fibrilatie atriala

8/6/2019 Fibrilatie atriala

http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 1/25

Generalitati

Fibrilatia atriala este o aritmie frecventa ce apare in special la persoane in

varsta. In mod normal bataile inimii sunt ritmice. In fibrilatia atriala semnale

electrice anormale determina camerele superioare ale inimii, numite atrii,

sa tremure sau sa fibrileze. O inima aflata in fibrilatie nu poate pompa tot

atat de mult sange ca una normala. Fibrilatia atriala creste riscul pentru

accidentul vascular cerebral (AVC). Inima in fibrilatie face ca sangele sa se

acumuleze la nivelul atriilor. Aceasta acumulare poate duce frecvent la

formarea de cheaguri in atrii. Daca inima pompeaza acest cheag in

circulatie, acesta poate ajunge la nivelul creierului. Cheagul poate obstrua

fluxul sangelui catre creier, determinand producerea unui accident vascular

cerebral. De aceea, medicii specialisti recomanda ca marea majoritate a

persoanelor cu fibrilatie atriala sa fie tratate cu warfarina sau aspirina.

Aceste medicamente impiedica formarea de cheaguri.

Cauze

Fibrilatia atriala este determinata de disfunctii ale activitatii electrice ale

inimii. Boli care afecteaza miocardul (muschiul inimii) sau suprasolicita

inima, frecvent determina aparitia fibrilatiei atriale.

Aceste boli sunt:

-hipertensiunea arteriala, o afectiune in care sangele exercita o presiune

crescuta asupra peretilor arterelor; valorile normale ale tensiunii arteriale

sunt: 119 mmHg tensiunea arteriala sistolica si 79 cea diastolica

-afectiunile coronarelor si infarctul miocardic acut: bolile arterelor



coranare sunt cauzate de formarea placilor de ateroscleroza (depozite de

lipide in peretele vaselor) in interiorul lor; aceste vase alimenteaza

miocardul cu sange bogat in oxigen

-insuficienta cardiaca apare atunci cand inima nu mai poate pompa

eficient sangele in circulatie

-afectiuni ale valvelor inimii (valvulopatii): cel mai frecvent este

interesata valva mitrala (valva situata intre atriul si ventriculul stang);

aceste afectiuni apar cand valva e deteriorata sau ingustata si nu mai

poate controla eficient fluxul de sange prin sau la iesirea din inima

-cardiomiopatiile: afectiuni in care muschiul inimii este afectat si astfel

scade cantitatea de sange care poate fi pompata de inima

-miocarditele: afectiuni inflamatorii ale miocardului si pot apare dupa

infectii virale, fungice sau alte infectii ca difteria, reumatismul articular acut

sau tuberculoza

-boala reumatismala cardiaca: afectiune a inimii in care sunt distruse

miocardul si valvele, in cadrul bolii numite reumatism articular acut

-boli congenitale ale inimii: modificari ale structurii inimii prezente de la

nastere

-pericarditele (afectiuni inflamatorii a invelisului extern al inimii) si

endocarditele (afectiuni inflamatorii ale portiunii interne a peretelui cardiac):

in evolutia acestor boli pot apare leziuni ale miocardului si/sau valvelor

-sindromul Wolff-Parkinson-White: determina ritmuri rapide si neregulate

(aritmii) ale inimii.

Chirurgia cardiaca, ca de exemplu by-pass-ul coronarian sau chirurgia

valvelor, pot determina aparitia fibrilatiei atriale. Pentru persoanele peste

65 ani, orice interventie chirurgicala poate declansa fibrilatia atriala si



creste riscul de aparitie a accidentelor vasculare cerebrale. In aceste

conditii fibrilatia atriala poate fi de scurta durata, iar tratamentul restabileste

de obicei ritmul normal intr-un interval de aproximativ 2 luni.

Alte afectiuni ce pot cauza fibrilatie atriala sunt:

-bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC): grup de afectiuni in care

respiratia este dificila, pentru ca aerul este eliminat cu dificultate din

plamani

-pneumonia: inflamatie a tesutului pulmonar cauzata de infectii bacteriene

sau virale

-embolismul pulmonar: intreruperea brusca a fluxului de sange la nivelul

unei artere de la nivelul plamanilor

-hipertiroidism: boala in care glanda tiroida produce hormoni specifici in

exces

-consumul excesiv de alcool pentru o perioada lunga de timp poate fi o

cauza de fibrilatie atriala; un studiu recent a demonstrat ca marii

consumatori de bauturi alcoolice dezvolta mai frecvent aritmii decat cei

care nu consuma alcool sau cei care il consuma ocazional; de asemenea,

consumul unei cantitati mari de alcool intr-un timp scurt determina

episoade de fibrilatie atriala

-consumul de stimulante ale activitatii cardiace (medicamente: teofilina,

amfetamine, decongestionante ce contin pseudo-efedrina; droguri: cocaina,

metamfetaminele; excesul de nicotina si cafeina).

Fibrilatia atriala determinata de afectiuni tratabile, ca de exemplu

pneumonia sau hipertiroidismul, se remite de obicei, odata cu vindecarea

bolii de baza. Fibrilatia atriala apare uneori la persoane sanatoase, aceasta

fiind denumita fibrilatie atriala izolata si reprezinta mai putin de 10% din

cazurile de fibrilatie atriala.



Simptome

Simptomele fibrilatiei atriale sunt:

-palpitatii (senzatia de bataie a inimii mult mai repede si mai neregulat

decat de obicei)

-puls neregulat

-dispnee (respiratie dificila, lipsa de aer) care apare mai ales in timpul

efortului fizic sau a emotiilor puternice

-fatigabilitate (oboseala)

-ameteli, stare de confuzie

-senzatie de cap usor sau lesin

-dureri toracice (angina).

Fibrilatia atriala este frecvent diagnosticata in timpul unor consultatii

medicale de rutina pentru ca majoritatea acestor pacienti sunt

asimptomatici (nu au nici un simptom care sa sugereze fibrilatia atriala). Alti

pacienti pot prezenta doar un puls neregulat. Fibrilatia atriala poate debuta

cu simptome usoare, care se pot agrava rapid sau in cursul zilelor urmatoare. De aceea este important ca diagnosticul si tratamentul acestei

afectiuni sa se faca cat mai rapid. Complicatii importante, ca accidentele

vasculare cerebrale, insuficienta cardiaca si infarctul miocardic, pot apare

inaintea diagnosticarii fibrilatiei atriale.

Factori de risc

Factorii de risc incriminati sunt:

-varsta peste 60 ani

-rasa alba

-sexul masculin



-insuficienta cardiaca

-valvulopatii

-hipertensiunea arteriala

-bolile coronarelor si infarctul miocardic acut

-chirurgia cardiaca

-istoric de reumatism articular acut

-infectii ca pneumoniile sau endocarditele

-boli pulmonare ca astmul sau bronhopneumopatia obstructiva cronica

-afectiuni metabolice ca hipertiroidismul, diabetul zaharat

-consumul de alcool

-consumul de stimulante ale activitatii cardiace

-bolile cardiace congenitale si chirurgia reparatorie a acestora.

Consultul de specialitate

Atunci cand apar urmatoarele simptome este necesara asistenta medicala

de urgenta:

- dureri toracice severe

- simptomele unui accident vascular cerebral

- stari de lesin

- batai neregulate ale inimii.

Este necesar un consult medical de specialitate atunci cand apar:

- ritm cardiac neregulat

- palpitatii

- senzatia de cap usor, confuzie, ameteala neexplicate

- stare de lesin

- dispnee ce se agraveaza la efortul fizic.



Fibrilatia atriala recurenta

Studii recente au stabilit o legatura intre apneea obstructiva de somn

(intreruperea fluxului de aer catre plamani in timpul somnului pentru

intervale de aproximativ 10 secunde sau mai mult, de mai multe ori pe

noapte) si fibrilatia atriala. Tot aceste studii au demonstrat ca pacientii cu

apnee obstructiva de somn au un risc mai mare de recidiva dupa ce

fibrilatia atriala a fost transformata in ritm cardiac normal. Apneea de somn

obstructiva are ca urmare, faptul ca tesuturile nu primesc destul oxigen,

ceea ce la nivel cardiac poate determina aparitia fibrilatiei atriale. Pacientii

cu fibrilatie atriala si mai ales acei pacienti care sunt si obezi, trebuie

investigati in vederea depistarii existentei apneei de somn obstructive.

Tratamentul acestei afectiuni reduce riscul de aparitie a fibrilatiei atriale.

Medici specialisti recomandati

-medicul generalist

-medicul de familie

-medicul cardiolog

-medicul de medicina interna.

De obicei nivelul de asistenta medicala necesar unui anumit pacient,

depinde de severitatea simptomelor si de complexitatea bolii; astfel

majoritatea pacientilor cu simptome usoare sau a caror aritmie nu

determina complicatii, pot fi urmariti si tratati de medicul de familie, iar ceicare au simptome severe trebuie sa se adreseze medicului specialist

cardiolog pentru tratament si urmarire.



Investigatii

Electrocardiograma este cea mai eficienta metoda folosita pentru a depista

fibrilatia atriala. Electrocardiograma reprezinta inregistrarea activitatii

electrice a inimii. De obicei odata cu ea se efectueaza istoricul bolii,

examenul fizic si o radiografie toracica. In timpul examinarii se masoara

tensiunea arteriala pentru a depista cazurile de hipertensiune arteriala.

Daca se suspecteaza existenta unei fibrilatii atriale episodice, se poate

folosi un aparat care inregistreaza ritmul cardiac continuu, de obicei pe o

perioada de 24 ore. Acest procedeu e cunoscut sub numele de

electrocardiograma Holter sau electrocardiograma de 24 ore.

Se pot efectua si alte teste care pot determina daca exista o afectare

valvulara sau miocardica. Testul de efort indica daca exista sau nu o

afectare a vaselor coronare. Ecocardiograma aduce numeroase informatii

despre starea structurala si functionala a inimii: poate evidentia afectarea

valvelor, cat de eficient trimite inima sangele in circulatie si de asemenea,

indica daca exista sau nu insuficienta cardiaca sau infarctul miocardic.Daca in cadrul tratamentului fibrilatiei atriale se administreaza

anticoagulante, sunt necesare teste repetate pentru evaluarea capacitatii

de coagulare a sangelui (timpul de protrombina).

Tratament - Generalitati

Tratamentul fibrilatiei atriale este important din cateva motive, care vor fidiscutate in continuare. Un ritm rapid, neregulat, poate afecta miocardul si

poate cauza slabirea sau intinderea acestuia. Acest fapt creste riscul

dezvoltarii insuficientei cardiace, al aparitiei durerilor precordiale si chiar a

infarctului miocardic sau accidentului vascular cerebral. Tratamentul



fibrilatiei atriale asigura o viata normala si activa pentru majoritatea

pacientilor. Tratamentul acestei afectiuni cuprinde: anticoagulante sau

aspirina, medicamente care scad ritmul cardiac si uneori medicamente

antiaritmice.

Tratament initial

In cazul in care fibrilatia atriala are un ritm rapid sau determina o scadere

importanta a tensiunii arteriale, bolnavul va fi internat pentru tratament de

specialitate. Daca fibrilatia atriala nu determina simptome severe, pacientul

va fi tratat in serviciul ambulator. In cadrul tratamentului de initiere seincearca convertirea ritmului anormal al inimii in unul normal, fiziologic si

uneori este necesara administrarea medicamentelor anticoagulante, pentru

a evita formarea cheagurilor si a accidentelor vasculare cerebrale.

Daca fibrilatia atriala se instaleaza in mai putin de 48 ore, pentru a reveni la

ritmul cardiac normal (ritm sinusal) se foloseste un procedeu numit

cardioversie, care se poate efectua fie cu medicamente, fie cu socuri

electrice cu voltaj scazut (cardioversie electrica).

In situatia in care fibrilatia atriala este instalata de peste 48 ore cardioversia

are riscul de producere a unui accident vascular cerebral, de aceea este

necesara administrarea anticoagulantelor (warfarina) timp de 2 saptamani

si abia apoi se incearca cardioversia. Administrarea anticoagulantelor

scade riscul de mobilizare a unui cheag de la nivelul inimii spre creier.

Daca nu se cunoaste momentul de debut al aritmiei si nu exista simptome

severe (de exemplu starile de lesin) se recomanda administrarea si in

acest caz a anticoagulantelor, cateva saptamani inainte de a incerca

cardioversia, pentru a preveni aparitia complicatiilor, pentru ca si in aceasta



situatie exista riscul de formare a cheagurilor in atrii.

Daca exista simptome severe si nu se cunoaste cu exactitate momentul de

debut se incearca restabilirea ritmului sinusal imediat; se foloseste

ecocardiograma transesofagiana pentru a evidentia cheagurile

intracardiace si in functie de rezultatele acestei investigatii depind actiunile

medicale ulterioare: daca nu exista cheaguri de sange se poate incerca

cardioversia si se administreaza anticoagulante apoi; daca insa exista

cheag anticoagulantele se vor administra inainte de a incerca cardioversia.

Tratament de intretinere

Daca fibrilatia atriala debuteaza brusc, dureaza un timp scurt si dispare de

la sine, se numeste fibrilatie atriala paroxistica. Tipic, episoadele de

fibrilatie atriala paroxistica survin din ce in ce mai des si dureaza din ce in

ce mai mult de fiecare data. Aceasta forma de fibrilatie creste riscul

pacientului pentru un accident vascular cerebral. Cand bolnavul are un risc

crescut de accident vascular cerebral sunt prescrise anticoagulante

administrate pe termen lung, cum este warfarina (Coumadine), pentru a

reduce acest risc. Riscul crescut pentru aceasta complicatie este dat de

varsta peste 75 de ani, istoric de boli cardiace, hipertensiune arteriala,

diabet zaharat si accident vascular cerebral. In cazul in care pacientul are

un risc scazut de accident vascular cerebral nu mai este prescrisa

warfarina ci se administreaza zilnic aspirina.

Pentru a preveni riscul de recurenta al fibrilatiei atriale paroxistice, se

administreaza medicamente care controleaza ritmul cardiac (antiaritmice).

Pentru pacientii cu acest tip de fibrilatie, medicii specialisti recomanda ca

pacientii sa poarte tot timpul asupra lor medicatie antiaritmica. Astfel, in loc



de administrarea zilnica a acestor medicamente, se recomanda

administrarea lor la nevoie, intr-o singura doza, atunci cand apar

palpitatiile. Pentru unii pacienti sunt oprite astfel recurentele aritmiei, sunt

reduse efectele adverse ale medicamentelor si zilele de spitalizare.

In timp, episoadele de fibrilatie atriala, dureaza mai mult si frecvent nu mai

dispar de la sine. Aceasta este cunoscuta sub numele de fibrilatie atriala

persistenta. Atunci cand fibrilatia atriala este prezenta un timp indelungat,

este mai dificil sa se obtina conversia la ritm sinusal. Cand cardioversia nu

reprezinta o optiune sau nu e eficienta, sunt administrate medicamente

care sa controleze ritmul si frecventa cardiaca si sa previna accidentele

vasculare cerebrale.

Medicamente care controleaza frecventa cardiaca

Aceste medicamente sunt administrate bolnavilor care au fibrilatie atriala

persistenta. Ele includ beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu si

digoxin. De obicei ele nu induc un ritm normal dar impiedica inima sa bata

la un ritm foarte rapid, care poate fi periculos. Majoritatea pacientilor

tolereaza un ritm cardiac neregulat daca frecventa este mentinuta intre 60

si 100 batai pe minut. Studii recente au schimbat modul de tratament al

fibrilatiei atriale persistente. Aceste studii au demonstrat ca medicamentele

care controleaza ritmul cardiac sunt scumpe, frecvent au efecte adverse si

nu produc rezultate mai bune decat cele care controleaza frecventa

cardiaca. Grupul studiat a cuprins persoane invarsta, cu risc de accident

vascular cerebral care nu aveau simptome severe.



dispozitiv atasat in varful firului emite energie de radiofrecventa ce

genereaza caldura si distruge aceste zone). Dupa acest procedeu este

necesar frecvent, implantarea unui dispozitiv de pace-maker (dispozitiv

care emite impulsuri electrice in tesutul cardiac determinand un ritm cardiac

normal si stabil). In alte cazuri e necesar un tratament mai invaziv. Energia

de radiofrecventa e folosita pentru a distruge intregul nodul atrioventricular.

Acesta controleaza transmiterea impulsurilor intre camerele superioare si

inferioare ale inimii. Distrugerea lui impiedica propagarea impulsurilor

electrice spre camerele inferioare (ventricule).

Dupa aceasta procedura este necesara implantarea unui dispozitiv

permanent de pace-maker si tratament anticoagulant cu warfarina. Ablatia

prin cateter este cea mai eficienta procedura in tratarea fibrilatiei atriale

paroxistice. La pacientii cu fibrilatie atriala persistenta sau cronica, eficienta

sa este redusa. Ablatia prin cateter are unele riscuri si trebuie efectuata

doar la pacientii care continua sa fie simptomatici in ciuda altor tratamente.

Odata cu acumularea de experienta si avansarea tehnologiei, acest

procedeu va deveni tratamentul preferat in fibrilatia atriala.

Devin disponibile noi proceduri, care se bazeaza pe crearea unor cicatrici

la nivelul miocardului care blocheaza impulsurile electrice in exces. Se

foloseste dupa operatii pe cord deschis si sunt rezervate pacientilor cu

simptomatologie severa si operatii pe cord din alte motive, datorita riscurilor

pe care le implica. Se dezvolta de asemenea, proceduri mult mai putin

invazive si care necesita un timp mai scurt de refacere al pacientului decat

dupa operatiile pe cord deschis.



tratament daca ritmul rapid cauzeaza disconfort, stare de slabiciune sau

alte simptome greu de suportat. Persoanele peste 75 ani cu fibrilatie atriala

izolata au risc pentru accidente vasculare cerebrale si au nevoie de

tratament cu anticoagulante ca warfarina (coumadine). Fibrilatia atriala

apare frecvent dupa chirurgia cardiaca si poate creste riscul aparitiei

complicatiilor. De obicei tratamentul este urmat de restabilirea ritmului

sinusal in aproximativ 2 luni de la externare.

Riscul de accident vascular cerebral

Fibrilatia atriala creste riscul de a dezvolta un accident vascular cerebral. Atunci cand sangele nu este complet evacuat din atriu din cauza frecventei

crescute, se pot produce cheaguri in sangele ce stagneaza in aceasta

zona. Cheagul se poate deplasa prin torentul de sange pana la creier, unde

poate produce un accident vascular cerebral. Persoanele cu fibrilatie atriala

si fara valvulopatii au risc de 6 ori mai mare de accident vascular cerebral

decat persoanele fara fibrilatie atriala. Riscul creste si mai mult daca exista

o valvulopatie si de asemenea, creste cu inaintarea in varsta,

hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, accident vascular cerebral sau

accident ischemic tranzitor in antecedente. Medicamentele anticoagulante

reduc mult riscul formarii cheagului si al aparitiei accidentului vascular

cerebral. Daca fibrilatia atriala nu este tratata, cu timpul poate duce la

afectarea inimii si poate cauza complicatii serioase ca infarctul miocardic

sau insuficienta cardiaca.



Profilaxie

Un stil de viata sanatos, nutritia corecta, tratamentul hipertensiunii precum

si alte masuri pot preveni fibrilatia atriala, prin protectia oferita impotriva

bolilor cardiace. Se recomanda oprirea fumatului, inlaturarea stresului,

exercitii fizice si controlul tensiunii arteriale. Medicii specialisti recomanda

de asemenea, cel putin 2 mese care sa contina preparate din peste pe

saptamana, in special somon, ton sau pastrav. Un studiu recent a

demonstrat ca pestele prajit sau preparat in cuptor, poate scadea riscul de

aparitie a fibrilatiei atriale. O alta recomandare este evitarea

medicamentelor, a alcoolului, a cofeinei si nicotinei.

Daca valvele sunt insuficiente sau protezate, se recomanda tratamentul

antibiotic pentru a reduce riscul infectios, dar numai la recomandarea

medicului. Dezvoltarea unei infectii cardiace poate fi cauza de fibrilatie

atriala. Pentru ca fibrilatia atriala creste riscul de accident vascular cerebral

si multi bolnavi nu devin simptomatici, Asociatia Americana pentru

Accidente Vasculare Cerebrale recomanda ca toti bolnavii in special cei

peste 55 ani si cei cu factori de risc pentru accidente vasculare cerebrale,

sa efectueze lunar controale ale frecventei cardiace.

Mod de viata al pacientilor cu fibrilatie atriala

Deoarece fibrilatia atriala este frecvent rezultatul unei afectiuni cardiace,

este necesar un stil de viata care sa favorizeze mentinerea unei inimi

sanatoase intr-un corp sanatos:

-oprirea fumatului este cel mai important pas in prevenirea bolii coronariene

-controlul valorilor colesterolului poate fi realizat prin dieta, miscare si la



nevoie medicatie

-controlul tensiunii arteriale se realizeaza prin o dieta saraca in sare,

grasimi si grasimi saturate, exercitiu fizic, scaderea consumului de alcool si

daca este nevoie medicatie

-consumul mai frecvent de preparate din peste; medicii specialisti

recomanda de asemenea, cel putin 2 mese care sa contina preparate din

peste pe saptamana, in special somon, ton sau pastrav; un studiu recent a

demonstrat ca pestele prajit sau preparat in cuptor poate scadea riscul de

aparitie a fibrilatiei atriale

-evitarea consumului de alcool, cofeinei sau stimulante ca si cocaina sau

methamfetaminele; trebuie avut in vedere faptul ca unele ceaiuri sau

leacuri babesti contin substante care pot determina fibrilatia atriala

-exercitiul fizic are numeroase efecte pozitive: controlul greutatii corporale,

reducerea nivelului de colesterol plasmatic, controlul tensiunii arteriale,

controlul glicemiei in diabetul zaharat, reducerea trigliceridelor , induce o

stare de fericire si creste forta musculara

-reducerea stresului utilizand metode alternative ca yoga, meditatia,

procedee de biofeedback.

Tratamentul anticoagulant

Se impun unele precautii in timpul administrarii de anticoagulante:

-medicamentele trebuie administrate la aceiasi ora in fiecare zi; daca se

omite una din doze trebuie contactat medicul specialist

-nu trebuie schimbat tipul de medicament decat la indicatia medicului

specialist

-sa nu se foloseasca alte medicamente decat cele indicate, mai ales daca

ele contin aspirina



-este indicat ca pacientul sa poarte o bratara medicala, in care sa fie

specificat ca este sub tratament anticoagulant

-este important ca atunci cand este efectuat un consult medical de alta

specialitate sau cand pacientul urmeaza un tratament stomatologic,

bolnavul sa informeze acesti medici ca urmeaza tratament cu warfarina

-bolnavul trebuie sa fie instruit, sa identifice semnele unei sangerari si sa

se prezinte la medic in acest caz

-se vor efectua investigatii regulate pentru a masura timpul de coagulare

(test care masoara timpul necesar sangelui pacientului sa coaguleze si se

numeste timp de protrombina)

-dieta pacientului este bine sa fie una echilibrata, nu se vor face modificari

bruste ale aportului de mancare in general, si ale celui de alimente bogate

in vitamina k (vitamina K interfera cu actiunea anticoagulantelor, crescand

riscul de sangerare) in special; aceste alimente sunt broccoli, varza,

sparanghel, laptuca si spanac

-medicul trebuie anuntat daca pacientul nu poate manca cateva zile, daca

prezinta dureri gastrice (durere de stomac), febra, diaree

-este important sa se evite consumul de alcool si daca totusi se consuma,

sa se faca in cantitati moderate, deoarece alcoolul scade efectul

anticoagulantelor si afecteaza puterea de coordonare si echilibrul,

crescand riscul de aparitie al traumatismelor

-este benefica intreruperea fumatului deoarece nicotina interfera cu

actiunea in organism a medicamentelor anticoagulante si creste riscul de

formare a cheagurilor de sange

-pacientul trebuie instruit sa evite activitatile in care riscul de aparitie a

traumatismelor este crescut, ca de exemplu schi-ul, fotbalul si alte sporturi



de contact (traumatismele pot avea ca urmare sangerarea excesiva, daca

survin in cursul tratamentului cu anticoagulante)

-este bine ca locuinta si locul de munca sa fie amenajate in asa fel incat sa

previna caderile.

Deoarece fibrilatia atriala creste riscul de accident vascular cerebral si

majoritatea celor cu fibrilatie atriala sunt asimptomatici, Asociatia

Americana pentru Accidente Vasculare Cerebrale recomanda ca intreaga

populatie, mai ales cei peste 55 ani sa isi controleze frecventa cardiaca o

data pe luna.

Tratament medicamentos

Decizia de administrare a medicamentelor in fibrilatia atriala se ia in functie

de cauza aritmiei si de riscul de a dezvolta complicatii. Atunci cand cauza

aritmiei este o boala cardiaca, tratamentul va fi unul de durata.

Medicamentele care controleaza frecventa cardiaca sunt administrate

bolnavilor care au fibrilatie atriala persistenta. Ele includ beta-blocante,

blocante ale canalelor de calciu si digoxin. Studii recente au demonstrat ca

aceste medicamente sunt preferabile celor antiaritmice, ca tratament de

initiere pentru unele persoane, in special cele invarsta cu risc de accident

vascular cerebral. Tot aceste studii au aratat ca medicamentele

antiaritmice sunt scumpe, au frecvent efecte adverse si nu produc rezultate

mai bune la acest grup de pacienti. De obicei medicamentele carecontroleaza frecventa cardiaca nu induc un ritm normal, dar impiedica

inima sa bata la un ritm foarte rapid care poate fi periculos. Majoritatea

pacientilor tolereaza un ritm cardiac neregulat daca frecventa este

mentinuta intre 60 si 100 batai pe minut.



daca pacientul este oricum supus unei interventii chirurgicale pentru alte

boli, cum sunt inlocuirea valvei mitrale. In aceasta situatie cele 2 proceduri

sunt efectuate in acelasi timp.

Alte tratamente

Cardioversia electrica este folosita frecvent in incercarea de a restaura

ritmul sinusal, daca aritmia nu dispare de la sine sau daca este

acompaniata de simptome deranjante. Daca fibrilatia atriala a debutat

recent si este prezenta de mai putin de 48 de ore, sunt luate in considerare

conversia electrica sau medicamentele antiaritmice. Daca fibrilatia atrialaeste prezenta de mai mult de 48 ore este posibil ca in atrii sa se fi format

cheaguri de sange. Conversia ar putea determina cheagurile sa se

deplaseze in curentul de sange si sa ajunga la creier unde sa determine un

accident vascular cerebral. In acest caz se administreaza anticoagulante

pentru a reduce riscul de producere a accidentului vascular cerebral si abia

apoi se incearca cardioversia. Daca, insa simptomele sunt severe

(tensiune arteriala foarte scazuta) se va incerca cardioversia imediat. In

aceasta situatie se foloseste ecocardiografia transesofagiana pentru a

indentifica cheagurile care se formeaza in interiorul inimii. Daca aceasta

investigatie nu evidentiaza cheaguri se realizeaza cardioversia si apoi se

urmeaza tratament anticoagulant pentru 3 saptamani. Daca simptomele

persista dupa cardioversie, exista 2 feluri de proceduri ce folosesc ablatia

prin cateter. Acestea folosesc energia de radiofrecventa pentru a distruge

ariile din atrii care determina bataile neregulate ale inimii sau se distruge

nodulul atrioventricular. Daca este distrus acest nodul va fi necesara

implantarea unui dispozitiv de pace-maker permanent.



Tehnica de imagerie utilizand ultrasunete si destinata explorarii inimii.

Ecocardiografia transtoracica - Acest examen utilizeaza o sonda

ecografica plasata pe torace in fata inimii. Bolile cardiace congenitale pot fi

decelate prin ecocardiografie transtoracica. Sunt utilizate diferite planuri de

sectiuni, sub diferite incidente.

Ecocardiografia transesofagiana - Ecocardiografia transesofagiana

completeaza ecografia transtoracica in cazul cautarii unui trombus (cheag)

intr-un auricul, a unei comunicari interauriculare, a unei anomalii valvulare

mitrale (prolaps, vegetatii de endocardita) sau a unei anomalii a aortei

toracice (anevrism, trombus, disectie). Ea furnizeaza imagini mai precise

ale auriculelor, ale septului interauricular si ale valvulei mitrale.

Dupa anestezie locala, este introdusa o sonda prin gura si coborata pe

esofag, pana la nivelul auriculelor Acest tip de ecografie se efectueaza in

maniera bidimensionala. Acest examen necesita existenta unui material de

reanimare, deoarece se poate produce o tulburare de ritm sau o falsa-ruta

dupa varsaturi.

Defibrilarea si cardioversiunea - socul electric extern este o procedura

folosita de peste 30 de ani. Cu ajutorul a doi electrozi se aplica socurielectrice pentru a sincroniza din nou activitatea electrica a inimii.Defibrilarea poate fi o masura salvatoare in cazul unui stop cardiacprovocat de fibrilatia ventriculara. Se efectueaza sub anestezie generala.Fibrilatia atriala este in general benigna dar poate indica totusi o boala



cardiaca. Ea nu provoaca infarct miocardic. Multi oameni duc o viatanormala in ciuda acestei tulburari de ritm cardiac. Medicatia folosita are cascop normalizarea ritmului sinusal. Daca fibrilatia atriala dureaza de multtimp si sunt dilatate atriile va fi necesar un anticoagulant, care va preveniformarea cheagurilor de sange in acestea precum si riscul trecerii acestor cheaguri in circulatia sanguina. Cardioversiunea electrica va fi efectuatadoar daca medicamentele nu pot restabili ritmul sinusal normal. In situatiiextreme se poate efectua o extirpare prin radiofrecventa.

De ce se efectuaza coronarografia?

Coronarografia studiaza arterele coronare ale inimii in scopul de a:

y Depista eventualele anomalii de circulatie sangvina la acest nivel

datorate unor stenoze (ingustari) la nivelul arterelor corornarey Interveni pentru a dilata artera coronara afectata daca extista o

stenoza sau obstructie

Aceasta investigatie este indicata cand se suspecteaza prezenta unuiinfarct de miocard sau angina pectorala , mai precis in caz de :

y Durere toracica persistenta (vezi caracteristicile anginei pectorale)y Lipotimii, sincope (adica lesinuri, pierderi ale starii de constienta) la

un pacient cu factori de risc cardiovasculari (hipertensiune arteriala,

hipercolesterolemie, diabet zaharat, etc)y Electrocardiograma (ECG) anormala (modificari specifice bolii

cardiace ischemice, aritmii)y Modificari specifice bolii cardiace ischemice la evaluarea prin

ecografie cardiacay In cadrul explorarii unei cardiomiopatii dilatative (situatie in care

inima este diatata si este necesara identificarea cauzei)y Anomalii ale examenelor biologice (cresteri ale enzimelor cardiace

sau ale troponinei)

Coronarografia cauta:

y Un obstacol in calea curgerii normale a sangelui la nivelul artereicoronare: o ingustare (stenoza coronara) sau un cheag de sange(embol)

y Precizeaza numarul, localizarea si severitatea leziunilor



Ce este coronarografia?

Aceasta investigatie utilizeaza razele X si un produs de contrast pe bazade iod. Principiul sau este de a oferi unui medic cardiolog posibilitatea de

a vizualiza arterele coronare prin opacifierea lor cu o substanta de contrast.Un cateter este introdus inauntrul vaselor de sange (aretra femurala) sideplasat pana in apropierea inimii unde este injectata substanta de

contrast care se amesteca cu sangele : astfel sistemul de vascularizare ainimii devine vizibil (pe clisee radiologice datorita proprietatilor radio opaceale iodului).

Cum se deruleaza coronarografia?

Un medic cardiolog supraspecializat in Cardiologie Interventionala efectueaza investigatia. In timpul explorarii pacientul este intins pe spate.Se inregistreaza permanent ritmul cardiac si tensiunea arteriala.

Examenul de deruleaza in conditii sterile si sub anestezie locala.Cardiologul incepe prin a dezinfecta pielea la radacina coapsei si a efectuaanestezia locala. Dupa ce zona este anesteriaza se introduce un cateter inartera femurala. Acest cateter este ulterior deplasat pana la origineaarterelor coronare. Tot examenul se petrec sub control vizual pe un ecran.Ulterior se introduce substanta de contrast si astfel reteaua vasculara ainimii este vizulizata pe ecran.Daca un obstacol este pus in evidenta se efctueaza angoplastiacoronariana care consta in dilatarea vasului de sange ingustat cu ajutorul

unui balon si eventual si cu un stent (vezi angioplastia coronariana)

Examenul dureaza aproximativ 30 minute ± 1ora.

Dupa terminarea investigatiei se scot cateterele si la locul de intepatura aaretrei femurale (la radacina coapsei) se comprima vasul si se fixeaza un



pansament compresiv se pastreaza timp de 24ore. Este necesara imobilizarea pe spate in pat timp de 24 ore. Astfel seevita sangerarile la locul de punctie a arterei femurale. In orele careurmeaza investigatiei puteti bea si manca normal.

Coronarigrafia este durerosa?

Efectuarea anesteziei locala consta intr-o simpla intepatura urmata depunctia arterei femurale. Acesta este usor desagrabila dar nu estedureroasa facandu-se sub anestezie locala.

In ce consta prepararea inaintea examenului?

In aceeasi zi :

y Nu mancati dimineata, nu fumati, nu beti 6 ore inaintea investigatieiy Anumite medicamente pot fi oprite de catre medic cardiolog. In

principiu va puteti lua tratmentul obsnuit.

Semnalati medicului:

y Daca sunteti gravida sau credeti ca ati putea fiy Daca aveti alergie la iod sau sunteti cunoscut cu diverse alergiiy Medicamentele pe care le luati

Care sunt riscurile?

Sunt rare si de cele mai multe ori minore:

y Aparitia unui hematom la radacina coapseiy Reactie alergica la substanta de contrast.y Razele X sunt fara risc deoarece este o doza slaba.y Palpitatii (aritmii) sau lesinuri, infarct de miocard (1/10000).

fibrilatie atriala

Documents