fibre textile naturale

11

FIBRE TEXTILE NATURFIBRE TEXTILE NATURALEALE

Prof.ing. Keszegpal CatalinaProf.ing. Keszegpal Catalina

Prof.ing.Keszegpal CatalinaProf.ing.Keszegpal Catalina 22

VegetaleVegetale - - de pe seminţede pe seminţe : bumbacul : bumbacul - - din tulpinidin tulpini :: in, cânepă, iută in, cânepă, iută - - din frunzedin frunze : manila, sisal : manila, sisal - - de pe fructede pe fructe :cocos :cocos AnimaleAnimale - - păruri păruri : lână, păr de capră, cămilă, cal, : lână, păr de capră, cămilă, cal,

iepure, etc. iepure, etc.

- produse ale glandelor- mătase- produse ale glandelor- mătase naturalănaturală

- - azbestulazbestul

33

OBŢINEREA ŞIOBŢINEREA ŞI STRUCTURASTRUCTURA FIBREI DE BUMBACFIBREI DE BUMBACObţinerea fibrei de bumbacObţinerea fibrei de bumbac::

Fibrele Fibrele se obţin din fructul plantei de bumbacse obţin din fructul plantei de bumbac ( fig. 1 ) care este o capsulă în care se găsesc ( fig. 1 ) care este o capsulă în care se găsesc seminţele, iar pe acestea fibrele, care sunt prelungiri epidermice unicelulare ale seminţelor.seminţele, iar pe acestea fibrele, care sunt prelungiri epidermice unicelulare ale seminţelor.

Fig. 1 PlantaFig. 1 Planta Fig. 2Fig. 2.Bumbacul.Bumbaculde bumbac la maturitatede bumbac la maturitate

La maturitate capsulele se deschid si bumbacul trebuie recoltat.Recoltarea se poate face La maturitate capsulele se deschid si bumbacul trebuie recoltat.Recoltarea se poate face

manual,mecanic manual,mecanic pneumatic.pneumatic.


Dupa recoltareDupa recoltare bumbacul este dus bumbacul este dus la statia de egrenarela statia de egrenare unde se efectuaeaza urmatoarele operatii:unde se efectuaeaza urmatoarele operatii:

ReceptiaReceptia == preluarea si inregistrarea cantitativapreluarea si inregistrarea cantitativa SortareaSortarea == separarea in functie de anumite caracteristicisepararea in functie de anumite caracteristici Curatirea primaraCuratirea primara == eliminarea impuritatilor mari,vizibile care eliminarea impuritatilor mari,vizibile care

nu necesita operatii complexe de curatirenu necesita operatii complexe de curatire EgrenareaEgrenarea == separarea semintelor de fibresepararea semintelor de fibre LintersareaLintersarea == sepsepaararea fibrelor foarte scurte numite lintersrarea fibrelor foarte scurte numite linters Presarea siPresarea si imbalotareimbalotare == se preseaza in baloti d 150-200 kg se preseaza in baloti d 150-200 kg

care usureaza transportul si depozitareacare usureaza transportul si depozitarea Balotii obtinuti sunt apoi trimisi Balotii obtinuti sunt apoi trimisi spre filaturispre filaturi unde sunt folositi ca materie unde sunt folositi ca materie

prima.prima.


Structura fibrei de bumbac:Structura fibrei de bumbac:

Fibra de bumbac este individuală, monocelulară, cu un conţinut de 90-95% Fibra de bumbac este individuală, monocelulară, cu un conţinut de 90-95% celuloză. celuloză.

Fibra este formată dinFibra este formată din ( fig. 3 ): ( fig. 3 ):Peretele fibreiPeretele fibrei compus compus din peretele primar din peretele primar şi peretele secundarşi peretele secundar. .

• Peretele primarPeretele primar conţine 20-25 lamele concentrice, are o grosime de 0,5 µm şi conţine 20-25 lamele concentrice, are o grosime de 0,5 µm şi un conţinut redus de celuloză. La un conţinut redus de celuloză. La exterior prezintă o cuticulăexterior prezintă o cuticulă în care se în care se regăsesc însoţitorii celulozei , care regăsesc însoţitorii celulozei , care au rol de protecţie a fibreiau rol de protecţie a fibrei..

• Peretele secundarPeretele secundar conţine 40-45 lamele concentrice, are grosimea la conţine 40-45 lamele concentrice, are grosimea la maturitate de 5µm şi este alcătuit din celuloză aproape pură.maturitate de 5µm şi este alcătuit din celuloză aproape pură.

Canalul ( lumenul )Canalul ( lumenul ) – de dimensiunea lui depinde gradul de maturitate al – de dimensiunea lui depinde gradul de maturitate al fibrei.fibrei.


Aspectul la microscop al fibrei de bumbacAspectul la microscop al fibrei de bumbac

La microscop fibrele de bumbac se pot identifica cu uşurinţă deoarece au La microscop fibrele de bumbac se pot identifica cu uşurinţă deoarece au caracteristici diferite faşă de a altor fibre. caracteristici diferite faşă de a altor fibre.

În În secţiune longitudinalăsecţiune longitudinală:: bumbaculbumbacul nativ nativ are formă de are formă de pamblică răsucităpamblică răsucită;; bumbaculbumbacul mort mort este drepteste drept, , cu îndoituri caracteristice într-un unghi drept;cu îndoituri caracteristice într-un unghi drept; bumbacul bumbacul mercerizatmercerizat este cilindric, uşor ondulat este cilindric, uşor ondulat..În În secţiune transversalăsecţiune transversală::o bumbaculbumbacul nativ nativ este alungit, îndoit, curbat în forma literei S, lumenul este alungit, îndoit, curbat în forma literei S, lumenul

urmeazăurmează forma conturului;forma conturului;o bumbaculbumbacul mort mort are are perimetrul rotund, cu un cerc în interiorperimetrul rotund, cu un cerc în interior;;o bumbaculbumbacul mercerizat mercerizat are are perimetrul rotund, cu un punct în interior.perimetrul rotund, cu un punct în interior.

Fig.4 Fig.4 Aspectul la microscop al fibrei de bumbacAspectul la microscop al fibrei de bumbaca.a. bumbac nativbumbac nativ;; b. bumbac mort;b. bumbac mort; c. bumbac mercerizatc. bumbac mercerizat


Domeniul de utilizarea

Exemple Caracteristici

Articole de îmbrăcăminte Ţeseturi:rochi,fuste, bluze,pantaloni; Tricoturi:tricouri,lenjerie de corp,ciorapi.

-Tuşeu plăcut -Sunt igienice

Articole pentru decoraţiuni interioara

Lenjerie de pat,feţe de masă,perdele,prosoape,stofe de mobilă.

-Aspect plăcut -Hidroscopică

Articole tehnice Fitile, furtunuri,foi de cort Sanitare – tifon,pansamente,vată.

Absorb apa prin capilaritate - Igienice

Fibre scurte Utilizate ca materie primă pentru obţinerea fibrelor chimice artificiale.

Nu pot fi filate


Proprietate Valoare Caracterizare

Culoare Albă-gălbuie,crem,bronz Culoarea naturală nu are importanţă pentru întrebuinţară

Luciul Mat-luciul slab Diferă în funcţie de soiul plantei şi de regiunea de cultură

Fineţe Sub Nm 5.000Nm 5.000-6.000peste Nm 6.000

Fineţe mică Fineţe medie Fineţe mare

Lungime a Sub 24 mmpeste 36 mmm

Fibre foarte scurte Fibre foarte lungi

Higroscopicitate 20-24%8,5%

Absoarbe apa în mediu saturat de vapuri.Repriza

Comportarea la temperatură Rezistă pănă la 130 C La temperaturi mai mari se descompune

Comportare la ardere Ard repede,cu flăcără strălucitoare,miros de hărtie arsă,cenuşă de culoare deschisă.

Metodă de identificare

Lungimea de rupere 27-44 km Depinde de lungimea fibrelor

Alungirea de rupere 3-10%

Comportare la acizi Sensibile la acizi Acizii concentraţi dizolvă fibra

Compotarea la alcali Rezistente la substanţe alcaline Se folosesc la -curăţirea alcalină -mercerizarea

Comportarea la substanţe oxidante Sensibile la substanţe oxidante Soluţii diluate de apă oxigenată şi hipocloriţi se folosesc la albire

Reactivul specific Cuproetilendiamină Metodă de identificare


Bumbac


Inul şi cânepa se obţin din tulpinele plantelor de in,respective de cânepăInul şi cânepa se obţin din tulpinele plantelor de in,respective de cânepă

Planta de inPlanta de inAre o înâlţime de 0,5 -1m ,tulpina este subţire şi fără ramificaţii. Frunzele sunt lanciate,iar Are o înâlţime de 0,5 -1m ,tulpina este subţire şi fără ramificaţii. Frunzele sunt lanciate,iar

floarea poate fi de culoarea albastră saualbă. floarea poate fi de culoarea albastră saualbă. Fructul este o capsulă in care se găsesc Fructul este o capsulă in care se găsesc seminţele din care se extrage uleiul de in.seminţele din care se extrage uleiul de in. Recoltarea inului se face după 2-3 săptămăni de Recoltarea inului se face după 2-3 săptămăni de la înflorire, când 1/3 de la baza tulpinii este îngălbenită – recoltare la maturitate galbenă.la înflorire, când 1/3 de la baza tulpinii este îngălbenită – recoltare la maturitate galbenă.

Planta de cânepaPlanta de cânepa Are o înâlţime de 3m , tulpina reprezintă şanţuri, Frunze mari, palmiate, cu marginile dinţate. Are o înâlţime de 3m , tulpina reprezintă şanţuri, Frunze mari, palmiate, cu marginile dinţate.

Culesul se face ca la in, prin smulgere sau tăierea tulpinelor , manual sau mechanic. Culesul se face ca la in, prin smulgere sau tăierea tulpinelor , manual sau mechanic. Pentru Pentru extragerea fibrelor din tulpiniiextragerea fibrelor din tulpinii, , în topitoriiîn topitorii se execută următoarele se execută următoarele

operaţii:operaţii:Recepţia tulpinelorRecepţia tulpinelorSortareaSortareaDecapsulareaDecapsularea - operaţia de extragere a capsuelor de pe tulpini - operaţia de extragere a capsuelor de pe tulpiniTopireaTopirea –este un process biologig de dizolvare a substanţelor proteice – scopul: –este un process biologig de dizolvare a substanţelor proteice – scopul:

distrugerii legăturii dintre fasciculele fibroase şi ţesuturile lemnoasedistrugerii legăturii dintre fasciculele fibroase şi ţesuturile lemnoasePrelucrarea mecanicăPrelucrarea mecanică – cu ajutorul agregatelor de zdrobit şi meliţat - scopul: – cu ajutorul agregatelor de zdrobit şi meliţat - scopul:

separării părţii fibroase de partea lemnoasă, devenităcasantă.separării părţii fibroase de partea lemnoasă, devenităcasantă.ZdrobireaZdrobirea este operaţia de frăngere a părţilor lemnosase ale tulpinii în fragmente mici este operaţia de frăngere a părţilor lemnosase ale tulpinii în fragmente mici

,numite puzderii,numite puzderiiMeliţareaMeliţarea este operaţia de îndepărtare a puzderiei şi individualizarea fasciculelor de este operaţia de îndepărtare a puzderiei şi individualizarea fasciculelor de

fibre fibre


Structura fibreiFibre liberiene sunt pluricelulare, se prezintă sub formaă de fascicule fibroase alcătuite din

fibre elementare sudate unele de altele printr-o membrană –lamelă mediană . În structura celulelor sau a fibrelor elementare se observă o anumită stratificare:

a. peretele fibrei format din: - zona primară – conţine celuloză şi însoţitori ai celulozei. - zona secundară – este constituită din celuloză aproape pură

b. canalul sau lumenul este mic, format dintr-un singur strat

Aspectul la microscopÎn secţiunea longitudinală: pe suprafaţa fibrei se văd striaţii longitudinale şi transversale în

formă de X.Celula de in cu pereţi groşi este dreaptă şi ascuţită la capete. La cânepă celulele sunt rotunjite la capete, iar pereţii sunt mult mai subţiri

În secţiunea transversală celula de in are forma de polygon cu un punct central, iar cânepa are formă de polygon deformat cu lumenul reprezentat printr-o linie bifurcată

a. Fibra de in b. Fibra de cânepă


Cânepă –prelucrarea manuală

la pieptãnat cânepauscatul mãnunchilor la soare

torsul

...culesul si legatul cânepii

fuiorul, compus din fibre lungi

câlţii, compuşi din fibre scurte, încâlcite, cu conţinut de ghemotoace şi

impurităţi


In


Proprietatea In Cănepă

Masa specifică (kg/m)

1.500 1.480

Culoare Galben verzuie,cenuşei Galben-aurie

Luciu Slab Slab

Lungime(mm)-fibră tehnică -fibră elementară

300-75020-30

300-1.50020-30

Hidroscopicitate Repriza(%)

25-3012

25-3012

Fineţe Nm 3.500-Nm8.000 Nm300-.Nm5.000Fibrele sunt puternic consolidate între ele,comparativ cu cele de in.

Comportare la temperatură Se descompun Se descompun,plesnesc la călcare

Comportarea la ardere Ard repede ,cu flacăcără strălucitoare ,rezultănd o cenuşă deschisă cu miros de hărtie arsă.

Lungimea de rupele (km) 54-72 41-52

Alungirea la rupere 1,5 -4,5 2-5

Comportare la agenţie chimici La agenţi chimici se comportă asemănător fubrelor de bumbac.

Conţinutul în celuloză (%) 80-85 75-80


Domeniul de utilizare In Cănepă

Articole de îmbrăcăminte

Rochi,bluze,fuste,sacouri Haine care nu necesistă călcarea

Articole pentru decoraţiuni interioare

Prosoape,feţe de masă,draperi,huse,cuverturi.

Prosoape,huse,covoare

Articole tehnice Fire răsucită pentru praşute prelete,saci,frănghii,curele de transmise,furtun de apă

Sfori,frănghii,prelate,saci,pănze de vele,furtun de apă.

Fibre celulozice artificiale

Deşeuri Deşeuri


Alte fibre rextile naturale de natură vegetalăAlte fibre rextile naturale de natură vegetală

Iuta Spre deosebire de in si canepa , celuloza de iuta este combinata cu lignina si formeaza

lignoceluloza.Solutiile de sapun confera produselor de iuta o moliciune. Albirea cu hipoclorit de

calciu nu da rezultate satisfacatoare, deoarece substantele pectice se combina usor cu clorul pentru a da compusi solubili in apa, dislocand celulele. De aceea, iuta nu se albeste decat in cazuri exceptionale. Iuta are finitate pentru coloranti; se vopseste usor cu orice categorie de coloranti. Cu timpul, tonurile obtinute prin vopsire se inchid.

Principalele domenii de intrebuintare sunt: tesaturi de ambalaje, saci, covoare, transmisii etc.

Manila si sisalulSunt lucioase si batoase. Din sisal se fac sfori si cabluri.

Cocos saltea din fibre de cocos

Cocotierul este o planta tropicala de coasta care face parte din familia palmierului. Se intrebuinteaza la fabricarea cablurilor, presurilor, franghiilor, colacilor de salvare.


Fibra este un produs celular complex obţinut de la oaie.Este superioară tuturor celorlaltor categorii de fibre animale produsă de epidermă şi reprezintă 95-97 % din părul animal. Calitatea lânii depinde de rasă şi de îngrijirea care se dă animalului.

Metode pentru obţinerea lânei: -Tunderea animalului viu - lână de tunsoare -Produs secundar în tăbăcire - lână tăbăcărească -Prin destrămarea zdrenţelor de lînă şi a deşeurilor - lână regenerată


Structura fibrei de lânăStructura fibrei de lână

Deosebim 3 straturi celulareDeosebim 3 straturi celulare::

a. a. Stratul cuticular sau cuticulaStratul cuticular sau cuticula se găseşte la suprafaţa fibrei se găseşte la suprafaţa fibrei . Acest strat înconjoară fibra pe întreaga lungime şi este . Acest strat înconjoară fibra pe întreaga lungime şi este alcătuită dintr-un singur strat de cellule aplatizate , lipsite de alcătuită dintr-un singur strat de cellule aplatizate , lipsite de nucleu..Celulele cuticulare se suprapun parţial una peste nucleu..Celulele cuticulare se suprapun parţial una peste alta , asemănător ţiglelor de pe acoperiş,formând un înveliş alta , asemănător ţiglelor de pe acoperiş,formând un înveliş cu aspect solzos pe suprafaţa fibreicu aspect solzos pe suprafaţa fibrei..Stratul solzos conferă Stratul solzos conferă stabilitatea fibreistabilitatea fibrei la acţiunea luminii , a agenţilor atmosferici la acţiunea luminii , a agenţilor atmosferici şi a agenţilor fizico chimici şi capacitate de împăslireşi a agenţilor fizico chimici şi capacitate de împăslire

b. b. Stratul cortical sau cortexulStratul cortical sau cortexul este partea care constituie este partea care constituie corpul propriu zis al fibrei.Reprezintă 90%din masa fibreicorpul propriu zis al fibrei.Reprezintă 90%din masa fibrei şi şi determină proprietăţile fibreidetermină proprietăţile fibrei. .

c. c. Stratul medular sau canalul medularStratul medular sau canalul medular se găseşte în se găseşte în interiorul fibrei semifine şi la lână groasă , lipseşte la lână interiorul fibrei semifine şi la lână groasă , lipseşte la lână fină.fină.


Aspectul la microscopAspectul la microscop

Înainte de studiere la microscop fibra este supusă unui tratament cu solvenţi organici Înainte de studiere la microscop fibra este supusă unui tratament cu solvenţi organici pentru îndepărtarea substanţelor grase de pe suprafaţa fibrei.pentru îndepărtarea substanţelor grase de pe suprafaţa fibrei.

În secţiunea longitudinalăÎn secţiunea longitudinală : : lâna de calitate superioarelâna de calitate superioare are solzii în formă de olane , ce îmbracă fibra pe toate are solzii în formă de olane , ce îmbracă fibra pe toate

circumferinţa secţiunii transversale , iar măduva lipseşte.circumferinţa secţiunii transversale , iar măduva lipseşte. La lâna semifină şi groasăLa lâna semifină şi groasă solzii sunt dis solzii sunt disppuşi în formă de ţigle de acoperişi.Măduva uşi în formă de ţigle de acoperişi.Măduva

este întreruptă şi subţire la lână semifină şi continuă şi foarte dezvoltată la lână de este întreruptă şi subţire la lână semifină şi continuă şi foarte dezvoltată la lână de calitate superioarecalitate superioare

In secţiune transversaleIn secţiune transversale:: Lână finăLână fină are formă rotundă aproape uniformă are formă rotundă aproape uniformă Lână semifinăLână semifină are formă ovală iar în mijloc , canalul medular are formă ovală iar în mijloc , canalul medular Lână groasăLână groasă are formă rotundă cu canalul medular foarte dezvoltat are formă rotundă cu canalul medular foarte dezvoltat


Proprietatea Lână fină Semi fină Groasă Observaţii

Masa specifică (kg/m)

1.320 1.320 1.300 Cea mai uşoară fibră naturală

Culoare Alb- gălbui Alb-gălbui,brună,neagră,cafenie,Roşcată

De oarece pigmenţi se găsesc în interiorul fibrei,albirea nu se practică decăt pentru lănă alb-gălbuie.

Luciu mătăsos slab - Este influenţat de solzi - Tocirea solzilor cu agenţi chimici înbunătăţeşte luciul.- Important în industria blănurilor.

Lungime(mm)

50-80 60-120 160-300 - Depinde de intervanul dintre două recoltări consecutive ale lănii - În funcţie de lungime se alege destinaţia lănii

Finţe(qm)

17-24 24-28 32-37 Diferă chiar pe acelaşi cojoc Influeţează capacitatea de filarea

Hidroscopicitate Repriza

În condiţii normale lănă absorbe 15-18% apăÎntr-o atmosferă umedă,absorbţţiacreşte la 40 %18% 17%15%

- Cea mai mare higroscopică fibră naturală - Sunt igienige, absorb transpiraţia corpului

Ondulaţia(ond./cm)

12-13Normal Ondulate

7-8NormalOndulate

1-4Uşor Ondulate

Conferă fibrei:- influenţează înplăsrirea,- elastricitatea - resistenţa la uzură ,- proprietăţi termoizolante -neşifomalizitate,-fibrele cu ondulaţii exagerate şi strânse au rezistenţă mai mică.

Uniformitate O fibră este uniformă atunci cănd pe toată lungimea ei are aceeaşi fineţe, cantitate de usuc,acelaşi finţe cantitate de usuc acelaşi fel de ondulaţii, aceiaşi solizi.

Determină valoarea de utilizare a lânii- depinde de hrană, să fie suficientă şi constantă.

Comportare la temperatură

Rezistă până la 80 C.Temperaturi peste 80 C conferă: -tuşeu aspru,- diminuarea rezistenţei, - îngălbenirea, - scăderea volumului aparent

La temperaturi ridicate descompune

Comportare la ardere

Ard încet, cu flacără luminoasă, se umflă, degajă miros de corn de ars, cenuşă spongioasă de culoare neagră

Metodă de identificare

Rezistenţa Lungimea de rupere = 9 – 16kmTenacitatea

RezistenRezistenţa specifică scade în odine:fină-semifină- groasăţa specifică scade în odine:fină-semifină- groasă


Intrebuinţările fibrei de lână

Domeniul de utilizare Exemple

Articolelor de îmbrăcăminte Ţesături:-stofe pentru costume, pardesie, paltoane-rochii, fuste, pantaloniTricoturi:- pulovere, costume pentru copii, fulare, mănuşi, şosete.Fetru pentru pălării.

Articole pentru decoraţiuni interioara Covoare, stofe de mobilă, draperii, pături, cuverturi.

Articole tehnice Pâsle tehnice, pâslă pentru încălţăminteCurele de transmisi


LânaLâna


Părul de caprăPărul de capră


Părul de cămilăPărul de cămilă


Filare manuală din fibre de lână

Toarsul


Mătasea naturală este filamentul produs de viermele de mătase Mătasea naturală este filamentul produs de viermele de mătase Bombyx mori,care iau naştere din ouă numite şi seminţe de mătase.Bombyx mori,care iau naştere din ouă numite şi seminţe de mătase.

Spre sfărşitul vieţii, viermele se închide într-o construcţie cu pereţi Spre sfărşitul vieţii, viermele se închide într-o construcţie cu pereţi subţiri numită gogoaşă de mătasesubţiri numită gogoaşă de mătase

Materialul fibros , depus în 36- 50 straturi care alcătuiesc peretele Materialul fibros , depus în 36- 50 straturi care alcătuiesc peretele gogoşilor , se compune din:gogoşilor , se compune din:

Partea exterioarăPartea exterioară, bogat în sericină, cu fibra aşezat în dezordine; , bogat în sericină, cu fibra aşezat în dezordine; neputund fi depănată, neputund fi depănată, constituie deşeul de mătaseconstituie deşeul de mătase numit puf, care numit puf, care se obţine prin smulgerese obţine prin smulgere

Partea mijlociePartea mijlocie, formată din circa 30 de straturi suprapuse, dein care , formată din circa 30 de straturi suprapuse, dein care prin tragere se obţine filamentulprin tragere se obţine filamentul

Partea interioarăPartea interioară, numită , numită căptuşeală sau patul cristalideicăptuşeală sau patul cristalidei , compusă din , compusă din mai multe straturi interioare lipite, din care mai multe straturi interioare lipite, din care se obţin fibre prin se obţin fibre prin destrămaredestrămare


Structura fibrei de mătaseStructura fibrei de mătaseFibra se compune Fibra se compune din două filamente paraleledin două filamente paralele , corespunzătoare celor două canale secretelor ale , corespunzătoare celor două canale secretelor ale

organelor de producere a mătăsii .organelor de producere a mătăsii .Cele două filamente sunt substanţe macromoleculare, cu molecule filiforme cunoscute Cele două filamente sunt substanţe macromoleculare, cu molecule filiforme cunoscute sub sub

denumirea de fibroinădenumirea de fibroină..Filamentele din fibroină Filamentele din fibroină sunt consolidate între elesunt consolidate între ele de o substanţă cleioasă de o substanţă cleioasă dede natură proteică natură proteică

numită numită sericină.sericină.

Aspectul la microscopAspectul la microscop În secţiunea longitudinalăÎn secţiunea longitudinală::Mătasea nedegomatăMătasea nedegomată se prezintă sub forma a două filamente lungi,îndepărtate între ele de se prezintă sub forma a două filamente lungi,îndepărtate între ele de

sericină.sericină.Mătasea degomatăMătasea degomată este tubulară, netedă, uniformă, transparentă, iar cele două filamente sunt este tubulară, netedă, uniformă, transparentă, iar cele două filamente sunt

independente.independente. În secţiunea transverzalăÎn secţiunea transverzală,,celecele două filamente triunghiularedouă filamente triunghiulare sunt reunite de sericină, prezentată sunt reunite de sericină, prezentată

printr-un contur negru.printr-un contur negru.

Mătasea nedegomată Mătasea degomată


Proprietatea Valoarea Caracterizarea

Masa specifică 1.250 km/m Cea mai uşoară fibră naturală

Culoarea Albă-gălbuie,verzuie,aurie După degomare devine albă,deoarece pigmenţii sunt conţinuţi de sericină.

Luciul Plin Creşte luciul după degomare cea mai lucioasă fibră naturală.

Lungime 500-800 m Depinde de rasa viermelui de condiţile de hrană şi de întreţinere.

Hidroscopicitate 30%11%

-în mediuu umed -în condiţii normale

Comportare la căldură

Rezistă pănâ la temperatura de 110C

Se descompună la170C rea conducătoare de căldură şi electricitate.

Comportare la arderea

Ard încet cu flacără luminioasă se umflă rezultă cenuşă spongioasă de culoare neagră.

Metodă de identificare.

Rezistenţa la tracţiune

3-5 cN/den Mai rezistentă decăt lănă

Alungirea la rupere 20/25% uscată30%umedă

Mai mică decăt la lănă

Comportarea la substanţe alcaline

Sensibilă se folosesc soluţi diluate; Se dizolvă în soluţii alcaline.

Degomare Identificarea fibrelor prin tratarea cu soluţie de 10%Na OH la cald.

Comportare la substanţie acide

Sensibilă Rezistă la acizi Organici diluaţi

Aciz organici diluaţiSe folosesc la operaţia de avivare

Comportare la substanţe oxidante

Rezistă în soluţii diluate de:Apă oxigenată

Hipocloritul de sodiu concentrat dizolvă fbra;Apa oxigenată se utilizează la albire,pentru mătasea parţial degomată.


Mătasea naturalăMătasea naturală

Viermi producătoare de mătăse


Fibre Fire

Ţesǎturi

Tricoturi

Proces tehnologicde filare

Proces tehnologic

de tesere

Proces tehnologicde tricotare

Produsevestimentare

Proces tehnologicde confectionare


Produse textile ce au la bază fibre textile naturaleProduse textile ce au la bază fibre textile naturale


Îmbrâcăminte de protecţie ce are la bază fibre de Îmbrâcăminte de protecţie ce are la bază fibre de BBC. BBC.


Produse din fibre naturaleProduse din fibre naturale


Prouse din fibre naturaleProuse din fibre naturale


S f â r ş i tS f â r ş i t

Vă mulţumesc pentru Vă mulţumesc pentru atenţie !atenţie !

fibre textile naturale

Education