fişa de lucru: climatele terrei - rds net

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” B u c u r e ş t i

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

44

Fişa de lucru: Climatele Terrei

Factorii genetici (radiativi, dinamici și fizico-geografici) au determinat formarea mai multor tipuri de climă.

Activitate pe grupe

Exercițiul I: Analizați harta alăturată („Harta Lumii”) pe care sunt marcate, cu numere, diferite regiuni geografice. Cu ajutorul textului numit „Climatele Terrei” precizați pentru fiecare regiune de pe hartă: tipul de climă, continentul/insula și principalele caracteristici climatice.

Harta Lumii

Grupa I, regiunea 1. ..................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

Grupa II, regiunea 2. .................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

Grupa III, regiunea 3. ................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

Grupa IV, regiunea 4. ................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

Grupa V, regiunea 5. .................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

Grupa VI, regiunea 6. ................................................

.....................................................................................

Climatele Terrei

Zona caldă

1. Clima ecuatorială (între 0 și 5o lat. N și S: bazinul Amazonului, bazinul fluviului Congo, regiunea Golfului Guineii, Pen. Malacca, Arh. Indonezian ș.a.): temperaturi medii anuale: 26-27oC; amplitudini termice: 3-4oC; precipitaţii: peste 2.000 mm/an (plouă aproape în fiecare zi, după amiaza); este calm ecuatorial (nu bat vânturi permanente şi sezoniere).

2. Clima subecuatorială (între 5 și 12o, chiar 15o, lat. N și S: Africa, Pod. Braziliei, Pod Guyanelor, N Australiei, Pen. Malacca, Arh. Indonezian ș.a.): temperaturi medii anuale: 20-28oC; precipitaţii: peste 1.000-1.500 mm/an; sunt două anotimpuri (sezoane): cald şi ploios (datorită extinderii calmei ecuatoriale până la 12o lat.) şi cald şi secetos (din cauza retragerii calmei ecuatoriale și pătrunderii vânturilor alizee).

3. Clima musonică (în S și SE Asiei: Pen. Indochina și Pen India): temperaturi medii anuale: 20-25oC;27 precipitaţii: peste 1.500-2.000 mm/an (cad în timpul verii); la poalele Munţilor Himalaya se înregistrează chiar şi 10.000 mm/an;28 bat vânturile musonice; sunt două anotimpuri/sezoane: cald şi uscat (iarna) şi cald şi ploios (vara).

4. Clima tropicală uscată (între 15 și 35o lat. N și S: Sahara, Kalahari, Pen. Arabia, Pod. Iran, reciunea central-vestică a Australiei, Atacama, Pod. Mexicului, Arizona etc.): temperaturi medii anuale: 25-30oC (cu diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte: peste 40oC); precipitaţii: sub 300 mm/an (au caracter neregulat); bat vânturile alizee şi sunt frecvente furtunile de nisip.

Zonele temperate

5. Clima subtropicală (între 30 și 40o lat. N și S), cu două

27 Bangkok este capitala în care se înregistrează temperatura medie anuală cea mai ridică (28°C). Localitatea este situată în Thailanda, la

13o45’ lat. N și 100o28’ long. E. 28 Assam, regiunea geografică în care s-a înregistrat recordul de precipitaţii (peste 10.000 mm pe an), este un stat în India. În localitatea

Cherrapunji / Cherrapunjee (statul Meghalaya) a căzut cea mai mare cantitate de precipitaţii dintr-un an (22.990 mm în 1861; „Polul Ploii”).

Oraşul este situat la poalele regiunii prehimalayene Garo-Khassi-Jaintia, la 25o lat. N şi 91o long. E.



45

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

Grupa VII, regiunea 7. ...............................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

Grupa VIII, regiunea 8. ..............................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

Grupa IX, regiunea 9. ................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

Grupa X, regiunea 10. ...............................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

.....................................................................................

subtipuri: Clima mediteraneană (Bazinul Mării Mediterane, S Africii,

coasta Californiei, Chile, S. Australiei): temperaturi medii anuale: 15-20oC; precipitaţii: 400-800 mm/an; verile sunt calde şi uscate, iar iernile blânde şi umede. Clima subtropicală umedă (E Asiei, SE S.U.A., E Argentinei,

E Australiei): în estul continentelor; temperaturi medii anuale: 15-18oC; precipitaţii: 1.000-1.500 mm/an (cantităţi mai ridicate vara, aduse de vânturile cu caracter musonic).

6. Clima temperat-oceanică (între 40 și 60o lat. N și S: V Europei şi S.U.A., Chile, Noua Zeelandă): temperaturi medii anuale: 10-15oC; amplitudini termice: sub 10oC; precipitaţii: cca. 1.000 mm/an; bat vânturile de vest.

7. Clima temperat-continentală (40-60o lat. N și S: E Europei, centrul Asiei și America de Nord, S Americii de Sud): temperaturi medii anuale: 5-10oC; amplitudini termice: peste 20oC; verile sunt călduroase, iernile geroase; precipitaţii: sub 300-500 mm/an (vara cu regim torențial); în centrul Asiei devine temperat-continentală excesivă (precipitaţii: sub 200 mm/an), iar în E continentului, temperată umedă (temperaturi medii anuale: 5-12oC; precipitaţii: 600-1.000 mm/an).

8. Clima temperată rece (50-65o lat. N și S: N Europei, Asiei și Americii de Nord, S Americii de Sud): temperaturi medii anuale: 1-5oC; în timpul iernii temperaturile coboară frecvent la -35oC;29 precipitaţii: sub cca. 400 mm/an; bat vânturile de vest (pătrunderi ale vânturilor polare); ierni geroase, cu ninsori.

Zonele reci

9. Clima subpolară (între 50 și 70o lat. N: N Europei, Asiei și Americii de Nord): temperaturi medii anuale: cca. 0oC; temperatura medie în cursul verii: sub 10oC; precipitaţii: sub 300-400 mm/an (predominant sub formă de ninsoare); bat vânturile polare.

10. Clima polară (peste70o lat. N și S: Ins. Groenlanda, Arh. Nord-Canadian, Antarctica30): temperaturi medii anuale: -10…-50oC; precipitaţii: sub 150-200 mm/an (sub formă de ninsoare); bat vânturile polare.

Activitate individuală

Exercițiul II: Analizează textul de mai sus („Climatele Terrei”) și scrie trei deosebiri între clima din estul Europei și clima din vestul Europei.

...........................................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................

Clima munţilor. Munţii înalţi impun o etajare a elementelor meteorologice, asemănătoare dispunerii în latitudine a zonelor de climă. La poalele munţilor, clima este cea specifică zonei, iar la altitudinile mari poate deveni asemănătoare climatelor subpolare şi polare.

Temă:

Scrie trei deosebiri între clima din Depresiunea Kalahari și clima din interiorul Insulei Groenlanda.

_____________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________________

29 Oimeakon (Oimiakon) este localitatea în care s-a înregistrat temperatura minimă absolută a Emisferei Nordice (-71,2°C, la 26 ianuarie

1926; -67,7oC, la 6 februarie 1933). Așezarea este situată într-o depresiune din Siberia Centrală (Federaţia Rusă), la 63o27’39” lat. N și

142o47’09” long. E. 30 În Antarctida se înregistrează cea mai mare valoare a radiaţiei solare de pe Glob (120.000 cal/cm2, cea mai mare parte a energiei

pierzându-se însă prin reflexie) și a fost măsurată cea mai scăzută temperatură de pe Pământ (după unele surse -89,2°C sau -94,5°C). Este

continentul acoperit de cea mai întinsă şi cea mai groasă calotă glaciară de pe Glob.



46

Fişa de lucru: Evoluţia şi tendinţele de evoluţie a climei Clima, fiind un element fizico-geografic variabil, poate înregistra, de-a lungul timpului, modificări substanțiale.

Cea mai recentă modificare majoră a climei s-a produs în Pleistocen, când au alternat perioadele de răcire (perioade glaciare) cu cele încălzire (interglaciare). Ultima glaciațiune a atins maxima extindere în urmă cu 18.000 de ani și a fost urmată de o perioadă interglaciară (în care ne aflăm), începută în urmă cu 10.000 de ani.

Activitate în perechi

Exercițiul I: Pe baza cunoștințelor acumulate în anii anteriori, scrieți câteva consecințe asupra mediului ale ultimei perioade glaciare.

...........................................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................


Exercițiul II: Citește textul de mai jos.

Schimbările climatice din ultimele două milenii:

în secolul I Europa a avut un regim pluviometric asemănător celui actual;

secolele II-IV s-au caracterizat printr-o intensificare a precipitaţiilor;

secolul V a fost cald şi uscat în Europa şi în America de Nord;

secolul IX a fost mai umed şi mai rece în Europa; în secolele X şi XI clima a fost foarte caldă şi uscată; în secolul XIV zăpezi abundente au acoperit

Europa; intervalul 1550-1850 a fost numit „Mica epocă

glaciară”31 din cauza scăderii temperaturilor;32

Evoluţia temperaturii între anii 900 şi 2000

în secolul XX temperatura medie a crescut cu circa 0,6oC (mai pronunţat în Zona Ecuatorială, America de Nord şi

Asia – între 0,4 şi 0,8oC), iar cantităţile de precipitaţii au crescut cu 0,5 până la 1% pe decadă în regiunile de la latitudinile medii şi mari şi cu 0,2 până la 0,3% pe decadă în regiunile tropicale;

între 1961 și 1980 s-a semnalat o tendinţă accentuată de răcire, iar din anul 1980 evoluţia s-a inversat, temperatura începând să crească, în deceniul 9 înregistrându-se şase dintre cei mai calzi ani;33

decada 2002-2012 a fost cea mai caldă din cei 160 de ani de înregistrări ale temperaturii globale; anul 2016 este considerat cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice.

Pe baza textului citit și a graficului („Evoluția temperaturii între anii 900 și 2000”), precizează: a. perioadele cu creșteri ale temperaturilor: ......................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................

b. perioadele cu scăderi ale temperaturilor: ......................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................

Temă:

Precizează câteva cauze care pot determina creșterea temperaturii aerului. __________________________________ _____________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________________

31 Sunt considerate printre principale efecte ale „micii ere sau epoci glaciare“: migrarea vikingilor din Islanda sau chiar din Groenlanda (şi

stingerea acestui tip de societate) şi dispariţia civilizaţiei maya, din cauza secetelor prelungite din Peninsula Yucatan. 32 Opiniile asupra cauzei scăderii temperaturii aerului între secolele XIV şi XIX sunt diferite: a) încetinirea Curentului Golfului și b) scăderea

radiaţiei solare şi/sau erupţiile unor vulcani. 33 Excepţional a fost anul 1998, când media termică anuală a Globului a atins cele mai mari valori ale secolului XX.



47

Fişa de lucru: Hărţile climatice şi harta sinoptică

Analiza și interpretarea datelor climatice

A. Hărţile climatice

Hărțile climatice prezintă distribuția valorilor medii (lunare, anuale, multianuale) ale elementelor climatice (temperatură, nebulozitate, precipitații etc.). Se împart în: speciale și generale.


Exercițiul I: Pe baza cunoștințelor acumulate în anii anteriori, scrieți câteva tipuri de hărți speciale și generale.

hărți speciale: ..............................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................

hărți generale: ..............................................................................................................................................................................

a. România – harta temperaturilor medii multianuale ale lunii iulie

b. Europa – harta tipurilor de climă


Exercițiul II: Precizează care dintre hărțile marcate cu literele a, b și c sunt hărți speciale.

.....................................................................................................


Exercițiul III: Analizați harta marcată litera c și scrieți influențele climatice pentru următoarele unități de relief:

Delta Dunării: ………………………………………………………

Podișul Transilvaniei: ……………………………………………..

Câmpia Bărăganului: ……………………………………………...

Podișul Mehedinți: …………………………………………………

Podișul Sucevei: …………………………………………………..

Platforma Cotmeana: ……………………………………………..

c. România – harta regionării climatice

B. Harta sinoptică

Vremea .......................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................

Cum se numeşte ştiinţa care se ocupă cu studiul vremii şi prognoza acesteia? ……………………………………………..

În activitatea lor, meteorologii întocmesc hărți sinoptice, din 6 în 6 ore. Pe hărțile sinoptice sunt redate izobarele, arealele cu maximă și minimă presiune, fronturile atmosferice,

regiunile cu precipitații etc.



48

Exercițiul IV: Observați harta sinoptică de mai jos și precizați elementele componente. Explicați simbolurile fronturilor atmosferice.

Model de hartă sinoptică

C. Analiza și interpretarea datelor climatice

Pentru cunoașterea și caracterizarea climei, se realizează numeroase observații și măsurători. Sunt vizate temperaturile, precipitațiile, nebulozitatea, vântul, umiditatea aerului, presiunea aerului etc. Datele rezultate din măsurători sunt prelucrate pentru obținerea valorilor medii (zilnice, lunare, anuale și multianuale).

Exemple: Temperatura medie anuală ………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Amplitudinea termică ……………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Precipitațiile medii anuale ………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Datele rezultate sunt stocate în tabele ori sunt prelucrate sub formă de grafice.


Exercițiul V: Analizează graficul alăturat și precizează: 1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în

care se înregistrează: .....................................................................

2. valoarea amplitudinii termice anuale: .........................................

3. valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare, precum şi luna în

care se înregistrează: ………………………………………………….

Exercițiul VI: Analizați tabelul de mai jos și calculați

valoarea precipitațiilor medii anuale.

Rezultat: ………………………………

Evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor medii lunare

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Precip. medii lunare (mm) 49 36 47 41 53 65 81 89 90 84 73 55

Dicţionar Izobară = linie care unește punctele cu aceeași presiune a aerului. Izogonă = linie care unește punctele cu aceleași direcții ale vântului. Izohietă = linie care unește punctele cu valori egale ale cantității de precipitații. Izotermă = linie care unește punctele cu valori egale ale temperaturii aerului.

fişa de lucru: climatele terrei - rds net

Documents