fiŞa disciplinei -...

of 42/42
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii I 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură 2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Proiectare de Arhitectură III şi IV 2.2. Codul disciplinei DS 2.3.Titularul activităţilor de curs / disciplinei Prof. dr. arh. Emil CREANGĂ semestrul 1 Conf. dr. arh. Constantin RUSU semestrul 2 2.4. Titularul prelegerilor Conf. dr. arh. Ruxandra CRUŢESCU 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 1 şi 2 2.7. Tipul de evaluare Vp 2.8. Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 12 din care: 3.2 curs 2 3.3 lucrări practice 10 3.4 Total ore din planul de învăţământ 168 din care: 3.5 curs 28 3.6 lucrări practice 140 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 16 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 24 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 80 Tutoriat 2 Examinări 5 Alte activităţi 5 3.7 Total ore studiu individual 132 3.9 Total ore pe semestru 300 3.10 Număr de credite Semestrul 1 12 Semestrul 2 12 4. Precondiţii 4.1 de curriculum Parcurgerea temelor studiate în anul anterior 4.2 de competenţe Abilităţi artistice, capacitatea de a vedea în spaţiu; spirit de observaţie 5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului Sală dotată cu planşete şi cu echipament multimedia 5.2. de desfăşurare a lucrărilor practice Săli dotate cu planşete; posibilitatea utilizării echipamentelor multimedia 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Capacitatea de a concepe proiecte de arhitectură care să corespundă exigenţelor estetice, funcţionale şi constructive. 7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Aprofundarea cunoştinţelor elementare care stau la baza proiectării de arhitectură 7.2 Obiectivele specifice Exersarea capacităţii de a-şi exprima ideile prin desen (2D, 3D). Studiul relaţiei funcţiune-formă în arhitectură. Înţelegerea relaţiei dintre obiectul de arhitectură şi mediul înconjurător (natural, construit etc.).

Post on 20-Apr-2018

224 views

Category:

Documents

7 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • FIA DISCIPLINEI

    1. Date despre program 1.1.Instituia de nvmnt superior Universitatea Spiru Haret

    1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectur

    1.3.Departamentul Arhitectur

    1.4.Domeniul de studii Arhitectur

    1.5.Ciclul de studii I

    1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectur

    2.Date despre disciplin 2.1. Denumirea disciplinei Proiectare de Arhitectur III i IV

    2.2. Codul disciplinei DS

    2.3.Titularul activitilor de curs / disciplinei

    Prof. dr. arh. Emil CREANG semestrul 1

    Conf. dr. arh. Constantin RUSU semestrul 2

    2.4. Titularul prelegerilor Conf. dr. arh. Ruxandra CRUESCU

    2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 1 i 2 2.7. Tipul de evaluare Vp 2.8. Regimul disciplinei O

    3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 12 din care: 3.2 curs 2 3.3 lucrri practice 10

    3.4 Total ore din planul de nvmnt 168 din care: 3.5 curs 28 3.6 lucrri practice 140

    Distribuia fondului de timp ore

    Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 16

    Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 24

    Pregtire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 80

    Tutoriat 2

    Examinri 5

    Alte activiti 5

    3.7 Total ore studiu individual 132

    3.9 Total ore pe semestru 300

    3.10 Numr de credite Semestrul 1 12

    Semestrul 2 12

    4. Precondiii 4.1 de curriculum Parcurgerea temelor studiate n anul anterior

    4.2 de competene Abiliti artistice, capacitatea de a vedea n spaiu; spirit de observaie

    5. Condiii 5.1. de desfurare a cursului Sal dotat cu planete i cu echipament multimedia

    5.2. de desfurare a lucrrilor practice

    Sli dotate cu planete; posibilitatea utilizrii echipamentelor multimedia

    6. Competenele specifice acumulate

    Co

    mp

    eten

    e

    pro

    fesi

    on

    ale

    Capacitatea de a concepe proiecte de arhitectur care s corespund exigenelor estetice, funcionale i constructive.

    7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Aprofundarea cunotinelor elementare care stau la baza proiectrii de

    arhitectur

    7.2 Obiectivele specifice Exersarea capacitii de a-i exprima ideile prin desen (2D, 3D).

    Studiul relaiei funciune-form n arhitectur.

    nelegerea relaiei dintre obiectul de arhitectur i mediul nconjurtor (natural, construit etc.).

  • 8. Coninuturi

    8.1 Curs Metode de predare Observaii

    Tematica prelegerilor trebuie corelat cu temele proiectelor n curs, precum i cu disciplinele teoretice studiate n paralel Vor fi analizate tendine actuale n arhitectur

    Prezentri power-point, exemple, studii de caz

    Cte o prelegere pe sptmn

    Bibliografie

    8.2 Lucrri practice Metode de predare Observaii

    Proiectul nr. 1, semestrul 1 Locuin individual cuplat

    Proiecte cu ndrumare de atelier. Corecturi, judecat la panou

    Obiectul, structura proiectului, condiiile de predare i criteriile de evaluare sunt precizate n tem

    Proiectul nr. 2, semestrul 1 Case de oaspei inserie ntr-un ansamblu arhitectural dat

    Proiectul nr. 3, semestrul 1 Cldire multifuncional inserie ntr-un ansamblu arhitectural dat

    Proiectul nr. 4, semestrul 2 Concurs de arhitectur Casa 2017

    Proiectul nr. 5, semestrul 2 Detaliu de arhitectur. Studii de materiale, textur, culoare

    Schi de schi 4 schie, cte 2 pe fiecare semestru

    lucrri practice individuale de o zi, fr ndrumare

    Teme corelate cu proiectul de arhitectur n curs Se ia n calcul cea mai mare valoare pentru fiecare semestru

    Proiect de verificare Lucrare practic individual, de dou zile, fr ndrumare

    Testarea cunotinelor acumulate pe parcursul anului

    Bibliografie minimal Bielefeld, Bert, El Khouli, Sebastian Basics, Design Ideas / Birkhauser, 2007 Ching, D.K.Francis Architecture Form, Space and Order, Wiley & Sons, II- d Edition, N.Y., 1996 Halton, Don Compositions in Architecture / Wiley & Sons, 2009 Mller Dominique Gauzin Wood houses, spaces for contemporary living and working, Birkhuser, Basel, Boston, Berlin, 2004 Vellinga, Marcel: Oliver Paul Atlas of vernacular architecture of the World, Abingdon Oxon, Routledge, 2007

    9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

    Temele de proiect corespund cerinelor din domeniul de studiu.

    10. Evaluare

    Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final

    10.4 Curs

    10.5 Lucrri practice Precizate n teme; n funcie de proiect i durata proiectului

    Judecat la panou i judecat final colectiv

    -

    10.6 Standard minim de performan

    participarea la corecturi;

    respectarea datelor din tem;

    calitatea i corectitudinea soluiei.

    Data completrii: Semntura titularului de disciplin

    15. 09. 2017 Prof. dr. arh. Emil CREANG Conf.dr.arh. Constantin RUSU Data avizrii n departament Semntura directorului de departament 29. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU

  • FIA DISCIPLINEI

    1. Date despre program

    1.1.Instituia de nvmnt superior Universitatea Spiru Haret Bucuresti

    1.2.Facultatea ARHITECTURA

    1.3.Departamentul ARHITECTURA

    1.4.Domeniul de studii ARHITECTURA

    1.5.Ciclul de studii LICENTA

    1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTURA / ARHITECT

    2.Date despre disciplin

    2.1.Denumirea disciplinei REPREZENTARI IN ARHITECTURA IV

    2.2. Codul disciplinei DS

    2.3. Titularul activitilor de curs Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU

    2.4.Titularul activitilor de seminar Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU

    2.5. Anul de studiu II-2017/2017

    2.6.Semestrul 1 + 2 2.7. Tipul de evaluare Vp 2.8.Regimul disciplinei O

    3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)

    3.1 Numr de ore pe sptmn 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

    3.4 Total ore din planul de nvmnt 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14

    Distribuia fondului de timp ore

    Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 10

    Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 15

    Pregtire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 15

    Tutoriat 4

    Examinri 2

    Alte activiti 2

    3.7 Total ore studiu individual /semestru 28

    3.9 Total ore pe semestru 76

    3.10 Numr de credite 2

    4. Precondiii (acolo unde este cazul)

    4.1 de curriculum Cunostinte de reprezentare grafica

    4.2 de competene Cunostinte de comportament vocational

    5. Condiii ( acolo unde este cazul)

    5.1. de desfurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sala STUDIO

    5.2. de desfurare a seminarului/laboratorului

    Seminariile se desfasoara in sali clasice de seminar, sali in care mobilierul poate fi deplasat pentru a permite

    lucrul cu studentii pentru discipline vocationale

    6. Competenele specifice acumulate

    Co

    mp

    eten

    e

    pro

    fesi

    on

    ale

    Cunotiine despre artele frumoase ca factori ce pot influena calitatea conceperii proiectelor arhitecturale. -Rezolvarea unor tematici prin desen

    -Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor grafice specifice -Descrierea modalitatilor de concepere a tehnicilor de reprezentare grafica in proiectarea de arhitectura

    -Explicarea si interpretarea modalitatilor de reprezentare creativa prin compozitii simple si contactul cu spatiul real

    -Aplicarea de propuneri de planuri , de oferte, de programe de promovare publicitate, promovare directa, relatii publice, marketing direct in arhitectura

    7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate)

    7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu conceptele fundamentale si principalele aspecte legate de comportament creativ la nivel national si international, de-a lungul timpului;

    Familiarizarea cu tendintele promovarii fenomenului arhitectural, organizatorice si institutionale care guverneaza activitatea specifica pe plan intern si international;

    Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea

    profesionala.

    7.2 Obiectivele specifice Evidentierea fenomenelor si proceselor specifice sub aspectul esentei si formelor de manifestare, conexiunilor cu celelalte procese din activitatea specifica;

    Aprofundarea cunostintelor teoretice si deprinderilor practice care fundamenteaza capacitatea studentilor de a opera in sfera vocationala;

    Evidentierea mutatiilor in sfera arhitecturii contemporane .

    Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea arhitecturala si international cu identificarea implicatiilor sociale.

    8. Coninuturi

    8.1 Curs Metode de predare Observaii

    1-2. Arhitectura directie vocationala in societate. Interactiunea cu studentii este dezvoltata prin demonstratii grafice in direct.

    Pentru aprofundarea cat mai buna

    a cunostintelor se face recomandarea lecturarii

    materialelor bibliografice si prezenta la

    curs

    3-4. Categorii fundamentale privind prestatia arhitecturala . Interactiunea cu studentii este regula de predare urmata de vizionarea de exemple filmate supuse analizei prin discutii sau teme de lucru individuale

    Ibidem.

  • 5-7. Organizarea activitatii specifice. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport desenat , imagini foto comentate, etc.

    Ibidem.

    8-9. Relatiile dintre viitorul arhitect si specialitatile convergente.

    Prelegere si adaptarea la realitate prin implicarea reprezentarilor grafice . Folosirea testelor creative pt identificarea modalitatilor de aport de valoare creativa

    Ibidem

    10-11.Politici si practici caracteristice activitatii desfasurate in sfera fenomenului arhitectural intern si international; Instrumente si reglementari

    Prelegere si comentariil cu specialisti pe domenii, in functie de tematica vocationala.

    Ibidem

    12-13.Sisteme de analiza a performantelor creativitatii arhitecturale. Forme moderne de creativitate

    Prelegere si adaptarea la realitate prin desen . Ibidem

    14. Activitatea de punere in practica a abilitatilor dobandite la curs prin teste de creativitate pe teme date..

    Prelegere si adaptarea la realitate prin competitie vocationala aplicativa

    Ibidem

    Bibliografie Redstone Louisg Art in Architecture Mc. Graw Hill Book , Company , 1968 Pevsner, Nikolaus The Sources of Modern Architecture and Design , ed. Thomas and Hudson Ud. Londra, 1968 Arnheim, Rudolf Art and Visual perception, ed. Faber , Londra, 1967 Ray Nicholas, Resursele formei arhitecturale, Paideia, Bucuresti, 2000 (cota biblioteca USH 131) Miles Lewis, Arhitectura - elemente de stil arhitectonic,Litera International, Bucuresti, 2010 (cota biblioteca USH 90) Georgeta, Stoica, Muzeul National al Satului, ARC 2000, Bucuresti, 2004 (cota biblioteca USH 90) Berg, Thomas Avantgarde design 1880-1930, Benedikt Taschen Verlag

    8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaii

    Studiu de observatie i reprezentare a unui ansamblu arhitectural din Muzeul Naional al Satului locuin,

    industrie mestesugareasc (moar, cherhana,

    prelucrare lemn si textile, etc.) cladire ecleziastic.

    Activitatea de interactiune cu studentii in prezentarea,audierea, evaluarea si recapitularea

    cunostintelor se realizeaza cu ajutorul

    monitorilor de seminar, a echipelor de eseu grafic pe teme. .Studiile de caz sunt prelucrate si

    prezentate atat din initiativa studentilor cat si ca

    cadrului didactic.

    Se recomanda studentilor parcurgerea prealabila a

    suportului de curs , notatiile grafice

    obtinute in cadrul cursurilor pentru a putea interactiona in situatii reale

    Analiza comparativa a modalitatilor de reprezentare

    in arhitectura . Ibidem Ibidem

    Modalitati de reprezentare in conditii de

    vulnerabilitate in relatia cu beneficiarul si sistemul normativ.

    Ibidem Ibidem

    Desenul traditional vs desenul electronic in societatea

    bazata pe cunoastere. Ibidem Ibidem

    Omul masura lucrurilor.Perspectivele personalului

    angajat in sfera activitatii arhitecturale..Realizarea de

    prezentari publice in echipe.

    Ibidem Ibidem

    Probleme de etica si deontologie profesionala in activitatea de proiectare in Romania si in lume.

    Cercetare aplicativa de teren (identificarea tipologiei unitatilor functionale - in zone ante figurate - si a functiilor acestora, crearea ad-hoc de studii de caz reale prin evaluari de grup in domeniul creatiei arhitecturale)

    Ibidem

    Bibliografie: Marcu, Vasile, Indrumar metodologic pentru lucrari practice, Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2005. JENCKS , Charles, Architecture Today, Academy Editions, Londra, 1993.

    Georgeta, Stoica, Muzeul National al Satului, ARC 2000, Bucuresti, 2004 (cota biblioteca USH 90) Berg, Thomas Avantgarde design 1880-1930, Benedikt Taschen Verlag

    9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

    Invitarea unor specialisti din mediul de creatie arhitecturala, relatia cu uniunile de creatie arhitecturala din Romania : UAR , RUR

    10. Evaluare

    Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final

    10.4 Curs Implicarea in prelegere cu intrebari, comentarii, exemple de analiza.

    Realizarea de cursuri publice in

    echipe mixte cu studentii

    Se inregistreaza frecventa si soliditatea

    interactiunii la orele de curs.

    20%

    10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si discutarea problemelor

    Notarea temelor semestriale

    Se inregistreaza frecventarea si activitatea in timpul cursului si seminariilor, soliditatea

    interactiunii la temele de seminar

    80%

    10.6 Standard minim de performan

    Elaborarea si prezentarea complexa, in echipa a temelor de seminar prezentate la inceputul semestrului Prezentarea in vederea comentarii colective a unor particularitati grafice cu referire stricta dezvoltarea abilitatilor vocationale

    Data completrii: Semntura titularului de curs, Semntura titularului de seminar,

    15.09.2017 Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU Lector univ. dr. MIHAI MOLDOVANU

    Data avizrii n departament Semntura efului de departament 15.09.2017 Conf. dr. Constantin RUSU

  • FIA DISCIPLINEI

    2. Date despre program

    1.1.Instituia de nvmnt superior Universitatea Spiru Haret

    1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectura

    1.3.Departamentul Arhitectura

    1.4.Domeniul de studii Arhitectura

    1.5.Ciclul de studii Licenta

    1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura

    2.Date despre disciplin

    2.1.Denumirea disciplinei TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME III

    2.2. Codul disciplinei DF

    2.3. Titularul activitilor de curs Conf.dr.arh. Ana Maria Hariton

    2.4.Titularul activitilor de seminar

    2.5. Anul de studiu II - 2017/2017 2.6.Semestrul IV 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei o

    3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)

    3.1 Numr de ore pe sptmn 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator

    3.4 Total ore din planul de nvmnt 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator

    Distribuia fondului de timp ore

    Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 14

    Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 14

    Pregtire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 15

    Tutoriat 2

    Examinri 2

    Alte activiti

    3.7 Total ore studiu individual 47

    3.9 Total ore pe semestru 75

    3.10 Numr de credite 3

    4. Precondiii (acolo unde este cazul)

    4.1 de curriculum

    4.2 de competene

    5. Condiii ( acolo unde este cazul)

    5.1. de desfurare a cursului Sala prevazuta cu proiector

    5.2. de desfurare a seminarului/laboratorului

    6. Competenele specifice acumulate

    Com

    pete

    ne

    prof

    esio

    nale

    Cunotiine corespunzatoare despre istoria i teoria arhitecturii, precum i despre arte, tehnologii i tiine umane conexe:

    Stapanirea elementelor analizei obiectului de arhitectura

    Capacitatea de a intelege si elbora o tema-program

    Intelegerea raportului intre principiile compozitional / formale si functiunea obiectului de arhitectura

    7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate)

    7.1 Obiectivul general al disciplinei Stapanirea resorturilor teoretice ale vocabularului formal. Studiul raportului forma-functiune , cu accent pe expresia contemporana a arhitecturii

    7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea principalelor programe de arhitectura in evolutia lor istorica, prin exemplele relevante ale secolelor XX si XXI.

    8. Coninuturi

    8.1.Programe de locuire n context urban. Evoluia istorica a locuirii urbane. Tipuri de locuire. Spaiile locuinei.

    Metode de predare Prelegere cu prezentare Power point

    Observaii

    8.2.Cldiri de birouri. Istoricul programului. Tipuri de cldiri de birouri i amplasamente. Proiectarea spaiilor pentru birouri. Ambian i Design

    interior.

    idem

    8.3.Cldiri pentru nvmnt. Istoric. Tipuri de cldiri. Orientarea pedagogic i Proiectarea spaiilor pentru nvmnt

    idem

    8.4 .Cldiri pentru spectacol. Istoric - momente de cotitur. Tipuri de spectacol, tipuri de cldiri. Relatia cu publicul.

    idem

    8.5.Edificii de cult. Istoric. Edificii religioase contemporane. idem

  • 8.6.Programul hotelier si arhitectura consumului Evolutie istorica. Elemente de proiectare. Conceptul hotelier.Hotelul urban/ Hotelul turistic. Arhitectura comertului si consumului: restaurante, magazine, centre comerciale.

    idem

    8.7.Arhitectura si reprezentare - Cladiri guvernamentale , primarii, ministere.

    idem

    8.8. Muzee - Muzeul cutie si muzeul exponat. Lumina in arhitectura. Muzee de arta contemporana

    idem

    8.9.Gari si aeroporturi Istoric. Expresivitatea structurilor arhitecturale

    idem

    Bibliografie Obligatorie ASENSIO Francisco, Atlas architectural houses, Atrium Group,2007 BERMUDEZ Julio, Transcending Architecture, CUA Press, 2015 BOULET, Marie-Laure, Christine MOISSINAC, Francoise SOULIGNAC, Auditoriums, BRETON, Gaelle, Theatres, Editions du moniteur, Paris, 1990. CREANG, Emil, Programe de arhitectur, Ed Fundaiei Romnia de mine, Bucureti. DOVEY, Kim, Framing Places: Mediating Power in Built Form , Routledge, 2014 DUDEK Mark Children's spaces Elsevier, 2005 EDWARDS Brian, The modern airport terminal: new approaches to airport architecture, Routledge, 2005 EDWARDS Brian ,Libraries and Learning Resource Centres,Routledge, 2009 FAIR Alistair, Setting the Scene: Perspectives on Twentieth-Century Theatre Architecture, Ashgate Publishing, Ltd., 30 iul. 2015 FRENCH Hilary, New Urban Housing, Yale University Press, 2006. GREGORY, Rob, Key contemporary buildings, Laurence King Publishing 2008 HARITON Ana Maria, Hotelul urban, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti ,2007. HEATHCOTE, Edwin, Cinema Builders (III 3886 / 109727) HERTZBERGER Herman, Space and Learning: Lessons in Architecture 3, 010 Publishers, 2008 HILLE, T. Modern Schools: A Century of Design for Education ,John Wiley & Sons, 2012 KOHN ,Eugene, KATZ,Paul, Building type basics for office buildings,John Wiley&sons 2002 New York LORD Dexter; LORD, Barry,The manual of museum planning, Rowman & Littlefield, 1999 MACDONALD Sharon , A Companion to Museum Studies, John Wiley and Sons, 2010 MYERSON Jeremy , ROSS Philip ,Space to work: new office design, Laurence King Publishing, 2006 PARKER David, WOOD,Antony ,The Tall Buildings Reference Book, Routledge 2013 PATRULIUS, Radu Locuina n timp i spaiu, Editura tehnic, Bucureti PEARMAN Hugh, Airports: a century of architecture,Laurence King Publishing, 2004 PFEIFER Gnter , BRAUNECK Per , Residential Buildings A Typology, Birkhuser 2015 RICHARDSON Phyllis, New Sacred Architecture, Laurence King Publishing, 2004 SANDELL Richard, Museums, Equality and Social Justice, Routledge, 2012 SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Arhitectura modern i contemporan, Ed universitar UTCB, 2006. Curs universitar. SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Concept si conceptii arhitecturale-programe, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti ,2011 SELF, Ronnie The Architecture of Art Museums: A Decade of Design: 2000 2010 , Routledge, 2014 SCHITTICH Christian, High-Density Housing: Concepts, Planning, Construction, Walter de Gruyter, 2004 WESTON Richard, Key Buildings of the 20th century, Laurence King Publishing 2004 ***1000X European Hotels, Verlagshaus Braun, 2008 *** Airport Design, Daab, 2005 Suplimentara ADAMS Lawrence, PENNER Richard, RUTES Walter, Hotel Design: Planning and Development , Norton, W. W. & Company, June 2001 CAYWOOD Douglas B. The designer's workspace: ultimate office design, Architectural Press, 2004 DUDEK Mark, Architecture of schools: the new learning environments, Architectural Press, 2000 DUDEK Mark, Kindergarten architecture: space for the imagination , Taylor & Francis, 2000 EDWARDS Brian ,University Architecture, Taylor & Francis, 2014 EDWARDS Brian ,The Modern Station: New Approaches to Railway Architecture,Taylor & Francis, 2013 NEUMAN David J. , Kliment Stephen A. , Building type basics for college and university facilities, John Wiley and Sons, 2003 PHILLIPS Todd , Kliment Stephen A. , Griebel Michael Building type basics for justice facilities John Wiley and Sons, 2003 SCOTT Sarah, Architecture for Children, Aust Council for Ed Research, 2010 SELF, Ronnie The Architecture of Art Museums: A Decade of Design: 2000 2010 , Routledge, 2014

    Facultativa CAVANAUGH William J., TOCCI Gregory C., WILKES Joseph A., Architectural Acoustics: Principles and Practice, John Wiley & Sons, 2010 GSSERL Peter, Leuthauser Gabrielle, Architecture in the 20-th Century, Taschen,2005 Haddad ,Elie G; Rifkind David - A Critical History of Contemporary Architecture: 1960-2010 ,Ashgate Publishing, 2014 KOENIG Gloria, Charles & Ray Eames, Taschen Gmbh,2005 PHILLIPS Derek, Daylighting: Natural Light in Architecture Elsevier, 2004 PHILLIPS Derek, Lighting modern buildings, Architectural Press, 2000 SMITH ,Korydon , Introducing Architectural Theory: Debating a Discipline SMITH Routledge, 2013 WOOD Antony, SALIB Ruba ,Guide to Natural Ventilation in High Rise Office Buildings, Routledge, 2013

    9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

    Cunoasterea programelor si a expresiei formale contemporane reprezinta unul dintre elementele esentiale in elaborarea unui proiect de calitate- cerinta

    http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Brian+Edwards%22http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Sharon+MacDonald%22http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Jeremy+Myerson%22http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Philip+Ross%22http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Hugh+Pearman%22https://www.google.ro/search?hl=ro&tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22G%C3%BCnter+Pfeifer%22https://www.google.ro/search?hl=ro&tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22Per+Brauneck%22http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Douglas+B.+Caywood%22http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22David+J.+Neuman%22http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Stephen+A.+Kliment%22http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Todd+Phillips%22http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Stephen+A.+Kliment%22http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Michael+Griebel%22http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Derek+Phillips%22http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Derek+Phillips%22

  • primordiala a oricarui angajator.

    10. Evaluare

    Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final

    10.4 Curs Coerenta si calitatea exprimarii scrise academice. Adecvarea exemplificarii temei propuse.

    eseu 20%

    Capacitatea de analiza a obiectului arhitectural. Calitatea exprimarii, logica prezentarii.

    Comentariu pe fisa de arhitectura. Sustinerea eseului

    80%

    10.5 Seminar/laborator

    10.6 Standard minim de performan

    Cunoasterea principalelor programe de arhitectura in expresia lor contemporana (min 3 programe)

    Capacitatea de elaborare a unui eseu

    Stapanirea mijloacelor de analiza a obiectului de arhitectura (pe fise comentate)

    Data completrii: Semntura titularului de curs, Semntura titularului de seminar,

    Sept. 2017 Ana Maria Hariton .. Data avizrii n departament Semntura efului de departament 29.09.2017 Conf.dr. arh. Constantin Rusu

  • FIA DISCIPLINEI

    3. Date despre program 1.1.Instituia de nvmnt superior Universitatea Spiru Haret

    1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectur

    1.3.Departamentul Arhitectur

    1.4.Domeniul de studii Arhitectur

    1.5.Ciclul de studii I

    1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectur

    2. Date despre disciplin 2.1.Denumirea disciplinei Istoria universal a arhitecturii i artelor II

    Antichitatea

    2.2. Codul disciplinei DF

    2.3. Titularul activitilor de curs Lector dr. arh. Constantin-Bogdan STANCIU

    2.4.Titularul activitilor de seminar

    Disciplin fr seminar

    2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 3 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O

    3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator -

    3.4 Total ore din planul de nvmnt 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator -

    Distribuia fondului de timp ore

    Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 7

    Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 7

    Pregtire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 3

    Tutoriat 1

    Examinri 1

    Alte activiti (pregtirea i elaborarea temei pentru examen) 3

    3.7 Total ore studiu individual 22

    3.8 Total ore pe semestru 50

    3.9 Numr de credite 2

    4. Precondiii 4.1 de curriculum Nu este cazul

    4.2 de competene Cunotine de cultur general i de istorie universal (cu accent pe antichitate)

    5. Condiii 5.1. de desfurare a cursului Echipament de proiecie (PC, Laptop, video-proiector; ecran de proiecie; prize

    funcionale); sal cu jaluzele.

    5.2. de desfurare a seminarului/laboratorului

    Nu este cazul

    6. Competenele specifice acumulate

    Com

    pete

    ne

    prof

    esio

    nale

    Definirea noiunilor, conceptelor, teoriilor fundamentale din domeniu istoriei arhitecturii.

    Utilizarea cunotinelor de baz din domeniu pentru explicarea i interpretarea unor probleme variate, specifice evoluiei arhitecturii n decursul istoriei.

    Analiza critic bazata pe criterii i metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii privind arhitectura i evoluia fenomenului arhitectural;

    Identificarea, nelegerea i interpretarea informaiilor referitoare la evoluia arhitecturii, provenind de la colaboratorii de alte specialiti.

    7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Disciplina are ca obiectiv general realizarea unei baze de cunotiine referitoare la

    abordarea evolutiv a istoriei artei i arhitecturii, programele de arhitectur, elementele decorative specifice stilurilor arhitecturale, evoluia istoric a funciunilor, evoluia i dezvoltarea tehnicii i tehnologiilor de construcii, apariia i diversificarea

  • materialelor de construcii, mecanismele de realizare structural i volumetric a obiectelor de arhitectur.

    7.2 Obiectivele specifice nzestrarea studenilor cu o concepie general despre motenirea civilizaiilor antice din bazinul mediteranean i din spaiul carpato-dunrean precum i a civilizaiilor evului mediu oriental.

    8. Coninuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaii

    INTRODUCERE Context istorico-geografic i cronologic, repere religioase i socio-politico-economice ale civilizaiilor antice din bazinul mediteranean.

    Prelegeri nsoite de imagini (suport power point)

    Informaii despre: - structura cursului; - bibliografie; - suportul de curs

    CIVILIZAIILE PREISTORICE - Arta rupestr - Culturi megalitice

    Idem

    ANTICHITATE. Reprezentri i forme de art. Programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie

    Idem

    ARHITECTUR I ART N ORIENTUL APROPIAT - Lumea mesopotamian - Imperiul hitit - Civilizaia persan

    Idem

    EGIPTUL ntre efemerul vieii cotidiene i venicia de dincolo de moarte - Locuire

    - Locuine - Construcii religioase - Practice i arhitectur funerar

    Idem

    LUMEA EGEEAN De la civilizaia minoic la cea micenian

    Idem

    GRECIA - Naterea ordinelor de arhitectur - Templul i sanctuarul grec - Arhitectur, peisaj i percepie dinamic n cultura greac

    Idem

    ROMA - Civilizaie etrusc i motenire greac - Diversificarea arhitecturii - Invenii romane n arhitectur i construcii

    Idem

    Bibliografie Obligatorie minimal: Fletcher, B. A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956 Pevsner, N. An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966 Wartkin, D. A history of western Architecture, Ed. Lowrenee King, 2000 Suplimentar: Alpatov, M. Istoria artei, Vol. 1: Arta lumii vechi si a evului mediu, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1962 Curinschi-Vorona, Gh. Istoria Universal a Arhitecturii, vol.I, II, III, Ed.Tehnic, 1976, 1982, 1986 Guidoni, E. Architettura primitiva, seria Storia dellarchitettura, Editura Electa, 2002 Facultativ: Adameteanu, D. Civilizaii antice din Italia meridional, Editura tiinific i Enciclopedic, 1983 Amiet, P. Antichitatea oriental, Editura Corint, 2002 Bonnard, A. Civilizaia greac, vol. I,II,III, Editura tiinific, 1967 Bussagli, M. Rome art & architecture, Knemann, Koln, 2004 Cabanes, P. Mic Atlas al Antichitii greceti, Editura Polirom, 2001. Cartledge, P. Ancient Greece, seria Cambridge Illustraded History, Cambridge University Press, 2002 Cizek, E. Istoria Romei, Editura Paideia, Bucureti, 2002 Curinschi-Vorona, Gh. Roma, cetatea etern, Editura Tehnic, Bucureti, 1971 Curinschi-Vorona, Gh. Introducere in arhitectura comparata, Tehnic, Bucuresti, 1991 Cantacuzino, George Matei Introducere la opera lui Vitruviu, Meridiane, Bucuresti, 1993 Daniel, C. Cultura spiritual a Egiptului antic, Editura Cartea Romneasc, 1985 Civilizaia sumerian, Editura Sport-Turism, Bucureti, 1983 Civilizaia asiro-babilonian, Editura Sport-Turism, Bucureti, 1981 Dennis, G. Lumea etruscilor, vol.I i II, Editura Meridiane, Bucureti, 1982 Deshayes, J. Civilizaiile Vechiului Orient, vol. I-III, Editura Meridiane, Bucureti, 1975

  • Drmba, O. Istoria culturii i civilizaiei, vol. III, Editura tiinific, 1990 Eliade, M. Istoria credinelor i ideilor religioase, Editura tiinific, Bucureti, 1991 Ferrari, A. Dicionar de mitologie greac i roman, Editura Polirom, Iai, 2003 Civilizaia marii zeie i sosirea cavalerilor rzboinici, Editura Lucreius, Bucureti, 1997 Fredouille, J.C. Enciclopedia civilizaiei i artei romane, Editura Meridiane, Bucureti, 1974 Glotz, G. Cetatea greac, Editura Meridiane, Bucureti, 1992 Hannestad, N. Monumentele publice ale artei romane, Editura Meridiane, Bucureti 1989 Kramer, S.N. Istoria ncepe la Sumer, Editura tiinific, 1962 Lvque, P. Aventura greac, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureti, 1987 Matei, H.C. Enciclopedia antichitii, Bucureti, Editura Meronia, 1995 Moscati, S. Vechi imperii ale Orientului, Editura Meridiane, Bucureti, 1982 Vechile civilizaii semite, Bucuresti, Editura Meridiane, 1975 Otto, W.F. Zeii Greciei. Imaginea divinitii n spiritualitatea greac, Editura Humanitas, Bucureti 1995 Piatkowski, A. O istorie a Greciei antice. Editura Albatros, Bucureti, 1988 Stierlin Henri Greece from Mycenae to the Parthenon, Benedikt Taschen, Kln, 1997 Vignola, G.B. da Reguli ale celor cinci ordine de arhitectur, Editura Meridiane, Bucureti, 1965 Zamarovsky, V. Din tainele imperiului hitit, Editura Polirom, 2002

    8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaii

    Bibliografie:

    9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

    Coninuturile sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate n colile de art i arhitectur i urmresc formarea culturii profesionale a viitorilor arhiteci.

    10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

    nota final

    10.4 Curs Verificri pe parcurs 10 %

    Lucrri (text i/sau desen) pe o tem dat 40 %

    Examinare final 50%

    10.5 Seminar/laborator Nu este cazul -

    10.6 Standard minim de performan

    Capacitatea de a trata analitic i sintetic perioada predat

    Prezen obligatorie la curs: minim 50 % (7 edine de curs)

    Cel puin dou verificri pe parcurs

    Data completrii Semntura titularului de curs

    15. 09. 2017 Lect. dr.arh. Constantin-Bogdan STANCIU Data avizrii n departament Semntura directorului de departament 29. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU

  • FIA DISCIPLINEI

    1. Date despre program 1.1.Instituia de nvmnt superior Universitatea Spiru Haret

    1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectur

    1.3.Departamentul Arhitectur

    1.4.Domeniul de studii Arhitectur

    1.5.Ciclul de studii I

    1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectur

    2.Date despre disciplin 2.1. Denumirea disciplinei Istoria Universal a Arhitecturii i Artelor III

    Evul Mediul Renatere

    2.2. Codul disciplinei DF

    2.3. Titularul activitilor de curs Lector dr. arh. Ioana Maria PETRESCU

    2.4.Titularul activitilor de seminar

    Disciplin fr seminar

    2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 4 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O

    3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice) 3.1 Numr de ore pe sptmn 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator -

    3.4 Total ore din planul de nvmnt 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator -

    Distribuia fondului de timp ore

    Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 7

    Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 7

    Pregtire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 3

    Tutoriat 1

    Examinri 1

    Alte activiti: Lucrare individual sau n colectiv de maxim 3 studeni 3

    3.7 Total ore studiu individual 22

    3.9 Total ore pe semestru 50

    3.10 Numr de credite 2

    4. Precondiii 4.1 de curriculum Parcurgerea cursurilor de Istoria universal a arhitecturii i artelor I (Antichitate)

    4.2 de competene Cunoaterea evoluiei fenomenului arhitectural de-a lungul antichitii

    5. Condiii 5.1. de desfurare a cursului Echipament de proiecie (PC, Laptop, video-proiector; ecran de proiecie; prize

    funcionale); sal cu jaluzele.

    5.2. de desfurare a seminarului/laboratorului

    Nu este cazul

    6. Competenele specifice acumulate

    Co

    mp

    eten

    e

    pro

    fesi

    on

    ale

    Definirea noiunilor, conceptelor, teoriilor fundamentale privind evoluia fenomenului arhitectural.

    Utilizarea cunotinelor de baz din domeniu pentru explicarea i interpretarea unor probleme variate, specifice evoluiei arhitecturii n decursul istoriei.

    Analiza critic bazata pe criterii i metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii privind arhitectura i evoluia fenomenului arhitectural;

    Identificarea, nelegerea i interpretarea informaiilor referitoare la evoluia arhitecturii, provenind de la colaboratorii de alte specialiti.

    7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaterea i nelegerea etapelor definitorii ale fenomenului arhitectural

    de-a lungul perioadei studiate.

    Acumularea cunotinelor referitoare la monumentele cheie i la artitii

  • care au marcat evoluia arhitecturii n epoca analizat.

    7.2 Obiectivele specifice nelegerea fenomenului arhitectural ca o rezultant a evoluiei cultural-artistice i tehnologice a umanitii, ntr-un context social, economic i politic anume.

    8. Coninuturi

    8.1 Curs Metode de predare Observaii

    ARHITECTURA EVULUI MEDIU TIMPURIU Motenirea antichitii romane Arhitectura paleocretin Orient i occident. Art bizantin i art pre-romanic

    Prelegeri nsoite de imagini (suport power point)

    Informaii despre: - structura cursului; - bibliografie; - suportul de curs.

    ARHITECTURA EVULUI MEDIU OCCIDENTAL, DUP ANUL 1000 Programe de arhitectur ale evului mediu Arhitectura militar Arhitectura rezidenial Arhitectura edificiilor publice

    Idem

    Arhitectura religioas n evul mediu Idem

    Cldirea de cult n perioada romanic Idem

    Cldirea de cult n perioada gotic Idem

    RENATEREA TIMPURIE N PENINSULA ITALIC Proto-renatere i renatere n Toscana Filippo Brunelleschi Leon Batista Alberti

    Idem

    RENATEREA DE APOGEU N PENINSULA ITALIC Idem

    Bramante la Roma Idem

    REEDINA NOBILIAR RENASCENTIST Idem

    MANIERISMUL I RENATEREA TRZIE N PENINSULA ITALIC Baldasare Peruzzi Giulio Romano Michelangelo

    Idem

    RENATEREA TRZIE Palladio

    Idem

    Bibliografie Obligatorie minimal: Fletcher, Bannister A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956 Pevsner, Nikolaus An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966 Voitec-Dordea, Mira Renatere, baroc i rococo n arhitectura universal, ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994 Wartkin, D. A history of western Architecture, Ed. Lowrenee King, f.l., 2000 Suportul de curs Suplimentar: Argan, Giulio Carlo, Contardi Bruno Michelangelo, architect, Electa, Milano, 1990 Barat y Altet, Javier The early middle ages from late antiquity to AD. 1000, Ed. Taschen, f.l., 2002 The Romanesque, towns, cathedrals and monasteries, Ed. Taschen, Koln, 1998 Curinschi, Gheorghe Roma, cetatea etern, ed. tehnic, Bucureti, 1971 Veneia, ed. tehnic, Bucureti, 1972 Focillon, Henri Arta occidentului. Evul mediu romanic, editura Meridiane, Bucureti, 1974 Arta occidentului. Evul mediu gotic, editura Meridiane, Bucureti, 1974 Kubach, Hans Erich Architecture romane, Gallimard/ Electa, Milano, 1992 Laule, Ulrike Architecture of the middle Ages, Ed. Feierabend Verlag, Berlin, 2004 Murray, Peter Architecture de le renaissance, Galimard/ Electa, Veneia, 1992 The architecture of the italian renaissance, Thames and Hudson, 1998 Tafuri, Manfredo Architecture et humanisme, de la renaissance aux rformes, Dunod, Paris, 1981 Wittkower, Rudolf Les principes de larchitecture la renaissance, Les ditions de la Passion, Paris, 2003 Wundram Manfred, Pope Thomas Andreea Palladio, 1508-1580. Architect between renaissance and Baroque, Ed. Taschen, Kln, 1993 * * * Architectural theory, from the Renaissance to the present : 89 essays on 117 treatises, Ed. Taschen, 2003 * * * The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998 Facultativ Bazin Germain Clasic, baroc si rococo, Meridiane, Bucuresti, 1970 Brezeanu, S. Istoria Imperiului Bizantin, Editura Meronia, Bucureti, 2007 Delumeau, Jean Civilizaia renaterii, editura Meridiane, Bucureti, 1995 Drmba, Ovidiu Istoria culturii i civilizaiei, Editura tiinific, 1990

  • Duby, Georges Arta i societatea, editura Meridiane, Bucureti, 1987 Erlande Brandemburg, A. Catedrala, editura Meridiane, 1993 Kaminski, Marion Venise. Art & architecture, Knemann, Bruxelles, 2000 Koch, Wilfried Comment reconnatre les styles en architecture, Solar, 1997 Munteanu, Romul Clasicism i Baroc, 2 vol. Ed. Allfa, 1998 Vasari, Giorgio Vieile pictorilor, sculptorilor i arhitecilor, 3 volume, editura Meridiane, Bucureti, 1968

    8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaii

    Nu este cazul - -

    Bibliografie

    9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

    Coninuturile sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate n colile de art i arhitectur i urmresc formarea culturii profesionale a viitorilor arhiteci.

    10. Evaluare

    Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final

    10.4 Curs Verificri pe parcurs 10 %

    Lucrri (text i/sau desen) pe o tem dat 40 %

    Examinare final 50%

    10.5 Seminar/laborator Nu este cazul -

    10.6 Standard minim de performan

    Capacitatea de a trata analitic i sintetic perioada predat

    Prezen obligatorie la curs: minim 50 % (7 edine de curs)

    Cel puin dou verificri pe parcurs

    Data completrii Semntura titularului de curs

    15. 09. 2017 Lect. dr.arh. Ioana-Maria PETRESCU Data avizrii n departament Semntura directorului de departament 29. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU

  • FIA DISCIPLINEI

    2. Date despre program

    1.1.Instituia de nvmnt superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET

    1.2.Facultatea Arhitectura

    1.3.Departamentul Arhitectura

    1.4.Domeniul de studii Arhitectura

    1.5.Ciclul de studii Licenta

    1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura

    3. Date despre disciplin

    2.1.Denumirea disciplinei GEOMETRIE DESCRIPTIVA II FORME ARHITECTURALE

    2.2. Codul disciplinei DF

    2.3. Titularul activitilor de curs Conf. Univ. Dr. Ing. Berevoescu Ileana Carmen

    2.4.Titularul activitilor de seminar Conf. Univ. Dr. Ing. Berevoescu Ileana Carmen

    2.5. Anul de studiu II 2017/2017 2.6.Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O

    4. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)

    3.1 Numr de ore pe sptmn 2 din care: 1 curs 1 1 seminar/laborator 1

    3.4 Total ore din planul de nvmnt 28 din care: 14 curs 14 14 seminar/laborator 14

    Distribuia fondului de timp ore

    Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 14

    Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 8

    Pregtire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 14

    Tutoriat 2

    Examinri 7

    Alte activiti 2

    3.7 Total ore studiu individual 47

    3.9 Total ore pe semestru 75

    3.10 Numr de credite 2

    4. Precondiii (acolo unde este cazul)

    4.1 de curriculum

    4.2 de competene

    5. Condiii ( acolo unde este cazul)

    5.1. de desfurare a cursului Cursurile se desfasoara in sali prevazute cu echipamente de predare multimedia

    5.2. de desfurare a seminarului/laboratorului Lucrarile practice se desfasoara in sali prevazute cu plansete

    6. Competenele specifice acumulate

    Co

    mp

    eten

    e

    pro

    fesi

    on

    ale

    Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.

    nelegerea metodelor de cercetare i de pregtire a proiectului de construcie

    Co

    mp

    eten

    e

    tran

    sver

    sale

    Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

    7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate)

    7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.

    nelegerea metodelor de cercetare i de pregtire a proiectului de construcie

    7.2 Obiectivele specifice Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea

  • proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

    8. Coninuturi

    8.1 Curs Metode de predare Observaii

    1. 1 Metoda rabaterii. Rabaterea planului prin triunghi de pozitie. Rabaterea planului oarecare prin urmele lui. Rabaterea planelor proiectante. Redresarea unei figure plane.

    Reprezentari de corpuri. Reprezentari axonometrice ale formelor arhitecturale.

    Curs in format multi-media insotit de prelegere cu acces la resurse multimedia, slide-uri si suport de curs listat.

    Suportul de curs este distribuit studentilor la debutul activitatii

    2 .Poliedre si suprafete curbe, reprezentare, punct pe suprafata, sectiuni cu plane, determinarea poligonului sau a curbei de sectiune, adevarata marime a sectiunii, reprezentarea suprafetelor sectionate, desfasurata corpului geometric.

    Intersectia unei drepte cu un corp geometric.

    Comunicarea si interaciunea cu studenii este regul de predare

    Se recomand studenilor parcurgerea prealabil a suportului de curs pentru a putea interaciona n timpul predrii.

    3.Forme poliedrale regulate. Reprezentarea corpului in situatii particulare intalnite in practica proiectarii arhitecturale. Structuri spatiale utilizate in proiectarea formelor arhitecturale in reprezentare axonometrica. Intersectii de corpuri. .

    idem idem

    5. 4. Notiuni generale despre acoperisuri. Acoperisuri cu fete plane, pante egale si acelasi plan de nastere. Acoperisuri cu pante diferite. Acoperisuri denivelate.

    Rezolvarea acoperisurilor in plan, vedere si reprezentare axonometrica.

    idem idem

    5. Rezolvarea acoperisurilor cu curte interioara si cu calcan utilizate frecvent in proiectarea de arhitectura.

    idem idem

    6.Suprafete utilizate in proiectarea de arhitectura. Suprafete riglate cu plan director. Scara elicoidala. Structuri reticulare.

    idem idem

    7. Studiul umbrelor formelor arhitecturale. idem idem

    Bibliografie - G. F. Blessing, L. A. Darling Elements of Descriptive Geometry, Bibliobazar, Great Britain, 2012, - Henri-L. Lehman Geometrie Descriptive, Ed. Livre Total, Lausane, 2002 - Cristian Dumitrescu Cubul Magic, Ed. Politehnica, Timisoara, 2003 - Cristian Dumitrescu Geometrie Descriptiva, UPT, Sectia Arhitectura,1994 - Aurelian Tanasescu Geometrie descriptiva, perspectiva, axonometrie, Ed.D.P., 1975 - Mircea Enache si Iulius Ionescu Geometrie descriptiva si perspectiva, Ed.D.P.,1982 - Doina Niculae Notiuni de G.D. in reprezentarile de arhitectura. Ed. U.I.M. 2004 - A. Gheorghiu, V. Dragomir Probleme de reprezentare a structurilor constructive, Ed. Tehnica, 1968 - Ghe. Ticlete, D. Onose Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. Matrixrom, Bucuresti, 2005 - Stefan Teodorescu Geometrie descriptiva, UTCB,1996 - Gheorghe Marinescu Geometrie descriptiva, Ed. D.P., 1997 - A. Dan, M. Dan, - Geometrie Descriptive, Universite de Constantine, Institute D-Arhitecture, 1978 - M. Dan, O. Mihaila Reprezentari geometrice, probleme de geometrie descriptiva, ICB, 1980 - I. Gheorghe, E. Iurov Reprezentari geometrice, ICB, 1976 - V. Iancau, E. Zetea, s.a. Reprezentari geometrice si desen tehnic, Ed. D.P., 1982 - E. Zetea - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1992 - E. Zetea, D. Dragan, s.a. - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1999 - Gheorghe Belea - Geometrie descriptiva, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 1999 - Ghe. Belea, C. Voicu - Geometrie descriptiva, culegere de problem, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 2002 - M. Manescu, N. Rizea - Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. D.P., 1996 - A. Javary Traite de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Delagrave, 1929 - E. Desportes Elements de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Armand Colin, 1930 - V. O. Gordon, s.a.,- Worked Problems in Descriptive Geometry, Moscow, 1979 - V. Dragomir, Stefan Teodorescu, G. Sipos, Geometrie descriptiva (umbre), Ed. Didactica si pedagogica, 1973

    idem idem

    8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaii

    1. Metoda rabaterii. Reprezentarea unei figure plane prin metoda rabaterii Redresarea unei figure plane. Reprezentarea unui corp cu fata intr-un plan.

    Studentii primesc enuntul lucrarilor practice si incep sa elaboreza continutul acestora

    Se desfasoara in sali prevazute cu plansete Se folosesc instrumente de desenat

    2. Sectiuni cu plane in poliedre sau suprafete curbe, adevarata marime a sectiunii si desfasurata corpului geometric studiat.

    idem idem

    3. Reprezentari de corpuri. Reprezentarea axonometrica a structurilor spatiale utilizate in proiectarea de arhitectura. Intersectii de corpuri.

    idem idem idem

  • 4. Rezolvarea acoperisurilor cu fete plane, pante egale si cu acelasi plan de nastere. Acoperisuri denivelate. Rezolvare in plan si vedere.

    idem idem idem

    5. Acoperisuri cu curte interioara si cu calcan. Rezolvare in plan. idem idem idem

    6. Suprafete riglate cu plan director. Structuri reticulare. Scara elicoidala

    idem idem idem

    7. Umbrele formelor arhitecturale. idem idem

    Bibliografie - G. F. Blessing, L. A. Darling Elements of Descriptive Geometry, Bibliobazar, Great Britain, 2012, - Henri-L. Lehman Geometrie Descriptive, Ed. Livre Total, Lausane, 2002 - Cristian Dumitrescu Cubul Magic, Ed. Politehnica, Timisoara, 2003 - Cristian Dumitrescu Geometrie Descriptiva, UPT, Sectia Arhitectura,1994 - Aurelian Tanasescu Geometrie descriptiva, perspectiva, axonometrie, Ed.D.P., 1975 - Mircea Enache si Iulius Ionescu Geometrie descriptiva si perspectiva, Ed.D.P.,1982 - Doina Niculae Notiuni de G.D. in reprezentarile de arhitectura. Ed. U.I.M. 2004 - A. Gheorghiu, V. Dragomir Probleme de reprezentare a structurilor constructive, Ed. Tehnica, 1968 - Ghe. Ticlete, D. Onose Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. Matrixrom, Bucuresti, 2005 - Stefan Teodorescu Geometrie descriptiva, UTCB,1996 - Gheorghe Marinescu Geometrie descriptiva, Ed. D.P., 1997 - A. Dan, M. Dan, - Geometrie Descriptive, Universite de Constantine, Institute D-Arhitecture, 1978 - M. Dan, O. Mihaila Reprezentari geometrice, probleme de geometrie descriptiva, ICB, 1980 - I. Gheorghe, E. Iurov Reprezentari geometrice, ICB, 1976 - V. Iancau, E. Zetea, s.a. Reprezentari geometrice si desen tehnic, Ed. D.P., 1982 - E. Zetea - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1992 - E. Zetea, D. Dragan, s.a. - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1999 - Gheorghe Belea - Geometrie descriptiva, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 1999 - Ghe. Belea, C. Voicu - Geometrie descriptiva, culegere de problem, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 2002 - M. Manescu, N. Rizea - Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. D.P., 1996 - A. Javary Traite de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Delagrave, 1929 - E. Desportes Elements de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Armand Colin, 1930 - V. O. Gordon, s.a.,- Worked Problems in Descriptive Geometry, Moscow, 1979 - V. Dragomir, Stefan Teodorescu, G. Sipos, Geometrie descriptiva (umbre), Ed. Didactica si pedagogica, 1973

    9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

    Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.

    nelegerea metodelor de cercetare i de pregtire a proiectului de construcie

    Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

    10. Evaluare

    Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final

    10.4 Curs Implicarea n prelegere cu ntrebri,

    comentarii. Se nregistreaz frecvena

    Se interactioneaza cu studentii 5%

    10.5 Seminar/laborator Implicarea n pregtirea elaborarii

    epurelor Se nregistreaz frecvena si se evalueaza

    lucrarile practice 15%

    Implicarea n pregtirea elaborarii portofoliului

    Se evalueaza portofoliul elaborat de student 10%

    10.6 Standard minim de performan

    Se evalueaza notiunile teoretice si aplicative insusite de student.

    Se evalueaza portofoliul elaborat de student.

    Data completrii: Semntura titularului de curs, Semntura titularului de seminar, 15.09. 2017 Conf. Dr. Ing. C. Berevoescu Conf. Dr. Ing. C. Berevoescu Data avizrii n departament Semntura efului de departament 29.09.2017

  • FIA DISCIPLINEI

    1. Date despre program

    1.1.Instituia de nvmnt superior Universitatea Spiru Haret

    1.2.Facultatea Arhitectura

    1.3.Departamentul Arhitectura

    1.4.Domeniul de studii Arhitectura

    1.5.Ciclul de studii Licena

    1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura

    2.Date despre disciplin

    2.1. Denumirea disciplinei PERSPECTIV II

    2.2. Codul disciplinei DF

    2.3. Titularul activitilor de curs Lector . dr. Mihai Moldovanu

    2.4. Titularul activitilor de seminar Lector, dr. Mihai Moldovanu

    2.5. Anul de studiu II 2014/2015 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O

    3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)

    3.1 Numr de ore pe sptmn 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

    3.4 Total ore din planul de nvmnt 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14

    Distribuia fondului de timp ore

    Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 8

    Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 8

    Pregtire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 10

    Tutoriat 6

    Examinri 7

    Alte activiti Pregtire map cu proiecte 8

    3.7 Total ore studiu individual 46

    3.9 Total ore pe semestru 74

    3.10 Numr de credite 2

    4. Precondiii (acolo unde este cazul)

    4.1 de curriculum Cunotine de desen de observaie

    4.2 de competene Utilizarea curent a metodelor teoretice i practice

    5. Condiii ( acolo unde este cazul)

    5.1. de desfurare a cursului - Prelegerile se desfoar pe baza expunerilor teoretice, proiecii de pe calculator, lucrri practice cu reprezentri la planet sau diaproiector.

    5.2. de desfurare a seminarului/laboratorului

    - Seminariile se desfoar n sli cu mese de lucru cu planete.

    6. Competenele specifice acumulate

    Competene profesionale

    Cunotiine despre arte frumoase ca factori ce pot influena calitatea conceperii proiectelor arhitecturale.

    Dezvoltarea simtului vizual al proportiei dintre parte si intreg, perfectionarea capacitatii de reprezentare a imagini arhitecturale n perspectiv folosind metode geometrice de construcie a formelor volumetrice spaiale i redarea

    acestora cu ajutorul tehnicilor utilizate n artele frumoase prin de haur, lumini si umbre,culoare.

    Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic specific artelor utilizat de studentul arhitect n elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

    Formarea deprinderilor de a gndi i compune formele arhitecturale ntr-un spaiu perspectiv.

  • Competene transversale

    Executarea sarcinilor profesionale la nivel individual conform unor cerine precizate si n termenele impuse, cu respectarea normelor de etic profesional, urmnd un plan de lucru prestabilit si cu ndrumare calificat

    Integrarea n cadrul unui grup de lucru pentru indeplinirea cu responsabilitate a rolului rezervat in echipa de proiectare; rezolvarea sarcinilor profesionale proprii (urmarind obiectivele stabilite), precum si dezvoltarea capacitatii de organizare, de colaborare si lucru cu colegii de echipa si cu nivelurile superioare si subordonate

    Valorificarea experiennelor profesionale si transformarea lor n dezvoltarea competenelor i abilitilor proprii

    7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate

    7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitii de a gndi i vedea n spaiu prin utilizarea elemntelor de limbaj ale perspectivei i realizarea de reprezentri convenionale necesare modelrii volumelor arhitecturale.

    7.2 Obiectivele specifice Deprinderea metodelor de transpunere din spaiul real, obiectiv, ntr-un spaiul perspectiv convenional a formelor arhitecturale.

    mbinarea metodelor geometrice de reprezentare a perspectivei cu tehnicile de randare i reprezentare tridimensional folosind umbr, culoare, anturaje.

    8. Coninuturi

    8.1 Curs Metode de predare Observatii

    1. Redarea unor aspecte naturale n perspectiv. Construcia umbrelor pe tablou vertical n perspectiv.

    Prelegeri i proiecii de pe calculator i lucru individual la planet

    Suportul de curs este distribuit studenilor la debutul activitii.

    2. Lumina natural, lumina artificial. Alegerea sursei de lumin pentru o bun reprezentare a volumelor n perspectiv.

    ibidem ibidem

    3. Perspectiva aerian - gradarea umbrelor i a luminii n profunzime. ibidem ibidem

    4. Metode de valoraie folosind texturi specifice materialelor i redarea acestora n perspectiv.

    ibidem ibidem

    5. Scara intrinsec a obiectelor n perspectiv, metode de redarea a adncimii.

    ibidem ibidem

    6. Studiu de anturaj specific pentru perspectivele de arhitectur. ibidem ibidem

    7. Corpul uman masura tuturor proporilor perspective. ibidem ibidem

    8. Amplasarea anturajului i tratarea acestuia n profunzime. ibidem ibidem

    9. Culoarea n perspectiv - degradarea culorilor n profunzime. ibidem

    10. Tehnici de randare a profunzimii prin culoare utiliznd creioane colorate, acuarel sau pastel.

    ibidem ibidem

    11. Reflexii pe suprafee oglind n perspectiv. ibidem ibidem

    12. Prezentarea unei perspective de arhitectur. Compoziia, paginarea i limitarea tabloului.

    ibidem ibidem

    13. Efecte negative n perspectiv i eliminarea acestora. ibidem ibidem

    14. Alte tipuri de reprezentri perspective. ibidem ibidem

    Bibliografie: Mircea Enache i Iulius Ionescu - Geometrie descriptiv i perspectiv, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1982 Aurelian Tnsescu Geometrie descriptiv, perspectiv, axonometrie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1975 Aurelian Tnsescu - Perspectiv, probleme, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1971 Horia Teodoru - Perspectiva, vol.1 i 2, Editura Meridiane, Bucureti 1966

    8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaii

    1-2 Construcia umbrelor volumelor de arhitectur n perspectiva pe tablou vertical la dou puncte de fug. Alegerea sursei de lumin pentru cea mai bun reprezentare a unei perspective de arhitectur.

    Activitatea de seminar impune susinerea de prelegeri cu exemple practice, lucru individual la planet, discuii i corectur la panou.

    Se recomand studenilor parcurgerea prealabil a suportului de curs pentru a putea nteraciona n timpul temelor de seminar.

    3-4. Perspectiva aerian - gradarea umbrei n perspectiv folosind tehnici de reprezentare a materialelor.

    ibidem. ibidem.

    5-6. Scara intrinsec n perspectiva de col cu orizont la nivelul ochilor, redarea profunzimii.

    ibidem. ibidem.

    7-8. Studiu de anturaje i aplicarea acestora n compoziia perspectiv de arhitectur.

    ibidem. ibidem.

    9-10. Culoarea n perspectiva, tehnici de redare aprofunzimii prin culoare. ibidem. ibidem.

    11-12. Reflexii pe suprafee oglind n perspectiv. ibidem. ibidem.

    13-14. Prezentarea unei perspective de arhitectur. Paginaie, compoziia elementelor i limitarea tabloului.

    ibidem. ibidem.

    Bibliografie: Mircea Enache i Iulius Ionescu - Geometrie descriptiv i perspectiv, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1982 Aurelian Tnsescu Geometrie descriptiv, perspectiv, axonometrie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1975 Aurelian Tnsescu - Perspectiv, probleme, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1971 Horia Teodoru - Perspectiva, vol.1 i 2, Editura Meridiane, Bucureti 1966

  • 9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

    Dezvoltarea vederii in spaiu si perfectionarea capacitatii de reprezentare a unei imagini arhitecturale n perspectiv folosind metode geometrice de construcie a formelor volumetrice spaiale.

    Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect n elaborarea proiectelor i stabilirea standardelor de comunicare vizual la nivelul cerinelor competiionale de specialitate.

    Lucrrile practice de perspectiv sunt corelate cu activitatea de la Reprezentri urmrind o evoluie a studentului n nelegerea i reprezentarea formelor arhitecturale n perspectiva la mna liber.

    Participarea la expoziii i concursuri de specialitate aferente studenilor.

    10. Evaluare

    Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final

    10.4 Curs Implicarea n prelegeri cu ntrebri, comentarii, exemple de analiz

    Se nregistreaz frecvena i se evalueaz nelegerea cursului prin interaciunii cu studenii.

    5%

    10.5 Seminar/laborator Teme practice vor alctui un portofoliu unde se va urmri nelegerea problemelor

    Se evalueaz portofoliul cu lucrrile pregtite de student la seminar.

    45%

    10.6 Evaloare final Examen 50%

    10.7 Standard minim de performan

    -Se evalueaza nelegerea notiunilor insuite de studenti prin lucrari de verificare pe parcurs;

    -Se evalueaza portofoliul elaborat de student pe parcursul semestrului urmrind; - construcia i reprezentarea corect a perspectivelor de arhitectur;

    - paginaie, proporie, mrime pentru citirea detaliilor, reprezentare grafic; - realizarea temelor se seminar i a temelor de cas;

    Data completrii: Semntura titularului de curs, Semntura titularului de seminar, 15.09.2017 Lector univ. dr. Moldovanu Mihai Lector univ. dr. Moldovanu Mihai Data avizrii n departament Semntura efului de departament

    29.09.2017 Conf. dr. arh. Constantin Rusu

  • FIA DISCIPLINEI

    4. Date despre program

    1.1.Instituia de nvmnt superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET

    1.2.Facultatea ARHITECTURA

    1.3.Departamentul

    1.4.Domeniul de studii Arhitectura

    1.5.Ciclul de studii Ciclul I

    1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura

    2.Date despre disciplin

    2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD III

    2.2. Codul disciplinei CAD III

    2.3. Titularul activitilor de curs Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

    2.4.Titularul activitilor de seminar Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

    2.5. Anul de studiu

    II 2.6.Semestrul

    I 2.7. Tipul de evaluare

    EC 2.8.Regimul disciplinei O

    3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)

    3.1 Numr de ore pe sptmn 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1

    3.4 Total ore din planul de nvmnt 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14

    Distribuia fondului de timp ore

    Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 10

    Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 15

    Pregtire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 15

    Tutoriat 1

    Examinri 1

    Alte activiti: Pregatire pentru teste grila si examinarea final. 15

    3.7 Total ore studiu individual 80

    3.9 Total ore pe semestru 28

    3.10 Numr de credite 2

    4. Precondiii (acolo unde este cazul)

    4.1 de curriculum

    4.2 de competene

    5. Condiii ( acolo unde este cazul)

    5.1. de desfurare a cursului Prelegerile se desfoar n sli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.

    5.2. de desfurare a seminarului/laboratorului

    Seminariile se desfoar n sli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.

    6. Competenele specifice acumulate

    Co

    mp

    eten

    e

    pro

    fesi

    on

    ale

    Capacitatea tehnic de a concepe construcii care s ndeplineasc cerinele utilizatorilor, respectnd totodat limitele impuse de buget i de reglementarile n domeniul construciilor

    7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate)

    7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul i propune s ofere utilizatorilor metode bine definite i sistematice de nvare, aprofundare a programului ARCHICAD 20, n vederea folosirii acestuia la redactarea i modelarea proiectelor studeneti.

    Ridicarea unor exemple din arhitectura nonconformist contemporan de nceput de secol XXI.

    7.2 Obiectivele specifice Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne.

    Metode moderne de redactare a proiectelor 3D utilizand software ARCHICAD 16

    Dezvoltarea competentelor .

    8. Coninuturi

    8.1 Curs Metode de predare Observaii

    1.PREZENTAREA PROGRAMULUI/

    2.PREZENTARE I CONFIGURARE INTERFA: Prelegerile sunt axate pe utilizarea Se recomand studenilor parcurgerea

  • Unelte i ferestre de lucru, pornire ArchiCAD 20, deschidere proiect, prezentare proiecte ArchiCAD.

    softului ArchiCAD 20 pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

    prealabil a tutorialului soft-ului pentru a putea interaciona n timpul predrii.

    3.CONFIGURARE SI SALVARE ARCHICAD 20 Instrumentul navigare : Navigator i Nanigator Preview Project Map, View Sets, Ferestrele AchiCAD, Fereastra 3D,Paleta de navigare 3D, Paletele ArchiCAD Casetele de unelte pentru setarea uneltelor Caseta de coordonate i explorarea ei Menubar i meniurile contextuale

    Idem Idem

    4.UNELTE N ARCHICAD 20 Generalitti cu privire la unelte de lucru. Setrile pentru perei, grinzi stalpi ui fereste etc. i salvare lor n favorite. Amplasarea ferestrelor i uilor utiliznd : punctul de centru,diviziunile, o dimensiune, limitele de reper Crearea de forme neregulate.

    Idem Idem

    5.PLANURI I PERSPECTIVE SALVATE CU ARCHICAD 20

    Definirea acoperiului, instrumentul i setrile pentru acoperi . Salvare perspective randate. Paginare i plotare.

    Idem Idem

    6. EXEMPLU DIN ARHITECTURA CONTEMPORAN RIDICARE 3D Mosaic HOUSE JAPAN Ridicarea 3d un exemplu din arhitectura contemporan

    Idem Idem

    7. EXEMPLU DIN ARHITECTURA CONTEMPORAN RIDICARE 3D Mosaic HOUSE JAPAN SALVARE PLANURI, FAADE I SECTINI RANDARE 3D IN ARLANTIS STUDIO 4

    Idem Idem

    Bibliografie Obligatorie minimal http://www.consoft.ro/archicad/metode_de_lucru/ Ghiduri interactive de Training: Esential ArchiCad, Advanced modeling, Crearea de obiecte de constructive Suplimentar http://www.graphisoft.com/education/training_guides/ Facultativ http://www.graphisoft.com/ftp/marketing/ac12/curriculum/flv/accurr.html

    8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaii

    Discutarea cerinelor de pregtire a temelor de seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

    Prezentarea este axata pe utilizarea de suport power-point i pe acces la resurse multimedia. Durata 2 ore

    Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

    Exercitiul nr. 1. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultii studentii vor incepe redactarea unui proiect. Familiarizarea studentilor cu programul ArchiCad prin ridicarea 3D un exemplu de proiect- locuin minimal P+1-(exemple din arhitectura contemporan)

    Se parcurge exerciiul secvential. Durata 2 ore

    dem

    Exercitiul nr. 2. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultii studentii vor redacta un proiect. Definire proiect nou folosind structur mape sau structur cldire. Definire desene i planuri standard pentru H liber/etaj Ridicare 3D Parter

    Se parcurge exerciiul secvential. Durata 2 ore

    dem

    Exercitiul nr. 3. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultii studentii vor redacta un proiect. Ridicare 3D Etaj 1

    Se parcurge exerciiul secvential. Durata 2 ore

    dem

    Exercitiul nr. 4. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultii studentii vor redacta un proiect. Salvare sectiune si fatade

    Se parcurge exerciiul secvential. Durata 2 ore

    dem

    Exercitiul nr. 5. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultii studentii vor redacta un proiect. Salvare perspectiva randat. Plotare

    Se parcurge exerciiul secvential. Durata 2 ore

    dem

    Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exerciiul secvential. Durata 2 ore

    dem

    Bibliografie Obligatorie minimal http://www.consoft.ro/archicad/metode_de_lucru/

    http://www.consoft.ro/archicad/metode_de_lucru/http://www.graphisoft.com/education/training_guides/http://www.graphisoft.com/ftp/marketing/ac12/curriculum/flv/accurr.htmlhttp://www.consoft.ro/archicad/metode_de_lucru/

  • Ghiduri interactive de Training: Esential Archicad, Advanced modeling, Crearea de obiecte de constructie Suplimentar http://www.graphisoft.com/education/training_guides/ Facultativ http://www.graphisoft.com/ftp/marketing/ac12/curriculum/flv/accurr.html Documentatie pentru studenti

    9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

    10. Evaluare

    Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final

    10.4 Curs Implicarea n prelegere cu ntrebri, comentarii, exemple de analiz.

    Se nregistreaz frecvena i soliditatea interaciunii la orele de curs.

    20%

    10.5 Seminar/laborator Implicarea n pregtirea i discutarea problemelor

    Se nregistreaz frecvena i soliditatea interaciunii la orele de seminar.

    20%

    10.6 Standard minim de performan

    Examinare curs: Nota minima 5

    Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.

    Data completrii: Semntura titularului de curs, Semntura titularului de seminar, 15 Sept. 2017

    Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Data avizrii n departament Semntura efului de departament

    http://www.graphisoft.com/education/training_guides/http://www.graphisoft.com/ftp/marketing/ac12/curriculum/flv/accurr.html

  • FIA DISCIPLINEI

    5. Date despre program

    1.1.Instituia de nvmnt superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET

    1.2.Facultatea ARHITECTURA

    1.3.Departamentul

    1.4.Domeniul de studii Arhitectura

    1.5.Ciclul de studii Ciclul I

    1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura

    2.Date despre disciplin

    2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD IV

    2.2. Codul disciplinei CAD IV

    2.3. Titularul activitilor de curs Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

    2.4.Titularul activitilor de seminar Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

    2.5. Anul de studiu

    II 2.6.Semestrul

    I 2.7. Tipul de evaluare

    EC 2.8.Regimul disciplinei O

    3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)

    3.1 Numr de ore pe sptmn 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1

    3.4 Total ore din planul de nvmnt 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14

    Distribuia fondului de timp ore

    Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 10

    Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 15

    Pregtire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 15

    Tutoriat 1

    Examinri 1

    Alte activiti: Pregatire pentru teste grila si examinarea final. 15

    3.7 Total ore studiu individual 80

    3.9 Total ore pe semestru 28

    3.10 Numr de credite 2

    4. Precondiii (acolo unde este cazul)

    4.1 de curriculum

    4.2 de competene

    5. Condiii ( acolo unde este cazul)

    5.1. de desfurare a cursului Prelegerile se desfoar n sli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.

    5.2. de desfurare a seminarului/laboratorului

    Seminariile se desfoar n sli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.

    6. Competenele specifice acumulate

    Co

    mp

    eten

    e

    pro

    fesi

    on

    ale

    Capacitatea tehnic de a concepe construcii care s ndeplineasc cerinele utilizatorilor, respectnd totodat limitele impuse de buget i de reglementarile n domeniul construciilor

    7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate)

    7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul i propune s ofere utilizatorilor metode bine definite i sistematice de nvare, aprofundare a programului AutoCAD Architecture 2014, n vederea folosirii acestuia la redactarea i modelarea proiectelor studeneti.

    Ridicarea unor exemple din arhitectura nonconformist contemporan de nceput de secol XXI.

    7.2 Obiectivele specifice Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne.

    Metode moderne de redactare a proiectelor 3D utilizand software AutoCAD Architecture 2014 Dezvoltarea competentelor .

    8. Coninuturi

    8.1 Curs Metode de predare Observaii

    1.PREZENTAREA PROGRAMULUI/ AutoCAD Architecture 2010

    2.PREZENTARE I CONFIGURARE INTERFA: Ribbon Tabs and Panels : Home,Insert,Annotate, Render, Solid, Parametric, View, Manage

    Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului AutoCAD Architecture 2014, pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

    Se recomand studenilor parcurgerea prealabil a tutorialului soft-ului pentru a putea interaciona n timpul predrii.

  • Tools and tools palettes : Project browser, Project navigator, Tools Palettes, Properties

    3.DEFINIREA GEOMETRIEI 3D Generalitti cu privire la elementul de construcii. Instrumentele i setrile pentru perei, grinzi, stlpi, scri. Crearea de forme neregulate,desenare perei curbi Crearea unei forme 3D

    Idem Idem

    4. CREAREA FORMELOR Relaiile dintre etaje, definirea etajelor, navigarea de la un etaj la altul Definirea planseului i desenarea lui, creare de goluri n zona scrilor sau supantelor. Adugarea pereilor interiori, stlpi grinzi. Creare perei cu forme diferite.

    Idem Idem

    5. PERSPECTIVE, RANDRI I PLOTARE CU AutoCAD Architecture 2014 Definirea acoperiului. Salvare perspective randate. Paginare i plotare.

    Idem Idem

    6. EXEMPLU DIN ARHITECTURA CONTEMPORAN RIDICARE 3D -CAS MINIMAL Ridicarea 3d un exemplu din arhitectura contemporan SALVARE PLANURI, FAADE I SECTINI POSIBILITI SALVARE FIIER PENTRU RANDARE 3D N Autodesk 3ds Max design3

    Idem Idem

    7. EXEMPLU DIN ARHITECTURA CONTEMPORAN RIDICARE 3D-CAS MINIMAL Ridicarea 3d un exemplu din arhitectura contemporan SALVARE PLANURI, FAADE I SECTINI POSIBILITI SALVARE FIIER PENTRU RANDARE 3D N Autodesk 3ds Max design3

    Idem Idem

    Bibliografie Obligatorie minimal http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials Tutorials English metric :aca_tutorial_documents_m.zip Suplimentar http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials Tutorials English metric :aca_tutorial_datasets_m.zip Facultativ http://images.autodesk.com/adsk/files/autocad_architecture_2010_user_s_guide.pdf

    8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaii

    Discutarea cerinelor de pregtire a temelor de seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

    Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului AutoCAD Architecture 2014 pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

    Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

    Exercitiul nr. 1. Folosind panuri sectiuni i fatade postate pe site-ul facultii studentii vor ncepe redactarea unui proiect. Familiarizarea studentilor cu programul AutoCAD Architecture 2014 prin ridicarea 3D a unui proiect- locuin minimal P+1 (exemplu din arhitectura contemporan)

    Se parcurge exerciiul secvential. Durata 2 ore

    dem

    Exercitiul nr. 2. Folosind panuri sectiuni i faade postate pe site-ul facultii studentii vor redacta un proiect. Definire proiect nou folosind project browser. Definire desene i planuri standard pentru H liber/etaj Ridicare 3D Parter

    Se parcurge exerciiul secvential. Durata 2 ore

    dem

    Exercitiul nr. 3. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultii studentii vor redacta un proiect. Ridicare 3D Etaj 1

    Se parcurge exerciiul secvential. Durata 2 ore

    dem

    Exercitiul nr. 4. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultii studentii vor redacta un proiect. Salvare sectiune si fatade.

    Se parcurge exerciiul secvential. Durata 2 ore

    dem

    Exercitiul nr. 5. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultii studentii vor redacta un proiect. Salvare perspectiva randat.

    Se parcurge exerciiul secvential. Durata 2 ore

    dem

    http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorialshttp://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorialshttp://images.autodesk.com/adsk/files/autocad_architecture_2010_user_s_guide.pdf

  • Plotare planuri.

    Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exerciiul secvential. Durata 2 ore

    dem

    Bibliografie Obligatorie minimal Curs lect.dr.Terzi Mirela Lucia http://www.spiruharet.ro/facultate/26/arhitectura/biblioteca-virtuala.html Suplimentar Facultativ Documentatie pentru studenti

    9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

    10. Evaluare

    Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final

    10.4 Curs Implicarea n prelegere cu ntrebri, comentarii, exemple de analiz.

    Se nregistreaz frecvena i soliditatea interaciunii la orele de curs.

    20%

    10.5 Seminar/laborator Implicarea n pregtirea i discutarea problemelor

    Se nregistreaz frecvena i soliditatea interaciunii la orele de seminar.

    20%

    10.6 Standard minim de performan

    Examinare curs: Nota minima 5

    Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.

    Data completrii: Semntura titularului de curs, Semntura titularului de seminar, 15 Sept. 2017

    Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Data avizrii n departament Semntura efului de departament

    http://www.spiruharet.ro/facultate/26/arhitectura/biblioteca-virtuala.html

  • FIA DISCIPLINEI

    1.Date despre program

    1.1.Instituia de nvmnt superior Universitatea SPIRU HARET

    1.2.Facultatea Arhitectur

    1.3.Departamentul Arhitectur

    1.4.Domeniul de studii Arhitectur

    1.5.Ciclul de studii Licen

    1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectur

    2.Date despre disciplin

    2.1.Denumirea disciplinei TEORIA STUCTURILOR ARHITECTURALE

    2.2. Codul disciplinei DTD

    2.3. Titularul activitilor de curs Conf. Dr. Ing. CARMEN BEREVOESCU

    2.4.Titularul activitilor de seminar

    2.5. Anul de studiu II-2017/2017 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O

    3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)

    3.1 Numr de ore pe sptmn 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 0

    3.4 Total ore din planul de nvmnt 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 0

    Distribuia fondului de timp ore

    Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 14

    Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 4

    Pregtire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri

    Tutoriat 2

    Examinri 2

    Alte activiti :

    3.7 Total ore studiu individual 18

    3.9 Total ore pe semestru 22

    3.10 Numr de credite 3

    4. Precondiii (acolo unde este cazul)

    4.1 de curriculum

    4.2 de competene

    5. Condiii ( acolo unde este cazul)

    5.1. de desfurare a cursului Prelegerile se desfoar n sli cu echipament de predare multimedia.

    5.2. de desfurare a seminarului/laboratorului

    6. Competenele specifice acumulate

    Com

    pete

    ne

    prof

    esio

    nale

    Cunotiine despre problemele de proiectare structural i de construcie i de inginerie, asociate proiectrii cldiriilor

    Alegerea materialului de construcii, optim, folosit pentru realizarea unui element de construcii, in proiectare, in funcie de condiiile de exploatare si de tipurile de solicitri;

    Com

    pete

    ne

    tran

    sver

    sale

    Conformarea diferitelor tipuri de structuri, realizate din diferite materiale, pentru diferite tipuri de construcii, cuprinse in temele de la atelierele de proiectare.

    Predimensionare elementelor structurale, realizate din diferite materiale, pentru diferite tipuri de construcii, cuprinse in temele de la atelierele de proiectare.

    7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate)

    7.1 Obiectivul general al disciplinei - Explicarea intuitiv a comportrii elementelor structurale in construcii

    7.2 Obiectivele specifice - Implementarea cunotinelor intuitive de mecanica structurilor n activitatea de proiectare

    8. Coninuturi

    8.1 Curs Metode de predare Obs

    1 Aciuni n construcii. Definitii. Clasificari. curs si sinteze teoretice, nsoite de proiecii aplicaii pentru detalierea si aprofundarea problemelor principale

    2 Definirea notiunii de incarcare. Definirea notiunii de greutate tehnica.Exemple. Idem

    3 Definirea notiunii de greutate pe metru patrat. Exemple. Aplicatie. Idem

    4 Definirea notiunii de greutate pe metru liniar. Exemple. Aplicatie. Idem

    5 Efectul actiunii vantului asupra cladirilor. Harta de zonare a Romaniei conform CR 1-1-4 / 2012

    Idem

    6 Efectul actiunii zapezii asupra cladirilor. Harta de zonare a Romaniei, conform CR 1-1-3 / 2012.

    Idem

    7 Efectul actiunii seismice asupra cladirilor. Harta de zonare seismica a Romaniei, conform P 100 / 2013

    Idem

    Bibliografie Colectia de standarde si normative in vigoare. Alexe Mircea, Abecedarul structurilor de rezistenta, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2017

  • Neagoe Iulia, Popescu Paul, Conformarea arhitectural - structurala a cladirilor din beton armat, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2015 Asanache Horia, Cladiri, vol. 1, Elemente de baza ale conceptiei si proiectarii, UTCB, Ed. Conspress, Bucuresti, 2013 Alexe Mircea, Structuri din metal mbinarea elementelor structural, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2010 Alexe Mircea, Structuri din beton armat Predimensionarea i calculul elementelor structurale, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2010 Creag E., Popescu P., Relaia structur arhitectur la cldirile din beton armat din Romnia, Editura fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2004 Popescu P., Structuri din lemn beton i zidrie, Editura fundaiei Romnia de Mine, 2003 Crian R., Construcii din oel, Editura universitar ION MINCU 2000 Crian R., Construcii din lemn, Editura universitar ION MINCU 2000 Salvatori M, Mesajul Structurilor, Editura Albatros 1991 Salvatori M, De ce cad construciile, Editura Albatros 1993 Tnsescu I, Agenda tehnic ,Editura Tehnic 1990

    8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaii

    Bibliografie

    9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

    10. Evaluare

    Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final

    10.4 Curs Implicarea n prelegere cu ntrebri, comentarii, exemple de analiz.

    Se nregistreaz frecvena i soliditatea interaciunii la orele de curs.

    20%

    10.5 Seminar/laborator

    10.6 Standard minim de performan

    Insusirea cunotiine despre problemele de proiectare structural i de construcie i de inginerie, asociate proiectrii cldiriilor Cunoaterea principalelor tipuri de ncrcri si determinarea corecta a solicitarilor ; Conformarea corecta a unui element structural in funcie de condiiile de exploatare.

    Data completrii: Semntura titularului de curs, Semntura titularului de seminar, Conf. Dr. Ing. CARMEN BEREVOESCU

    15.09.2017 Data avizrii n departament Semntura efului de departament Conf. dr.arh. Constantin Rusu 29.09.2017

  • FIA DISCIPLINEI

    1.Date despre program

    1.1.Instituia de nvmnt superior Universitatea Spiru Haret

    1.2.Facultatea Arhitectur

    1.3.Departamentul Arhitectur

    1.4.Domeniul de studii Arhitectur

    1.5.Ciclul de studii Licen

    1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectur

    2.Date despre disciplin

    2.1 Denumirea disciplinei Mecanic i Rezistena Materialelor II

    2.2 Codul disciplinei DTD

    2.3 Titularul activitilor de curs Lect.dr. ing. Mircea Alexe

    2.4 Titularul activitilor de seminar Lect.dr. ing. Mircea Alexe

    2.5 Anul de studiu II-2017/2017 2.6.Semestrul I 2.7 Tipul de evaluare

    E 2.8 Regimul disciplinei O

    3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)

    3.1 Numr de ore pe sptmn 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar 1

    3.4 Total ore din planul de nvmnt 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar 14

    Distribuia fondului de timp ore

    Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 10

    Documentare suplimentar n