finlanda vs romania

8/17/2019 Finlanda vs Romania

1/19

Educaţia în Finlanda vs.

educaţia în România


2/19


3/19

Finlanda are cel mai bun sistem de educa ie din Europa iț șeste considerată una dintre cele mai pa nice i maiș ș

competitive ări din lume , din punct de vedere economic.țS-a clasat i ca una dintre ările lumii cu cea mai mareș țcalitate a vie ii.ț


4/19

România este o ară situată în sud-țestul Europei Centrale, pe cursul

inferior al Dunării, la nord depeninsula Balcanică i la ărmulș țnord-vestic al ării !e"re. #eteritoriul ei este situată aproape toatăsuprafa a Deltei Dunării i parteaț șsudică i centrală a un ilor Carpa i.ș ț țSe învecinea$ă cu Bul"aria la sud,Serbia la sud-vest, %n"aria la nord- vest, %craina la nord i est iș șRepublica oldova la est, iar ărmulțării !e"re se "ăse te la sud-est.ș

România este o republică semi-pre$iden ială. Este a noua ară dupăț țsuprafa a teritoriului &'() (*+ mț

i a aptea după numărul popula ieiș ș ț&peste '/ milioane locuitori dintre

statele membre ale %niunii Europene.Capitala ării, Bucure ti, este i celț ș șmai mare ora al ei i al aselea oraș ș ș șdin %E după popula ie &+,* milioanețlocuitori.


5/19

Istoric

0n timpul Evului ediu 1i la începutul Epocii oderne, Biserica a fost cea care a avut în "ri2ă educa3iamaselor din Finlanda. 4ot ea este cea care, începând cu secolul al 5677-lea, 1i-a propus să îi înve3e pefinlande$i să citească. %n decret bisericesc din +8)8 a stabilit că to3i cei care doreau să se căsătoreascătrebuiau să facă mai întâi dovada că 1tiau să citească

9a sfâr1itul secolului al 575-lea, analfabetismul era complet înlăturat în Finlanda. :bilitatea de a citi însă era un fapt obi1nuit încă de la sfâr1itul secolului al 5677-lea 1i începutul secolului al 56777-lea.#rimele cifre e;acte în acest sens datea$ă din +))/ 1i arată că în acel an *


6/19

Sistemul finlandez

7-16 ani. 0 ani.

Se adoptă un nou sistem educa ional.care se referă la e"alitate de anse pentru to i copiii,ț ș țindiferent de mediul socio-economic din care ace tia provin. Conceptul este >perusoulu? i elș șdesemnea$ă o coală >compreAensivă? pentru to i elevii între < i +8 ani.ș ț ș

#rimul lucru care s-a decis a fost ca coala elementară să fie formată din nouă clase. Este o coalăș șfinan ată de stat i care oferă tuturor copiilor educa ie "ratuită, o coală obli"atorie i disponibilăț ș ț ș șpentru to i, dar i o coală fără e;amene de admitere i fără ta;e.ț ș ș ș

E!alit"# Fraternit"

0n Finlanda nu e;istă coli mai bune i coli mai proaste. !u e;istă învă ământ privat. 0ntre"ulș ș ș țsistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de ta;e de studiu esteinter$isă.

:ceastă ară consideră pur i simplu că absolut to i copiii trebuie să beneficie$e de acela iț ș ț ștratament. Copiii cu di$abilită i înva ă în colile normale. Copiii cu cerin e educa ionale specialeț ț ș ț țnu studia$ă la domiciliu, nu sunt e;clu i sau i$ola i în coli speciale, ci participă la ore în claseș ț șnormale, indiferent dacă au Aandicapuri "rave.

>#oliticile educa ionale în ma2oritatea ărilor lumii mer" pe ideea de a identifica elevii cei maiț ț buni, de a ale"e vârfurile, în timp ce ceilal i elevi sunt lăsa i deoparte?, spune #asi SaAlber", unț ț

educator celebru în Finlanda. >!oi nu suntem a a, noi mer"em pe cooperare, nu pe competi ie.ș ț

$alitatea %ro!ramelor de înv&ţ&mânt

#ro"ramele de învă3ământ sunt e;celente, atât prin prisma con3inutului pe care îl oferă, prinrelevan3a lor pentru via3a modernă, cât 1i prin inte"rarea predării dincolo de "rani3ele diverselormaterii.


7/19

Relaţia %rofesor-elev 0n loc să se pună accentul pe >cumin3enie?, în3eleasă în sensul că elevul să fie tăcut 1i atent la discursul

profesorului, copiii finlande$i sunt încura2a3i să interac3ione$e cu profesorul cât se poate de mult.CAestiunea este foarte importantă, a1a cum observa si :cademicianul Solomon arcus în multe dintrescrierile sale rolul intrebării &1i al acceptării eventualei "re1eli ca un lucru normal în procesul de învă3areeste fundamental

Clasele sunt relativ mici, mai ales la 1coala primară, având în 2ur de '/-' copii. 0n plus, la clasa +,copii sunt împăr3i3i la lec3iile de citire în ( "rupuri diferite, în func3ie de nivelul abilită3ilor lor lacitire, a1a încât profesorul să le poată oferi ceva interesant fiecarei "rupe lec3iile de citire sedesfă1oară separat pentru fiecare "rupa. 9a fel se întâmplă la lec3iile de matematică. 0mpăr3irea în"rupe, cu un orar u1or decalat unii fa3ă de ceilal3i, continuă 1i la clasele '-(.

$alitatea uniform& a 'colilor %rimare

Scolile primare sunt cam de aceea1i valoare, indiferent dacă sunt 1coli de capitală sau deprovincie, 1coli de centru sau de cartier. CAestiunea este importantă pentru că,în acest fel,copiii mer", în "eneral, la 1colile din apropierea casei, de multe ori pe propriile lor biciclete.9ucrul acesta elimină lupta părin3ilor de a ob3ine un loc la o 1coală anume, de a or"ani$atransportul copiilor la 1i de la 1coală.

(oleranţ& zero %etru auzuri de orice fel în 'coala

Fie cAiar 1i verbale, fie cAiar 1i în spirit de "lumă.Res%ectul %entru educaţie în societate :bsolvirea bacalaureatului este privită ca un eveniment de mare importan3ă 1i de mândrie,

atât pentru tânărul absolvent, cât 1i pentru familia lui. Finlande$ii spun că în viata unui ome;istă ' mari momente de împlinire personală absolvirea bacalureatului 1i fondarea proprieifamilii.


8/19

Fle)iilitatea sistemului

9a nivel de liceu, cea mai mare parte a curriculumului este ba$at pe materii op3ionale, pe careelevii 1i le ale" în func3ie de interesele lor viitoare &de profesie, de facultatea pe care o vor urma.

CAiar 1i la nivel de învă3ământ de ba$ă, apar materii op3ionale sau e;tra-curriculare, începând dela clasa a (-a. #rintre ele se numără ore de teatru, de limbi străine suplimentare, de artă, deinformatică, de auto-apărare , de foto"rafie, etc. Re$ultatul este cel al unui curiculum fle;ibil, ceeste personali$at de către fiecare elev în parte.

*rofesorii 0n Finlanda este mai u or să devii medic sau avocat decât profesor.ș 0n Finlanda, coala pune pre pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care reali$ea$ăș ț

performan e. Calitatea profesorilor finlande$i este, pur i simplu, e;emplară. 0n Finlanda trebuieț șsă ai facultate ca să predai la "rădini3ă 1i masterat ca să predai la 1coală. :stfel, le"ea impunefiecărui cadru didactic să aibă la ba$ă cinci ani de facultate i un masterat în peda"o"ie. #o$i ia deș țprofesor este drept una cu o mare responsabilitate i, în consecin ă, nu oricine poate intra înș țsistem.

#rofesorilor care nu î i dovedesc competen a nu li se prelun"e te contractul de an"a2are.ș ț ș

+onus,

Cum spuneam, în Finlanda nu trebuie să plăte1ti nimic pentru serviciile educa3ionale nici măcarcând faci o facultate, masterat sau doctorat. 0n plus, elevilor li se asi"ură un prân$ "ratuit 1itransport "ratuit dacă locuiesc la mai mult de m de 1coală. 9e"ea finlande$ă obli"ă ca meniul săfie "ratuit, nutritiv, i cu multe feluri de salate i fructe. Dacă orele se prelun"esc până după-ș șamia$ă, coala are obli"a ia de a oferi o "ustare elevilor.ș ț


9/19

*ractic e)%erimente# lectur&.

Copiii încep coala la < ani 1i nu se confruntă cu e;amene până la vârsta de +8 ani, când sus inș țsin"urul e;amen important în sistemul lor educa ional. rele sunt scurte & min, intense i, maiț șales, foarte participative. :u foarte pu3ine teme pentru acasă, se stimulea$ă ra ionamentul criticț înaintea memori$ării mecanice. 0nvă3ământul finlande$ pune mare pre3 pe 1tiin3e 1i pe practică, deaceea cele mai multe cursuri de 1tiin3e au loc în laboratoare, în "rupuri de ma;imum +8 elevi 1i seconcentrea$ă pe e;perimente 1tiin3ifice.

Facult&ţi# universit&ţi

După încAeierea acestei etape de studii, fie în 1coala voca3ională, fie în cea "enerală, tinerii potaplica pentru admiterea într-o facultate. Sistemul educa3iei superioare are două sectoare,universită3ile 1i politeAnicile. Sistemul de educa3ie finlande$ permite cetă3enilor finlande$i să î1idesăvâr1ească educa3ia sau calificarea la orice vârstă.

#oliteAnicile oferă educa3ie în următoarele domenii 1tiin3e umaniste 1i ale educa3iei cultură1tiin3e naturale turism, caterin" 1i servicii domestice servicii sociale, sănătate 1i sport teAnolo"ie,telecomunica3ii 1i transport 1tiin3e sociale, afaceri 1i administra3ie. E;istă peste '/ de politeAnici în Finlanda, la care se adau"ă #oliteAnica din 7nsulele Gland 1i Cole"iul de #oli3ie al Finlandei.

Cele '/ de universită3i finlande$e oferă pre"ătire în domenii precum 1tiin3e umaniste, teAnolo"ie,1tiin3e naturale, artă 1i desi"n, teatru 1i dans, medicină veterinară etc.

După ră$boi, numărul studen3ilor a crescut foarte mult, de la apro;imativ 8.// în anii +*(/, la peste*./// la sfâr1itul anilor +*/, la peste +./// în +*8(, la peste '/./// în +*8< 1i la peste ()./// în'//


10/19

$onsecinţe

0n pre$ent, învă ământului îi revine nu mai pu in de += din bu"etul de stat.ț ț Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume i cel mai evoluat sistem educativ.ș 0n urma evaluărilor interna3ionale, elevii finlande$i s-au dovedit a fi cei mai inteli"en3i. Ei au

ob3inut cele mai bune re$ultate la cunoa1tere 1tiin3ifică 1i s-au clasat printre primii la matematică1i apetitul pentru lectură.

Statul finlande$ e preocupat de asi"urarea unui învă ământ viabil, capabil să motive$e elevii.țSistemul educativ este foarte bine "ândit i făcut în spri2inul elevilor. Finlanda are cel mai mareșprocent, din Europa, al elevilor care a2un" la facultate, 88=, iar *(= dintre finlande$i promovea$ăliceul. 0n acela i timp, diferen a dintre cei mai slabi i cei mai buni elevi este cea mai mică dinș ț șlume.

Sistemul de valori al finlande$ilor are la ba$ă educa ia nu acumularea de bunuri. :cest lucru esteț valabil pe tot parcursul vie ii, când, arată statisticile, adul ii preferă să dea bani pe un pro"ram deț ț

educa ie continuă decât pe ultimul telefon scos pe pia ă. Este un sistem de valori format în familie,ț țconsolidat în coală, pus apoi în slu2ba ării.ș ț


11/19

ate statistice

Sistemul finlande$ de educa3ie este printre cele mai de succes din lume astă$i 1i tot mai mul3isunt cei care încearcă să identifice e;plica3iile acestui succes 1i să îi urme$e eventuale;emplul. De ani de $ile adolescen3ii finlande$i ob3in scoruri foarte înalte la testeleinterna3ionale, plasându-se întotdeauna în fruntea clasamentului. De e;emplu, testul ECD&r"ani$ation for Economic Cooperation and Development din '//8, care s-a concentratasupra 1tiin3ei 1i ale cărui re$ultate au fost făcute publice la sfâr1itul anului '//


12/19

4abel +. Rata de participare la toate nivelurile de

educa3ie&7SCED /-8, ca raport din popula3ia în vârstă de (-'* ani

006

E/-7 8(,*

Finlanda


13/19

4abel '.Salariile cadrelor didactice, pe nivele de

învă3ământ&limite minime-ma;ime în monedaproprie,fnlanda euro,România lei

Românialei Finlandaeuro

IS$E 1 +///-+'// (///-//

IS$E -2 +'//-''// (//-///

IS$E 3-6 +//-/// ///-///


14/19

4abel (. Finan3area învă3ământului din

#7B &procente

004 015

România ,' (,

Finlanda 8,) +

Sursa:Internet(www.b1.ro)


15/19

4abel . 6alorile cAeltuielilor cu educa3ia, în '//), la valorile pre3urilor constantedin '///

România Finlanda

000 )/) /+/

00d '''/ 8/+8

00 - 8*88

Sursa:Eurostat, UE !i statistici"e conturi"or na#iona"e din 2011


16/19

$8*9R9:IE

0n aceste condi3ii nu ar trebui să ne surprindă caracteri$ările făcute adesea educa3iei române1ti, anume căsistemul de învă3ământ din România este ineficient, nerelevant, inecAitabil 1i de slabă calitate. Sistemul de învă3ământ finlande$ este relevant în raport cu nevoile economice 1i sociale, în vreme ce în România acest

criteriu de eficien3ă nu este îndeplinit. Cel dintâi este ecAitabil, în vreme ce în România, în ciuda unoreforturi, apartenen3a la mediul rural este încă asociată cu de$avanta2e ma2ore. Irupurile vulnerabile socialcontinuă să fie 1i de$avanta2ate social. 7nfrastructura 1i resursele educa3ionale sunt de foarte slabă calitate.@colile din România au o arAitectură de secol al 575-lea, multe dintre ele sunt cAiar ridicate în secolul al575-lea. #otrivit unor date, )'= dintre clădirile 1colare de la noi sunt ridicate înainte de +*


17/19

4abel . CAeltuieli anuale în institu3iile publice, pe elev sau

student, pe nivele de învă3ământ în euro&miiS#C, '//)

România Finlanda

IS$E 1 - ,

IS$E -2 - 8,)

IS$E 3-6 - +','

Sursa:Eurostat,UE, 2011


18/19

4abel 8. #ropor3iile cAeltuielilor cu educa3ia dinsurse publice 1i private&7SCED /-8,'//)

&procente

România Finlanda

Finanţare %ulic& - *


19/19

$;$

finlanda vs romania

Documents