finalizarea controlului preventiv

Control financiar preventiv

Cuprins

1. FINALIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV..................................2

1.1.Prezentarea documentelor..............................................................................................3

1.2.Acordarea vizei. Efecte...................................................................................................5

1.3. Refuzul de viză................................................................................................................7

2. CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV DELEGAT................................................12

2.1. Controlul financiar preventiv delegat: reglementare, incompatibilităţi şi atribuţii..14

2.2. Particularităţile acordării vizei de control financiar preventiv delegat..................16

2.3. Regimul refuzului de viză privind controlul financiar preventiv delegat...............17

2.4. Autorizarea efectuării unor operaţiuni pentru care se refuză viza de control financiar preventiv..............................................................................................................19

3. Concluzii..............................................................................................................................21

Bibliografie..............................................................................................................................22

1


1. FINALIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV

Controlul este un proces de măsurare a performanţei, de iniţiere şi

întreprindere a unor acţiuni care să asigure rezultatele dorite.

Controlul financiar preventiv se organizează cu scopul de a preîntâmnina

încălcarea disciplinei financiare şi păgubirea patrimoniului unităţii, prin oprirea

înainte de efectuarea operaţiilor nelegale, neeconomicoase şi nereale.

Etapa privind finalizarea şi verificarea costatărilor controlului financiar intră

atât în atribuţiile persoanelor care exercită controlul financiar , cât şi în

preocupările, obligaţiile şi răspunderile persoaneleor care îndeplinesc funcţii de

coordonare şi conducere a organelor de control financiar. Aestea au obligaţii

privitoare la definitivarea, finalizarea şi mai ales la valorificarea constatărilor

controlului..1

Organele de control trebuie să urmarească cu insistenţă şi rigorozitate

aducerea la îndeplinirea în condiţii de calitate şi la termenele stabilite, a

sarcinilor trasate şi a măsurilor dispuse în urma verificărilor pentru a realiza în

întregime a drepturilor cuvenite statului sau autorităţilor publice locale.

Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită în următoarele

forme:

a) controlul financiar preventiv propriu, la toate entităţile publice şi asupra

tuturor operaţiunilor cu impact financiar asupra fondurilor publice şi a

patrimoniului public.

1

2


b) controlul financiar preventiv delegat, (se exercita)la ordonatorii principali de

credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat. precum şi ai

bugetului oricărui fond special, la Fondul Naţional şi la agenţiile de

implementare a fondurilor comunitare, precum şi la alte entităţi publice cu risc

ridicat, prin controlori delegaţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

Controlul preventiv are rolul de a contribui la folosirea cu maximum de

eficienţă a tuturor resurselor materiale şi băneşti, la întărirea ordinii în mânuirea

şi gospodărirea fondurilor, creşterea răspunderii tuturor factorilor de decizie din

cadrul entităţilor publice şi private.

Dacă operaţiunile sau documentele verificate nu au fost avizate de către

persoanele împuternicite cu realizarea activităţii de control financiar preventiv

sau de alte organe competente, potrivit legii, nu pot fi înregistrate în diferitele

evidenţe financiar-contabile, operative sau de sinteză2. Rezultă deci că

operaţiunile economice supuse controlului financiar preventiv nu pot fi aprobate

şi nici efectuate dacă din verificarea prealabilă a acestora, pe obiectivele

stabilite, a rezultat că nu au fost respectate prevederile sau normele legale prin

care au fost reglementat.

1.1.Prezentarea documentelor

Documentele justificative sunt acele documente în care se consemnează

operaţiile economice şi financiare în momentul efectuării lor, pe baza cărora se

fac înregistrările în jurnale, fie şi în alte documente contabile de către agenţii

economici, entităţile publice, asociaţii, etc.

2 Popeangă P., Popeangă G., Control financiar şi fiscal, Ed. Ceccar, Bucureşti 2004, p. 250-251

3


Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente esenţiale:

denumirea documentului;

denumirea şi sediul unităţii patrimoniale care întocmeşte documentul;

numărul documentului şi data întocmirii acestuia;

conţinutul operaţiei economice şi financiare şi respectiv temeiul legal al

efectuării ei;

datele cantitative şi valorice aferente operaţiei economice şi financiare

efectuate;

numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de

efectuarea operaţiei economice şi financiare patrimoniale, ale persoanelor

cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să

aprobe operaţiile respective, după caz.

Documentele care se referă la cheltuieli pentru prestaţii, servicii efectuate de

persoane fizice, pentru a fi înregistrate în contabilitate, acestea trebuie să aibă la

bază contracte sau convenţii întocmite în acest scop, în conformitate cu

reglementările în vigoare. Documentele justificative care stau la baza

înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au

întocmit, vizat şi aprobat ori înregistrat în contabilitate. Doc care stau la baza

înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au

întocmit, vizat şi aprobat ori înregistrat în contabilitate.

Documentele greşit întocmite se anulează şi rămân în carnetul respectiv

( nu se detaşează). Pentru asigurarea circulaţiei raţionale şi unitare a

documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contablitate,

precum şi pentru ţinerea la zi a contabilităţii, se recomandă ca directorul

financiar-contabil, contabilul şef sau o altă persoană împuternicită să

4


îndeplinească această funcţie, să întocmească “graficul de circulaţie a

documentelor justificative”, care se aprobă de administrator, ordonatorul de

cedite sau persoana care are obligaţia gestionării patrimoniului.3

Actele justificative corespunzătoare ce vor fi semnate în prealabil de către

conducătorul compartimentului de specialitate în care urmează să se efectueze

operaţia respectivă, vor fi incluse în documentele privind operaţiile din care

derivă drepturi sau obligaţii patrimoniale ce se prezintă la controlul financiar

preventiv. Acesta îşi asumă şi întreaga răspundere în legătură cu legalitatea,

realitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea, eficacitatea şi eficienţa

acestor operaţiuni. În cazul în care dispoziţiile legale prevăd avizarea operaţiilor

de către juris-consult, documentele respective vor fi supuse controlului financiar

preventiv, împreună cu avizul acestuia.

1.2. Acordarea vizei. Efecte

Viza de control financiar preventiv este o atestare emisă de către o autoritate

legală, persoană fizică sau juridică, prin care se confirmă că proiectele de

operaţiuni supuse controlului sau au fost constituite în conformitate cu

prevederile legale prin care au fost definite.4

Controlul financiar preventiv se exercita prin viza, de către persoane din

cadrul compartimentelor de specialitate, desemnate în acest sens de

conducatorul entităţii publice. Actul de numire va cuprinde şi limitele de

3 Boulescu, M., Cadâr, F., Sistemul de control financiar fiscal şi de audit din România, Ed. Economica, Bucureşti, 2005, p. 222-223

4 Popeangă, P., Popeangă, G., Control financiar şi fiscal, Ed.Ceccar, Bucureşti, 2004, p. 284

5


competenţă în exercitarea controlului financiar preventiv. Persoanele

desemnate să efectueze aceasta activitate sunt altele decât cele care iniţiază

operaţiunea supusa vizei.

Viza de control financiar preventiv se exercită prin semnătura persoanei

desemnate şi prin aplicarea sigiliului personal. Documentele prezentate la viza

de control financiar preventiv se înscriu în registru privind operaţiunile

prezentate la viza de control financiar preventiv. 5

Acestea conţin următoarele informaţii:

numarul curent

denumirea documentului, numărul şi data emiterii documentului

continuţul operaţiunilor înscrise în documente

compartimentul emitentului

data prezentării la viza documentului

valoarea operaţiunilor penrtu care s-a acordat viza

valoarea operaţiunilor penrtu care s-a refuzat viza

data restituirii actelor justificatvie şi semnătura

observaţii.

Termenul pentru pronunţare (acordare sau refuzul vizei) se stabileşte

prin decizie internă a conducătorului entităţii publice în funcţie de natura şi

complexitatea operaţiunilor cuprinse în cadrul general şi / sau specific al

operaţiunilor supuse controlului preventiv. 6

5 Ordinul Ministrului de finante publice nr.522/2003 pentu aprobarea normelor metodologice referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, publicat in Monitorul oficial nr.320 din 13.05.2003,pct 4

6 Boulescu M., Controlul financiar intern şi audit intern la entităţile publice, Ed. Economica,Buc, 2004, p.61-62

6


Viza de control financiar preventiv se dă prin înscrierea pe documentul respectiv

a menţiunii „Control financiar preventiv“ sub semnătura celui care a efectuat

acest control şi cu precizarea datei. Semnarea documentului de către

conducătorul compartimentului financiar-contabil, respectiv de către contabilul

şef, confirmă că s-a exercitat controlul financiar preventiv, dacă prin ordinul sau

decizia dată s-a stabilit să exercite acest control pentru operaţiile respective.

Prin acordarea vizei de control financiar preventiv se declanşează o serie de

efecte şi anume:

operaţia respectivă poate fi angajată, în cazul când controlul a fost

exercitat în faza de angajare a acesteia sau poate fi executată, în situaţia în

care viza de control a fost acordată pentru efectuare;

unitatea intră în raporturi economice şi juridice, dat fiind că operaţia

supusă controlului are un caracter patrimonial, presupune transferul

unor valori între două patrimonii;

documentele vizate vor fi înregistrate în contabilitatea unităţii;

persoanele care întocmesc sau care participă la întocmirea documentelor

pentru operaţiile ce se supun controlului financiar preventiv, precum şi

cele care acordă această viză, îşi angajează propria lor răspundere pentru

legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea şi realitatea

acestora;

în situaţia în care s-a acordat viza de control financiar preventiv în faza de

angajare a operaţiei şi drept urmare, unitatea a emis o comandă sau a

încheiat un contract, iar ulterior, din cauza unor evenimente neprevizibile,

dar posibile, persoana competentă refuză de a da viză pentru

efectuarea plăţii, unitatea va fi totuşi datoare să suporte consecinţele

actelor încheiate cu alte unităţi, adică să primească prestaţiile la care

7


are dreptul şi să-şi execute obligaţiile ce decurg din raportul contractual

respectiv.

Persoanele abilitate a exercita controlul financiar preventiv sunt datoare

să analizeze în mod temeinic fenomenul economic-material exprimat în

documentul supus controlului sub aspectul legalităţii, oportunităţii,

economicităţii şi realităţii acestuia. Controlul financiar preventiv presupune atât

verificarea operaţiilor, cât şi vizarea documentelor în care sunt consemnate. În

consecinţă, acordarea vizei implică o analiză prealabilă a fenomenului

economic, precum şi semnarea propriu-zisă a documentului în care este

exprimată operaţia patrimonială respectivă.

Într-adevăr, persoanelor care exercită controlul financiar preventiv le revine

sarcina de a se documenta temeinic asupra operaţiilor, consultându-se cu cadrele

de specialitate şi informându-se şi în alte compartimente. Atunci când nevoile o

cer, aceştia se vor deplasa chiar la faţa locului pentru stabilirea situaţiei reale.

Dacă în urma verificării se constată că operaţiunile nu întrunesc condiţiile

impuse se va refuza motivat acordarea vizei de control financiar preventiv

consemnând acest fapt în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de

control financiar preventiv.

1.3. Refuzul de viză

Privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, în ordonanţa nr.

119/1999 sunt prevăzute următoarele articole:

Art.20-Refuzul de viză

8


(1)Persoana în drept să exercite viza de control financiar preventiv are dreptul şi

obligaţia de a refuza viza de control financiar preventiv în toate cazurile în care,

în urma verificărilor, apreciază că proiectul de operaţiune care face obiectul

controlului financiar preventiv nu îndeplineşte condiţiile de legalitate,

regularitate şi încadrare în limita creditelor bugetare sau creditelor de

angajament, după caz, pentru acordarea vizei de control financiar preventiv.

(2)Refuzul de viză trebuie să fie în toate cazurile motivat în scris.

(3)Persoanele în drept să exercite viza de control financiar preventiv au obligaţia

de a ţine evidenţa proiectelor de operaţiuni refuzate la viza de control financiar

preventiv.

Art. 21 - Autorizarea efectuării unor operaţiuni pentru care se refuză viza de

control financiar preventiv

(1)O operaţiune pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv se

poate efectua de către ordonatorul de credite pe propria răspundere, numai dacă

prin aceasta nu se depăşeşte creditul bugetar aprobat. Ordonatorul de credite

poate decide efectuarea operaţiunii numai în baza unui act de decizie internă,

emis în formă scrisă, prin care dispune, pe propria răspundere, efectuarea

operaţiunii. O copie a actului de decizie internă se transmite compartimentului

de audit public intern al entităţii publice precum şi controlorului delegat, după

caz.

(2)În toate cazurile în care, ca urmare a unui refuz de viză de control financiar

preventiv propriu, conducătorii persoanelor juridice dispun, în condiţiile

prevăzute de prezenta ordonanţă, efectuarea operaţiunii pe propria răspundere,

persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv propriu are

obligaţia să informeze în scris Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice

şi, după caz, organul ierarhic superior al instituţiei publice, numai în această

situaţie persoana respectivă fiind exonerată de răspundere.

9


(3)Pentru operaţiunile care se supun şi controlului financiar preventiv delegat al

Ministerului Finanţelor Publice, refuzul vizei de control financiar preventiv

propriu face ca proiectul de operaţiune să nu poată fi supus controlului preventiv

delegat. În aceste condiţii ordonatorul de credite va solicita controlorului delegat

formularea unui aviz consultativ. Ordonatorul de credite va analiza punctul de

vedere al controlorului delegat, exprimat în avizul consultativ, şi va decide în

condiţiile prevăzute la alin.(1).

(4)În toate cazurile în care, ca urmare a unui refuz de viză de control financiar

preventiv delegat, conducătorii persoanelor juridice dispun, în condiţiile

prevăzute de prezenta ordonanţă, efectuarea operaţiunii pe propria răspundere,

controlorul delegat are obligaţia să informeze în scris Curtea de Conturi şi

Ministerul Finanţelor Publice.

(5)Documentele privind proiectele de operaţiuni supuse controlului financiar

preventiv, care nu au fost vizate, nu pot fi aprobate decât cu asumarea

răspunderii ordonatorului de credite.

(6)Operaţiunile efectuate pe propria răspundere a ordonatorului de credite se

înregistrează şi într-un cont în afara bilanţului.

În cazul în care în urma controlului se constată că cel puţin un element de fond

cuprins în lista de control nu este îndeplinit şi în esenţă, operaţiunea nu

întruneşte condiţiile de legalitate, regularitate şi după caz, de încadrare în

limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajamente, persoanele

desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv : 7

refuzul motivat în scris acordarea vizei de control financiar preventiv

7 Boulescu M., Controlul financiar intern şi audit intern la entităţile publice, Ed. Economica,Buc, 2004, p.65-66

10


consemnează refuzul de viza în registru privind operaţiunile prezentate la

viza de control financiar preventiv. La refuzul de viză se anexează un

exemplar al listei de control cu indicarea elementelor din lista ale caror

cerinţe nu sunt îndeplinite

aduce la cunostinţa ordonatorului de credit refuzul de viză însoţit de actele

justificativă semnificative

restituie compartimentelor de specialitate care au iniţiat operaţiunea

celorlalte documente.

Refuzul de viză se dă motivat, în scris. Refuzul vizării documentelor pentru

control financiar preventiv trebuie dat după o consultare prealabilă cu persoanele

competente şi dacă este cazul se poate cere şi avizul jurisconsultului din unitate.

În cazul în care persoanele competente a exercita controlul financiar refuză

viza, fie în faza de angajare, fie în momentul executării operaţiei pentru motive

ce le consideră întemeiate şi legale, legea prevede o procedură specială prin care

se urmăreşte concomitent, pe de-o parte, integritatea patrimonială a unităţii, iar

pe de altă parte, grija de a nu crea obstacole sau dificultăţi în activitatea acesteia.

Se pot distinge mai multe situaţii:

În cazul în care s-a refuzat viza de control financiar preventiv în faza de

angajare sau de plată de către persoanele împuternicite, încadrate în

subordinea contabilului şef, acestea sunt obligate – la cererea conducătorului

compartimentului de specialitate care a întocmit actul sau în care are loc operaţia

– să prezinte întreaga lucrare conducătorului compartimentului financiar-

contabil care decide.

Acesta poate acorda viza de control financiar preventiv pe propria sa

răspundere şi drept consecinţă, operaţia sa se angajează sau se execută după caz.

Atunci când faţă de refuzul de viză al contabilului şef, conducătorul com-

11


partimentului de specialitate susţine în continuare efectuarea operaţiilor refuzate

la viză, contabilul şef are obligaţia să sesizeze în scris, pe conducătorul unităţii

cu care urmează să analizeze aceste cazuri.

În situaţia în care conducătorul compartimentului financiar contabil sau în

lipsa acestuia, înlocuitorul său, refuză acordarea vizei de control financiar

preventiv în faza de angajare sau de plată după caz, conducătorul unităţii poate

dispune în scris, pe proprie răspundere, efectuarea operaţiei în cauză.

În aceste cazuri se va proceda astfel:

când refuzul se dă în faza de angajare a operaţiei, conducătorul

compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv,

contabilul-şef este obligat să înştiinţeze în termen de două zile, în scris,

Consiliul de Administraţie. Acesta, pe baza sesizărilor primite, are

obligaţia ca în cel mult 15 zile să cerceteze cele semnalate şi să ia

măsurile prevăzute de dispoziţiile legale.

când refuzul se dă în faza de plată, documentele se depun la

unitatea bancară ori la compartimentul care execută operaţia, semnat

de către conducătorul unităţii în cauză şi cu menţiunea refuzului de

viză. În această situaţie, conducătorul compartimentului financiar-

contabil, respectiv contabilul-şef este obligat să înştiinţeze în

termen de 2 zile, în scris, Consiliul de Administraţie. Unitatea bancară

va onora documentele respective de plată după efectuarea verificărilor ce

le revin ca sarcină, potrivit normelor legale.

Refuzul de viză declanşează o serie de efecte, şi anume:

operaţia supusă controlului nu se mai execută;

documentele care cuprind operaţii supuse controlului financiar

preventiv pentru care nu s-a acordat viza de către persoanele

12


abilitate de a exercita acest control şi nu s-a dat aprobarea efectuării de

către organele competente, nu vor fi înregistrate în contabilitate.

Ele vor fi evidenţiate distinct astfel:

cele care nu au dat naştere la operaţiuni patrimoniale vor fi păstrate într-o

cartotecă distinctă la compartimentul care le-a emis;

cele care au dat naştere unor operaţii patrimoniale prin încălcarea legii,

vor fi evidenţiate distinct în conturi de ordine şi de evidenţă.

Până la clarificarea situaţiei lor, contabilul-şef va asigura urmărirea cazurilor

de refuz al vizei de control financiar preventiv, cu precizarea naturii

operaţiilor, valorii şi modului lor de evidenţă.

2. CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV DELEGAT

Controlul financiar preventiv delegat se organizează de către Ministerul

Finanţelor Publice prin personal special desemnat, controlori delegaţi pentru

efectuare acestei operaţiuni , şi se exercită prin viză.

În organizarea de contabilitate publică din România, bazată pe principiul

descentralizării şi responsabilizării ordonatorului, funcţiile de control preventiv

ale Ministerului Finanţelor Publice sunt mult mai restrânse decât în alte

organizări de contabilitate publică din ţările membre ale Uniunii Europene.

Această caracteristică este în concordanţă cu principiile reformei promovate prin

Regulamentele financiare comunitare din 2002.

Funcţiunile de control preventiv ale Ministerului Finanţelor Publice nu

puteau şi nici nu pot fi eliminate. Acest minister rămâne gestionarul ansamblului

bugetelor, gestionarul fondurilor, responsabil al echilibrelor bugetare etc.

Funcţiunile de control preventiv ale Ministerului Finantelor Publice sunt

următoarele:

13


a) controlor al modificării structurii autorizărilor bugetare (creditele) şi a

distribuţiei acestora pe trimestre - controlul abaterilor de la programul bugetar

iniţial şi al riscurilor asociate;

b) controlor al echilibrului bănesc al bugetului - controlul deficitelor;

c) controlor al unor operaţiuni privind gestiunea creditelor - controlul riscurilor

majore în gestiunea ordonatorilor principali;

d) controlor al plăţilor - controlul conformităţii execuţiei de casă.

Aceste controale sunt realizate prin direcţiile de buget, trezorerii şi

controlorii delegaţi.8

Ministrul finanţelor numeşte, pentru fiecare instituţie publică în care se

exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului

asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special, unul sau mai

mulţi controlori delegaţi, în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţii in

Controlul financiar-bancar stituţiei publice respective. De asemenea,

Ministerul Finanţelor numeşte unul sau mai mulţi controlori delegaţi pentru

operaţiunile derulate prin bugetul trezoreriei statului, pentru operaţiuni privind

datoria publică şi pentru alte operaţiuni specifice Ministerului Finanţelor.

Numirea controlorilor delegaţi se face prin ordin al ministrului finanţelor.

Prin norme metodologice aprobate de ministrul finanţelor se stabilesc:

tipurile de operaţiuni ale ordonatorilor principali de credite, ale

căror proiecte se supun controlului financiar preventiv delegat;

limitele valorice peste care se efectuează controlul financiar

preventiv delegat, pe tipuri de operaţiuni;

8 www.legestart.ro

14


documentele justificative care trebuie să însoţească diferitele tipuri

de operaţiuni;

modul în care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat

pentru fiecare tip de operaţiune. Tipurile de operaţiuni care se

supun controlului financiar preventiv delegat şi, după caz, limitele

valorice corespunzătoare acestora pot diferi de la o instituţie publică la

alta.

Controlorii delegaţi desfăşoară activitatea la sediul instituţiilor publice la

care au fost numiţi.

2.1. Controlul financiar preventiv delegat: reglementare, incompatibilităţi şi atribuţii

Controlorul delegat este funcţionar public, angajat al Ministerului Finanţelor.

Numărul de posturi de controlori delegaţi se stabileşte de către Ministrul

Finanţelor în funcţie de necesităţi, în limita numărului total de posturi şi a

bugetului anual, aprobate. Pot fi încadrate în funcţia de controlor delegat numai

persoanele care au studii superioare economice şi juridice şi o vechime efectivă

în domeniul finanţelor publice de minim şapte ani. Atribuţiile controlorului

delegat sunt, în principal, următoarele: 9

Exercitarea controlorului financiar preventiv delegat asupra proiectelor de

operaţiuni ale ordonatorului principal de credit, în conformitate cu ordinul

de numire şi cu normele metodologice aprobate potrivit prezen-tei

ordonanţe;

9 Mihăiescu, V., S., Control financiar-bancar, Ed. Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2008, p. 64 – 65

15


Supravegherea organizării, ţinerii, actualizării şi raportării evidenţei an-

gajamentelor;

Informarea directă a ministrului finanţelor, prin rapoarte lunare, cu privi-

te la situaţia curentă a angajamentelor efectuate, la vizele acordate şi la

situaţiile de refuz de viză; câte o copie după raportul respectiv se trans-

mite întotdeauna controlorului financiar-şef şi ordonatorului principal de

credite pe lângă care este numit;

Formularea de avize cu caracter consultativ, la solicitarea ordonatorului

principal de credite pe lângă care este numit sau la cererea ministrului

finanţelor, precum şi din iniţiativă proprie, în privinţa conformităţii,

economicităţii, eficacităţii sau eficienţei unor operaţiuni sau proiecte de

acte normative;

Elaborarea de propuneri şi proiecte privind perfecţionarea controlului

financiar preventiv;

Participarea la activităţile corpului controlorilor delegaţi;

Îndeplinirea altor atribuţii, stabilite prin ordin al Ministrului Finanţelor.

Controlorul delegat îşi exercită atribuţiile în mod independent. El raportează

în mod direct Ministrului Finaţelor şi nu i se poate impune, pe nici o cale,

acordarea ori refuzul vizei de control financiar preventiv delegat. De asemenea,

este obligat să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu şi confidenţialitatea

în le-gătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în

exercitarea funcţiei.

Corpul controlorilor delegaţi se organizează ca un compartiment distinct în

structura Ministerului Finanţelor şi cuprinde ansamblul controlorilor delegaţi.

Corpul controlorilor delegaţi asigură, în principal:

16


Aplicarea şi dezvoltarea principiilor şi practicilor avansate de bună

conduită financiară;

Colaborarea şi schimburile profesionale dintre controlorii delegaţi;

Colaborarea şi schimburile profesionale cu alte structuri de profil interne,

externe şi internaţionale.

Având în vedere documentele justificative pe care trebuie să le ţină în

evidenţă controlorii delegaţi au urmatoarele sarcini:

Întocmesc rapoarte lunare, la care se axează pe copii de pe:

Comunicăile către ordonator de credite ale operaţiunilor care nu

îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi efectuate, dacă

aceastea au fost însuşite de ordonator;

Refuzurile de viză, în care se menţionează, dacă este cazul efectuarea

operaţiunilor pe răspunderea ordonatorului;

Avizele consultative emise;

Alte informaţii solicitate de conducerea corpului de delegaţi

Transmit rapoartele întocmite controlorului financiar-şef.

Corpul controlorilor delegaţi este condus de controlorul financiar-şef care are

doi adjuncţi. Tot în structura Ministerului Finanţelor şi în subordinea

controlorului financiar-şef funcţionează şi un compartiment al cărui personal nu

este constituit din controlori delegaţi şi ale cărui atribuţii se stabilesc prin ordin

al Ministrului Finanţelor.

17


2.2. Particularităţile acordării vizei de control financiar preventiv delegat

Operaţiunile care fac obiectul controlului financiar delegat se supun aprobării

ordonatorului principal de credite numai însoţite de viza de control financiar

preventiv delegat.

Viza de control financiar preventiv delegat se acordă sau se refuză în scris şi

trebuie să poarte semnătura şi sigiliul personal al controlorului delegat

competent.

Înainte de a emite un refuz de viză, controlorul delegat are obligaţia să îl

informeze în scris în legătură cu intenţia sa pe ordonatorul principal de credite,

precizând motivele refuzului. Dacă ordonatorul principal de credite prezintă în

scris argumente în favoarea efectuării operaţiunii pentru care se intenţionează

refuzul vizei, controlorul delegat va consulta, înainte de a înregistra oficial

refuzul de viză, opinia neutră asupra cazului, formulată de o echipă de trei

controlori delegaţi, de la instituţii publice diferite de cea în cauză, echipă

formată ad-hoc prin grija controlorului financiar-şef. Opinia neutră se motivează

şi se formează în scris şi are rol consultativ, soluţia finală fiind în competenţa

exclusivă a con-trolorului delegat competent, potrivit principiului exercitării în

mod independent a atribuţiilor de control financiar preventiv delegat.

În cazul instituţiilor publice, altele decât cele în cadrul cărora se exercită

funcţia de ordonator principal de credite, conducătorii acestora (ordonatori de

credite) pot dispune, pe propria răspundere, efectuarea operaţiunii pentru care s-

a refuzat viza de control financiar preventiv propriu. În aceste cazuri, contabilul

şef al acestei instituţii are obligaţia de a informa, în scris, structurile judeţene ale

Ministerului Finanţelor Publice. Controlul financiar preventiv se organizează şi

la persoanele juridice, altele decât instituţiile publice, dacă acestea gestionează

fonduri publice cu orice titlu şi/sau administrează patrimoniul public.10

10 Popeangă, P., Popeangă, G., Control financiar şi fiscal, Ed. Ceccar, Bucureşti, 2004, p. 283

18


Operaţiunile care fac obiectul controlului financiar delegat se supun aprobării

ordonatorului principal de credite numai însoţite de viza de control financiar

preventiv delegat. Viza de control financiar preventiv delegat se acordă sau se

refuză în scris, pe formular tipizat, şi trebuie să poarte semnătura şi sigiliul

personal al controlorului delegat competent. Înainte de a emite un refuz de viză,

controlorul delegat are obligaţia să îl informeze în scris în legătură cu intenţia sa

pe ordonatorul principal de credite, precizând motivele refuzului. Dacă

ordonatorul principal de credite prezintă în scris argumente în favoarea

efectuării operaţiunii pentru care se intenţionează refuzul vizei, controlorul

delegat va consulta, înainte de a înregistra oficial refuzul de viză, opinia neutră

asupra cazului, formulată de o echipă de trei controlori delegaţi, de la instituţii

publice diferite de cea în cauză, echipă formată ad-hoc prin grija controlorului

financiar-şef. Opinia neutră se motivează şi se formează în scris şi are rol

consultativ, soluţia finală fiind în competenţa exclusivă a controlorului delegat

competent, potrivit principiului exercitării în mod independent a atribuţiilor de

control financiar preventiv delegat.

Controlul financiar preventiv delegat se efectuează în termenul cel mai scurt

permis de durata efectivă a verificărilor necesare, astfel încât să nu afecteze

desfăşurarea în bune condiţii şi în termen a operaţiunii al cărei proiect se supune

controlului financiar preventiv delegat. Perioada maximă pentru acordarea sau,

după caz, pentru refuzul vizei de control financiar preventiv delegat este de trei

zile lucrătoare de la prezentarea proiectului unei operaţiuni, însoţit de toate

documentele justificative. Perioada prevăzută mai sus este suspendată de la

înregistrarea informării privind intenţia de refuz de viză până la primirea

răspunsului ordonatorului prin-cipal de credite. În cazuri excepţionale,

controlorul delegat are dreptul să prelungească peri-oada de trei zile cu

maximum cinci zile lucrătoare, pe baza unui referat de justificare pe care are

19


obligaţia să îl transmită imediat spre informare controloru-lui financiar-şef şi

ordonatorului principal de credite.

2.3. Regimul refuzului de viză privind controlul financiar preventiv delegat

Persoana în drept să exercite viza de control financiar preventiv are dreptul

şi obligaţia de a refuza viza de control financiar preventiv în toate cazurile în

care, în urma verificărilor, apreciază că proiectul de operaţiune care face

obiectul controlului financiar preventiv nu îndeplineşte condiţiile de legalitate,

regularitate şi încadrare în limita creditelor bugetare sau creditelor de

angajament, după caz, pentru acordarea vizei de control financiar preventiv.

Refuzul de viză trebuie să fie în toate cazurile motivat în scris. Persoanele în

drept să exercite viza de control financiar preventiv au obliga-ţia de a ţine

evidenţa proiectelor de operaţiuni refuzate la viza de control financiar preventiv.

Operaţiunile care nu sunt supuse vizei de control financiar preventiv delegat

operatorii principali de credite pot dispune efectuarea operaţiei pentru care s-a

refuzat viza de control financiar preventiv, dar pe propria sa răspundere.

Documentele referitoare la operaţiunile care sunt supuse controlului financiar

preventiv şi care nu au fost vizate nu pot fi înregistrate în contabilitate.

Persoanele în drept să exercite viza de control financiar preventiv au obligaţia de

a ţine evidenţa proiectelor de operaţiuni refuzate la viza de control financiar

preventiv.

20


2.4. Autorizarea efectuării unor operaţiuni pentru care se refuză viza de control financiar preventiv

ART. 21 11

(1) O operaţiune pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv se

poate efectua de către ordonatorul de credite pe propria răspundere, numai dacă

prin aceasta nu se depaseşte creditul bugetar aprobat. Ordonatorul de credite

poate decide efectuarea operaţiunii numai în baza unui act de decizie interna,

emis în forma scrisă, prin care dispune, pe propria răspundere, efectuarea

operaţiunii. O copie a actului de decizie internă se transmite compartimentului

de audit public intern al entităţii publice, precum şi controlorului delegat, după

caz.

(2) În toate cazurile în care, ca urmare a unui refuz de viză de control financiar

preventiv propriu, conducătorii persoanelor juridice dispun, în condiţiile

prevazute de prezenta ordonanţă, efectuarea operaţiunii pe propria răspundere,

persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv propriu are

obligaţia să informeze în scris Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice

şi, după caz, organul ierarhic superior al instituţiei publice, numai în aceasta

situaţie persoana respectivă fiind exonerata de răspundere.

(3) Pentru operaţiunile care se supun şi controlului financiar preventiv delegat

al Ministerului Finanţelor Publice, refuzul vizei de control financiar preventiv

propriu face ca proiectul de operaţiune să nu poată fi supus controlului preventiv

delegat. În aceste condiţii ordonatorul de credite va solicita controlorului delegat

formularea unui aviz consultativ. Ordonatorul de credite va analiza punctul de

vedere al controlorului delegat, exprimat în avizul consultativ, şi va decide în

condiţiile prevazute la alin. (1).

11 O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv- republicare, cu modificările şi completările ulterioare

21


(4) În toate cazurile în care, ca urmare a unui refuz de viză de control financiar

preventiv delegat, conducătorii persoanelor juridice dispun, în condiţiile

prevazute de prezenta ordonanţă, efectuarea operaţiunii pe propria răspundere,

controlorul delegat are obligaţia să informeze în scris Curtea de Conturi şi

Ministerul Finanţelor Publice.

(5) Documentele privind proiectele de operaţiuni supuse controlului financiar

preventiv, care nu au fost vizate, nu pot fi aprobate decât cu asumarea

răspunderii ordonatorului de credite.

(6) Operaţiunile efectuate pe propria răspundere a ordonatorului de credite se

înregistrează şi într-un cont în afara bilanţului.

O operaţiune pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv

delegat se poate efectua numai dacă este autorizată printr-o hotărâre a

Guvernului, la propunerea instituţiei publice din cadrul administraţiei publice

centrale în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite, a cărei

operaţiune a fost refuzată, cu ascultarea, într-o şedinţă a Guvernului, a

prezentării de către controlorul financiar-şef a punctului de vedere al

controlorului delegat implicat. Guvernul se pronunţă în maxim 15 zile lucrătoare

de la data înregistrării proiectului hotărârii la Secretariatul General al

Guvernului. Iniţiatorul proiectului hotărârii are obligaţia să îi informeze despre

aceasta pe ministrul finanţelor şi pe controlorul financiar-şef şi să transmită

acestora o copie după proiectul hotărârii şi după nota de fundamentare a acestuia

cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de discutarea lui în şedinţa Guvernului.

Controlul financiar preventiv delegat exercitat de controlori delegaţi numiţi de

Ministrul Finanţelor Publice se referă la operaţiuni care pot afecta execuţia în

condiţii de echilibru a bugetelor prin angajări patrimoniale ce afectează un

volum mare de fonduri şi pentru care există riscuri semnificative de execuţie. De

22


fapt acest control este o supraverificare a operaţiunilor, pentru care s-a dat deja

viza de control financiar preventiv, exercitat cu scopul de a se elimina orice risc

asociat angajării unităţii în respectivele operaţiuni.

Îndeplinirea obiectivelor activităţii de control depinde de calitatea factorului

uman ce execută controlul. Elaborarea unor Coduri prin care se stabilesc

anumite reguli de conduită, drepturi şi obligaţii pentru toţi cei ce desfăşoară

activităţi în domeniul public, demonstrează dacă mai era cazul, accentul pus

astăzi pe creşterea calităţii factorului uman.

23

finalizarea controlului preventiv

Documents