final protocol urgente[1].hipertensiveultimulold.ms.md/_files/2084-urgente%20hipertensive.pdf ·...

Protocol clinic naţional „Urgenţe Hipertensive” (adulţi), Chişinău, Februarie 2008

1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

AL REPUBLICII MOLDOVA

МИНИСТЕРСТВО ЗДРАВООХРАНЕНИЯ

РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

URGENŢE HIPERTENSIVE

Protocol clinic naţional

Chişinău Februarie 2008


2

CUPRINS

Abrevierile folosite în document 3

PREFAŢĂ 3

A. PARTEA ÎNTRODUCTIVĂ 4 A.1. Diagnoza...........................................................................................................................................................4 A.2. Codul bolii (CIM 10)........................................................................................................................................4 A.3. Gradul urgenţelor medico-chirurgicale ............................................................................................................4 A.4. Utilizatorii ........................................................................................................................................................4 A.5. Scopurile protocolului ......................................................................................................................................4 A.6. Data elaborării protocolului..............................................................................................................................4 A.7. Data revizuirii următoare..................................................................................................................................4 A.8. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi persoanelor ce au participat la elaborarea protocolului...........5 A.9. Definiţiile folosite în document........................................................................................................................6 A.10. Informaţia epidemiologică..............................................................................................................................7

B. PARTEA GENERALĂ 7 B.1. Instituţiile de AMP ...........................................................................................................................................7 B.2. Secţiile profil general (raionale, municipale)....................................................................................................8 B.3. Echipele AMU de felceri/asistenţi medicali 903 ..............................................................................................9 B.4. Echipele AMU profil general şi specializat 903 .............................................................................................10 B.5. Departamentul de medicină urgentă, secţiile specializate şi ATI ...................................................................12

C. 1. ALGORITMUL DE CONDUITĂ 15 C.1.1. Algoritmul de conduită în urgenţele hipertensive........................................................................................15

C. 2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR 16 C.2.1. Clasificarea urgenţelor hipertensive cu risc vital.........................................................................................16 C.2.2. Managementul în caz de urgenţă hipertensivă:............................................................................................16

C.2.2.1. Anamneza .............................................................................................................................................17 C.2.2.2. Examenul clinic ....................................................................................................................................17 C.2.2.3. Investigaţiile paraclinice ......................................................................................................................18 C.2.2.4. Tratamentul UH ...................................................................................................................................18 C.2.2.5. Criteriile de înlăturare a UH şi stabilizarea stării pacientului............................................................22 C.2.2.6. Transportarea, monitorizarea şi spitalizarea pacientului....................................................................22

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI 23

D.1. Instituţiile de AMP, secţii profil general ........................................................................................................23 D.2. Echipele AMU de felceri/asistenţi medicali 903 ............................................................................................23 D.3. Echipele AMU profil general şi specializat....................................................................................................24 D.4. Departamentul de medicină de urgenţă, secţiile ATI .....................................................................................25

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI 26

BIBLIOGRAFIA 28


3

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ABC Airway, Breathing, Circulation AMP asistenţa medicală primară AMU asistenţa medicală de urgenţă ATI anestezie - terapie intensivă AVC accident vascular cerebral cf. clasa funcţională CIM clasificarea internaţională a maladiilor CPI cardiopatie ischemică DAA disecţia acută de aortă DMU departamentul de medicină urgentă ECG electrocardiograma ESH/ESC European Society of Hypertension/ European Society of Cardiology FR frecvenţa respiraţiilor pe minut gr. gradul

HTA hipertensiune arterială

IC insuficienţă cardiacă ICA insuficienţa cardiacă acută IR insuficienţa renală JNS Joint National Committee of Prevention, Detection, and Treatment

of Higth Blood Pressure LSD lysergic acid diethylamid

MS RM Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii PCN protocol clinic naţional Ps puls PVC presiunea venoasă centrală SCA sindrom coronarian acut ST segmentul ST pe electrocardiogramă TA tensiune arterială TAd tensiune arterială diastolică TAs tensiune arterială sistolică UH urgenţa hipertensivă

PREFAŢĂ Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM), constituit din colaboratorii Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină de Ur-gentă, IMSP Institutul de Cardiologie, Catedrelor Urgenţe Medicale şi Medicină de Familie ale USMF „Nicolae Testemiţanu” în colaborare cu Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Pro-vocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia „Mille-nium Challenge Corporation” şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dez-voltarea Internaţională.

Protocolul clinic naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind hipertensiunea arterială la persoanele adulte (ESH/ESC, 2007; JNC VII, 2003) şi poate servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale (extras din protocolul naţional aferent pentru instituţia dată, fără schimbarea structurii, numerotaţiei capitolelor, tabelelor, figurilor,


4

casetelor etc.), în baza posibilităţilor reale ale fiecărei instituţii în anul curent. La recomandarea MS pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional. A. PARTEA ÎNTRODUCTIVĂ A.1. Diagnoza: Urgenţă hipertensivă (adulţi)

Exemple de diagnoze clinice: 1. Hipertensiune arterială gr. III, risc adiţional foarte înalt. Urgenţă hipertensivă cu risc vital

(data). CPI. Sindrom coronarian acut ST-elevat în regiunea anterioară a ventriculului stîng (data). IC cf. Killip III. Edem pulmonar acut.

2. Hipertensiune arterială gr. II, risc adiţional înalt. Urgenţă hipertensivă comună (data). 3. Hipertensiune arterială primar depistată de origine neidentificată. Urgenţă hipertensivă

comună (data).

A.2. Codul bolii (CIM 10): I10.00 – I15.00 A.3. Gradul urgenţelor medico-chirurgicale: Major A.4. Utilizatorii:

• oficiile medicilor de familie; • centrele de sănătate; • centrele medicilor de familie; • secţiile consultativ diagnostice; • asociaţiile medicale teritoriale; • echipele AMU de felceri/asistenţi medicali 903; • echipele AMU profil general şi specializat 903; • departamentele de medicină urgentă; • secţiile de terapie ale spitalelor raionale, municipale şi republicane; • secţiile ATI ale spitalelor raionale, municipale şi republicane. Notă: Protocolul la necesitate poate fi utilizat şi de alţi specialişti.

A.5. Scopurile protocolului: 1. Sporirea numărului de pacienţi care beneficiază de tratament de urgenţă adecvat în prima

oră de dezvoltare a UH la etapa prespitalicească.

2. Majorarea numărului de pacienţi spitalizaţi pe parcursul primelor 3 ore după dezvoltarea UH cu risc vital.

3. Ameliorarea calităţii tratamentului pacienţilor cu UH la etapele prespitalicească şi spita-licească.

4. Reducerea numărului de complicaţii a UH cu risc vital la etapa prespitalicească şi spitali-cească.

A.6. Data elaborării protocolului: februarie 2008 A.7. Data revizuirii următoare: februarie 2010


5

A.8. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi persoanelor ce au partici-pat la elaborarea protocolului

Numele Funcţia

Dr. Gheorghe Ciobanu, doctor habilitat în medicină, profesor universitar

director CNŞPMU, şef Catedră „Urgenţe Medicale” USMF „Nicolae Testemiţanu”, specialist principal în medicina de urgenţă, MS RM

Dr. Lev Crivceanschi, doctor în medicină, conferenţiar universitar

Catedra „Urgenţe Medicale” USMF „Nicolae Testemiţanu”

Dr. Eleonora Vataman, doctor habilitat în medicină, profesor universitar

şef Departament Insuficienţă Cardiacă, Institutul de Cardiologie, Specialist principal în cardiologie al MS RM

Dr. Aurel Grosu, doctor habilitat în medicină, profesor universitar

Şef Departament Urgenţe Cardiace, Institutul de Car-diologie

Dr. Alexandru Carauş, doctor habilitat în medicină

şef Departament Hipertensiuni Arteriale, Institutul de Cardiologie

Dr. Eugenia Ciubotaru şef Secţie Serviciul Republican AVIASAN CNŞPMU, asistent universitar Catedra „Urgenţe Me-dicale” USMF „Nicolae Testemiţanu”

Dr. Ghenadie Curocichin, doctor în medicină, conferenţiar universi-tar

Catedra Medicină de familie, USMF „Nicolae Testemiţanu”

Dr. Petru Crudu vice director, Centrul Naţional Management în Sănă-tate

Dr. Ala Nemerenco, MPH director, Clinica Universitară de Medicină de Fami-lie, specialist principal în medicina de familie al MS RM

Dr. Elena Maximenco, MPH expert local în sănătate publică, Programul preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare


6

Protocolul a fost discutat, aprobat şi contrasemnat: Denumirea Numele şi semnătura

Catedra Urgenţe medicale, USMF „Nicolae Testemiţanu”

Asociaţia Obştească Societatea Ştiinţifico-Practică de Medicină Urgentă şi Catastrofe din Republi-ca Moldova

Comisia ştiinţifico-metodică de profil „Patologia cardiovasculară şi reumatologie”

Asociaţia medicilor de familie

Agenţia Medicamentului Consiliul de experţi al Ministerului Sănătăţii

Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate

Compania Naţională de Asigurări în Medicină

A.9. Definiţiile folosite în document Urgenţa hipertensivă (UH) se defineşte ca o creştere severă şi severă TA, în general peste 180-220 mm Hg pentru TAs şi/sau peste 120-130 mm Hg pentru Tad cu potenţial de deteriorare acu-tă a funcţiei unuia sau mai multor organe ţintă. Variaţia TA este „de fapt” mai importantă decît nivelul absolut a acesteia.

Urgenţa hipertensivă cu risc vital se defineşte ca o formă severă a TA, care se asociază cu afec-tarea acută sau progresivă a organelor ţintă [1]. Această stare clinică necesită reducerea imediată (maximum timp de o oră) a TA cu remedii administrate intravenos [8, 9].

Urgenţă hipertensivă comună reprezintă creşterea severă şi persistentă a TA, dar fără semne de afectare acută a organelor ţintă. În această situaţie este indicată reducerea treptată a TA timp de 24 ore, de obicei folosind antihipertensive orale. [8, 9]. În concluzie nu valoarea TA face distincţia între aceste două tipuri de urgenţe, ci afectarea acută de organe ţintă. Hipertensiune accelerat – malignă reprezintă creşterea marcată a TA în asociere cu afectarea de organe ţintă. HTA accelerată este sindromul în care alături de TA sever crescută (Tad 130-140 mm Hg) sunt prezente hemoragii şi exudate retiniene (retinopatie de gradul 3 Keith – Wagener); HTA malignă se asociază cu edem papilar (retinopatie gradul 4). [8, 9].

Encefalopatia hipertensivă înseamnă elevarea bruscă, persistentă a TA cu cefalee severă şi al-terarea statusului mental, simptomele fiind reversibile după reducerea TA [8, 9].

Recomandat - nu poartă un caracter obligatoriu. Decizia va fi luată de medic pentru fiecare caz individual.


7

A.10. Informaţia epidemiologică UH pot apărea în orice formă de hipertensiune arterială. Incidenţa este mare (20-25%) în cadrul formelor secundare de HTA (ex. feocromocitom, HTA renovasculară) şi mult mai mică (sub 1%) în HTA esenţială tratată. [10].

În UH afectarea acută a unui organ-ţintă se întîlneşte în 83% cazuri. Două organe ţintă sunt afec-tate în 14% cazuri. Implicarea poliorganică (> 3 organe) se întîlneşte la 3% din pacienţii cu ur-genţe hipertensive [11].

Pentru fiecare 20 mm Hg a TA sistolice şi 10 mm Hg a TA diastolice ridicate de la 115/75 mm Hg, rata mortalităţii prin cardiopatie ischemică şi boli cerebrovasculare se dublează [3].

Morbiditatea şi mortalitatea prin UH depinde de afectarea organelor-ţintă şi de gradul TA. Sub controlul TA şi complianţei medicamentoase, rata de supravieţuire la pacienţii cu urgenţe hiper-tensive reprezintă 70% [2].

Rata mortalităţii în caz de urgenţe hipertensive netratate constituie 79% pe an. Rata supravieţui-rii de 5 ani printre toţi pacienţii ce prezintă urgenţe hipertensive este de 74% [11].

Studiile efectuate de OMS arată, că aproximativ 62% de accidente cerebrovasculare şi 49% de evenimente acute cardiace sunt cauzate de hipertensiunea arterială [6].

B. PARTEA GENERALĂ

B.1. Instituţiile de AMP (medicii de familie) Descriere Motive Paşii

Protecţia personalului Protejarea de contactul cu lichidele biologice, de ex-punere la agenţi infecţioşi şi toxici se efectuează în timpul examenului clinic al pacientul.

Obligatoriu: • Protecţia personalului prin utiliza-

rea articolelor de protecţie (mănuşi, halate)

1. Diagnosticul 1.1. Examenul primar şi secundar

Diagnosticul UH permite aplicarea intervenţiilor medicale rapide ce contri-buie la reducerea conside-rabilă a complicaţiilor

Obligatoriu: • Anamneza (caseta 1) • Examenul clinic (caseta 2)

1.2. Examinările paraclinice (numai în oficiu)

Pentru evaluarea şi diag-nosticul afectării acute a organelor-ţintă

Obligatoriu: • Examenul instrumental (caseta 3)

2. Tratamentul

2.1. Poziţia pacientului Scăderea pre-sarcinii şi profilaxia edemului cere-bral

Obligatoriu:

• Cu ridicarea extremităţii cefalice la 40O

2.2. Urgenţe hipertensive co-mune şi cu risc vital (fără şi cu afectarea acută a organelor-

Beneficiile tratamentului HTA se datorează scăderii TA per se.

Obligatoriu:

• Fluxul de oxigen 2- 4 l/min • Tratamentul medicamentos (caseta


8

ţintă) 4) pînă la înlăturarea UH (caseta 16)

• În prezenţa cefaleei – vezi protoco-lul Cefaleea

• În prezenţa greţurilor şi vomei – vezi protocolul Dereglări Dispepti-ce

• În caz că,UH nu este înlăturată sau se agravează starea, se solicită AMU profil general şi specializat

3. Transportarea în secţia specializată (pacienţii cu UH cu risc vital şi/sau comune nejugulate)

Stabilizarea şi monitoriza-rea funcţiilor vitale permit evaluarea complicaţiilor şi transportarea pacientului în staţionarul de profil

Obligatoriu:

• Aprecierea criteriilor de stabilizare şi asigurarea posibilităţilor de transport (casetele 16, 17)

B.2. Secţiile profil general (raionale, municipale) Descriere Motive Paşii



rea articolelor de protecţie (mănuşi, halate)



Obligatoriu: • Anamneza (caseta 1) • Examenul clinic (caseta 2)

1.2. Examinările paraclinice Pentru evaluarea şi diag-nosticul afectării acute a organelor-ţintă


2. Tratamentul


Obligatoriu:


2.2. Urgenţe hipertensive co-mune şi cu risc vital (fără şi cu afectarea acută a organelor-ţintă)


Obligatoriu:


4) pînă la înlăturarea UH (caseta 16)



9


• La necesitate, consultaţia medicului cardiolog şi reanimatolog

3. Transferarea în secţia spe-cializată ori ATI (pacienţii cu Uhcu risc vital şi/sau comune nejugulate)

Stabilizarea şi monitoriza-rea funcţiilor vitale permit evaluarea complicaţiilor şi transportarea pacientului în secţia de profil

Obligatoriu:


• Monitorizarea pacientului (caseta 18)

B.3. Echipele AMU de felceri/asistenţi medicali 903 Descriere Motive Paşii


Obligatoriu: • Protecţia personalului prin utilizarea

articolelor de protecţie (mănuşi, măşti, ochelari, halate)

1. Diagnosticul 1.1. Examenul primar şi se-cundar


Obligatoriu • Anamneza (caseta 1) • Examenul clinic (caseta 2)


Obligatoriu:

• Examenul instrumental (caseta 3)

2. Tratamentul


Obligatoriu:


2.2. Urgenţele hipertensive comune şi cu risc vital (fără şi cu afectarea acută a organelor-ţintă)


Obligatoriu:

• Fluxul de oxigen 2 - 4 l/min • Tratamentul medicamentos

(caseta 4) pînă la înlăturarea UH (caseta 16)


• În prezenţa greţurilor şi vomei – vezi protocolul Dereglări Dispeptice

• În cazul în care nu este înlăturată UH sau se agravează starea se solici-


10

tă AMU profil general şi/sau specia-lizat


Stabilizarea şi monitoriza-rea funcţiilor vitale permi-te evaluarea complicaţiilor şi transportarea pacientu-lui în staţionarul de profil

Obligatoriu:

• Aprecierea criteriilor de stabilizare şi asigurarea posibilităţilor de trans-port (casetele 16, 17)


B.4. Echipele AMU profil general şi specializat 903 Descriere Motive Paşii



rea articolelor de protecţie (mănuşi, măşti, ochelari, halate)


Diagnosticul urgenţelor hipertensive permite apli-carea intervenţiilor medi-cale rapide ce contribuie la reducerea considerabilă a complicaţiilor

Obligatoriu

• Anamneza (caseta 1) • Examenul clinic (caseta 2)

1.2. Examinările paraclinice Pentru evaluarea şi diag-nosticul afectării organe-lor-ţintă


2. Tratamentul


Obligatoriu:


2.2. Urgenţe hipertensive co-mune (fără afectarea acută a organelor-ţintă)


Obligatoriu:

• Fluxul de oxigen 2 - 4 l/min • Tratamentul medicamentos

(caseta 4) pînă la înlăturarea UH (caseta 16)



2.3. Urgenţe hipertensive cu risc vital (cu afectarea acută a organelor-ţintă)

Obligatoriu:

• Tratamentul medicamentos se ad-ministrează conform principiilor de


11

management (caseta 5)

• UH asociată cu encefalopatie hi-pertensivă (caseta 6)

• Insuficienţa ventriculară stîngă acută hipertensivă (caseta 7)

• UH asociată cu infarctul miocar-dic acut sau angina instabilă (ca-seta 8). Tratamentul UH se asocia-ză cu tratamentul SCA – vezi pro-tocolul

• UH asociată cu disecţia acută de aortă (caseta 9). Tratamentul HTA se asociază cu DAA – vezi protoco-lul

• UH asociată cu hemoragia subarahnoidiană sau AVC (caseta 10). Tratamentul HTA se asociază cu tratamentul de bază a urgenţelor vasculare cerebrale – vezi protoco-lul

• Preeclampsie, eclampsie (caseta 11). Tratamentul HTA se asociază cu tratamentul de bază al eclampsi-ei – vezi protocolul

• UH în criza acută de feocromocitom (caseta 12). Trata-mentul HTA se asociază cu trata-mentul de bază al edemului cere-bral – vezi protocolul

• Hipertensiunea peri-operatorie (caseta 13)

• UH în caz de utilizare a drogurilor de tip amfetamină, LSD, cocaină sau Extasy (caseta 14). Tratamen-tul HTA se asociază cu tratamentul de bază al intoxicaţiei acute– vezi protocolul

• UH în IR acută sau cronică (case-ta 15). Tratamentul HTA se asocia-ză cu tratamentul de bază al IR acu-tă sau cronică– vezi protocolul

2.4. Tratamentul complicaţii-lor

• Şocul cardiogen (vezi protocolul „Şoc cardiogen”)

• Moartea subită cardiacă (vezi pro-tocolul „Moarte subită cardiacă”)


12


Stabilizarea şi monitoriza-rea funcţiilor vitale permi-te evaluarea complicaţiilor şi transportarea pacientu-lui în staţionarul de profil

Obligatoriu:

• Aprecierea criteriilor de stabilizare şi asigurare a posibilităţilor de transport (casetele 16, 17)


B.5. Departamentul de medicină urgentă, secţiile specializate şi ATI Descriere Motive Paşii



rea articolelor de protecţie (mănuşi, măşti, ochelari, halate)


Diagnosticul urgenţelor hipertensive permite apli-carea intervenţiilor medi-cale rapide ce contribuie la reducerea considerabilă a complicaţiilor

Obligatoriu

• Anamneza (caseta 1) • Examenul clinic (caseta 2)


Obligatoriu

• Examenul instrumental (caseta 3)

1.3. Consultaţia specialiştilor Pentru corecţia tratamen-tului programat şi înlătu-rarea complicaţiilor

Obligatoriu:

• Cardiolog • Neurolog • Reanimatolog

Conform indicaţiilor:

• Endocrinolog • Neurochirurg • Ginecolog

2. Tratamentul


Obligatorii:



13

2.2. Urgenţe hipertensive co-mune (fără afectarea acută a organelor-ţintă)

Beneficiile tratamentului UH se datorează scăderii TA per se.

Obligatoriu:


nr.4) pînă la înlăturarea UH (caseta 16)



Obligatoriu:

• Tratamentul medicamentos se ad-ministrează conform principiilor de management (caseta 5)

• UH asociată cu encefalopatia hi-pertensivă (caseta 6)

• Insuficienţa ventriculară stîngă acută hipertensivă (caseta 7)

• UH asociată cu infarctul miocar-dic acut sau angina instabilă (ca-seta 8). Tratamentul UH se asocia-ză cu tratamentul SCA – vezi pro-tocolul

• UH asociată cu disecţia acută de aortă (caseta 9). Tratamentul UH se asociază cu DAA – vezi Proto-colul tratament al disecţiei acute de aortă

• UH asociată cu hemoragia subarahnoidiană sau AVC (caseta 10). Tratamentul UH se asociază cu tratamentul de bază al urgenţelor vasculare cerebrale – vezi protoco-lul

• Preeclampsie, eclampsie (caseta 11). Tratamentul UH se asociază cu tratamentul de bază al eclampsiei – vezi protocolul

• UH în criza acută de feocromocitom (caseta 12). Trata-mentul UH se asociază cu trata-mentul de bază al edemului cere-bral – vezi protocolul

2.3. Urgenţe hipertensive cu risc vital (cu afectarea acută a organelor-ţintă)

Beneficiile tratamentului UH se datorează scăderii TA per se.

• Hipertensiunea peri-operatorie (caseta 13)


14

• UH în caz de utilizare a drogurilor de tip amfetamină, LSD, Cocaină sau Extasy (caseta 14). Tratamen-tul UH se asociază cu tratamentul de bază al intoxicaţiei acute– vezi protocolul

• UH în IR acută sau cronică (case-ta 15). Tratamentul UH se asociază cu tratamentul de bază al IR acute sau cronice– vezi protocolul

2.4. Tratamentul complicaţii-lor

• Şocul cardiogen (vezi protocolul „Şoc cardiogen”)

• Moartea subită cardiacă (vezi pro-tocolul „Moartea subită cardia-că”)

3. Transportarea pacientului în secţia specializată

Stabilizarea şi monitoriza-rea funcţiilor vitale permi-te evaluarea complicaţiilor şi transferarea pacientului în secţia terapie intensivă.

Obligatoriu:




15

C. 1. ALGORITMUL DE CONDUITĂ C.1.1. Algoritmul de conduită în urgenţele hipertensive

URGENŢE HIPERTENSIVE

TA ≥180 - 220/120-130 mm Hg

1. Fluxul de oxigen 2. Nifedipină sau Captopril sau Nicardipină sau Metoprolol sau Clonidină per os

3. Furosemid

NU

Supravegherea în dinamică

TA stabilă NU

Tratamentul programat

Spitalizarea urgentă în secţia te-rapie intensivă sau ATI pe lîngă departamentul de cardiologie

Verificarea tipului de UH Protocolul ABC Asigurarea accesului intravenos Tratamentul medicamentos de urgenţă parenteral Monitorizarea TA

DA

MANIFESTĂRILE CLINICE DE AFECTARE ACUTĂ A ORGANELOR-ŢINTĂ


16

C. 2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR [1,2, 3, 4,5, 7, 8, 9, 10, 11].

C.2.1. Clasificarea urgenţelor hipertensive cu risc vital – situaţii, care necesită tratament rapid al hipertensiunii [8]

1. Hipertensiune accelerat - malignă cu edem papilar 2. Urgenţe cerebrovasculare

• Encefalopatie hipertensivă • Infarct cerebral atero-trombotic cu hipertensiune severă • Hemoragie intracerebrală • Hemoragie subarahnoidiană • Traumatism cerebral

3. Urgenţe cardiace • Disecţie acută de aortă • Insuficienţa ventriculară stîngă acută • Infarct miocardic acut sau iminent (sindromul coronarian acut) • După by-pass aorto-coronarian

4. Urgenţe renale • Glomerulonefrită acută • Crizele renale din bolile vasculare de colagen • Hipertensiune reno-vasculară • Hipertensiune severă după transplant renal

5. Exces de catecolamine circulante • Criza de feocromocitom • Interacţiune alimentară sau medicamentoasă cu inhibitorii monoaminooxidazei • Abuz de medicamente simpatomimetice (tip amfetamină, LSD, Cocaină sau Extasy) • Întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente antihipertensive (hipertensiune

rebound) • Hiperreflexia după traumatismul spinal

6. Eclampsia 7. Urgenţe perioperatorii

• Hipertensiune severă la pacienţii ce necesită intervenţie chirurgicală urgentă • Hipertensiune postoperatorie • Sîngerare postoperatorie la nivelul liniilor de sutură vasculară

8. Arsuri corporale severe 9. Epistaxis sever 10. Purpura trombocitopenică trombotică

C.2.2. Managementul în caz de urgenţă hipertensivă:

1) stabilirea nivelurilor tensiunii arteriale; 2) verificarea tipului de UH; 3) managementul UH conform afectării organelor-ţintă şi a comorbidităţilor; 4) verificarea cauzelor de instalare a UH (vezi protocolul de HTA).


17

C.2.2.1. Anamneza Caseta 1. Anamneza

• HTA esenţială sau secundară; • vechimea HTA; • tratamentul efectuat şi răspunsul TAs şi TAd la remediile antihipertensive, doze de me-

dicaţie; • tratamentul a fost aplicat continuu sau intermitent.

C.2.2.2. Examenul clinic Caseta 2. Examenul clinic:

Simptoamele generale:

• febra; • diaforeza; • paliditatea; • acufenele; • epistaxisul.

Simptoamele cardiace:

• durerea toracică; • dispneea; • edemul pulmonar; • palpitaţiile; • dereglările de ritm; • TA majorată la ambele braţe; • TA medie majorată.

Simptoamele cerebrale:

• cefaleea; • ameţelile; • greaţa, voma; • dereglările de conştiinţă: (confuzia, somnolenţă, obnubilare, stupoare, coma) ; • deficitele de focar; • convulsiile.

Simptoamele renale:

• oliguria; • hematuria; • proteinuria; • dezechilibrele electrolitice; • azotemia; • uremia.

Simptoamele oftalmice:

• sclipirea; • scotoamele; • vederea înceţoşată;


18

• defectele vizuale; • diplopia; • amauroza.

C.2.2.3. Investigaţiile paraclinice

Caseta 3. Investigaţiile paraclinice:

Pentru instituţiile de asistenţă medicală primară

Examenul instrumental - Obligatoriu

• ECG:semne de hipertrofie ventriculară stîngă, semne de ischemie acută a miocardului; • fundoscopia: hemoragie, exudate, edem papilar.

Notă: după sistarea UH se va iniţia Protocolul clinic naţional „Hipertensiune Arterială” pentru determinarea cauzei .

Pentru echipele AMU de urgenţă felceri/generale/ specializate


• ECG; • Pulsoximetria.

Pentru DMU, secţia ATI şi alte secţii spitaliceşti după sistarea UH se va iniţia Protocolul clinic naţional „Hipertensiune Arterială” pentru determinarea cauzei .


• ECG:semne de hipertrofie ventriculară stîngă, semne de ischemie acută a miocardului; • fundoscopia: hemoragie, exudate, edem papilar.

• Pulsoximetria

C.2.2.4. Tratamentul UH

Caseta 4. Tratamentul UH comune.

1. Spitalizarea nu este obligatorie. 2. Start de terapie antihipertensivă orală în caz de elevarea TA ≥180-220/120-130 mm Hg 3. Reducerea TA se realizează treptat în timp de ore. 4. Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°. 5. Examenul primar. Protocol ABC - controlul: Ps, TA, FR. 6. Fluxul de Oxigen - 4 1/min. 7. Remediile antihipertensive se administrează oral:

a. Nifedipină 5-10 mg sublingval sau oral, sau; Captopril 6,25 - 25 mg s/l sau oral, sau;

Nicardipina* 20 mg oral, sau; Metoprolol 50 sau 100 mg oral, sau; Clonidină 0,1 sau 0,2 mg oral, urmat cîte 0,1 mg la fiecare 60 min (max. 0,6 mg)(contraindicată în encefalopatia hipertensivă şi AVC).

b. Furosemid 40 mg oral.


19

Caseta 5. Principiile managementului UH cu risc vital 1. Pacientul cu encefalopatie sau cu semne de ischemie acută rapid progresivă (în timp de

minute) trebuie să fie spitalizat în secţia de terapie intensivă. Se realizează linia venoasă şi începe monitoring-ul TA cu sfigmomanometrul automatic. Imediat se administrează remediile antihipertensive intravenos şi se efectuează analiza generală a sîngelui şi a uri-nei.

2. La pacienţii cu complicaţii extracerebrale şi disfuncţii ale organelor extracerebrale: redu-cerea TAs se realizează rapid cu 20 - 25% în primele 2 ore sau reducerea TAd se reali-zează rapid pînă la 100 – 110 mm Hg în primele 2 ore;

3. La pacienţii cu afectarea acută a creierului terapia antihipertensivă nu este obligatorie. Remediile antihipertensive se administrează în afectarea acută a creierului numai la creş-terea TA peste 220/130 mm Hg şi reducerea TA se va realiza treptat şi foarte lent pînă la stabilizarea TAd sub 130 mm Hg;

4. La pacienţii cu encefalopatie hipertensivă reducerea TA se va realiza treptat cu 20% pînă la TAd 100 mm Hg în 2 ore.

Caseta 6. Tratamentul UH asociată cu encefalopatie hipertensivă 1. Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°. 2. Examenul primar. Protocol ABC- controlul: Ps, TA, FR. 3. În prezenţa semnelor de detresă vitală:

a. intubaţie endotraheală şi ventilaţie mecanică dirijată. 4. Fluxul de Oxigen 8- 10 1/min. 5. Nitroprusiat de Sodiu* 0,25 mkg/kg/min i/v în perfuzie, sau;

Enalaprilat 0,615-1,25 mg i/v, sau; Labetalol * 50 mg i/v în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 15 min (max. 300 mg), sau; Furosemid 40-80 mg i/v.

Caseta 7. Tratamentul UH asociată cu Insuficienţa ventriculară stîngă acută hipertensivă 1. Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°. 2. Examenul primar. Protocol ABC - controlul: Ps, TA, FR. 3. În prezenţa semnelor de detresă vitală:

a. intubaţie endotraheală şi ventilaţie mecanică dirijată. 4. Fluxul de Oxigen 8- 10 1/min. 5. Nitroglicerină spray 0,4 mg sublingual la fiecare la 5 -10 min, max. în 3 prize, sau;

Nitroglicerină 5 - 100 mkg/min i/v în perfuzie, sau; Nitroprusiat de Sodiu* 0,25 mkg/kg/min i/v în perfuzie, sau; Enalaprilat 0,615-1,25 mg i/v.

6. Furosemid 40-80 mg i/v.

Caseta 8. Tratamentul UH asociată cu infarctul miocardic acut sau angina instabilă 1. Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°. 2. Examenul primar. Protocol ABC- controlul: Ps, TA, FR. 3. În prezenţa semnelor de detresă vitală:

a. intubaţie endotraheală şi ventilaţie mecanică dirijată. 4. Fluxul de Oxigen 8- 10 1/min. 5. Nitroglicerină 5 - 100 mkg/min i/v în perfuzie sau;


20

Nitroglicerină spray 0,4 mg sublingual la 5 -10 min, max în 3 prize, sau; Metoprolol 5 mg i/v în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 5 min (max. 15 mg), sau; Esmolol* 50 - 300 mkg/min i/v în perfuzie, sau; Labetalol* 50 mg i/v în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 15 min (max 300 mg).

6. Protocol de tratament al sindromului coronarian acut.

Caseta 9. Tratamentul UH asociată cu disecţia acută de aortă 1. Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°. 2. Examenul primar. Protocol ABC- controlul: Ps, TA, FR. 3. În prezenţa semnelor de detresă vitală:


Esmolol* 250 - 500 mkg/kg timpt de prima min, apoi în perfuzie, sau; Trimetafan 0,5 – 5 mg/min în perfuzie, sau;

Azametonină 50 mg i/v lent. 6. Protocol de tratament al disecţiei acute de aortă.

Caseta 10. Tratamentul UH asociată cu hemoragia subarahnoidiană sau AVC 1. Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°. 2. Examenul primar. Protocol ABC- controlul: Ps, TA, FR. 3. În prezenţa semnelor de detresă vitală:


Enalaprilat 0,615-1,25 mg i/v, sau; Labetalol* 50 mg i/v în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 15 min (max. 300 mg).

6. Urapidil* 12,5 – 25 mg i/v.

Caseta 11. Tratamentul preeclampsiei şi eclampsie 1. Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°. 2. Examenul primar. Protocol ABC- controlul: Ps, TA, FR. 3. În prezenţa semnelor de detresă vitală:

a. intubaţie endotraheală şi ventilaţie mecanică dirijată. 4. Fluxul de Oxigen 8- 10 1/min. 5. Dihidralazină* 6,25 – 12,5 mg i/m,i/v, în perfuzie, sau;

Labetalol* 50 mg i/v în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 15 min (max. 300 mg) sau; Sulfat de Magneziu 4 - 6 g i/v lent în 15-30 min şi urmat 1-2 g/oră i/v în perfuzie max. 8 - 10 g în 24 ore), sau; Verapamil 5 – 10 mg i/v.

6. Diazepam 10 – 20 mg i/v. 7. Protocol de tratament al eclampsiei.

Caseta 12. Tratamentul UH în criza acută de feocromocitom 1. Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°. 2. Examenul primar. Protocol ABC- controlul: Ps, TA, FR.


21

3. În prezenţa semnelor de detresă vitală: a. intubaţie endotraheală şi ventilaţie mecanică dirijată.

4. Fluxul de Oxigen 8- 10 1/min. 5. Fentolamină* 1 – 5 - 10 mg i/v, sau;

Labetalol* 50 mg i/v în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 15 min (max 300 mg).

Caseta 13. Tratamentul hipertensiunii peri-operatorii 1. Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°. 2. Examenul primar. Protocol ABC- controlul: Ps, TA, FR. 3. În prezenţa semnelor de detresă vitală:

a. Intubaţie endotraheală şi ventilaţie mecanică dirijată. 4. Fluxul de Oxigen 8- 10 1/min. 5. Esmolol* 50 - 300 mkg/kg/min i/v în perfuzie, sau;

Nitroprusiat de Sodiu* 0,25 mkg/kg/min i/v în perfuzie, sau; Verapamil 5 – 10 mg i/v, sau; Labetalol* 50 mg i/v în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 15 min (max 300 mg).

Caseta nr.14. UH în caz de utilizare a drogurilor de tip amfetamină, LSD, cocaină sau extasy

1. Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°. 2. Examenul primar. Protocol ABC- controlul: Ps, TA, FR. 3. În prezenţa semnelor de detresă vitală:

b. Intubaţie endotraheală şi ventilaţie mecanică dirijată. 4. Fluxul de Oxigen 8- 10 1/min. 5. Metoprolol 5 mg i/v în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 5 min (max 15 mg), sau

Esmolol* 50 - 300 mkg/min i/v în perfuzie, sau Labetalol* 50 mg i/v în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 15 min (max 300 mg)

Caseta 15. Tratamentul UH în insuficienţa renală acută sau cronică 1. Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţiilor cefalice la 40.° 2. Examenul primar. Protocol ABC- controlul: Ps, TA, FR. 3. În prezenţa semnelor de detresă vitală:

a. intubaţie endotraheală şi ventilaţie mecanică dirijată. 4. Fluxul de Oxigen 8- 10 1/min. 5. Fenoldopam* 0,1 – 1,7 mkg/kg/min i/v în perfuzie, sau; Labetalol* 50 mg i/v în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 15 min (max. 300 mg).

Notă: Remediul marcat cu semnul „*” la momentul dat nu este omologat în RM.


22

C.2.2.5. Criteriile de înlăturare a UH şi stabilizarea stării pacientului

Caseta 16. Criteriile de înlăturare a UH şi stabilizarea stării pacientului 1. Examenul clinic şi paraclinic:

• ameliorarea stării generale; • înlăturarea sau ameliorarea manifestărilor cardiace: (durerea precordială, tahicardia, Ps,

alura ventriculară); • răspunsul pozitiv în serie pe traseu ECG (segmentul „ST”).

2. Înlăturarea sau ameliorarea manifestărilor neurologice:

• cefalee; • dereglările de conştiinţă; • tulburările de vedere; • disartria; • deficitele de focar; • greaţa, voma.

3. Înlăturarea sau ameliorarea manifestărilor renale:

• diureza; • creatinina.

C.2.2.6. Transportarea, monitorizarea şi spitalizarea pacientului

Caseta 17. Transportarea, monitorizarea şi spitalizarea pacientului:

• Vor fi spitalizaţi de urgenţă obligatoriu toţi bolnavii cu urgenţe hipertensive cu risc vital ( în mod obligatoriu) şi cei cu UH comine nejugulate prin tratament.

• Transportarea bolnavilor va fi cruţătoare, pe brancardă în poziţie cu ridicare extremităţii cefalice la 40°.

• Supravegherea pacientului în timpul transportării:

• starea de conştiinţă; • coloraţia tegumentelor; • auscultaţia cardio-pulmonară; • controlul: Ps, TA, FR; • monitorizarea ECG; • oxigenoterapia; • perfuzia continuă; • supravegherea ventilaţiei mecanice.


23

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RES-PECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI

Personal: medic de familie certificat, asistentă medicală, medic profil general

Aparataj, utilaj.

• sfigmomanometru; • fonendoscop; • electrocardiograf; • oftalmoscop; • defibrilator.

Truse: • trusă medicală de urgenţă; • set echipament pentru oxigenoterapie.

Consumabile:

• oxigen; • mănuşi.

D.1. Instituţiile de AMP, secţii profil general

Remediile:

• tab. Captopril, sau; • tab. Nifedipină sau; • tab. Nicardipină*, sau; • tab. Metoprolol, sau; • tab. Clonidină; • Nitroglicerină spray; • tab. Furosemid.

Personal: felcer certificat, asistent medical AMU.

Aparataj, utilaj.

• sfigmomanometru; • fonendoscop; • electrocardiograf portativ; • oftalmoscop; • pulsoximetru; • defibrilator.

Truse: • trusă medicală de urgenţă.

Seturi:

• set echipament şi aparataj medical din dotarea autosanitarei; • set echipament special din dotarea autosanitarei; • set inventar moale.

Consumabile:

• oxigen; • mănuşi de cauciuc.

D.2. Echipele AMU de fel-ceri/asistenţi me-dicali 903

Remediile:


24

• tab. Captopril; • tab. Nifedipină • tab. Nicardipină*; • tab. Metoprolol; • tab. Clonidină; • Nitroglicerină spray; • tab.; sol. Furosemid.

Personal: medic de urgenţă certificat.

Aparataj, utilaj:

• sfigmomanometru; • fonendoscop; • electrocardiograf portativ; • oftalmoscop; • pulsoximetru; • set pentru monitorizare cardiorespiratorie; • set pentru respiraţie artificială. • defibrilator

Truse:

• trusă cateterizarea venelor centrale şi periferice; • trusă perfuzie; • trusă cateterizarea vezicii urinare; • trusă intubaţie; • trusă medicală de urgenţă.

Seturi:

• set echipament şi aparataj medical din dotarea autosanitarei; • set echipament special din dotarea autosanitarei; • set inventar moale.

Consumabile:

• oxigen; • seringi; • mănuşi; • vată.

D.3. Echipele AMU profil ge-neral şi speciali-zat

Remediile:

• tab.Captopril; • tab. Nifedipină • tab. Nicardipină*; • tab.; sol. Metoprolol; • tab. Clonidină; • Nitroglicerină spray; • tab.; sol. Furosemid; • sol. Nitroprusiat de Sodiu*; • sol. Enalaprilat; • sol. Labetalol*; • sol. Esmolol*;


25

• sol. Nitroglicerină; • sol. Azametonină; • sol. Urapidil*; • sol. Dihidralazină*; • sol. Sulfat de Magneziu; • sol. Verapamil; • sol. Diazepam; • sol. Trimetafan; • sol. Fenoldopam; • sol.Fentolamină*.

Personal: medic specialist.

Aparataj, utilaj.

• sfigmomanometru; • fonendoscop; • electrocardiograf; • oftalmoscop; • ciocănaş neurologic • pulsoximetru • defibrilator.

Truse:

• trusă cateterizarea venelor centrale şi periferice; • trusă perfuzie; • trusă cateterizarea vezicii urinare; • trusă intubaţie; • trusă medicală de urgenţă.

Seturi:

• set echipament şi aparataj medical specializat. Consumabile:

• oxigen; • seringi; • mănuşi; • vată; • sisteme pentru perfuzie.

D.4. Departa-mentul de medi-cină de urgenţă, secţiile ATI

Remediile:

• tab.Captopril; • tab. Nifedipină • tab. Nicardipină*; • tab.; sol. Metoprolol; • tab. Clonidină; • Nitroglicerină spray; • tab.; sol. Furosemid; • sol. Nitroprusiat de Sodiu*; • sol. Enalaprilat;


26

• sol. Labetalol*; • sol. Esmolol*; • sol. Nitroglicerină; • sol. Azametonină; • sol. Urapidil*; • sol. Dihidralazină*; • sol. Sulfat de Magneziu; • sol. Verapamil; • sol. Diazepam • sol. Trimetafan; • sol. Fenoldopam; • sol. Fentolamină*.

Notă: Remediul marcat cu semnul „*” la momentul dat nu este omologat în RM.

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTO-COLULUI

Metoda de calculare a indicatorului Scopurile protocolului Măsurarea atingerii scopului Numărător Numitor

1.1. Proporţia pacienţi-lor cărora li sa adminis-trat de către medicul de familie tratament de urgenţă adecvat în pri-ma oră de dezvoltare a UH conform recoman-dărilor „Protocolului clinic naţional UH”.

Numărul pacienţilor, cărora li sa administrat de către medicul de familie tratament de urgenţă adecvat în prima oră de dezvolta-re a UH conform re-comandărilor „Proto-colului clinic naţional UH” pe parcursul ul-timului an X 100.

Numărul total al pa-cienţilor cu UH că-rora li sa administrat tratament de urgenţă de către medicul de familie pe parcursul ultimului an.

1. Sporirea numărului de pacienţi care beneficiază de tratament de urgenţă adecvat în prima oră de dezvoltare a UH la etapa prespitalicească.

1.2. Proporţia pacienţi-lor cărora echipa de AMU le-a administrat tratament adecvat în prima oră de dezvoltare a UH conform reco-mandărilor „Protocolu-lui clinic naţional UH”.

Numărul pacienţilor, cărora li sa administrat de către echipa de AMU tratament de ur-genţă adecvat în prima oră de dezvoltare a UH conform recomandări-lor „Protocolului clinic naţional UH” pe par-cursul ultimului an X 100.

Numărul total al pa-cienţilor cu UH că-rora li sa administrat tratament de urgenţă de către echipa de AMU pe parcursul ultimului an.

2. Majorarea numărului de pacienţi spitalizaţi pe parcursul primelor 3 ore după dezvoltarea UH cu risc vital.

2.1. Proporţia pacienţi-lor spitalizaţi pe par-cursul primelor 3 ore după dezvoltarea UH cu risc vital.

Numărul de pacienţi spitalizaţi în primele 3 ore după dezvoltarea

UH cu risc vital pe parcursul ultimului an x 100.

Numărul total de pacienţi spitalizaţi cu UH cu risc vital.


27


3.1. Proporţia medicilor de familie care utili-zează în tratamentul UH recomandările „Protocolului clinic naţional UH”.

Numărul medicilor de familie care tratează UH conform recoman-dărilor „Protocolului clinic naţional UH”, pe parcursul ultimului an x 100.

Numărul medicilor de familie care acti-vează pe parcursul ultimului an.

3.2. Proporţia felcerilor de urgenţă din cadrul AMU, care activează de sinestătător şi utili-zează în tratamentul UH recomandările „Protocolului clinic naţional UH”

Numărul felcerilor de urgenţă din cadrul AMU, care activează de sinestătător şi tra-tează UH conform re-comandărilor „Proto-colului clinic naţional UH”, pe parcursul ul-timului an x 100.

Numărul felcerilor de urgenţă care acti-vează de sinestătător în cadrul AMU pe parcursul ultimului an.

3.3. Proporţia medicilor de urgenţă din cadrul AMU care utilizează în tratamentul UH reco-mandările „Protocolu-lui clinic naţional UH”

Numărul medicilor de urgenţă din cadrul AMU care tratează UH conform recomandări-lor „Protocolului clinic naţional UH”, pe par-cursul ultimului an x 100.

Numărul medicilor de urgenţă care acti-vează în cadrul AMU pe parcursul ultimului an.

3.4. Proporţia medicilor din DMU care utilizea-ză în tratamentul UH recomandările „Proto-colului clinic naţional UH”

Numărul medicilor din DMU care tratează UH conform recomandări-lor „Protocolului clinic naţional UH”, pe par-cursul ultimului an x 100.

Numărul medicilor care activează în ca-drul DMU pe par-cursul ultimului an.

3. Ameliorarea calităţii tratamentului pacienţilor cu UH la etapele prespi-talicească şi spitaliceas-că.

3.5. Proporţia medicilor din secţiile de profil general şi ATI care uti-lizează în tratamentul UH recomandările „Protocolului clinic naţional UH”

Numărul medicilor din secţiile de profil gene-ral şi ATI care tratează UH conform recoman-dărilor „Protocolului clinic naţional UH”, pe parcursul ultimului an x 100.

Numărul medicilor care activează în secţiile de profil ge-neral şi ATI pe par-cursul ultimului.an.

4. Reducerea numărului de complicaţii a UH cu risc vital la etapa prespi-talicească şi spitaliceas-că.

3.1.Proporţia pacienţi-lor care au dezvoltat moartea subită cardiacă şi/sau şoc cardiogen ca complicaţii a UH, la etapa prespitalicească.

Numărul pacienţilor care au dezvoltat moartea subită cardia-că şi/sau şoc cardiogen ca complicaţii a UH, la etapa prespitalicească

Numărul total de pacienţi care au dezvoltat UH cu risc vital pe parcursul ultimului an la etapa prespitalicească.


28


pe parcursul ultimului an x 100.

3.2.Proporţia pacienţi-lor care au dezvoltat moartea subită cardiacă şi/sau şoc cardiogen ca complicaţii a UH, la etapa spitalicească

Numărul pacienţilor care au dezvoltat moartea subită cardia-că şi/sau şoc cardiogen ca complicaţii a UH, la etapa spitalicească pe parcursul ultimului an x 100.

Numărul total de pacienţi care au fost spitalizaţi cu UH cu risc vital pe parcur-sul ultimului an.

BIBLIOGRAFIA

1. 2007 Guidelines for the Management of Arterial Hypertension. The Task Force for the Management of Arterial Hypertension of the European Society of Hypertension(SEH ) and of the European Society of Cardiology (SEC).European Heart Journal Advance Ac-cess published June 11, 2007. European Heart Journal 2007 28(12):1462-1536; doi:10.1093/eurheartj/ehm236.

2. Aggarwal M, Khan IA.Hypertensive crisis: hypertensive emergencies and urgencies. Cardiol Clin. Feb 2006;24(1):135-46. [Medline].

3. Chobanian AV, Bakris GL, Black HR, et al. Seventh report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure. Hypertension. 2003;42(6):1206-52. [Medline].

4. Crivceanschi L. Manual Urgenţe medicale. Chişinău 2005 5. Guidelines Committee 2003. European Society of Hypertension - European Society of

Cardiology guidelines for the management of arterial hypertension.J.Hypertens 2003; 21:1011-1053.

6. Guidelines Sub-Committee. 1999 World Health Organization-International Society of Hypertension guidelines for the management of hypertension. J Hypertens. 1999;17:151-183.

7. Joint National Committee on Prevention, Detection, and Treatment of High Blood Pressure. The sixth report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, and Treatment of High Blood Pressure (CNU VI). Arch Intern Med. 1997;157:2413-2446.

8. Kaplan N. Kaplan’s Clinical Hipertension 9th Edition. Copyright 2006 Lippincott Wil-liams & Wilkins

9. National Heart, Lung, and Blood Institute. Sixth Report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure. (CNU VI). http://www.nhlbi.nih.gov/guidelines/hypertension/CNU6.pdf. Accessed November 18, 2002

10. The Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure. U.S. Department of Health and Human Services. National Institutes of Health. National Heart, Lung, and Blood Institu-te. National High Blood Pressure Education Program. NIH Publication No. 03-5233. May 2003.

11. Varon J, Marik PE. Clinical review: the management of hypertensive crises. Crit Care. Oct 2003;7(5):374-84. [Medline].


29

final protocol urgente[1].hipertensiveultimulold.ms.md/_files/2084-urgente%20hipertensive.pdf ·...

Documents