PowerPoint PresentationAnul colar 2015-2016 Semestrul al II-lea
Cuprins Creaiile noastre literare în versuri i-n proz Pag. 3 - 55 EMINESCOOLtura 2016 Pag. 5 Vizit la Muzeul de Geologie Pag. 35 Întâlnire din cadrul programului LogosGift Pag. 36 Copiii notri-campionii notri Pag. 37 Vizita la Muzeul C.F.R. Pag. 39 Activiti din cadrul programului ASSEMBLY Câtigtorii competiiei Rubik’s Cube Pag. 38 Hinamatsuri sau Festivalul Ppuilor -JAPAN Pag. 40 Srbtoarea Dr. Seuss Day -USA Pag. 42 Picturile sunt realizate de elevi în timpul orelor de art plastic sau în atelierul de pictur al colii, sub îndrumarea domnului profesor de desen, Ionu Barbu. Poeziile din paginile acestui numr al revistei se numr printre poeziile participante la diferite Concursuri de creaie literar în anul colar 2015-2016.
CUVÂNT ÎNAINTE Construit pe trei coordonate, revista colar FIRUL ARIADNEI v dezvluie i în acest numr creaiile literare i artistice ale elevilor talentai, dar i informaii privind evenimentele colare care se deruleaz pe parcursul acestui semestru. Bineîneles, provocrile literare i artistice ne in cu sufletul la gur de fiecare dat, elevii notri dovedind imaginaie, sensibilitate i plcerea de a scrie sau de a picta. Cu mare entuziasm v invitm s descoperii creaii literare i artistice atractive i s ptrundei în universul ficional, lsându-v purtai pe aripile imaginaiei nemrginite. De asemenea, accentul este pus i pe talentul artistic al elevilor, prin surprinderea unor lucrri inedite ale acestora, realizate în timpul orelor de educaie plastic sau realizate la cursurile din atelierul de pictur al colii. Totodat, sunt prezentate i evenimente atractive legate de activiti desfurate în coal sau în alte locuri interesante, din care toat lumea are de învat. Sperm c v-am trezit interesul i v invitm la lecturarea plcut a numrului 16 al revistei colare FIRUL ARIADNEI!
2
Numrul zece Eu sunt zece. Ce muli m vrei, În carnet s m avei! Fiindc a fost biat cuminte i cifrele le-a învat, Cosmin, la coal, ia aminte, Nota zece el a luat! Zece v trimite vestea C s-a terminta povestea i-a semnat pe cât se pare Un b c-un ou în spinare. Cosmin IC Clasa a VIII-a A
În lumea crilor Basme, poveti... Tot ce citeti E ceva ideal Pentru mine, pentru tine, Pentru orice i oricine. Acestea pot fi tiute Ca nite filme mute. Sunt imagini pe care le priveti Cu ochii minii i le trieti Cu sufletul... E nevoie de imaginaie S-nelegi orice creaie.
Antonia VOICU Clasa a V-a A
Pentru o zi, coala MEA s-a transformat într-un trâm de basm. Aezai comod pe “covorul fermecat”, precolarii i elevii claselor pregtitoare au vizionat aventura plin de suspans a lui Aladdin, povestit de actori talentai.
3
coala Dac vrei s ai note bune, La coal las-te de glume , Fii atent i studiaz, La var examenul urmeaz! Uite , gândete aa : Mai ai trei luni i gata ! Trage cât mai poi acum, La var vei fi pe drum. Matei IORDACHESCU Clasa a VIII-a A
Cazurile ntflee Lui Genitiv, Nu-i place de Acuzativ. Zice c e fios, i în literatur, n-are niciun rost. Acuzativ e detectiv. Acuz mereu, La bine i la greu. Pe cine?, Ce?, Unde?, Când?, Nici s nu-i treac prin gând, S-l ignori pe-Acuzativ, i s-l iei în brae pe Infinitiv. Infinitiv e un mod al verbului. A scrie, a înva, Cum aa?! E vina ta! E serios, dar n-are rost! Chiar asta a spus un prost. Cui? De asemenea, aa frumos, Cine e? Desigur, e Dativ, caz politicos. Nu acuz i nu ceart. Ce gsete, returneaz!
Nominativ, în vârful tuturor, Arat Subiectul. Cine? E întrebarea, Ne pune la curent cu marea. Vocativ, cel efos, Dar uor i de folos. Repede o s-l învei, Dac un pic te strduieti! Azi toate cazurile se reunesc, i o propoziie alctuiesc, Funcii sintactice pregtesc, Iar eu trebuie s le gsesc. Alexia HARPA Clasa a VI-a B 4
Vineri 15 ianuarie, l-am celebrat pe Mihai Eminescu prin realizarea unui proiect care s-a desfurat în parteneriat cu librria Crtureti Verona. Am intitulat acest proiect EMINESCOOLtura 2016 si ne-am propus s cretem impactul textelor eminesciene în rândul cititorilor diveri. Câiva dintre elevii colii noastre au pregtit flyere scrise de mân cu mesaje care 'provocau' vizitatorii s deschid pe loc o carte sau telefonul mobil, pentru a cuta i a citi textul indicat. Am lsat câteva mesaje i între paginile crilor indicate pe flyer, pentru a-i surprinde pe vizitatori. Reacia celor din jur a fost neateptat: cu excepia câtorva suspicioi, care nu au avut încrederea c nu facem altceva decât s invitm la o lectur... „instant”, ceilali au fost încântai i chiar ne-au felicitat pentru iniiativ.
EMINESCOOLtura 2016
5
Mrior de catifea Era odat pe tejghea Un mrior de catifea. Trecea pe-acolo un bieel i voia s-l cumpere el. Mriorul l-a ochit, Mamei lui l-a oferit, Cu iubire i l-a dat, Iar mama s-a bucurat. Oferii un mrior, Prindei-l în piept, uor, Zâmbete primii în dar, Este primvar iar!!! Andrei BOAC Clasa a VI-a B
1 Martie Ce minune! 1 Martie a venit! Dimineaa, soarele a rsrit! Bucuria se plimb peste tot, Parc este un complot Cu lumea bucuroas care nu este acas! Mrioare noi primim Nu vrem s le irosim. Toat lumea a primit Mriorul mult dorit! Vedeta zilei a sosit… Mriorul mult dorit! Maria CIORCHIN Clasa a VI-a B
1 Martie Primvara, în fereastr Vine iar în calea noastr, Un vânt lin i cald aduce În grdina m-a tot duce. 1 martie revine Oferind în dar mulime De frumoase mrioare, Iar în suflet e candoare. Un coar i-o buburuz În piept port, frumos, pe bluz Peste tot îngrmdite Mrioare mult iubite. Pe câmpii i pe ogoare 1 martie rsare, Ghiocei i toporai Adunai de copilai. Mara PIETRUSCHEVICI Clasa a VII-a A
Ghiocelul Ghiocelu-i strop de soare Peste satul îngheat, Ghiocelu-i mângâiere, Anotimpul ateptat. El e semn de bine în cas, E stea de început i ne-mbie azi la via Peste timpul ce-a trecut. Folare mic, ghiocel, Eti frumos i mititel,, Tu vesteti în toat ara Primvara, primvara. Cosmin IC Clasa a VIII-a A
1 M
ar ti
e
6
8 martie De ziua ta, mmico, Îti dau inima mea, Ce cuprinde în ea Toat dragostea mea! Aceasta este o zi special i îi atern gândurile mele pe-o coal, Ah, vorbele ce uor zboar, Iar sufletul tu este ca o comoar! Tu m creti zi de zi, mmica mea, Iar eu îi ofer azi în dar dragostea, S-au aprins în noapte stele, Ochii ti îi vd în ele! Eti o zân-n ast lume, M îndrumi spre lucruri bune, Chiar i-atunci când greeli fac, Tot m dojeneti cu drag. Vântul adie încet în noapte, Eu aud ale tale oapte, Ce-mi griesc încetior, Noapte bun, puior! Augusta CRISTACHE Clasa a VII-a A
H ap
p y
M o
th er
’s D
ay
7
Mama, “draga” mea Ce bucuroas sunt c mama are doar un copil, pe mine, adic e doar a MEA! “Draga” este cea mai apropiat persoan fa de mine. Chipul ei este aa de luminos, mai puternic chiar decât Soarele. Ochii ei ciocolatii, mici i ptrunztori îi dau o bun dispoziie dintr-odat. Prul ei este negru ca abanosul, iar statura ei este mijlocie, dar fa de mine poi s zici c are statura unui uria. Inima ei este la fel de cald ca pâinea abia scoas de pe vatr. Mintea i gândirea ei sunt la fel de agere ca ale unui leopard. Ne asemnm prin gândire, prin privire i, nu în ultimul rând, prin suflet. În unele zile ea prefer culorile calde, iar în alte zile prefer culorile închise. Nu îi plac culorile stridente (aprinse) foarte mult. Îi plac foarte mult lalele de culoarea cuarului. Mama mea este o persoan vesel i pus pe glume, uneori. Într-o zi, pe când ne plimbam în parc se aude deodat un sunet destul de bizar. O întreb: - Mam drag, ce se aude? - Pi, drag, se aude o gâsc. Ne apropiem de locul de unde provenea zgomotul. Atunci ne dm seama c, de fapt, era un copil care scotea sunete dintr-o trâmbi, un fel de ... D-nul Goe a lui Ion Luca Caragiale. Mama este o persoan haioas, nu este foarte strict, cum pare în exterior. “Aceasta este mama mea i o iubesc pentru ceea ce este.” sau “This is my mum and I love her for what it is!” Maria Emilia ARICIU Clasa a IV-a C
8
Drag mam, Mama mea dulce, Eti totul pentru mine, O floare înmiresmat i plin de iubire. Prul tu lung M linitete atunci când plâng, Mâna ta uoar M dezmiard sear de sear. Tu eti îngerul meu, Cu o inim de leu. Înger trimis pe pmânt Pentru mine eti oricând. M protejezi de când sunt mic. Eu sunt a ta , a ta pitic. i niciodat s nu uii C te iubesc pân în muni!
Jasmine TEFAN Clasa a VI-a B
Despre mama Îmi zice mama c greesc Când vreau s fie doar ca mine, Dar îmi e greu s mrturisesc i s-neleg ce este bine. Dar mama mea are rbdare i-mi iart tot ce fac greit i m ateapt s cresc mare, S fiu un om corect i împlinit.
Cu rbdare i iubire, Mama m crete om frumos, Iar acum cu mulumire, M uit la ea duios.
Cosmin ic Clasa a VIII-a A
H ap
p y
M o
th er
’s D
ay
9
Mama, fiina cea mai iubit Mama este un cuvânt magic pentru c, de când l-am auzit, îmi rsun în minte mereu. Este fiina care îmi îndrum paii spre o via minunat i uneori îmi zice: Când vei fi mare, îmi vei mulumi pentru tot! Ea este fiina în care am încredere deplin. Uneori, când fac pozne, ea m ceart puin, dar tiu, c n-o face cu rutate, ci doar pentru c vrea s m educe i pentru c m iubete mereu i necondiionat. Cred c nu se compar cu nimeni, iar dac ar fi s spun cine-i cea mai drag fiin pe lume, atunci a spune c mama mea este! Mama mea este cea mai bun, pentru c de fiecare dat când vin suparat acas, ea m alin i-mi spune: - Nu te mai supra c totul va fi bine i problema va fi rezolvat. - Îi mulumesc! îi spun eu fericit. i aa îmi trece suprarea, ori de câte ori sunt trist i abtut. Îi multumesc, mama pentru toate câte m învei i pentru c am lâng mine o mam aa de minunat care s m îndrume i s m ajute ori de câte ori am nevoie !
Mara Ilinca TANAS Clasa a IV-a C
Prinii Prini, voi suntei totul pentru mine! Prini, voi m-ai crescut i m-ai educat! Niciunul dintre voi de lâng mine n-a plecat! Poate adolescena îmi estompeaz recunoaterea, Dei voi m-ai fcut mare i puternic, M-ai împins de la spate, nu m-ai lsat, Voi m-ai cldit brbat! M-ai învat bunul sim i politeea, Fr voi puteam fi un vandal. Chiar dac mereu v stârnesc câte-un scandal. De-mbtrânii, n-o s v las la greu, O s v ajut i eu ca pe copilul meu! Alexandru BINING Clasa a VIII-a A
H ap
p y
M o
th er
’s D
ay
10
Primvar, ai venit! Stau s vin pe dup câmpiile însorite, Stoluri de imigrani pe calea cerului, Pe lang alte psri nou venite, Vechii notrii vecini, încântai s vin acas, Pe când întunericul se las, Lsând în urm ri cutreierate în pribegie i petrecute în insomnie. Vin înapoi de pe vitrege meleaguri S se aeze la ale lor vechi vetre: Milioane de crengi croetate în coroane, Aezate pe-a crengilor spinare, Izgonând cu obstinaie Dup ce-au ajuns la destinaie Pe vechii lor dumani: porumbeii. Se înfrânt cele dou oti alarmate, Mii de urlete i de strigte zburând prin vzduh, Se încleteaz cu ghearele i se înghionteaz cu aripile Sute de furioi, Femelele retrgându-se speriate, Uimite de acest crâncen rzboi de vânjoi, Dându-se la o parte din calea porumbeilor... ...Coaliia a învins! Sun trâmbiele de ciripituri, Pericolul a plecat, Gata s-i croiasc drum ctre alte adposturi, C-un mare alai suprat, Prsind teritoriul cucerit, Urmând s ajung pe un teritoriu înelenit De singurtate i de frig. Învingtorii, vechii gospodari, Stau acum s se odihneasc , Oamenilor fiindu-le solidari, Tristeea s le-o tirbeasc, Întâmpinându-i c-un ciripit i s le cânte:” Bine v-am gsit!” Alexandru BINIG Clasa a VIII - a A
Primvara Primvara a venit , Ea pe iarn a gonit , Natura a prins iar via , Pe strzi nu mai este ghea. Afar e mult mai bine , Simt ceva plcut în mine , Zilele chiar s-au lungit i lungile nopi au pieit . Matei IORDACHESCU Clasa a VIII-a A
Lu cr
11
Primvara Primvara a venit cu flori frumoase, Copiii ies afar cu zâmbetele scoase, Florile cu miresme dulci îi ademenesc i la joc cu veselie îi primesc. Soarele se arat în departare i îi invit s vin în hora mare, S danseze i s cânte în bucurie, Pentru c Patele are s vie. Pe câmpii e voie mult, Animalele ies s se alture la nunt, Unde nuntaii sunt fericii, Soarele i natura se arat a fi unii. Lâng ei râul cel mândru curge, Urând cas de piatr nuntailor i apoi fuge , Anunând pretutindeni în drumul lui C nunta celest continu pân în ultima zi a Patelui. Andrei BARDAC Clasa a VIII-a B
Se duc zpezile, lucete soarele, Salt izvoarele curgând la vale, Iarba i florile ne aduc culorile, Vuiesc pdurile. E srbtoare! Din iarb florile îi scot culorile i joac vesele pe câmpie, Fluturii cu miile srut florile, Roiesc albinele. E veselie! Se-ntorc stolurile, Se aprinde soarele, Vin rândunelele la cuiburi iar, Flutur lucrurile. E primvar! Vladimir ALBULESCU Clasa a VI-a A
P ri
m v
ar a
Ioana VLLIMRESCU
12
Începutul unei zile de primvar Globul auriu se ridica pe bolta cerului de cristal. Razele de soare îmblânzeau natura somnoroas, cântându-i melodii dulci de diminea, spunându-i povetile i visele de peste sear. Copacii înflorii împodobeau livada, oferindu-i un aer elegant. Mirosul florilor de mr îi mângâia subtil simurile, iar decorulul era minunat. Culori peste culori ptau iarba moale i fraged. Mici fulgiori de petale zburau de pe crengile greoaie i îi rspândeau magia peste alte hotare. Apar din loc in loc, printe crengile Cireilor, câte un mugur de cirea care ofer culoare i via copacului tânr. Printre trunchiurile copacilor btrâni sau tineri se afl mici pitici multicolori care aduc via i fericire peisajului. Flori de toate culorile, din loc în loc, cu miresme care îi vor fura minile i se vor juca cu ele neîncetat, cu petale mai fine decât orice material scump din lume, anim iarba umed. Psrelele ciripesc, cântându-i livezii doine frumoase. Se leagn pe crengile copacilor împodobii, acestea admirând privelitea magnific de pe vârful dealului. Norii albi i pufoi se întâlnesc cu razele soarelui fraged, creând o feerie de culori i senzaii, razele înclzind sufletele celor de pe pmânt, iar norii împodobind cerul cruia îi ofer un strop de mister, întrebarea ,,ce e dup nori?’’ conturându-se în mintea tuturor. În faa caselor se joac muli copii bucuroi de rsritul soarelui. Mii i mii de glasuri cristaline umplu peisajul de voioie. Animalele abia trezite se rsfa în faa soarelui blând, înclzindu-se, apoi urmând s-i caute de mâncare i s îi înceap noua zi. Primvara semnific reînvierea naturii, iar rsritul sugereaz un nou început. Ele împreun ofer tuturor o a doua ans, un nou început mai puternic, mai fericit i mai bun. tefania ISAR Clasa a VIII-a A
Pe crare e plin de soare i veselie pe câmpie, Casa mi-e plin de lumin. Primvar, primvar Vino iar la noi în ar C vrem soare,nu rcoare! Mlina NECULA Clasa a IV-a B
Gândcei sunt pe crare S se usuce la soare Peste tot este lumin Iar de flori câmpia plin. Peste tot i pe câmpie Este plin de veselie Vino aicea primvar Te primim cu bucurie în ar. Sofia VERDESI Clasa a III-a B
Într-o zi plin de soare Pe o crare E mult veselie Pe câmpie. În ar E primvar Cu mult soare i rcoare. Psrelele zboar Cu ele car Mult veselie Peste câmpie. Vlad MOROIANU Clasa a III-a B
P ri
m v
ar a
13
Noapte de var Minunea nopilor de var Cu lun plin st s-apar, Iar licuricii ce dau târcoale Ici i colo pân-n vale. Un greiere neastâmprat St în iarba deas,aplecat i adulmec între rzoare Mireasma unui bobocel de floare. Pe cerul împânzit de-atâtea stele, Scriu numele împânzit al dragii mele. M îmbat mirosul florilor de tei, M uit sfios la ceas...e ora trei. Minunea nopilor de var M-a prins în mreaja ei asear i tot timpul am vegheat Splendoarea nopii, neîncetat. Mara Andreea PIETRUSCHEVICI Clasa a VII-a A
Magia nopii Astrul portocaliu se ascunde timid, absorbind toate culorile calde odat cu el. Purpuriul se ivea la cellalt orinzont, pmântul aflându-se între buntate i rebeliune. Stelele mici pentru ochii notri, dar mari pentru univers, sclipesc ca ochii prietenei mele... doar la vederea lor zâmbeti. Vântul molcom îmi preia forma corpului, trimiându-m în universul nopii. Greierii menin o atmosfer care pâlpâie odat cu inima stelelor. Felinarele sunt ca nite gardieni pentru strzile aproape pustii, surpinzand toate umbrele oamenilor grbii s ajung acas. Privesc galaxia cuprins de un negru cuprinztor ce m îndeamn s m îndrept spre cas. Stelele sunt cluzele mele, îndrumându-m pas cu pas spre locuina mea luminat, ce parc m ateapt. M aez în pat i înainte s închid ochii zresc la geam o stea cztoare care m ia cu ea spre lumea viselor. Ilinca ARSENI Clasa a VIII-a B
Primãvara Tot sãrind pe rãmuricã Întâlni o turturicã, Ce cânta cu glas duios Al ei cântec frumos. i cânta i tot cânta i pãdurea rãsuna, Rãsuna a bucurie i miros a pãpãdie. Viorele, toporai, Pitucele i iepurai, Ascultau cum turturica Cânta toatã ziulica. Maria BELCEA Clasa a VIII-a A
P ri
m v
ar a
14
Pe o crare Plin de soare Cu puin soare i mult rcoare Primvara a venit, Primvara a sosit. Pe o câmpie E mult veselie, Dar ea mai e i plin De o oarecare cald lumin. Primvara sosete Cu alai în ar, Psrile zboar i unele car Hran pentru vieuitoare. Sofia ENACHE Clasa a III-a B
Pe o crare A venit soarele, El face lumin Pe o floare plin. Este mare veselie, Pe o câmpie Psrile zboar, Oamenii car. Ce frumoas e primvara, Înflorete toat ara! Chiar i soarele Vine cu rcoarele. Daria ÂNCU Clasa a III-a B
Furtuna Nori de cenu acapareaz cerul înfricoat, soarele timid fuge i se ascunde dup dealurile de smarald. Gongul ceresc sun puternic zguduind inutul, scuturând pmântul de sufletele speriate. Fulgerele aurii parc sunt sârme de electricitate aruncate cu furie ctre pmântul uscat, luminând cerul înnegrit, oferindu-i mister. Tunete grozave zdruncin globul lumii, lumea strigându-i suprrile cu ajutorul acestuia. Picturi de ap lovesc cu putere pmântul rece, acesta suferind cu fiecare strop pe care îl primete. Mirosul ploii zburd i las urma în spatele lui ca o fantom ce-i las earfa mistic acoperind copacii, florile, strzile, totul. Vântul bate cu putere, obligând tot ce se afl în jurul lui s danseze cu ardoare. Pmântul este acoperit de mii i mii de ochiuri de ap care guresc solul, transformându-l într-o curs cu obstacole. Florile pricjite se apr de dup frunzele mari, încercând s plece de sub lupta de sgei reci. Mici bucele de catifea se ivesc pe trunchiurile copacilor obosii, colorându-i i oferidu-le o frâm de bucurie aternut pe maroul întristat. Norii încep s se risipeasc. Gongul nu mai bate aa puternic, iar fulgerele nu se mai vd pe cer. Soarele timid reapare i mângâie cu grij i cu blândee, dezmierdând natura i încercând s o readuc la echilibrul anterior. Florile pricjite îi scot capul la lumin i îi zâmbesc soarelui ocrotitor. Clinchetul picturilor de ap rmase sun încet, reamintind de furtuna trecut. tefania ISAR Clasa a VIII-a A
P ri
m v
ar a
15
Primvara minunat! Primvar minunat, Cu vreme îmbelugat, Soarele strlucitor Te face s te simi uimitor! Tu ne pui iar zâmbetul pe fa, Lumea privete minunea mrea! Toi copiii sunt pe-afar i în parcuri dau nval. Vlad BOGHIU Clasa a VI-a B
P ri
m v
ar a
Balul Primverii În pdurea îngheat Delicatul clopoel, Din zpad, cât via, Se ivete-un ghiocel! Cântul psrilor vesele i razele soarelui mângâietoare Râzând vesel între ele Trezesc gingaele lcrmioare. Elegant primvar! Tot inutul a vestit Bal mare, cu multe flori i natura tânr Dansul a pornit. Vine primvara! Ghioceii înfloresc. Deasupra blii adânci Fazanii se-nclzesc. Vine primvara! Soarele rsare. Pe crengile copacilor Vezi psri cltoare. În aer rândunica Cu voioie zboar, Iar greieraii veseli Pe noi ne înconjoar! Robert IANCU Clasa a VIII-a A
Primvara Flori, parfum, verdea, soare, Este primvar oare? Frumoas i atrgtoare, Vine ea din deprtare? A adus un mic ghiocel Din marele ei castel i cu puin magie a reînviat natura, Readucând bucuria. A adus flori colorate, Arome parfumate i mai ales mreul soare, Care a luminat populaia mare. Dar nu v întrebai, voi, copii, cine este primvara? Este o zân, este o stea, sau este însi comoara? V spun eu cine e ea, c i eu am fost curios! Este un anotimp frumos i valoros, dar i ploios. Sonia SVESCU Clasa a VII-a A
16
June flori Cu pai mruni i sfioi, vine pe crare blânda primvar. Se apropie din ce în ce mai mult, iar în urma ei rzbat din pmântul umed viorele, toporaii i ghioceii firavi. La adierea lin i cald a vântului, junele flori se clatin uor în pai de vals. Verdele crud al primverii îmi încânt privirea, iar flori albe i roz ale cireilor din grdin mângâie crenguele tinere i plpânde. Ici i colo, se ivesc petale catifelate, multicolore ale zambilelor i ale lalelelor ce îi arat îndrzneala. Pete mii albe i galbene acoper pmântul i rspândesc o mireasm îmbietoare. Roiesc narcise printre florile de primvar i îi îndreapt feele spre orizontul aurit. Razele soarelui se revars peste vesela natur, înclzind solul i dezmierdând miracolele aduse de primvar. În sufletu-mi se prelinge bucuria i fericirea generate de splendoarea elementelor naturii. Cu grij, m apropii de ele, ating mtasea verde i m las purtat de farmecul lor. În zbor, psrile cerului - vrbiuele, ciocârliile i rândunicile - se întrec în cântece i joc. Îi întind aripile asemenea unor volnae i se mândresc cu inuta cochet. La rândul lor, florile le primesc nerbdtoare, întinzându-i petalele peste ele. Undeva, într-un col al grdinii fremtânde, st liliacul înc neînflorit. Stingher i amrât, roag primvara s-i deschid petalele pentru a-i încânta pe cei din jur. La fel ateapt i macul s înfloreasc, îns timpul îi spune s aib rbdare pentru a-i arta para de foc. Un zgomot asurzitor se aude din spatele grdinii, acolo unde un pârâu rece curge cu repeziciune, iar susurul lui strbate valea. Cu pai mruni, dar siguri, primvara s-a aternut pe pmânt i în sufletele noastre. Mara PIETRUSCHEVICI Clasa a VII-a A
P ri
m v
ar a
Primvara A venit primvara Cu fluturi i flori, Soare i culori, Zâmbet i bujori În obrjori! Natura învie, Jocul se tie, Vântul adie i zboar o ppdie. Ziua se lungete, Pe chip ni se citete Cât de mult ne uimete Natura care se trezete. Ioana VLLIMRESCU Clasa a VIII-a A
17
Pastel Îmi ip clar în sear Miros de primvar. Cerc de petal chioap Îmi joac lent sub pleoap. Verdele crud danseaz În focuri ce vibreaz. Strpung uorii nori Serenade din culori. Copacii cu mic cu mare Se roag calm în zare. Iar tu din ast sear Îmi semeni primvar. Dan BUZELAN Clasa a
P ri
m v
ar a
Primvara Pe drumul neted ce duce spre pmânt, o zân cu veminte colorate se apropie cu pai mruni, lsând în urma ei miresme îmbttoare. Primvara timpurie vine cu alaiul ei de flori, ne încânt privirea i ne umple sufletele de bucurie. În livezi i pe ogoare firele plpânde de iarb încolesc sub razele calde ale globului de aur. Verdele crud împânzete pmântul, iar viorelele, toporaii i ghioceii alearg fericii pe câmpia înverzit. Vrjit de mirosul ademenitor al florilor de mr ptrund în grdina casei i admir splendoarea naturii, simindu-m împlinit. Încet, încet aud glasul pdurii care m cheam de departe. Mesteacnul, fagul i bradul ateapt cu nerbdare ca primvara s le sufle frunzele pe crengi, dându-le via din nou. Ici i colo se aud ciocârlii, mierle i rândunici care se rotesc glgioase deasupra codrului însufleit. M aez pe pajitea multicolor i privesc spectacolul necuvânttoarelor ce zburd vesele. Dou urechi lungi, ciulite se ridic din iarba înalt, adulmec locul i fuge degrab spre crâng. Cu ochii blajini i negri ca dou mrgele, un pui de cprioar m urmrete de dup un frasin stingher. O minge roiatic îmi atinge cretetul. Ridic privirea... ziua îi ia rmas bun, lsând loc amurgului care sosete pe acelai drum neted ce duce spre pmânt. Mara PIETRUSCHEVICI Clasa a VII-a A
18
La circ Era o duminic ploioas de toamn, în care nu îi venea s iei la plimbare, dar m plictiseam teribil în cas. Am hotrât împreun cu mama s mergem la circ. Trecuse ceva vreme de la ultimul spectacol vzut i mi s-a prut o idee excelent. Am avut noroc s gsim bilete. Spectacolul suna promitor, mai ales c era în program un numr special cu un câine deosebit, iar mie îmi plac foarte mult aceste animale de companie. Abia ateptam s vd ce ghiduii va face. Numrul cel mult ateptat de mine era înainte de pauz. Pe scen a intrat un câine mare i los, Însoit de dresorul su. Acesta a spus c nu pot face singuri numrul i c au nevoie de un spectator s li se alture. Nu tiu ce m-a împins pe loc de pe scaun i m-am trezit în faa tuturor, curajosul voluntar. Câinele s-a uitat fix în ochii mei i am simit o emoie puternic. Avea ochii mari, negri i blânzi. Dresorul mi-a pus o earf la ochi i a început s povesteasc ce urma s se întâmple, s îmi dea anumite instruciuni. În acel moment, am închis ochii i nu mai tiu nimic din ce am fcut eu sau ceilali. M-am transportat deodat în trecut, într-un trecut pe care mi-l doream s se întoarc. Eram acas i foarte fericit. Dup multe rugmini ctre prinii mei, i-am înduplecat s îmi fac un cadou de mare valoare pentru mine: un câine. Nu-mi venea s cred! Am cutat o zi i o noapte anunuri, poze, informaii. Urma s am un prieten de ndejde blnos. i l-am gsit. Am mers împreun cu prinii mei s îl vedem. Erau cinci pui i Nero i-a scos cpuul dintre toi. Aceiai ochi mari, negri i blânzi... Ne-am îndrgostit pe loc. L-am luat, l-am învat s bea lptic, s mnânce, s urce scrile, s socializeze, s fac parte din familia noastr. Am avut grij de el tot timpul…pân într-o zi. O zi tot ploioas de toamn în care l-am gsit pe tata trist i netiind cum s îmi dea vestea. Câinele nostru dispruse. Pur i simplu. Am pus afie, l-am cutat, am sperat. Multe zile…dar degeaba. ‘Îi lum alt câine’, îmi spuneau prinii. ‘Nu vreau alt câine’, spuneam eu. M-am fcut c uit, dar era doar o prefctorie. Asta e tot ce îmi amintesc c am trit din nou în acea zi, la circ. Deodat, am auzit aplauze. i m-am trezit. Ce fcusem oare? M-am uitat în ochii câinelui. Erau aceiai ochi i pentru o clip am crezut c era el, Nero. Dar am vzut o pat alb pe frunte. Asta m-a adus înapoi, în lumea real. Nu putrea fi el. Nero n-avea nicio pat. Nu l-am regsit, dar mi-am dat seama c de fapt el nu e pierdut. E mereu prezent în sufletul meu. Poate c e la un alt circ…are poate alt prieten… David POLIVANOV Clasa a VI-a B
APOLODOR Apolodor a ajuns la Bucureti Mâncând pe drum muli peti. A ajuns înapoi în cor Redevenind tenor. i-a revzut prietenii La adresa Circului de Stat El s-a dus i-a cutat Locul preferat pentru un pinguin Cel recomandat de Apolodorin... Circul Babuin. Anastasia EITAN Clasa a VI-a A
19
Cearta între anotimpuri Era sfâritul iernii. Soarele strlucea pe cer i topea zpada. Ghioceii gingai îi scoseser cporul de sub plapuma imaculat. Eu ieisem afar i m pregteam s rup o floare superb, când, din spatele meu, s-au auzit dou voci de femei. Preau suprate. M-am întors i, pe msur ce m apropiam, vocile se auzeau din ce în ce mai tare. Într-un final, am desluit dou siluete de femei, stând într-un lumini. Erau însa foarte diferite. Una dintre ele purta o rochie alb ca neaua, cu prul auriu si obrajii îmbujorai, ochii albatrii i avea buzele roii ca focul. Cealalt purta o rochie verde ca smaraldul, presrat cu floricele mici, rozalii. Avea un pr lung, castaniu, ochii cprui si buzele trandafirii. M-am ascuns într-un tufi i am ascultat ce spuneau: - Surioar drag, am mai avut discuia asta de atâtea ori! De ce te superi din aceast cauz? spuse femeia cu prul castaniu. - Pentru c nu este drept! Tu lai ghioceii s ias cand înca e iarn! Iar soarele strlucete i topete omtul mai repede decât ar trebui! Mi-am dat seama imediat c cele dou persoane erau Iarna i Primvara. Nu tiu cum, dar, deodat, Iarna i-a întors brusc privirea spre mine i a strigat: -Uite! Acel copil ne va face dreptate! i înainte s pot mcar reaciona, Iarna se repezi la mine i ma însfc de mân. Apoi, m trase spre lumini i îmi spuse: -Uite, eu i sora mea nu ne înelegem. Ea, spuse în timp ce art spre Primavar, nu vrea deloc s m lase s mai stau puin, deoarece ea îi las ghioceii s îi scoata cporul afar înca din iarn, la fel cum soarele strlucete i topete zpada mai devreme decât ar trebui. Aa mi se pare drept s mai stau câteva zile. Eu am judecat cu atenie situaia. Am stat mult pe gânduri. Într-un final, am spus: -Primvar, cred c Iarna are dreptate. Anul acesta ar trebui s-o lai s mai stea câteva zile, iar anul viitor, las soarele s strluceasca i ghioceii s rsar în ultima zi de iarna. Mi-au mulumit i au plecat fericite. Azi, m mândresc mult cu isprava mea. S ajui un anotimp, rar i se întâmpl! Catinca Ioana LAZR Clasa a IV-a B
Anotimpurile Primvara prinde via Când florile încep s ias. Apoi iat, vine vara Soare, mare, bucurii i vacan la copii! i când toamna se arat Bogat i îmbelugat Cu frunzele ruginii, Începe coala, copii!
Iarna cu zpada ei i snii cu zurgli Ne spune c s-a gtit i Anul Nou a sosit! Georges TOHME Clasa a VII-a A
20
În inima pdurii Copacii din jurul casei se întindeau peste dealurile ce preau a fi valuri ale mrii. M calmau. Noaptea prea nesfârit. În deprtare cerul prea o continuare a dealurilor, acolo tiam c totul s-a sfârit. M dau jos din copacul în care stteam i m grbesc înuntru. Prinii mei erau înuntru la mas. Îi anun c merg s m culc i m grbesc sus. Voiam c ziua asta s se termine. Toate sunt la fel, la fel de monotone. Pdurea asta e viaa mea. De altfel, singurul lucru din viaa mea. Nu am trecut niciodat de ea. Ar fi un vis devenit realitate, îns prinii mei nu m-ar las niciodat. Mereu au spus c dincolo se afl chestii mult peste înelegerea mea i a lor în acelai timp. M-au lsat cu asta i s-au refugiat altundeva, ignorându-mi întrebrile. Încerc s nu m gândesc prea mult la asta i încerc s fac zilele s treac cât mai repede i totui s aflu cât mai multe în acelai timp. Gândul c voi rmâne mereu acolo m sfâia din interior. Înainte s adorm, îmi notez tot ce am învat în agenda mea, astfel nu a pierde nicio informaie despre pdure. Pân acum am aflat c e împrit în patru diviziuni. Toate sunt diferite. Le-am numit dup oceane, cci erau tot ce tiam despre viaa dinafar acestei pduri. Dac m gândesc mai bine, nici nu tiu dac mai exist ceva, îns încerc s m conving c mai este ceva. Trebuie s mai fie… Oricum, la Atlantic noaptea nu se sfârea niciodat, iar dac stteai suficient i ascultai atent, luna îi împrtea cunotinele i secretele. La Pacifica erau dou pri în oglind, iar ploaia învluia mereu peisajul, fcând evadarea imposibil, cci de fiecare dat când o pictur te atingea, te transporta dintr-o oglindire în cealalt fr s tii care este lumea real, iar dac plecai mai departe prin oglindire, rmâneai spectator al vieii celorlali pentru totdeauna. Mai erau dou, îns nimeni nu a trecut de Pacifica, speram s fiu prima... M bag în pat i adorm repede. Nu visam nimic de obicei, eram prea preocupat de alte gânduri chiar i în somn. M trezesc i m uit la ceas. Era 02:00. Dar cum e posibil? M simeam atât de odihnit. Cobor, iar prinii mei erau înc acolo. Încerc s vorbesc cu ei, îns m ignor i se holbeaz unul la altul de când am intrat. Nici nu au clipit! Era ceva ciudat în comportamentul lor, ceva ce încercam s aflu cum e posibil. Încerc s îi fac ateni, îns nu puteam. Erau împietrii! Ceasurile erau oprite la ora 11:47. Dar cum era posibil aa ceva? Timpul era oprit! Pân i copacii care trebuiau s fie în btaia vântului sunt blocai într-o poziie dubioas, care mai de care mai întortocheat. Era momentul perfect s aflu ce se întâmpl în celelalte diviziuni! Îmi iau un ghiozdan în care pun ap i mâncare pentru câteva zile i un hanorac mai gros alturi de o umbrel. Cine tie ce m ateapt în cellalt fapt al pdurii? Trec prin Atlantic i trec dup instruciunile lunii ce spuneau s îmi folosesc umbrela s dau picturile din faa mea în Pacifica. Vd o nou diviziune, era o jungl unde apa îi ajungea pân la brâu.
21
Simt c ceva m musc de picior, ceva din ap. Puteam s jur c timpul era îngheat! Încep s plutesc i sunt dus peste aceast parte. Ochii mi se închid, iar mâinile devin dintr-odat atât de grele, încât nu mi le pot duce pân la fa. Lein. M trezesc încet, mijesc ochii, dar ochii refuz iniial s se deschid. Când am ajuns suficient de treaz încât s realizez ce se întâmpl, în fa mea sttea un domn puin mai înalt decât tata i cu alura muschuloas i de temut. tiam c am încurcat-o dup expresia de pe faa lui. Atept, îns nu spune nimic. Tot ce îmi mai aduc aminte este vocea lui groas spunându-mi- '' Te atept.''. Dup asta, totul a intrat într-o cea adânc din care nu m-am mai desprins. Lumina din camera mea m-a trezit, ajutat de prinii mei ce îmi cântau La Muli Ani! cu un mare tort în mâini. Nu putea fi adevrat! Împlineam 14 ani. Am fost atât de aproape… i totui atât de departe… Prinii mei nu îi mai aduceau aminte nimic i am pstrat-o aa, fusese ansa mea …trebuia s m întorc! Mi se oferise ansa pe care o doream, dar la care abia mai îndrzneam s sper. Ana UCEANU Clasa a VIII - a B
Copilrie Unde eti tu, copilria mea ? Te-am pierdut într-o stea De unde nu te-am mai putut lua. Tu, mai dulce ca mierea, Tu, început de via Fr responsabiliti i fr griji, Tu, care-mi apreai în fiecare diminea, Care mie-erai strlucirea i care-mi salvai prinii de la servici? Tu fceai timpul mai lene, M lsai s cunosc, s explorez i s îneleg, Mi-ai dat frâu liber la joac... Acum stau închis într-o colivie, Valurile timpului se sparg în mine, Simt cum colivia m strivete i se micoreaz, Lucrurile grele i responsabilitile m umplu de sudoare, M apas… Unde eti tu, cheie a copilriei, când sunt plin de disperare, Vreau s-i deschid ua, cerându-i îndurare… Alexandru BINIG Clasa a VIII-a A
Persoane în pronume Eu sunt lupttoare, Tu eti o mirare, El este muncitor, Ea este un privitor. Începe o nou poveste, Noi suntem vistori, Voi suntei cltori, Ei sunt spectatori, Ele sunt adevrate comori, Toi suntem rtcitori pe pmânt. Karina MATEI Clasa a V-a B
22
Noaptea Stteam pe fotoliul confortabil, citind o carte i pierzându-m în magia povetilor. Auzeam cum lemnele trosneau furios în emineul din faa mea, focul dansând cu flcari mari i roii, umbrele lui înconjurând întreaga camer tcut, protejând-o de cele ce se ascund în afara ei. M ridic încet i m apropii de geamul pictat cu mici fluturi de ghea. Întunericul este strbtut de lumina puternic a reginei nopii, ce i-a ocupat tronul pe întinsul nemrginit la apusul soarelui. În jurul ei, ca nite mici reflectoare sunt miile de stelue argintii, creând drum lunii ce vegheaz asupra întregului trâm. Linitea asurzitoare este întrerupt din când în când de cântecele unei bufnie care st ascuns printre crengile btrâne ale stejarilor btui de vreme i de ploile furioase. Vântul adie uor, mângâind pmântul jilav i gonind micile vieuitoare spre adpost, atenionând întreaga pdure c noaptea a venit i întunericul a pus stpânire. Tainele nedescifrate ce se ascund în haine negre optesc vorbe ascunse tutoror celor ce le ascult, spunându-le povetile pe care le-au adunat cu timpul. Totul este calm i frumos, peisajul selenar adormind sub protecia nopii. Maria BELCEA Clasa a VIII-a A
Întâlnirea elevilor notri cu specialistul în comunicare, Ctlin Anchidin, în cadrul programului LogoSGift. Iniiatorul campaniilor de promovare a unor filme româneti extrem de apreciate, precum "Poziia Copilului" i "Aferim", Ctlin Anchidin a reuit s îi fascineze auditoriul cu povetile sale din lumea cinematografiei. Micii cinefili au aflat astfel cum se face un film, cum se construiete imaginea unui VIP i, mai ales, cum se "vinde" un film. Concluzia? Este important s rmânem flexibili în gândire i s ne scriem singuri scenariul vieii. Mulumim Ctlin Anchidin pentru o experien educaional vie i mobilizatoare!
23
Natura e cea mai frumoas Îmi ip clar în sear Miros de primvar. Cerc de petal' chioap Îmi joac lent sub pleoap. Verdele crud danseaz În focuri ce vibreaz. Strpung uorii nori Serenade din culori. Copacii cu mic cu mare Se roag calm în zare. Iar tu din ast sear Îmi semeni primvar.
Dan Buzelan Clasa a VII-a A
Emoie Emoia-i ceva ce nu-i d pace, O simi atunci când gura nu-i mai tace, Ai faa luminoas i un zâmbet larg deschis i-i vine s sari întruna, s nu mai stai închis. Nu trebuie s asculi preri Sau la suflet s pui preri, Dac simi i dac-i pas Inima nu-i joac o fars. Gândurile îi zboar toate, Tu cu mintea eti departe, Ai multe de oferit, Totul trece-n infinit...
Ilinca ARSENI Clasa a VIII-a B
Apus de var E var! Pe câmpurile înverzite se zresc sgei de foc ce împrtie cldura pretutindeni. Încet, încet discul de aur devine roiatic, vestind astfel sfâritul zilei. Cu privirea spre pajitea din faa casei, m las purtat de asfinit. Nimic nu-i mai încânttor decât apusul de var. Într-o slbatic splendoare, natura toat se preschimb în umbre roii. Cerul crmiziu devine tot una cu pmântul, creând imaginea unei lupte sângeroase. Zpueala se retrage spre piscurile înalte, iar umbre rcoroase îi fac loc pe pmânt. Nalba îi închide floarea, iar mucatele îmi ureaz ,,Noapte bun!” . Genianele i micunelele roiesc grbite ctre case, iar eu m îndrept cu gândul spre timpuri demult uitate. Apusul predispune la visare , un vis în care totul pare posibil: ziua se unete cu noaptea, soarele Întâlnete luna, iar oamenii cunosc bucuria i împlinirea. Mara Andreea PIETRUSCHEVICI Clasa a VII-a A
24
Noapte albastr Gânduri o mie îmi bat la fereastr, Afar este o noapte albastr, Le las s intre i se cuibresc În sufletul meu, copilresc. i spunem poveti i nu poi s nu le priveti i pe dat s te îndrgosteti De vise frumoase, cum nu mai gseti. Adorm legnat, Pe brae purtat, De gânduri o mie. i nimeni nu tie. Ioana VLLIMRESCU Clasa a VIII-a A
Înflorire Întuneric, vid, pustiu, oapte tremurânde împânzesc vzduhul, Suflet blocat ... într-un corp flmând, Parc-ncepi s-l auzi urlând. Clipele trec, se scurg atât de simplu, Se prefac în pulbere purtat de vânt. Ochii roii, amgii, privesc prin gând Spre deprtarea prea apropiat, De oamenii stingheri uitat. O fibr de lumin ânete, i-n mijlocul adâncii sihstrii, Se nate o poveste.
Daria – Claudia FRUNZULIC Clasa a VII-a B
Nu s-a schimbat mult Mai ii minte? Când erai mic Te jucai toat ziua. Partea cea mai frumoas era Când bunica somnoroas Îi spunea poveti despre prini Fermectori pân în dini... Acum eti mare i tot ce îi doreti E s citeti...s citeti... Despre tot ce gândeti... Apoi s povesteti i s retrieti Ceea ce timpul îi fur când creti!
Antonia VOICU Clasa a V-a A
Pastel Un ghiocel capul i-l ridic, Deranjând o furnic, Ce ieise la plimbare, Pe trâmul luminat de soare. Astrul lumina i-o întinde, i pe lume o cuprinde. Zefirul lumea colind, Peste ap ca o oglind. Pe cerul azuriu Strlucete soarele auriu Contemplând lumea toat i fcându-i pmântului roat. Un pete sare dintr-un izvor, Trezind al râului dor. tefania ENACHE Clasa a VI-a B
25
Balet Îmi îmbrac costumul. Este echipamentul tipic pentru Kitri din baletul "Don Quijote": cu bretele i tutu rou, cu falduri ca nite raze de soare. Capul îmi este înconjurat de o coroni de trandafiri fali i în mân am un evantai, de aceeai culoare. Dup sute de ore de repetiii, acum este seara cea mare. Din sal se aude rumoarea de glasuri a spectatorilor. Inima îmi bate cu putere, aproape s îmi sar din piept. Îmi urechi îmi vâjâie propria-mi respiraie sacadat. Gongul bate de trei ori. În sfârit, primii dansatori intr pe scen în acordurile uverturii la "Don Quijote", întâmpinai de aplauze. În curând sunt urmai de alii. Primii îi termin numrul i ies de pe scen, iar, pân s realizez, vine rândul meu. Intru pe scen ca într-un vis. Reflectoarele m orbesc. Orchestra atac "Variaiunile" i muzica îmi explodeaz în urechi... Cu trupul vibrând, îmi execut micrile cu graie. Nu m mai gândesc la nimic, intru parc într-o trans, lsându-m ghidat de muzic. Arabesque, arabesque, pliee, chasse... Sunt într-o lume a mea. Aproape c nici nu aud ipetele care încep s se disting în fundal. Aproape nu observ oamenii care se ridic i fug disperai spre ieiri, învluii în fum. Aproape c nu-i simt pe colegii mei, care m trag de pe scen, în timp ce aceasta arde din temelii. Ne regsim toi în strad: artiti i spectatori. Din Opera Naional ies flcri mari. Cauza, se pare, a fost igara unui lucrtor de la decoruri. Eu, din fire, nu pot lsa o treab neterminat. Sutele de ore de repetiii trebuie s aib un rost. Acolo, în strad, îmi continui baletul, imaginându-mi muzica lui Minkus. Dei e noapte, flcrile lumineaz suficient. Simt privirile oamenilor aintite spre mine i cum îi spun unii altora s fac loc, ca s vad. S m vad. Am terminat. Închei cu o plecciune, iar oamenii izbucnesc în aplauze frenetice. Parc au uitat de tragedie. Eu zâmbesc: sutele de ore de repetiii chiar au avut un rost. În spate, Opera Naional în flcri se asorteaz perfect cu costumul meu. Adela GEORGESCU Clasa a VIII-a B
Lumea crilor
Mii de pagini rsfoite Toate întiprite cu cerneal, Stau s creeze în mintea mea Un univers prelucrat cu sfial. Totul parc zboar, Povestea i cartea deoparte, Acestea nu primesc laude dearte, Ci sunt cheia ctre adevrata comoar.
Ce-ar spune un copil necititor? Ar spune c cititul este plictisitor, Dar nu-i d seama c e incult i mersul la coal pentru el e mult prea mult. Tot ce tie el: tablete, telefoane, distracie, Acest lucru m sperie cu stupefacie. Ce-i mai trebuie lui cri care cost bani? Gseti totul pe internet, Crile sunt numai pentru cei srmani.
Hai s te conving eu, drag copil modern! Telefoanele te tâmpesc, Notele proaste te dojenesc, Dar crile mintea i-o înfloresc. Alexandru BINIG Clasa a VIII-a A
26
Lumina roie Dei nu mai vd, simt lumina, captul tunelului la care trebuie s ajung. Mai am puin timp pân când trebuie s ajung acolo, îns parc m miic cu încetinitorul. Înainte de a fi trimis aici, am primit un antrenament de baz, în care mi se spusese cum i când s încep s înaintez mai repede. Nu m puteam mic aproape deloc, vitez mea era mult prea mic fa de a celorlali din coridoarele alturate. Le auzeam paii cum loveau podeaua i mereu îmi spuneam c peste zece pai voi începe s alerg. Podeaua acoperit de praf i pmânt era greu de traversat, unele crengi mi se agau de picioare i nu m lsau s înaintez. Bnuiesc c i în tunelele alturate ar trebui s fie la fel, îns am impresia c oamenii de acolo nici nu ating pmântul la cât de repede alearg. Vântul se înteise puin, dei nu aveam idee de unde vine. Prul flutur în spate, respiraia îmi devine mai rapid, probabil din cauza frigului purtat de vânt ce îmi izbea corpul. -Pot s o fac! Pot s o fac! îmi tot repetam. Îi auzeam pe ceilali cum se încurajau singuri. Eu nu puteam s fac asta. Îmi imaginm cum va fi când voi afla c nu am ajuns la captul tunelului la timp. Dei venele parc îmi tremurau, încercam s m obinuiesc cu senzaia. Nu aveam de ales. Ori m obinuiam cu idea de a pierde, ori trebuia s încep s alerg. tiam c trebuia s încep s îmi msor timpul, s îmi verific lungimea pe care trebuia s o strbat, îns… nu putem decât s plâng. Nu tiam de ce plâng, nu tiam de ce nu alerg, nu tiam de ce nu râd. Toate emoiile erau strânse într-un ghem ce parc voia s-mi sfarme pieptul, iar acum ghemul se transformase în lacrimi. Nu eram trist, nu eram fericit, nu tiam de ce îmi curgeau lacrimile. Probabil c era de vin vântului ce îmi usca ochii… Lumina începea s m fac s-mi închid ochii i s clipesc cât mai des. Ajung la lumin…sau lumina ajunge la mine. Pe peretele din faa mea sunt scrise nite cifre cu rou. tiu ce înseamn. Pentru asta am alergat. Pentru asta m-am chinuit s alerg. Acum realizez. Eu am alergat. Lacrimile îmi iroiau doar din cauza vântului, iar vântul nu exista. Eu alergam. De aceea îmi flutura prul pe spate. De aceea îmi era frig. De aceea nu îi mai auzeam pe ceilali cum atingeau pmântul, ei rmseser în spate. Ioana MACOVEI Clasa a VIII-a B
Cartea vieii Prietenia. Ce lucru minunat! Ca m-a fi fcut eu fr prietenii mei? În momentele grele, ei au fost stâlpii care m-au oprit din cdere, iar în momentele monotone, ei au fost cei care le-au fcut memorabile. Un prieten d culoare unei viei alb-negru i pune râsete melodioase într-un film mut. Un prieten poate lumina cele mai negre zile i poate înveseli un suflet trist. Dac m uit în urma mea, pe paginile crii vieii mele, pot observa câte personaje au disprut fr urm. Uneori m gândesc...oare cum mai e viaa lor? Ce-or mai face? Oare m mai in minte? Dac am trece unii pe lâng alii, ne-am recunoate sau am trece unii pe lânga alii ca nite strini? Aceste gânduri m înfioar. Oare oamenii care sunt acum în viaa mea vor disprea i ei? Pur i simplu? Adela Georgescu Clasa a VIII-a B 27
Era odat o vduv care avea trei fii. Soul su murise în urm cu puin timp, dar îi lsase o avere considerabil: avea main decapotabil i o pensie care îi permitea s le cumpere baieilor tot ce îi doreau. Dup moartea soului, ea nu a mai mers la serviciu i i-a petrecut timpul având grij de cei trei fii i stând de vorb cu prietenele pe chat. Dar într-o zi, ea le-a spus bieilor c e timpul ca ei s se descurce singuri, iar ea s-a dus la un interviu. Le-a lsat copiilor bani i le-a spus s se duc la magazinul de peste drum s îi cumpere de mâncare, pentru c ea nu a mai avut timp s le gteasc. Bieii i-au luat bicicletele din garaj i au pornit spre magazin. Pe drum ei s-au întâlnit cu un domn mai în vârst, care l-a rugat pe baiatul cel mare s îl lase i pe el s se plimbe cu bicicleta sa. Biatul, având încredere în el, i-a dat bicicleta, dar btrânul a pornit în vitez i dus a fost. La magazin au întâlnit un casier aparent drgu, care s-a oferit s îi ajute s îi cumpere de mâncare doar s îi spun câi bani au. Copiii i-au artat portofelul cu bani, dar casierul în loc s îi ajute le-a furat banii i a vrut s fug. Norocul lor a fost c în acel moment, în magazin a intrat un echipaj de poliie, care l-a prins pe ho. Era cutat de mult vreme. Poliitii le-au spus copiilor ca alt dat s nu mai aib încredere în strini. Baieii le-au mulumit i i-au cumprat de mâncare. Pe drumul de întoarcere, la intrarea în cartierul în care locuiau, o btrân i-a rugat s îi cumpere i ei o pâine. Bieii i-au lsat pungile cu mâncare i s-au dus la magazin s cumpere pâinea. La întoarcere ia btrâna de unde nu-i, le luase pungile cu mâncare i plecase. Copiii au ajuns în final acas doar cu o pâine, fr o biciclet i fr mâncare. Au sunat-o pe mama lor i au început s plâng povestindu-i cele întâmplate. Mama le-a spus c altdata s fie mai ateni i s nu mai aib încredere în oamenii pe care nu-i cunosc. Maria Emilia ARICIU Clasa a IV-a C
Mama cu trei fii nzdrvani
Ce nu tim noi… Noi credem C totul ne e cunoscut, Dar când aflm C poate exist lumi prin care n-am trecut, Lumi de basme i poveti, Lumi secrete, vrjitoreti, Spunem: aa ceva nu exist, Dar crile tot insist.
Dar poate,într-un loc Îndeprtat destul de tare Merge el pe sub un soc, Cavalerul, în plimbare. Poate c a fost odat Sau înc e, cine s tie, O lume care e creat Doar din lumi de poezie. Antonia STRUGARU Clasa a VIII-a B
28
Un val de lumin…un nou început… O adiere blânda îmi cuprinde trupul. O ploaie de lumin se revars asupra inutului, iar razele soarelui ating florile fragede ce îi ridic micuele capete deasupra ierbii. Sub bolta albastr, lanul prea o mare aurie, talazurile ei cltinându-se încet. Un iepura sprinten se topete în adâncul pdurii în salturi mari i rapide. Când m uit în spatele meu, totul este alb. Stelue albe joac pe cer, iar ramurile copacilor tremur de frigul ce se avânt odat cu milioanele de fluturai argintii. Când m intorc, crengile sunt îmbrcate în paltoane verzi, pline de albinue roind i de muguri. Nu mai tiu ce s fac. Deasupra mea, cerul este împrit in dou: jumtate este plin cu nori fumurii ce îi arunc podoabele albe de nea pe pmânt, iar cealalt jumtate este senin i clar, cu un singur norior ce se plimb mândru pe bolta azurie. Albinele roiesc în ambele pri: cele de ghea, care se leagn pe ururii sticloi i cele care colecteaz mireasma i polenul florilor i îl duc la castelul lor auriu. Nu pot lua o decizie i nu voi putea vreodat, deoarece ambele lumi m atrag spre ele. Lacul îngheat sau iazul cu rute glgioase? Fluturaii de ghea sau cei colorai care i se aaz pe vârful nasului. Îmi dau seama c am controlul în aceast lume plin de minuni. Curiozitatea m cuprinde i decid s combin cele dou elemente. O lumin puternic m lovete pentru o clip, iar când deschid ochii, totul a diprut. Totul este alb, dar nu e zpad... Nu mai bate vântul, în jurul meu nu mai este via. Cu sufletul plin de team, lacrimile m podidesc, iar atunci când vreau s ating solul cu mâinile, simt c nu e nimic sub ele. Brusc, sunt în cdere. Nimic nu se intâmpl. Atunci când m uit în jurul meu, nu mai sunt în acelasi spaiu alb i infinit. Sunt uurat, dar în acelai timp, speriat, deoarece nu tiu unde m aflu. Dou brae puternice m car. Împrejur sunt palate argintii, iar eu sunt îmbrcat într-o rochie turcoaz, lung, ce atârn i, chiar dac sunt crat în brae, aproape c atinge pmântul. La gâtul meu este un lan de argint, iar pe mân, lâng o tietur de pe bra, port o brar argintie. Odat intrai în palat, braele puternice m las jos, iar tocurile mele înalte tropie uor, îndeajuns de tare îns ca toat lumea s se întoarc spre mine i s se mire de parc nu au mai vzut un om niciodat în viaa lor. Toi sunt îmbrcai în alb. Sunt foarte confuz. Cu litere albe, într-o limb pe care nu tiu cum am reuit s o descifrez, scrie c locuitorii o ateptau pe stpâna naturii i a elementelor acesteia, aa c am dedus ce se întâmpl i de ce sunt îmbrcat aa. Pân acum nu fusesem contient de puterile mele, iar acum când am reuit s le folosesc, au decis c sunt pregtit s vin în lumea lor i s îi conduc. Îns nu m simt pregtit…Dar poate sunt aici ca s înv…ca s cunosc. Poate acesta este viitorul meu. Poate… Antonia STRUGARU Clasa a VIII-a B
29
Viaa unei colrie CAPITOLUL 5:``Surpriza`` MARTI,24 MARTIE: Emisiunea cu ``CE SE ÎNTÂMPL CU MINE?``a mers bine pentru Jay-Jay, iar proiectul, pentru mine i Sarah a mers perfect: ``Proiectul este minunat, fetelor! Avei un 10 în catalog. FELICITRI!`` ``MULUMIM!A fost o plcere s lucrm la acest proiect.`` În pauza mare m-am jucat fotbal cu bieii i chiar vd c m pricep. Am dat 3 goluri. Sarah a jucat i ea, dar a renunat destul de repede, deoarece obosise i s-a dus în clas. ``Hei!``am spus eu în timp ce gâfâiam când am intrat în clas. ``Hei! Am auzit c mâine este ziua lui Jay-Jay. Câi ani împlinete? ``Împlinete 5 ani``. Am zis asta în timp ce m aezam în banc. MARTI,25 MARTIE: ``E ziua mea!E ziua mea!Primesc cadouri, da! Asta a cântat Jay-Jay TOAT dimineaa. Eu i familia mea am hotrât s îi dm cadoul de ziua lui disear, dar n-am avut cum. Jay-Jay începuse s caute prin toat casa cadouri i cânta întruna ``E ziua mea``, cântecelul inventat de el. ``Jay-Jay!`` , i-a optit mami.`` Ce vrei?! NU VEZI C EU CAUT NITE CADOURI AICI I......UAU! Mami inea un cadou uria în brae.``JAY-JAY!LA MULI ANI, PUIU MIC CE ETI!(v-am spus c e enervant) L-a desfcut ca un monstrule mic ce e i a fcut ``UAUUUU! AM PRIMIT O PISICU!`` A scos pisicua din cutie i a început s ipe. Am rmas cu gura cscat. I-A LUAT O PISICU?!PROPRIUL LUI ANIMLU?!I MIE, ANUL TRECUT, CÂND AVEAM 10 ANIORI I LE-AM CERUT UN CELU, EI AU SPUS C NU SUNT PREGTIT! ``Cum adic lui i-ai luat o pisicu la 5 ANI, iar mie, la 10 ani ai spus c nu sunt pregtit?! EXPLICAI-MI I MIE!``m-am dus în camera mea, am trântit ua i am început s plâng. Peste o jumtate de or, mami i tati au intrat la mine în camer cu o cutie uria.``Andreey, ne pare ru c nu i l-am dat la timp, dar urma s i-l dm în seara asta``. Am deschis cutia i am rmas ocat: un celus mic, de ras Golden Retriever. L-am luat în brae i pe mami i pe tati. ``V mulumesc pentru cadou i îmi pare ru c am ipat i am fost rutcioas cu voi dar, chiar îmi doream un celu i când am vzut c el a primit, am fost....pi...invidioas. ÎMI CER SCUZE PENTRU CE AM FCUT!``mami i tati m-au îneles. ``Nu-i nicio problem. Noi am greit c nu i-am spus mai devreme. TE IERTM! Toi am început s râdem, iar apoi am primit vestea cea bun: AZI NU MERGI LA COAL I NICI JAY-JAY LA GRDI. V DM VOIE S V JUCAI CU NOII VOTRI PRIETENI! CAPITOLUL 6:``Am luat-o cu stângul, dar am ajuns la dreptul`` ``Salut, mami! Salut, tati! Ce mai facei?``Este o diminea frumoas. Astzi este ...ZIUA MEAAA! E amuzant c eu i Jay-Jay avem zilele de natere tare apropiate. ``Bun dimineaa, Andreua! LA MULI ANI!``, mami i tati sunt mereu bine-dispui de ziua mea. ``S fii sntoas!``Uite, sta e cadoul tu!`` Era o cutie foarte mare. Nu tiam la ce s m atept: costum Indiana Jones, un set de figurine Indiana Jones, un… ``Andreey, nu vrei s deschizi cadoul? A spus Jay-Jay. Atunci, m-am trezit din visele mele cu Indiana Jones i am început s desfac cadoul gigantic. Dar, în cadoul mare mai era un cadou mare i înc unul, pân am ajuns la o cutiu medie...Clar nu avea legtur cu Indiana Jones.``Hai A-N-D-R-E-E-Y!``
30
Jay-Jay continua s fie nerbdtor… ce este în cutiua medie? Am desfcut-o, iar în cutie era un....nu se poate....haha...un.....chimono de chinezoaic?!Ce?!De ce?!Ce?!HUH! ``Ce e cu chimonoul sta?! `` ``Stai puin....mai e ceva! Mai e ceva!`` într-adevr, mai era ceva. Mai aveam o singur speran. Eraaaa...o...scrisoare de la Jay-Jay.``Citete, citete,citete!`` ``Bine! ``DAGAE ANDRI, LA MUTI AI!LA MUTI IAN!SI GEIGEI LA MUTI NAI!EIGEI 5 AIN!TE UIBETSC,ANDRIIIIIIII!ESTIT PLUFMOSASA! ANDRI ANDRI ANDRI ANDTI ADNTI!12 ANII! ETIS BATRANANU!E DE LA GEIIGEI!`` Au început s râd toi, mai puin eu. ``Deci...ce e cu chimonoul``. Jay-Jay spunea întruna ``Chimono!Chimono!`` ``Pi…sta nu e tot cadoul. De fapt…DISEAR AI SPECTACOL!``mi-au spus mami i tati. Era nemaipomenit!``UAU! V mulumesc!``. De când eram mic, am vrut s ajung pe scen, jucând într-o pies de teatru. Nu îmi vine s cred! Disear am spectacooool!!!!!!! CAPITOLUL 7:``Un spectacol minunat`` Sunt îmbrcat în chimono. Atept s intru pe scen. O s fie grozav!``Andreea Flower s vin pe scen!``. O… nu, eu urmez! Am pit pe scen. Era grozav. Nu am mai avut aceast stare de când am avut primul meu concert la chitar, în Anglia. Piesa a început. Am jucat o chinezoaic TAKE-WON. Am intrat în pielea personajului i l-am jucat foarte bine, iar asta nu o spun pentru a m luda pe mine însmi, ci pentru c la sfârit, toat lumea aplauda i plângea. A fost o pies minunat! CEL MAI FRUMOS CADOU DE ZIUA MEA DIN LUME!!! CAPITOLUL 8:``Vedet în devenire`` C tot v-am spus înainte s urc pe scen, da, odat chiar am avut un concert la chitar. Am cântat pe cea mai mic scen din Anglia, dar de asta nu mi-a psat. M-am simit foarte bine, stând cu vechea mea chitar electric, care merge i acum la fel de bine. Am cântat toat seara, dei tati mi-a spus: ``Când ai nevoie de pauz, s te opreti.`` El, probabil, se atepta s fac 10 pauze în timpul concertului, dar s-a înelat: am facut una singur. A fost tare mândru i le spunea tuturor în timpul concertului: ``E fata mea! E fata mea!``. La sfârit, dei oamenii nu se ateptau la asta, le-am spus:``Cine va fi primul care va cumpra PRIMUL bilet la urmtorul meu concert, va avea ocazia s transmit un mesaj pentru ce persoan dorete, s cânte o pies singur, sau s cânte o pies alturi de mine. ``Publicul`` s-a bucurat când a auzit, iar atunci, toi au zbughit-o pe u. A fost minunat, dar al doilea concert nu a mai existat. i acum sper, c într-o zi...o s existe. Jay-Jay nu mi-a crezut povestea i le-a spus tuturor copiilor de la grdi c sora lui mai mare inventeaz poveti ca s fie bgat în seam. Când am fost cu mami i cu tati s îl lum pe Jay-Jay de la grdi, toi copiii au început s râd de mine, iar Jay-Jay se ascunsese în spatele lor, îmbujorându-se i transpirând. ``Ce se întâmpl, Jay-Jay? De ce râd copiii tia? Vreau s tiu i eu!``. Jay-Jay mi-a rspuns, ruinat, deoarece tia ce o s se întâmple. ``E vina mea! Le-am spus c ai inventat povetile ca s fii cea mai tare!``.``CE?!``. ``Cineva trebuie s coboare cu Jay-Jay, ca s îl ajute s se îmbrace.`` Atunci, mi-a venit o idee.``Merg eu, tati!`` Am coborât în vestiar, l-am aezat pe banc, i-am pus geaca în brae i l-am luat cu întrebrile: ``De ce i-ai minit proprii colegi, copile? De ce, ah, nu mai îneleg. Stai, nu! NU TE INELEG! Dup ce ai fcut-o pe mami de râs în faa profesoarei i a celorlalte mmici, tu înc mai ai tupeul s mini? Mai ales dac nu e despre tine! i-am spus c nu mint i c toat povestea e adevarat! L-am pus i pe tati s dovedeasc! Nu îmi vine s cred c eti fratele meu! Eti aa diferit! Niciodat nu o sa fiu aa ca tine! NICIODAT! 31
Între timp, mami, tati i educatoarea lui Jay-Jay au coborât speriai, deoarece au auzit cum plângea Jay-Jay i m-au auzit i pe mine ipân. Prinii i-au cerut scuze pentru scandal i am plecat acas,iar mami i tati nu voiau s dea ochii cu mine. LUNI,1 APRILIE,ziua urmtoare: Am fost pedepsit imediat ce am ajuns acas, dei i-am cerut scuze lui Jay-Jay, pentru c dei e mereu rutcios i nu e deloc, dar DELOC manierat, totui tot îl iubesc pentru c e fratele meu i ar trebui s fiu mândr c am un frate. Îmi prea ru pentru ce am spus în vestiar, la grdini. Ai mei mi-au zis c nu mai am voie s ip la Jay-Jay vreodat. Cât despre el, l-au pedepsit i nu i-au mai dat voie s vina Andy pe la noi ca s poat s doarm cu Jay-Jay, ceea ce pentru mine i pentru mami era o veste bun i am început s râdem, în timp ce tati îi spunea asta. ``Uite, îmi pare ru c te-am pedepsit. Jay-Jay merita s fie pedepsit dup câte a fcut. Am exagerat i îmi cer scuze.``Mami încerca s se împace cu mine i s nu mai fie nici ea, nici eu suprate, dar eu nu mai eram. O iubesc pe mami, indiferent dac m ceart sau m pedepsete, pentru c tiu c o doare sufletul când e nevoit s-o fac, dar i c o face pentru binele meu. Dar totui, cu toate cele spuse mai devreme, m bucur c am revenit la rivalitatea mea cu John i m bucur c l-au pedepsit. MARTI,2 APRILIE: Ieri nu a fost o ``zi a pclelilor`` amuzant, exact cum m ateptam eu s fie, dar a fost OK. DUP 20 DE MINUTE, AM AJUNS LA COAL: ``Andreey!``A strigat Sarah din holul colii.``Ce s-a întâmplat?``.``Nu o s-i vin s crezi, dar am...o surioar!`` Am fost atât de bucuroas pentru ea, dei credeam c e deja prea mare ca s mai aib înc o surioar. ``Zu? i cum o s o cheme?``am întrebat-o, iar ea mi-a i rspuns în clipa urmtoare: ``M-am gândit s o cheme Andreea, dup cea mai bun prieten a mea!`` .Am început s râdem amândou. Eram mândr de mine, deoarece urma s am un ``urma`` i eram mândr i de faptul c cea mai bun prieten a mea era Sarah. - Va urma – Alexia Anastasia HARPA Clasa a VI-a B
1 Iunie Veveria cea sprinar D de veste iar în ar, C-n poiana cu izvoare, Azi e mare srbtoare! Flori, gândaci, licurici, Psrele i pitici! Toi s-au pregtit de zor C e ziua copiilor!
Dac-i zi de srbtoare, Hai s-ntidem hora mare! S rsune poienia i s joace grdinia! Robert IANCU Clasa a VIII-a A
32
Dragonul Intelectual Crezi, drag cititorule, c dragonii nu sunt inteligeni? Eu nu credeam c ei exist cu adevrat, apoi c stiu s i citeasc era prea mult. Îi consideram prostui i aiurii. Am mers într-o drumeie în sezonul estival. M-am refugiat într-o peter întunecoas din pricina soarelui arztor. tii cum e vara când candelabrul de foc ia în stpânire i cerul i pmântul. Din partea neguroas i înfricotoare a peterii se auzi un zgomot slab precum susurul unui râu. Zrii într-o parte o siluet înalt. Creatura s-a apropiat încet de mine. Fiina avea solzi roii ca rubinul, spini ascuii la picioare, aripi puternice, gheare înfiortoare i doi ochi verzi de credeai c vezi iarba crud de dup o ploaie stranic. În faa mea se afla un dragon rou foc. Hmmm, un dragon? Un dragon într-o peter în zilele noastre? La început, m-a cuprins o spaim paralizant, apoi m-am linitit când am vzut c inea în ghearele sale…o carte. Prea destul de prietenos i avea o voce copilroas. Emoionat i uluit i-am adresat cea mai arztoare întrebare: a cui este cartea? Hohote de râs rsunau parc din toate colurile. Era un râs curat i jucu, molipsitor dup câteva momente. Panica se dispersa uor lsând loc unei atmosfere la care nu m gândeam în momentele de groaz de dinainte. - Toat strdania mea de a te speria i sperana de a te vedea fugind mâncând pmântul se irosesc la auzul acestei întrebri. Dintre toate cele câte te puteam auzi, tu doar atât ai putut sa întrebi? Ruinat i fâstâcit, am continuat dialogul: - Aaa….nu am mai vzut dragoni i în niciun caz nu îmi închipuiam unul cu o carte în mân. Un zâmbet a luminat faa dragonului. Era micu, s fi avut vreun metru i jumtate; era cât mine de înalt, dar m chinuiam s stau mai mult pe vârfuri. Noul meu prieten era i cam rotunjor. Îmi aduc perfect aminte c m întrebam în gând cum o putea zbura?! Cu adevrat impresionante erau ghearele. Nu îmi puteam lua ochii de la ele i de la cartea pe care o inea atât de strâns de parc era lucrul lui cel mai de pre - Aceasta este cartea mea, îmi zice. M delecteaz cititul mai ales când vd c uneori eu sunt personajul. Ador cltoria în lumea fanteziei. Dei am aripi, prefer s zbor pe trâmuri nemaiîntâlnite cu aripile imaginaiei. - Se pare c avem unele lucruri în comun. i mie îmi place s citesc i prefer crile cu i despre dragoni. Mi se pare fantastic s te pot întâlni acum. Este un fel de vis devenit realitate. Nu muli au ocazia s întâlneasc personajele din crile favorite. Eu cred c sunt de dou ori norocoas: o dat c nu m-ai mâncat i a doua oar c te-am întâlnit. Am povestit cu el cele mai frumoase întâmplri prin care am trecut împreun de câte ori am citit. Ce prietenie frumoas am legat! Din acea dup-amiaz, de câte ori aveam ocazia, ddeam fuga în petera unde m atepta mereu cel mai blând dintre dragoni. Mereu îi duceam câte o carte pe care începea s o citeasc chiar cu mine de fa. Avea o sete fantastic de lectur, cele mai captivante poveti de la el le-am auzit, cele mai frumoase zile cu el le-am petrecut. Crile ne-au adus mai aproape, crtile ne fceau zilele mai frumoase. Dac întâlnii vreodat un dragon cu o carte la el, s tii c este prietenul meu. O carte în dar s-i oferii i al vostru prieten venic va fi! Karina Mihaela MATEI clasa a V-a B
33
Motto: „Cltoria unei viei începe cu întoarcerea unei pagini” - Rachel Anders M apuc uneori un dor de cltorie. Întotdeauna am apreciat crile. Nu, nu sunt unul dintre acei cititori care admir mai întâi coperta. O carte bun nu e o carte îmbrcat în coperi lucioase i frumos colorate, ci este o carte în care ptrunzi ca într-o lume cromatic...o lume în care paii îi sunt purtai în casele personajelor, în care te pierzi i uii realitatea, lsându-te captivat de cuceritoarea fantezie a autorului. Cartea este o fereastr deschis spre suflet, spre sufletul meu, al tu, al celui care îi înelege misterul. M las deseori purtat în acest univers de vis. Nemuritoarele pagini cu minunate poveti creeaz o lume divin a contemplrilor imaginaiei. Este uluitor cum autorul poate împrti creaii cereti prin pagini i peni. Cu toii avem o carte preferat, una pe care o citim i o recitim de fiecare dat cu aceeai plcere. A mea este una descoperit din pur întâmplare i în care m regsesc întru totul. Personajul principal este o feti îndrgostit de cri, cri care îi ofer un refugiu fantastic. Autorul îi creeaz un regat unic cu personaje în ale cror fapte se regsete cu plcere i care o salveaz de la sobrietatea realitii. Cu ajutorul crii, lumea ei devine vie. Ea îi d aripi cu care poate zbura printre filele tainice ale crii. Drumul ei spre minunatul inut literar a început când era de-o chioap. Îi ruga în fiecare sear prinii s-i citeasc din marea carte roie, prima carte descoperit de ea. A pstrat-o mereu în inima ei, erau primii pai printre cri. Nu tia înc s citeasc, dar mama ei îi citea în fiecare sear i se lsa purtat într-un univers minunat din care nu voia s ias. Aceast lume îi era refugiu, locul in care se pierdea printre dulcele pagini. Cât am iubit aceast carte! Cât de mult a însemnat ea pentru mine. Înc de pe atunci îmi doream s-mi pot scrie propriile poveti. Cu ajutorul crilor putem fi zâne i eroi, prini i prinese, îndrgostii i buclucai, oameni de tiin i aventurieri. Putem fi oricine ne dorim, deoarece ne regsim în personajele crilor hedonice. inutul lor este locul în care toi cltorim. Este îngerescul univers al împlinirii i al fericirii. Cu fiecare pagin citit universul nostru se lrgete. Karina Mihaela MATEI Clasa a V-a B
Pai printre pagini
34
Scrisoare pentru mâine Te vd, acum eti altul, Ai uitat de tot ce-a fost i te poart iute gândul Ctre culmi i mai înalte. Când te-observ, esti un strin, Când te simt, eti un vecin Parc ieri de-abia mergeai Prin mulimi de chipuri obosite De timp împietrite. Te-ai inlat pe platforma lumii, Ai invat s-i imii pe ceilali Un bun actor c-o fa diferit Trind o via închipuit. Oare eti altul sau sunt doar aparene? Te vd pe tine sau privesc prin tine, O fiin transparent i uitat Sau o fantom memorat? Sufletul tu a rmas intact, Sau totui te-ai schimbat... Daria – Claudia FRUNZULIC Clasa a VII-a B
De la o simpl amprent la rmie ale organismelor vii, elevii notri de gimanziu au fost încântai s afle c multe dintre misterele evoluiei vieii pe Pmânt pot fi descifrate cu ajutorul fosilelor. În cadrul vizitei la Muzeul de Geologie, ei s-au familiarizat cu principalele ere geologice, au îneles cum i sub ce form se pot pstra resturi ale organismelor mai mult de un milion de ani i cum pot ele s dezvluie din tainele mediului în care au trit.
35
Prima întâlnire din anul 2016, organizat în cadrul programului LogosGift, a fost o cltorie inedita în lumea simbolurilor i tradiiilor. Invitata noastr, Prof. Univ. Dr. Corina Mihescu (cercettor I) ne-a captivat, povestindu-ne despre vase miestrite, jirvite, dantelate, despre gogoloul din lut i despre ce înseamn tradiiile aduse într-o modernitate care nu se poate feri de globalizare. S-au povestit experiene personale care ne-au adus aminte de tradiiile i obiectele bunicilor si am avut ocazia de a adresa nenumrate întrebri despre oamenii i obiectele întâlnite de-a lungul periplurilor noastre din vacane. Ghidati de profesorul Corina Mihescu, am comparat obiecte de ceramic realizate în tehnici diferite i aparinând unor culturi diferite.
Norocul Anastasiei Era o zi frumoas de var, chiar la începutul vacanei. Soarele înclzea solul cu razele fierbini de diminea. Florile încoleau i prindeau via, fiind mai gingae i drglae. Doua fete, Anastasia care este în clasa a asea i Ellie în clasa a opta, sunt bune prietene. Ellie are o voce bun i face canto, iar cealalt, nu are o voce minunat, fiind mai mic i fr experien. Dei Ellie tie c Anastasia nu are o voce frumoas, o invidiaz pentru c are un mare potenial. Într-o zi, Ellie se hotrte s mearg la un concurs de canto, propunându-i i amicei sale. Anastasia a acceptat cu o mare încredere în sine. Ajungând repede la locul desfurrii competiiei, Anastasia, mai sfioas, se uit la prietena ei prefcut. Juriul o încurajeaz, iar când Anastasia a început s cânte, spectatorii au amuit la auzul vocii sale. Ellie a început i ea s cânte, fiind foarte îngâmfat. Spre surprinderea tuturor, Anastasia a trecut mai departe în semifinale. Anastasia, bucuros, îi îmbrieaz prietena care o îmbrâncete i îi adreseaz nite cuvinte urâte. Ellie rmâne singur i neajutorat, pe când Anastasia îi face ali prieteni, având chiar i fani. Mesajul povetii este c: Buturuga mic rstoarn carul mare. Maria PATRAULEA Clasa a VI-a B
36
Copiii notri – campionii notri
Alexandru IANCU – clasa a III – a B Elevul nostru ALEXANDRU IANCU a participat la cursa internaional de karting desfurat în Italia. Alexandru a intrat astfel în top 10 cei mai buni piloi ai competiiei, într-o întrecere care a adunat în total 34 de participani din 9 ri ale lumii.
37
Dup o sptmân de antrenament susinut, vineri, 25 martie, elevii notri de gimnaziu au stabilit propriile recorduri de vitez i îndemânare în cadrul celei dintâi ediii a competiiei Rubik’s Cube. Marele câtigtor este ANDREI BOAC, care a reuit performana rezolvrii celebrului cub Rubik în nu mai puin de 45 de secunde. Podiumul este completat de ctre DAN PAISE cu 60 de secunde i de LUCA ZAHIU cu 92 de secunde. Felicitri tuturor!
Scara nesfârit Urcm o scar nesfârit , Pân la luna mititic , Ne suim încetior pe ea , i pim pe treapta grea . Sunetul lemnului btrân Ce ne ferete de ochii parc din catrân, Ne îndrum spre o minunat poveste, Ne traverseaz peste uriae creste. Cerul strlucete înstelat, În timp ce stelele domnesc peste regat. Natura culoarea i-a schimbat, Acum e de un negru variat. Frunzele au amorit, Plantele nu s-au ivit, Natura nu a vorbit, Ea doar a optit.
Jasmine TEFAN Clasa a VI-a B
38
Cu o lungime impresionant, locomotive acionate pe computer i poduri în miniatur, diorama cilor ferate româneti i-a cucerit pe elevii clasei pregtitoare în cadrul vizitei lor la Muzeul CFR. Au aflat astfel lucruri inedite despre începuturile aventurilor pe cile ferate, de la primul vagonet din lume, folosit în minele din Transilvania, la vestita Mocni i impuntorul pod de la Cernavod, realizat de Anghel Saligny. Incursiunea în timp a continuat cu colecia de semnale vechi i faimoasele ceasuri CFR.
Clasa pregtitoare în vizit la Muzeul CFR
39
Am traversat Pacificul pân în Japonia, exact la timp pentru Hinamatsuri sau Festivalul Ppuilor. Aa au aflat despre Curtea Imperial i elegantele “hina-ningyo”, turta de orez în trei culori i simbolistica florii de cire în ara Soarelui Rsare.
Act I
Un Vis Ciudat Personaje: Regina Vat de Zahr, Celuul Bombonel, Pisicua Cafelu, Jennet, Servitoarea Mierinana, Calul Frappe, Povestitor. POVESTITOR= Se fcuse târziu, iar Jennet, de 12 ani, trebuia s mearg la culcare. JENNET= Ce târziu e! Ar trebui s m duc la culcare. POVESTITOR= Adormi i avu un vis. Se fcea c se afl într-o lume ciudat. JENNET= Uau! Ce lume mai e i asta? (se aude un sunet de copite) Un cal? SERVITOAREA MIERINANA= (din deprtare) Mai repede, Frappe, c se supr regina! Of, ce suprat va fi când va afla c Lemn-Dulce, vântorul, nu a gsit vat de zahr în tufiurile de zhrele! Nici nu vreau s m gândesc! JENNET= (alearg spre Mierinana) .... m scuzai! POVESTITOR= Mierinana clrea un superb cal maro, cu o coam de fric i ochi din boabe de cafea. Mierinana era o femeie tânr, cu prul de miere îmbrcat într-un costum de lemn dulce. MIERINANA= Da, ce vrei? Zi repede, te rog, c m grbesc! Eti nou pe aici? JENNET= Da... MIERINANA= Vd, c tare ciudat mai eti! Hai, urc pe cal! Te voi duce la Regina Vat de Zahr! POVESTITOR= Jennet accept i urc pe cal, cu toate c era destul de speriat gândindu-se la ce se putea întâmpla. În scurt timp ajunser la castel.( intr Regina, pleac Mierinana) REGINA VAT DE ZAHR= Mierinana! Nu vd nici un pic de vat de zahr în mâinile tale! Nu ai adus-o cumva? 40
CALUL FRAPPE= Nu, Maiestatea Voastr, Lemn Dulce nu a mai gsit nimic. REGINA VAT DE ZAHR= Unde a cutat? CALUL FRAPPE= Peste tot. În special în tufiurile de zhrele. REGINA VAT DE ZAHR= Atunci eu nu mai pot mânca sup de acadele! Spune-i Mierinanei s-mi fac plcint de cocos, s-mi treac suprarea! Acum! (calul pleac) i domnioara cine e? (se întoarce spre Jennet, intr Pisicua Cafelu) PISICUA CAFELU= Hmmm... pare ciudat! ( linge pantalonii fetei) Bleah! Nici mcar nu are haine comestibile! POVESTITOR= Regina era o femeie frumoas, cu pr de ciocolat topit, cu o rochie de vat de zahr roz decorat cu acadele. Pisica era cafenie, cu ochi de migdale, cu blnia din praf de cafea. JENNET= Nu-numele m-meu est-t-te Jennet...(intr Celuul Bombonel) CELUUL BOMBONEL= Cafelu, unde ai... CE FACE CREATURA ASTA BIZAR LA NOI ÎN CASTEL? Îmi Explic Cineva?!? PISICUA CAFELU= Nu tim... Jemma? JENNET= M cheam Jennet. PISICUA CAFELU= Pardon, Jennet. Cum se numete specia din care te tragi? JENNET= Oameni. Eu sunt un om. CELUUL BOMBONEL= Auzi, om! Eu credeam c e un bombonian ciudat! PISICUA CAFELU= S tii c aa arat. REGINA VAT DE ZAHR= Gata cu comentariile! Când vine plcinta aia?! MIERINANA= Maiestatea Voastr, v-am adus plcinta! REGINA VAT DE ZAHR= Mulumesc. POVESTITOR= Jennet o simte pe Cafelu mucând-o de picior. PISICUA CAFELU= Jennet, trezete-te! Vei întârzia la coal! CELUUL BOMBONEL= Jennet, haide!! POVESTITOR= Jennet se trezi brusc. JENNET= Ce vis ciudat! Trebuie s m îmbrac! POVESTITOR= Jennet s-a dus la coal i a fost activ, luând note maxime mereu!
Sfârit
Catinca LAZAR Clasa a IV-a B
Oceanul viselor Biatul din parc m-a luat de mân. Mi-a artat balta pe care o formase ploaia de dup-amiaz. Am intrat în ea cu el de mân. Mi s-au udat teneii, apoi pantalonii, apoi apa mi-a ajuns la brâu. În faa mea se întindea oceanul. Biatul devenise un adolescent care m trgea spre larg. Valurile ne izbeau, dar eu nu m puteam împotrivi. Mi s-a fcut fric i am simit cum m scufund. Brusc, m-am calmat. Puteam respira sub ap, iar privelitea era de nedescris. Vedeam momente din trecut, locuri prin care fusesem, oameni pe care-i întâlnisem. Toate amintirile mele anterioare se derulau acum în faa ochilor mei. Cu cât înaintam mai mult, cu atât m afundam în trecut. i apoi am îneles. Apa reprezenta evoluia. Adolescentul se transformase într-un btrân cu barb alb i toiag. Apoi a disprut. Nevertebratele roiau în jurul meu, semn c ajunsesem foarte departe. La începuturi. Am simit cum una din ele îmi atinge podul palmei i am strâns pumnul. Durerea m-a adus la realitate. M-am trezit în balt, cu fratele meu de mân : - Hai o dat! Vino la joac ! i scuz-m c te-am ciupit. Ioana VALIMARESCU Clasa a VIII-a A
41
Elevii din coala Mea au cltorit virtual pân în Statele Unite ale Americii, pentru a srbtori Dr. Seuss Day. Aniversarea celebrului scriitor american fost prilejul perfect pentru a ptrunde în lumea crilor pentru copii i a se delecta cu cele mai frumoase ilustraii i poveti ale sale.
Chitara, lumea mea Chitara este un instrument minunat. În timp ce încerci s învei acorduri, descoperi c e nevoie de foarte mult munc. Fa bemol, diez minor este un acord la care am muncit mult, pân mi-a ieit: Chitara este un instrument muzical i genial. Cu siguran Deloc banal. De fiecare dat când pun mâna pe ea M simt ca un vrjitor pe-o stea. Îmi place s m joc cu dânsa, S cânt i s compun, Chitara e frumoas absolut oricând. O simt când vorbete, Dar i când reuete. M simte când gândesc, Dar i când reuesc. Alexia HARPA Clasa a VI-a B
42
Copilria mea Unde eti, copilrie? Sunt aici, în floare alb, Plin sunt de fantezie, Culcuul e inima ta cald. În primii ani de învtur Te însoesc în drum spre coal, i de te-ntrebi cine m fur, Sunt tot cu tine, ca odinioar. Unde eti, copilrie? Ascult povetile din crâng, Stau în hamacul de sub nuc, În ghiozdan sau în penar, În paginile de abecedar. Augusta CRISTACHE Clasa a VII-a A
Crile magice Într-o bibliotec îndeprtat, Care de nimeni nu fusese vizitat, Dintr-odat crile au prins via, Aa c au plecat la pia, Varz, roii, castravei i mere. Fr nici o acompaniere. Dar bibliotecarul i-a spus amarul. „Crile m-au pclit, ele de mine au fugit!” i, ce-i drept, pe toat lumea au pclit, Pentru a avea libertate Sunt în stare s le strice pe toate! Maria CIORCHIN Clasa a VI-a B
43
Vara Frunze ca smaraldul, soare arztor,iarba mtsoas Fluturi pictai.
Iarna Fulgi ca bumbacul, zpada moale,vânt puternic Apare criasa. Daria ÂNCU
Iarna Iarna frumoas i graioas, Alb ca puful, Mereu fericit. Andrei CAPRIOARA
Iarna Fulgi de cristal, Ape îngheate fac un patinoar Din zpada fin. Daria POP
Primvara Fonete de frunze Fluturi zboar nzdrvani Copacii rsun. Mlina NECULA
Primvara Ghiocei firavi Au invadat grdinile Vesel înflorite. Daria POORSAFAR
Vara Glgie mare, Fericire si magie Zboar peste tot. Vlad Adrian MOROIANU
Toamna Cu fructe zemoase Umbl toamna frumoas Prin satul nostru. David SAMSON
Toamna Ploile De Toamn Triste M Fac Fericit. Sofia VERDESI
Vara Vara cald si frumoas Excursiile încep Cu verdea plin. Alexandru VÎLCEA
Vara
Vara, zâna cu prul de aur, Fluturi pictai, soare vesel Aduce libertate! Sofia ENACHE
Haiku = poezie cu form fix, tradiional japonez, alctuit din 17 silabe repartizate pe 3 "versuri" formate din 5, 7, 5 silabe Caracteristici: - trei versuri - tem: natura - existenta unui un cuvânt care sugereaz anotimpul - autorul exprim un sentiment
Poezii HAIKU compuse de elevii clasei a III-a B
Oceanul Este sâmbt dimineaa, iar soarele îmi gâdila uor genele subiri i lungi, voind parc s m trezeasc. M ridic în capul oaselor i m uit la ceas… într-o clipit un zâmbet din acela pân la urechi mi-a aprut pe fa. Era ora 8:02 ,iar aventura vieii mele este pe cale s înceap. Aaaa!! Înc nu i-am spus, jurnalule, c prinii mei mi-au fcut o surpriz pe care au planificat-o de mai bine de doi ani…vom pleca cu velierul pentru a realiza înconjurul lumii pe cele mai mari oceane, timp de un an. M aflu pe pontonul îngust i ud, din cauza valurilor care îl stropeau adesea, m uit în detaliu la noua mea csu care m va gzdui i m va proteja de ‘’montrii mrii’’. Pesc cu grij pe puntea plin ochi de bagaje i m aez pe bancheta din lemn, pe care, din fericire, erau nite perne moi i colorate. M strecor pe lâng skipper, termenul neologic folosit de prinii mei pentru cpitan i m îndrept rapid s admir noua mea camer: patru perei albi, un tablou cu o ancor,care avea nite alge în jur, un set de cearafuri curate i un prosop mare i unul mic puse unul peste altul, de parc este începtul machetei unui turn… trebuia urgent o schimbare, nu pot tri într-o camer aa de monoton. Noroc c experiena mea adus de mutarea reedinei foarte des, m-a ajutat s îmi creez o geant plin cu lucruri care m pot face s m simt ca acas sau care îmi pot da senzaia de confort. Într-o or camera mea este cu totul alta, a putea spune chiar o camer de vis: cerafuri pe care erau desenate flori exotice , tablouri cu prietenii mei, postere cu artiti din toat lumea care m inspir (Christina Aguilera)… parc sun mai bine, nu, jurnalule?! Aud un zgomot asurzitor i îmi dau seama c nu mai este cale de întoarcere, deoarece aventura noastr pornise, iar eu sunt o neînfricat i nu dau înapoi niciodat…aa m-a învat tata când eram mic. Urc scrile care scot un uor scârâit i îmi întind capul afar. Este o senzaie de nedescris, simi cum vântul care avea o arom plcut, un aer maritim se împrietenete cu tine, devenind amicul tu. M îndrept cu pai mruni i precaui spre prova velierului, voind s am puin intimitate cu mine însmi. M întind ca un arpe pe prosopul roz i las soarele s îmi transforme pielea englezesc de alb în una creol. Dintr-odat, o feti cu ochii de un albastru cuprinztor se aaz lâng mine, de parc ne-am fi cunoscut de o via, cu un zâmbet larg pe buze, spunându-mi c numele ei este Sara. Eu, fiind prietenoas de fel, nu am pus prea multe întrebri, ci doar am întins mâna, articulându-mi numele: Andreea. Amândou ne uitam la imensitatea oceanului care se întindea înaintea noastr, ca o întindere fr capt. Cu un glas suav, Sara a început s îmi povesteasc despre legendarul continent Atlantida, care s-a scufundat în apele oceanului Atlantic, pe deasupra cruia treceam acum. Din acea zi, ne întâlneam la prova navei , gata s aud o nou legend sau s înv ceva uimitor despre locurile pe care le traversam. Acum navigm în zona Atanticului de Nord, în consecin eram îmbrcat cu haine groase, iar la cererea mamei mele, pe deasupra i cu cele dou geci pe care le aveam. Sara s-a aezat lâng mine i de acest dat nu a zis nimic, aa c m-am gândit c este timpul s vd ce nu este în ordine, dar când am încercat s dechid gura, ea cu un reflex surprinztor mi-a pus degetul arttor peste buze… Dup câteva clipe, mi-a zis c sunt pregtit s aud unul dintre cele mai frumoase cântece din viaa mea i fr niciun alt cuvânt a îndreptat degetul în fa. Cu urechile ciulite, parc pentru o secund am auzit ceva…ascult mai cu atenie i, deodat, un cântec impresionant se auzea în capul meu. Fata, cu ochii care îi captau toat atenia de fiecare dat când o vedeai, astfel eu nu tiam cum arta mai jos de fa,ciudat , dar parc atunci când m gândesc la ea , doar ochii aceia profunzi i pomeii ascuii i îmbujorai mi se creioneaz în minte.
45
Ca prin oapte &icir