fiinta umana si nursingul

SUPORT DE CURS:

FIINTA UMANA SI NURSINGUL

Instr. Nursing : TAMAS SIMONA BOGDANA Scoala Tehnica Postliceala HENRI COANDA TimisoaraCurs 1Nevoile fundamentale

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definitia celor 14 nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, si culturale ale individului. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei de asistenta medicala. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa stie ca o nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine, in apararea fizica si mentala. Cele 14 nevoi fundamentale sunt:1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

2. Nevoia de amanca si abea

3. Nevoia de a elimina4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura5. Nevoia de a dormi si a se odihni

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele

9. Nevoia de a evita pericolele

10. Nevoia de a comunica

11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia

12. Nevoia de a fii preocupat in vederea realizarii

13. Nevoia de a se recrea

14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.

Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane, si anume:

-o dimensiune biologica

- o dimensiune psihologica

- o dimensiune sociologica -o dimensiune culturala - o dimensiune spirituala

Cele 14 nevoi fundamentale imbraca forme foarte variate dupa individ, starea sa de sanatate, maturitatea sa, obiceiuri personale si culturale. Fiecare nevoie prezinta componente bio-fizico-socio-culturale.

Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera o nevoie facand abstractie de celelalte constituie o negatie a totului; a incerca sa separi fizicul de psihic e inutil.

Dupa conceptual Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este independenta persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale

Ca sa-si mentina un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul trebuie sa atinga un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

Independenta la adult reprezinta atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor prin actiuni pe care le indeplineste individual insusi(singur) , fara ajutorul unei alte persoane.Independenta este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii, indeplinite de persoana insasi. Pentru copii, independenta se considera si atunci cand nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora in functie de faza de crestere si de dezvoltare a copilului.

Dependenta reprezinta incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei alte persoane, actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incat sa fie independent. Originea probabila a acestei dependente este o lipsa de forta(cand pacientul nu poate) , lipsa de vointa(cand nu vrea), lipsa de cunoastere( cand pacientul nu stie cum sa actioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale). Manifestarea de dependenta .Atunci cand o nevoie fundamentala este nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate, apar una sau mai multe manifestari de dependenta. Acestea sunt semen observabile ale unei anumite incapacitate a persoanei de a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie.

Tipuri de dependenta si nivelul de interventie Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural si spiritual al finite umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta: -potentiala

-actuala

-descrescanda

-permanenta.

1. Potentiala atunci cand problema de dependenta este posibil sa apara din cauza unor predispozitii , iar in acest caz trebuie planificata o interventie.2. Actuala atunci cand problema este prezenta, dependenta este actuala, iar in acest caz actiunile vor fi corective.3. Descrescanda cand dependenta pacientului se reduce este in descrestere, iar rolul asistentei in caz este de a sustine acest progres si de a ajuta pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de autonomie.4. Permanenta atunci cand , in ciuda ingrijirilor din partea asistentei, problema nu poate fi corectata si dependenta este permanenta sau cronica. Rolul asistentei este in acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate face independent si de a-l ajuta sa se adapteze in aceste limite.Sursele de dificultate

Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei, adica, orice obstacol major care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale .Sursele de dificultate pot fi cauzate de: 1.Factori de ordin fizic

2. Factori de ordin psihologic

3. Factori de ordin social

4. Factori de ordin spiritual

5. Factori legati de insuficiente cunostiinte.

1.Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele( piedicile) fizice de natura intrinseca sau extrinseca ce influenteaza negative satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.Sursele de dificultate intrinseci provin de la individul insusi( ex. oparalizie, o problema metabolica, o infectie etc) . Sursele de dificultate extrinseci cuprind cuprind agenti externi care in contact cu organismul uman impiedica functionarea normala( ex. sonda nazo-gastrica sau vezicala care cauzeaza iritatii, pansament compesiv, o imobilizare, etc) .2.Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii , adica starile sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale ( tulburari de gandire, anxietate, stress, situatie de criza, doliu, etc.) . Manifestarile de dependenta de la acest nivel pot afecta toate nevoile.3.Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele de incadrare in comunitate. Ele se pot prezenta sub forma de modificari ale rolului social( serviciu nou, somaj), dificultati de comunicare, probleme de adaptare la o cultura, sentiment de respingere etc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze calitatea vietii si pot fii surse de stres, de depresie, de malnutritie etc.4.Sursele de dificultate de ordin spiritual constau in aspiratiile spirituale, revolta persoanei asupra sensului vietii, intrebari religioase, filosofice, limite in practicarea religiei care-i dau persoanei insatisfactii. Au repercursiuni, in special, asupra persoanelor in varsta sau la muribunzi.

5. Sursele de dificultate legate de lipsa de cunostiinte. Este necesar sa se acorde pacientului informatii pentru cunoasterea de sine, cunostiinte despre sanatate si boala, cunoasterea celorlalte personae, cunoasterea mediului soci Curs 2 Procesul de ingrijire Procesul de ingrijire( nursing) este o metoda organizata si sistemica de activitate care prrmite acordarea de ingrijiri fiecarui individ. In acelasi timp este un proces mental compus din mai multe etape ordonate logic, in scopul obtinerii independentei pacientului sau ameliorarii dependentei.

Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de nursing usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural si spiritual; usureaza identificarea surselor de dificultate sau a cauzelor, permite stabilirea interventiilor de nursing capabile sa reduca aceste cause in scopul obtinerii pe cat posibil autonomia pacientului.Etapele procesului de nursing:

A. Culegerea de date( anamneza);

B. Analiza si interpretarea datelor culese ( stabilirea diagnosticului de nursing);

C. Planificarea ingrijirilor;

D. Implementarea ingrijirilor;

E. Evaluarea pacientulA. Culegerea de date sau anamneza. Aceasta etapa permite crearea unei imagini despre pacient privit in globalitatea sa( bio-psiho-socio culturala si spirituala) ; este un process continuu , in sensul ca, pe tot parcursul activitatii sale, asistenta nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota date privind fiecare pacient.

Culegerea datelor da posibilitatea asistentei sa-si stabileasca interventiile de nursing. Datele sau informatiile culese de asistenta pot fii obiective, adica sunt observate de nursa, si subiective, adica sunt expuse de pacient.Culegerea datelor cuprinde: date continand informatii trecute, date continand informatii actuale, date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, date legate de anturajul sau si de mediul inconjurator.Datele se clasifica in:

- date relative stabile = nume, prenume, varsta, sex, starea civila, obiceiuri personale( alimentatie, ritmul de viata), antecedente legate de sanatate( APF, APP, AHC), grup sanguine, Rh, deficite senzoriale( hipoacuzie, mutism), proteze( dentare, de picior, de mana), reactii alergice( penicilina, medicamente), reteaua de sustinere a pacientului( rude, nr. de telefon).

- date variabile = ele sunt in dinamica( se schimba) si necesita o permanenta reevaluare din partea nursei. Sunt date despre temperatura, tensiune arteriala, puls, frecventa respiratorie, apetit, eliminarea, somnul, miscarea, reactii alergice, inflamatii, infectii, durere, oboseala, reactii la tratamente administrate, religia de care apartine pacientul in masura in care afecteaza actul de nursing.ANOREXIE = lipsa poftei de mancareINAPETENTA= scaderea apetitului

BULIMIE = senzatie exagerata de foameSurse de informatie:

-sursa directa : pacient.

-sursa indirecta : membrii echipei de sanatate, apartinatorii, prieteni, dosarl medical ( foaia de oservatie).

Mijloace de obtinere a informatiilor:

a) observarea;

b) interviul;

c) consultarea surselor secundare.

Observarea este mijlocul de baza folosit de asistenta, bazandu-se pe cele 5 simturi (vaz, auz, miros, simt tactil si mai putin gustul) cu care se obtin senzatii si perceptii la nivelul scoartei cerebrale si determina pornirea unei actiuni.

Observarea este un proces mintal activ.Dezavantajul il reprezinta subiectivismul celui care observa, determinat de starea analizatorilor lui de emotii. Trebuie sa fim constienti de aceasta doza de subiectivism si sa-l stapanim prin efort intelectual astfel incat sa fim cat mai aproape de realitate.Folosirea simturilor si culegerea datelor cu ajutorul lor:

1) Vazul :

date despre starea generala a pacientului: stare de bine, stare modificata, stare alterata ;

date despre culoarea tegumentelor: eritem, escoriatii, edem, tumefiere, hematom, paloare, congestie, transpiratii etc.

ERITEM = coloratie rosie la nivelul pielii ( inrosire) ESCORIATII = zgarieturiEDEM= acumulare de lichid seros in tesuturi (umflare)

TUMEFIERE = edem insotit de semnele inflamatiei (rugor, dolor, calor)

HEMATOM = acumulare de sange in diferite tesuturi

RUGOR= roseata

DOLOR =durere

CALOR =caldura.

2) Auzul diferite zgomote produse de pacient:

- plans;

- ras;

- gamete;

- respiratie modificata;

- eructatii = evacuarea gazelor din tubul digestiv prin cavitatea bucala.

- borborisme = zgomote intestinale.

3) Simtul tactil depisteaza:

- durerea la atingere;

- caldura sau racirea tegumentelor;

- senzatia de fluctuenta = senzatia de moale la nivelul unei inflamatii

- senzatia de flatuenta = meteorism = balonare.4) Simtul olfactiv sau mirosul date despre starea de igiena a pacientului sau alte mirosuri cum ar fi:

- halena = miros urat exaltat de pacient

- halena amoniacala = pacientul miroase a urina, este intalnita in stadiul final al afectiunilor renale

- halena de alcool etilic = pacientul miroase a alcool, se intalneste in alcoolism, etilism sau intoxicatii cu alcool.- halena acetonica = pacientul miroase a acetone, este intalnita in stadiile finale ale afectiunilor hepatice

- halena fetida = miros greu, urat intalnit in cariile dentare

- mirosurile caracteristice ale secretiilor fiziologice ( materii fecale, urina)

- mirosul secretiilor patologice ( puroi, plagi infectate).

Pacientul trebuie observat din toate cele 5 dimensiuni ( bio-psiho-socio-culturala si spirituala). Se pot utilize de catre asistenta si instrumente: stetoscop, tensiometru, termometru etc.

Interviul reprezinta anamneza sau discutia cu pacientul. In timp ce observarea

depisteaza semnele sau manifestarile de dependenta , interviul evidentiaza nevoile fundamentale insatisfacute , problemele de dependenta si sursele de dificultate sau cauzele.

In realizarea interviului sunt necesare :

conditii pentru interviu

abilitati ale asistentei.

Conditii pentru interviu :

alegerea momentului potrivit pentru interviu ; respectarea orelor de masa , de odihna si a perioadelor de mare suferinta ;

progamarea unui interval de timp suficient pentru a permite pacientului sa-si exprime relatarile in ritmul lui ;

respectarea intimitatii sia confortului pacientului ;

abordarea din partea asistentei a unui comportament care sa exprime acceptare , ascultare , respect , empatie.Abilitati din partea nursei :

abilitati de a pune intrebari adecvate . Intrebarile pot fi inchise (permit raspunsuri DAsau NU) si deschise ( permit pacientului sa se exprime ).

abilitatea de a confirma sau de a verifica informatiile permite asistentei sa-si clarifice unele situatii pe care nu le-a inteles.

abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare

abilitatea de a face o sinteza a ceea ce a spus pacientul

abilitatea de a practica o ascultare activa facand uneori referiri la evenimentele sau amanuntele relatate de pacient

asistenta trebuie sa stie sa treaca sub tacere evenimente neplacute pentru pacient despre care acesta nu vrea sa vorbeasca , pacientul nu se grabeste

asistenta trebuie sa adopte un limbaj corespunzator nivelului educational si cultural al pacientului ; nu se pun mai multe intrebari deodata deoarece pacientul se poate pierde. asistenta nu efectueaza alte activitati de nursing in timpul interviului . Se lasa timp pacientului pentru a raspunde. Intrebarile se pun fara sa se sugereze raspunsurile , asistenta trebuie sa convinga pacientul sa relateze sincer si real. Daca este necesar asistenta poate reveni asupra interviului.

Consultarea surselor secundare familie, apartinatori, foaia de observatie, echipa medicala.

B. Analiza si interpretarea datelor culese ( diagnosticul de nursing)

Analiza datelor inseamna examinarea datelor culese si clasificarea lor in doua categorii: de independenta si dependenta.Interpretarea datelor culese permite asistentei identificarea sursei de dificultate, conduc asistenta la stabilirea diagnosticului de nursing.Dificultati in analiza si interpretarea datelor :

numar mare de date culese ;

varietatea surselor de informare ;

subiectivismul nursei ;

caracterul schimbator adesea a unor date ;

caracterul uneori urgent sau grav al situatiei.

Rolul asistentei este sintetizat sa identifice nevoile fundamentale afectate , sa identifice semnele sau manifestarile de dependenta , sa identifice problemele de dependenta , sa identifice cauza problemei de dependenta. In baza acestei logici asistenta stabileste diagnosticul de nursing.Diagnosticul de nursing este o gandire mentala despre schimbari nefavorabile ale starii de sanatate actuale sau potentiale legate de un individ , grup sau colectivitate ; este indinspensabil pentru stabilirea rolului nursei , adica obiectivele de nursing si interventiile de nursing.

Componentele diagnosticului de nursing :

1) Problema de dependenta.

2) Etiologie ( sursa de dificultate)

3) Semne de dependenta sau manifestari de dependenta.

Problema de dependenta reprezinta o dificultate traita de persoana , un comportament sau o atitudine nefavorabila.

Problema de dependenta se stabileste in urma analizei si interpretarii datelor. Termenii care arata o problema de dependenta cei mai utilizati sunt : deficit , dificultate , diminuare , alterare , deteriorare , incapacitate , imposibilitate , perturbare.Cu ajutorul acestor termini se formuleaza prima parte a diagnosticului de nursing adica se exprima problema de dependenta. Ex. : alterarea starii de sanatate , diminuarea acuitatii vizuale , perturbarea metabolismului , imposibilitatea de a merge , incapacitatea de a vorbi.

Sursa de dificultate este un obstacol in satisfacerea uneia sau mai multor nevoi Cauzele pot fi de natura fizica , psihica , intrinseca , extrinseca , de natura psiho-socio-culturala , lipsa cunoasterii. Legarea problemei de dependenta de etiologie se face prin cuvintele din cauza de , din cauza ca , legat de . Semnele sau manifestarile de dependenta sunt deduse din prima etapa si se leaga de etiologie prin cuvintele manifestat (a) prin .Semnele reprezinta manifestarile problemei de dependenta ci nu a cauzei. Tipuri de diagnostice de nursing1) Diagnostic de nursing actual cand problema exista , semnele exista si sunt observabile.

Ex: incapacitatea de a respira din cauza caderii posterioare a limbii.

2) Diagnostic potential diagnosticul in care problemele si semnele nu exista , dar exista etiologia ,adica factorii favorizanti ce pot provoca o problema.

Ex: atingerea potentiala a integritatii pielii din cauza imobilitatii.

3) Diagnostic posibil atunci cand problema de dependenta nu este sigura. Asistenta nu poate identifica aceasta problema dar o banuieste. In acest caz decat sa se emita un diagnostic de nursing eronat este preferabil sa se prezinte problema ca posibila si sa se continue procesul de nursing anterior pana la clarificare.CONCLUZII Diagnosticul de nursing se face pornind de la datele culese, analiza si interpretarea lor.

Diagnosticul de nursing este compus din PES ; are ca scop orientarea nursei spre rolul ei independent in ceea ce priveste interventiile de nursig ; este esential sa se stabileasca etiologia problemei , actul de nursing fiind adeseori adresat ei.Exista cazuri cand nursa nu poate indentifica clar sursa de dificultate. In aceste situatii , nursa va enunta problema de dependenta si va stabili ca etiologie posibilitatea unei surse , urmand ca ulterior , reluand prima etapa sa clarifice cu certitudine etiologia. In formularea diagnosticului de nursing se pot utiliza si termini proprii , important este sa se exprime clar cele 3 componente ( PES ) si literar.Tema pentru acasa

Studiu de caz Pacient in varsta de 34 de ani , de sex barbatesc , casatorit , cu domiciliul in Timisoara, se prezinta in serviciul de Urgenta insotit de sotie , cu stare generala buna , tegumente normal colorate murdare de pamant , temperatura corpului in limite normale , apetit prezent , anxietate. Brusc starea generala se altereaza , tegumentele devin palide , privirea pierduta si respiratia suieratoare. In urma interviului, se retine electrocutarea pacientului la locul de munca.Cerinte:

identificati termenii de specialitate din text ;

stabiliti manifestarile pe cele 2 categorii: independenta si dependenta ;

identificati nevoile afectate dupa cadrul conceptual al Virginiei Henderson ;

enuntati diagnostice de nursing.

Prioritati de ingrijire dupa conceptul Virginiei Henderson

Pentru a stabili o ordine a prioritatilor trebuie avut in vedere in ce masura nevoia insatisfacuta ameninta homeostazia ( starea de bine ) pacientului sau viata sa. De aceea Virginia Henderson a stabilit o schema de prioritati :

1) Nevoia a carei insatisfacere pune in pericol viata sau homeostazia pacientului.

2) Nevoia a carei insatisfacere antreneaza o foarte mare cheltuiala de enegie , epuizanta din partea pacientului.

3) Nevoia a carei insatisfacere poate compromite serios securitatea pacientului.

4) Nevoia a carei insatisfacere determina un grad important de dependenta sau de suferinta.

5) Nevoia a carei insatisfacere se repercuteaza asupra altor nevoi.

6) Nevoia a carei insatisfacere deranjeaza confortul pacientulu.

7) Nevoia a carei insatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului.8) Nevoia a carei insatisfacere este importanta in ochii pacientului.

C. Planificarea ingrijirilor de nursing Consta in stabilirea unui plan de interventii de nursing si a mijloacelor interventiilor de nursing , ca si a precautiilor ce trebuiesc luate de catre nursa. Planificarea interventiilor tine cont si de prescriptiile medicale.Aceasta etapa permite nursei sa judece urgentele si importanta problemelor de dependenta putand astfel sa decida prioritatile in actul de ingrijire. Acest plan de nursing se intocmeste tinand cont de toate sursele de informatie si de participarea tuturor colaboratorilor in scopul unei orientari comune a actiunilor pentru obtinerea independentei.

Planificarea interventiilor cuprinde 2 componente :

obiectivul de nursing

interventiile de nursing .

Obiectivul de nursing poate fi definit astfel: obiectivul poate fi un comportament pe care il asteptam de la pacient ; tot obiectiv poate fi o reactie sau un rezultat pe care nursa doreste sa-l obtina in urma interventiilor de nursing.Obiectivul de nursing trebuie astfel formulat incat sa exprime clar si precis care sunt rezultatele pe care nursa , pacientul sau familia , sau colectivitatea spera sa le obtina , precum si care sunt actiunile si interventiile pe care nursa si colectivitatea sau pacientul, le pot intreprinde pentru a atinge obiectivul .

Obiectivul se exprima dupa un sistem mnemotehnic ( tehnica de memorare ) numit ,,SPIRO .S = specificitate

P = performanta

I = implicare

R = realism

O = observabil

Specificitatea sa apartina unui singur subiect ( familie , grup , etc. ).

Performanta reprezinta actiunile , atitudinile , comportamentele asteptate de la o persoana ( ex: ca d-na V sa inteleaga sis a efectueze.).

Implicarea exprima nivelul de implicare a persoanei ( adica singur sau cu ajutor).

Realism adica obiectivul sa tina cont totdeauna de capacitatile fizice , intelectuale , afective ale persoanei ; pentru a fi aplicabil , el trebuie sa fie realist si aceasta atat din punct de vedere al capacitatii persoanei , cat si din punct de vedere al abilitatii si disponibilitatii asistentei pentru a-l ajuta sa atinga obiectivul.

Observabil adica comportamentele , actiunile si atitudinile sa poata fi observabile , masurabile , evaluabile cu precizie. Se poate referi la diferite momente ale zilei , sau la un ritm de genul de 2 ori /zi sau de 3 ori/ zi, sau cantitate 10 pasi , 10 minute.

Intrebari la care un obiectiv de ingrijire trebuie sa raspunda:

specificitate = CINE face actiunea?

performanta = CE FACE ?

implicare = CUM? (singur sau cu ajutor). IN CE FEL?

realism = IN CE MASURA se poate face actiunea?

Observabil = CAND? CAT? ( dimineata , seara , de 3 ori/zi , etc.)

Ex de obiectiv : Pac. sa respire singur imediat .

Obiectivul poate fi clasificat in :

obiectiv pe termen scurt : secunde , minute , ore.

obiectiv pe termen mediu : zile , o saptamana.

obiectiv pe termen lung : saptamani , luni.

Orice obiectiv pe termen lung este precedat de obiectivele pe termen scurt . Se intampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulat respectand orbeste regulile mai sus mentionate .Important este ca obiectivul sa fie clar pentru ca interventiile de nursing sa fie precise . Obiectivul poate fi formulat si in termeni de interventie a nursei.

Interventia de nursing -- alegerea interventiei permite nursei sa determine modul de a actiona pentru a corecta problema de dependenta .Caracteristicile interventiei :

personalizata

observabila

evaluabila

Penrtu ca o interventie de nursing sa fie evaluabila trebuie sa :

sa indice ora la care sau momentul zilei ( dimineata , la pranz , seara ) cand trebuie sa se desfasoare actiunea

la ce interval trebuie sa se desfasoare actiunea

ce continuitate , pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea nursei sau sa se supravegheze semnele.

D. Implementarea interventiilor de nursing

Reprezinta momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul asteptat.

In practica , implementarea interventiilor de nursing are ca scop sa ajute pacientul sa-si mentina sau sa-si recapete independenta total sau partial . Nursa supravegheaza actiuni , informeaza pacientul , incurajeaza , manifesta empatie fata de pacient , efectueaza toate ingrijirile pacientului.

A 3-a si a 4-a etapa ale procesului de nursing sunt strans legate astfel ca in a 3-a etapa , de planificare , nursa decide interventiile care trebuie sa se implementeze in etapa a 4-a.

Aceasta relatie stransa intre etape poate fi sursa de confuzie prin repetarea aceluiasi lucru . Pentru a evita aceasta confuzie se poate ca interventia sa fie consemnata o singura data in planul de nursing la interventii . Este insa foarte important ca interventia sa fie formulata clar si precis : cui sa se adreseze actiunea ( pacientului )

natura actiunii , actiunea fiind observabila

precizarea orarului actiunii .

Fiecare plan de nursing va fi competat cu interventii constante si elemente de supravegheat .

Interventii constante : ex asezarea unui recipient cu apa langa pacient ca sa se poata hidrata.

Elemente de supravegheat : comportamentul , reactii la medicamente( reactii alergice ), functii vitale ( respiratie , puls ,T.A , temperature ) , starea generala.

Interventiile cu rol deleget = care rezulta din prescriptiile medicului.

Recomandari pentru implementarea interventiilor de nursing :

nu se executa niciodata acte de nursing fara a se cunoaste efectul asteptat inainte de implementarea actiunilor de nursing este recomandat sa se reexamineze , pentru a evalua starea problemelor de dependenta , si se verifica inca o data daca interventiile prevazute sunt intotdeauna potrivite

se urmaresc atent reactiile pacientului la interventiile de nursing implementate si se modifica orice interventie de nursing ineficace

se urmareste implicarea pacientului si a apartinatorilor , cand este cazul , in implementarea actiunilor de nursing

se indeparteaza orice sursa de pericol din preajma pacientului .

E. Evaluarea ingrijirilor

Consta in a aduce o apreciere , adica o judecata medicala , asupra progresului pacientului in raport cu interventiile de nursing ; este o conditie obligatorie a calitatii interventiei de nursing .Daca interventiile planificate nu si-au atins scopul , atunci trebuie sa se cunoasca sursa insuccesului , sa se reevalueze situatia si sa se aplice interventia de nursing corespunzatoare ameliorarii sau disparitiei problemei de dependenta.

Evaluarea se face periodic la anumite intervale de timp . Ritmul este adesea indicat de obiectiv .

Evaluarea urmareste doua aspecte :

rezultatul obtinut sau schimbarea observata de nursa la pacient

satisfactia pacientului

Rezultatul obtinut. Raportat la rezultatul obtinut , evaluarea este un proces ciclic , care se repeta in functie de obiectivul stabilit si de obiectivele ulterioare , elaborate din faptul ca rezultatul asteptat inca nu a aparut .

Cand se observa ca manifestarile de dependenta nu s-au diminuat , deci obiectivul nu a fost atins , procesul de nursing se reia , restructurand diagnosticul si planul de ingrijire .

Evaluarea permite reajustarea obiectivelor si deci , reajustarea sau chiar modificarea interventiilor .Evaluarea prin prisma satisfactiei pacientuluiEste importanta aprecierea pacientului , dar nursa bazandu-se pe cunostiintele profesionale, teoretice si practice acumulate trebuie sa faca o evaluare corecta .Tema pentru acasa

Studiu de caz

Un pacient in varsta de 35 de ani se prezinta in urgenta pentru alterarea starii generale , transpiratii abundente , tegumentele fierbinti si palide , respiratie dificila , greoaie , senzatie de lipotimie .Este internat de urgenta . Termometrizarea indica 41* C .

Cerinte :

enuntati diagnostice de nursing pentru fiecare nevoie afectata

identificati nevoile afectate

enuntati obiective de nursing .curs 3

Nevoia de a se misca si de a avea o buna posturaA se misca si a avea o buna postura sunt necesitati a fiintelor vii de a fi in miscare , de a-si mobiliza partile corpului prin miscari coordonate si de a pastra diferite segmente ale corpului intr-o postura care sa permita confortul si functiile organismului . Aceasta nevoie este strict legata de nevoia de a avea o buna circulatie ( miscarea favorizeaza si conditioneaza circulatia sangelui) .Independenta nevoii este determinate de integritatea : aparatului locomotor ( sistemul osos si muscular )

sistemul nervos vizeaza cerebelul , bulbul rahidian care contine centrul echilibrului

aparatul vestibular are rol in pastrarea echilibrului si orientarea in spatiu Factori care influenteaza satisfacerea nevoii :1) Varsta si dezvoltarea fizica :

copilul mic are miscarile mai putin coordinate dobandindu-si controlul pe masura ce se maturizeaza , este foarte activ si adopta pozitii uneori bizarre

adultul este active in deplinatatea puterii fizice , da suplete miscarilor si le coordoneaza

varstnicul are forta fizica diminuata , mobilitatea redusa , ramane insa activ in exercitii moderate

2) Constitutia si capacitatile fizice influenteaza miscarea in sensul intensitatii efortului fizic .

3) Factorii psihologici :

emotiile pot determina miscari ale corpului mai rapide si mai adesea involuntare

stresul , teama prelungite pot determina ticuri

personalitatea , temperamental determina ca individul sa fie mai active sau mai calm

4) Factorii sociologici spirituali :

cultura individul practica activitati fizice in functie de gradul de cultura si de societatea in care traieste

factorii sociali in societate individul practica activitati ce impun eforturi fizice mai mari sau mai mici , eforturi compensate prin ore de repaus

factorii spirituali implica miscarile si posturile caracteristice ritualurilor religioase

Manifestari de independenta .

1) Postura adecvata sau atitudinea inseamna pastrarea raporturilor corecte intre diferite segmente ale corpului .

Raporturile normale :

pozitia in picioare se numeste ORTOSTATISM : capul drept , privirea drept inainte , spatele drept , membrele superioare pe langa corp , membrele inferioare drepte , piciorul in unghi drept cu gamba pozitia SEMISEZAND : culcat pe spate , toracele formeaza un unghi de 30-45 grade cu linia orizontala

pozitia in SEZUT : capul drept , spatele drept rezemat , membrele superioare sprijinite , coapsele orizontale , gambele verticale , piciorul in unghi drept cu gamba

CLINOSTATISM sau pozitia DECUBIT sau pozitia culcat :

a) decubit dorsal = culcat pe spate

b) decubit ventral = culcat pe burta

c) decubit lateral stang = culcat pe partea stanga

d) decubit lateral drept = culcat pe partea dreapta

2) Miscari adecvate :

ABDUCTIE = indepartarea unui segment de corp de linia mediana

ADDUCTIE = miscarea de apropiere a unui segment de linia mediana

miscarea de FLEXIE si EXTENSIE = apropierea sau indepartarea a doua segmente de corp unul de celalalt PRONATIE = miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara ( palma ) in jos

SUPINATIE = miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara ( palma ) in sus

miscarea de rotatie = miscarea unei articulatii in jurul axului

Clasificarea exercitiilor fizice :

active miscari executate de individ

passive executate de o alta persoana

exercitii cu deplasare cu efectuare de lucru mechanic

exercitii izometrice fara deplasare , doar cu tensiune musculara crescuta

miscari armonioase coordinate

Rolul nursei pentru pastrarea independentei :

educatia sanitara a pacientului pentru orice fel de sport

practicarea exercitiilor fizice corespunzatoare varstei si capacitatii fizice individului

invatarea pacientului sa practice tehnici de destindere si relaxare . Aceasta implica obligatoriu postura confortabila

evitarea si eliminarea tabagismului

evitarea meselor copioase

evitarea surplusului ponderal .Dependenta in satisfacerea nevoii .

Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta apar urmatoarele probleme de dependenta :

A)Imobilitate

B)Hiperactivitate

C)Necoordonarea miscarilor

D)Postura inadecvata

E)Miscari inadecvate

F)Refuzul de a face miscareG)Edeme ale membrelorA) Imobilitatea reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii , fiind recomandata , adesea , ca metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale .Surse de dificultate care determina imobilizarea :

a) de ordin fizic :

alterarea centrilor nervosi ( A.V.C )

alterarea integritatii aparatului locomotor ( fracture , entorse , luxatii )

piedici ale miscarii ( pansamente , aparat gipsat , extensie continua )

b) de ordin psihologic :

tulburari de gandire

anxietate , stes , pierderea , separarea

c) de ordin sociologic :

esecul

izolarea

d) lipsa cunoasterii de sine , despre altii .

Manifestari de dependenta :

1) dificultate de deplasare dificultate de a se ridica , dificultate de a se aseza , dificultatea de a merge2) diminuarea sau absenta miscarilor prezenta parezelor sau paraliziilor

PAREZA = diminuarea tonusului muscular si reducerea drastica a miscarilor la acest nivel

PARALIZIA = absenta totala a miscarii , tonus muscular 0

MONOPAREZA sau MONOPLEGIE = intereseaza un membru

HEMIPAREZA sau HEMIPLEGIE = intereseaza jumatate de corp

PARAPAREZA sau PARAPLEGIE = sunt interesate membrele inferioare

TETRAPAREZA sau TETRAPLEGIE = sunt interesate toate cele 4 membre

3) Contracura musculara = reprezinta contractia involuntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata .

4) Crampa musculara = este o contractie musculara dar de scurta durata .

5) ATONIE musculara = absenta totala a tonusului muscularHIPOTONIE musculara = diminuarea tonusului muscular6) ATROFIE musculara = absenta volumului muscular si a tonusului muscular

HIPOTROFIE musculara = scaderea volumului muscular si a tonusului muscular

7) ANCHILOZA = imposibilitatea miscarii unei articulatii

8) ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continuaRegiuni predispuse aparitiei escarelor :

e) Decubit dorsal :

regiunea occipitala

omoplatii

coate

regiunea sacrococcigiana

calcaie

f) Decubit lateral :

umar

regiunea trohanteriana

fetele laterale ale genunchilor

maleole

g) Decubit ventral :

tample

umeri

creasta iliaca

genunchi

degetele picioarelor

Interventiile asistentei .

ObiectiveInterventii autonome si delegate

Pac. sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata ( sau sa si le recapete ) , singur sau cu ajutorul nursei sau cu ajutorul cadrului metallic , sau cu ajutorul carjelor , cu ajutorul bastonului in termen de..

- asistenta planifica un program de exercitii , in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea pacintului

Pac. sa-si recapete integritatea tegumentelor si a activitatii articulare cu ajutorul nursei sau al aparatelor medicale , peogresiv in termen de asistenta schimba pozitia pacientului in pat la interval de 2 ore

maseaza regiunile expuse riscului de aparitie a escarelor , le pudreaza cu talc , efectueaza sau asigura igiena perfecta a regiunilor predispuse la escare

efectueaza miscari pasive la fiecare 2 ore

invata pacientul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare active

Pac. sa-si mentina functia respiratorie la parametrii normali singur sau cu ajutorul nursei , permanent asistenta efectueaza tapotaj toracal educa pacientul sa practice exercitii de respiratie profunde

schimbarea pozitiei pacientului in pat la interval de 2-4 ore

educa pacientul sa expectoreze ( sa elimine) secretiile , sa tuseasca

educa pacientul sa renunte la fumat sau sa reduca numarul de tigari

administreaza medicatia prescrisa de medic

Pac. sa fie echilibrat psihic cu ajutorul nursei sau al echipei medicale in termen de.. pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici reda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua mersul

Pac. sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale , singur sau cu ajutorul nursei permanent-supravegheaza pacientul- il ajuta in satisfacerea celorlalte nevoi

- il serveste la pat cu cele necesare

B) Hiperactivitatea consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului , determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor .Sursele de dificultate :

de ordin fizic : dezechilibre endocrine , reactii medicamentoase , alcoolism.

de ordin psihologic : senilitate , tulburari de gandire , criza , pierdere , separatie

lipsa cunoasterii de sine


1) Vorbire caracteristica = vorbeste mult , precipitat

2) Miscari caracteristice rapide , frecvente

3) Spasme = contractia involuntara a unuia sau mai multor muschi

4) Ticuri = miscari involuntare ale ochilor , ale gurii , ale unui brat sau ale unui picior

5) Euforie = stare de buna dispozitie nejustificata

6) Hiperactivitatea la orice stimul

7) Manie = comportament psihotic mergand pana la agresivitate fizica

AUTOAGRESIVITATE = se loveste pe el

HETEROAGRESIVITATE = ii loveste pe altii

ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continuaInterventiile asistentei ObiectiveInterventiile autonome si delegate

Pac. sa recapete o mobilitate normala singur sau cu ajutorul nursei in termen de. asistenta inlatura toti stimulii din mediul inconjurator

creaza izolare fonica , semiobscuritate

asigura conditii pentru bai calde , relaxante , masaj relaxant

Pac. sa-si mentina integritatea fizica cu ajutorul nursei permanent asistenta supravegheaza pacientul pentru a nu se rani permanent

inlatura obiectele cu care pacientul se poate rani

aplica constrangeri fizice , daca este cazul ( chingi , camasa de forta )

administreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic

C) Necoordonarea miscarilor reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare .Surse de dificultate :

de ordin fizic : boli ale A.V.C , intoxicatii medicamentoase , intoxicatii cu droguri , intoxicatie cu alcool , maladia Parkinson

de ordin psihologic : stresul , anxietatea

de ordin sociologic : mediu de lucru necunoscut

lipsa cunoasterii de sine , a anturajului


1) AKINEZIE = absenta miscarilor voluntare

2) ATAXIE = tulburari de coordonare ale miscarilor active voluntare

3) Tremuraturi

4) Tulburari ale mersului

5) Convulsii = contractii repetate , involuntare ale unui muschi , urmate de relaxare

6) Dificultatea de a trece din ortostatism in pozitie sezand

7) Expresie faciala rigida

Interventiile asistenteiObiectiveInterventii autonome si delegate

Pac. sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuse cu ajutorul nursei in termen de asistenta planifica impreuna cu pacientul un program de exercitii fizice active si pasive , exercitii de mers in functie de capacitatea pacientului ; invata pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere ajuta pacientul sa faca bai calde

ii face masaje la nivelul extremitatilor


Pac. sa fie echilibrat psihic cu ajutorul nursei in termen de. pregateste psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire indeparteaza stimuli din mediul extern

asigura televizor , presa , lectura

Pac. sa-si satisfaca toate nevoile organismului cu ajutorul nursei in termen de .. pacientul va fi ajutat sa-si satisfaca nevoile organismului

D) Postura inadecvata reprezinta orice pozitie anatomica care nu respecta postura normala .Surse de dificultate : de ordin fizic : leziuni ale oaselor , alr muschilor , durerea , aparate gipsate cu impiedicarea posturii normale

de ordin psihologic : anxietate , stress

de ordin sociologic : conditii inadecvate de munca

lipsa cunoasterii de sine , a anturajului .


1) Oboseala musculara = scaderea temporara a tonusului muscular

2) Deformari ale coloanei vertebrale.

CIFOZA = deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu convexitatea in afaraLORDOZA = deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu concavitatea in fataSCOLIOZA = deformarea laterala a coloanei vertebrale la orice nivel al ei .3) Deformari ale membrelor inferioare .

GENU VALGUM = genunchii sunt apropiati , iar picioarele departate

GENU VARUM = genunchii sunt departati si picioarele apropiatePICIOR ECVIN = sprijinit pe degetePICIOR TALUS = sprijinit pe calcaiPICIOR VARUS = sprijinit pe partea externa PICIOR VALGUS = sprijinit pe partea internaPICIOR PLAT = bolta plantara prabusita4) Deformari ale soldurilor .

LUXATIE = iesirea capului femural din articulatia coxofemurala

5) Pozitii patognomonice ( specifice unei boli ).

OPISTOTONUS= sprijin pe calcaie si extremitatea cefalica , corpul fiind in extensie (in tetanos )

PLEUROSTOTONUS = sprijin pe marginea laterala a plantei si umar , corpul fiind in extensie ( in tetanos )Pozitia COCOS de PUSCA = capul in hiperflexie , iar membrele inferioare flectate pe coapse , iar coapsele pe abdomen6) TORTICOLIS = inclinarea capului intr-o parte datorita musculaturii gatului .

7) Batatura ( clavus ) .

Interventiile asistentei .


Pac. sa aiba o postura adecvata singur sau cu ajutorul nursei in termen de asistenta instaleaza pacientul in pat , respectand pozitiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului foloseste utilaje auxiliare si de confort pentru mentinerea pozitiei anatomice

Pac. sa aiba o postura care sa favorizeze respiratia si circulatia cu ajutorul nursei in termen de asistenta aseaza pacientul intr-o pozitie semisezanda in tulburari de respiratie aseaza pacientul in pozitie Trendelemburg in starile de anemie

foloseste utilaje pentru confortul pacientului

Pac. sa nu prezinte complicatii precum escare , anchiloze cu ajutorul nursei asistenta schimba pozitia pacientului in pat la interval de 2 h verifica tegumentele zilnic in regiunile cu proeminente osoase

efectueaza masaj bland

tapotaj toracal

asigura igiena tegumentelor si mucoaselor

a lenjeriei de corp si de pat efectueaza exercitii active si passive

invata pacientul care este pozitia adecvata si supravegheaza daca recomandarile sunt respectate

Tema pentru acasa

Studiu de caz .

Pac. in varsta de 64 de ani , prezinta de cativa ani hemipareza stanga , control sfincterian pentru urina si materii fecale prezent . In momentul interviului cu asistenta se observa tegumente transpirate , miros usor neplacut.

Cerinte:

enuntati diagnostice de nursing pentru fiecare nevoie afectata

identificati nevoile afectate

enuntati obiective de nursing

stabiliti interventiile .

Curs 4

Nevoia de a manca si a bea

Oricarui organism ii este necesar sa ingere si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indinspensabila unei bune functionari . Independenta in satisfacerea nevoii . Organismul are nevoie de alimentatie adecvata calitativ si cantitativ . Alimentatia trebuie sa cuprinda toti factorii necesari pentru mentinerea vietii si asigurarea functiilor organismului : glucide , proteine , lipide , vitamine, apa , saruri minerale .

1)Glucidele sau hidratii de carbon reprezinta sursa principala energetica a organismului. Digerarea si asimilarea lor nu solicita organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din necesitatile calorice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon , daca nu exista o contraindicatie in ceea ce priveste aportul lor (diabetul zaharat, obezitate , colita de fermentatie ) .COLITA = inflamatia intestinului

Aportul de glucide trebuie marit in boli febrile , casexie (stare extrema de slabire), denutritie , afectiuni hepatice , renale si pot fi administrate sub forma de ceaiuri , siropuri , limonade , sucuri de fructe etc. (mai ales in perioada febrile) .

Principala sursa de hidrati de carbon este painea , cartoful , orezul .

Necesarul zilnic de hidrati de carbon = 4-6g/kg corp/24 h

2)Proteinele reprezinta materialele plastice (de formare) ale organismului , ele inlocuind substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica . Reprezinta sursa importanta de energie si constituie material prima a enzimelor si a hormonilor .

Aportul insuficient de proteine de lunga durata determina distrugerea parenchimului hepatic , aparitia anemiei si retentia (retinerea) apei in organism cu formare de edeme . Aceste probleme se datoreaza scaderii proteinelor din plasma . Cresterea cantitatii de proteine este indicata in sarcina , alaptare , arsuri , anemii , postoperator , evacuari pleurale si abdominale .Scaderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale , afectiuni febrile .

Necesarul de proteine = 4-6g/kg corp/24 h

Rezistenta organismului fata de infectii depinde de aportul proteic ; in anumite cazuri ( de arderi exaggerate sau pierderi patologice ) , necesarul proteic creste ; in afectiuni renale (insuficienta renala ) necesarul proteic este scazut pentru menajarea rinichiului.

Proteinele se gasesc in carne , oua , peste , branza , lapte , legume uscate (fasole si mazare).

3)Lipidele au valoare calorica mare si calitati energetice mari intr-un volum mic. Ele au rol energetic , structural , adica intra in compozitia sistemului nervos si a eritrocitului (globulul rosu), au rol de sustinere pentru organelle interne , rol de deposit pentru rezervele de energie .Necesarul de lipide = 1-2g/kg corp/24 h

Aportul de lipide se va reduce in boli febrile , boli hepatice , insuficienta pancreatica , insuficienta renala , diabet zaharat , obezitate ; si va creste in malnutritie , hipertiroidism (datorita arderilor exagerate).

Aportul de lipide trebuie sa fie de origine animala (unt , smantana , sunca) si vegetala (ulei).

4)Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. Necesarul de vitamine se asigura prin consumarea fructelor , legumelor , salatelor , sucurilor de fructe.

Vitaminele pot fi clasificate in :

vitamine hidrosolubile

vitamine liposolubile

5)Apa si sarurile minerale. In apa se petrec toate reactiile biochimice din organism , au rol structural si catalizator.

Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500 ml , provenind din aport si din arderea hidratilor de carbon si a lipidelor .Necesarul de saruri minerale : 4g de Na/zi , 3-4g K/zi , 2g Ca/zi , 6g Cl/zi , 18mg Fe/zi , 0,15g Mg/zi .Pentru ca absorbtia de Ca si Mg sa fie optima, raportul trebuie sa fie de 2 la 1.

Surse de Ca si K : branza , lapte si derivate.

Necesitatile de apa si saruri minerale cresc in boli febrile , diaree , varsaturi , hemoragii abundente , arsuri intinse ; si scad in insuficienta cardiaca , in ciroza, etc.

Necesitatile calorice ale omului sanatos.

Valoarea energetica a principiilor alimentare :

glucide 4,1cal prin metabolizarea unui gram

lipide 9,3 cal prin metabolizarea unui gram

proteine - 4,1cal prin metabolizarea unui gram

Necesarul caloric pe 24 h in functie de activitate :

in repaus 25 cal/kg corp/zi

efort fizic usor -35 cal/kg corp/zi efort mediu - 45 cal/kg corp/zi

efort mare 55 cal/kg corp/zi

Necesarul caloric pe 24 h in functie de varsta :

se creste necesarul caloric cu 20-30% pentru copii

se scade cu 10-15% pentru varstnici

la femei este cu 10% mai mic decat la barbat

in starile febrile necesarul caloric este marit cu 10%

la sportive , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu 30%

Necesarul caloric este de 2500-3000 cal/zi .

Factori care influenteaza satisfacerea nevoii .

1) Factori bilogici :

varsta si dezvoltarea nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si dezvoltare : copil , adolescent , adult , varstnic.

activitati fizice cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat creste si aportul alimentar

orarul si repartizarea meselor un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivizilor , intervalul dintre mese fiind in functie de varsta

2) Factori psihologici :

emotiile- influenteaza consumul de hrana (unii isi pierd apetitul , iar altii consuma mai multe alimente) .

anxietatea hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate , de dragoste si de bunastare

3) Factori sociologici :

climatul iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii , iar vara , sunt preferabile mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide

statutul socio-economic saracia influenteaza negative satisfacerea nevoii

religia in functie de apartenenta lor religioasa , indivizii au anumite ritualuri alimentare : post urmat de sarbatori mari , interzicerea consumului unor alimente (carne de porc , cafea , alcool ) , dar si prepararea si servirea alimentelor dupa un anumit ritual

cultura alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culture.

Manifestari de independenta :

1) Cavitatea bucala dentitia trebuie sa fie buna , proteza dentara (daca este cazul) trebuie sa fie adaptata si in stare buna , mucoasa bucala roza si umeda , limba roz , gingiile de culoare roz si aderente dintilor .2) Masticatia trebuie sa fie usoara , eficace , cu gura inchisa .

3) Reflexul de deglutitie (inghitire) trebuie sa fie prezent

4) Digestia trebuie sa fie usoara , lenta .

5) Deprinderile alimentare- orarul meselor (3 mese si 2 gustari cu 10 ore de repaus nocturn).

6) Apetitul trebuie sa fie prezent.

7) Satietatea (senzatia de satul) trebuie sa fie prezenta

8) Hidratarea reprezinta consumul de lichide in functie de varsta

9) Simtul gustative trebuie sa fie prezent.

Rolul nursei pentru mentinerea independentei :

asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 h , in functie de activitate , varsta si starea fiziologica

asistenta cantareste pacientul si urmareste evolutia greutatii

asigura echilibrul intre alimentele energetice si cele neenergetice (apa , vitamine , saruri minerale) . asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel:

a. 50-55% glucide

b. 10-15% lipide

c. 30-40% proteine

asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala :a) 40% proteine de origine animala

b) 60% proteine de origine vegetala

c) 35% lipide de origine animala

d) 65% lipide de origine vegetala

ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele alimentare

cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului

inlocuieste, la nevoie , un aliment cu altul , conform echivalentelor cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare

calculeaza indicele ponderal care reprezinta raportul dintre greutatea reala si cea ideala.

Greutatea reala se cantareste , iar greutatea ideala se calculeaza astfel: 50+0,75(Tcm -150) + Vani -20/ 4 x 0,9 (la femei)T=talie

V =varsta

Indicele ponderal trebuie sa fie cuprins intre 0,9-1,1.

Intre: 0,8-0,9 distrofie gradul I

0,7-0,8 distrofie gradul II

0,6-0,7 - distrofie gradul III

peste 1,1-1,2 obezitate gradul I

intre 1,2-1,3 obezitate gradul II

peste 1,3 obezitate gradul III

Dependenta in satisfacerea nevoii.

Probleme de dependenta :

1) Alimentatie inadecvata prin deficit

2) Alimentatie inadecvata prin exces au surplus

3) Dificultate de a se alimenta si/sau hidrata

4) Dificultate de a urma dieta5) Greturi si varsaturi

6) Refuz de a se alimenta si hidrata

Surse de dificultate :

1) de ordin fizic :

alterarea mucoasei bucale , tubului digestiv

afectiuni ale ficatului si ale cailor biliare tubajul gastric : intoxicatii alcoolice , abuz de medicamente , afectiuni endocrine

obstructii sau strangulari intestinale2)de ordin psihologic :

tulburari de gandire

anxietate

stress

stari de criza

3)de ordin sociologic :

insalubritatea

religia

4)lipsa cunoasterii de sine , a mediului inconjurator .

Alimentatia inadecvata prin deficit aport insufficient de alimente .


ANOREXIE = lipsa totala a poftei de mancare

INAPETENTA = apetit scazut

DISFAGIE = durere la inghitire

GINGIVITE = inflamatia gingiilor

Ulceratii ale mucosei bucale , buzelor

GLOSITA =limba incarcata

Dificultate in masticatie

La nivelul tegumentelor : tegumente uscate , deshidratate , lipsite de elasticitate , stare de slabiciune

Greturi

Varsaturi

Diaree

Scaderea indecelui ponderal

Greseli in alegerea si prepararea alimentelor

REGURGITATII = intoarcerea alimentelor din stomac la nivelul cavitatii bucale

Interventiile asistentei.


Pac. sa aiba o stare de bine , fara greturi si varsaturi cu ajutorul nursei in termen de... asistenta aseaza pacientul in pozitie semisezand sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte

protejeaza lenjeria de corp si de pat a pacientului cu musama , aleza , prosop

ajuta pacientul in timpul varsaturilor sprijinindu-l

invata pacientul sa inspire profound

copilul mic se aseaza in decubit lateral

asistenta introduce sau interzice anumite alimente

administreaza medicatia prescrisa de medic (antiemetice , vitamine , saruri minerale)

Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de.. alimenteaza pacientul parenteral , daca nu poate singur , instituind perfuzii cu glucoza 5% , 10% , 20% , 33% , 40% la indicatia medicului

calculeaza indicele ponderal , necesarul caloric in functie de starea patologica (febra , varsaturi , diaree)

in caz de febra asistenta adauga la necesarul caloric 10% pentru fiecare grad de temperatura peste 37 grade C si 20-30% pentru agitatie , convulsii , arsuri dupa incetarea varsaturilor asistenta hidrateaza pacientul cu cantitati mici de lichide reci la intervale egale de timp

exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului valorificandu-le

educa pacientul asupra importantei dietei alimentare

controleaza pachetele de la apartinatori

face bilantul lichidelor ingerate si eliminate

Pac. sa fie echilibrat nutritional cu ajutorul nursei in termen de..

exploreaza preferintele pacientului serveste pacientul cu alimente la temperatura moderata

respecta orarul meselor , acorda atentie modului de preparare

alimentele sa fie prezentate cat mai atragator

educa pacientul asupra regimului alimentar pe care trebuie sa-l urmeze

colaboreaza cu pacientul in scopul alegerii alimentelor preferate , contraindicatiile regimului

stabileste curba ponderala

Pac. sa fie echilibrat psihic asigura climat cald , confortabil incurajeaza pacientul si ii explica scopul interventiilor

manifesta empatie

Alimentatia si hidratarea inadecvata prin surplus aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ .Manifestari de dependenta :

greturi , varsaturi

POLIFAGIE = nevoie exagerata de a manca cu absenta sentimentului de satietate

BULIMIE = sezantie exagerata de foame

indice ponderal crescut cu 15-20% (ingrasare)


stres , anxietate

singuratate

tulburari psihice

dezechilibre endocrine sau organice



Pac. sa aiba greutatea cat mai aproape de cea ideala in functie de varsta , sex , fiziologie asistenta calculeaza indicele ponderal invata pacientul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de activitatile fizice si varsta

alcatuieste impreuna cu pacientul un regim alimentar hipocaloric

urmareste orarul si distributia meselor

controleaza pachetele de la apartinatori

urmareste curba ponderala

Pac. sa desfasoare activitate fizica singur , zilnic educa pacientul asupra necesitatii efectuarii exercitiilor fizice stabileste un program de activitate fizica in functie de capacitatile si preferintele pacientului

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent stimuleaza pacientul sa-si exprime emotiile nelasandu-l in negativism verbal sau izolare il invata metode de relaxare


Dificultate de a se alimenta si hidrata.


disfagie

oboseala

slabiciune

diminuarea mobilitatii mandibulei

tegumente uscate , palide



1) Pac. sa se alimenteze singur utilizand ustensile adecvate in termen de..

2) Pac. sa consume alimente care se mananca cu mana (fructe , paine) , singur la fiecare masa in termen de.

3) Pac. sa se alimenteze singur fara nici o jena in termen de.. asistenta ajuta pacientul sa se alimenteze

il incurajeaza apreciindu-i efortul


Dificultate de a urma dieta .


nu bea

omite mesele

ameteli

paloare

indispozitie

constipatie


obisnuinte alimentare diferite , legate de cultura si religie lipsa cunoasterii alimentelor premise sau interzise in afectiunea pe care o are pacientul

neacceptarea bolii


Obiective Interventii autonome si delegate

Pac. sa urmeze regimul alimentar singur in termen de.. ajuta pacientul sa se alimenteze

ii explica necesitatea dietei alimentarea


Greturi , varsaturi.


astenie (oboseala) fizica paloarea tegumentelor

inapetenta

balonari

regurgitatii

PITUITE = reflux in cavitatea bucala a unor cantitati mici de lichide din cavitatea gastrica

varsaturi bilioase = contin bila galbena si gust amar varsaturi alimentare

HEMATEMEZA = varsaturi cu sange digerat , de culoare negricioasa



1) Pac. sa-si diminueze greturile si varsaturile cu ajutorul nursei in termen de

2) Pac. san u mai prezinte greturi/varsaturi in termen de. asistenta impune pacientului repaus alimentar

impune repaus la pat

treptat , instituie dieta hidrozaharoasa (apa si glucide) , iar apoi hidrolactozaharoasa

revine in cateva zile la regim alimentar corespunzator varstei

educa pacientul san u-si administreze alimente greu digerabile (conserve , afumaturi , tocaturi , condimente , mezeluri)

verifica pachetele primite de la apartinatori

hidrateaza pacientul cu lichide in cantitati mici la intervale egale de timp (ingestia de cantitati mari provoaca varsaturi)

administreaza medicatia prescrisa de medic (antiemetice)

Refuzul de a se alimenta.


refuzul de a manca

refuzul de a bea

Surse de dificultate:

depresii majore

singuratatea (divort , deces)

pierderi sociale ( somaj , de avere etc.)



1) Pac. sa-si exprime dreptul de a manca si abea singur in termen de..

2) Pac. sa aiba confort psihic si fizic cu ajutorul nursei permanent asistenta stimuleaza pacientul sa-si exprime anxietatea , emotiile care au provocat decizia de negativism

colaboreaza cu apartinatorii in situatii de singuratate pentru a nu lasa singur pacientul

explica pacientului necesitatea de a bea si a manca , ridica moralul pacientului , reda pofta de viata pacientului

administreaza medicatia prescrisa de medic (antidepresive)

Hidratarea si mineralizarea organismului.

Apa :

reprezinta 70% din greutatea organismului

este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si anorganice , necesare bunei functionari a organismului

nevoia de apa a adultului este de 2000-2500 ml/24h

la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala astfel:

a) 180ml apa/kg corp/zi in primele 6 luni

b) 150ml apa/kg corp/zi intre 6-9 luni

c) 120ml apa/kg corp/zi intre 9-12 luni

d) 100ml apa/kg corp/zi peste 1 an

eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai , astfel :

a) 1000-1500 ml prin urina

b) 350-500 ml prin transpiratie

c) 350-500 ml prin respiratie

d) 100-200 ml prin scaun

in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile fiziologice

in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la dezhidratare sau hiperhidratare.

Se deosebesc mai multe sindroame de dezhidratare :

1) deshidratare izotona cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in aceeasi proportie (varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate) .

2) deshidratare hipertona se elimina apa in proportie mai mare (transpiratie exagerata, polipnee)

3) deshidratare hipotona se elimina sarurile minerale in proportie mai mare.

Cauzele deshidratarii sunt :

de ordin fizic : diaree , transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient de lichide , climat cald

de ordin psihologic : stres , stari de criza

de ordin sociologic : pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile

lipsa cunoasterii de sine , notiuni de educatie sanitara

Manifestari de dependenta : tegumente uscate

pliu cutanat persistent

buze uscate

senzatie de sete

astenie fizica si intelectuala

cefalee

ameteli

tendinta la hipotensiune

febra

modificari de puls (tahicardic)



Pac. sa fie hidratat cu ajutorul nursei in termen de

pacientul trebuie educat sa se hidrateze cu cantitati mici de lichide in greturi , varsaturi, stari febrile si lichide calde in degeraturi , si la recomandarea medicului asistenta hidrateaza pacientul care nu se poate hidrata

face bilantul ingest-excret (bilantul hidric)

pacientul cu reflex de deglutitie scazut va fi hidratat de asistenta cu cescuta cu pai sau cu o lingurita in starile febrile asistenta administreaza limonade , apa fiarta si racita , compoturi in functie de necesitatile fiziologice si patologice

Caile de hidratare ale organismului :1) Orala

2) Perfuzie intravenoasa introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a solutiilor medicamentoase

3) Subcutanata se face prin perfuzie, dar resorbtia este lenta . Accidente : flegmoane , necroza tesutului prin compresiune , complicatii septice.

4) Duodenala administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala

5) Rectala se face prin clisma , picatura cu picatura.Diversificarea alimentatiei la sugari:

la varsta de 2 luni se da copilului mic suc de fructe , banana pasata

la varsta de 4 luni se da supa de zarzavaturi , incepandu-se cu 1-2 lingurite , apoi se completeaza pane ce ajunge la un biberon de supa/zi

treptat zarzavatul fiert se paseaza si se administreaza supa crema

la varsta de 5 luni la supa de zarzavat se poate adauga un cotoi de pui , ficat de pui (pasate) ; se introduce oul fiert tare , initial administrandu-se numai galbenusul , iar la 2-3 saptamani albusul. Se administreaza un ou fiert tare la 3 zile (interzis ou de rata) la 6 luni copilul trebuie sa aiba 6 mese/zi a 180 ml :

a) 3x san sau lapte de vaca sau lapte praf

b) 1x mar ras + biscuit + 5% zahar

c) 1x supa de zarzavat + 25g carne mixata + ulei vegetal

d) 1x orez pasat +branza de vaci

Sau

e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , banana , portocala

la 9 luni copilul primeste 5 mese/zi a 200ml :

a) 2x san sau lapte de vaca sau lapte praf

b) 1x mar ras + biscuit + 5% zahar

c) 1x supa de zarzavat + 50g carne mixata +piure de legume+ ulei vegetal

d) 1x orez pasat +branza de vaci

sau

e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , papanasi, cartofi ,smantana, mamaliga cu branza , banana , portocala , lamie, apa fiarta si racita

la 1 an copilul este asezat la masa adultilor si se lasa sa manance singur

Se interzice :

pestele pana la varsta de 3 ani

ciocolata si capsunile pana la 2 ani

ciresele se pot da dar fara samburi Curs 5

Nevoia de a eliminaEliminarea reprezinta necesitatea organismului de a indeparta substantele nefolositoare , nocive din organism rezultate din metabolism.

Excretia se relizeaza pe mai multe cai :

aparatul renal urina

prin piele transpiratie

aparat respirator

aparat digestive scaun

aparat genital feminin menstruatie

In stari patologice pot aparea eliminari patologice ca:

pe cale digestive melena , hematemeza

respiratorie sputa

Functia excretorie mentine homeostazia organismului , echilibrul acido-bazic si hidroelectrolitic.Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii :

1) Factori biologici : alimentatia - o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume , fructe , cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala ; mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor

exercitiile activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular , fortifica musculatura abdominala si pelvina , care au rol important in eliminarea intestinala

varsta la copii controlul sfincterian se obtine in 2-3 ani , la persoanele varstnice diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii , la barbate hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune

programul de eliminare intestinala trebuie sa fie zilnic si poate varia de la un individ la altul

temperature frigul influenteaza mictiunea in sensul cresterii ritmului

2) Factori psihologici :

stres anxietate emotiile pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si intestinale

3)Factori sociologici:

educatia

cultura

igiena

pauperitatea

insalubritatea

religia

Independenta in satisfacerea nevoii .A) Urina - este o solutie apoasa prin care se elimina din organism substanetele toxice si inutile rezultate in urma metabolismului.

MICTIUNE = actul fiziologic constient de eliminare a urinei

DIUREZA = cantitatea de urina eliminata din organism in 24 h

Manifestari de independenta :1)Cantitatea variaza in functie de varsta :

nou-nascut 30-300 ml/24 h

copii 500-1200 ml/24 h

adult 1200-1500 ml/24 h

2)Frecventa mictiunilor :

nou-nascut mictiuni frecvente

copil 4-5 mictiuni/zi

adult 5-6 mictiuni/zi

varstnic 6-8 mictiuni/zi

3) Ritmul mictiunilor 2/3 din numarul mictiunilor se produc in timpul zilei si 1/3 noaptea.

4) Culoarea urinei este galben deschis pana la galben inchis , in functie de dilutia ei . Culoarea urinei este modificata in functie de alimentatie si de unele medicamente , astfel :

culoarea inchisa = regim bogat in carne

culoare deschisa = regim vegetarian

roz , rosu-caramiziu = tratament cu piramidon

albastru-verde = tratament cu albastru de metilen

cafeniu-rosu = tratament cu acid salicilic

5) Mirosul urinei:

urina proaspata miros de bullion

amoniacal , dupa un timp , din cauza fermentatiei alkaline

6) Reactia urinei este acida pH-ul este intre 4,5 . Ea difera in functie de alimentatie astfel ca in regimul bogat in carne vom avea o urina mai acida , iar in regimul vegetarian o urina mai putin acida (pH mai alcalin).

7) Aspectul urinei la emisie este clar , transparenta. Dupa untimp ea poate deveni tulbure , in mod normal , ca urmare a coagularii mucinei si a celulelor epiteliale antrenate din caile urinare si a mucusului din organelle genitale .8) Densitatea urinei se determina imediat dupa emisie deoarece prin racire densitatea se modifica . Valoarea normala a densitatii este de 1010-1025 la regim mixt ( deoarece si regimul poate creste sau scade densitatea urinii) si la o temperatura de 15 grade C ( si temperatura modifica densitatea) .

B. Scaunul - reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie , eliminate din organism prin actul defecatieiDEFECATIE =eliminarea materialelor fecale prin anus


1) Frecventa :

la nou-nascut 1-2 scaune/ zi

la sugar pana in luna a 6 a 3-4 scaune/zi

6 luni 1 an 2-3 scaune/zi

pentru sugarul alimentat artificial 1-2 scaune/zi la adult -1-2/zi sau unul la 2 zile

2) Orarul este ritmic , la aceeasi ora a zilei , dimineata dupa trezire

3) Consistenta pastoasa , omogena

4) Forma cilindrica , de lungime variabila5) Culoarea :

la adult este bruna

la sugarul alimentat la san este galben-auriu , devine verzui sau verde in contact cu aerul prin oxidarea bilirubinei

la sugarul alimentat artificial este galben-deschis

dupa introducerea fainii in alimentatie este brun

Culoarea scaunului este variata si de alimentatie si medicatie :

deschis- galben = regim lactate

brun-inchis = regim carnat

negru = alimente preparate care contin sange

verde = legume verzi

negru-verziu= tratament cu fier

alb = tratament cu bariu

negru-mat = carbine

6) Mirosul :

usor acru la sugarul alimentat la san

fad la sugarul alimentat artificial

la adult , mirosul este fecaloid si difera de la un individ la altulC. Transpiratia - este fenomenul fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si functia de excretie , prin intermediul glandelor sudoripare .

Transpiratia contine , din punct de vedere chimic , 99% apa si 1% reziduu uscat (uree , urati , saruri minerale , acizi grasi)

Manifestari de independenta:

pH-ul este acid , usor alcalin ; 5,2

cantitatea este minima , astfel incat sa mentina umiditatea pliurilor

mirosul variaza in functie de alimentatie , climat si de deprinderile igienice ale individului

D . Menstra - reprezinta pierderea temporara sau periodica de sange , prin organelle genitale feminine.

Ea apare la pubertate si dispare la menopauza si in timpul sarcinii.


ritmul este regulat la 28-35 zile durata este de 3-5 zile

aspectul este de mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare ; nu coaguleaza

culoarea rosu-negricios la inceput , apoi rosu-deschis

cantitatea = 50-200 g

mirosul este dezagreabil

evolutia trebuie sa fie fara dureri , doar o usoara jena fiziologica

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii :

asistenta cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului planifica programul de eliminare al pacientului , tinand cont de activitatile sale

planifica exercitii fizice pentru pacient

invata pacientul tehnici de relaxare

cerceteaza deprinderile alimentare ale pacientului

ii recomanda pacientului sa consume alimente si lichide care favorizeaza eliminarea Dependenta in satisfacerea nevoii.Probleme de dependenta :

1) Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ2) Retentie urinara

3) Incontinenta de urina si materii fecale

4) Diaree

5) Constipatie

6) Varsaturi

7) Eliminare menstruala inadecvata

8) Diaforeza

9) Expectoratie

10)Deshidratare

1) Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ.


alterarea cailor urinare

alterarea parenchimului renal

anomalii ale cailor urinare

dezechilibru metabolic , electrolitic , endocrine , neurologic

durere

situatie de criza

insalubtitatea mediului

lipsa cunoasterii de sine , a celorlalti Manifestari de dependenta :

POLIURIE = diureza peste 2500 ml

OLIGURIE = diureza sub 500 ml ANURIE = lipsa urinei in vezica

POLAKIURIE = mictiuni frecvente in cantitati mici

DISURIE = dureri la mictiune

NICTURIE = mictiuni mai frecvente noaptea

HEMATURIA = prezenta sangelui in urina

ALBUMINURIE = prezenta proteinelor in urina

GLICOZURIE = prezenta glucozei in urina

HIPERSTENURIE = urina foarte concentrata (densitate mare)

HIPOSTENURIE = urina foarte diluata (densitate mica)

IZOSTENURIE = densitate urinara scazuta , constanta

EDEME = acumularea de lichid seros in tesuturi , manifestat prin cresterea in volum a regiunii edematiate , stergerea cutelor naturale , pierderea elasticitatii tesutului edematiat , cu pastrarea presiunii digitale (semnul godeului)

Urini tulburi

Urina cu miros de fructe coapte in diabetul zaharat , din cauza prezentei acetonei

Dureri lombare

Sete intensa

Greturi si varsaturi Interventiile asistentei.


Pac. sa fie echilibrat hidroelecrolitic cu ajutorul nursei in tremen de asistenta stabileste bilantul hidric zilnic

cantareste zilnic pacientul

hidrateaza pacientul corespunzator bilantului hidric sau reduce aportul de lichide

hidratarea se face cu cantitati mici de lichide respectandu-se regimul dietetic


Pac. san u prezinte complicatii cutanate , respiratorii , urinare cu ajutorul nursei permanent asistenta recolteaza urina pentru examenele chimice si bacteriologice

ajuta pacientul sa-si efectueze toaleta corporala serveste pacientul la pat , daca este cazul , cu urinar si basinet

schimba lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie

administreaza antiseptice urinare , antibiotice conform antibiogramei , la indicatia medicului

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent asistenta pastreaza o atmosfera calda da dovada de solicitudine si este prompta la chemarile pacientului

incurajeaza pacientul pentru a se exprima in legatura cu problema sa de dependenta

Retentia urinara sau ischiuria reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.Surse de dificultate :

spasme vezicale

anomalii ale cailor urinare

anxietate

afectiuni ale mucoasei uretrale

calculi inclavati in uretra

hipertrofia prostatei , la barbat

stres

intoxicatii alimentare si medicamentoase

lipsa cunoasterii de sine , a celorlaltiManifestari de dependenta : mictiuni absente

polakiurie

glob vezical = reprezentat de distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene , cauzata de retentia urinaraInterventiile asistentei.


Pac. sa aiba mictiuni spontane in termen de.. asistenta practica proceduri de stimulare a mictiunii

lasa robinetul sa curga apa astfel incat zgomotul sa fie auzit de bolnav

introduce bazinetul cald sub bolnav

aplica comprese calde pe regiunea pubiana

introduce mainele pacientului in apa calda

efectueaza pacientului sondaj vezical , la indicatia mediculi

Pac. sa fie echilibrat psihic in termen de asistenta invata pacientul importanta efectuarii exercitiilor fizice asigura un climat cald , confortabil

linisteste pacientul si il incurajeaza in legatura cu problema sa

2) Incontinenta de urina si materii fecale reprezinta emisiile involuntare de urina si materii fecale .

Surse de dificultate:

infectii urinare sau intestinale

traumatisme ale maduvei

pierderea starii de constienta

deteriorare a activitatii sfincterelor

cresterea presiunii abdominale

leziuni obstreticale

leziuni ale SNC


incontinenta urinara = emisii de urina involuntare si inconstiente ENUREZIS = emisie de urina involuntara si inconstienta , noaptea , intalnita mai frecvent la copii cu tulburari nevrotice dupa varsta de 3 ani

incontinenta de materii fecale = emisie de materii fecale involuntar si inconstient

iritarea tegumentelor regiunii anale



Pac. sa prezinte tegumente si mucoase curate si intacte permanent asistenta schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare eliminare a pacientului

asigura igiena riguroasa a tegumentelor si mucoaselor dupa fiecare mictiune si defecatie

aplica o crema protectoare la nivelul tegumentului si mucoasei

schimba pozitia pacientuli in pat la interval de 2 h

aplica colaci de cauciuc si de vata in zonele predispuse aparitiei escarelor

efectueaza masaj bland zonelor de risc

aplica pampers corespunzator varstei efectueaza sondaj vezical , la indicatia medicului

Pac. sa-si recapete controlul sfincterelor in termen de. asistenta asigura aport hidric in functie de bilantul hidric stabileste un orar al eliminarilor

ii formeaza pacientului deprinderi de eliminare la ore fixe , la inceput la un interval mai scurt , iar pe masura ce se obtine controlul sfincterelor , intervalul se va mari

invata pacientul exercitii de intarire a musculaturii perianale prin contractarea acesteia

contractia muschilor se face inainte si dupa mictiune , timp de 4 sec , apoi se efectueaza relaxarea , se repeta de 10 ori

cresterea capacitatii vezicii urinare prin asteptarea , timp de aproximativ 5 minute , de la snzatia de mictiune pana in momentul eliminarii

oprirea jetului urinar in timpul mictiunii si reluarea eliminarii de mai multe ori

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent asistenta asigura intimitatea pacientului incurajeaza pacientul sa se exprime in legatura cu problema sa

arata simpatie , toleranta , rabdare pacientului


3) Diareea = transit intestinal accelerat ,cu scaune frecvente apoase sau moi .


leziuni ale mucoasei intestinale

scaderea resorbtiei intestinale

cresteri ale secretiei intestinale

greseli alimentare

stres

afectiuni nervoase

afectiuni inflamatoare

insalubritate

pauperitate lipsa cunoasterii de sine , lipsa educatiei sanitare despre alimentatie


scaune frecvente de la 5-6 /zi ,mergend pana la 20/zi

scaune moi , pastoase , semilichide , apoase culoare galnen aurie , verde a scaunului in diaree

albicios in icterul mechanic

hipercolorat in icterul hemoltic

negru ca pacura in hemoragii ale tubului digestiv superior

mirosul scaunului poate fi acid (fermentatie exagerata) , putred(putrefactie) , ranced (grasimi nedigerate), fetid(cancer de colon , rect) , de varza stricata(infectii cu bacilul coli)

crampe abdominale

colica abdominala

dureri la nivelul anusului

iritatia tegumentelor perianale

tegumente si mucoase uscate

oboseala , slabiciune

greata si varsaturi

Interventiile asistenteiObiectiveInterventii autonome si delegate

Pac. sa prezinte transit intestinal normal in termen de.. asistenta pregateste pacientul pentru examinari

instituie pacientului o dieta hidrica in primele 24-48 h

asistenta serveste pacientul cu ceai neindulcit , supa de morcov , zeama de orez

treptat , introduce cantitati mici de carne slaba , fiarta ,cas proaspat , paine alba prajita , supe de legume strecurate

dupa 4-5 zile se trece la o alimentatie mai completa

asistenta administreaza la indicatia medicului simptomatice , spasmolitice , antimicrobiene , sedative

Pac. sa prezinte tegumentele si mucoasele perianale curate si integre permanent asistenta efectueaza toaleta regiunii anale dupa fiecare scaun

aplica creme protectoare

Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de asistenta face bilantul hidric

hidrateaza pacientul pe cale orala si prin perfuzii , urmarind inlocuirea pierderilor de apa si elecroliti

recolteaza scaun pentru coprocultura

monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent asistenta da dovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea pacientului

il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa

5)Constipatia este caracterizata prin frecventa scazuta a scaunelor.Ileus = paralizia musculaturii intestinale avand drept consecinta disparitia miscarilor peristaltice.

Ileusul este :

mecanic este provocat de obstacole : tumori , inflamatii , strangulari intestinale.

dinamic este reprezentat de spasmele musculaturii intestinale (contractii musculare) .Surse de dificultate :

alterarea mucoasei intestinale diminuarea peristaltismului intestinal

tumori anxietate

stres

situatie de criza

schimbarea modului de viata

program de lucru inadecvat insuficienta cunoastere de sine , a mediului inconjurator


ileus

scaun rar , 1 la 2-4 zile

orar neregulat al scaunelor

cantitate scazuta sau crescuta a scaunului

forma este de bile dure(in constipatia spastica) , masa fecaloida abundenta(in constipatia atona) , bile conglomerate ( cand materiile fecale au stagnat mult in rect)

culoare inchisa

crampe

meteorism = acumulare de gaze in intestine flatulenta = eliminarea frecventa a gazelor din intestin

tenesme = senzatie dureroasa de defecare , fara elimenare de materii fecale

fecalom = acumulare de materii fecale in rect

anorexie

cefalee

iritabilitateaInterventiile asistentei.


Pac. sa prezinte transit intestinal normal in termen de.. asistenta determina sa ingere o cantitate suficienta de lichide recomanda pacientului alimente bogate in reziduuri

asistenta stabileste impreuna cu pacientul un orar regulat de eliminare, in functie de activitatile sale

determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor scaunelor

efectueaza ,la nevoie , clisma evacuatoare simpla sau uleioasa

administreaza, la indicatia medicului , laxative

Pac. sa prezinte tegumentele si mucoasele perianale curate si integre permanent asistenta efectueaza toaleta regiunii anale dupa fiecare scaun

aplica creme protectoare

Pac. sa-si satisfaca celelalte nevoi fundamentale permanent asistenta serveste pacientul cu bazinet protejeaza patul cu musama si aleza

asigura repausul la pat al pacientului cand starea generala a acestuia este alterata

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent asistenta da dovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea pacientului

il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa

6)Varsaturile reprezinta evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal .

Cauzele varsaturii pot fi :

de origine cerebrala = are loc cresterea tensiunii intracraniene ( meningite , encefalite , tumori etc. ). Se produc fara nici un efort , nu sunt precedate de senzatii de greata si de stare generala alterata.

de origine periferica = excitatia bulbului vine de la periferie . Este de origine digestiva , urogenitala , boli infectioase , tulburari metabolice si endocrine , agenti chimici , medicamentosi etc.

Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare : greata

salivatie abundenta

ameteli

tahicardie

dureri de cap


Frecventa varsaturilor :

ocazionale

frecvente

incoercibile

Orarul:

matinale

postprandiale precoce sau tardive

Cantitatea :

mare in stenoza pilorica

mica (cativa zeci de ml)

Continutul :

alimentare

mucoase , apoase (etilici si gravide)

fecaloide (ocluzii intestinale)

biliare (colecistopatii)

purulente

sanguinolente

HEMATEMEZA =varsatura cu sange

Culoarea :

galben-verzuie in varsaturile bilioase

rosie in hematemeza

galben murdar in ocluzii

bruna aspect de zat de cafea in cancer gastric

Mirosul :

fad , acru

fecaloid

ranced

Forta de proiectie in jet , brusc , fara legatura cu alimentarea in varsatura de origine cerebrala

Simptome ce insotesc varsatura :

dureri abdominale

greata

hipersalivatie

cefalee

transpiratii reci

tahicardie

deshidratare

Interventiile asistentei.ObiectiveInterventii autonome si delegate

Pac. sa fie menajat fizic si psihic in timpul varsaturii asistenta aseaza pacientul, in functie de starea lui , in pozitie semisezand , sezand sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte , la marginea patului linisteste pacientul psihic

il ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminate

ii ofera pacientului un pahar de apa sa-si clateasca gura dupa varsatura

alimenteaza pacientul parenteral prin perfuzii cu glucoza hipertona , amestecuri de aminoacizi , vitamine si electroliti

administreaza medicatie simptomatica la indicatia medicului

Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic asistenta corecteaza tulburarile electrolitice ale pacientului va incepe rehidratarea orala incet , cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita

face bilantul lichidelor ingerate si excretate

monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie

7)Eliminare mensuala si vaginala inadecvata.Menstra = este o pierdere de sange prin organele genitale feminine , care apare la sfarsitul fiecarui ciclu menstrual , daca ovulul nu a fost fecundat ( de la pubertate pana la menopauza).

Menarha = prima menstra

Menarha apare intre 11-14 ani si este influentata de mediu , clima, viata in aer liber.

Leucoreea fiziologica = lichidul secretat de glandele mucoasei genitale , care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectii.

Leucoreea patologica = secretie abundenta , exteriorizata sub forma unei scurgeri iritante , in cantitate variabila.


AMENOREE= absenta menstruatiei DISMENOREE= dureri in perioada menstruatiei METRORAGII = hemoragii survenite intre doua menstre succesive , neregulate MENORAGII = hemoragii menstruale prelungite OLIGOMENOREE = intervale lungi intre menstre POLIMENOREE = intervale scurte intre menstre HIPOMENOREE = cantitate scazuta de menstruatie HIP

fiinta umana si nursingul

Documents

FIINTA UMANA SI NURSING-UL SUPORT DE CURS 2013.doc

Fiinta Umana Si Nursing

Fiinta Umana - Nev de a Resp Si a Avea o Buna Circulatie

Nursingul cardiovascular al pacientului critic

Fiinta Umana Si Nursingul-3 Nevoi

E-book Fiinta-umana Bt 20.06.2013

REALITATEA VIRTUALA , ALEGORIA PESTERII SI · PDF fileiluzorii (in lb. sanskrita: maya) in care fiinta umana este prizoniera. In practica, pana la realizarea trezirii, a "nasterii

Nursingul Pacientului Cu Constipatie

curs fiinta umana 4057.pdf

Metode si tehnici de facilitare - mmmconsulting.ro MMM Consulting_Automotivare si... · modul in care functioneaza fiinta umana, care sunt acei factori motivatori generali dar si

5. Consimtamantul informat - · PDF file• Orice pacientcare esteautonomesteindreptatitla respect (respectulfatade fiinta umana). Respectulimplicainformareintrucatnumaiastfelpersoanase

Curs 1 Finta Umana Si Nursingul

Zizioulas Ioannis - Fiinta Eclesiala

Fiinta Umana Si Nursingul

PPT FIINTA UMANA.ppt

01 relatie medic-pacient 2016 - umfcdbioetica.ro medic-pacient_2017.pdf · avandmereuin grijarespectulfatade fiinta umana, justitiapracticiisale (echitatesi egalitarism, justadistributiea

64 Nursingul Cardiovascular Al Pacientului Critic

SECRETUL TIBETAN AL TINERETII - anatolbasarab.roanatolbasarab.ro/wp-content/uploads/2013/04/Secretul-tibetan-al... · permanent schimb de energii subtile intre fiinta umana si mediu

Nursingul pacientului comatos

FIINTA UMANA CURS 3.pdf

01 relatie medic-pacient 2016umfcdbioetica.ro/produse/33/26/01_relatie medic-pacient... · 2019-10-23 · avandmereuin grijarespectulfatade fiinta umana, justitiapracticiisale (echitatesi

PREVENTIA, grija ta permanenta pentru sanatate!preventiamea.yolasite.com/resources/Catalog Produse-Mai2014.pdf · Fiinta umana nu poate produce singura vitamina E, sursa pentru frumusete

Fiinta Umana Si Nursingul an I

APLICAREA CADRULUI CONCEPTUAL AL · PDF filecelor care caracterizeaza orice fiinta umana. Interpretarea datelor este un proces mental, împărţit în 2 faze:

INTRE MAINILE OLARULUI - · PDF filefiecare fiinta umana contine intre 50000 si 100000 miliarde de celule si fiecare celula are in jur de 2 metri ADN

Curs Fiinta Umana Si Nursing

Proiect de activitate integrata - timtim-timy.ro · PDF fileinconjuratoare (obiecte,aerul,apa,solul,vegetatia,fauna,fiinta umana ca parte integranta a mediului,fenomene ale naturii),

Demo Audio 1221035270 a Fiinta Sau a Nu Fiinta NET3

CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE PSIHOLOGpsihologiaonline-ro.pensiunionline.com/download/legi/CodDeonto... · valoarea înnascuta de fiinta umana si ca aceasta valoare nu este sporita

de Corrado Malanga · de programare neuro-lingvistica ne-a permis sa intelegem cum fiinta umana traieste intr-un spatiu tridimensional, exact in realitatea virtuala-holografica a

Nursingul Pacientului Cu Hepatita B

MISTICASI SACERDOTALISMINBISERICA - Plērōma · PDF fileIn consecinta, fiinta umana religioasa contemporana poate fi dezechilibrata de curentele filosofice (nu ne referim la cele

Fiinta Umana - Nevoia de a Bea Și a Mânca

Francmasonerie si companionaj - cdn4.libris.ro si companionaj - Rene Guenon.pdf · sale cu fiinta umana 338 Prima instrucfiune 338 A doua instrucfiune, din ziua de luni, 20 ianuarielTT4

Fiinta si spatiul