fiŞa disciplinei -...

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură

1.3.Departamentul Arhitectură

1.4.Domeniul de studii Arhitectură

1.5.Ciclul de studii I

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură

2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Proiectare de Arhitectură III şi IV

2.2. Codul disciplinei DS

2.3.Titularul activităţilor de curs / disciplinei

Prof. dr. arh. Emil CREANGĂ semestrul 1

Conf. dr. arh. Constantin RUSU semestrul 2

2.4. Titularul prelegerilor Conf. dr. arh. Ruxandra CRUŢESCU

2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 1 şi 2 2.7. Tipul de evaluare Vp 2.8. Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 12 din care: 3.2 curs 2 3.3 lucrări practice 10

3.4 Total ore din planul de învăţământ 168 din care: 3.5 curs 28 3.6 lucrări practice 140

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 16

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 24

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 80

Tutoriat 2

Examinări 5

Alte activităţi 5

3.7 Total ore studiu individual 132

3.9 Total ore pe semestru 300

3.10 Număr de credite Semestrul 1 12

Semestrul 2 12

4. Precondiţii 4.1 de curriculum Parcurgerea temelor studiate în anul anterior

4.2 de competenţe Abilităţi artistice, capacitatea de a vedea în spaţiu; spirit de observaţie

5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului Sală dotată cu planşete şi cu echipament multimedia

5.2. de desfăşurare a lucrărilor practice

Săli dotate cu planşete; posibilitatea utilizării echipamentelor multimedia

6. Competenţele specifice acumulate

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Capacitatea de a concepe proiecte de arhitectură care să corespundă exigenţelor estetice, funcţionale şi constructive.

7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Aprofundarea cunoştinţelor elementare care stau la baza proiectării de

arhitectură

7.2 Obiectivele specifice Exersarea capacităţii de a-şi exprima ideile prin desen (2D, 3D).

Studiul relaţiei funcţiune-formă în arhitectură.

Înţelegerea relaţiei dintre obiectul de arhitectură şi mediul înconjurător (natural, construit etc.).

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Tematica prelegerilor trebuie corelată cu temele proiectelor în curs, precum şi cu disciplinele teoretice studiate în paralel Vor fi analizate tendinţe actuale în arhitectură

Prezentări power-point, exemple, studii de caz

Câte o „prelegere” pe săptâmână

Bibliografie

8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii

Proiectul nr. 1, semestrul 1 Locuinţă individuală cuplată

Proiecte cu îndrumare de atelier. Corecturi, judecată la panou

Obiectul, structura proiectului, condiţiile de predare şi criteriile de evaluare sunt precizate în temă

Proiectul nr. 2, semestrul 1 Case de oaspeţi – inserţie într-un ansamblu arhitectural dat

Proiectul nr. 3, semestrul 1 Clădire multifuncţională – inserţie într-un ansamblu arhitectural dat

Proiectul nr. 4, semestrul 2 Concurs de arhitectură – Casa 2017

Proiectul nr. 5, semestrul 2 Detaliu de arhitectură. Studii de materiale, textură, culoare

Schiţă de schiţă 4 schiţe, câte 2 pe fiecare semestru

lucrări practice individuale de o zi, fără îndrumare

Teme corelate cu proiectul de arhitectură în curs Se ia în calcul cea mai mare valoare pentru fiecare semestru

Proiect de verificare Lucrare practică individuală, de două zile, fără îndrumare

Testarea cunoştinţelor acumulate pe parcursul anului

Bibliografie minimală Bielefeld, Bert, El Khouli, Sebastian Basics, Design Ideas / Birkhauser, 2007 Ching, D.K.Francis Architecture Form, Space and Order, Wiley & Sons, II- d Edition, N.Y., 1996 Halton, Don Compositions in Architecture / Wiley & Sons, 2009 Müller Dominique Gauzin Wood houses, spaces for contemporary living and working, Birkhäuser, Basel, Boston, Berlin, 2004 Vellinga, Marcel: Oliver Paul Atlas of vernacular architecture of the World, Abingdon Oxon, Routledge, 2007

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Temele de proiect corespund cerinţelor din domeniul de studiu.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

10.5 Lucrări practice Precizate în teme; în funcţie de proiect şi durata proiectului

Judecată la panou şi judecată finală colectivă

-

10.6 Standard minim de performanţă

participarea la corecturi;

respectarea datelor din temă;

calitatea şi corectitudinea soluţiei.

Data completării: Semnătura titularului de disciplină

15. 09. 2017 Prof. dr. arh. Emil CREANGĂ Conf.dr.arh. Constantin RUSU Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 29. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucuresti

1.2.Facultatea ARHITECTURA

1.3.Departamentul ARHITECTURA

1.4.Domeniul de studii ARHITECTURA

1.5.Ciclul de studii LICENTA

1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTURA / ARHITECT

2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei REPREZENTARI IN ARHITECTURA IV


2.3. Titularul activităţilor de curs Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU

2.5. Anul de studiu II-2017/2017

2.6.Semestrul 1 + 2 2.7. Tipul de evaluare Vp 2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14





Tutoriat 4

Examinări 2

Alte activităţi ……… 2

3.7 Total ore studiu individual /semestru 28


3.10 Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunostinte de reprezentare grafica

4.2 de competenţe Cunostinte de comportament vocational

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sala STUDIO

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfasoara in sali clasice de seminar, sali in care mobilierul poate fi deplasat pentru a permite

lucrul cu studentii pentru discipline vocationale


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Cunoştiinţe despre artele frumoase ca factori ce pot influenţa calitatea conceperii proiectelor arhitecturale. -Rezolvarea unor tematici prin desen

-Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor grafice specifice -Descrierea modalitatilor de concepere a tehnicilor de reprezentare grafica in proiectarea de arhitectura

-Explicarea si interpretarea modalitatilor de reprezentare creativa prin compozitii simple si contactul cu spatiul real

-Aplicarea de propuneri de planuri , de oferte, de programe de promovare – publicitate, promovare directa, relatii publice, marketing direct in arhitectura

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu conceptele fundamentale si principalele aspecte legate de comportament creativ la nivel

national si international, de-a lungul timpului;

Familiarizarea cu tendintele promovarii fenomenului arhitectural, organizatorice si institutionale care guverneaza activitatea specifica pe plan intern si international;

Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea

profesionala.

7.2 Obiectivele specifice Evidentierea fenomenelor si proceselor specifice sub aspectul esentei si formelor de manifestare,

conexiunilor cu celelalte procese din activitatea specifica;

Aprofundarea cunostintelor teoretice si deprinderilor practice care fundamenteaza capacitatea studentilor de a opera in sfera vocationala;

Evidentierea mutatiilor in sfera arhitecturii contemporane .

Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea arhitecturala si international cu identificarea implicatiilor sociale.

8. Conţinuturi


1-2. Arhitectura – directie vocationala in societate. Interactiunea cu studentii este dezvoltata prin

demonstratii grafice in direct.

Pentru aprofundarea cat mai buna

a cunostintelor se face recomandarea lecturarii

materialelor bibliografice si prezenta la

curs

3-4. Categorii fundamentale privind prestatia arhitecturala . Interactiunea cu studentii este regula de predare urmata de vizionarea de exemple filmate supuse analizei prin discutii sau teme de lucru individuale

Ibidem.

5-7. Organizarea activitatii specifice. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport desenat , imagini foto comentate, etc.

Ibidem.

8-9. Relatiile dintre viitorul arhitect si specialitatile convergente.

Prelegere si adaptarea la realitate prin implicarea reprezentarilor grafice . Folosirea testelor creative pt identificarea modalitatilor de aport de valoare creativa

Ibidem

10-11.Politici si practici caracteristice activitatii desfasurate in sfera fenomenului arhitectural intern si international; Instrumente si reglementari

Prelegere si comentariil cu specialisti pe domenii, in functie de tematica vocationala.

Ibidem

12-13.Sisteme de analiza a performantelor creativitatii arhitecturale. Forme moderne de creativitate

Prelegere si adaptarea la realitate prin desen . Ibidem

14. Activitatea de punere in practica a abilitatilor dobandite la curs prin teste de creativitate pe teme date..

Prelegere si adaptarea la realitate prin competitie vocationala aplicativa

Ibidem

Bibliografie Redstone Louisg – Art in Architecture – Mc. Graw Hill Book , Company , 1968 Pevsner, Nikolaus – The Sources of Modern Architecture and Design , ed. Thomas and Hudson Ud. Londra, 1968 Arnheim, Rudolf – Art and Visual perception, ed. Faber , Londra, 1967 Ray Nicholas, Resursele formei arhitecturale, Paideia, Bucuresti, 2000 (cota biblioteca USH 131) Miles Lewis, Arhitectura - elemente de stil arhitectonic,Litera International, Bucuresti, 2010 (cota biblioteca USH 90) Georgeta, Stoica, Muzeul National al Satului, ARC 2000, Bucuresti, 2004 (cota biblioteca USH 90) Berg, Thomas – Avantgarde design 1880-1930, Benedikt Taschen Verlag

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Studiu de observatie și reprezentare a unui ansamblu arhitectural din Muzeul Național al Satului – locuință,

industrie mestesugarească (moară, cherhana,

prelucrare lemn si textile, etc.) cladire ecleziastică.

Activitatea de interactiune cu studentii in prezentarea,audierea, evaluarea si recapitularea

cunostintelor se realizeaza cu ajutorul

monitorilor de seminar, a echipelor de eseu grafic pe teme. .Studiile de caz sunt prelucrate si

prezentate atat din initiativa studentilor cat si ca

cadrului didactic.

Se recomanda studentilor parcurgerea prealabila a

suportului de curs , notatiile grafice

obtinute in cadrul cursurilor pentru a putea interactiona in situatii reale

Analiza comparativa a modalitatilor de reprezentare

in arhitectura . Ibidem Ibidem

Modalitati de reprezentare in conditii de

vulnerabilitate in relatia cu beneficiarul si sistemul normativ.

Ibidem Ibidem

Desenul traditional vs desenul electronic in societatea

bazata pe cunoastere. Ibidem Ibidem

Omul – masura lucrurilor.Perspectivele personalului

angajat in sfera activitatii arhitecturale..Realizarea de

prezentari publice in echipe.

Ibidem Ibidem

Probleme de etica si deontologie profesionala in activitatea de proiectare in Romania si in lume.

Cercetare aplicativa de teren (identificarea tipologiei unitatilor functionale - in zone ante figurate - si a functiilor acestora, crearea ad-hoc de studii de caz reale prin evaluari de grup in domeniul creatiei arhitecturale)

Ibidem

Bibliografie: Marcu, Vasile, Indrumar metodologic pentru lucrari practice, Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2005. JENCKS , Charles, Architecture Today, Academy Editions, Londra, 1993.

Georgeta, Stoica, Muzeul National al Satului, ARC 2000, Bucuresti, 2004 (cota biblioteca USH 90) Berg, Thomas – Avantgarde design 1880-1930, Benedikt Taschen Verlag


Invitarea unor specialisti din mediul de creatie arhitecturala, relatia cu uniunile de creatie arhitecturala din Romania : UAR , RUR

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea in prelegere cu intrebari,

comentarii, exemple de analiza.

Realizarea de cursuri publice in

echipe mixte cu studentii

Se inregistreaza frecventa si soliditatea

interactiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si discutarea problemelor

Notarea temelor semestriale

Se inregistreaza frecventarea si activitatea in timpul cursului si seminariilor, soliditatea

interactiunii la temele de seminar

80%


· Elaborarea si prezentarea complexa, in echipa a temelor de seminar prezentate la inceputul semestrului · Prezentarea in vederea comentarii colective a unor particularitati grafice cu referire stricta dezvoltarea abilitatilor vocationale

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

15.09.2017 Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU Lector univ. dr. MIHAI MOLDOVANU

Data avizării în departament Semnătura șefului de departament 15.09.2017 Conf. dr. Constantin RUSU

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret”

1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectura

1.3.Departamentul Arhitectura

1.4.Domeniul de studii Arhitectura

1.5.Ciclul de studii Licenta

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura


2.1.Denumirea disciplinei TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME III

2.2. Codul disciplinei DF

2.3. Titularul activităţilor de curs Conf.dr.arh. Ana Maria Hariton

2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu II - 2017/2017 2.6.Semestrul IV 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei o


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator





Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi ………





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Sala prevazuta cu proiector



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe:

Stapanirea elementelor analizei obiectului de arhitectura

Capacitatea de a intelege si elbora o tema-program

Intelegerea raportului intre principiile compozitional / formale si functiunea obiectului de arhitectura


7.1 Obiectivul general al disciplinei Stapanirea resorturilor teoretice ale vocabularului formal. Studiul raportului forma-functiune , cu accent pe expresia contemporana a arhitecturii

7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea principalelor programe de arhitectura in evolutia lor istorica, prin exemplele relevante ale secolelor XX si XXI.

8. Conţinuturi

8.1.Programe de locuire în context urban. Evoluţia istorica a locuirii urbane. Tipuri de locuire. Spaţiile locuinţei.

Metode de predare Prelegere cu prezentare Power point

Observaţii

8.2.Clădiri de birouri. Istoricul programului. Tipuri de clădiri de birouri şi amplasamente. Proiectarea spaţiilor pentru birouri. Ambianţă şi Design

interior.

idem

8.3.Clădiri pentru învăţământ. Istoric. Tipuri de clădiri. Orientarea pedagogică şi Proiectarea spaţiilor pentru învăţământ

idem

8.4 .Clădiri pentru spectacol. Istoric - momente de cotitură. Tipuri de spectacol, tipuri de clădiri. Relatia cu publicul.

idem

8.5.Edificii de cult. Istoric. Edificii religioase contemporane. idem

8.6.Programul hotelier si arhitectura consumului Evolutie istorica. Elemente de proiectare. Conceptul hotelier.Hotelul urban/ Hotelul turistic. Arhitectura comertului si consumului: restaurante, magazine, centre comerciale.

idem

8.7.Arhitectura si reprezentare - Cladiri guvernamentale , primarii, ministere.

idem

8.8. Muzee - Muzeul cutie si muzeul exponat. Lumina in arhitectura. Muzee de arta contemporana

idem

8.9.Gari si aeroporturi – Istoric. Expresivitatea structurilor arhitecturale

idem

Bibliografie Obligatorie ASENSIO Francisco, Atlas architectural houses, Atrium Group,2007 BERMUDEZ Julio, Transcending Architecture, CUA Press, 2015 BOULET, Marie-Laure, Christine MOISSINAC, Francoise SOULIGNAC, Auditoriums, BRETON, Gaelle, Theatres, Editions du moniteur, Paris, 1990. CREANGĂ, Emil, Programe de arhitectură, Ed Fundaţiei România de mâine, Bucureşti. DOVEY, Kim, Framing Places: Mediating Power in Built Form , Routledge, 2014 DUDEK Mark Children's spaces Elsevier, 2005 EDWARDS Brian, The modern airport terminal: new approaches to airport architecture, Routledge, 2005 EDWARDS Brian ,Libraries and Learning Resource Centres,Routledge, 2009 FAIR Alistair, Setting the Scene: Perspectives on Twentieth-Century Theatre Architecture, Ashgate Publishing, Ltd., 30 iul. 2015 FRENCH Hilary, New Urban Housing, Yale University Press, 2006. GREGORY, Rob, Key contemporary buildings, Laurence King Publishing 2008 HARITON Ana Maria, Hotelul urban, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti ,2007. HEATHCOTE, Edwin, Cinema Builders (III 3886 / 109727) HERTZBERGER Herman, Space and Learning: Lessons in Architecture 3, 010 Publishers, 2008 HILLE, T. Modern Schools: A Century of Design for Education ,John Wiley & Sons, 2012 KOHN ,Eugene, KATZ,Paul, Building type basics for office buildings,John Wiley&sons 2002 New York LORD Dexter; LORD, Barry,The manual of museum planning, Rowman & Littlefield, 1999 MACDONALD Sharon , A Companion to Museum Studies, John Wiley and Sons, 2010 MYERSON Jeremy , ROSS Philip ,Space to work: new office design, Laurence King Publishing, 2006 PARKER David, WOOD,Antony ,The Tall Buildings Reference Book, Routledge 2013 PATRULIUS, Radu Locuinţa în timp şi spaţiu, Editura tehnică, Bucureşti PEARMAN Hugh, Airports: a century of architecture,Laurence King Publishing, 2004 PFEIFER Günter , BRAUNECK Per , Residential Buildings A Typology, Birkhäuser 2015 RICHARDSON Phyllis, New Sacred Architecture, Laurence King Publishing, 2004 SANDELL Richard, Museums, Equality and Social Justice, Routledge, 2012 SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Arhitectura modernă şi contemporană, Ed universitară UTCB, 2006. Curs universitar. SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Concept si conceptii arhitecturale-programe, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti ,2011 SELF, Ronnie The Architecture of Art Museums: A Decade of Design: 2000 – 2010 , Routledge, 2014 SCHITTICH Christian, High-Density Housing: Concepts, Planning, Construction, Walter de Gruyter, 2004 WESTON Richard, Key Buildings of the 20th century, Laurence King Publishing 2004 ***1000X European Hotels, Verlagshaus Braun, 2008 *** Airport Design, Daab, 2005 Suplimentara ADAMS Lawrence, PENNER Richard, RUTES Walter, Hotel Design: Planning and Development , Norton, W. W. & Company, June 2001 CAYWOOD Douglas B. The designer's workspace: ultimate office design, Architectural Press, 2004 DUDEK Mark, Architecture of schools: the new learning environments, Architectural Press, 2000 DUDEK Mark, Kindergarten architecture: space for the imagination , Taylor & Francis, 2000 EDWARDS Brian ,University Architecture, Taylor & Francis, 2014 EDWARDS Brian ,The Modern Station: New Approaches to Railway Architecture,Taylor & Francis, 2013 NEUMAN David J. , Kliment Stephen A. , Building type basics for college and university facilities, John Wiley and Sons, 2003 PHILLIPS Todd , Kliment Stephen A. , Griebel Michael Building type basics for justice facilities John Wiley and Sons, 2003 SCOTT Sarah, Architecture for Children, Aust Council for Ed Research, 2010 SELF, Ronnie The Architecture of Art Museums: A Decade of Design: 2000 – 2010 , Routledge, 2014

Facultativa CAVANAUGH William J., TOCCI Gregory C., WILKES Joseph A., Architectural Acoustics: Principles and Practice, John Wiley & Sons, 2010 GÖSSERL Peter, Leuthauser Gabrielle, Architecture in the 20-th Century, Taschen,2005 Haddad ,Elie G; Rifkind David - A Critical History of Contemporary Architecture: 1960-2010 ,Ashgate Publishing, 2014 KOENIG Gloria, Charles & Ray Eames, Taschen Gmbh,2005 PHILLIPS Derek, Daylighting: Natural Light in Architecture Elsevier, 2004 PHILLIPS Derek, Lighting modern buildings, Architectural Press, 2000 SMITH ,Korydon , Introducing Architectural Theory: Debating a Discipline SMITH Routledge, 2013 WOOD Antony, SALIB Ruba ,Guide to Natural Ventilation in High Rise Office Buildings, Routledge, 2013


Cunoasterea programelor si a expresiei formale contemporane reprezinta unul dintre elementele esentiale in elaborarea unui proiect de calitate- cerinta

http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Brian+Edwards%22

http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Sharon+MacDonald%22

http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Jeremy+Myerson%22

http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Philip+Ross%22

http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Hugh+Pearman%22

https://www.google.ro/search?hl=ro&tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22G%C3%BCnter+Pfeifer%22

https://www.google.ro/search?hl=ro&tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22Per+Brauneck%22

http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Douglas+B.+Caywood%22

http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22David+J.+Neuman%22

http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Stephen+A.+Kliment%22

http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Todd+Phillips%22

http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Stephen+A.+Kliment%22

http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Michael+Griebel%22

http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Derek+Phillips%22

http://www.google.ro/search?tbs=bks:1&tbo=p&q=+inauthor:%22Derek+Phillips%22

primordiala a oricarui angajator.

10. Evaluare


10.4 Curs Coerenta si calitatea exprimarii scrise academice. Adecvarea exemplificarii temei propuse.

eseu 20%

Capacitatea de analiza a obiectului arhitectural. Calitatea exprimarii, logica prezentarii.

Comentariu pe fisa de arhitectura. Sustinerea eseului

80%

10.5 Seminar/laborator


Cunoasterea principalelor programe de arhitectura in expresia lor contemporana (min 3 programe)

Capacitatea de elaborare a unui eseu

Stapanirea mijloacelor de analiza a obiectului de arhitectura (pe fise comentate)


Sept. 2017 Ana Maria Hariton ………………………………….. Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29.09.2017 Conf.dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI







2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria universală a arhitecturii şi artelor II

Antichitatea


2.3. Titularul activităţilor de curs Lector dr. arh. Constantin-Bogdan STANCIU


Disciplină fără seminar

2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 3 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator -





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) 3




4. Precondiţii 4.1 de curriculum Nu este cazul

4.2 de competenţe Cunoştinţe de cultură generală şi de istorie universală (cu accent pe antichitate)

5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului Echipament de proiecţie (PC, Laptop, video-proiector; ecran de proiecţie; prize

funcţionale); sală cu jaluzele.


Nu este cazul


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor fundamentale din domeniu istoriei arhitecturii.

Utilizarea cunoştinţelor de bază din domeniu pentru explicarea şi interpretarea unor probleme variate, specifice evoluţiei arhitecturii în decursul istoriei.

Analiza critică bazata pe criterii şi metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii privind arhitectura şi evoluţia fenomenului arhitectural;

Identificarea, înţelegerea şi interpretarea informaţiilor referitoare la evoluţia arhitecturii, provenind de la colaboratorii de alte specialităţi.

7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Disciplina are ca obiectiv general realizarea unei baze de cunoştiinţe referitoare la

abordarea evolutivă a istoriei artei şi arhitecturii, programele de arhitectură, elementele decorative specifice stilurilor arhitecturale, evoluţia istorică a funcţiunilor, evoluţia şi dezvoltarea tehnicii şi tehnologiilor de construcţii, apariţia şi diversificarea

materialelor de construcţii, mecanismele de realizare structurală şi volumetrică a obiectelor de arhitectură.

7.2 Obiectivele specifice Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre moştenirea civilizaţiilor antice din bazinul mediteranean şi din spaţiul carpato-dunărean precum şi a civilizaţiilor evului mediu oriental.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

INTRODUCERE Context istorico-geografic şi cronologic, repere religioase şi socio-politico-economice ale civilizaţiilor antice din bazinul mediteranean.

Prelegeri însoţite de imagini (suport power point)

Informaţii despre: - structura cursului; - bibliografie; - suportul de curs

CIVILIZAŢIILE PREISTORICE - Arta rupestră - Culturi megalitice

Idem

ANTICHITATE. Reprezentări şi forme de artă. Programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcţie

Idem

ARHITECTURĂ ŞI ARTĂ ÎN ORIENTUL APROPIAT - Lumea mesopotamiană - Imperiul hitit - Civilizaţia persană

Idem

EGIPTUL Între efemerul vieţii cotidiene şi veşnicia de dincolo de moarte - Locuire

- Locuinţe - Construcţii religioase - Practice şi arhitectură funerară

Idem

LUMEA EGEEANĂ De la civilizaţia minoică la cea miceniană

Idem

GRECIA - Naşterea ordinelor de arhitectură - Templul şi sanctuarul grec - Arhitectură, peisaj şi percepţie dinamică în cultura greacă

Idem

ROMA - Civilizaţie etruscă şi moştenire greacă - Diversificarea arhitecturii - Invenţii romane în arhitectură şi construcţii

Idem

Bibliografie Obligatorie minimală: Fletcher, B. A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956 Pevsner, N. An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966 Wartkin, D. A history of western Architecture, Ed. Lowrenee King, 2000 Suplimentară: Alpatov, M. Istoria artei, Vol. 1: Arta lumii vechi si a evului mediu, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1962 Curinschi-Vorona, Gh. Istoria Universală a Arhitecturii, vol.I, II, III, Ed.Tehnică, 1976, 1982, 1986 Guidoni, E. Architettura primitiva, seria Storia dell’architettura, Editura Electa, 2002 Facultativă: Adameşteanu, D. Civilizaţii antice din Italia meridională, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983 Amiet, P. Antichitatea orientală, Editura Corint, 2002 Bonnard, A. Civilizaţia greacă, vol. I,II,III, Editura Ştiinţifică, 1967 Bussagli, M. Rome art & architecture, Kőnemann, Koln, 2004 Cabanes, P. Mic Atlas al Antichităţii greceşti, Editura Polirom, 2001. Cartledge, P. Ancient Greece, seria Cambridge – Illustraded History, Cambridge University Press, 2002 Cizek, E. Istoria Romei, Editura Paideia, Bucureşti, 2002 Curinschi-Vorona, Gh. Roma, cetatea eternă, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971 Curinschi-Vorona, Gh. Introducere in arhitectura comparata, Tehnică, Bucuresti, 1991 Cantacuzino, George Matei Introducere la opera lui Vitruviu, Meridiane, Bucuresti, 1993 Daniel, C. Cultura spirituală a Egiptului antic, Editura Cartea Românească, 1985 Civilizaţia sumeriană, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983 Civilizaţia asiro-babiloniană, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981 Dennis, G. Lumea etruscilor, vol.I şi II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982 Deshayes, J. Civilizaţiile Vechiului Orient, vol. I-III, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975

Drîmba, O. Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. III, Editura Ştiinţifică, 1990 Eliade, M. Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991 Ferrari, A. Dicţionar de mitologie greacă şi romană, Editura Polirom, Iaşi, 2003 Civilizaţia marii zeiţe şi sosirea cavalerilor războinici, Editura Lucreţius, Bucureşti, 1997 Fredouille, J.C. Enciclopedia civilizaţiei şi artei romane, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974 Glotz, G. Cetatea greacă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1992 Hannestad, N. Monumentele publice ale artei romane, Editura Meridiane, Bucureşti 1989 Kramer, S.N. Istoria începe la Sumer, Editura Ştiinţifică, 1962 Lèvêque, P. Aventura greacă, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1987 Matei, H.C. Enciclopedia antichităţii, Bucureşti, Editura Meronia, 1995 Moscati, S. Vechi imperii ale Orientului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982 Vechile civilizaţii semite, Bucuresti, Editura Meridiane, 1975 Otto, W.F. Zeii Greciei. Imaginea divinităţii în spiritualitatea greacă, Editura Humanitas, Bucureşti 1995 Piatkowski, A. O istorie a Greciei antice. Editura Albatros, București, 1988 Stierlin Henri Greece from Mycenae to the Parthenon, Benedikt Taschen, Köln, 1997 Vignola, G.B. da Reguli ale celor cinci ordine de arhitectură, Editura Meridiane, Bucureşti, 1965 Zamarovsky, V. Din tainele imperiului hitit, Editura Polirom, 2002


Bibliografie:


Conţinuturile sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate în şcolile de artă şi arhitectură şi urmăresc formarea culturii profesionale a viitorilor arhitecţi.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs Verificări pe parcurs 10 %

Lucrări (text şi/sau desen) pe o temă dată 40 %

Examinare finală 50%

10.5 Seminar/laborator Nu este cazul -


Capacitatea de a trata analitic şi sintetic perioada predată

Prezenţă obligatorie la curs: minim 50 % (7 şedinţe de curs)

Cel puţin două verificări pe parcurs

Data completării Semnătura titularului de curs

15. 09. 2017 Lect. dr.arh. Constantin-Bogdan STANCIU Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 29. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU

FIŞA DISCIPLINEI







2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Istoria Universală a Arhitecturii şi Artelor III

Evul Mediul Renaştere


2.3. Titularul activităţilor de curs Lector dr. arh. Ioana Maria PETRESCU


Disciplină fără seminar

2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 4 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator -






Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Lucrare individuală sau în colectiv de maxim 3 studenţi 3




4. Precondiţii 4.1 de curriculum Parcurgerea cursurilor de Istoria universală a arhitecturii şi artelor I (Antichitate)

4.2 de competenţe Cunoaşterea evoluţiei fenomenului arhitectural de-a lungul antichităţii

5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului Echipament de proiecţie (PC, Laptop, video-proiector; ecran de proiecţie; prize

funcţionale); sală cu jaluzele.


Nu este cazul


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor fundamentale privind evoluţia fenomenului arhitectural.

Utilizarea cunoştinţelor de bază din domeniu pentru explicarea şi interpretarea unor probleme variate, specifice evoluţiei arhitecturii în decursul istoriei.

Analiza critică bazata pe criterii şi metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii privind arhitectura şi evoluţia fenomenului arhitectural;

Identificarea, înţelegerea şi interpretarea informaţiilor referitoare la evoluţia arhitecturii, provenind de la colaboratorii de alte specialităţi.

7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea şi înţelegerea etapelor definitorii ale fenomenului arhitectural

de-a lungul perioadei studiate.

Acumularea cunoştinţelor referitoare la monumentele cheie şi la artiştii

care au marcat evoluţia arhitecturii în epoca analizată.

7.2 Obiectivele specifice Înţelegerea fenomenului arhitectural ca o rezultantă a evoluţiei cultural-artistice şi tehnologice a umanităţii, într-un context social, economic şi politic anume.

8. Conţinuturi


ARHITECTURA EVULUI MEDIU TIMPURIU Moştenirea antichităţii romane Arhitectura paleocreştină Orient şi occident. Artă bizantină şi artă pre-romanică

Prelegeri însoţite de imagini (suport power point)

Informaţii despre: - structura cursului; - bibliografie; - suportul de curs.

ARHITECTURA EVULUI MEDIU OCCIDENTAL, DUPĂ ANUL 1000 Programe de arhitectură ale evului mediu Arhitectura militară Arhitectura rezidenţială Arhitectura edificiilor publice

Idem

Arhitectura religioasă în evul mediu Idem

Clădirea de cult în perioada romanică Idem

Clădirea de cult în perioada gotică Idem

RENAŞTEREA TIMPURIE ÎN PENINSULA ITALICĂ Proto-renaştere şi renaştere în Toscana Filippo Brunelleschi Leon Batista Alberti

Idem

RENAŞTEREA DE APOGEU ÎN PENINSULA ITALICĂ Idem

Bramante la Roma Idem

REŞEDINŢA NOBILIARĂ RENASCENTISTĂ Idem

MANIERISMUL ŞI RENAŞTEREA TÂRZIE ÎN PENINSULA ITALICĂ Baldasare Peruzzi Giulio Romano Michelangelo

Idem

RENAŞTEREA TÂRZIE Palladio

Idem

Bibliografie Obligatorie minimală: Fletcher, Bannister A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956 Pevsner, Nikolaus An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966 Voitec-Dordea, Mira Renaştere, baroc şi rococo în arhitectura universală, ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994 Wartkin, D. A history of western Architecture, Ed. Lowrenee King, f.l., 2000 Suportul de curs Suplimentară: Argan, Giulio Carlo, Contardi Bruno Michelangelo, architect, Electa, Milano, 1990 Barat y Altet, Javier The early middle ages from late antiquity to AD. 1000, Ed. Taschen, f.l., 2002 The Romanesque, towns, cathedrals and monasteries, Ed. Taschen, Koln, 1998 Curinschi, Gheorghe Roma, cetatea eternă, ed. tehnică, Bucureşti, 1971 Veneţia, ed. tehnică, Bucureşti, 1972 Focillon, Henri Arta occidentului. Evul mediu romanic, editura Meridiane, Bucureşti, 1974 Arta occidentului. Evul mediu gotic, editura Meridiane, Bucureşti, 1974 Kubach, Hans Erich Architecture romane, Gallimard/ Electa, Milano, 1992 Laule, Ulrike Architecture of the middle Ages, Ed. Feierabend Verlag, Berlin, 2004 Murray, Peter Architecture de le renaissance, Galimard/ Electa, Veneţia, 1992 The architecture of the italian renaissance, Thames and Hudson, 1998 Tafuri, Manfredo Architecture et humanisme, de la renaissance aux réformes, Dunod, Paris, 1981 Wittkower, Rudolf Les principes de l’architecture à la renaissance, Les Éditions de la Passion, Paris, 2003 Wundram Manfred, Pope Thomas Andreea Palladio, 1508-1580. Architect between renaissance and Baroque, Ed. Taschen, Köln, 1993 * * * Architectural theory, from the Renaissance to the present : 89 essays on 117 treatises, Ed. Taschen, 2003 * * * The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998 Facultativă Bazin Germain Clasic, baroc si rococo, Meridiane, Bucuresti, 1970 Brezeanu, S. Istoria Imperiului Bizantin, Editura Meronia, Bucureşti, 2007 Delumeau, Jean Civilizaţia renaşterii, editura Meridiane, Bucureşti, 1995 Drâmba, Ovidiu Istoria culturii şi civilizaţiei, Editura Ştiinţifică, 1990

Duby, Georges Arta şi societatea, editura Meridiane, Bucureşti, 1987 Erlande Brandemburg, A. Catedrala, editura Meridiane, 1993 Kaminski, Marion Venise. Art & architecture, Könemann, Bruxelles, 2000 Koch, Wilfried Comment reconnaître les styles en architecture, Solar, 1997 Munteanu, Romul Clasicism şi Baroc, 2 vol. Ed. Allfa, 1998 Vasari, Giorgio Vieţile pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor, 3 volume, editura Meridiane, Bucureşti, 1968


Nu este cazul - -

Bibliografie


Conţinuturile sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate în şcolile de artă şi arhitectură şi urmăresc formarea culturii profesionale a viitorilor arhitecţi.

10. Evaluare


10.4 Curs Verificări pe parcurs 10 %

Lucrări (text şi/sau desen) pe o temă dată 40 %

Examinare finală 50%

10.5 Seminar/laborator Nu este cazul -


Capacitatea de a trata analitic şi sintetic perioada predată

Prezenţă obligatorie la curs: minim 50 % (7 şedinţe de curs)

Cel puţin două verificări pe parcurs

Data completării Semnătura titularului de curs

15. 09. 2017 Lect. dr.arh. Ioana-Maria PETRESCU Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 29. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET

1.2.Facultatea Arhitectura



1.5.Ciclul de studii Licenta


3. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei GEOMETRIE DESCRIPTIVA II – FORME ARHITECTURALE


2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. Dr. Ing. Berevoescu Ileana Carmen

2.4.Titularul activităţilor de seminar Conf. Univ. Dr. Ing. Berevoescu Ileana Carmen

2.5. Anul de studiu II – 2017/2017 2.6.Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O

4. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 1 curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 14 curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 2

Examinări 7

Alte activităţi ……… 2





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile se desfasoara in sali prevazute cu echipamente de predare multimedia

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Lucrarile practice se desfasoara in sali prevazute cu plansete


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.

Înţelegerea metodelor de cercetare şi de pregătire a proiectului de construcţie

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.


7.2 Obiectivele specifice Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea

proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

8. Conţinuturi


1. 1 Metoda rabaterii. Rabaterea planului prin triunghi de pozitie. Rabaterea planului oarecare prin urmele lui. Rabaterea planelor proiectante. Redresarea unei figure plane.

Reprezentari de corpuri. Reprezentari axonometrice ale formelor arhitecturale.

Curs in format multi-media insotit de prelegere cu acces la resurse multimedia, slide-uri si suport de curs listat.

Suportul de curs este distribuit studentilor la debutul activitatii

2 .Poliedre si suprafete curbe, reprezentare, punct pe suprafata, sectiuni cu plane, determinarea poligonului sau a curbei de sectiune, adevarata marime a sectiunii, reprezentarea suprafetelor sectionate, desfasurata corpului geometric.

Intersectia unei drepte cu un corp geometric.

Comunicarea si interacţiunea cu studenţii este regulă de predare

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

3.Forme poliedrale regulate. Reprezentarea corpului in situatii particulare intalnite in practica proiectarii arhitecturale. Structuri spatiale utilizate in proiectarea formelor arhitecturale in reprezentare axonometrica. Intersectii de corpuri. .

idem idem

5. 4. Notiuni generale despre acoperisuri. Acoperisuri cu fete plane, pante egale si acelasi plan de nastere. Acoperisuri cu pante diferite. Acoperisuri denivelate.

Rezolvarea acoperisurilor in plan, vedere si reprezentare axonometrica.

idem idem

5. Rezolvarea acoperisurilor cu curte interioara si cu calcan utilizate frecvent in proiectarea de arhitectura.

idem idem

6.Suprafete utilizate in proiectarea de arhitectura. Suprafete riglate cu plan director. Scara elicoidala. Structuri reticulare.

idem idem

7. Studiul umbrelor formelor arhitecturale. idem idem

Bibliografie - G. F. Blessing, L. A. Darling – Elements of Descriptive Geometry, Bibliobazar, Great Britain, 2012, - Henri-L. Lehman – Geometrie Descriptive, Ed. Livre Total, Lausane, 2002 - Cristian Dumitrescu – Cubul Magic, Ed. Politehnica, Timisoara, 2003 - Cristian Dumitrescu – Geometrie Descriptiva, UPT, Sectia Arhitectura,1994 - Aurelian Tanasescu – Geometrie descriptiva, perspectiva, axonometrie, Ed.D.P., 1975 - Mircea Enache si Iulius Ionescu – Geometrie descriptiva si perspectiva, Ed.D.P.,1982 - Doina Niculae – Notiuni de G.D. in reprezentarile de arhitectura. Ed. U.I.M. 2004 - A. Gheorghiu, V. Dragomir – Probleme de reprezentare a structurilor constructive, Ed. Tehnica, 1968 - Ghe. Ticlete, D. Onose – Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. Matrixrom, Bucuresti, 2005 - Stefan Teodorescu – Geometrie descriptiva, UTCB,1996 - Gheorghe Marinescu – Geometrie descriptiva, Ed. D.P., 1997 - A. Dan, M. Dan, - Geometrie Descriptive, Universite de Constantine, Institute D-Arhitecture, 1978 - M. Dan, O. Mihaila – Reprezentari geometrice, probleme de geometrie descriptiva, ICB, 1980 - I. Gheorghe, E. Iurov – Reprezentari geometrice, ICB, 1976 - V. Iancau, E. Zetea, s.a. – Reprezentari geometrice si desen tehnic, Ed. D.P., 1982 - E. Zetea - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1992 - E. Zetea, D. Dragan, s.a. - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1999 - Gheorghe Belea - Geometrie descriptiva, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 1999 - Ghe. Belea, C. Voicu - Geometrie descriptiva, culegere de problem, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 2002 - M. Manescu, N. Rizea - Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. D.P., 1996 - A. Javary – Traite de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Delagrave, 1929 - E. Desportes – Elements de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Armand Colin, 1930 - V. O. Gordon, s.a.,- Worked Problems in Descriptive Geometry, Moscow, 1979 - V. Dragomir, Stefan Teodorescu, G. Sipos, Geometrie descriptiva (umbre), Ed. Didactica si pedagogica, 1973

idem idem


1. Metoda rabaterii. Reprezentarea unei figure plane prin metoda rabaterii Redresarea unei figure plane. Reprezentarea unui corp cu fata intr-un plan.

Studentii primesc enuntul lucrarilor practice si incep sa elaboreza continutul acestora

Se desfasoara in sali prevazute cu plansete Se folosesc instrumente de desenat

2. Sectiuni cu plane in poliedre sau suprafete curbe, adevarata marime a sectiunii si desfasurata corpului geometric studiat.

idem idem

3. Reprezentari de corpuri. Reprezentarea axonometrica a structurilor spatiale utilizate in proiectarea de arhitectura. Intersectii de corpuri.

idem idem idem

4. Rezolvarea acoperisurilor cu fete plane, pante egale si cu acelasi plan de nastere. Acoperisuri denivelate. Rezolvare in plan si vedere.

idem idem idem

5. Acoperisuri cu curte interioara si cu calcan. Rezolvare in plan. idem idem idem

6. Suprafete riglate cu plan director. Structuri reticulare. Scara elicoidala

idem idem idem

7. Umbrele formelor arhitecturale. idem idem

Bibliografie - G. F. Blessing, L. A. Darling – Elements of Descriptive Geometry, Bibliobazar, Great Britain, 2012, - Henri-L. Lehman – Geometrie Descriptive, Ed. Livre Total, Lausane, 2002 - Cristian Dumitrescu – Cubul Magic, Ed. Politehnica, Timisoara, 2003 - Cristian Dumitrescu – Geometrie Descriptiva, UPT, Sectia Arhitectura,1994 - Aurelian Tanasescu – Geometrie descriptiva, perspectiva, axonometrie, Ed.D.P., 1975 - Mircea Enache si Iulius Ionescu – Geometrie descriptiva si perspectiva, Ed.D.P.,1982 - Doina Niculae – Notiuni de G.D. in reprezentarile de arhitectura. Ed. U.I.M. 2004 - A. Gheorghiu, V. Dragomir – Probleme de reprezentare a structurilor constructive, Ed. Tehnica, 1968 - Ghe. Ticlete, D. Onose – Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. Matrixrom, Bucuresti, 2005 - Stefan Teodorescu – Geometrie descriptiva, UTCB,1996 - Gheorghe Marinescu – Geometrie descriptiva, Ed. D.P., 1997 - A. Dan, M. Dan, - Geometrie Descriptive, Universite de Constantine, Institute D-Arhitecture, 1978 - M. Dan, O. Mihaila – Reprezentari geometrice, probleme de geometrie descriptiva, ICB, 1980 - I. Gheorghe, E. Iurov – Reprezentari geometrice, ICB, 1976 - V. Iancau, E. Zetea, s.a. – Reprezentari geometrice si desen tehnic, Ed. D.P., 1982 - E. Zetea - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1992 - E. Zetea, D. Dragan, s.a. - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1999 - Gheorghe Belea - Geometrie descriptiva, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 1999 - Ghe. Belea, C. Voicu - Geometrie descriptiva, culegere de problem, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 2002 - M. Manescu, N. Rizea - Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. D.P., 1996 - A. Javary – Traite de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Delagrave, 1929 - E. Desportes – Elements de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Armand Colin, 1930 - V. O. Gordon, s.a.,- Worked Problems in Descriptive Geometry, Moscow, 1979 - V. Dragomir, Stefan Teodorescu, G. Sipos, Geometrie descriptiva (umbre), Ed. Didactica si pedagogica, 1973


Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.


Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări,

comentarii. Se înregistrează frecvenţa

Se interactioneaza cu studentii 5%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea elaborarii

epurelor Se înregistrează frecvenţa si se evalueaza

lucrarile practice 15%

Implicarea în pregătirea elaborarii portofoliului

Se evalueaza portofoliul elaborat de student 10%


Se evalueaza notiunile teoretice si aplicative insusite de student.

Se evalueaza portofoliul elaborat de student.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15.09. 2017 Conf. Dr. Ing. C. Berevoescu Conf. Dr. Ing. C. Berevoescu Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29.09.2017

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituția de învățământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Arhitectura



1.5.Ciclul de studii Licența



2.1. Denumirea disciplinei PERSPECTIVÂ II


2.3. Titularul activităţilor de curs Lector . dr. Mihai Moldovanu

2.4. Titularul activităţilor de seminar Lector, dr. Mihai Moldovanu

2.5. Anul de studiu II – 2014/2015 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O



3.4 Total ore din planul de învățământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14

Distribuția fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 8

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 8

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 10

Tutoriat 6

Examințri 7

Alte activități ……Pregătire mapă cu proiecte 8





4.1 de curriculum Cunoștințe de desen de observație

4.2 de competențe Utilizarea curentă a metodelor teoretice și practice


5.1. de desfășurare a cursului - Prelegerile se desfășoară pe baza expunerilor teoretice, proiecții de pe calculator, lucrări practice cu reprezentări la planșetă sau diaproiector.

5.2. de desfășurare a seminarului/laboratorului

- Seminariile se desfășoară în săli cu mese de lucru cu planșete.


Competențe profesionale

Cunoştiinţe despre arte frumoase ca factori ce pot influenţa calitatea conceperii proiectelor arhitecturale.

Dezvoltarea simtului vizual al proportiei dintre parte si intreg, perfectionarea capacitatii de reprezentare a imagini arhitecturale în perspectivă folosind metode geometrice de construcție a formelor volumetrice spațiale și redarea

acestora cu ajutorul tehnicilor utilizate în artele frumoase prin de hașur, lumini si umbre,culoare.

Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic specific artelor utilizat de studentul arhitect în elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

Formarea deprinderilor de a gândi și compune formele arhitecturale într-un spațiu perspectiv.

Competențe transversale

Executarea sarcinilor profesionale la nivel individual conform unor cerinţe precizate si în termenele impuse, cu respectarea normelor de etică profesională, urmând un plan de lucru prestabilit si cu îndrumare calificată

Integrarea în cadrul unui grup de lucru pentru indeplinirea cu responsabilitate a rolului rezervat in echipa de proiectare; rezolvarea sarcinilor profesionale proprii (urmarind obiectivele stabilite), precum si dezvoltarea capacitatii de organizare, de colaborare si lucru cu colegii de echipa si cu nivelurile superioare si subordonate

Valorificarea experiennelor profesionale si transformarea lor în dezvoltarea competenţelor și abilităţilor proprii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate

7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacității de a gândi și vedea în spațiu prin utilizarea elemntelor de limbaj ale perspectivei și realizarea de reprezentări convenționale necesare modelării volumelor arhitecturale.

7.2 Obiectivele specifice Deprinderea metodelor de transpunere din spațiul real, obiectiv, într-un spațiul perspectiv convențional a formelor arhitecturale.

Îmbinarea metodelor geometrice de reprezentare a perspectivei cu tehnicile de randare și reprezentare tridimensională folosind umbră, culoare, anturaje.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observatii

1. Redarea unor aspecte naturale în perspectivă. Construcția umbrelor pe tablou vertical în perspectivă.

Prelegeri și proiecții de pe calculator și lucru individual la planșetă

Suportul de curs este distribuit studenților la debutul activității.

2. Lumina naturală, lumina artificială. Alegerea sursei de lumină pentru o bună reprezentare a volumelor în perspectivă.

ibidem ibidem

3. Perspectiva “aeriană” - gradarea umbrelor și a luminii în profunzime. ibidem ibidem

4. Metode de valorație folosind texturi specifice materialelor și redarea acestora în perspectivă.

ibidem ibidem

5. Scara intrinsecă a obiectelor în perspectivă, metode de redarea a adâncimii.

ibidem ibidem

6. Studiu de anturaj specific pentru perspectivele de arhitectură. ibidem ibidem

7. Corpul uman masura tuturor proporților perspective. ibidem ibidem

8. Amplasarea anturajului și tratarea acestuia în profunzime. ibidem ibidem

9. Culoarea în perspectivă - degradarea culorilor în profunzime. ibidem

10. Tehnici de randare a profunzimii prin culoare utilizând creioane colorate, acuarelă sau pastel.

ibidem ibidem

11. Reflexii pe suprafețe oglindă în perspectivă. ibidem ibidem

12. Prezentarea unei perspective de arhitectură. Compoziția, paginarea și limitarea tabloului.

ibidem ibidem

13. Efecte negative în perspectivă și eliminarea acestora. ibidem ibidem

14. Alte tipuri de reprezentări perspective. ibidem ibidem

Bibliografie: Mircea Enache și Iulius Ionescu - Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982 Aurelian Tănăsescu – Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975 Aurelian Tănăsescu - Perspectivă, probleme, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureăti, 1971 Horia Teodoru - Perspectiva, vol.1 și 2, Editura Meridiane, București 1966


1-2 Construcția umbrelor volumelor de arhitectură în perspectiva pe tablou vertical la două puncte de fugă. Alegerea sursei de lumină pentru cea mai bună reprezentare a unei perspective de arhitectură.

Activitatea de seminar impune susținerea de prelegeri cu exemple practice, lucru individual la planșetă, discuții și corectură la panou.

Se recomandă studenților parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea înteracționa în timpul temelor de seminar.

3-4. Perspectiva “aeriană” - gradarea umbrei în perspectivă folosind tehnici de reprezentare a materialelor.

ibidem. ibidem.

5-6. Scara intrinsecă în perspectiva de colț cu orizont la nivelul ochilor, redarea profunzimii.

ibidem. ibidem.

7-8. Studiu de anturaje și aplicarea acestora în compoziția perspectivă de arhitectură.

ibidem. ibidem.

9-10. Culoarea în perspectiva, tehnici de redare aprofunzimii prin culoare. ibidem. ibidem.

11-12. Reflexii pe suprafețe oglindă în perspectivă. ibidem. ibidem.

13-14. Prezentarea unei perspective de arhitectură. Paginație, compoziția elementelor și limitarea tabloului.

ibidem. ibidem.

Bibliografie: Mircea Enache și Iulius Ionescu - Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982 Aurelian Tănăsescu – Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975 Aurelian Tănăsescu - Perspectivă, probleme, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureăti, 1971 Horia Teodoru - Perspectiva, vol.1 și 2, Editura Meridiane, București 1966


Dezvoltarea vederii in spațiu si perfectionarea capacitatii de reprezentare a unei imagini arhitecturale în perspectivă folosind metode geometrice de construcție a formelor volumetrice spațiale.

Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect în elaborarea proiectelor și stabilirea standardelor de comunicare vizuală la nivelul cerințelor competiționale de specialitate.

Lucrările practice de perspectivă sunt corelate cu activitatea de la “Reprezentări” urmărind o evoluție a studentului în înțelegerea și reprezentarea formelor arhitecturale în perspectiva la mâna liberă.

Participarea la expoziții și concursuri de specialitate aferente studenților.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegeri cu întrebări, comentarii, exemple de analiză

Se înregistrează frecvenţa şi se evaluează înțelegerea cursului prin interacţiunii cu studenții.

5%

10.5 Seminar/laborator Teme practice vor alcătui un portofoliu unde se va urmări înțelegerea problemelor

Se evaluează portofoliul cu lucrările pregătite de student la seminar.

45%

10.6 Evaloare finală Examen 50%

10.7 Standard minim de performanță

-Se evalueaza înțelegerea notiunilor insușite de studenti prin lucrari de verificare pe parcurs;

-Se evalueaza portofoliul elaborat de student pe parcursul semestrului urmărind; - construcția și reprezentarea corectă a perspectivelor de arhitectură;

- paginație, proporție, mărime pentru citirea detaliilor, reprezentare grafică; - realizarea temelor se seminar și a temelor de casă;

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15.09.2017 Lector univ. dr. Moldovanu Mihai Lector univ. dr. Moldovanu Mihai Data avizării în departament Semnătura Șefului de departament

29.09.2017 Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”


1.3.Departamentul


1.5.Ciclul de studii Ciclul I



2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD III

2.2. Codul disciplinei CAD III

2.3. Titularul activităţilor de curs Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

2.5. Anul de studiu

II 2.6.Semestrul

I 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.


Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Capacitatea tehnică de a concepe construcţii care să îndeplinească cerinţele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget şi de reglementarile în domeniul construcţiilor


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul îşi propune să ofere utilizatorilor metode bine definite şi sistematice de învăţare, aprofundare a programului ARCHICAD 20, în vederea folosirii acestuia la redactarea şi modelarea proiectelor studenţeşti.

Ridicarea unor exemple din arhitectura nonconformistă contemporană de început de secol XXI.

7.2 Obiectivele specifice Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne.

Metode moderne de redactare a proiectelor 3D utilizand software ARCHICAD 16

Dezvoltarea competentelor .

8. Conţinuturi


1.PREZENTAREA PROGRAMULUI/

2.PREZENTARE ȘI CONFIGURARE INTERFAȚĂ: Prelegerile sunt axate pe utilizarea Se recomandă studenţilor parcurgerea

Unelte și ferestre de lucru, pornire ArchiCAD 20, deschidere proiect, prezentare proiecte ArchiCAD.

softului ArchiCAD 20 pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

prealabilă a tutorialului soft-ului pentru a putea interacţiona în timpul predării.

3.CONFIGURARE SI SALVARE ARCHICAD 20 Instrumentul navigare : Navigator şi Nanigator Preview Project Map, View Sets, Ferestrele AchiCAD, Fereastra 3D,Paleta de navigare 3D, Paletele ArchiCAD Casetele de unelte pentru setarea uneltelor Caseta de coordonate şi explorarea ei Menubar şi meniurile contextuale

Idem Idem

4.UNELTE ÎN ARCHICAD 20 Generalităti cu privire la unelte de lucru. Setările pentru pereţi, grinzi stalpi uși fereste etc. și salvare lor în favorite. Amplasarea ferestrelor şi uşilor utilizând : punctul de centru,diviziunile, o dimensiune, limitele de reper Crearea de forme neregulate.

Idem Idem

5.PLANURI ȘI PERSPECTIVE SALVATE CU ARCHICAD 20

Definirea acoperişului, instrumentul şi setările pentru acoperiş . Salvare perspective randate. Paginare și plotare.

Idem Idem

6. EXEMPLU DIN ARHITECTURA CONTEMPORANĂ RIDICARE 3D Mosaic HOUSE JAPAN Ridicarea 3d un exemplu din arhitectura contemporană

Idem Idem

7. EXEMPLU DIN ARHITECTURA CONTEMPORANĂ RIDICARE 3D Mosaic HOUSE JAPAN SALVARE PLANURI, FAȚADE ȘI SECTINI RANDARE 3D IN ARLANTIS STUDIO 4

Idem Idem

Bibliografie Obligatorie minimală http://www.consoft.ro/archicad/metode_de_lucru/ Ghiduri interactive de Training: Esential ArchiCad, Advanced modeling, Crearea de obiecte de constructive Suplimentară http://www.graphisoft.com/education/training_guides/ Facultativă http://www.graphisoft.com/ftp/marketing/ac12/curriculum/flv/accurr.html


Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

Prezentarea este axata pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia. Durata 2 ore

Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

Exercitiul nr. 1. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor incepe redactarea unui proiect. Familiarizarea studentilor cu programul ArchiCad prin ridicarea 3D un exemplu de proiect- locuință minimală P+1-(exemple din arhitectura contemporană)

Se parcurge exercițiul secvential. Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 2. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Definire proiect nou folosind structură mape sau structură clădire. Definire desene și planuri standard pentru H liber/etaj Ridicare 3D Parter


Ìdem

Exercitiul nr. 3. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Ridicare 3D Etaj 1


Ìdem

Exercitiul nr. 4. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Salvare sectiune si fatade


Ìdem

Exercitiul nr. 5. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Salvare perspectiva randată. Plotare


Ìdem

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exercițiul secvential. Durata 2 ore

Ìdem

Bibliografie Obligatorie minimală http://www.consoft.ro/archicad/metode_de_lucru/

http://www.consoft.ro/archicad/metode_de_lucru/

http://www.graphisoft.com/education/training_guides/

http://www.graphisoft.com/ftp/marketing/ac12/curriculum/flv/accurr.html

http://www.consoft.ro/archicad/metode_de_lucru/

Ghiduri interactive de Training: Esential Archicad, Advanced modeling, Crearea de obiecte de constructie Suplimentară http://www.graphisoft.com/education/training_guides/ Facultativă http://www.graphisoft.com/ftp/marketing/ac12/curriculum/flv/accurr.html Documentatie pentru studenti


10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

20%


Examinare curs: Nota minima 5

Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15 Sept. 2017

Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Data avizării în departament Semnătura şefului de departament ……………………………… ……………………………………

http://www.graphisoft.com/education/training_guides/

http://www.graphisoft.com/ftp/marketing/ac12/curriculum/flv/accurr.html

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”


1.3.Departamentul


1.5.Ciclul de studii Ciclul I



2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD IV

2.2. Codul disciplinei CAD IV

2.3. Titularul activităţilor de curs Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

2.5. Anul de studiu

II 2.6.Semestrul

I 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.


Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Capacitatea tehnică de a concepe construcţii care să îndeplinească cerinţele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget şi de reglementarile în domeniul construcţiilor


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul îşi propune să ofere utilizatorilor metode bine definite şi sistematice de învăţare, aprofundare a programului AutoCAD Architecture 2014, în vederea folosirii acestuia la redactarea şi modelarea proiectelor studenţeşti.

Ridicarea unor exemple din arhitectura nonconformistă contemporană de început de secol XXI.

7.2 Obiectivele specifice Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne.

Metode moderne de redactare a proiectelor 3D utilizand software AutoCAD Architecture 2014 Dezvoltarea competentelor .

8. Conţinuturi


1.PREZENTAREA PROGRAMULUI/ AutoCAD Architecture 2010

2.PREZENTARE ȘI CONFIGURARE INTERFAȚĂ: Ribbon Tabs and Panels : Home,Insert,Annotate, Render, Solid, Parametric, View, Manage

Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului AutoCAD Architecture 2014, pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a tutorialului soft-ului pentru a putea interacţiona în timpul predării.

Tools and tools palettes : Project browser, Project navigator, Tools Palettes, Properties

3.DEFINIREA GEOMETRIEI 3D Generalităti cu privire la elementul de construcţii. Instrumentele şi setările pentru pereţi, grinzi, stâlpi, scări. Crearea de forme neregulate,desenare pereţi curbi Crearea unei forme 3D

Idem Idem

4. CREAREA FORMELOR Relaţiile dintre etaje, definirea etajelor, navigarea de la un etaj la altul Definirea planseului şi desenarea lui, creare de goluri în zona scărilor sau supantelor. Adăugarea pereţilor interiori, stâlpi grinzi. Creare pereți cu forme diferite.

Idem Idem

5. PERSPECTIVE, RANDĂRI ȘI PLOTARE CU AutoCAD Architecture 2014 Definirea acoperişului. Salvare perspective randate. Paginare și plotare.

Idem Idem

6. EXEMPLU DIN ARHITECTURA CONTEMPORANĂ RIDICARE 3D -CASĂ MINIMALĂ Ridicarea 3d un exemplu din arhitectura contemporană SALVARE PLANURI, FAȚADE ȘI SECTINI POSIBILITĂȚI SALVARE FIȘIER PENTRU RANDARE 3D ÎN Autodesk 3ds Max design3

Idem Idem

7. EXEMPLU DIN ARHITECTURA CONTEMPORANĂ RIDICARE 3D-CASĂ MINIMALĂ Ridicarea 3d un exemplu din arhitectura contemporană SALVARE PLANURI, FAȚADE ȘI SECTINI POSIBILITĂȚI SALVARE FIȘIER PENTRU RANDARE 3D ÎN Autodesk 3ds Max design3

Idem Idem

Bibliografie Obligatorie minimală http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials Tutorials – English metric :aca_tutorial_documents_m.zip Suplimentară http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials Tutorials – English metric :aca_tutorial_datasets_m.zip Facultativă http://images.autodesk.com/adsk/files/autocad_architecture_2010_user_s_guide.pdf


Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului AutoCAD Architecture 2014 pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

Exercitiul nr. 1. Folosind panuri sectiuni și fatade postate pe site-ul facultății studentii vor începe redactarea unui proiect. Familiarizarea studentilor cu programul AutoCAD Architecture 2014 prin ridicarea 3D a unui proiect- locuință minimală P+1 (exemplu din arhitectura contemporană)


Ìdem

Exercitiul nr. 2. Folosind panuri sectiuni și fațade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Definire proiect nou folosind project browser. Definire desene și planuri standard pentru H liber/etaj Ridicare 3D Parter


Ìdem

Exercitiul nr. 3. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Ridicare 3D Etaj 1


Ìdem

Exercitiul nr. 4. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Salvare sectiune si fatade.


Ìdem

Exercitiul nr. 5. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Salvare perspectiva randată.


Ìdem

http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials

http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials

http://images.autodesk.com/adsk/files/autocad_architecture_2010_user_s_guide.pdf

Plotare planuri.

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exercițiul secvential. Durata 2 ore

Ìdem

Bibliografie Obligatorie minimală Curs lect.dr.Terzi Mirela Lucia http://www.spiruharet.ro/facultate/26/arhitectura/biblioteca-virtuala.html Suplimentară Facultativă Documentatie pentru studenti


10. Evaluare




20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

20%


Examinare curs: Nota minima 5

Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15 Sept. 2017

Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Data avizării în departament Semnătura şefului de departament ……………………………… ……………………………………

http://www.spiruharet.ro/facultate/26/arhitectura/biblioteca-virtuala.html

FIŞA DISCIPLINEI

1.Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET

1.2.Facultatea Arhitectură



1.5.Ciclul de studii Licenţă



2.1.Denumirea disciplinei TEORIA STUCTURILOR ARHITECTURALE

2.2. Codul disciplinei DTD

2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Ing. CARMEN BEREVOESCU


2.5. Anul de studiu II-2017/2017 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O



3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 0




Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi :





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Cunoştiinţe despre problemele de proiectare structurală şi de construcţie şi de inginerie, asociate proiectării clădiriilor

Alegerea materialului de construcţii, optim, folosit pentru realizarea unui element de construcţii, in proiectare, in funcţie de condiţiile de exploatare si de tipurile de solicitări;

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Conformarea diferitelor tipuri de structuri, realizate din diferite materiale, pentru diferite tipuri de construcţii, cuprinse in temele de la atelierele de proiectare.

Predimensionare elementelor structurale, realizate din diferite materiale, pentru diferite tipuri de construcţii, cuprinse in temele de la atelierele de proiectare.


7.1 Obiectivul general al disciplinei - Explicarea intuitivă a comportării elementelor structurale in construcţii

7.2 Obiectivele specifice - Implementarea cunoştinţelor intuitive de mecanica structurilor în activitatea de proiectare

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Obs

1 Acțiuni în construcţii. Definitii. Clasificari. curs si sinteze teoretice, însoţite de proiecţii aplicaţii pentru detalierea si aprofundarea problemelor principale

2 Definirea notiunii de incarcare. Definirea notiunii de greutate tehnica.Exemple. Idem

3 Definirea notiunii de greutate pe metru patrat. Exemple. Aplicatie. Idem

4 Definirea notiunii de greutate pe metru liniar. Exemple. Aplicatie. Idem

5 Efectul actiunii vantului asupra cladirilor. Harta de zonare a Romaniei conform CR 1-1-4 / 2012

Idem

6 Efectul actiunii zapezii asupra cladirilor. Harta de zonare a Romaniei, conform CR 1-1-3 / 2012.

Idem

7 Efectul actiunii seismice asupra cladirilor. Harta de zonare seismica a Romaniei, conform P 100 / 2013

Idem

Bibliografie Colectia de standarde si normative in vigoare. Alexe Mircea, Abecedarul structurilor de rezistenta, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2017

Neagoe Iulia, Popescu Paul, Conformarea arhitectural - structurala a cladirilor din beton armat, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2015 Asanache Horia, Cladiri, vol. 1, Elemente de baza ale conceptiei si proiectarii, UTCB, Ed. Conspress, Bucuresti, 2013 Alexe Mircea, Structuri din metal – Îmbinarea elementelor structural, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2010 Alexe Mircea, Structuri din beton armat – Predimensionarea şi calculul elementelor structurale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2010 Creagă E., Popescu P., Relaţia structură – arhitectură la clădirile din beton armat din România, Editura fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2004 Popescu P., Structuri din lemn beton şi zidărie, Editura fundaţiei România de Mâine, 2003 Crişan R., Construcţii din oţel, Editura universitară ION MINCU – 2000 Crişan R., Construcţii din lemn, Editura universitară ION MINCU – 2000 Salvatori M, Mesajul Structurilor, Editura Albatros – 1991 Salvatori M, De ce cad construcţiile, Editura Albatros – 1993 Tănăsescu I, Agenda tehnică ,Editura Tehnică – 1990


Bibliografie


10. Evaluare




20%

10.5 Seminar/laborator


Insusirea cunoştiinţe despre problemele de proiectare structurală şi de construcţie şi de inginerie, asociate proiectării clădiriilor Cunoaşterea principalelor tipuri de încărcări si determinarea corecta a solicitarilor ; Conformarea corecta a unui element structural in funcţie de condiţiile de exploatare.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Conf. Dr. Ing. CARMEN BEREVOESCU

15.09.2017 Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf. dr.arh. Constantin Rusu 29.09.2017

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret







2.1 Denumirea disciplinei Mecanică şi Rezistenţa Materialelor II

2.2 Codul disciplinei DTD

2.3 Titularul activităţilor de curs Lect.dr. ing. Mircea Alexe

2.4 Titularul activităţilor de seminar Lect.dr. ing. Mircea Alexe

2.5 Anul de studiu II-2017/2017 2.6.Semestrul I 2.7 Tipul de evaluare

E 2.8 Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar 14





Tutoriat

Examinări 4

Alte activităţi. Elaborare proiecte de grup sau individual 0





4.1 de curriculum Capacitatea de înţelegere a termenilor tehnici şi matematici

4.2 de competenţe Competenţe matematice dobândite în timpul anului I de studiu


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.

5.2. de desfăşurare a seminarului Seminariile se desfăşoară în săli cu acces la internet.

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

C1. Descrierea, analiza utilizarea conceptelor şi teoriilor fundamentale din domeniu.

C2. Descrierea, analiza utilizarea conceptelor şi teoriilor fundamentale din domeniile arhitecturii, artei, ştiinţei/tehnologiei şi ştiinţelor umane relevante în arhitectură şi urbanism.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Nu este cazul


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea unui limbaj de cunoştinţe primare necesar abordării unui mediu de înţelegere al calcului de rezistenţă şi structură

7.2 Obiectivele specifice

8. Conţinuturi


Curs introductiv. Obiectivele disciplinei şi competenţele dobândite ca rezultat al învăţării, precizarea metodelor şi instrumentelor de lucru, a surselor de date, precum şi a cerinţelor şi standardelor de evaluare formativă pe parcursul studiului şi de evaluare finală.

1 prelegere Interacţiunea cu fiecare student este regulă de predare.

Se prezintă bibliografia obligatorie minimală şi bibliografia in extensio.

Noţiuni şi principii de statica rigidului. Punctul material şi rigidul nedeformabil. Structuri complexe. Condiţiile de echilibru ale rigidului liber cât cele ale rigidului supus la legături. Grade de libertate. Condiţia de determinare statică. Grinda şi cadrul ca obiecte de studiu. Sisteme de forţe care acţionează asupra unei structuri. Încărcări pe un element de structură: forţe concentrate; distribuţii de forţe. Exemplificări. Cazul grinzilor şi cadrelor drepte simplu rezemate.

1 prelegere Prelegerile sunt precedate de o trecere în revistă a noţiunilor teoretice prezentate la cursul anterior urmate de elemente de legătură cu noţiunile ce urmează a fi prezentate a posteori.

Suportul de curs este distribuit a posteori fiecărei prelegeri în parte.

Determinarea reacţiunilor şi a forţelor de legătură dintr-un element de structură prin metoda analitică şi metoda grafică. Clasificarea grinzilor şi a cadrelor. Încărcări

1 prelegeri idem

idem

Diagrame de eforturi la grinzi drepte. Generalităţi Introducerea noţiunii de efort în secţiune şi al torsorului forţelor de legătură pentru o grindă în spaţiu. Cazul eforturilor în plan: forţa axială - N, forţa tăietoare - T şi moment încovoietor - M. Diagrame de eforturi. Definiţii. Interpretare matematică. Proprietăţi. Relaţii diferenţiale între sarcini şi eforturi. Cazul sarcinilor distribuite şi cazul sarcinilor concentrate.

1 prelegeri idem

idem

Diagrame de eforturi la grinzi drepte cu reazăm vertical Grinda simplu rezemată încărcată cu sarcină concentrată. Grinda simplu rezemată încărcată cu sarcină distribuită. Grinda simplu rezemată acţionată de un cuplu de moment. Consola acţionată de o sarcină verticală concentrată. Grinda simplu rezemată încărcată cu sarcini de direcţie diferită. Grinda cu consolă.

1 prelegere idem

idem

Diagrame de eforturi la grinzile oblice Grinzi inclinate cu reazem simplu normal pe axa grinzii. Grinzi inclinate cu reazem simplu oblică pe axa grinzii. Sarcini aplicate indirect pe grinzi drepte. Determinarea eforturilor la grinzile drepte cu console şi articulaţii pe cale analitică şi pe cale grafică.

1 prelegere idem

idem

Comportarea elementelor de construcţie. Eforturi unitare şi deformaţii specifice. Relaţii între eforturi unitare şi deformaţii specifice. Încărcări experimentale. Curba caracteristică a oţelului moale la întindere şi interpretările sale. Relaţii între eforturi unitare şi deformaţii specifice. Schematizări de calcul.

1 prelegeri idem

Suportul de curs este distribuit a posteori ultimei prelegeri din această secţiune.

Aspecte ale calcului de rezistenţă al elementelor de structură. Criterii care determină dimensionarea elementelor de structură. Criteriul de rezistenţă şi criteriul de deformabilitate. Metoda rezistenţelor admisibile. Obiectivele calcului de rezistenţă.

1 prelegere idem

idem

Solicitările elementelor de structură. Generalităţi. Solicitări simple şi solicitări compuse ale barelor drepte. Întinderea şi compresiunea centrică. Condiţii statice, geometrice şi de elasticitate pentru determinarea legilor de distribuţie ale eforturilor. Deformaţiile barei drepte solicitate longitudinal. Probleme practice de calcul la solicitările axiale. Criterii de calcul ale barelor solicitate axial: Criteriul de rezistenţă şi criteriul de deformabilitate.

1 prelegere idem

idem

Forfecarea barelor. Elemente introductive. Eforturi unitare. Criteriul de rezistenţă la determinarea legii de distribuţie a efortului. Probleme de forfecare la îmbinări nituite. Dimensionarea îmbinărilor nituite.

1 prelegere idem

idem

Momente de inerţie. Introducere. Definirea momentelor de ordin n. Momentul static şi centrul de masă. Momente de inerţie de ordinul al doilea. Momentul de inerţie geometric şi momentul de inerţie mecanic. Formule de calcul. Variaţia momentelor de inerţie la o transformare ortogonală. Direcţii principale de inerţie. Momente principale de inerţie. Raza de inerţie şi elipsa de inerţie.

1 prelegere idem

idem

Încovoierea pură a grinzilor drepte. Formula lui Navier. Noţiuni introductive. Distribuţia eforturilor unitare pe secţiunea transversală la încovoierea pură. Alungire specifică; încovoiere specifică. Condiţii statice, geometrice şi de elasticitate pentru determinarea legilor de distribuţie ale eforturilor.

1 prelegere idem

idem

Recapitulare. Retrospectivă asupra noţiunilor de rezistenţa materialelor. Prezentarea subiectelor de examen.

1 prelegere Scurtă recapitulare prin probleme cu caracter general

Bibliografie [1] Duda I, Bratosin, D, Elemente de mecanica structurilor, Editura FRM, Bucureşti, 2001 [2] Hangan S. et.al., Mecanica construcţiilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974 [3] Voinea R. et.al., Mecanica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974 [4] Ifrim M, Vulpescu,M Mecanica construcţiilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii

Retrospectivă asupra noţiunilor de mecanică teoretică, în particular de statică, dobândite în prima parte a cursului de mecanică şi rezistenţa materialelor. Se aduc în discuţie formule de calcul din trigonometria triunghiului.

1 prelegere Prelegerile sunt axate pe scurte recapitulări ale noţiunilor teoretice prezentate la curs urmate de aplicaţii directe ale acestora.

Prezentarea bibliografiei de seminar. Trimitere la seminariile de pe site-ul facultăţii. Comunicare interactivă Studiu individual Temă de seminar.

Probleme recapitulative de statica punctului material şi a sistemelor de puncte materiale supuse la legături. Probleme recapitulative de statica rigidului supus la legături. Torsorul sistemului de forţe exterioare şi torsorul forţelor de legătură.

1 prelegere idem

Comunicare interactivă Studiu individual Teme de seminar.

Grinzi şi cadre determinate. Determinarea reacţiunilor. Probleme rezolvate pe cale analitică cât şi pe cale grafică.

1 prelegere idem

idem

Trasarea diagramelor de eforturi.(I) Cazul grinzilor drepte simplu rezemate cu reazem vertical cu încărcări concentrate şi grinzi drepte simplu rezemate acţionate de un sistem de forţe distribuite uniform sau liniar.

2 prelegere idem

idem

Trasarea diagramelor de eforturi.(II) Cazul grinzilor oblice simplu rezemate cu reazem normal pe axa grinzii cu încărcări concentrate cele acţionate de un sistem de forţe distribuite uniform sau liniar.

2 prelegeri idem

idem

Trasarea diagramelor de eforturi.(III) Cazul grinzilor cu console cu încărcări concentrate sau acţionate de un sistem de forţe distribuite uniform sau liniar.

1 prelegere idem

idem

Comportarea elementelor de structură Deformaţii şi eforturi. Probleme legate de bare sau grinzi drepte. Aplicaţii la legea lui Hooke. Aplicaţii directe ale formulelor de calcul prezentate la curs. Relaţii de legătură între eforturi şi deformaţii. Alte aplicaţii la probleme care intervin în rezistenţa materialelor.

1 prelegere idem

Comunicare interactivă Studiu individual Teme de seminar

Solicitări simple ale barelor drepte (I). Întinderea şi compresiunea centrică. Relaţii de legătură între eforturi şi deformaţii. Aplicarea criteriilor de rezistenţă şi de deformabilitate la dimensionarea barelor drepte solicitate la întindere şi compresiune centrică.

1 prelegeri idem


Solicitări simple ale barelor drepte (II). Forfecarea barelor. Relaţii de legătură între eforturi şi deformaţii. Aplicarea criteriilor de rezistenţă şi de deformabilitate la dimensionarea barelor drepte solicitate la forfecare. Probleme de forfecare la îmbinări nituite. Dimensionarea îmbinărilor nituite.

1 prelegere idem


Calculul momentelor de inerţie geometrice şi mecanice pentru secţiunile plane. Extensie la cazul momentelor corpurilor de revoluţie. Formule utile de calcul. Variaţia momentelor de inerţie la o transformare ortogonală. Calculul direcţiilor principale de inerţie, a momentelor principale de inerţie. Determinarea razei de inerţie şi a elipsei de inerţie.

1 prelegere idem


Solicitări simple ale barelor drepte (III). Încovoierea pură. Aplicaţii ale formulelor de calcul pentru distribuţia eforturilor unitare pe secţiunea transversală la încovoierea pură. Alungire specifică; încovoiere specifică. Relaţii de legătură între eforturi şi deformaţii. Aplicarea criteriilor de rezistenţă şi de deformabilitate la dimensionarea barelor drepte solicitate la încovoiere

1 prelegere idem


Recapitulare. Retrospectivă asupra problemelor generale de rezistenţa materialelor prin câteva aplicaţii relevante. Prezentarea unor probleme tip examen.

1 prelegere idem

Comunicare interactivă Programarea consultaţiilor pentru pregătirea examenului de mecanică

Bibliografie [1] Duda, I, Ardelean, D, Mecanică. Statică. Culegere de probleme, Editura FRM, Bucureşti, 2001 [2] Lupu, Gh, Crăciun, E.M, Mecanică. Culegere de probleme. Edit.Did.Ped., Bucureşti, 1996 [3] Stan, A, Grumăzescu, M , E.M, Probleme de mecanică, Edit.Did.Ped., Bucureşti, 1973 [4] Bălan, Ş, Culegere de probleme de mecanică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1964


Nu este cazul

10. Evaluare



Se înregistrează interacţiunile la orele de curs. 20%

10.5 Seminar Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar

10%

examen 70%


Determinarea reacţiunilor dintr-o structură simplă tip grindă.

Trasarea diagramelor de eforturi pentru grinzile drepte

Calculul momentelor de inerţie pentru secţiunile plane având geometrie simplă.

Data completării: Semnătura titularului de curs/seminar 10.09.2017 Lect.dr. ing. Mircea Alexe Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf. dr. arh. Constantin Rusu

29.09.2017

FIŞA DE DISCIPLINĂ


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti




1.5.Ciclul de studii Studii universitare

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect

2. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Construcţii şi Tehnologii I (Elemente de construcții și arhitectură)


2.3. Titularul activităţilor de curs Prof.dr.arh.Sorin Minghiat

2.4.Titularul activităţilor de seminar -

2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 4 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator -





Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -

Tutoriat -

Examinări 2

Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) 5





4.1 de curriculum Cunoştinţe tehnice de realizare a construcţiilor din diverse materiale.

4.2 de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor tehnice privind realizarea construcţiilor.


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia şi cu echipament de prezentare grafică – schiţe şi desene.


-


Com

pete

nţe

Pro

fesi

onal

e

Operarea cu concepte fundamentale în domeniul tehnic. Corelarea principiilor tehnice cu înţelegerea structural-arhitecturală.. Explicarea şi interpretarea fenomenelor arhitecturale, utilizând adecvat concepte şi teorii de bază din domeniul tehnic. Analiza critic-constructivă a relaţiilor dintre structură şi materialele din care este realizată. Evaluarea calităţii informaţiilor şi ierarhizarea conceptelor utilizate, în funcţie de tehnici şi tehnologii istorice şi contemporane. Explicarea şi interpretarea faptelor şi teoriilor utilizând cunoştinţe de bază din domeniu, precum şi observaţii şi informaţii obţinute în mod propriu.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Înţelegerea meseriei de arhitect şi rolul creator al acestuia în societate, în contextul dezvoltării durabile. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte, etc., asociate domeniului arhitecturii moderne.

7.2 Obiectivele specifice Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre spaţiul construit şi conformarea sa, arhitecturală, structurală şi tehnologică.

8. Conţinuturi


Elemente constructive şi solicitări mecanice principale – fundaţii, pereţi, stâlpi, grinzi, planşee, elemente de acoperire.

Prelegerea cu desene şi proiecţii, expunerea, dialogul şi conversaţia.

Interacţiunea cu studenţii este dezvoltată prin predare şi dialog.

Număr de ore: 2

Fundaţii – fundaţii izolate, fundaţii continue, fundaţii radier general şi cuvă. Solicitări mecanice. Detalii de execuţie

Număr de ore: 2

Pereţi – portanţi, neportanţi, autoportanţi. Solicitări mecanice. Materiale şi tehnici de execuţie.

Număr de ore: 2

Stâlpi şi grinzi – definiţii şi solicitări mecanice în stâlpi şi grinzi. Materiale şi tehnici de realizare. Detalii de execuţie.

Număr de ore: 2

Planşee – definiţii şi solicitări mecanice. Materiale, tehnici de construcţie şi detalii de execuţie.

Număr de ore: 2

Sructuri boltite, arce şi bolţi. Structuri istorice şi structuri moderne. Materiale, tehnici de construcţie şi detalii de execuţie.

Număr de ore: 2

Structuri speciale, structuri pe cabluri şi gonflabile. Tendinţe actuale în arhitectură. Structuri metalice şi pereţi uşori de închidere; pereţi cortină.

Număr de ore: 2


- - -

Bibliografie ACOCELLA, Alfonso, L’architettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999. BENNETT, David, Exploring Concrete Architecture; Tone, Texture, Form, Birkhäuser, Basel, Switzerland, 2001. BRATU, Crenguţa, Tradiţional-contemporan în evoluţia modalităţilor de concepere a elementelor de construcţie, Editura Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 2002. CHING, Francis, Building construction illustrated, Van Nostrand Reinhold, New York,1991. COLLOMB, Marc; SCIARINI, Monica, Arch. e terra cruda, Arch. e terra cotta, Università della Svizzera italiana, 2002. COLLOMB, Marc; SCIARINI, Monica, Arch. e legno, Università della Svizzera italiana, 2002. COLLOMB, Marc; SCIARINI, Monica, Architettura e pietra, Università della Svizzera italiana, 2002. COLLOMB, Marc; SCIARINI, Monica, Arch. e metallo, Università della Svizzera italiana, 2002. COLLOMB, Marc; SCIARINI, Monica, Arch. e vetro, Università della Svizzera italiana, 2002. HARDT, Dorian, Proiectarea detaliilor de construcţii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1973. HART, Franz, Kunst und Technik der Wölbung, Verlag Georg D.W.Kallwey, Münich, 1965. HERZOG, Thomas; LANG, Werner; KRIPPNER, Roland, Façade Construction Manual, Birkhäuser, Basel, Switzerland, 2004. HERZOG, Thomas; NATTERER, Julius; SCHWEITZER, Roland; VOLZ, Michael; WINTER, Wolfgang, Timber Construction Manual, Birkhäuser, Basel, Switzerland,

2004. HINDRICHS, Dirk V.; HEUSLER, Winfried, Façade Building envelopes for the 21th. Century, Birkhäuser, Basel, Switzerland, 2004. KIND, Barkauskas Friedbert; BRANDT, Jörg; KAUHSEN, Bruno; POLONYI, Stefan, Concrete Construction Manual, Birkhäuser,Basel, Switzerland, 2002. LYALL, Sutherland, Masters of Structure. Engineering Today’s Innovative Buildings, Laurance King Publishing Ltd., Anglia, 2002. MEYER-BOHE, Walter, Innenausbau. Trennwände. Montagedecken, Verlagsanstalt Al. Koch Gmbh., Stuttgart, 1975. MOISESCU, Anton; SĂFTOIU, Eleodor, Betonul în arhitectură,Editura Tehnică, Bucureşti, 1964. PFEIFER, Günter; RAMCKE, Rolf; ACHTZIGER, Joachim; ZILCH, Konrad, Masonry Construction Manual, Birkhäuser, Basel,Switzerland, 2001. PRAGER, Emil, Betonul armat în România, Editura Tehnică, Bucureşti, 1979. SALVADORI, Mario, Construcţii. Lupta împotriva gravitaţiei, Editura Albatros, Bucureşti, 1983. SALVADORI, Mario, Mesajul structurilor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1991. SIEGEL, Curt, Forme structurale ale arhitecturii moderne, Editura Tehnică, Bucureşti, 1968. SCHULITZ, Helmut C.; SOBEK, Werner; HABERMANN, Karl J., HABERMANN, Karl J., Steel Construction Manual, Birkhäuser, Basel, Switzerland, 2000. SCHUNCK, Eberhard; OSTER, Hans Jochen; BARTHEL, Reiner; KIESSEL, Kurt, Roof Construction Manual, Birkhäuser, Basel, Switzerland, 2003. SMIGELSCHI, M. ş.a., Proiectarea faţadelor cu elemente prefabricate, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982. STADE, Franz, Die Holz Konstructionen, Verlag von Moritz Schäfer, Leipzig, 1904. VAN HINTE, Ed., Material World. Innovative structures and finishes for interiors, Frame - Birkhäuser, Basel, Switzerland, 2003. WERNER, Eberhard, Bauen in Holz und Stein, VEB Verlag Technik, Berlin, 1953. WIGGINTON, Michael, Glass in architecture, Phaidon Press Ltd., London, 2004.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul

aferent programului

Cursul este un suport teoretic pentru înţelegerea conformării structurale a construcţiilor istorice şi moderne. Prin conţinuturile propuse, cursul vine în întâmpinarea cerinţelor proiectării raţionale şi economice în vederea formării tânărului arhitect.

10. Evaluare


10.4.1 Curs Prezenţa la cel puţin jumătate dintre cursuri este condiţie obligatorie de prezentare la evaluarea finală.

20%

10.4.2 Seminar/laborator - - -

10.5 Evaluare finală Examen scris. Răspunsurile sunt sub formă de text şi/sau desen.

80%


Capacitatea de a diferenţia variatele tipuri de structuri, materialele din care sunt realizate şi modul de conformare spaţial-volumetric a structurii.


15.09.2017 Prof.dr.arh. Sorin Minghiat ………………………………….. Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29.09.2017 ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret




1.5.Ciclul de studii Licență

1.6.Programul de studii/Calificarea


2.1.Denumirea disciplinei Finisaje și tehnologia finisajelor (finisaje de interior)


2.3. Titularul activităţilor de curs Lect. dr. arh. Andreea Pop

2.4.Titularul activităţilor de seminar -

2.5. Anul de studiu II-2017/2017 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator




Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -

Tutoriat -

Examinări 2

Alte activităţi ……… -





4.1 de curriculum Materiale de construcții și finisaje, Construcții și tehnologii

4.2 de competenţe Desen tehnic


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfășoară în sală dotată cu echipament de predare multimedia.


nu este cazul


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Cunoştinte corespunzatoare despre probleme fizice şi tehnologii, precum şi despre funcţia construcţiilor, astfel încat să le doteze cu toate elementele de confort interior şi de protecţie climaterică, în cadrul dezvoltării sustenabile

Rezolvarea problelemlor de trecere a proiectului de arhitectură de la nivel de concept la detaliu caracteristic

Compunerea și armonizarea întregului ansamblu în conformitate cu întreaga gândire a proiectului-concept

Analizarea și rezolvarea punctelor cheie și a zonelor de conflict în cadrul ansamblului

Conceperea strategiei de abordare a rezolvării interdisciplinare în punerea în aplicare a proiectului

Aplicarea cunoștințelor acumulate și adaptarea conceptelor de studiu la situații concrete rezultate din necesitatea rezolvării practice a unor probleme ancorate în realitate

Dezvoltarea abilităților de comunicare cu producătorii și comercianții produselor caracteristice în vederea rezolvărilor de detaliu a unor probleme specifice;

Ințelegerea mecanismului de lucru în echipă și de integrare multidisciplinară a proiectului de arhitectură.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoşterea principiilor privind rezolvarea de detaliu a subansamblurilor constitutive ale unui edificiu. Alegerea şi adaptarea tipului de detaliu potrivit diferitelor situaţii care apar în procesul de proiectare.

7.2 Obiectivele specifice Utilizarea materialelor de finisaj adecvate funcţiunii, rezistenţei la uzură, agresiunii factorilor fizico-chimici şi biologici, în raport cu poziţia şi solicitarea finisajelor în cadrul construcţiei.

8. Conţinuturi


Curs introductiv: Prezentarea subiectului cursului, a metodelor de predare și a instrumentelor de lucru, a cerințelor de evaluare pe parcurs și la finalul semestrului. Prezentarea bibliografiei și a competențelor ce trebuie împrospătate în vederea unei înțelegeri integrale a materialului prezentat.

Cursuri şi sinteze teoretice însoţite de proiecţii. Prezentări de materiale de finisaje şi tehnologii noi utilizate în arhitectura contemporană.

Vizite la expoziţii şi târguri de materiale de construcţii. Vizite pe şantiere, urmărind înţelegerea modului de realizare concretă a finisajelor.

SCĂRI, PARAPETE, BALUSTRADE Calculul şi geometria scărilor, tipuri, structură, finisarea treptelor, posibilităţi decorative, rezistenţa la uzură; Condiţii de protecţie, montanţi şi mâini curente; Parapete – parapetele ferestrelor, parapete la logii, blacoane etc. Balustrade – alcătuiri de principiu, fixare, posibilităţi decorative.

4 prelegeri

PARDOSELI Funcţiuni, alcătuire, clasificare; Racordarea pardoselilor cu suprafeţele verticale; Pardoseli calde şi pardoseli reci; Pardoseli cu fonoizolaţie, termoizolaţie şi hidroizolaţie; Rosturi de tasare şi dilatare la pardoseli; Străpungeri prin pardoseli; Pardoseli exterioare – logii, balcoane, terase, trotuare, suprafeţe carosabile.

4 prelegeri

FINISAJE LA PEREŢI ŞI TAVANE Finisaje aparente – zidării şi betoane; Finisaje umede în straturi – tencuieli şi tencuieli speciale; Placaje umede din piatră naturală şi materiale ceramice; Placaje uscate – lambriuri, tavane suspendate; Profile decorative la interior – profile trase şi profile prefabricate; Racordarea finisajelor la goluri – solbancuri, glafuri, măşti pentru radiatoare; Pereţi luminoşi din elemente de sticlă.

5 prelegeri

Bibliografie: Hegger Manfred, Drexler Hans, Zeumer Martin - Basics. Materials, 2007, Basel-Boston-Berlin, Birkhäuser Crosbie, Michael J., Curtain Walls, 2005, Basel, Boston, Berlin, Birkhäuser Schittch, Christian - in DETAIL - Cost-Effective building Economic concepts and constructions, 2007, Berlin, Birkhauser - In Detail Building skins, 2006, Munchen, Basel, Boston, Berlin Detail; Birkhäuser Onna Edwin Van, Material word innovative structures and finishes for interiors, 2003, Basel Birkhäuser Reiss Marcia, Architectural details, 2004, London, Prc Publishing Limited Al. Stan Finisaj Vol I 1989 Bucuresti Institutul De Arhitectura Ion Mincu Neufert Peter: Neff Ludwig: Franken Corina, Manualul arhitectului, elemente de prezentare si de constructive, 2004, Miercurea-Ciuc, Alutus ACOCELLA, A. - Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994 ACOCELLA, A - L’architettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999 BRATU, C.D. - Tradiţional-contemporan în evoluţia modalităţilor de concepere a elementelor de construcţie, Editura UIM, 2002 Colectiv Construire en bois, Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne, 2001 HESS, Fr. Konstruktion und Form im Bauen, Julius Hoffmann Verlag, Stuttgart, 2001 HARDT, D. Proiectarea detaliilor de finisaj, Editura Tehnică, 1974 PEŞTIŞANU, C. - Construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979 WERNER, E. Bauen in Holz und Stein, Veb Verlag Technik, Berlin, 1953 - *** Manualul arhitectului - Versiunea italiană, Milano, 1998 - *** Cataloage, Normative, Standarde şi prospecte de firmă, Knauf , Tegola, Alucobond, Bramac , Porotherm, Velux Colecția revistei Detail, Arhitectura etc.



Colaborarea cu principalii producători sau comercianți de produse specifice, în vederea înțelegerii tehnologiei de fabricare și de utilizare a diferitelor produse pentru finisaje. Aducerea la zi a informațiilor pentru viitorii utilizatori ai produselor – studenții arhitecți.

10. Evaluare


10.4 Curs Examen final scris – subiect compus în directă legătură cu materialul predat și cu temele rezolvate la

seminar

100 %


Elaborarea unor detalii caracteristice ansamblurilor constructive studiate, corelate intre ele si raspunzand unei cerinte de tema.

Data intocmirii septembrie 2017 Data avizării în departament 29.09.2017

FISA DISCIPLINEI

6. Informaţii privind programul academic

1.1.Institutul de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET


1.3.Departmentul Arhitectură

1.4.Domeniu Arhitectură

1.5.Ciclul de studii Licenţă + master integrat

1.6.Program/Calificare Arhitectură

2. Information concerning the course subject

2.1. Denumirea subiectului Urbanism si Echiparea Localitatilor I (Bazele proiectării urbanistice)

2.2. Codul subiectului DF

2.3. Organizatorul cursului Conf. Dr. Arh. Victoria-Marinela BERZA

2.4.Organizatorul seminarului -

2.5. Anuk de studiu II 2.6.Semestrul IV. 2.7. Tipul evaluării ES 2.8. Tipul cursului O

3. Timp estimat (ore pe semestru) de predare/activităţi de învăţare

3.1 No. ore/săptpmână 2 3.2 din care ore de curs 2 3.3 din care ore de seminar -

3.4 Total ore in curriculum 28 3.5 din care ore de curs 28 3.6 din care ore de seminar: -

Distribuţia timpului de predare/învăţare hours

Studierea cursului, bibliografie şi note de curs 14

Studiu suplimentar în bibliotecă, pe platformă electronică, studiu pe teren 4

Pregătirea seminariilor/laboratoare, sarcini pt. acasă, articole, portofoliu, eseuri 4

Meditaţii 2

Examinări 2

Alte………

3.7 Total ore de studiu individual 26

3.9 Total ore/semestru 54

3.10 Număr credite 2

4. Condiţii prealabile (dacă este relevant)

4.1 legate de curriculum

4.2 legate de competenţă

5. Amenajări şi echipări (where relevant)

5.1. pentru curs - Cursurile au loc în săli cu acces la internet şi echipament de predare multimedia

5.2. pentru seminar/lab - Aplicaţii practice de analiză morfologică în ţesutul urban

6. Competenţe dobândite în timpul/după curs

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

- Dobândirea cunoştinţelor de bază în realizarea de proiecte de arhitectură în context urban (clădiri noi, inserţii, reconversii ale clădirilor

existente); - Dobândirea cunoştinţelor de bază în dezvoltarea urbană: crearea / modernizarea /extinderea ţesutului urban

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

- Cunoaşterea legislaţiei aferente: în scopul concilierii dreptului de proprietate privată cu interesele comunităţii

7. Obiectivele cursului (rezultate din matricea competenţelor specifice)

7.1 Scopul cursului - Formarea unor arhitecţi cu profil professional complex - Punerea bazelor pentru o proiectare de arhitectură în concordanţă cu cerinţele modern ale dezvoltării urbane şi prevederile cadrului legal existent.

7.2 Obiectivele cursului - Dobândirea instrumentelor specifice necesare pentru analizarea proiectului de arhitectură în context urban - Inţelegerea dezvoltîrii morfologice a ţesutului urban

8. Conţinut

8.1 Curs Teaching methods Observations

8.I. INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA URBANISTICĂ (I si II) : - rolul urbaniştilor in planificarea spatiala. - o trecere în revistă a dezvoltării urbane – de la oraşul modern la oraşul contemporan; - caracteristicile proiectării urbanistice; multidisciplinaritate si interdisciplinaritate; - planificarea şi proiectarea urbanistică – o muncă în echipă.

Prelegeri, studii de caz - susținute prin PowerPoint Presentations; Interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.

MATERIALE DIDACTICE: Note de curs; Proiecție digitală; scheme; selecții teoretice. e-mail titular de curs: [email protected]

8.II. ANALIZĂ URBANĂ – structură, ţesut urban, morfologie (I, II si III) :

Idem.

Idem.

- teorii cu privire la structura urbană; - forma urbana; - peisaj urban; - ţesutul urban – parcelare/reparcelare.

Studenţii sunt chemaţi să aducă contribuţii personale.

8.III. MORFOLOGIA URBANĂ CA METODĂ DE ANALIZĂ (I, II si III) : - macro-forme – morfogeneză şi control – o abordare globală ; - morfologia urbană ca metodă de analiză – instrumente specifice ; - locuirea în structura urbană – tipologii de locuire.

Idem. Aplicaţii practice de analiză morfologică.

Idem. Studenţii sunt chemaţi să aducă contribuţii personale. Studenţii predau aplicaţiile.

8.IV. CACDRUL LEGISLATIV AL PROIECTĂRII ŞI PLANIFICĂRII URBANE (I, II, III, IV) - principalele funcţiuni ale cadrului legislativ; - rolul legislaţiei din domeniu în noul context din România; - principalul cadru legislativ – caracterul coerent al reglementărilor – ierarhia documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism; - Regulamentul General de Urbanism; - Regulamentul Local de Urbanism; - regimul juridic al terenurilor; - principalii indicatori de folosinţă a terenului.

Idem.

Idem. Studenţii sunt chemaţi să aducă contribuţii personale.

8.V. METODE MODERNE DE CREARE A NOI ŢESUTURI URBANE (I si II) - parcelare / reparcelare în ţesuturile urbane existente şi pe terenuri libere – concepţia generală, consecinţe sociale şi financiare - mari proiecte urbane în Europa (studii de caz)

Idem Idem. Studenţii sunt chemaţi să aducă contribuţii personale. Dezbateri

Bibliografie Bibliografie obligatorie:

1. BERZA, V.M. (2017), Urbanism si Echiparea Localitatilor (I), crestomaţie.digital, Facultatea de Arhitectură - Universitea Spiru Haret, București. 2. BERZA, V.M. (2008), Risc și dinamică urbană, Ed. Universitară ”Ion Mincu”, București. 3. ALLAIN, R.: Morphologie urbaine, Armand Colin, 2005 4. BOURDAIN, A. Coord.: Les regles du jeu urbain, Descartes &Cie, 2006 5. BUBULETE, D. (sef de proiect): Ghid privind aplicarea reglementarilor de ocupare si utilizare a terenului intravilan prin relationarea instrumentelor

urbanistice – reglementare tehnica. Urbanproiect, 2002 6. BUERKLIN, Th., PETEREK, M.: Morphologie urbaine, Birkhauser, Basel, Boston, Berlin, 2008

Bibliografie recomandata: AYMERICH, C. et al. : Archittetura di base, Alinea, 2007 BAILLY, A.S.: L’organisation urbaine – theories et modeles, Centre de recherche d’urbanisme, 1978, ed.3 CLERC, D., MANGIN, G., VOUILLOT, H.: Pour un nouvel urbanisme, Adels, 2008 INGALLINA, P.: Le projet urbain, PUF, 2008 (ed. 3-a) JAILLET, M.Cr.: Peut-on parler de secession a propos des villes europeennes?. In La nouvelle question urbaine 1999/2000 KOSTOF, Spiro: The city shaped. Urban patterns and meanings through history. Bulfinch, Press Book, Little, Brown and Company, 1992 LACAZE, J.P.: Les methodes de l’urbanisme, PUF, 2007 (ed. 4-a) LUKOVICS, T.: A posztmodern kor varosepiteszetenek kihivasai. Urbanisztika, 1997 MANGIN, D.: PANERAI, Ph.: Projet urbain. Paranthese, 2004 MERLIN, P.: L’urbanisme, PUF, 2009 (ed. 8-a) MINISTERE de l’ENVIRONNEMENT: Guide techniques des lotissements – l’espace collectif, Service technique de l’urbanisme, 1978 PANERAI, Ph., DEPAULE, J.Ch., DEMORGON, M.: Analyse urbaine, Paranthese, 2005 SHORT, J.R.: The urban order. An introduction to cities, culture and power. Blackwell, 1996 RONCAYOLO, M.: Lectures des villes. Paranthese, 2000 SECCHI, B.: Premiere lecon d’urbanisme, Paranthese, 2006 SIEVERTS, Th.: Entre-ville, une lecture de la Zwischenstadt, Paranthese, 2004 URBANPROIECT: Densitatea constructiilor in cadrul zonelor de locuit, Seria urbanism si amenajarea teritoriului,1998 URBANPROIECT: Parcelari-reparcelari, Seria urbanism si amenajarea teritoriului,1998

9. Relevanţa cursului pentru comunitatea epistemică, asociaţiile profesionale şi angajatorii reprezentativi în domenii semnificative pentru program

Conţinutul cursului are o relevanţă deosebită acţiunile şi preocupările actuale de remodelare şi revitalizare a oraşelor (atât în Europa, cât şi în SUA). Problematica abordată este de asemenea relevant ă pentru dezbaterile profesionale şi instituţionale, opunând conceptele de “oraş compact” şi “dispersie urbană”.

10. Evaluare


10.4 Curs Prezență - 1 punct / curs

Răspuns corect test săptămânal - 1 punct / test

Evaluare la finalul fiecărui curs - teste și prezență

28%

Contribuţii personale în timpul cursului Evaluare la finalul fiecărui curs. Bonus +10% punctaj la verificarea pe parcurs (testele de la finalul fiecarui curs,

aplicatia practica si referatul).

Aplicatie practica Respectarea cerintelor. 15%

Titlul - din Bibliografia obligatorie

Respectarea cerințelor afișate

Referat 25%

Răspunsuri corecte / 2 Bilete extrase Colocviu 32%

10.5 Seminar/laborator - - -

- - -


Frecvenţa de 50% la cursuri si acumularea unui punctaj de minim 50% (34 puncte) din verificarea pe parcurs (testele de la finalul fiecarui curs, aplicatia practica si referatul).

Data Semnătura organizatorului de curs, Semnătura organizatorului de seminar, 01.09.2017 Conf. Dr. Arh. Victoria-Marinela BERZA Data aprobării în Departament Semnătura Directorului de Departament, Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET, Bucureşti







2.1.Denumirea disciplinei Limbi moderne (curs practic) IV

2.2. Codul disciplinei

2.3. Titularul activităţilor de curs Lect. Chirimbu Mihaela Adina

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lect. Chirimbu Mihaela Adina

2.5. Anul de studiu 2 / 2017-17 2.6.Semestrul 1,2

2.7. Tipul de evaluare

Sumativă (ex. scris)

2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 Din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar 14



Documentare suplimentară 14


Tutoriat -

Examinări 2



3.10 Număr de credite


4.1 de curriculum Parcurgerea activităţilor de curs şi seminar de limba engleză din anul I de studiu şi anul II, semestrul I.

4.2 de competenţe Însuşirea competenţelor / cunoştinţelor predate în cadrul cursului şi seminarului de limba engleză din anul I de studiu şi anul II, semestrul I.


5.1. de desfăşurare a cursului practic

Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia

5.2. de desfăşurare a seminarului Seminarul se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili:

- să înţeleagă un text de specialitate scris în limba engleză (din reviste, lucrări de specialitate); - să realizeze o comunicare eficientă în scris în limba engleză, într-un mediu profesional (corespondenţă cu beneficiarul, cu membrii echipei de

lucru); - să realizeze o comunicare orală eficientă în limba engleză într-un mediu profesional (dialog, prezentare / expunere); - să utilizeze în mod adecvat diferite structuri sintactice (the subjunctive, the conditional, noun clauses, relative clauses, adverbial clauses); - să identifice şi să utilizeze în mod adecvat terminologia de specialitate prezentată în cadrul cursului.

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale

La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili:

Să stăpânească tehnicile de lucru cu instrumente auxiliare (glosare, dicţionare bilingve şi monolingve de specialitate din domeniul arhitecturii);

Să conştientizarea importanţei însuşirii unei limbi străine ca valoare adăugată la cunoştinţele de specialitate pe care le vor acumula pe parcursulul celor şase ani de studiu;

Să conştientizeze importanţa căutării, cercetării proprii legate de învăţare;

Să conştientizeze importanţa însuşirii limbii engleze ca instrument de acces la cunoştinţe de specialitate din domeniul pe care îl studiază.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Familarizarea studenţilor cu terminologia de specialitate din domeniul arhitecturii precum şi adaptarea la cerinţele lingvistice şi culturale impuse la locul de muncă (în echipe internaţionale).

7.2 Obiectivele specifice o Aprofundarea structurilor sintactice ale limbii engleze; o dezvoltarea competenţelor specifice: citire, ascultare, exprimare orală şi scrisă;

o dezvoltarea unui vocabular de specialitate în domeniul arhitecturii; o deprinderea activităţii de documentare în limba engleză.

8. Conţinuturi


Tema nr. 1. What is Good Architecture 1.1. Lead in 1.2. Reading Objective: What is Good Architecture 1.3. Vocabulary: specialized terminology 1.4. Grammar: conditional clauses 1.5. Language in Use: debate – solutions for educating aesthetic

taste

Interacţiunea cu studenţii este regula de predare. Cursurile se bazează pe prezentări PowerPoint şi multimedia atât din partea cadrului didactic cât şi din partea studenţilor.

Suportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii. La fiecare curs sunt distribuite, dacă este cazul, materiale auxiliare (hand-outs) Timp alocat: 1 curs (2h)

Tema nr. 2: Urbanism and city planning 2.1. Lead in 2.1. Reading Objective: The Lesson of Charlottenburg 2.3. Vocabulary: specialized terminology 2.4. Grammar: the subjunctive 2.5. Language in Use: debate – the role of legislation in city planning

Idem

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul cursului practic. Timp alocat: 1 curs (2h)

Tema nr. 3: Designing a House 3.1. Lead in 3.2. Reading Objective: Home, Sweet Home 3.3. Vocabulary: specialized terminology 3.4. Grammar: Noun Clauses 3.5. Language in Use: official correspondence with the beneficiary

Idem Idem

Tema nr. 4: Designing Public Buildings 4.1. Lead in 4.2. Reading Objective: The Ark – a Landmark of its Neighbourhood 4.3. Vocabulary: specialized terminology 4.4. Grammar: Relative Clauses 4.5. Language in Use: official correspondence with the building team

Idem Idem

Tema nr. 5: Interior and Object Design 5.1. Lead in 5.2. Reading Objective: The Philosophy of Living 5.3. Vocabulary: specialized terminology 5.4. Grammar: Adverbial Clauses (1) 5.5. Language in Use: debate – is there an art of inhabiting a place?

Idem Idem

Tema nr. 6: Scenery and Garden Design 6.1. Lead in 6.2. Reading Objective: A French or an English Garden? 6.3. Vocabulary: specialized terminology 6.4. Grammar: Adverbial Clauses (2) 6.5. Language in Use: debate – taming nature the European or the Oriental way?

Idem Idem

Tema nr. 7: Civil Engineering 7.1. Lead in 7.2. Reading Objective: Civil engineering – a Challenge for Architecture 7.3. Vocabulary: specialized terminology 7.4. Grammar: final revision 7.5. Language in Use: presentation of a civil engineering project that you find impressive

Idem Idem

Bibliografie : Chirimbu M.A., English for Architecture – course for 2nd year students, note de curs distribuite studenţilor la începutul fiecărui semestru, în curs de tipărire. Vince, M., Emerson, P., Advanced Language Practice, McMillan, 2006 Yule, G., Oxford Practice Grammar. Advanced, Oxford University Press, 2010 Harris, C.M., Dictionary of Architecture and Construction, McGraw Hill, 2006 Davies, N., Jokiniemi, E., Dictionary of Architecture and Building Construction, Elsevier Architectural Press, 2008.

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii

Tema nr. 1. What is Good Architecture? Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 1.3. Vocabulary: specialized terminology 1.4. Grammar: conditional clauses 1.5. Language in Use: debate – solutions for educating aesthetic

taste

Rezolvarea unor aplicaţii practice, prezentări ale rezultatelor activităţii individuale şi în echipă de către studenţi (eseuri, traduceri, aspecte de civilizaţie, etc) sub formă de expuneri scrise şi orale (PowerPoint), dezbateri.

Suportul de seminar este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii. La fiecare seminar sunt distribuite, dacă este cazul, materiale auxiliare (hand-outs) Timp alocat temei: 2h (1 seminar)

Tema nr. 2: Urbanism and City Planning Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 2.3. Vocabulary: specialized terminology 2.4. Grammar: the subjunctive 2.5. Language in Use: debate – the role of legislation in city planning

Idem

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabil a materialelor distribuite în cadrul cursului / însuşirea cunoştinţelor la care face referire cursul aferent fiecărei activităţi de seminar Timpul alocat temei: 2h (1 seminar)

Tema nr. 3: Designing a House Idem Idem

Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 3.3. Vocabulary: specialized terminology 3.4. Grammar: Noun Clauses 3.5. Language in Use: official correspondence with the beneficiary

Tema nr. 4: Designing Public Buildings Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 4.3. Vocabulary: specialized terminology 4.4. Grammar: Relative Clauses 4.5. Language in Use: official correspondence with the building team

Idem Idem

Tema nr. 5: Interior and Object Design Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 5.3. Vocabulary: specialized terminology 5.4. Grammar: Adverbial Clauses (1) 5.5. Language in Use: debate – is there an art of inhabiting a place?

Idem Idem

Tema nr. 6: Scenery and Garden Design Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 6.3. Vocabulary: specialized terminology 6.4. Grammar: Adverbial Clauses (2) 6.5. Language in Use: debate – taming nature the European or the Oriental way?

Idem Idem

Tema nr. 7:Civil Engineering Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 7.3. Vocabulary: specialized terminology 7.4. Grammar: final revision 7.5. Language in Use: presentation of a civil engineering project that you find impressive

Idem Idem

Bibliografie : Chirimbu M.A., English for Architecture – course for 2nd year students, note de curs distribuite studenţilor la începutul fiecărui semestru, în curs de tipărire. Vince, M., Emerson, P., Advanced Language Practice, McMillan, 2006 Yule, G., Oxford Practice Grammar. Advanced, Oxford university Press, 2010 Harris, C.M., Dictionary of Architecture and Construction, McGraw Hill, 2006 Davies, N., Jokiniemi, E., Dictionary of Architecture and Building Construction, Elsevier Architectural Press, 2008.


participarea la prezentări / conferinţe / prelegeri susţinute în limba engleză de instituţii educaţionale partenere, profesionişti în domeniul arhitecturii şi construcţiilor

informarea permanentă cu privire la noutăţile apărute în domeniul arhitecturii şi construcţiilor (prin intermediul publicaţiilor în limba engleză)

10. Evaluare


10.4 Curs Prezenţă la curs Însuşirea cunoştinţelor predate

Colocviu (test scris) 50%

10.5 Seminar/laborator Prezenţă la seminar Participarea activă la activităţile de

seminar Rezolvarea activităţilor individuale / de

echipă propuse ca teme

Permanentă, în cadrul seminarului 50%


Participarea la minim 50% din numărul de cursuri, respectiv seminarii.

însuşirea noţiunilor şi cunoştinţelor generale din cadrul cursului (cunoştinţe de gramatică, vocabular de specialitate)

rezolvarea a minim 50% din activităţile practice propuse ca teme.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15 sept. 2017

Lect. Chirimbu Mihaela Adina Lect. Chirimbu Mihaela Adina Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29 sept. 2017 ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI







2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Practică


2.3. Titularul activităţilor de curs

2.4.Titularul activităţilor de seminar/ lucrări practice

Conf. dr. arh. Constantin RUSU

2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8. Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână - din care: 3.2 curs - 3.3 lucrări practice -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 2 săpt. din care: 3.5 curs - 3.6 lucrări practice -


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe -



Tutoriat -

Examinări 1

Alte activităţi -

3.7 Total ore studiu individual -



4. Precondiţii 4.1 de curriculum Nu este cazul

4.2 de competenţe Nu este cazul

5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a lucrărilor practice

Studiu pe teren


C

om

pet

enţe

p

rofe

sio

nal

e

Capacitatea de analiză a obiectului complex de arhitectură

7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Aplicarea şi aprofundarea cunoştinţelor acumulate pe parcursul anului la

proiectare de arhitectură şi disciplinele teoretice prin studiul unor situaţii concrete

7.2 Obiectivele specifice

8. Conţinuturi


Bibliografie

8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii

Releveu Desenarea, măsurarea, fotografierea etc. a obiectului studiat

Cercetare de teren Echipament şi instrumente adecvate

Bibliografie minimală Studenţii vor fi îndrumaţi să îşi alcătuiască singuri bibliografia, în funcţie de obiectul studiat.


Trecerea de la conţinutul teoretic la aplicaţii practice, în vederea creşterii ratei de absorbţie a studenţilor pa piaţa muncii

10. Evaluare


10.4 Curs

10.5 Lucrări practice Precizate în tema de practică Discuţie pe marginea caietului de practică

-


participarea la stagiul de practică

respectarea datelor din temă;

calitatea şi corectitudinea materialului rezultat în urma stagiului de practică.

Data completării: Semnătura titularului de disciplină

15. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 29. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU

fiŞa disciplinei -...

Documents