi adaosul comercial (care ar fi fost adăugat la preţul de

producţie al furajului destinat alimentaţiei animalelor), determinând reducerea

costului de producţie la produsele de origine animală.

Totodata poate organiza în mod judicios activitatea atât în ferma vegetala

cât şi in cea zootehnica , având un control riguros şi permanent , în aşa fel încât

poate interveni oricând în cazul în care se constată pierderi financiare pe durata

ciclului de producţie .

Fermierul lucrând într-o astfel de ferma, realizează o mai bună programare a

timpului de lucru, contribuind la creşterea productivităţii în sectorul agricol.

Din punctul de vedere al nutriţiei animalelor, ţinând cont că fermierul

produce cantitatea cea mai mare a furajelor în ferma sa, rezultă un control mai bun

asupra trasabilitaţii producţiei animale cât şi a calităţii acesteia.

6

CAPITOLUL I

FERMA VEGETALĂ

Pentru înfiinţarea unei ferme mixte de 50 ha culturi de câmp şi

creşterea tineretului taurin pentru îngrăşat s-au avut în vedere următoarele

elemente:

suprafaţa luată în exploatare este 50 ha;

suprafaţa cultivată este 30 ha teren proprietate şi 20 ha teren luat în

arendă;

lucrările mecanizate sunt efectuate în proporţie de 90% cu utilaje

proprii;

lucrările manuale se efectuază de către membrii familiei, utilizându-se

forţa de muncă sezonieră numai în perioadele de vârf;

din producţia realizată se asigură baza furajeră în proporţie de 100%

pentru un număr de 50 capete tineret taurin la îngrăşat şi plata arendei

calculată la 600 kg grâu/ha.

La înfiinţarea fermei vegetale cu culturi de câmp pe o suprafaţă

de 50 ha s-a avut în vedere următoarele elemente tehnice şi economice:

structura culturilor;

producţia medie programată şi producţia totală;

rotaţia culturilor în asolament;

devizele tehnologice pe culturi;

bugetele de venituri şi cheltuieli, pe culori şi pe total exploataţie;

nivelul principalilor indicatori economici şi reabilitatea pe total

exploataţie.

În cadrul fermei vegetale, în regim neirigat cerealele paioase

deţin opondere de 20% (grâu 10% şi orz 10%), porumb boabe 10%, porumbul siloz

20%, lucerna, masa verde şi lucerna fan 30%, iar borceagul masa verde şi

borceagul fan 20%.

Pe parcursul celor 5 ani cât durează asolamentul, producţiile

totale la cele 6 culturi cuprinse în structură rămân constante.

DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR ŞI A TEHNOLOGIILOR

APLICATE ÎN CADRUL PROIECTULUI

Ferma vegetala deţine o suprafaţă de 50 ha cu o structura conform planului

de cultura de pe care se asigură necesarul de furaje pentru ferma zootehnică.

7

Principalele verigi tehnologice care se aplică pentru realizarea unui ciclu

de producţie sunt :

pregătirea terenului prin lucrările de arat, discuit + grapat, pregătit patul

germinativ cu combinatorul, tăvălugit, lucrat cu freza sau cu agregate ce

executa lucrări complexe ;

fertilizarea cu îngraşăminte chimice a culturilor care asigură sporuri de

producţie substanţiale la care se ţine cont de planta premergătoare, epoca

de aplicare, tipul îngrăsământului, doza de aplicare, nivelul producţiilor

stabilite ;

erbicidarea culturilor care se execută în funcţie de cultura , gradul de

îmburuienare, tipul de buruieni, starea terenului şi care pot fi aplicate

preemergent sau postemergent ;

sămânţa şi semănatul – una dintre cele mai importante verigi tehnologice

care asigură sporuri de producţie în condiţiile în care se foloseşte săminţa

certificată, tratată cu insectofungicide cu valoare culturală mare ;

lucrarile de întreţinere a culturilor care constau în combaterea buruienilor

prin praşile mecanice, manuale, erbicidare postemergenţă, tratamente

contra bolilor şi dăunătorilor, fertilizare fazială cu îngrăsăminte foliare ;

recoltarea culturilor la maturitatea tehnică prin evitarea pierderilor de

producţie.

PLAN DE CULTURĂ Cultura Suprafaţa

An 1 - ha

Suprafaţa

An 2 - ha

Suprafaţa

An 3- ha

Suprafaţa

An 4 - ha

Suprafaţa

An 5 - ha

Grîu furaj 5,0 5,0 5,0 - 5,0

Orzoaica

furaj

5,0 5,0 5,0 5,0 5,0

Porumb furaj 5,0 5,0 5,0 10,0 5,0

Porumb siloz 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0

Borceag 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0

Lucerna 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0

TOTAL 50,0 50,0 50,0 50,0 50,0

Suprafaţa de teren este împărţită în sole compacte , asigurând condiţii

optime pentru efectuarea complet mecanizată a lucrărilor agricole.

Asolamentul s-a stabilit pe o perioadă de 5 ani.

Concentratele necesare raţiilor furajere sunt asigurate din producţia

culturilor de :grîu , orzoaică furaj , porumb boabe.

Fînurile sunt asigurate prin cultivarea lucernei şi a borceagurilor iar

suculentele din cultura de porumb siloz.

Structura culturilor în asolament s-a stabilit pe baza necesarului de furaje

pentru specia de bovine – tăuraşi la îngrăşat , care vor reuşi să asigure UN-urile

necesare sporului zilnic planificat .

Pentru fiecare cultura s-a elaborat câte un deviz de cheltuieli agrotehnice pe

un hectar în care s-a respectat tehnologia de producţie specifică culturii şi zonei.

8

Criteriile avute în vedere pentru optimizarea tehnologiilor sunt : tehnic, economic,

energetic şi ecologic.

Direcţiile principale urmărite la întocmirea tehnologiilor au fost

urmatoarele :

efectuarea unui minim de lucrări pentru evitarea tasării solului ;

creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor de întreţinere a culturilor în

vederea sporirii productivităţii muncii ;

alegerea soiurilor şi hibrizilor cei mai productivi în raport de zona şi

stabilirea densităţilor la hectar ;

determinarea cantitaţilor optime de îngrasăminte ;

exploatarea raţională a sistemelor de maşini reducerea consumului de

materiale, combustibili ;

alegerea perioadei optime de efectuare a lucrarilor.

Calculaţia costurilor de producţie şi estimarea veniturilor s-a facut astfel :

Orele de mecanizare funcţie de normativele orientative şi

condiţiile locale;

Preţul de achiziţie al îngrasămintelor, insecto-fungicidelor şi a

altor materiale s-a stabilit în funcţie de oferta firmelor ce

comercializează aceste produse;

Preţurile de vânzare s-au estimat ţinându-se seama de piaţa

interna.

Cheltuielile tehnologice pentru culturile din cadrul asolamentului au dus la

fundamentarea bugetelor de venituri şi cheltuieli.

Sola

Schema asolamentului – 50,0 ha. Anul 2008 2009 2010 2011 2012

5,0 Grîu

5,0 ha

Orzoaică furaj

5,0 ha

Porumb

boabe 5,0 ha

Porumb

siloz 5,0 ha

Borceag

5,0 ha

5,0

Orzoaică

5,0 ha

Porumb boabe

5,0 ha

Porumb

siloz 5,0 ha

Borceag

5,0 ha

Porumb siloz

5,0 ha

5,0

Porumb

boabe

5,0 ha

Porumb siloz

5,0 ha

Borceag

5,0 ha

Porumb

siloz 5,0 ha

Orzoaică 5,0

ha

10,0 Porumb

siloz 10,0 ha

Borceag

10,0 ha

Porumb

siloz 5,0 ha

Grîu 5,0 ha

Orzoaică

5,0 ha

Porumb

boabe 5,0 ha

Porumb

boabe 5,0 ha

Borceag

5,0 ha

10,0 Borceag

10,0 ha

Porumb siloz

5,0 ha

Grîu 5,0 ha

Orzoaică

5,0 ha

Borceag

5,0 ha

Borceag

5,0 ha

Porumb

boabe 5,0 ha

Porumb siloz

5,0 ha

Grîu 5,0 ha

15,0 Lucernă

15 ha

Lucernă

15 ha

Lucernă

15 ha

Lucernă

15 ha

Lucernă

15 ha

TOTAL 50,0 ha 50,0 ha 50,0 ha 50,0 ha 50,0 ha

9

Procesul tehnologic de obţinere a grîului

Plantele premergătoare

Cele mai bune premergătoare pentru cultura grîului sunt leguminoasele , cereale

păioase , porumbul.

Nu se recomandă semănatul pe suprafeţe unde:

- s-a manifestat atac de boli transmisibile prin sol ( malura,

tăciune );

- s-a cultivat cereale păioase mai mult de 2 ani;

- culturile au fost recoltate târziu şi nu mai este posibilă

însamânţarea în epoca optimă.

Lucrările solului

Arătura se executa după recoltarea plantei premergătoare, cu cel puţin 15

zile înainte de semănat la adâncimea de 18 – 22 cm în funcţie de sol,

obligatoriu plugul în agregat cu grapă stelată.

Pregătirea patului germinativ se realizează înaintea semănatului prin

mobilizarea solului la adâncimea de semănat.

Sămânţa şi semănatul

Pentru a fi admisă la semănat sămânţa trebuie să aparţină unui soi zonat, să

provină din culturi recunoscute, cu valoare biologică ridicată, cu puritate fizică

minimă de 98 %, germinaţia minimă de 90 % şi cu MMB cât mai mare. Plantele

rezultate din seminţe mari îşi formează nodul de înfrăţire mai adânc, sunt mai bine

înrădăcinate şi rezistă mai bine la temperaturi scăzute.

Tratarea seminţei împotriva bolilor şi dăunătorilor este obligatorie.

Perioada de semănat are o mare importanţă pentru viitoarea recoltă,

întrucât prin aceasta se realizează o bună înfrăţire a plantelor din toamnă, cât şi

acumularea substanţelor de rezervă necesare în sezonul rece şi o bună rezistenţă la

iernare.

Cele mai bune rezultate se obţin atunci când în cele 40 - 50 de zile de la

răsărit la intrarea în iarnă (când temperatura scade sub + 5oC), se acumulează o

sumă de grade de temperatură de 450 - 550oC.

Aceasta corespunde cu începerea semănatului când temperatura aerului

scade la 13 - 15oC şi încheierea lucrării când temperatura ajunge la 8 - 9

oC.

Calendaristic, corespunde cu intervalul 1-10 octombrie.

Însămânţările prea timpurii sunt nefavorabile deoarece:

- plantele cresc prea viguros şi devin sensibile la temperaturi scăzute;

- nodul de înfrăţire se formează mai la suprafaţă, fapt ce le sensibilizează

la îngheţ;

- apare atacul de muscă Hessa şi afide din toamnă, care în toamnele

secetoase produc mari pagube;

- culturile sunt expuse îmburuienării;

- culturile timpurii sunt predispuse la cădere, făinare şi rugini;

10

- temperaturile ridicate din toamnă determină tulburări fiziologice care

conduc în primăvară la stagnări în creştere, reducerea taliei, îngălbenirea şi pieirea

plantelor.

Întârzierea semănatului se soldează de asemenea cu pierderi de recoltă

datorită:

- intrării în iarnă a plantelor slab înfrăţite, neadaptate condiţiilor

nefavorabile din iarnă;

- plantele sunt sensibile la îngheţ, iar în primăvară sunt sensibile la

descălţare;

- întârzie în vegetaţie;

Densitatea plantelor. Producţii normale se obţin atunci când la recoltare

se asigură 500 - 700 spice/m2. Acest număr de spice se asigură prin însămânţarea a

400 - 600 b.g./m2, în funcţie de capacitatea de înfrăţire şi de autorărire a soiurilor.

Limita superioară a numărului de boabe se va mări cu 5 - 10 % în

următoarele situaţii:

- toamne secetoase cu solul uscat;

- patul germinativ neglijent pregătit;

- depăşirea epocii optime de semănat.

Cantitatea de sămânţă, în funcţie de valoarea biologică a acesteia,

puritate şi MMB şi densitate variază între 200 - 250 kg/ha.

Distanţa între rânduri este de 12,5 cm.

Adâncimea de semănat se stabileşte în funcţie de tipul şi textura solului,

de aprovizionarea cu apă la semănat şi de energia germinativă, fiind cuprinsă între

4 - 7 cm. În condiţii bune de umiditate se va însămânţa la 4 - 5 cm, iar în soluri

uscate la 6 - 7 cm, la soiurile cu coleoptil lung.

În zonele cu ierni aspre se recomandă orientarea rândurilor perpendicular

pe direcţia vântului dominant, prevenind dezvelirea nodului de înfrăţire prin

spulberarea solului.

Lucrările de îngrijire

Tăvălugitul după semănat este o lucrare obligatorie atunci când semănatul

s-a făcut în sol uscat, pentru a pune seminţele în contact cu solul şi a favoriza

ascensiunea apei la sămânţă.

În cazul când alternanţele de îngheţ şi dezgheţ din primăvară determină

dezrădăcinarea (descălţarea plantelor, ruperea rădăcinilor şi dezgolirea nodului de

înfrăţire), tăvălugirea culturilor este necesară pentru a pune în contact nodul de

înfrăţire cu solul şi a favoriza formarea de noi rădăcini. "Descălţarea'' trebuie

prevenită prin semănatul la timp, în arătură aşezată. Lucrarea se execută cu

tăvălugul neted, imediat ce se poate intra în teren.

Pentru refacerea plantelor, mare importanţă prezintă fertilizarea cu azot.

Combaterea buruienilor

Pagubele cauzate de buruieni, dacă nu sunt combătute eficient, sunt

cuprinse între 10 - 20 % şi se pot ridica la 60 - 80 % din recoltă .

În prezent erbicidarea este o lucrare obligatorie.

Pentru eficacitate maximă trebuie luate în considerare următoarele:

11

- compoziţia floristică a buruienilor;

- sensibilitatea diferitelor specii la erbicide;

- mecanismul de acţiune al erbicidelor;

- momentul optim de aplicare;

- echipamentele cu care se fac tratamentele;

- tipul diuzelor;

- cantitatea de apă pe hectar;

- sensibilitatea soiurilor de grâu faţă de anumite erbicide şi faza de

vegetaţie în care se execută tratamentul;

Combaterea integrata a buruienilor se realizeaza prin evitarea monoculturii,

respectarea rotatiei,respectarea adancimii si epocii de semanat si aplicarea de

erbicide ( Icedin super-1l/ha, Lancet-1l/ha, Lintur-150 g/ha, Rival, Rival

Superstar-20 gr/ha.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor

Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor ( respectarea rotatiei,

incorporarea resturilor vegetale, respectarea epocii de semanat, tratarea

semintelor – Raxil, Protilin, Tiramet, Tirametox, Vitavax ).

Recoltarea

Se realizează cu combine autopropulsate, când boabele au ajuns la

maturitatea deplină, iar umiditatea acestora a scăzut la cca 16 %.

Rezultate bune se obţin în culturile cu plante necăzute şi în lanuri cu

îmburuienare redusă. Dacă lanul este căzut într-o singură direcţie şi recoltarea se

va efectua într-o singură direcţie, adică în contrasensul de cădere a plantelor.

Procesul tehnologic de obţinere a porumbului boabe pentru furaj


Faţă de plantele premergătoare pretenţiile sunt reduse, de aceea porumbul

poate fi semănat mai mulţi ani la rând pe acelaşi teren, în monocultură (numai în

condiţiile unei agrotehnici superioare).

Cele mai bune premergătoare sunt cerealele păioase de toamnă sau primăvară,

leguminoase anuale .

După porumb urmează cerealele de primăvară, culturile furajere anuale, sau

grâul cultivat după hibrizi timpurii.

Lucrările solului

Pregătirea terenului, în vederea semănatului, constituie o verigă importantă,

deoarece influenţează întreaga tehnologie de cultură a porumbului.

După recoltarea plantelor premergătoare se execută arătura adâncă de vară

sau de toamnă. Aceasta se efectuează la adâncimea de 22-25 cm pe solurile cu

textură uşoară şi de 25-30 cm pe solurile grele, argiloase cu plugurile în agregat cu

grapa stelată. Suprafeţele arate mai devreme se vor menţine curate de buruieni,

până în toamnă, prin lucrări cu grapa cu colţi reglabili sau cu grapa cu discuri.

12

În verile mai secetoase, când arătura nu se poate executa, se lucrează

superficial cu grapa cu discuri, sau se efectuează o arătură uşoară de 18-20 cm

adâncime, în agregat cu grapa stelată, iar plugurile vor fi echipate cu scormonitori.

Primăvara, înainte de semănat, terenul se lucrează cu grapa cu colţi reglabili

sau grapa cu discuri, perpendicular pe direcţia brazdelor. Numărul lucrărilor este în

funcţie de gradul de îmburuienare a terenului.

În primăverile secetoase, şi în condiţiile unui sol mai afânat, se recomandă

înlocuirea grapei cu discuri cu cultivatorul, care lucrează în adâncime fără

scoaterea la suprafaţă a bulgărilor de pământ, evitându-se evaporarea apei din sol.

În condiţiile unei dotări corespunzătoare, cu utilaje speciale, şi pentru a se

evita tasarea solului, prin trecerea repetată a tractoarelor şi utilajelor agricole, se

poate practica sistemul de lucrări minime ale solului (minimum tillege).


Din punct de vedere calitativ sămânţa hibridă de porumb trebuie să

îndeplinească două cerinţe minime mai importante: puritatea de 98% şi facultatea

germinativă de 90%.

Epoca optimă de semănat este primăvara, în epoca a doua, când temperatura

în sol, la adâncimea de semănat este de 8-100C. Din punct de vedere calendaristic,

porumbul se seamănă în intervalul 15-30 aprilie .

Densitatea plantelor la cultura porumbului pentru boabe

Grupa de precocitate a hibrizilor

Neirigat

Timpurii 45.000-60.000

Mijlocii 40.000-55.000

Târzii 40000-50000

Cantitatea de sămânţă necesară asigurării densităţii optime oscilează între 15-

20 kg / ha, în funcţie de valorile MMB şi densitatea semănatului.

Distanţa între rânduri este de 70 cm.

Distanţa între boabe pe rând variază între 22-30 cm, iar numărul de boabe

germinabile pe un metru liniar, la distanţa de 70 cm între rânduri, este de 4-5, în

funcţie de densitate.

Adâncimea de semănat oscilează între 5-7 cm, pe solurile umede, argiloase şi

între 6-8 cm pe solurile cu textură mijlocie.

Semănatul se execută cu semănători combinate pentru semănatul de precizie a

plantelor prăşitoare (SPC-6, SPC-8 şi SPC-12), echipate cu fertilizatoare,

echipamente de erbicidare şi de aplicare a insecticidelor. Viteza de lucru a

agregatului este de 5-10 km / h.

Lucrări de întreţinere

Combaterea buruienilor constituie lucrarea de îngrijire cea mai importantă,

mai ales în cazul culturilor neerbicidate. Lucrarea se execută cu grapa cu colţi

reglabili (înainte sau după răsărirea porumbului pentru distrugerea buruienilor

13

încolţite şi în curs de răsărire), cu sapa rotativă (SR-4,5) (după răsărirea

porumbului pentru distrugerea buruienilor în curs de răsărire) şi prin praşile

manuale sau mecanice.

Prima lucrare de prăşit se efectuează la o săptămână de la răsăritul plantelor,

iar următoarele la intervale de timp determinate de apariţia buruienilor (10-12 zile

la praşila a doua şi 15-17 zile la praşila a treia).

Praşilele mecanice se execută la adâncimi diferite, în funcţie de stadiul de

dezvoltare a porumbului: prima praşilă trebuie efectuată la 10-12 cm adâncime, iar

următoarele la 5-7 cm adâncime.

Combaterea buruienilor din lanurile de porumb pe cale chimică are cea mai

mare eficacitate.

Cele mai bune rezultate se realizeaza prin aplicarea erbicidelor preemergent

si postemergent : Diizocab, Guardian Gardoprim Gold, Icedin, Titus, Mistral.

Combinarea erbicidării cu aplicarea praşilelor mecanice si respectarea

verigilor tehnologice asigură o combatere integrată a buruienilor.

Fertilizarea:

- gunoi de grajd 20-40 tone administrat sub arătură o data la 4

ani;

- fosfor 40-80 kg sa /ha sub arătură;

- potasiu 40-60 kg sa/ha sub arătură

- azot 80-150 kg sa/ha aplicat fazial

Recoltarea

Maturitatea porumbului se realizează în timp de aproape două luni de la

apariţia stigmatelor, cu parcurgerea următoarelor faze:

● coacerea în lapte, când boabele au umiditatea de peste 50% şi acumularea

substanţelor organice este finalizată;

● coacerea în lapte-ceară, când boabele au în jur de 40-45%, apă;

● coacerea în ceară, cu umiditatea boabelor de 35-40%, iar acestea devin

sticloase;

● coacerea deplină, când boabele sunt tari, iar conţinutul în apă este sub 30%.

Când recoltarea se face cu combina echipată cu dispozitivul de recoltare sub

formă de boabe, cele mai mici pierderi se înregistrează la umiditatea de 20-24%.

La umiditate mai mică unele boabe se pierd de pe ştiuleţi înainte de a intra în

aparatul de treierat al combinei.

Recoltarea mecanizată a porumbului se realizează sub formă de ştiuleţi

depănuşaţi sau nedepănuşaţi.

Potenţialul de producţie al hibrizilor cultivaţi în ţara noastră, în funcţie de

perioada lor de vegetaţie, de condiţiile de vegetaţie şi de tehnologia aplicată,

oscilează între 3000-5000 kg / ha boabe, la neirigat.

Randamentul în boabe, în funcţie de hibrid, este între 75-82%.

14

Procesul tehnologic de obţinere a porumbului pentru siloz


Porumbul pentru siloz are cerinţe scăzute faţă de planta premergătoare, fiind

cultivat după aceleaşi culturi ca şi în cazul porumbului pentru boabe.

În cultură succesivă se seamănă după premergătoare care părăsesc devreme

terenul: cerealele de toamnă, borceagurile de toamnă, rapiţa furajeră de toamnă,

cartoful timpuriu.

La rândul său, porumbul pentru siloz este o bună premergătoare pentru

culturile de primăvară, iar în cazul unor hibrizi timpurii chiar şi pentru grâul de

toamnă.

Fertilizarea

Realizarea unor producţii mari de biomasă furajeră la porumbul pentru siloz

este condiţionată de folosirea unor doze relativ ridicate de îngrăşăminte. Astfel,

pentru realizarea unei tone de porumb siloz se consumă, în medie , în jur de 3,5 kg

N, 1,5 kg P, 3 kg K, 1,2 kg Ca. Aceasta face ca porumbul pentru siloz să fie

considerat un mare consumator de elemente nutritive, mai ales de azot şi potasiu.

În funcţie de hibridul folosit şi condiţiile pedoclimatice dozele de

îngrăşăminte chimice recomandate sunt de : N80-100 P60, iar potasiul de K70-100, pe

solurile podzolice amenajate.

Deoarece la porumbul pentru siloz se seamănă, de obicei, hibrizi cu perioadă

mai lungă de vegetaţie, valorificarea gunoiului de grajd devine foarte eficientă. În

acest sens se aplică 20-40 t / ha, o dată cu arătura adâncă, prin încorporare sub

brazdă sau la planta premergătoare.

Lucrările solului

Pregătirea solului şi a patului germinativ sunt identice ca şi în cazul

porumbului boabe pentru furaj.


În cultură principală, porumbul pentru siloz se seamănă când în sol, la

adâncimea de semănat, temperatura este de 8-100C. Aceasta coincide cu perioada

1-20 aprilie pentru zona de câmpie şi 15-30 aprilie pentru celelalte zone.

Distanţa între rânduri este de 70-80 cm, iar adâncimea de semănat de 5-6 cm

pe solurile grele şi 6-8 cm pe solurile cu textură uşoară.

Densitatea plantelor este mai mare cu 20-25% faţă de porumbul pentru boabe.

Desimea de semănat este de 60-70 mii plante / ha, în condiţii de neirigare.

Norma de semănat variază între 25-30 kg / ha, în funcţie de indicii de calitate

ai seminţelor, densitate şi hibridul folosit.

Pentru prevenirea atacului agenţilor patogeni se efectuează tratamente la

sămânţă, înainte de semănat, cu aceleaşi substanţe ca în cazul porumbului pentru

boabe.

În cultură principală se folosesc hibrizi tardivi şi semitardivi, cu creştere

viguroasă şi potenţial mare de producţie, iar în cultură dublă şi regiunile colinare,

hibrizii timpurii şi mijlocii.

15

Lucrările de întreţinere

Combaterea buruienilor reprezintă principala lucrare de îngrijire a

porumbului. Aceasta se realizează prin 2-3 praşile mecanice cu CPU-4,2, la

intervale de cca. 2 săptămâni.

Distrugerea buruienilor pe cale chimică se efectuează prin aplicarea

următoarelor tipuri de erbicide:

Pentru combaterea buruienilor se aplică preemergent si postemergent

următoarele tipuri de erbicide . Dual 500 , Eradicane , Diizocab 8 CE , Guardian,

Icedin, Titus, Mistral.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor se face prin evitarea monoculturii (mai

mulţi ani la rând), eliminarea şi distrugerea prin ardere a plantelor bolnave,

cultivarea de hibrizi rezistenţi.

Irigarea este o măsură tehnologică importantă, deoarece aduce sporuri de

producţie de 30-40%. Pentru porumbul pentru siloz se aplică 2-4 udări cu o normă

de udare de 500-600 m3 / ha apă. Din punct de vedere calendaristic, perioadele

critice pentru aprovizionarea cu apă sunt : 20-30 iunie şi 20-30 august.

Recoltarea şi conservarea

Momentul optim de recoltare este când boabele se găsesc în faza de lapte –

ceară şi umiditatea plantelor este de 75%.

Prin întârzierea recoltării plantele îşi pierd suculenţa, scade umiditatea,

plantele se tasează mai greu şi în locul fermentaţiei lactice din masa însilozată se

produc fermentaţii nedorite care depreciază calitatea silozului.

Recoltarea porumbului pentru siloz se execută mecanizat, cu vindrovere, care

taie, toacă şi încarcă furajul în mijloacele de transport.

Umplerea silozului se face concomitent cu tasarea puternică, pentru crearea

condiţiilor optime apariţiei fermentaţiei lactice. Silozul se acoperă cu folii de

material plastic pentru protejarea împotriva apei din precipitaţii. Durata perioadei

de efectuare a lucrărilor de însilozare trebuie să fie cât mai scurtă (cel mult 5-7

zile)

Producţii potenţiale

În cultură principală, se pot realiza producţii de 60-120 t /ha.

Procesul tehnologic de obţinere al culturii de borceag

Borceagul de primăvară este un amestec furajer constituit din mazăre

furajeră de primăvară sau măzăriche şi ovăz.


Borceagul de primăvară poate să urmeze în rotaţie şi după culturi care

permit o bună pregătire a solului până la mijlocul toamnei, cum sunt: hibrizii de

porumb semitimpurii şi semitardivi,cereale păioase.

Aplicarea îngrăşămintelor

Fosforul se administrează sub arătură, 70-80 kg P2O5/ha.

16

Potasiul. Pe solurile acide care sunt deficitare în potasiu mobil se administrează

anual 60-70 kg K2O/ha.

Azotul. Borceagul de primăvară se fertilizează cu 50-60 kg N/ha

Lucrările solului

Pentru borceagul de primăvară ,arătura de vară sau de toamnă se execută

imediat după eliberarea terenului de planta premergătoare; când stratul arabil este

lipsit de apă, arătura se amână până după căderea unor precipitaţii care să

umecteze acest strat. Arătura se execută la adâncimea de 18-20 cm cu plugul în

agregat cu grapa stelată. La desprimăvărare pregătirea patului germinativ se face

cu combinatorul.


Epoca de semănat. Borceagul de primăvară se seamănă în prima urgenţă. În

zonele colinare, calendaristic, epoca de semănat în anii normali se înscrie între 15

şi 30 martie, întârzierea semănatului conduce la scăderea semnificativă a

producţiei.

Densitatea de semănat. Pentru borceagul de primăvară, amestecul furajer va fi

alcătuit din 100-120 kg/ha mazăre furajeră de primăvară sau măzăriche 80-100

kg/ha şi 90-100 kg/ha ovăz; proba la semănătoare se face cu cantitatea rezultată

prin însumarea celor două componente ale amestecului. Se seamănă cu

semănătorile de cereale, în rânduri la 12,5 cm, la adâncimea de 3,0-3,5 cm.

Lucrările de întreţinere a culturii

Combaterea buruienilor, a bolilor si dăunătorilor se realizeza prin respectarea

tuturor verigilor tehnologice .

Recoltarea

Recoltarea borceagului făcându-se în dinamică pentru furajare la iesle,

intervalul optim de exploatare este cuprins între înălţimea plantelor de 50-55 cm şi

până când plantele de ovăz au înspicat în proporţie de 60-70 %. Furajul se poate

conserva şi prin însilozare, când recoltarea se face la începutul înspicatului

ovăzului; masa cosită rămâne în brazde 2-3 zile, după care se toacă mărunt şi se

însilozează.

Masa cosită rămâne în brazde în jur de 2-3 zile după care fânul se balotează

când umiditatea nu depăşeşte 17 %.

Procesul tehnologic de obţinere a lucernei

Caracteristici :

calitate excepţională a nutreţului conţinut bogat în proteine, vitamine, săruri

minerale ( 1 tona masa verde asigura 190-210 U.N iar finul 470-480 U.N;

productivitate mare ( 3- 4 coase in anii normali si 5-6 coase cond. irigare )

îmbogăţeşte solul în azot;

bogată în vitamine, săruri minerale, proteine

plantă meliferă

este un nutreţ ieftin, se seamănă o data la 4-5 ani, necesită puţine lucrări de

îngrijire;

este denumita regina plantelor furajere

17

Dezavantaje:

produce timpanisme la animale în cazul în care este consumata în stare

verde iar animalele nu sunt obişnuite

necesită un cost ridicat la înfiinţare datorită costului la sămânţă.

Mod de folosire: nutreţ verde, fin, păsune, făină granule, siloz

Soiuri: Gloria, Triumf, Adonis, Selena, Topaz, Sigma, Magnat, Aurora, Satelit.

Rotaţia: după premergătoare care lasă terenul curat de buruieni. Cele mai bune

sunt: cerealele de toamnă , hibrizi de porumb, cartof, sfecla.

Monocultura produce fenomenul de oboseală a solului.

Post cultura obligatoriu prăsitoare.

Fertilizare:

Ingrasaminte cu fosfor – se administreaza in doza de 90-110 kg fosfor /ha s.a.

Ingrasaminte cu azot – se administreaza in doza de 40-60 kg. azot/ha s.a

Gunoi de grajd –20-40 to sub aratura bine fermentat - inainte de infiintarea culturii.

Lucrarile solului: este pretentioasa fata de modul în care este pregătit terenul

datorită semniţelor mici şi a puterii mici de străpungere.

Arătura adâncă vara sau toamna când se poate încorpora gunoiul de

grajd şi fosforul.

Pregătirea patului germinativ se execută cu combinatorul, la

adâncimea de semănat, realizat în preajma semănatului.

Săminţa şi semănatul:

Puritate – fara cuscuta si seminte de trifoi ; germinatie corespunzatoare, cu

certificat de calitate

Epoca de semanat - cind temperatura solului la adincimea de incorporare este de

1-4gr. C ( a doua jumatate a lunii martie inceputul lunii aprilie), sau sfirsitul verii.

Cantitatea de saminta – 18 – 20 kg./ha cu care se realizeaza 750-1000 seminte

germinabile/m.p.

Se poate semana si cu planta protectoare

Distanta intre rinduri – 12,5 cm.

Adincimea de semanat – 2-3 cm pe solurile grele si 4-5 cm pe solurile usoare.

Lucrari de ingrijire: Daca solul este uscat si afinat se tavalugeste imediat.

Combaterea buruienilor:

metode preventive ( calitatea semintei – fara buruieni si cuscuta )

agrotehnice ( asolament corespunzator, lucrari ale solului )

chimice ( preemergent- Diizocab 7-8 l/ha, Eradicane 5-6l/ha ,

postemergent- Galant super 1,5 l/ha, Lasso 2-2,5l/ha, Pivot 0,5-0,7

l/ha )

Recoltarea :

Epoca de recoltare influienteaza : productia, calitatea recoltei cit si

longevitatea.

Se recomanda recoltatul in intervalul cuprins intre sfirsitul fazei de imbobocire si

mijlocul fazei de inflorire, cind se realizeaza raportul cel mai favorabil intre

calitate si cantitate.

18

In anul I se recolteaza in faza de inflorire pentru a favoriza lignificarea si prelungi

longevitatea.

Inaltimea de cosit 5-8 cm de la suprafata solului. Ultima coasa 8-10 cm

pentru a proteja mugurii de la baza tulpinii in timpul iernii.

La recoltat si transport se vor evita trecerile repetate pe aceleasi rinduri pentru a nu

distruge mugurii bazali ai plantei.

Pentru producerea de saminta se lasa lucerna din anul II si III coasa I cind

75% din pastai au capatat culoarea bruna.

Pasunatul nu este cel mai recomandat intrucit plantele sunt calcate si poate

produce meteorizatii la animale.

Conservarea

Uscarea:

pe sol

prepeleci in verile umede

Ploaia, roua, expunerea indelungata la soare reduc continutul in substante nutritive.

Tehnologia traditionala recomanda :

dupa 8-10 ore de la recoltare brazdele se intorc

cind umiditatea scade la 28-30% plantele se grupeaza in capite mici

150-200 kg

cind se dispune de sure bine aerisite a doua zi se cara finul

in lipsa surelor capitele ramin inca 1-2 zile in cimp dupa care se

cladesc in sire sau capite mai mai.

Depozitarea sub forma de baloti în sire

Conservarea prin insilozare in amestec cu tarite, melasa, porumb siloz.

Conditiile unui siloz de calitate:

lucerna tocata – umiditate 55-65%

tasare corespunzatoare

crearea conditiilor de anaerobioza - fermentatie lactica

Procesul tehnologic de obţinere a orzoaicei furajere


Ca plante premergătoare pentru orzoaica furajera: culturile furajere anuale,

leguminoasele anuale şi porumbul. Este contraindicată monocultura.

Lucrările solului

Arătura se execută vara sau toamna, la adâncimi de 22-25 cm pe solurile grele

şi 20-22 cm pe solurile uşoare, cu plugurile în agregat cu grapa stelată.

Lucrările de pregătire a patului germinativ se efectuează cu grapa cu discuri

sau cu combinatorul, înaintea semănatului.

Fertilizarea

Perioada mai scurtă de vegetaţie şi sistemul radicular mai slab dezvoltat al

orzoaicei, face ca aplicarea directă a gunoiului de grajd să nu fie eficientă. De

19

aceea orzoaica valorifică mai bine efectul remanent al gunoiului, aplicat culturii

premergătoare.

Îngrăşămintele chimice sunt bine valorificate de orzoaică, aplicarea lor se

face în funcţie de gradul de fertilitate al solului .

Dozele de îngrăşăminte chimice aplicate la cultura orzoaicei de primăvară.

Fertilitatea

solului

Doza aplicată, kg/ha s.a.

N P2O5 K2O

Slabă 100-120 80-100 70-90

Mijlocie 80-100 60-80 50-70

Bună 50-70 40-50 -

Îngrăşămintele cu P şi K se aplică o dată cu arătura de bază, iar cele cu azot,

înainte de semănat.


● indicii de calitate ai seminţelor: puritatea minimă de 98%, germinaţia

minimă de 90%;

● densitatea: 500-550 boabe germinabile/m2;

● distanţa dintre rânduri: 12,5cm;

● adâncimea de semănat: 3-5 cm;

● norma de semănat: 180-220 kg/ha;

● epoca de semănat: în prima urgenţă, pe parcursul lunii martie.

Lucrări de întreţinere

Combaterea integrata a buruienilor se realizeaza prin evitarea monoculturii,

respectarea rotatiei,respectarea adancimii a epocii de semanat si aplicarea de

erbicide.

Combaterea dăunătorilor se face cu tratamente la sămânţă.

Recoltarea

Lucrările de recoltare se efectuează mecanizat, fără pierderi.

Orzoaica pentru boabe se recoltează în faza de coacere deplină, când

umiditatea bobului este sub 14%.

În condiţii optime de tehnologie, soiurile create în ţara noastră permit

obţinerea unor producţii de 4-6 t/ha.

20

FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL I

Productia principala kg /ha Grâu furaj

Orzoaica furaj

Porumb furaj

Porumb siloz Borceag Lucerna TOTAL

Productia secundara kg /ha ANUL I - 2008

INDICATORI U.M Valoare lei

A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 15.750,00 8.750,00 14.000,00 37.500,00 20.000,00 30.000,00 126.000,00

PRODUCTIA TOTALA kg 22.500,00 17.500,00 20.000,00 250.000,00 200.000,00 75.000,00 0,00

CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20

7.558,80

12.242,40 61.092,75

Din care pentru productia principala lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80 12.242,40 61.092,75

I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 8.552,50 6.171,50 7.095,50 15.756,20 6.744,40 10.068,00 54.388,10

1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care:

lei/ha 4.410,50 2.565,50 3.676,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 26.689,00

- Sämãnta si material saditor lei/ha 1.175,00 990,00 1.050,00 3.150,00 2.220,00 0,00 8.585,00

- Ingrasaminte chimice lei/ha 2.220,00 1.260,00 2.001,00 4.002,00 0,00 3.600,00 13.083,00

- Pesticide lei/ha 875,00 175,00 625,00 1.250,00 0,00 0,00 2.925,00

- Alte materiale lei/ha 140,50 140,50 0,00 0,00 330,00 1.485,00 2.096,00

2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 3.701,00 3.349,50 3.052,00 6.514,00 3.939,40 4.474,50 25.030,40

3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 441,00 256,50 367,50 840,20 255,00 508,50 2.668,70

II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 162,50 101,25 584,50 166,50 320,00 1.372,50 2.707,25

III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 610,05 439,15 537,40 1.114,50 494,40 801,90 3.997,40

- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 348,60 250,95 307,20 636,90 282,50 458,70 2.284,85

- Asigurari 3% din I + II lei/ha 261,45 188,20 230,40 477,60 211,90 343,20 1.712,75

Profit total lei 6.424,95 2.038,1 5.782,6 20.462,8 12.441,2 17.757,6 64.907,3

21

FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL II

Productia principala kg /ha Griu furaj

Orzoaica furaj

Porumb furaj

Porumb siloz

Borceag Lucerna TOTAL

Productia secundara kg /ha ANUL II - 2009




CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80 12.242,40 61.092,75




lei/ha 4.410,50 2.565,50 3.676,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 26.689,00



- Pesticide lei/ha 875,00 175,00 625,00 1.250,00 0,00 0,00 2.925,00









Profit total lei 6.424,95 2.038,10 5.782,60 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.907,30

22

FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL III

Productia principala kg / ha Griu furaj

Orzoaica furaj

Porumb furaj


Productia secundara kg / ha ANUL III - 2010





7.558,80

12.242,40 61.092,75




lei/ha 4.410,50 2.565,50 3.676,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 26.689,00



- Pesticide lei/ha 875,00 175,00 625,00 1.250,00 0,00 0,00 2.925,00









Profit total lei 6.424,95 2.038,10 5.782,60 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.907,30

23

FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL IV


Orzoaica furaj

Porumb furaj


Productia secundara kg / ha ANUL IV - 2011


A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 0,00 8.750,00 28.000,00 37.500,00 20.000,00 30.000,00 124.250,00

PRODUCTIA TOTALA kg 0,00 17.500,00 40.000,00 250.000,00 200.000,00 75.000,00 0,00

CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 0,00 6.711,90 16.434,80 17.037,20

7.558,80

12.242,40 59.985,10

Din care pentru productia principala lei/ha 0,00 6.711,90 16.434,80 17.037,20 7.558,80 12.242,40 59.985,10

I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 0,00 6.171,50 14.191,00 15.756,20 6.744,40 10.068,00 52.931,10


lei/ha 0,00 2.565,50 7.352,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 25.954,50

- Sämãnta si material saditor lei/ha 0,00 990,00 2.100,00 3.150,00 2.220,00 0,00 8.460,00

- Ingrasaminte chimice lei/ha 0,00 1.260,00 4.002,00 4.002,00 0,00 3.600,00 12.864,00

- Pesticide lei/ha 0,00 175,00 1.250,00 1.250,00 0,00 0,00 2.675,00


2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 0,00 3.349,50 6.104,00 6.514,00 3.939,40 4.474,50 24.381,40



II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 0,00 101,25 1.169,00 166,50 320,00 1.372,50 3.129,25

III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 0,00 439,15 1.074,80 1.114,50 494,40 801,90 3.924,75



Profit total lei 0,0 2.038,10 11.565,20 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.264,90

24

FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL V


Orzoaica furaj

Porumb furaj


Productia secundara kg / ha ANUL V - 2012





7.558,80

12.242,40 61.092,75




lei/ha 4.410,50 2.565,50 3.676,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 26.689,00



- Pesticide lei/ha 875,00 175,00 625,00 1.250,00 0,00 0,00 2.925,00









Profit total lei 6.424,95 2.038,10 5.782,60 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.907,30

25

FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA BORCEAG

Productia principala 20.000 kg / ha 10,00 10,00 10,00 10,00 10,00

Productia secundara kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei

A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 2.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00

PRODUCTIA TOTALA kg 20.000,00 200.000,00 200.000,00 200.000,00 200.000,00 200.000,00

CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 755,88 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80

Din care pentru productia principala lei/ha 755,88 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80

I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 674,44 6.744,40 6.744,40 6.744,40 6.744,40 6.744,40


lei/ha 255,00 2.550,00 2.550,00 2.550,00 2.550,00 2.550,00

- Sämãnta si material saditor lei/ha 222,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00

- Ingrasaminte chimice lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

- Pesticide lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

- Alte materiale lei/ha 33,00 330,00 330,00 330,00 330,00 330,00

2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 393,94 3.939,40 3.939,40 3.939,40 3.939,40 3.939,40

3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 25,50 255,00 255,00 255,00 255,00 255,00

II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 32,00 320,00 320,00 320,00 320,00 320,00

III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 49,44 494,40 494,40 494,40 494,40 494,40

- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 28,25 282,50 282,50 282,50 282,50 282,50

- Asigurari 3% din I + II lei/ha 21,19 211,90 211,90 211,90 211,90 211,90

Cost de productie lei/kg 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03

Pret de valorificare lei/kg 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10

Profit pe hectar lei /ha 1.244,12 1.244,12 1.244,12 1.244,12 1.244,12 1.244,12

Profit total lei 0,00 12.441,20 12.441,20 12.441,20 12.441,20 12.441,20

26

FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA GRIU FURAJ


Productia secundara 0 kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5


A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 3.150,00 15.750,00 15.750,00 15.750,00 0,00 15.750,00

PRODUCTIA TOTALA kg 4.500,00 22.500,00 22.500,00 22.500,00 0,00 22.500,00

CHELTUIELI TOTALE (I+II+III ) lei/ha 1.865,01 9.325,05 9.325,05 9.325,05 0,00 9.325,05

Din care pentru productia principala lei/ha 1.865,00 9.325,00 9.325,00 9.325,00 0,00 9.325,00

I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.710,50 8.552,50 8.552,50 8.552,50 0,00 8.552,50


lei/ha 882,10 4.410,50 4.410,50 4.410,50 0,00 4.410,50

- Sämãnta si material saditor lei/ha 235,00 1.175,00 1.175,00 1.175,00 0,00 1.175,00

- Ingrasaminte chimice lei/ha 444,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00 0,00 2.220,00

- Pesticide lei/ha 175,00 875,00 875,00 875,00 0,00 875,00


2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 740,20 3.701,00 3.701,00 3.701,00 0,00 3.701,00

3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00








Profit pe hectar lei /ha 1.284,99 1.284,99 1.284,99 1.284,99 0,00 1.284,99

Profit total lei 6.424,95 6.424,95 6.424,95 0,00 6.424,95

27

FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA LUCERNA FIN






CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 816,16 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40

Din care pentru productia principala lei/ha 816,16 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40

I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 671,20 10.068,00 10.068,00 10.068,00 10.068,00 10.068,00


lei/ha 339,00 5.085,00 5.085,00 5.085,00 5.085,00 5.085,00

- Sämãnta si material saditor lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

- Ingrasaminte chimice lei/ha 240,00 3.600,00 3.600,00 3.600,00 3.600,00 3.600,00

- Pesticide lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

- Alte materiale lei/ha 99,00 1.485,00 1.485,00 1.485,00 1.485,00 1.485,00




II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 91,50 1.372,50 1.372,50 1.372,50 1.372,50 1.372,50







Profit total lei 0,00 17.757,60 17.757,60 17.757,60 17.757,60 17.757,60

28

FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA ORZOAICA FURAJ




A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 1.750,00 8.750,00 8750,00 8.750,00 8750,00 8750,00

PRODUCTIA TOTALA kg 3.500,00 17.500,00 17500,00 17.500,00 17500,00 17500,00

CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 1.342,38 6.711,90 6711,90 6.711,90 6711,90 6711,90

Din care pentru productia principala lei/ha 1.342,38 6.711,90 6711,90 6.711,90 6711,90 6711,90

I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.234,30 6.171,50 6171,50 6.171,50 6171,50 6171,50


lei/ha 513,10 2.565,50 2565,50 2.565,50 2565,50 2565,50

- Sämãnta si material saditor lei/ha 198,00 990,00 990,00 990,00 990,00 990,00

- Ingrasaminte chimice lei/ha 252,00 1.260,00 1260,00 1.260,00 1260,00 1260,00

- Pesticide lei/ha 35,00 175,00 175,00 175,00 175,00 175,00


2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 669,90 3.349,50 3349,50 3.349,50 3349,50 3349,50









Profit pe hectar lei /ha 407,62 407,62 407,62 407,62 407,62 407,62

Profit total lei 0,00 2.038,10 2.038,10 2.038,10 2.038,10 2.038,10

29

FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA PORUMB PENTRU FURAJ


Productia secundara 8.000 kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5




CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 1.643,48 8.217,40 8.217,40 8.217,40 16.434,80 8.217,40

Din care pentru productia principala lei/ha 1.643,48 8.217,40 8.217,40 8.217,40 16.434,80 8.217,40

I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.419,10 7.095,50 7.095,50 7.095,50 14.191,00 7.095,50


lei/ha 735,20 3.676,00 3.676,00 3.676,00 7.352,00 3.676,00



- Pesticide lei/ha 125,00 625,00 625,00 625,00 1.250,00 625,00





II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 116,90 584,50 584,50 584,50 1.169,00 584,50

III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 107,48 537,40 537,40 537,40 1.074,80 537,40






Profit total lei 0,00 5.782,60 5.782,60 5.782,60 11.565,20 5.782,60

30

FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA PORUMB SILOZ






CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 1.703,72 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20

Din care pentru productia principala lei/ha 1.703,72 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20

I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.575,62 15.756,20 15.756,20 15.756,20 15.756,20 15.756,20


lei/ha 840,20 8.402,00 8.402,00 8.402,00 8.402,00 8.402,00



- Pesticide lei/ha 125,00 1.250,00 1.250,00 1.250,00 1.250,00 1.250,00






III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 111,45 1.114,50 1.114,50 1.114,50 1.114,50 1.114,50






Profit total lei 0,00 20.462,80 20.462,80 20.462,80 20.462,80 20.462,80

31

FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURI

Productia principala kg / ha 50,00 ha 50,00 ha 50,00 ha 50,00 ha 50,00 ha

anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

Productia secundara kg / ha TOTAL


A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 126.000,00 126.000,00 126.000,00 124.250,00 126.000,00

PRODUCTIA TOTALA kg 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75

Din care pentru productia principala lei/ha 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75

I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 54.388,10 54.388,10 54.388,10 52.931,10 54.388,10

1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care: lei/ha 26.689,00 26.689,00 26.689,00 25.954,50 26.689,00

- Sämãnta si material saditor lei/ha 8.585,00 8.585,00 8.585,00 8.460,00 8.585,00

- Ingrasaminte chimice lei/ha 13.083,00 13.083,00 13.083,00 12.864,00 13.083,00

- Pesticide lei/ha 2.925,00 2.925,00 2.925,00 2.675,00 2.925,00

- Alte materiale lei/ha 2.096,00 2.096,00 2.096,00 1.955,50 2.096,00

2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 25.030,40 25.030,40 25.030,40 24.381,40 25.030,40

3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 2.668,70 2.668,70 2.668,70 2.595,20 2.668,70

II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 2.707,25 2.707,25 2.707,25 3.129,25 2.707,25

III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 3.997,40 3.997,40 3.997,40 3.924,75 3.997,40

- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 2.284,85 2.284,85 2.284,85 2.243,45 2.284,85

- Asigurari 3% din I + II lei/ha 1.712,75 1.712,75 1.712,75 1.681,70 1.712,75

Profit total lei 64.907,30 64.907,30 64.907,30 64.265 64.907,30

32

C H E L T U I E L I T E H N O L O G I C E L A C U L T U R A :

BORCEAG DE PRIMAVARA MASA VERDE + FIN neirigat

Zona: Deal TEHNOLOGIE CADRU

Potential: Mediu Productia Principala 20000 KG/HA

Recolta 2008 Productia Secundara

Nr crt.

Denumirea lucrării L

una

cale

ndari

stica

UM

Volu

mul lu

cră

rii

LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE

MATERII SI MATERIALE

Tota

l che

ltu

ieli

agro

tehn

ice

-

lei-

Tra

cto

r

Maşin

a

agrico

lă

Ore

mecan

iz

Consum

moto

rină

-litri-

Tarif le

i/U

M

Tota

l

cheltu

ieli

- le

i-

ZO

n

r.

Tarif

-

lei-

Tota

l

retr

ibutie le

i

Denu

mire

a

mate

rialu

lui

UM

Cantita

tea

tota

lă Preţ

unitar -lei- T

ota

l

cheltu

ieli

1 Arat la 25 cm + grapat X

ha 1 U650 PP4-30 +GS1,1

2,21 21,525 127,1 127,1 127,1

2 Total productie neterminata 2,21 21,525 127,1 127,1

3 Discuit + grapat

MA

RT

IE ha 1 U650

GD 3,2 +2GCR 1

0,763 5,88 43,9 43,9 43,9

4 Pregatit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0,493 4,2 28,9 28,9 28,9

5 Transport saminta t/km 0,16 U650 2RM2 0,039 0,341 1,5 0,24 ovaz kg 60 1,2 72 72,24

6 Semanat + deservit semanatoarea

ha 1 U650 SUP29 1,05 4,725 61,2 61,2 0,2 25 5 mazare kg 100 1,5 150 216,2

7 Recoltat masa verde

MA

I -

IUN

IE

ha 0,5 U650 CP 1,8 0,888 3 13,1 6,55 6,55

8 Transport masa verde t 10 U650 2RM2 0,039 0,341 1,5 15,0 15,0

9 Cosit fin de borceag ha 0,5 U650 CP1,8 0,888 3 13,1 6,55 6,55

10 Balotat fin borceag t 2,5 U650 PPF 1,643 1,5 40,3 100,75 sfoara kg 2 16,5 33 133,75

11 Incarcat descarcat baloti borceag

t 5 0,5 30 15 15,0

12 Transport baloti t/km 2,5 U650 2RM2 0,735 0,543 1,5 3,75 3,75

13 Cladit in sira baloti t 2,5 0,4 30 12 12,0

14 TOTAL AN PLAN 6,538 23,53 266,84 1,1 32 255 553,84

15 TOTAL GENERAL (TOTAL AN PLAN+PROD NET)

8,748 45,055 393,94 1,1 32 255 680,94

33

C H E L T U I E L I TEHNOLOGICE L A C U L T U R A : GRÂU FURAJ - neirigat suprafata 1 hectar


Potential: Mediu Productia Principala 4500

Recolta 2008 Productia Secundara 2000

Nr crt. Denumirea lucrării

LU

NA

UM

Vo

lum

ul lu

cră

rii LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE

Total cheltuieli agrotehnice -

lei-

Tra

cto

r

Ma

şin

a

ag

ricolă

Ore

me

ca

niz

.

Con

su

m

mo

tori

nă

-litri

-

*Ta

rif

lei/U

M

To

tal

ch

eltu

ieli

- le

i-

ZO

nr.

Ta

rif

-

lei-

To

tal

retr

ibu

ţii

- le

i-

Den

um

ire

a

ma

teri

alu

lui

UM

Can

tita

tea

tota

lă

Pre

ţ

un

itar

-lei-

To

tal

ch

eltu

ieli

- le

i-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1 Încărcat îngrăşăminte chimice

SE

PT

EM

BR

IE

t 0,300 0,0 0,02 25 0,5 0,5

2 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 1,500 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 2,3 2,3

3 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,300 0,1 25 2,5 2,5

4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1,000 U650 MA3.5 0,300 1,260 14 14,0 Fosfor kg sa 48 3 144 158,0

5 Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu ha 1,000 U650 PP4-30+GS1.2 2,210 21,525 127,1 127,1 0 127,1

6 Discuit + grăpat ha 1,000 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,880 43,9 43,9 0 43,9

7 Discuit + grăpat ha 1,000 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,880 43,9 43,9 43,9

8 Pregătit pat germinativ

OC

TO

MB

RIE

ha 1,000 U650 CPGC4 0,493 4,200 28,9 28,9 0 28,9

9 Incarcat si descarcat saminta t 0,500 0,0 0,06 25 1,5 1,5

10 Transport saci sămânţă la 5 km t/km 1,250 U650 2RM2 0,039 0,341 1,5 1,9 0 1,9

11 Semănat grâu ha 1,000 U650 SUP29 1,050 4,725 61,2 61,2 Grâu s-ţă cert kg 250 0,94 235 296,2

12 Deservit semănătoarea ha 1,000 0,0 0,1 25 2,5 0 2,5

13 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 5,680 44,152 323,1 0,3 7,0 379,0 709,1

14 Incarcat ingrasaminte chimice

FE

BR

UA

RIE

t 0,350 0,0 0,02 25 0,5 0 0,5

15 Transport ingr chimice la 5 Km t/km 1,750 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 2,6 0 2,6

16 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,350 0,0 0,1 25 2,5 0 2,5

17 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1,000 U650 MA-3,5 0,300 1,260 14 14,0 Azot kg sa 100 3 300 314,0

18 Transport apa pt erbicidat

AP

RIL

IE

t 0,300 U650 RCU-8 0,070 0,819 1,5 0,5 0 0,5

19 Pregătit sol pt erbicidat + jalonat mii l 0,300 0,0 0,08 25 2 0 2,0

20 Erbicidat ha 1,000 U650 MET-1200 0,308 0,900 15,1 15,1 Icedin l 1 40 40 55,1

21 Transport apa pt trat fitosanitare

IUN

IE t 0,300 U650 RCU-8 0,070 0,819 1,5 0,5 Bravo 500 l 1,5 60 90 90,5

22 Pregătit solutie + jalonat mii l 0,300 0,0 0,08 25 2 Onefon l 1,5 30 45 47,0

23 Tratam fitosanitare ha 1,000 U650 MET-1200 0,308 0,900 15,1 15,1 0 15,1

24 Recoltat

IUL

IE

ha 1,000 terti 240 240,0 240,0

25 Transport recolta la 5 km t/km 22,500 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 33,8 0 33,8

26 Balotat paie t 2,000 U650 PPF 0,646 3,360 40,3 80,6 Sfoară kg 1,7 16,5 28,1 108,7

27 Deservit presa de balotat t 2,000 0,0 0,12 25 3 0 3,0

28 Încărcat baloţi

AU

GU

ST

t 2,000 0,0 0,2 25 5 0 5,0

29 Transport baloti la 5 km t/km 10,000 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 15,0 0 15,0

30 Descărcat baloţi t 2,000 0,0 0,12 25 3 3,0

31 Stivuit baloţi t 2,000 0,0 0,3 25 7,5 7,5

32 TOTAL AN PLAN 1,888 9,081 417,1 1,020 25,5 503,1 945,8

33 TOTAL GENERAL 7,568 53,233 740,2 1,320 32,5 882,1 1654,9

34

C H E L T U I E L I T E H N O L O G I C E L A C U L T U R A : LUCERNA neirigat anul II - fin suprafata 1 hectar

TEHNOLOGIE CADRU

Zona: Deal Productia Principala 5000 fin kg/ha

Potential: Mediu Productia Secundara

Recolta 2008


Lu

na

UM

Vo

lum

ul lu

cră

rii LUCRĂRI MECANIZATE

LUCRĂRI MANUALE


To

tal

ch

elt

uie

li

ag

rote

hn

ice

-

mii lei-

Tra

cto

r

Ma

şin

a

ag

rico

lă

Ore

mecan

iz.

Co

ns

um

m

oto

rin

ă

-lit

ri-

Ta

rif

lei/U

M

To

tal

ch

elt

uie

li

-mii l

ei-

ZO

n

r.

Ta

rif

-lei-

To

tal

retr

ibu

ţii

-mii l

ei-

Den

um

irea

mate

rialu

lui

UM

Can

tita

tea

tota

lă

Pre

ţ

un

itar

le

i-

To

tal

ch

elt

uie

li

-mii l

ei-

1 Incarcat descarcat ingr. Chimice

MA

RT

IE

t 0,2 0,04 25 1 1,0

2 Transport ingrasaminte chimice la 1 km t/km 0,2 U650 2RM2 0,049 0,543 1,5 0,3 0,3

3 Fertilizat + alimentat ha 1 U650 MA3,5 0,286 1,7 14 14,0 0,1 25 2,5 azot+fosfor kg 80 3 240 256,5

4 Cosit I

MA

I

ha 1 U650 CP1,8 0,888 3 13,1 13,1 13,1

5 Intors cu grebla oblica ha 1 U650 GO2,7 1,632 2,5 11,9 11,9 11,9

6 Balotat lucerna t 2 U650 PPF 1,643 1,5 40,3 80,6 sfoara kg 2 16,5 33 113,6

7 Incarcat descarcat baloti t 4 0,8 25 20 20,0

8 Transport baloti t/km 2 U650 2RM2 0,735 0,543 1,5 3,0 3,0

9 Cladit baloti in sira t 2 0,4 25 10 10,0

10 Cosit II

IUL

IE

ha 1 U650 CP1,8 0,88 3 13,1 13,1 13,1



13 Incarcat descarcat baloti t 6 U650 0,8 25 20 20,0



16 Cosit III

AU

GU

ST

ha 1 U650 CP1,8 0,88 3 13,1 13,1 13,1



19 Incarcat descarcat baloti t 2 U650 0,8 25 20 20,0



22 TOTAL AN PLAN 15,013 24,872 298,3 3,54 91,5 339 728,8

23 TOTAL GENERAL (TOT AN PLAN+PROD NET)

15,013 24,872 298,3 3,54 91,5 339 728,8

35

C H E L T U I E L I TEHNOLOGICE L A C U L T U R A : ORZOAICA FURAJ - neirigat suprafata 1 ha


Potential: Mediu Productia principala 3500 kg/ha

Recolta 2008 Productia secundara 1000 kg/ha

Nr crt.

Denumirea lucrării

LU

NA

UM

Vo

lum

ul lu

cră

rii LUCRĂRI MECANIZATE

LUCRĂRI MANUALE


Total cheltuieli

agrotehnice -mii lei-

Tra

cto

r

Ma

şin

a

ag

rico

lă

Ore

mecan

iz.

Co

ns

um

m

oto

rin

ă

-lit

ri-

*Tari

f

lei/

UM

To

tal

ch

elt

uie

li

-mii l

ei-

ZO

nr.

Tarif -lei- T

ota

l re

trib

uţi

i

-mii l

ei-

Den

um

irea

mate

rialu

lui

UM

Can

tita

tea

tota

lă

Pre

ţ u

nit

ar

-lei-

To

tal

ch

elt

uie

li

-mii l

ei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

1 Arat 25 cm X

ha 1,000 U650 PP4-3X30 2,105 23,000 127,1 127,1 127,1

2 Discuit + grapat

AP

RIL

IE

ha 1,000 U650 GD 3,2 0,842 7,000 43,9 43,9 43,9

3 Incarcat descarcat ingrasaminte chimice to 0,300 0,02 25 0,50 0,50

4 Transport ingrasaminte chimice to/km 0,750 U650 RM2 0,123 0,543 1,5 1,13 azot kg/sa 42 3 126 127,13

5 Fertilizat + deservit ha 1,000 U650 MA 3,5 0,560 1,700 14,0 14,0 0,04 25 1,0 fosfor kg/sa 42 3 126 141,0

6 Discuit + grapat ha 1,0 U650 GD 3,2

+ 2GCR 1,7 0,727 6,000 43,9 43,9 43,9

7 Incarcat descarcat saminta to 0,400 0,02 25 0,50 0,50

8 Transport saminta to/km 0,900 U650 RM2 0,123 0,543 1,5 1,5 1,5

9 Semanat + deservit ha 1,000 U650 SUP 29 1,000 4,500 61,2 61,2 0,1 25 2,5 Saminta kg 180 1,1 198,0 261,7

10 Transport apa pt. erbicidat

MA

I to 0,300 U650 RCU 8 0,067 1,300 1,5 1,5 1,5

11 Erbicidat + preparat solutie ha 1,000 U650 MET 1200 0,421 1,200 15,1 15,1 0,03 25 0,75 Icedin litri 1 35,0 35,0 50,85

12 Recoltat orzoaica

IUL

IE

to 3,500 comb 1,430 10,710 81,9 286,6 286,6

13 Transport boabe to/km 17,500 U650 2RM2 0,442 1,951 1,5 26,2 26,2

14 Balotat to 1,000 U650 PPF 0,615 1,500 40,3 40,3 Sfoara kg 1,7 16,5 28,1 68,4

15 Incarcat descarcat baloti to 2,000 0,4 25 10,0 10,0

16 Transport baloti to/km 5,000 U650 2RM2 0,442 1,951 1,5 7,5 7,5

17 Stivuit baloti to 1,000 0,2 25 5,0 5,0

TOTAL

8,897 669,9 20,25 513,1 1203,3

36

C H E L T U I E L I T E H N O L O G I C E L A C U L T U R A : PORUMB BOABE FURAJ neirigat recoltat mecanizat 1 HA


Potential: Mediu Productia Principala 4000Kg

Recolta 2008 Productia Secundara 8000kg


Lu

na

UM

Vo

lum

ul

lucră

rii

LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE

To

tal

ch

eltu

ieli

ag

rote

hn

ice

- le

i-

Tra

cto

r

Ma

şin

a

ag

ricolă

Ore

me

ca

niz

.

Con

su

m

mo

tori

nă

-litri

-

Ta

rif

lei/U

M

To

tal

ch

eltu

ieli

ZO

nr.

Ta

rif lei-

To

tal

retr

ibu

ţii

- le

i-

Den

um

ire

a

ma

teri

alu

l

ui

UM

Can

tita

te

a

to

tală

Pre

ţ

un

ita

r

To

tal

ch

eltu

ieli


OC

TO

MB

RIE

t 0,3 0,02 25 0,5 0,5


3 Alimentat MA 3,5 cu ingr chimice+jalonat t 0,3 0,105 25 2,6 2,6

4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1 U650 MA3.5 0,243 1,024 17,3 17,3 Fosfor kg sa 60 3 180 197,3

5 Arat la 25 cm + grapat ha 1 U650 PP4-30+GS1.2 3 29,4 127,1 127,1 127,1

6 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 3,304 146,6 0,125 3,1 180 329,7

7 Discuit + grăpat

AP

RIL

IE

ha 1 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,88 47,9 47,9 47,9

8 Discuit + grăpat ha 1 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,88 47,9 47,9 47,9

9 Transport apă pentru erbicidat t 0,3 U650 RCU8 0,07 0,409 14,6 4,4 4,4

10 Pregatit solutie mii l 0,3 0,04 25 1 1,0

11 Erbicidat+jalonat ha 1 U650 MET1200 0,323 0,945 15,1 15,1 0,052 25 1,3 Guardian l 2,5 50 125 141,4

12 Incarcat descarcat ingr. Chimice to 0,2 0,02 25 0,5 0,5

13 Pregătit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0,47 4 31,5 31,5 31,5

14 Transport samanta+ingr. la 5 km t/km 0,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 0,8 azot+fosfor kg sa 40 3 120 120,8

15 Semanat+ jalonat+fertilizat ha 1 U650 SPC8+F 0,7 3,8 42 42,0 0,1 25 2,5 Sămânţă kg 20 10,5 210 254,5

16 Deservit semanatoarea 0,1 25 2,5 2,5

17 Prăşit mecanic I

MA

I ha 1 U650 CPU8 0,336 2,31 27,7 27,7 27,7

18 Prăşit manual I ha 1 4 25 100 100,0

19 Încărcat + descarcat îngrăşăminte chimice

IUN

IE

t 0,2 0,2 25 5 5,0


22 Prăşit mecanic II +fertilizat ha 1 U650 CPU8+4F 0,444 2,835 26,7 26,7 0,04 25 1 Azot kg sa 33,4 3 100,2 127,9

23 Prasit mecanic III ha 1 U650 CPU8 0,421 2,2 25 25,0 25,0

24 Recoltat mecanic

OC

T. t 4 Comb. Echip.porumb 1,7 14,5 35 140,0 140,0

25 Transport producţia la 5 km t/km 20 U650 2RM2 0,061 0,543 2,7 54,0 54,0

26 TOTAL AN PLAN

6,173 463,8 4,552 113,8 555,2 1132,8

27 TOTAL GENERAL

9,477 610,4 4,675 116,9 735,2 1462,5

37

C H E L T U I E L I T E H N O L O G I C E L A C U L T U R A : PORUMB SILOZ neirigat recoltat mecanizat 1 HA


Potential: Mediu Productia Principala 25.000 25000,0

Recolta 2008 Productia Secundara


Lun

a

UM

Volu

mul lu

cră

rii LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE

Tota

l

cheltuie

li

agro

tehnic

e

- le

i-

Tra

cto

r

Maşin

a

agricolă

Ore

mecaniz

.

Consum

moto

rină

-litri-

Ta

rif le

i/U

M

Tota

l

cheltuie

li

- le

i-

ZO

n

r.

Ta

rif

-lei-

Tota

l

retr

ibu

ţii

- le

i-

Denu

mir

ea

mate

rialu

lui

UM

Cantita

tea

tota

lă

Pre

ţ

unitar

-

lei-

T

ota

l

cheltuie

li

- le

i-


OC

TO

MB

RIE

t 0,3 0,02 25 0,5 0,5


3 Alimentat MA 3,5 cu ingr chimice+jalonat t 0,3 0,105 25 2,6 2,6

4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1 U650 MA3.5 0,243 1,024 17,3 17,3 Fosfor kg sa 60 3 180 197,3

5 Arat la 25 cm + grapat ha 1 U650 PP4-30+GS1.2 3 29,4 127,1 127,1 127,1

6 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 3,304 30,697 146,6 0,125 3,1 180 329,8

7 Discuit + grăpat

AP

RIL

IE

ha 1 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,88 47,9 47,9 47,9

8 Discuit + grăpat ha 1 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,88 47,9 47,9 47,9

9 Transport apă pentru erbicidat t 0,3 U650 RCU8 0,07 0,409 14,6 4,4 4,4

10 Pregatit solutie mii l 0,3 0,04 25 0,75 0,75

11 Erbicidat+jalonat ha 1 U650 MET1200 0,323 0,945 15,1 15,1 0,052 25 1,3 Guardian l 2,5 50 125 141,4

12 Incarcat descarcat ingr. Chimice to 0,2 0,02 25 0,5 0,5

13 Pregătit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0,47 4 31,5 31,5 31,5

14 Transport samanta+ingr. la 5 km t/km 0,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 0,8 azot+fosfor kg sa 40 3 120 120,8

15 Semanat+ jalonat+fertilizat ha 1 U650 SPC8+F 0,7 3,8 42 42,0 0,1 25 2,5 Sămânţă kg 30 10,5 315 359,5

16 Deservit semanatoarea 0,1 25 2,5 2,5

17 Prăşit mecanic I V

ha 1 U650 CPU8 0,336 2,31 27,7 27,7 27,7

18 Încărcat + descarcat îngrăşăminte chimice

IUN

IE

t 0,2 0,2 25 5 5,0


20 Prăşit mecanic II +fertilizat ha 1 U650 CPU8+4F 0,444 2,835 26,7 26,7 0,04 25 1 Azot kg sa 33,4 3 100,2 127,9

21 Prasit mecanic III ha 1 U650 CPU8 0,421 2,2 25 25,0 25,0

22 Recoltat porumb siloz

SE

PT

t 25 U650 CSU 1,867 1,2 6,2 155,0 155,0

23 Transport producţia la 1 km t/km 25 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 37,5 37,5

24 Nivelat si tasat in siloz t 25 U650 1,878 0,4 1,7 42,5 42,5

25 TOTAL AN PLAN 8,218 30,678 504,7 0,552 13,55 660,2 1178,4

26 TOTAL GENERAL

11,522 61,375 651,4 0,675 16,65 840,2 1508,20

38

BUGET TOTAL PE FERMA MIXTA

50 Ha CULTURI DE CIMP SI CRESTEREA TINERETULUI TAURIN LA INGRASAT 50 CAPETE

50,00 ha + 50,00 ha + 50,00 ha + 50,00 ha + 50,00 ha +

50 capete

bovine 50 capete

bovine 50 capete

bovine 50 capete

bovine 50 capete

bovine


TOTAL


Venituri din exploatare total din care: lei 261.000,00 261.000,00 261.000,00 259.250,00 261.000,00

- vegetal lei 126.000,00 126.000,00 126.000,00 124.250,00 126.000,00

- zootehnie lei 135.000,00 135.000,00 135.000,00 135.000,00 135.000,00

Cheltuieli de exploatare total din care: lei 112.006,95 112.006,95 112.006,95 110.899,30 112.006,95

- vegetal lei 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75

- zootehnie lei 50.914,20 50.914,20 50.914,20 50.914,20 50.914,20

REZULTATUL BRUT DIN EXPLOATARE - PROFIT

148.993,05 148.993,05 148.993,05 148.350,70 148.993,05

39

Nota : Calculele in prezentul buget sunt cele comparabile anului I de productie, preturile utilizate si inflatia fiind considerata liniara

40

CAPITOLUL II

FERMA ZOOTEHNICA –ÎNGRĂŞAREA

TINERETULUI TAURIN

Infiinţarea de ferme specializate pentru creşterea şi îngrăşarea tineretului

taurin este o activitate rentabilă ce contribuie la sporirea veniturilor rezultate din

aceasta acţiune , în cazul în care se urmăreşte să se obţină o cantitate cât mai mare

de carne , într-un timp cât mai scurt , cu calităţi superioare şi la un cost de

producţie cât mai scăzut .

Motivaţia tehnică şi economică ce pledează pentru înfiinţarea de ferme

specializate pentru creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin provenit din rase mixte

şi rase de carne este dată de faptul ca acesta se pretează la obţinerea unei cantitaţi

mari de carne în scurt timp .

Procesul de creştere a tineretului taurin este foarte accentuat până la vârsta

de 18 luni , după care începe să scadă treptat până la vârsta de 24 luni , de aceea

pe scara foarte largă se practică metoda cunoscută de creştere şi îngrăşare a

tineretului taurin în sistem intensiv .

Sporul de creştere în greutate înregistrat până la vârsta amintită se face , în

mod deosebit , pe seama creşterii musculaturii şi a osaturii corporale ( fig. 1 )

Sporul mediu zilnic în grame

1200 * * * * * * *

1000 * * * * * * *

800 *

600 * varsta

400 în

200 luni

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Dupa vârsta de 18 luni, în paralel cu dezvoltarea musculaturii , au loc

depuneri progresive de seu , cu un consum dublu de furaje faţă de cele consumate

pentru depunerea unui kg de carne .

Pentru ca dezvoltarea musculaturii să fie maximă , este necesar ca raţiile

furajere să conţină proteina brută necesară .

Astfel , în funcţie de vârstă , necesarul de proteină brută este de 125 g pe

unitate nutritiva atunci când tineretul este la vârstă de 6 – 12 luni , de 110 g la

vârsta de 12 – 18 luni şi 90 – 100 g la vârsta de 18 – 24 luni .

41

Procesul de creştere este cu atât mai intens cu cât animalele sunt mai tinere ,

la acestea depunerea de carne este incomparabil mai mare decât la animalele

adulte, la care dezvoltarea musculaturii este mai redusă , în schimb are loc o

depunere de grăsime .

In cazul în care tineretul este supus îngrasării de la vârsta de 12 luni ,

perioada de pregătire dureaza 20 – 25 zile, îngrăsarea propriu – zisa 80 – 90 zile şi

cea de finisare 30 – 35 zile, rezultă deci că sistemul intensiv de creştere şi îngrăsare

a tineretului se face în trei perioade distincte .

Tehnologia de crestere şi îngrăşare intensivă a tineretului taurin , este

metoda care se face în perioade distincte , în care un rol important îl deţine durata

acestora şi măsurile ce se intreprind pentru obţinerea unui spor mare de creştere în

greutate .

PERIOADA I – faza de pregătire a animalelor pentru îngrăşare

Se face în două faze distincte, adică faza I , când viţeii neînţărcaţi se aduc de

timpuriu în ferma şi se continuă alăptarea acestora , şi faza a-II-a , când viţeii sunt

înţărcaţi în fermă sau în gospodărie .

Transportul viţeilor se face cu mijloace auto special amenajate , fără curenţi

de aer şi care să asigure o suprafaţă de 0,8 – 1 m.p./ cap de viţel .

La sosirea în îngrăsatorie, viţeii se lotizează şi li se aplică un tratament

antistres, adică 120 g glucoza la 750 ml apa, în două tainuri, la interval de 12 ore,

iar soluţia se prepară în apă calduţă la temperatura de 38 grade C.

La populare, adăpostul trebuie să fie curat şi dezinfectat şi să asigure o

temperatură de 18 – 20 grade C.

Dacă viţeii sunt luaţi la vârsta de 10 – 14 zile , durata alăptării până la

înţărcare va fi de 40-45 zile , perioada în care viţeii trebuie să realizeze un spor

mediu de peste 650 g pe cap şi pe zi .

In această perioada viţeii se obişnuiesc treptat cu consumul furajelor de

volum, fân şi amestec de concentrate . Obişnuirea treptată cu consumul furajelor

de volum contribuie la dezvoltarea tubului digestiv , fază importantă în creşterea

viţeilor .

Alăptarea viţeilor se face cu substituienţi de lapte , furajele de volum sunt

administrate la discreţie , iar apa se asigură din adăpători cu nivel constant .

Prepararea substituientului de lapte se face având în vedere ca pentru a

obţine un litru , la 100 g de substituient se adaugă 0,9 l de apă administrându-se la

biberon sau la găleata la temperatura de 38 grade C.

Inţărcarea se face prin obişnuirea treptată a viţeilor să consume furaje de

volum şi cu reducerea substituienţilor de lapte .

Viţeii înţarcaţi se supun unui proces intensiv de creştere pe o durata de 80 –

90 zile , timp în care viţeii înregistrează un spor în greutate de 600 g/zi şi ajung la

sfârşitul perioadei la greutatea vie de cca 130 kg/cap.

42

In această perioadă viţeii se obişnuiesc treptat să consume la discreţie ,

alături de fân , nutreţuri combinate şi siloz , aşa fel încât la şfârşitul perioadei să

poata consuma zilnic 2,8 – 3 kg S.U. / 100 kg greutate vie .

PERIOADA a – II – a – faza de creştere şi îngrăsare

Durează aproximativ 350 – 370 zile , timp în care tineretul ajunge la o

greutate medie de cca 550 kg / cap , înregistrând un spor mediu de cca 1200 g pe

cap şi zi .

In această perioadă se administrează hrana la discreţie , un amestec de fân

tocat 20 % , suculente 50 % şi nutreţuri combinate 30 % . Completarea necesarului

de hrană se face cu un supliment proteino – vitamino – mineral , introdus în

amestecul recomandat .

PERIOADA a – III – a – faza de finisare

Durata finisării este de 90 zile , timp în care tineretul ajunge la greutatea de

650 kg / cap şi la vârsta de 18 – 19 luni , când perioada de îngrăsare este de fapt

cea mai eficientă .

In această perioadă sporeste consumul de nutreţuri combinate din amestec ,

iar amestecul este format din siloz 40 % , fân 20 % şi concentrate 35 – 40 % cu

adaos de P.V.M.

In reuşita îngrăşării timpurii a animalelor , un rol important îl are hrănirea

corespunzatoare a viţeilor cu furaje în amestec şi administrarea lor la discreţie ,

asigurarea apei proaspete şi a brichetelor pentru lins formate din clorura de sodium

( sare ) şi microelemente .

Flosirea furajului unic , adică în amestec , şi adminstrarea acestuia la

discreţie , deşi pare costisitor , este una din metodele cele mai eficiente pentru

obţinerea sporului potenţial de creştere în greutate .

Pentru obţinerea sporului scontat este necesar să se asigure un front de

furajare dublu , adică 0,75 cm / animal , iar densitatea în boxă să fie corelată cu

lungimea frontului de furajare , aşa încât animalele să poată consuma hrana , fără

să deranjeze pe altele , atunci când au poftă .

Succesul în obţinerea unui spor crescut este echilibrarea amestecului de

furaje , aşa fel încât acesta să fie gustos , să conţină principii nutritivi şi în special

să se respecte raportul energo – proteic .

In sistemul intensiv de creştere şi îngrăsare se practică obligatoriu principiul

tehnologic al populării şi depopulării totale a segmentelor tehnologice

corespunzătoare fazelor de creştere şi îngrăşare descrise .

Dezinfecţia şi vidul tehnologic constituie măsuri de prevenire a

îmbolnăvirilor la animale .

43

In compartimentele de creştere din faza I şi a-II-a se vor păstra la populare

1 – 2 boxe în care se vor introduce viţei cu diverse afecţiuni pentru a fi supuşi

tratamentelor specifice .

Ingrăsarea tineretului în zona colinară şi montană se face până la greutatea

de 400 – 450 kg folosind păsunea şi fâneţele naturale , cu adaos de concentrate

până la 30 % din necesarul de unităţi nutritive , asa fel încât atingerea greutăţii să

se realizeze cel târziu la vârsta de 18 luni , timp în care tineretul realizează un spor

mediu de creştere de cca 800 g / cap şi zi .

In sistemul de creştere şi îngrăsare intensiv se pot realiza sporuri de 1100 –

1200 g pe cap şi zi , în cazul în care se exploatează corespunzator potenţialul

biologic pentru producţia de carne , existent la rasele Balţata Românească , Bruna ,

( rase de import ) : Limousine , Charolaise , Bleu Blanq Belgique , Aberden Angus

precum şi folosirea eficientă a resurselor de furajare existente în zona .

Rase de bovine recomandate pentru creşterea

tineretului taurin la îngrăsat

RASA BALŢATA ROMÂNEASCĂ

Taurinele din rasa Balţata românească prezintă caracteristicile morfo-

productive ale rasei Simmental , cu însuşiri îmbunătăţite de rezistenţă şi adaptare

la condiţiile de mediu , mai aspre , de la noi din ţară .

Vacile din rasa Balţata românească se încadrează în tipul morfo-

productiv mixt şi au o constituţie robustă , un temperament docil , linistit ,

rezistente , adaptându-se usor la condiţiile de mediu şi de exploatare .

Producţia de carne – rasa Balţata românească are aptitudini deosebite

, obţinându-se o carne de calitate foarte buna ; animalele bine îngrăşate ajung la un

randament la tăiere de 54 – 58 % .

Programul de ameliorare privind producţia de carne are în vedere

creşterea greutăţii corporale medii la 600 – 650 kg .

44

Dimensiunile corporale ale acestei rase ne dă certitudinea obţinerii de

sporuri mari de creştere în greutate a tineretului taurin .

Performanţe pentru carne : spor mediu zilnic de creştere în greutate la

tineretul taurin până la 1.300 grame , o bună calitate a carcasei şi o carne de

calitate excelentă .

RASA BRUNĂ

Taurinele de rasa Brună se caracterizează , din punct de vedere morfo –

productiv , printr-un tip mixt . Este o rasă cu o conformaţie armonioasă , bine

echilibrată . Sunt animale adânci , potrivit de lungi , vioaie , cu o constituţie relativ

robustă .

Rasa Brună are o buna capacitate de valorificare a furajelor, reactionând

favorabil la condiţiile optime de furajare şi îngrijire .

Producţia de carne - taurinele din rasa Brună au însuşiri bune pentru

producţia de carne . La vârsta de 12 luni , tăuraşii din această rasă ajung la 360 kg ,

iar la 16 – 17 luni la 475 kg , realizând un spor mediu de creştere în greutate de

990 grame / zi furajată , respectiv 850 grame / zi furajată .

La animalele bine îngrăsate şi finisate, randamentul la taiere este de

54 – 55 % , obtinându-se o carne cu calitaţi gustative şi nutritive apreciate de

consumatori .

Pentru 1 kg spor de creştere în greutate , un animal consumă în medie 6,2

U.N. In perspectivă , se prevede ca taurinele din această rasă , să aibă o pondere de

26 % din totalul taurinelor din România .

BLUE BLANCH BELGIQUE

45

Caractere morfoproductive :

tip morfologic de carne

culoare albă cu nuanţe de bleu

musculatura hiper – dezvoltată

adaptabilitate la orice formă de sol , rusticitate

precocitate pentru un format grosolan

aptitudinea pentru producerea de,,carne tânără’’

temperament docil

usurinţa la fătare

consuma puţin şi transformă eficient

greutate la fătare 45 kg

consumul specific ( 7-13 luni) 5,5 UNC

greutatea la sacrificare (16 luni) 650 kg

componentele carcasei : oase 13,7 %, muschi , 78,1%,grăsime şi tesut

conjunctiv 7,1 %

randamentul la sacrificare 77 %

CHAROLAISE

Caractere morfoproductive

tip morfologic de carne

culoare alb - murdar

dezvoltare hipermetrică :talie la vaci 135 cm.

masivitate 155 %

aptitudini remarcabile de adaptabilitate

vitalitate , rusticitate

46

valorifica bine hrana

randament peste 60 %

ponderea cărnii în carcasă peste 80 %

carnea are însuşiri fizice şi organoleptice excelente

greutatea la 6 luni 215 kg

spor mediu zilnic 1276 gr.

consum specific 8,6 UNC

greutatea la sacrificare (18 luni) 676 kg

greutatea carcasei 382 kg

randamentul la sacrificare 67,3 %

LIMOUSINE

Caractere morfoproductive

rasă specializată pentru producţia de carne

culoare acaju intens fără pete de alta culoare

conformaţie osoasă supla

structura musculară bine dezvoltată

un raport excelent muschi / os

fătări usoare

fertilitate ridicată

greutate la fătare 40 – 45 kg

spor mediu zilnic 1284 gr.

consumul specific 8,2 UNC

greutatea la sacrificare ( 18 luni) 654 kg

greutatea carcasei 386 kg

randamentul la sacrificare 69,3 %

47

FURAJAREA

Hrănirea taurinelor este o problemă complexă influenţată de

particularităţile exploatării lor . Fiecare etapă, perioadă prezintă anumite

caracteristici legate direct de furajare .

Pentru tineretul taurin destinat îngrăşării , sistemul de hrănire trebuie să

urmarească valorificarea maximă a capacităţii de creştere a organismului în primul

an de viaţă , utilizându-se furaje care să stimuleze sporul de creştere în greutate .

Tineretul taurin supus îngrăşării primeşte cantităţi mari de furaje , la

discreţie în prima perioadă , iar în ultima perioadă de îngrăşare , rămâne ca hrana

la discreţie doar furajul concentrat , în defavoarea fânului de lucernă şi a silozului .

Necesarul zilnic de nutrienţi , în corelaţie cu sporul programat

Greutatea corporala Spor

Kg S.U. Kg 1.000 g ( U.N./zi ) 1.200 g ( U.N./zi )

141 - 180 3,84 6,3 – 7,3 7,1 – 8,3

181 - 220 4,80 6,6 – 7,6 7,4 – 8,6

221 - 260 5,76 6,7 – 7,9 7,7 – 8,9

261 - 300 7,28 7,2 – 8,2 8,0 – 9,2

301 - 350 8,45 7,5 – 8,5 8,3 – 9,5

351 - 400 10,00 7,8 – 8,8 8,6 – 9,8

401 - 450 11,00 8,1 – 9,1 8,9 – 10,1

451 - 500 12,35 8,4 – 8,6 9,2 – 10,4

Este necesar ca în funcţie de greutatea corporală să se asigure o cantitate de

furaje pentru realizarea unui spor în creştere de 1.000 – 1.200 g pe cap şi pe zi .

Consumul specific pe kg spor realizat zilnic poate ajunge de la 2,0 U.N. la

vârsta de 1 – 2 luni , la 6 – 7 U.N. la vârsta de 20 – 24 de luni când îngrăsarea nu

mai devine rentabilă .

Reţete de nutreţuri combinate pentru tineret taurin la îngrăşat

Perioada I de îngrăşare

Specificare Sistem semiintensiv Sistem intensiv

Reteta 30 - 3 Reteta 30 - 4

V1 V2 V1 V2

Porumb 42,0 58,0 - 38,0

Orz - - 79,0 -

Ovăz 5,0 - - -

Grâu - - - 25,0

Tărâţe de grâu - 12,0 - -

48

Făină de lucernă 12,0 12,0 5,0 10,0

Srot fl. Soarelui 16,0 14,0 12,0 7,0

Srot soia 16,0 - - 3,0

Drojdie furajeră 3,0 - - -

Zahăr 3,0 - - -

Carbonat de calciu 1,0 1,0 1,0 1,0

Făină de oase 0,5 - - -

Supliment mineral - 1,0 1,0 1,0

Zoofort T1 1,0 - - -

Zoofort T2 1,0 1,0 1,0 1,0

Sare 0,5 1,0 1,0 1,0

Total 100 100 100 100

Condiţii de calitate

Substanţă uscata ( kg ) 0,88 0,88 0,88 0,88

Unitaţi nutritive ( Kg ) 1,03 1,02 1,00 10,2

Proteină brută ( Kg ) 205 140 140 140

Proteină digestibilă (g/kg) 175 115 115 115

Reţete de nutreţuri combinate pentru tineret taurin la îngrăşat

Perioada a II a de îngrăşare

Specificare Sistem semiintensiv

Sistem intensiv

Reteta 30 – 5

Reteta 30 - 6

V1 V2 V1 V2

Orz 30,0 30,0 24,0 32,0

Porumb 34,0 30,0 30,0 40,0

Grâu 15,0 20,0 30,0 14,0

Lucerna deshidratată 5,0 4,0 - -

Srot fl. Soarelui 12,0 12,0 12,0 10,0

Supliment mineral 1,0 1,0 1,0 1,0

Carbonat de calciu 1,0 1,0 1,0 1,0

Zoofort T 2 1,0 1,0 1,0 1,0

Sare 1,0 1,0 1,0 1,0

Total 100 100 100 100

49

Conditii de calitate

Substanţă uscată (kg) 0,88 0,88 0,88 0,88

Unităţi nutritive (kg ) 1,07 1,02 1,01 1,00

Proteină brută (g/kg) 135 135 130 130

Proteină digest.(g/kg) 110 110 110 110

Tipuri de concentrate P.V.M . recomandate pentru tineretul taurin

Specificare T 1- 40 , viţei până la

150 Kg greutate vie

T 2-35 tineret taurin de peste

150 kg greutate vie

Suport Srot de floarea soarelui

Substituient de lapte

Srot de floarea soarelui

Vitamine A, D3 , E , K3 , B1 , B2 , acid

pantotenic , B6 , biotină ,acid

folic,B12

A , D3

Macrosăruri Fosfat dicalcic , carbonat de

calciu , sare de bucătărie

Fosfat dicalcic , carbonat de

calciu , sare de bucătărie

Microsăruri Fier , zinc , mangan , cupru ,

cobalt , iod , selenium

Fier , zinc ,mangan , cupru ,

cobalt , iod , seleniu

Antioxidant Da Da

Specificare Viţei până la 150

kg greutate vie

T 1 - 40

Tineret taurin peste 150 kg

greutate vie

T 2 – 20(vara ) T 2 – 35(iarna )

Unitaţi nutritive 0,760 kg 0,640 kg 0,750 kg

Proteină brută 32,50 % 27 % 32 %

Calciu 3 % 4 % 3,60 %

Fosfor 1,40 % 2,70 % 0,40 %

Sare de bucătărie 1,50 % 5 % 2 %

Modul de administrare în hrană

T 1 – 40 ( pentru viţei de până la 150 kg greutate vie )

direct : minimum 0,4 kg / cap / zi , presărat pe furajul de

bază

în amestec : concentrate P.V.M. = 40 %

cereale macinate = 60 %

T 2 – 20 ( pentru tineret taurin de peste 150 kg greutate vie )

direct : minimum 0,40 kg / cap / zi , presărat pe furajul de baza

în amestec : concentrate P.V.M. = 20 %

cereale măcinate = 80 %

50

T 2 – 35 ( pentru tineret de peste 150 kg greutate vie )

direct : minimum 0,5 kg /cap /zi , presărat pe furajul de baza

în amestec : concentrate P.V.M.= 35 %

cereale măcinate = 65 %

Variante de amestec de cereale măcinate, în funcţie de resursele din fermă

Sortimentul Viţei sub 150 kg Tineret de peste 150 kg

V1 V2 V1 V2 V3

Porumb 40 45 50 60 65

Orz 35 30 40 35 35

Grâu 25 25 10 5 -

Total 100 100 100 100 100

Raţii furajere

Raţiile furajere se întocmesc pe categorii şi perioade de creştere , astfel încât

să asigure necesarul de substanţă uscată , unităţi nutritive şi proteină .

Furajele introduse în raţiile furajere sunt cele obţinute în ferma vegetală prin

care se asigură necesarul de concentrate , fibroase , grosiere şi suculente , urmând a

se cumpăra doar P.V.M.-urile .

Amestecul de cereale, grosierele, fibroasele şi suculentele constituie

furajele de baza care pot intra în raţiile care se administrează taurinelor la îngrăşat

pe categorii de vârsta şi greutăţi :

Varianta 1

Sortiment de furaje ,

Kg / cap

Greutatea animalelor , kg

251-300 301 -350 351 - 400 401-450

Fân de lucerna 3,0 4,0 4,0 4,0

Fân de borceag 3,0 4,0 4,0 5,0

Grosiere 5,0 5,0 5,0 5,0

Amestec cereale 2,0 2,0 2,0 2,0

Raţie furajeră - tineret taurin – greutatea 251 – 300 kg

Specificare Cantit.

kg

S.U (kg) U.N. PBD (g) Ca(g) P(g)

Fân de lucernă 3,0 2,73 1,68 336 40,2 6,0

Fân de borceag 3,0 2,58 1,47 252 19,2 5,7

Grosiere 5,0 4,17 1,92 65 13,75 5,75

51

Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26

Total 10,88 6,93 791 75,68 23,71

Raport UN / SU = 0,64

Raport SU / UN = 1,5 : 1

Raportul energo – proteic = 1 : 114

S.U. = substanta uscată

U.N. = unitaţi nutritive

PBD = proteină brută digestibilă

Ca = calciu

P = fosfor

Raţie furajeră – tineret taurin – greutatea 301 – 350 kg

Specificare Cantit.

kg

S.U (kg) U.N. PBD (g) Ca (g) P(g)

Fân de lucernă 4,0 3,64 2,24 448 53,6 8,0

Fân de borceag 4,0 3,44 1,96 336 25,6 7,6

Grosiere 5,0 4,17 1,92 65 13,75 5,77

Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26

Total 12,65 7,98 987 95,48 27,63



Raport energo – proteic = 1 : 123

Raţie furajeră – tineret taurin – greutatea 351 – 400 kg

Specificare Cantit.

( kg )

S.U.(kg) U.N. PBD(g) Ca (g) P(g)

Fân de lucernă 4,0 3,64 2,24 448 53,6 8,0

Fân de borceag 4,0 3,44 1,96 336 25,6 7,6

Grosiere 5,0 4,17 1,92 65 13,75 5,77

Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26

Total 12,65 7,98 987 95,48 27,63




52

Raţie furajeră – tineret taurin – greutate 401 – 450 kg

Specificare Cantit.

( kg )

S.U

( kg )

U.N PBD (g) Ca(g) P(g)

Fân de lucernă 4,0 3,64 2,24 448 53,6 8,0

Fân de borceag 5,0 4,30 2,45 420 32 9,5

Grosiere 5,0 4,17 1,92 65 13,75 5,75

Amestec cereale 2,0 1,40 1,85 138 2,52 23,71

Total 13,51 8,46 1071 101,87 46,96


Raport SU / UN = 1,6 ; 1


Varianta 2


Kg / cap


251-300 301-350 351-400 401-450

Porumb siloz 18-20 20-25 22-25 25-30

Fân de lucernă 1,5 2,0 2,0 3,0




Specificare Cantit.

( kg )

S.U (kg) U.N. PBD (g) Ca(g) P(g)

Porumb siloz 20,0 5,10 4,4 220 24,0 10

Fân de lucernă 1,5 1,36 0,84 168 20,1 3,0

Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8

Amestec cereale 2,5 1,75 2,33 172,5 3,16 7,83

Total 9,93 8,55 728,5 60,06 24,63



Raport energo – proteic = 1 : 0,85


Specificare Cantit.(kg) S.U.(kg) U.N. PBD(g) Ca(g) P(g)

Porumb siloz 25,0 6,37 5,5 275 30 12,5

Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0

53

Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8

Amestec cereale 2,5 9,94 2,50 620 6,30 24,63

Total 19,85 10,10 1287 75,9 44,93




Raţie furajeră - tineret taurin – greutate 351 – 400 kg

Specificare Cantit. (kg ) S.U (kg) U.N. PBD(g) Ca(g) P(g)

Porumb siloz 25,0 6,37 5,5 275 30,0 12,5

Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0

Fân de borceag 3,0 2,58 1,47 252 19,2 5,7

Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26

Total 12,17 9,95 889 78,53 28,46





Specificare Cantit. S.U (kg) U.N. PBD (g) Ca (g ) P(g)

Porumb siloz 30,0 7,65 6,60 330 36,0 15,0

Fân de lucernă 3,0 2,73 1,68 336 40,2 6,0

Fân de borceag 3,0 2,58 1,47 252 19,2 5,7

Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26

Total 14,36 11,61 1056 97,93 32,96



Raport energo - proteic = 1 : 0,91

Varianta 3


Kg / cap


251-300 301-350 351-400 401-450

Porumb siloz 15-18 20-25 22-26 25-30

Fân de lucernă 2,0 2,0 2,0 2,0


Grosiere 3,0 4,0 5,0 6,0


54

Raţie furajeră - tineret taurin - greutate 251 – 300 kg

Specificare Cantit.

( kg )

S.U.

(kg )

U.N. PBD

( g )

Ca (g) P(g)

Porumb siloz 18,0 4,59 3,96 198 21,6 9,0

Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0

Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8

Grosiere 3,0 2,53 1,11 28,98 7,59 2,79

Amestec cereale 3,0 2,07 2,79 207 3,78 9,39

Total 12,73 9,96 825,98 72,57 28,98




Raţie furajeră tineret taurin – greutate 301 – 350 kg

Specificare Cantit. (kg ) S.U

( kg )

U.N. PBD

( g )

Ca (g) P (g)

Porumb siloz 25,0 6,37 5,5 275 30,0 12,5

Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0

Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8

Grosiere 4,0 3,38 1,48 38,64 10,12 3,72

Amestec cereale 3,0 2,07 2,79 207 3,78 9,39

Total 15,36 11,87 912,64 83,5 33,41



Raport energo - proteic = 1 : 0,77

Raţie furajeră tineret taurin – greutate 351 – 400 kg

Specificare Cantit.

( kg )

S.U.

( kg )

U.N. PBD

( g )

Ca (g ) P (g)

Porumb siloz 26,0 6,63 5,72 286 31,2 13,0

Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0

Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8

Grosiere 5,0 4,23 1,85 48,3 12.65 4,65

Amestec cereale 2,0 1,38 1,86 138 2,52 6,26

Total 15,78 11,53 864,3 85,97 31,71

55




Raţie furajeră - tineret taurin – greutate 401 – 450 kg

Specificare Cantit.

( kg )

S.U.

( kg )

U.N.. PBD

( g )

Ca (g ) P ( g )

Porumb siloz 30,0 7,65 6,6 330 36,0 15,0

Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0

Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8

Grosiere 6,0 5,01 2,28 78 16,5 6,90

Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26

Total 17,60 12,84 938 94,63 35,96




In asigurarea necesarului de furaje se pot efectua modificări prin substituiri

şi reevaluari ale raţiilor zilnice în funcţie de sortimentele de furaje existente .

Necesarul de furaje pentru ferma de tineret taurin la îngrăşat cu un efectiv

de 50 capete este redat în tabelul urmator :

Necesar total

Specificare U.M. Cantitatea Suprafata necesara

(ha)

Producţia / ha

Porumb siloz t 250,0 10,0 25.000

Porumb boabe t 20,0 5,0 4.000

Fân de lucerna t 50,0 10,0 5.000

Fân de borceag t 35,0 5,0 7.000

Grâu t 22,5 5,0 4.500

Orz t 17,5 5,0 3.500

Borceag m.v. t 150,0 5,0 30.000

Lucernă m.v. t 150,0 5,0 30.000

Suprafaţa cultivată = 50 ha

Grosiere = coceni de porumb , paie de grâu şi orz ;

Concentrate = amestec de porumb , orz şi grâu

Perioada de creştere şi îngrăşare este de 12 luni , viţeii se achiziţionează la

greutatea medie de 100 kg , livrarea se face la un an de zile la o greutate medie de

peste 450 kg .

56

Până la greutatea de 250 kg , furajarea se face la discreţie , după care

administrarea furajelor se va face pe structuri de greutate conform raţiilor stabilite .

Cantitatea necesară de furaje pentru perioada de iarnă :

Fibroase = 76,0 to

Suculente = 250 , to

Grosiere = 45,0 to

Amestec cereale = 25,0 to

Cantitatea necesara de furaje pentru perioada de vara :

Masă verde = 300 , to

Amestec cereale = 20,0 to

Paie = 20,0 to

Calculul necesarului de furaje s-a făcut pe baza raţiilor furajere bine

echilibrate , calculaţia s-a făcut pentru fiecare categorie în parte , iar din însumarea

acestora a rezultat necesarul anual de furaje .

Raţiile şi necesarul total de furaje poate fi adaptat la zonele de creştere şi

posibilităţile reale ale crescătorilor , fermierul având posibilitatea de a substitui un

furaj cu altul cultivat în zona respectivă , având aceeaşi valoare nutritivă.

PLAN DE CULTURA

Cultura Supr.

cult.

( ha)

Prod .

medie

Kg/ha

AN 1

AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Cantit.

totală

( kg )

Cantit.

totală

( kg )

Cantit.

totală

( kg )

Cantit .

totală

( kg )

Cantit .

totală

( kg )

Porumb 5,0 4000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000

Orz 5,0 3500 17.500 17.500 17.500 17.500 17.500

Grâu 5,0 4500 22.500 22.500 22.500 22.500 22.500

Borceag m . v 5,0 30.000 150.000 150.000 150.000 150.000 150.000

Borceag fân 5,0 7000 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000

Lucerna m.v. 5,0 30.000 150.000 150.000 150.000 150.000 150.000

Lucerna fân 10,0 5000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000

Porumb siloz 10,0 25.000 250.000 250.000 250.000 250.000 250.000

In funcţie de necesarul de furaje , s-a elaborat planul de cultură , folosind

asolamentele şi respectând rotaţia culturilor .

In scopul asigurării întregului necesar de furaje pentru ferma de tineret

taurin la îngrăşat , de care este nevoie de-a lungul unui an întreg , trebuie să se

întocmească balanţa furajeră .

Echilibrarea balanţei furajere trebuie sa fie facută pe baza posibilitaţilor

reale , existente în fermă , reducând la maximum cumpărarea de nutreţuri de orice

fel de la alţi producători , care măresc preţurile de producţie .

57

Balanţa furajeră se întocmeşte luând în calcul resursele de care dispune

ferma .

Balanţa poate fi excedentară la unul sau mai multe sortimente atunci când ,

parţial sau total , se asigură toate sortimentele necesare , sau poate fi deficitara

atunci , când , din resurse proprii , necesarul de furaje poate fi parţial acoperit .

Ferma de creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin are autonomie furajeră ,

având în exploatare 50 ha teren arabil , din care 15 ha suprafata furajeră (lucernă)

BALANŢA FURAJERĂ

Specificare Necesar ( to ) Asigurat ( to )

Fibroase 76,0 85,0

Grosiere 65,0 65,0

Suculente 250,0 250,0

Concentrate 45,0 60,0

Masă verde 300,0 300,0

Alimentarea cu apă

In fermele de creştere şi îngrăşare a tineretului taurin , apa trebuie să fie la

discreţie . Alimentarea cu apă este la fel de importantă ca şi furajarea , înfluentând

direct procesul de creştere cu implicaţii directe asupra sporului în greutate şi a

calităţii carcasei .

Necesarul de apă este influenţat de factori dependenţi de animal, cum

ar fi : categoria de vârstă , masa corporală , starea fiziologică ( sanatate,

metabolism ) , scopul exploatării ( carne ) , precum şi de factorii externi: structura şi

compoziţia raţiei , modul de administrare ( la discreţie sau în tainuri), calitatea apei

, sistemele de adăpare , de evacuare a dejecţiilor, microclimatul adăpostului etc.

Pentru proiectarea unei instalaţii de alimentare cu apă trebuie să se cunoască

consumul mediu, zilnic şi orar , precum şi cel maxim.

Cantitatea de apă consumată diferă în funcţie de anotimp, precum şi de la o

ora la alta a zilei .

Durata adăpării se consideră de 9 minute pentru animalele adulte , 7 minute

pentru tineret şi 5 minute pentru viţei . Frontul de adăpare variază de la 35 la 75 de

cm , după vârsta şi masa corporala .

Necesarul de apă

Specificare

Cantitatea de apă necesară în 24 de

ore ( l / cap )

Tineret taurin – până la 6 luni 30

Tineret taurin – 6 – 12 luni 35

Tineret taurin peste 12 luni 50

58

Standardele în vigoare impun calitatea pe care trebuie să o îndeplinească apa

de băut . Aceasta trebuie să fie limpede, fără miros şi gust, să nu conţină corpuri

străine , bacterii , să nu aibă duritate mare , iar temperatura să fie cuprinsa între 7 şi

15 grade C. In timpul exploatării unei instalaţii trebuie să se urmarească presiunea .

Debitele de apă reduse conduc la scăderea performanţelor şi la creşterea competiţiei

într-o colectivitate , iar debitele mari , măresc risipa .

Lipsa apei îngreunează digestia , reduce sporul de creştere în greutate şi

generează tulburari grave care periclitează sănătatea animalelor .

Adăpătorile pentru tineret taurin la îngrăşat cu întreţinere liberă sunt cu

nivel constant legate la un rezervor, prevazut cu flotor , care asigură apei nivelul

constant , apa circulă pe principiul vaselor comunicante .

Pentru tineretul taurin crescut în stabulaţie liberă se amplasează adăpători în

locuri usor accesibile ( în zona de odihnă la stabulatia pe grătare a tineretului

mascul la îngrăşat ) .

Jgheaburile pentru adăpare se amplaseaza pe o treaptă de beton înaltă de 25

cm . înălţime care obligă animalele , în timpul adăpării , să stea cu trenul anterior pe

treapta , limitând astfel risipa .

De asemenea , aceste trepte îndepărtează animalele de jgheab , în timpul

staţionării , evitând murdărirea accidentală a apei, în timp ce defecă .

Cerinţe privind amplasarea şi organizarea fermei de creşterea

tineretului taurin la îngrăşat

Amplasarea fermei

Realizarea construcţiilor aferente unei ferme de creşterea tineretului taurin

la îngrăşat impune respectarea unor condiţii privind alegerea terenului cum ar fi :

suprafaţa să fie suficient de mare pentru a putea amplasa adăpostul , padocul

si construcţiile anexe necesare ;

panta terenului să fie cuprinsă între 2,5 – 3 % pentru a permite scurgerea

apelor

terenul să nu fie inundabil , să se evite terenurile din apropierea bălţilor sau a

mlaştinilor ;

apa freatică trebuie situată la o adancime minima de 1,5 – 2,0 m , pentru a nu

influenta creşterea umiditatii în adăpost ;

asigurarea sursei de apă şi electricitate ;

amplasarea să se faca în locuri care permite racordarea la reţeaua electrică

terenul să fie liber de orice infecţie sau infestaţie .

59

Amplasarea greşita a fermei atrage după sine producerea unor efecte nedorite

legate de :

confortul populaţiei ( mirosuri , zgomote ) ;

producerea unor incendii ;

răspandirea unor boli , influentând starea de sănătate a animalelor şi

desfăşurarea în condiţii mai putin bune a procesului de producţie .

Obţinerea unor rezultate scontate în proiectarea adăposturilor destinate

tineretului taurin este condiţionată de cunoaşterea procesului tehnologic adoptat de

creşcatorii de animale , proces care impune existenţa în ferma a unor tipuri de

utilaje şi instalaţii .

Adăpostul trebuie să asigure condiţiile necesare unor funcţionalităţi impuse

de operaţiile de creştere şi exploatare a tineretului taurin , într-o ambianţă salubră ,

luând în considerare alături de volumele mari de furaje şi dejecţii , care se

manipulează zilnic şi elementele biometrice de cazare a animalelor , elemente care

stau la baza dimensionării spaţiilor de odihnă , furajare şi circulaţie .

Dimensiunile corporale ale animalelor trebuie respectate , pentru a se

asigura confortul acestora , atât în poziţie de odihnă precum şi în mişcare .

In procesul de proiectare se adoptă valori medii care să corespundă pentru

rasele de taurine crescute şi exploatate în ţara noastră .

Amplasarea adăposturilor de animale se face ţinând seama de :

1. condiţiile sanitar - veterinare

terenul ales trebuie să fie salubru, cu structura uniformă şi permeabilă,

neinundabil, iar nivelul solului să se situeze cu cel putin 0,5 m

deasupra nivelului maxim posibil al apelor freatice;

zona în care se stabilesc obiectivele zootehnice trebuie să fie lipsită de

factori nocivi şi să ofere posibilităţi corespunzatoare de evacuare a

apelor uzate .

2. zonele de protecţie sanitar veterinare , se vor respecta următoarele distanţe

orientative ( conform Ordinului 536/ 1997 pentru aprobarea Normelor de

igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei ) :

a) faţa de drumurile comunale publice :

18 m până la drumurile comunale;

20 m până la soselele judeţene ;

22 m până la soselele naţionale , internaţionale şi liniile de cale

ferată ;

b) faţă de locuinţe :

ferme de taurine – 100 – 500 m , funcţie de dimensiunea fermei ;

c) între diferite unităţi şi sectoare zootehnice :

200 – 500 m – între fermele zootehnice cu specii de animale

diferite ;

100 – 200 m – între unităţile cu animale de blană si celelalte

unitaţi zootehnice ;

60

d) în interiorul fermelor zootehnice :

6 m între adăposturile cu parter , fără padocuri ;

10 m între adăposturile cu parter şi etaj ;

10 m între pavilionul sanitar veterinar sau staţionarul veterinar (împrejmuire

şi cu poartă de acces) şi celelalte sectoare din incintă .

Orientarea adăposturilor

Adăposturile de taurine trebuie orientate ca amplasare în raport de condiţiile

locale de climă şi posibilităţile naturale de protecţie oferite de relief sau existenţa

unor perdele sau păduri .

La orientarea adăposturilor se urmăreşte :

asigurarea factorilor de microclimat în adăpost ;

iluminarea naturală a adăposturilor ;

evitarea efectelor vânturilor dominante în timpul iernii.

Orientarea adăposturilor trebuie să se faca în raport de vânturile dominante

şi de punctele cardinale .

Adăposturile închise se vor dispune cu axa longitudinală pe direcţia

principală a vânturilor dominante , pentru a se expune vântului o suprafaţă cât mai

mică din adăpost .

Faţă de punctele cardinale orientarea adăposturilor trebuie să se facă astfel

ca în interiorul acestora să se realizeze o iluminare maximă .

Adăposturile cu ferestre pe ambele laturi lungi să fie orientate cu axa

longitudinală pe directia N – S .

Adăposturile cu ferestre pe o singura parte sau cu o latură deschisă , să fie

orientate cu această latura spre sud .

Adăposturile cu o latura deschisă se orientează cu această latură pe directia

opusă vântului dominant .

Pentru localitaţile în care vânturile dominante au o altă direcţie decât cea

nordică , este necesară o conciliere între cele două cerinţe de orientare (după vântul

dominant şi punctele cardinale) .

Pentru astfel de situaţii şi pentru adaptarea la condiţiile impuse de teren (

panta ) se admit devieri de la direcţiile indicate cu 25 – 45 grade .

In acest scop în zonele în care vântul dominant este Crivăţul (Moldova,

Muntenia , Dobrogea , sud – estul Olteniei ) adăposturile se vor orienta cu axul

longitudinal pe direcţia NNE – SSV .

Când configuraţia terenului nu permite o altă asezare , adăposturile în formă

dreptunghiulară se vor orienta cu axul longitudinal pe directia N – S iar pentru a

micsora pierderile de caldură se va evita dispunerea ferestrelor pe peretele dinspre

nord .

61

Indicatori biometrici şi elemente de cazare a tineretului taurin

Masa corporala (kg) Vârsta

( luni )

Lungimea oblica

a trunchiului (cm)

Lungimea

animalului culcat

(cm)

Inalţimea la

greban (cm)

Laţimea de

cazare (cm)

40 - 55 1 70 - 75 100 - 110 70 - 75 -

90 - 100 3 95 120 - 130 95 52 - 60

190 - 200 6 120 - 125 130 - 150 100 - 110 70

350 - 380 12 130 - 135 150 - 185 110 - 125 70 - 80

440 - 450 18 150 - 155 180 - 205 120 - 130 80 – 90

550 - 600 24 175 - 180 195 - 240 130 - 155 110 - 120

Se cunoaste faptul că dimensiunile medii corporale , condiţionează marimea

spaţiilor pe care acestea le ocupă în adăposturi , atât în poziţie culcată , în timpul

odihnei cât şi în timpul în care acestea se deplasează .

Aceste suprafeţe , ocupate realmente de animale , nu sunt spaţiile reale ,

care alături de cele necesare desfaşurării procesului tehnologic , impun

dimensiunile în plan ale unei construcţii , acestea sunt considerate doar spaţii fizice

.

Fiecare animal reclamă un spaţiu de siguranţă , care să-l delimiteze , sub

aspect social , de colectivitatea din care face parte .

Pe lângă spaţiul fizic , atât în timpul staţionării , a furajării , cât şi în timpul

adăpării , animalele au nevoie de acest spaţiu minim de toleranţă , considerat spaţiu

social , care să le ofere o stare de confort .

Structuri semicilindrice pentru taurine

Varianta constructivă cu dimensiuni de 26,46 x 12,10 = 320,2 m.p. , poate fi

utilizată pentru taurinele din rasele de carne , fie pentru vacile mame , fie pentru

tineretul supus îngrăşării .

Detalii constructive

Pereţii structurii pot fi din lemn sau prelată , în funcţie de amplasarea

adăpostului . Atunci când adăpostul este amplasat perpendicular pe vânturile

dominante , pereţii laterali , cu laţimea minima de 1,20 m , trebuie sa fie amovibili

, adică trebuie să fie confecţionaţi din prelată care să poată fi rulată , coborâtă sau

ridicată.

Pe durata verii , îndepărtarea pereţilor laterali şi a capetelor transformă

adapostul în sopron şi favorizează trecerea curenţilor de aer fapt care asigură

confortul animalelor . De regulă , adapostul se amplasează în direcţia nord – sud şi

dacă este poziţionat în axul vânturilor dominante , nu mai sunt necesari pereţii

amovibili , acestia putând fi confecţionaţi din scândură , cărămidă sau beton .

62

Pentru a asigura un microclimat acceptabil , pe durata iernii , capătul nordic

al structurii se închide aproape în totalitate .

Sarpanta este din ţeavă zincată şi are forma unor ferme semicirculare

consolidate prin intermediul unor travee şi contravânturi .

Invelitoarea este din prelata de culoare deschisă , translucidă şi peliculizată

cu un strat rezistent la radiaţii ultraviolete ; prelata tensionată cu ajutorul unor

vinciuri, reflectă radiaţiile solare şi previne supraîncălzirea interiorului .

Zone funcţionale ale adăpostului

Din punct de vedere funcţional , adăpostul este compartimentat în mai multe

zone .

Zona de odihnă are o laţime de 7,60 m , o panta transversală de 2 % şi este

acoperită cu asternut permanent.

Pentru asigurarea unor condiţii bune de formare , exploatare şi menţinere a

proprietăţilor asternutului se recomandă împrospătarea zilnică a paielor .

Practic , compostarea asternutului şi producerea căldurii rezultă prin

fermentarea amestecului de paie , dejecţii şi urină care se realizează în condiţii

optime dacă în fiecare zi se administrează o cantitate de paie care reprezinta 3 %

din masa vie existentă în adăpost .

Evacuarea asternutului permanent se face o data la 4 – 6 luni .

Zona de circulaţie şi acces la furaje şi apă este confecţionată din beton raiat ,

pentru a nu permite alunecarea animalelor .

In plan longitudinal , zona are o panta de 1,5 % ; în plan transversal, primii

2 m aflaţi lânga iesle au o panta de 2 % , iar restul , până la zona de odihnă , este

plană .

Ieslea este amplasată pe o latură a adapostului şi pentru a preveni colectarea

apelor pluviale , este acoperită cu o copertină sub care se poate rula prelata , cu rol

de perete .

Administrarea furajelor se poate face manual , semimecanizat sau mecanizat

cu remorcă tehnologică .

Adăpătorile sunt dispuse la limita dintre zona de circulaţie şi zona de odihnă

. In cazul acestui tip de structură , în fapt un adapost rece, adăpătorile au

pereţi termoizolanţi şi dispozitive de protejare la îngheţ .

Protecţia împotriva îngheţului se face fie prin încălzire electrică , fie prin

captarea caldurii din sol , situaţie în care adăpătorile sunt plasate deasupra unei

gropi cu 2 – 3 m adâncime şi 50 – 70 cm diametru .

Adăpătorile trebuie să asigure un spatiu de adăpat la fiecare 25 viţei , 20

tăuraşi la îngrăsat sau la 18 vaci .

Aleea de furajare este amplasătă în afara adăpostului , pe latura în care este

dispusă ieslea .

Aleea este confecţionată din beton carosabil .

In plan longitudinal , aleea are o panta de 1,5 % ; în plan transversal , aleea

are de asemenea o panta de 1,5 % , cu partea mai ridicată spre iesle .

63

Elementele prezentate sunt edificatoare pentru a consulta un proiectant .

Planse adapost

65

Elemente funcţionale în proiectarea adăpostului

In faza de proiectare a unor adăposturi destinate creşterii tineretului taurin la

îngrăşat se ţine seama de interacţiunea unor factori care influenţeaza condiţiile de

confort, în aşa fel încât animalele să-şi manifeste întreg potenţialul productiv

pentru ca exploatarea lor să devină rentabilă .

Din punct de vedere tehnic , gradul de mecanizare a proceselor de muncă

influenţează modul de proiectare a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente , cu efect

benefic asupra nivelului de producţie .

Pe de altă parte, gradul de mecanizare permite îmbunătăţirea condiţiilor de

muncă ale ingrijitorilor, contribuind la creşterea rentabilităţii.

Se urmareşte, în primul rând, funcţionalitatea adăpostului care trebuie să

satisfacă procesele de producţie şi să asigure condiţiile de bunăstare a animalelor .

Pentru stabilirea caracteristicilor primare ale unei ferme se pleacă de la:

numărul de animale ;

sistemul de exploatare ;

orientarea producţiei ;

durata ciclului productiv pe faze ,

disponibilitatea resurselor vegetale ;

tipul de furajare ;

sistemul de adăpare ;

organizarea interioara şi dotarile aferente .

Dimensiunile fermei , în general şi ale adăposturilor în special, (pereţi ,

acoperiş , pardoseli ) , modul de compartimentare interioară , se aleg în asa fel

încât să asigure desfaşurarea proceselor de producţie în condiţii optime şi să ofere

animalelor o ambianţă sănătoasa , respectând normele legale în vigoare .

Pe lângă respectarea normelor privitoare la tehnologia adoptată se ţine

seama şi de comportamentul animalelor , de necesitatea de a putea efectua

controlul sanitar – veterinar , de mărimea loturilor , asigurându-le un spaţiu

corespunzator pentru odihnă şi mişcare .

Elemente dimensionale pentru creşterea tineretului taurin la îngrăşat

Specificare Categoria de vârsta şi masa corporală

0,5-3 luni

40-90 kg

3-12 luni

90-330 kg

12- 15 luni

330-430 kg

15-18 luni

430-530 kg

Stabulaţie liberă în boxe colective

Colectivităţi recomandate 6 - 8 12 - 20 12 - 20 12 - 20

Suprafaţa de cazare ( m.p.) :

- pe grătare 1,20 1,90 2,20 2,70

- pe aşternut permanent 1,50 2,50 3,00 3,50

66

Front de furajare : ( cm / cap )

30 18 - 20 30 30

( cm / cap ) 45 60 60

70

Nr. animale la o adăpatoare 6 – 12 ( doua adapatori / boxa )

Lăţimea ieslelor ( m ) 60 80 80 80

Inălţimea bordurii ieslelor către

animal ( cm )

30 40 - 50 40 - 50 40 - 50

Inălţimea grilajelor de

compartimentare ( cm )

1,10 1,20 1,40 1,40

Grătare peste canale ( cm ) :

- plin 5 - 6 8 - 12 12 - 15 12 - 15

- gol 2,5 - 3 3,5 4 4,5

Stabulaţie legată

Lungimea standurilor ( m )

- cu pardoseala plină

Masa finala , kg

1,30 1,60

- cu pardoseală partial pe grătare 1,10 1,40

Lăţimea standurilor ( m ) 0,90 1,10

Lăţimea minimă a ieslelor ( m ) 0,60 0,80

Inălţimea maximă a bordurii ieslelor către

animale ( m )

0,30 0,30

Adăposturile de îngrăşare au ca unitate funcţională compartimentul .

Separarea compartimentelor între ele se realizează prin camere tampon. Fiecare

compartiment este împărtit în boxe , acestea formând şiruri care beneficiază de

aceeaşi alee de furajare. Mancarea şi apa sunt la discreţie. Doar ieslele largi oferă

posibilitatea furajarii la discreţie, într-un loc de furajare mănâncă mai multe

animale, prin rotaţie .

Aceasta permite reducerea frontului de furajare , în cazul stabulaţiei libere la

18 – 30 cm / cap .

Evacuarea dejecţiilor se realizează mecanic , sau hidraulic , în canale

longitudinale colectate în depozite tampon , amplasate în afara adăposturilor .

In fiecare compartiment , pentru animalele care cer o îngrijire deosebită , se

prevăd boxe de izolare cu capacitatea de 4 – 6 capete / boxă , pentru

recondiţionarea acestora .

La îngrăsătoriile care adăpostesc efective mari exista posibilitatea ca un

compartiment , sau un adapost , să fie folosit ca izolator .

Referitor la creşterea taurinelor într-o agricultura ecologică , normativele

prevăd întreţinerea liberă , cu acces la padocuri însorite , respectând suprafeţe

interioare de odihnă , de minimum 1 m.p./100 kg , pe o pardoseală fermă , cu

aşternut permanent , fiind interzisă legarea pe o perioadă lungă de timp .

67

Parametrii tehnici ai adăpostului , cum ar fi : suprafaţă , densitatea ,

elementele de închidere ( izolate sau neizolate ) , volumul de aer pe cap de animal ,

trebuie bine aleşi , deoarece sunt factori care contribuie la calitatea ambientală .

Parametrii de microclimat pentru adăposturile de taurine

Categoria Temperatura

grade C

Umiditatea

relativa % CO2 %

Gaze

nocive

ppm

Viteza

aerului

m/s

Volum de aer

m.c./h

static ventilat

min max opt. opt. max. NH3 H2S min max I P V

Tineret < 250 kg 12 24 12-20 60 75 0,30-0,35 20 7..10 0,2-0,3 1,0 14-16 60 120 250

Tineret > 250 kg 6 24 10-15 60 75 0,30-0,35 20 7..10 2,0-0,3 1,0 25 60 120 250

Parametrii de microclimat pot fi dirijaţi , după nevoie , prin dotarea cu

echipamente şi instalaţii adecvate , încât mediul interior să satisfacă cerintele

biologice ale animalelor , în scopul unor avantaje economice , având în vedere

faptul că microclimatul este influentat de factori externi şi interni .

FACTORII DE MEDIU

Temperatura , umiditatea , curenţii de aer

Temperatura aerului din adăposturi este principalul factor de microclimat .

Ea acţionează direct asupra consumului de furaje , deoarece la o temperatura optimă

( de confort ) toată cantitatea de nutreturi serveşte pentru întreţinere şi creştere , nu

se mai consuma energie pentru combaterea frigului sau a temperaturilor ridicate .

Temperatura acţionează în strânsă legătură cu umiditatea şi viteza de

mişcare a aerului .

Taurinele sunt sensibile la temperaturi scazute numai dacă acestea sunt

asociate cu o umiditate ridicată , în prezenţa unor curenţi de aer , a caror viteză de

circulaţie este peste limita admisă .

Viteza mare a curentilor de aer obligă , în special animalele tinere , să lupte

contra frigului , cu consecinţe negative asupra sănătăţii ,( scade rezistenţa

organismului la agenţii patogeni ) . Cu cât umiditatea este mai mare , frigul este mai

patrunzător , mai greu de suportat .

Confortul poate fi ameliorat prin creşterea vitezei aerului la nivelul

animalelor .

Scăderea temperaturii , sub limita inferioară a zonei de confort , solicită

intervenţia mecanismelor de termoreglare chimică . Se remarcă un consum

suplimentar de furaje pentru menţinerea homeostaziei şi a nivelului de producţie .

Astfel , animalul recurge la consumul rezervelor interne , fapt care conduce

la o slăbire generălă a organismului şi la o diminuare a sporului în greutate , depind

foarte mult de temperatura şi viteza de circulaţie a aerului .

68

Vaporii de apă provin din evaporarea fiziologică şi din cea tehnologică

( furaje , dejecţii etc. ). La temperaturi scăzute , sub limita inferioară a confortului

termic , umiditatea relativă mai mare de 80 % , amplifică procentul de cedare a

căldurii . Acumularea vaporilor de apă intr-un adapost conduce la apariţia

fenomenului de condens .

Curenţii de aer din adapost au efect favorabil asupra microclimatului, în

anumite limite de variaţie a temperaturilor interioare şi a umidităţii relative , când

pot mari zona de neutralitate termică .

Curenţii de aer cu viteze mari , asociaţi cu o umiditate ridicată , la

temperaturi scăzute , duc la o creştere a pierderilor de căldură şi la o scădere a

rezistenţei organismului faţă de agenţii patogeni .

Vitezele mari ale curenţilor de aer sunt benefice doar în sezonul cald, într-un

mediu cu umiditate în exces , conducând la ameliorarea confortului .

Curenţii de aer înfluenţează mecanismul de termoreglare , prin mărirea

radiaţiei căldurii corporale , facilitând evaporarea . Pe timp răcoros , îngreunează

respiraţia , iar pe timp călduros , vântul răcoreşte şi purifică aerul prin îndepărtarea

noxelor .

Lumina

Climatul interior depinde de modul de pătrundere al luminii , de cantitatea

acesteia , dictate de mărimea şi amplasarea ferestrelor .

Asigurarea distribuţiei uniforme a luminii , pe toată suprafaţa interioară , se

realizează prin amplasarea ferestrelor la o înalţime de 1,40 – 1,60 m , dimensionate

corespunzator normelor în vigoare .

Indicii de iluminare , sau raportul de vitrare ( ne arată suprafaţa pardoselii

ce poate fi luminătă de 1,0 m.p. de fereastră ) .

Indici de iluminare

Specificare Indici de iluminare

Tineret taurin la îngrăşat

- perioada I 1/10 …..1/14

- perioada a II a 1/20……1/25

- perioada a III a 1/15

Luminozitatea interioară este influenţată de calitatea geamurilor , de gradul

lor de curaţenie , de natura şi culoarea suprafeţelor interioare ale elementelor de

închidere .

Ventilaţia

Pentru a menţine o ambianţă sănătoasă , noxele trebuie evacuate din adăpost

printr-o ventilaţie adecvată , evitând astfel multe probleme legate de sănătatea

animalelor .

69

Schimbul de aer trebuie să fie permanent , independent de condiţiile

climatice .

Pentru a realiza o ventilaţie eficientă trebuie respectate valorile minime ale

golurilor de admisie a aerului proaspăt şi de evacuare a aerului viciat , goluri

amplasate uniform pe toată lungimea adăpostului .

Repartiţia golurilor de intrare a aerului proaspăt , se face pe laturile lungi ale

pereţilor , mai rar în frontoane .

Inălţimea de la pardoseală, la care se amplasează acestea este de

1,0 ….2,0 m , pentru a nu pătrunde aerul rece direct pe animale , pentru a putea

antrena în drumul lui gazele nocive produse de acestea , sau cele degajate din

dejecţii , pentru ca acestea să nu stagneze în zona de odihnă .

Numărul de animale pentru care un cos poate să asigure

împrospătarea aerului

Specificare

Dimensiunile interioare ale unui cos cu secţiunea

pătrată ( m )

0,60 0,70 0,80 0,90 1,00

Tineret taurin cu greutate 400 kg 4 6 8 10 12

Tineret taurin cu greutate > 150

kg

12 18 24 30 36

Tineret taurin cu greutatea >

50 kg

18 25 32 40 50

Valori ale suprafeţelor de admişie şi evacuare a aerului

Specificare

Adăposturi

închise cu acoperiş în doua

ape

semideschise , cu acoperiş

intr-o singură apă

Suprafete ( m.p. ) de :

evacuare admisie evacuare admisie

Tineret taurin cu greutate 400 Kg 0,08 0,16 0,08 0,08

Tineret taurin cu greutate > 150 kg 0,04 0,08 0,08 0,08

Tineret taurin cu greutate > 50 kg 0,02 0,04 0,02 0,02

Golurile de evacuare a aerului viciat sunt amplasate de regulă în acoperiş

sau sub streaşină . Deschiderile pot sa fie libere sau protejate cu dispozitive

capabile să reducă viteza vântului .

In adăposturile semideschise curenţii de aer sunt frecvenţi , de aceea câteva

amenajări pot permite micşorarea vitezei acestora .

70

Se impune verificarea calităţii mediului interior prin măsurători referitoare

la diferenţa de temperatură între interior şi exterior , cantitatea de amoniac , viteza

şi circulaţia aerului , toate acestea efectuându-se în prezenţa animalelor .

Influenţa elementelor de închidere asupra ambianţei

Cunoaşterea comportării unei construcţii , din punct de vedere termic,

înseamnă cunoaşterea funcţiunilor de protecţie termică şi influenţa lor asupra

climatului interior .

Există cateva reguli pe care trebuie să le respectam în alegerea elementelor

de închidere :

suprafeţele interioare trebuie să fie acumulatoare de căldură ;

izolaţia termică trebuie dispusă pe faţa exterioară , astfel contribuie la

păstrarea căldurii acumulate în stratul interior ;

stratul exterior din structură trebuie să apere incinta de mediul exterior (

radiaţii solare , precipiţatii , vânt ) ;

un strat de aer ventilat , închis între două elemente de structură , este capabil

să reducă transmiterea căldurii spre stratul exterior.

Evacuarea şi depozitarea gunoiului

Colectarea , evacuarea şi depozitarea gunoiului din adăposturi , face parte

integrantă din tehnologia de creştere şi exploatare a animalelor .

Menţinerea unui climat optim , cu efecte benefice asupra sănătăţii şi implicit

a producţiilor scontate , se poate realiza numai în condiţiile eliminării ritmice şi

depozitării corespunzatoare a dejecţiilor , pentru că acestea să fie valorificate într-

un scop utilitar .

Pe lângă curaţirea adăposturilor , se urmăreşte protecţia mediului ambient ,

obţinerea unui gunoi de calitate , printr-o depozitare şi conservare corectă pentru a

putea fi valorificat în agricultură , reducerea la minimum a timpilor de manipulare

şi transport , precum şi realizarea unui prêţ de cost minim .

Cantităţi medii de dejecţii pe cap de animal , în fermele de creştere şi

exploatare a tineretului taurin la îngrăşat Specificare Evacuare mecanica Evacuare hidraulică, dejecţii

fluide , diluţie

Depozit gunoi

consistent

Fecale Urină Gunoi

consistent

Mare

5-8%S.U.

Mica

10-18%

S.U.

Pentru

100 zile

Kg / zi L / zi m.c.

Viţei 0 – 3 luni 0,6 3,0 0,8 6,2 4,0 0,1

Tineret 3-12 luni 9,0 4,5 10,5 21,0 13,5 1,3

Tineret 1-2 ani 20,0 10,0 24,0 48,0 31,0 3,0

71

Din adăposturi , gunoiul se evacuează : manual , mecanic , hidraulic sau

pneumatic , în funcţie de utilajul pe care-l avem la dispoziţie , soluţia de cazare , cu

sau fără aşternut ( soluţie care înfluenţează consistenţa gunoiului şi modul de

depozitare a acestuia ) .

Gospodărirea dejecţiilor consistente , păioase , este caracteristica stabulaţiei

legate şi libere a taurinelor întreţinute pe aşternut .

Platformele pentru depozitare dimensionate pentru păstrarea gunoiului circa

100 – 150 de zile , sau dimensionate pentru a fi golite o dată pe an , au forma

pătrată , dreptunghiulară sau circulară.

Suprafaţa unei platforme se calculează luând în considerare urmatoarele

elemente :

numarul de animale din ferma ;

cantitatea zilnica de gunoi de la un animal ;

înalţimea de depozitare

greutatea volumetrică a gunoiului , kg/m.c. ( 700 …800 kg/m.c.)

numărul de zile cât se păstrează gunoiul pe platformă .

Dimensionarea platformei se face în funcţie de numărul de animale de la

care se depozitează zilnic gunoiul , în aşa fel încât să se acopere zilnic toata

suprafaţa celulei , asezând gunoiul în straturi uniforme de 10 …20 cm grosime .

Pereţii de compartimentare a celulelor , la nevoie , se pot deplasa în lungul

platformei , dacă se schimbă numărul de animale .

Se recomandă suprafaţa de depozitare a gunoiului pentru o vită mare, în

funcţie de grosimea stratului depozitat astfel :

0,45 …0,50 m.p. pentru un strat gros de 10 cm ;

0,37 … 0,40 m.p. pentru un strat gros de 15 cm ;

0,25 m.p. pentru un strat gros de 20 cm .

Dacă gunoiul urmează să fie transportat de pe platformă în câmp o singura

dată pe an , este necesar 3 – 4 m.p. / cap de tineret taurin .

Amenajarea spaţiilor

Amplasarea aleilor , transversal sau longitudinal adăposturilor , precum şi

alegerea dimensiunilor , se realizează în aşa fel încât acestea să permită :

desfăşurarea proceselor tehnologice , fără intersectarea fluxurilor .

accesul animalelor la furajare , adăpare , padocuri ,

distribuirea comoda a furajelor ,

limitarea timpului de mişcare şi transport ,

evitarea accidentelor ,

întreţinerea comodă , cu eforturi şi cheltuieli minime .

Tineretul taurin se poate întreţine în adăposturi închise pe toată durata

anului , în adăposturi semiînchise sau în adăposturi închise în perioada de iarnă şi în

padoc în perioada caldă a anului .

72

Indiferent de sistemul de întreţinere , prin amenajările interioare din

adăposturi , urmărim :

plasarea animalelor în condiţii care sa le permită punerea în valoare a

performanţelor ;

reducerea pe cât posibil , a proceselor de muncă ;

protejarea mediului înconjurător ;

realizarea unor suprafeţe construite cât mai reduse .

Mijloace de obţinere a cărnii ecologice

Selecţia şi provenienţa animalelor - carnea ecologică trebuie să provină de

la animalele din rasele tradiţionale şi cunoscute , selecţionate în acest scop , născute

, crescute şi exploatate în sistem ecologic .

Asigurarea calităţii unei cărni ecologice începe prin selecţia raselor

tradiţionale , care se produc de generaţii în exploatăţiile ecologice .

Selecţia vizează obţinerea unor animale robuste , sănătoase şi performante –

în condiţii naturale de exploatare .

Creşterea animalelor în fermele ecologice se realizează în regim extensiv ,

cu acces obligatoriu la păsune , întreţinere în sistem nelegat .

Mărimea fermei depinde de resursele furajere , dar nu se poate admite o

încărcătura mai mare de 2 U.V.M / ha .

Intreţinerea animalelor în sistem ,, legat “ este fundamental înterzisă în

fermele ecologice , dar în anumite cazuri şi pe un termen stabilit se poate obţine

derogări , durata acestei perioade se va stabili cu specialistul care efectuează

inspecţia .

Sistemul de întreţinere din această perioadă trebuie orientat treptat în

direcţia care corespunde pe deplin cerinţelor de creştere ecologică a animalelor .

Intreţinerea în aer liber , formarea grupurilor conform necesităţilor de

comportament , realizarea accesului permanent la păsune vara şi scoaterea în

padocuri în timpul iernii sunt cerinţe fundamentale .

Adăpostirea şi confortul animalelor - principiul de bază în creşterea

tineretului taurin în sistem ecologic constă în apropierea animalelor de mediu

natural , aplicarea de metode şi tehnici , care respectă etologia normală a animalelor

Adăposturile trebuie să corespundă cerintelor fiziologice , igienice şi de

producţie .

Se vor respecta normele de suprafaţă ( 1,5 0 5 m.p./cap la tineret 0 – 6 luni ,

10 m.p. / cap la tineret peste 6 luni şi un volum de 25 m.c. / cap iar animalele

trebuie să aibă acces la padoc ; se preferă intreţinerea nelegată iar priponitul la

păsune este interzis .

Pardoseala să fie întreagă , cu aşternut bogat , se admite şi grătar , pe zone

limitate , de depunere a dejecţiilor .

73

Suprafaţa mare de păsune este hotărâtoare pentru producţia de carne.

Aceasta fiind proporţionălă cu efectivul de animale , asigură necesarul de teren

obligatoriu , şi furajarea de bază .

Conversia fermei la tehnologia ecologică , se realizează în 2 ani pentru

pajişti şi culturi furajere , 12 luni pentru bovinele de carne , 6 luni pentru vacile de

lapte .

Sortimentele de carne utilizate au provinienţa următoare: carne de vaca- de

la femele în vârstă de peste 3 ani şi care au realizat cel puţin un produs ; carnea de

viţel – de la animale hrănite în special cu lapte; carnea de tip baby-beef de la tăuraşi

şi vitele în vârstă de 12 – 18 luni.

Pentru atestarea provenientei se ţine evidenţe separate a fiecarui animal,

înregistrându-se informaţii zilnice, inclusiv tratamentele aplicate de la naştere , la

sacrificare. Producătorii garantează că nu numai creşterea animalelor, dar şi

exploataţia în ansamblu este condusă ecologic.

1. Intreţinerea.

Principiul de bază al întreţinerii animalelor este acela de a respecta riguros

cerinţele speciei, asigurându-se o bună sănătate şi o carne naturală de prima

calitate şi sigură. Animalele trebuie tinute în grup fără să aibă restricţii de

întreţinere inutile comportamentelor specifice (confort, hrănire, contacte, linişte).

Intreţinerea liberă a animalelor face parte integrantă din condiţiile de exploatare

şi trebuie să se ţină seama de cerinţele foarte diferite ale speciilor de animale.

De asemenea , omul trebuie să se comporte blând cu animalele, să le imprime

mare încredere.

Animalele trebuie să beneficieze de mişcari în libertate , aşternut, aer şi lumină

corespunzatoare, în armonie cu natura, asigurându-le condiţii de exploatare

optime.

2. Hrănirea.

Aceasta trebuie să se realizeze din nutreturi naturale produse în fermă (fân,

iarbă, paie, siloz, cereale, morcov, subproduse lactate), preparate prin metode

fizice şi biologice.

Raţia trebuie să fie echilibrată în nutrienţi, în special în proteine , săruri minerale

şi vitamine.

De asemenea, animalele trebuie să aibă la dispoziţie apă proaspătă şi curată.

Sunt interzise a se folosi în hrana animalelor urmatoarele: stimulatori de creştere

sau substanţe chimice vizând sporirea performantelor de carne (hormoni,

antibiotice); nutreţuri pe baza de proteină animală (făinurile în special de carne);

organismele modificate genetic; utilizarea medicamentelor fără prescripţie

veterinară.

3. Transportul.

Fermierul trebuie să aibă o atitudine responsabilă faţă de animalele destinate

valorificării pentru carne.

74

Astfel, din punct de vedere etic nu numai întreţinerea, ci şi transportul animalelor

angajează fiecare persoană care obţine profit la o datorie morală consecventă.

In scopul evitării la animale a suferinţelor inutile în timpul transportului, trebuie

să se respecte legislaţia privind protecţia animalelor, incubând responsabilităţi

clare pentru persoanele angajate în acest scop.

Acestea trebuie să manifeste un comportament corect, blând şi prudent, deoarece

transportul constituie pentru animale un stress psihic şi fizic şi ca urmare trebuie să

li se asigure confortul necesar la îmbarcarea în mijlocul de transport, pe timpul

transportului şi la descărcare.

In general, durata transportului se cere sa nu depaseasca 3 ore.

4. Procesarea (prelucrarea).

Asigurarea securităţii produselor din carne este o prioritate absolută şi ca

urmare în fiecare fază a prelucrării trebuie să se respecte riguros criteriile de

calitate în interesul consumatorului de carne şi de produse derivate. Fiecare verigă

din filiera cărnii (abatorizare, procesare, distribuire, comercealizare) trebuie să

respecte sistemul HACCP (analiza riscurilor şi punctelor critice de igienă).

La aceste verigi şi în special la procesare trebuie să existe un proces de

supraveghere care să definească cu precizie operaţiile cu riscuri, jalonând

procedeele de producţie şi maniera în care trebuie controlate punctele critice.

In economia ecologică nu se practică pe loc procesarea cărnii.

Orientându-se dupa reglementarile UE şi tăierile au loc în locuri destinate

pentru acest scop, pe locul de producţie are loc numai prelucrarea animalului.

E posibilă valorificarea tineretului la îngrăşat la diferite instituţii , spitale,

sanatorii, etc. obţinerea unor specialităţi de carne poate să fie principala sursă de

venit a fermei.

Pe fiecare produs trebuie să apară etichetarea corespunzătoare, cerută de

legislaţie.

Carnea ecologica reprezintă cca 2 % din piaţa cărnii , în viitorul apropiat se

estimează ca ea va avea o pondere de 10 % şi , ulterior , de 20 %.

Măsuri sanitar – veterinare de prevenire şi combatere a bolilor la

tineretul taurin la îngrăşat

Fermele cu tineret taurin la îngrăşat vor fi organizate astfel încât să permită

aplicarea unor măsuri sanitare veterinare de profilaxie generală şi specifică

combaterii bolilor şi acordarea asistenţei veterinare necesare , astfel :

ferma să aiba împrejmuire cu gard protector ;

filtru sanitar în care se afla camera de igienizare a personalului ;

punct de tăiere de necesitate cu spaţii frigorifice ( facultative ) ;

limitarea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor străine ;

control periodic medical al personalului de deservire ;

75

introducerea în efectiv numai a animalelor din unităţi indemne de boli

infecto- contagioase ( TBC , leptospiroza , leucoza etc. ) şi parazitare cu

respectarea perioadei de carantină de minim 60 de zile .

dezinfecţia adăpostului se face obligatoriu de două ori pe an şi ori de câte ori

este nevoie ;

staţionarul sanitar – veterinar să se dezinfecteze lunar sau ori de câte ori este

nevoie ;

deratizările generale se fac de două ori pe an , primavara şi toamna ;

dezinfecţia se execută prin pulverizarea insecticidelor de către personal

autorizat , pe toate suprafeţele adăpostului ori de cate ori este nevoie .

Masuri de profilaxie specifică

Vaccinarea contra antraxului şi a cărbunelui enfizematos la efectivele din

zone cu antecedente epizootologice .

Vaccinarea de necesitate contra leptospirozei .

Vaccinarea contra vibriozei entero – pulmonare şi genitale .

Vaccinarea contra broncho – pneumoniei enzootice ( de necesitate ) .

CALCULUL ECONOMIC FERMĂ ZOOTEHNICĂ

Efectiv mediu = 50 cap .

Curs leu / euro = 3,3320

I . CHELTUIELI

1 . Cheltuieli cu furajele / total an = 61.092,75 lei / 18.335,15 Euro

2. Cheltuieli cu energia electrică :

consum energie adăpat = 2 kw x 365 x 0,45 lei / kw = 328,50 lei /98,58 E

revine pe animal = 6,57 lei / 1,97 E

consum energie moara de măcinat = 4 kw x 365 x 0,45 = 657 lei / 197,17 E


consum energie iluminat = 6 kw x 365 x 0,45 = 985,5 lei / 295,76 E


Consum total de energie pe fermă şi pe an = 1971 lei / 591,51 E


76

3. Consum combustibil

Consum motorină = 6 litri /zi x 365 x 3,28 = 7183,2 lei /2155,82 E


Consum ulei = 100 litri x 4,5 = 450 lei / 135,05 E

revine pe animal = 9 lei / 2,70 E

Total consum energie + combustibil = 9604,2 lei / 2882,38 E

4 . Cheltuieli forţă de muncă :

2 îngrijitori x 440 lei x12 luni = 10.560 lei

5 . Cheltuieli - achiziţie viţei - :

100 viţei x 300 lei / cap = 30.000 lei / 9003,60 E

6 . Cheltuieli sanitar – veterinare

50 cap . x 15 lei /cap / an = 750 lei / 225 E

TOTAL CHELTUIELI = 112.007 lei / 33.615.54 E

II . VENITURI

1. Evaluarea producţiei de carne

50 cap . x 450 kg / cap x 6,0 lei /kg = 135.000 lei / 40.516,20 E

TOTAL CHELTUIELI ( C ) = 112.007 lei

TOTAL VENITURI ( V ) = 135.000 lei

REZULTATUL FINANCIAR R = V – C

R = 135.000 – 111.257 = 22.993 lei .

77

BUGET TOTAL PE FERMA MIXTĂ

50 Ha CULTURI DE CÂMP ŞI CREŞTEREA TINERETULUI TAURIN LA INGRĂŞAT 50 CAPETE

50,00 ha + 50,00 ha + 50,00 ha + 50,00 ha + 50,00 ha +

50 capete bovine 50 capete bovine 50 capete bovine

50 capete bovine 50 capete bovine


TOTAL


Venituri din exploatare total din care: lei 261.000,00 261.000,00 261.000,00 259.250,00 261.000,00

- vegetal lei 126.000,00 126.000,00 126.000,00 124.250,00 126.000,00

- zootehnie lei 135.000,00 135.000,00 135.000,00 135.000,00 135.000,00

Cheltuieli de exploatare total din care: lei 112.006,95 112.006,95 112.006,95 110.899,30 112.006,95

- vegetal lei 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75

- zootehnie lei 50.914,20 50.914,20 50.914,20 50.914,20 50.914,20

REZULTATUL BRUT DIN EXPLOATARE - PROFIT

148.993,05 148.993,05 148.993,05 148.350,70 148.993,05

Nota : Calculele în prezentul buget sunt cele comparabile anului I de producţie, preţurile utilizate şi inflaţia fiind considerată liniara

78

BIBLIOGRAFIE:

1. Marcela Sărbu, Constructii agricole - Cluj Napoca , 2005

2. Gheorghe Stefănescu - Hrănirea animalelor de fermă - Editura Ceres -

Bucuresti ,1996

3. Agentia Nationala de Consultanta Agricola - Ghid tehnic pentru crescatori si

fermieri - Editura Corvin , Deva , 2000

4. Iuliu Moga, Mihail Corneliu Mateiaş-Cultura plantelor furajere- Bucureşti, 2000;

5. Ion Scurtu - Economia şi tehnologia culturilor agricole- Editura Independenţa

Economică, 2001;

6. Gheorghe Ştefănescu ,Stelian Dinescu - Îndrumătorul crescătorului de animale -

SC AGRIS – Redacţia revistelor agricole- Bucureşti, 1996;

7. Stelian Dinescu - Hrănirea animalelor în ferme mici şi mijlocii -Editura Ceres,

Bucureşti, 2001;

8. Vasile N. Taftă - Creşterea taurinelor în fermele mici şi mijlocii - - Editura Ceres,

Bucureşti, 2003;

9. A. Şerban, I. Ştef, T. Pleşca, I. Cucu - Construcţii zootehnice –– Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.

10. Regulament (CE) nr. 1782/2003;

11. Revista Euroferma , 2007;

12. Revista Fema, 2006;

13. Revista AgriPlus, nr. 5 , 2006;

14. Stelian Dinescu, Nicolae Badea - Creşterea animalelor de fermă –– Agris-

Redacţia revistelor agricole - Bucureşti, 2003;

15. Ioan Stancu, Valer Teuşdea, Ştefan Nicolae - Apărarea sănătăţii animalelor şi

protecţia mediului în gospodăriile populaţiei - Editura CORAL SANIVET,

Bucureşti, 2001;

16. Banca Mondială - Instrucţiuni pentru hrănirea taurinelor, Bucureşti, 2005;

17. Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă - Mecanizarea lucrărilor în fermele

zootehnice - Bucureşti, 2006

ferma mixtĂ 50 ha culturi de câmp şi creşterea tineretului ... - proiect... · acesta este...

Documents