fiŞa disciplinei -...

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucuresti 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Studii de licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectare de arhitectura I si II 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs / prelegeri 2.4.Titularul activităţilor de seminar (atelier) 2.5. Anul de studiu I - 2015/2016 2.6.Semestrul 1 + 2 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe an / două semestre/ al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 12 din care: 3.2 curs 1 3.3 lucrari practice (atelier) 11 3.4 Total ore din planul de învăţământ (doua semestre) 336 din care: 3.5 curs 28 3.6 lucrari practice (atelier) 308 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după suport de curs, bibliografie şi notiţe 18 Documentare suplimentară în bibliotecă, din carti si reviste de specialitate si de pe site-urile specializate de arhitectura (internet) 40 Pregătire teme, referate, portofolii şi eseuri 150 Tutoriat 18 Examinări 40 Alte activităţi (realizare machete) 36 3.7 Total ore studiu individual (doua semestre) 262 3.9 Total ore pe an (două semestre) 610 3.10 Număr de credite 24 (12+12) 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunostinte de istoria artei si arhitecturii, geometrie descriptiva 4.2 de competenţe Abilitati de utilizare software de redactare si randare, abilitati de desen, vederea in spatiu, capacitatea de analiza a imaginii vizuale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sali cu echipament de predare multimedia si acces la internet 5.2. de desfăşurare a lucrarilor practice Lucrarile se desfasoara in sali dotate cu plansete individuale si facilitati de utilizare echipamente multimedia 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Abilitatea de a-si explica ideile prin desen si de a si le sustine printr-un discurs coerent, succint si clar Intelegerea si stapanirea relatiei concept – forma – reprezentare, trinom specific proiectarii de arhitectura Deprinderea conventiilor si tehnicilor de reprezentare traditionale: diagrama, schita, desen ortogonal,2D si 3D (axonometrie): creion, tus si tente plate Intelegerea relatiei intre conceptul arhitectural si reprezentare pe trei planuri in paralel: desenul traditional, reprezentare in digital si in macheta Intelegerea arhitecturii ca volum – masa si ca spatiu interior si Insusirea principiilor de compozitie prin exercitii de conformare spatial-volumetrice Intelegerea relatiei intre concept si reprezentarea sa diagramatica prin diagrama-concept, schita rezumativa a ideii de baza a unui proiect de arhitectura Abilitatea de a intelege dincolo de aparente structura geometrica simpla a oricarui obiect de arhitectura Structurarea unui sistem propriu de analiza a obiectului de arhitectura prin raportare la principii generale de compozitie a spatiului

Com

pete

nţe

trans

vesa

le

Intelegerea relatiilor fundamentale intre activitatile de proiectare si mecanismele psihologiei perceptiei Dobandirea unui limbaj specific domeniului arhitecturii, adecvat explicarii clare si succinte a fenomenologiei arhitecturii Deprinderea obisnuintei de a situa obiectul de arhitectura atat in contextul interior al programului si specificului arhitecturii dar si in context exterior, pornind intotdeuna de la teritoriu ca determinantul principal al ratiunilor generatoare conceptual ale arhitecturii. Stapanirea unui instrumentar de raportare critica la obiectul de arhitectura atat in faza de generare a conceptului cat si in cea de analiza post-procesuala

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Se urmareste ca perioada primului an de studiu sa cuprinda un pachet de cunostinte elementare fundamentale

legate de principiile de conformare a spatiului arhitectural, specifice proiectarii de arhitectura Constituirea unui set de instrumente si proceduri cu care, in general, arhitectul opereaza in compunerea spatiului arhitectural-urbanistic, si pe care studentii trebuie sa le inteleaga si sa se obisnuiasca rapid sa le utilizeze pentru a-si gandi singuri propriile proiecte.

7.2 Obiectivele specifice Anul I de studiu este axat pe doua teme esentiale: intelegerea obiectului de arhitectura ca plin (agregare volumetrica -semestrul I) si ca gol (spatiu interior – semestrul II)

8. Conţinuturi

8.1 Prelegeri Metode de predare Observaţii 1. Teoria Gestalt-ista privind mecanismele procesului de percepţie vizuala

Pentru o antrenare activa, participativa pe parcursul prelegerii studentii sunt stimulati sa comenteze si sa puna intrebari oricand in timpul prelegerii. Prelegerile sunt axate pe prezentari de tip power-point cu imagini comentate de lector.

Pentru a pregati activitatea de proiectare, in prima saptamana a anului universitar studentii audiaza o serie de prelegeri care sa fundamenteze principiile de compozitie. Prima dintre acestea explica ratiunile pentru care este nevoie de respectarea unor principii de compozitie in legatura directa su mecanismele procesului de perceptie vizuala.

2 . Principiile de compozitie Idem Tematica prelegerilor este structurată pentru a răspunde concomitent problematicii impuse de tema de proiectare

3. Conventii de reprezentare in arhitectura idem

idem

4. Niveluri ale conceptului Idem idem 5.Diagrama-concept idem Idem 6.Modulul structural in arhitectura idem idem 7.Trame in arhitectura idem idem Bibliografie Obligatorie 1. Ching, D.K.Francis – Architecture Form, Space and Order, Wiley & Sons, III- rd Edition, N.Y., 2007 2. Ching, D.K.Francis – Architectural Graphics, Wiley & Sons, IV – rd Edition, 2003 3. Arnheim, Rudolf – Forța centrului vizual, Editura Meridiane, 1995 4. Arnheim, Rudolf – Arta și percepția vizuală – O psihologie a ochiului creator, Editura Meridiane, București, 1979 5. Venturi, Robert – Complexity and Contradiction in Architecture, M.Mo.A Papers, N.Y., 1966, 1977 6. Hejduk, John, Franzen, Ulrich – Education of an Architect: The Cooper Union

School of Art and Architecture, 1964-1971, The Monacelli Press; First Edition, march 2000

7. Rowe, Colin, Robert, Slutzky – Transparency, Birkäuser Architecture, 1 ed.,1993 8. Rowe, Colin – The Mathematics of the Ideal Villa and Other Essays, First MIT

Press, 1987 9. Wittkower, Rudolf – Architectural Principles in the Age of Humanism,

ed.W.W.Norton, 1971 10. Eisenman,Peter, Graves, Michael, Hejduk, John - Five Architects: Eisenman,

Graves, Gwathmey, Hejduk, Meier, Oxford University Press, USA, 1975 11. Itten, Johannes – Design and Form, The Basic Course at the Bauhaus and later,

Thames&Hudson Ltd; 2nd edition, 1975 12. Huyghe, Rene - Dialog cu vizibilul, Edit. Meridiane, 1981 13. Von Meiss, Pierre – Elements of Aechitecture, From Form to Place, Spon Press,

1998 14. Le Corbusier – The Decorative Art of Today, trans. By James I Dunnett, London:

The Architectural Press, 1987 15. De Sousmarez, Maurice – Basic Design, The Dynamics of Visual Form, Herbert

Press Ltd; 2nd Reprinted edition, 2007 16. Grigorescu, Dan – Dicţionarul avangardelor, Edit. Enciclopedică, Bucureşti, 2003 17. Prut, Constantin – Dicţionar de artă modernă şi contemporană, Edit. Univers

Enciclopedic, 2002 18. Venturi, Robert – Complexity and Contradiction in Architecture, „The Museum

of Modern Art, New York”; 2nd edition, 19. Krier, Rob – Architectural Composition / Rizzoli, 1988 20. Dan Agent – Analiza Compoziţională Diagramatică, Ed. Militară, Bucureşti, 2010 Suplimentara 21.. Halton, Don – Compositions in Architecture / Wiley & Sons, 2009 22.. Unwin, Simon – Analysing Architecture / Routledge, 2003 23. Baker, Geoffrey, H. – Desing Strategies in Architecture / Rotledge, 1989, 1996 24. Scherr, Richard – The Grid, Form and process in architectural design / Universalia Publishers, 2001 25. Wong, Wucius – Principles pf Two-Dimensional Design, Van Nostrand Reinhold, 1972 Facultativă 26. Padovan, Richard – Proportion / Science Philosophy Architecture / Spon Press, 1999 27. Brawne, Michael – Architectural Thought, The Design Process and the Expectant Eye / Elsevier, 2003 28. Schirmbeck, Egon – Idea, Form, and Architecture, Design Principles …/Van Nostrand Reinhold, 1987 29. Bielefeld, Bert/El Khouli, Sebastian – Basics, Design Ideas / Birkhauser, 2007 8.2 Lucrare teoretica Metode de predare Observaţii Pentru a fixa notiunile predate in prelegerile din prima saptamana a anului universitar si a verifica modul in care studentii le-au inteles, se cere studentilor sa intocmeasca o lucrare teoretica cu caracter de chestionar, ce intra in punctajul de evaluare a proiectului nr.1 din primul semestru.

Lucrarile teoretice se intocmesc pe un template primit de la lector. Se cere studentilor sa ilustreze principiile prezentate la curs prin imagini ale unor obiecte de arhitectura si sa-şi argumenteze printr-un comentariu succint alegerea.Suplimentar la tema 1, au de completat un chestionar cu informaţii legate de arhitectura populară din ţara noastră.

Se urmareste prin acest tip de lucrare determinarea studentilor sa parcurga prelegerile inainte de activitatea de proiectare. Se asigura astfel o mai buna fixare a notiunilor prezentate.

8.3 Atelier de proiectare 1. Proiect nr.1: Incursiune la muzeul satului / Releveu

Proiectul este structurat pe 2 faze; primele două şedinţe sunt dedicate prezentarii temei si unei discutii in care se precizeaza aspectele teoretice si instrumentarul de lucru.Urmatoarele şedinţe sunt dedicate lucrului in atelier; in ultima sedinta fiecare student isi sustine proiectul intr-o dezbatere la care participa toti ceilalti studenti.

Este un prim contact al studenţilor cu un proiect de arhitectură. Se remarcă atât capacitatea de percepţie vizuală, cât şi cunoştinţele lor în materie de exprimare prin desen artistic şi fotografie.

2. Proiect nr.2: Obiect / Teritoriu

Idem Fiecare student capata un fragment de teritoriu ce aparţine Parcului Herăstrău, ce va constitui trama pre-existenta a teritoriului in care se va amplasa un obiect arhitectural. Se urmareste intelegerea de catre studenti a importantei relatiei obiectului cu teritoriul in care este amplasat. Obiectul, este rezultatul transpunerii in 3D a unor schite 2D care surprind spatiul “in-between” obiect – teritoriu pornind de la abstractizarea unor schiţe de la Muzeul Satului.

3. Proiect nr.3: Forma arhitecturală / Configuraţii spaţiale

Idem

Se cere studentilor sa imagineze cate o configuratie din gama de baza (centralizata, liniara, radiala, manunchi, retea) utilizand un set de obiecte standard avand 1, 2, respectiv 3 dimensiuni (lnii, planuri, volume).

4. Proiect nr.4: Spaţiul interior /.Spaţiu expoziţional în parc

Idem Se cere pemntru prima data studentilor sa imagineze un spatiu avand scara si o functiune simpla (spatiu expozitional) utilizand un modul structural standard. Prima etapa este dedicata studiului pe modul, urmatoarele concentrandu-se pe relatia trama-teritoriu / obiect si ierahizare.

5. Proiect nr.5: Locuinţă unifamilială

Idem Proiectul utilizeaza elemente de compunere preluate din celebra tema “noua patrate” pentru a explora principiile de organizare a spatiului interior. Prima faza a proiectului este dedicata studiului de compozitie pe un modul de 9 patrate “in abstract”, creând compoziţii la nivel de schemă, urmand ca in faza a doua spatiul sa capete o functie- cea de locuinţă

6. Proiect nr.6: Proiect fără corectură Interior / Exterior Spaţiu acoperit în parc.

Ultimul proiect este un test pe o tema ce sintetizeaza elementele studiate pe parcursul semestrului. Proiectul se elaboreaza de catre studenti fara corecturi din partea profesorului.

Arhitectura este coaja ce separa interiorul de exterior. Pornind de la o tema cu o functiune foarte simpla – spatiu multifunctional acoperit intr-un parc, se cere studentilor sa compuna “anvelopa” ce inchide acest spatiu in doua impostaze: (1) relatie interior-exterior coerenta (2) relatie interior – exterior indiferenta.tema ierarhizarii si a modulului structural intr-o forma ceva mai libera, pe o tema cu functiune simpla – spatiu public cu elemente repetabile modulate.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Temele de proiect răspund aşteptărilor specialiştilor interesaţi în domeniu. S-a remarcat in decursul ultimilor ani un interes deosebit pentru modul cum este gândită şi structurată tematica . 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4.1 Prelegeri Participarea in cadrul prelegerilor cu

intrebari, comentarii, exemple, rapeluri istorice si stilistice, etc.

Se inregistreaza frecventa si participarea activa la orele de prelegeri

-

10.4.2 Lucrari teoretice 10.4.3 Atelier de proiectare 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.5 Evaluare finala Prin temă se stabilesc criteriile de

evaluare şi ponderea fiecărui criteriu iar membrii comisiei de evaluare apreciază nota în funcţie de aceste criterii prestabilite, cunoscute de studenţi

Fiecare proiect este evaluat de o comisie formată din 3 cadre didactice,.Fiecare cadru didactic evaluează individual proiectul după criteriile prestabilite iar nota se calculează ca medie aritmetică a celor 3 note

Ponderea fiecărui proiect este egală, indiferent de numărul de credite aferent

10.6 Standard minim de performanţă - Condiţia de promovare a anului este cumularea, indiferent de nota cu care a fost evaluat fiecare proiect, a 50% din numărul total de credite adică minim 12

credite - Condiţia de promovare a fiecărui proiect – în afară de nota minimă 5 (cinci) şi îndeplinirea a două condiţii stabilite prin regulamentul facultăţii, adică prezenţa la

minim 80% din şedinţele de atelier şi efectuarea unui minim de 50% de corecturi. În cazul nerespectării uneia dintre aceste 2 condiţii proiectul se notează cu nota 1 (unu)

Data avizării în departament 09/10.2015

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucuresti 1.2.Facultatea ARHITECTURA 1.3.Departamentul ARHITECTURA 1.4.Domeniul de studii ARHITECTURA 1.5.Ciclul de studii LICENTA 1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTURA / ARHITECT 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei REPREZENTARI IN ARHITECTURA I SI II 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I-2013/2014 2.6.Semestrul 1 + 2 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual /semestru 28 3.9 Total ore pe semestru 76 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunostinte de reprezentare grafica 4.2 de competenţe Cunostinte de comportament vocational 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sala STUDIO 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfasoara in sali clasice de seminar, sali in care mobilierul poate fi deplasat pentru a permite lucrul cu studentii pentru discipline vocationale

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Rezolvarea unor tematici prin desen Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor grafice specifice Descrierea modalitatilor de concepere a tehnicilor de reprezentare grafica in proiectarea de arhitectura Explicarea si interpretarea modalitatilor de reprezentare creativa prin compozitii simple si contactul cu spatiul real Aplicarea de propuneri de planuri , de oferte, de programe de promovare – publicitate, promovare directa, relatii publice, marketing direct in arhitectura

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Dezvoltarea relatiilor in sfera creatiei de arhitectura, evitarea accesarii de relatii si procese ilegale sau informale care pot aduce prejudicii dezvoltarii sanatoase a vietii economice, sociale si societale Dezvoltarea abilitatilor vocationale de comunicare, de promovare a imaginii grafice in contexte date Identificarea si asumarea responsabilitatilor profesionale , civice si institutionale pragmatice legate de acceptarea situatiilor si oportunittilor sociale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu conceptele fundamentale si principalele aspecte legate de comportament creativ la nivel

national si international, de-a lungul timpului; Familiarizarea cu tendintele promovarii fenomenului arhitectural, organizatorice si institutionale care guverneaza activitatea specifica pe plan intern si international; Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea profesionala.

7.2 Obiectivele specifice Evidentierea fenomenelor si proceselor specifice sub aspectul esentei si formelor de manifestare, conexiunilor cu celelalte procese din activitatea specifica; Aprofundarea cunostintelor teoretice si deprinderilor practice care fundamenteaza capacitatea studentilor de a opera in sfera vocationala; Evidentierea mutatiilor in sfera arhitecturii contemporane . Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea arhitecturala si international cu identificarea implicatiilor sociale.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1-2. Arhitectura – directie vocationala in societate. Interactiunea cu studentii este dezvoltata prin

demonstratii grafice in direct. Pentru aprofundarea cat mai buna a cunostintelor se face recomandarea lecturarii materialelor bibliografice si prezenta la curs

3-4. Categorii fundamentale privind prestatia arhitecturala .

Interactiunea cu studentii este regula de predare urmata de vizionarea de exemple filmate supuse analizei prin discutii sau teme de lucru individuale

Ibidem.

5-7. Organizarea activitatii specifice. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport desenat , imagini foto comentate, etc.

Ibidem.

8-9. Relatiile dintre viitorul arhitect si specialitatile convergente.

Prelegere si adaptarea la realitate prin implicarea reprezentarilor grafice . Folosirea testelor creative pt identificarea modalitatilor de aport de valoare creativa

Ibidem

10-11.Politici si practici caracteristice activitatii desfasurate in sfera fenomenului arhitectural intern si international; Instrumente si reglementari

Prelegere si comentariil cu specialisti pe domenii, in functie de tematica vocationala.

Ibidem

12-13.Sisteme de analiza a performantelor creativitatii arhitecturale. Forme moderne de creativitate

Prelegere si adaptarea la realitate prin desen . Ibidem

14. Activitatea de punere in practica a abilitatilor dobandite la curs prin teste de creativitate pe teme date..

Prelegere si adaptarea la realitate prin competitie vocationala aplicativa

Ibidem

Bibliografie REDSTONE LOUISG – Art in Architecture – Mc. GRAW HILL BOOK , Company , 1968 PEVSNER, Nikolaus – The Sources of Modern Architecture and Design , ed. Thomas and Hudson Ud. Londra, 1968 ARNHEIM, Rudolf – Art and Visual perception, ed. Faber , Londra, 1967 BROHAN, Torsten BERG, Thomas – Avantgarde design 1880-1930 , ed. Benedikt Taschen Verlag 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Studiu de observatie și reprezentare a unui ansamblu arhitectural din Muzeul Național al Satului – locuință, industrie mestesugarească (moară, cherhana, prelucrare lemn si textile, etc.) cladire ecleziastică.

Activitatea de interactiune cu studentii in prezentarea,audierea, evaluarea si recapitularea cunostintelor se realizeaza cu ajutorul monitorilor de seminar, a echipelor de eseu grafic pe teme. .Studiile de caz sunt prelucrate si prezentate atat din initiativa studentilor cat si ca cadrului didactic.

Se recomanda studentilor parcurgerea prealabila a suportului de curs , notatiile grafice obtinute in cadrul cursurilor pentru a putea interactiona in situatii reale

Analiza comparativa a modalitatilor de reprezentare in arhitectura .

Ibidem Ibidem

Modalitati de reprezentare in conditii de vulnerabilitate in relatia cu beneficiarul si sistemul normativ.

Ibidem Ibidem

Desenul traditional vs desenul electronic in societatea bazata pe cunoastere.

Ibidem Ibidem

Omul – masura lucrurilor.Perspectivele personalului angajat in sfera activitatii arhitecturale..Realizarea de prezentari publice in echipe.

Ibidem Ibidem

Probleme de etica si deontologie profesionala in activitatea de proiectare in Romania si in lume.

Cercetare aplicativa de teren (identificarea tipologiei unitatilor functionale - in zone ante figurate - si a functiilor acestora, crearea ad-hoc de studii de caz reale prin evaluari de grup in domeniul creatiei arhitecturale)

Ibidem

Bibliografie: Indrumar metodologic pentru lucrari practice – VASILE MARCU ,J E N CK S , Ch a r l e s – A rc h i t e c tu r e T o d a y A ca d e my E d i t i o n s , L o n d ra , 1 9 9 3 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Invitarea unor specialisti din mediul de creatie arhitecturala, relatia cu uniunile de creatie arhitecturala din Romania : UAR , RUR 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Implicarea in prelegere cu intrebari, comentarii, exemple de analiza. Realizarea de cursuri publice in echipe mixte cu studentii

Se inregistreaza frecventa si soliditatea interactiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si discutarea problemelor Notarea temelor semestriale

Se inregistreaza frecventarea si activitatea in timpul cursului si seminariilor, soliditatea interactiunii la temele de seminar

80%

10.6 Standard minim de performanţă · Elaborarea si prezentarea complexa, in echipa a temelor de seminar prezentate la inceputul semestrului · Prezentarea in vederea comentarii colective a unor particularitati grafice cu referire stricta dezvoltarea abilitatilor vocationale

Data avizării în departament 08.10.2015

FIŞA DISCIPLINEI

2. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Matematică 2.2. Codul disciplinei DF 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I - 2013/2014 2.6Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare EC 2.8Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 3 3.3 seminar/l. practice 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 42 3.6 seminar/l. practice 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 27 Pregătire seminarii/laboratoare/lucrări practice, teme, referate, portofolii şi eseuri 11 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 128 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • nu este cazul 4.2 de competenţe • nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Sală de seminar dotată conform cerinţelor


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Descrierea, analiza utilizarea conceptelor şi teoriilor fundamentale din domeniu. C2. Descrierea, analiza utilizarea conceptelor şi teoriilor fundamentale din domeniile arhitecturii, artei, ştiinţei/tehnologiei şi ştiinţelor umane relevante în arhitectură şi urbanism.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

• nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • În cadrul disciplinei „Matematică” se urmăreşte: să arătăm cum gândirea matematică se integrează în cultura

noastră; să descoperim cum s-a dezvoltat matematica în strânsă legătura cu cercetarea şi creaţia artistică; să facem legătura între studiul sistematic (limbajul matematic) şi aspectele creative (descoperirea şi studiul de noi forme şi structuri); dezvoltarea gândirii logice necesare viitorilor arhitecţi în abordarea diverselor probleme; realizarea de conexiuni interdisciplinare; cunoaşterea calculului lungimii unei curbe, a ariei unei suprafeţe sau a volumului unui corp.

7.2 Obiectivele specifice • La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Geometria ca ştiinţa a spaţiului. Prelegere Solizii platonici. Prelegere Numerele lui Fibonacci. Ştiinţa proporţiilor. Legile proporţiilor. Numărul de aur.

Prelegere

Numere, şiruri, serii. Infinitul în matematică. Prelegere Elemente de calcul vectorial. Prelegere Conice şi cuadrice. Prelegere Conceptul de curbură pentru curbe în plan şi suprafeţe în spaţiu. Prelegere Introducere în geometria fractală. Prelegere Transformări ale planului. Simetrii. Rotaţii. Prelegere Noţiunea de grup. Grupul diedral de ordin n. Prelegere Elemente de teoria grafurilor orientate. Prelegere Funcţii reale. Noţiuni de analiză matematică. Continuitate. Prelegere Funcţii derivabile. Interpretarea geometrică a derivatei. Aplicaţii ale derivatei în algebra şi geometrie.

Prelegere

Calcul integral. Teorema fundamentală a analizei matematice. Prelegere Bibliografie 1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 3. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007 8.2 Seminar/laborator/l. practice Metode de predare Observaţii Geometria ca ştiinţa a spaţiului. Aplicaţii. Exerciţii Solizii platonici. Aplicaţii. Exerciţii Numerele lui Fibonacci. Ştiinţa proporţiilor. Legile proporţiilor. Numărul de aur. Aplicaţii.

Exerciţii

Numere, şiruri, serii. Infinitul în matematică. Aplicaţii. Exerciţii Elemente de calcul vectorial. Aplicaţii. Exerciţii Conice şi cuadrice. Aplicaţii. Exerciţii Conceptul de curbură pentru curbe în plan şi suprafeţe în spaţiu. Aplicaţii. Exerciţii Introducere în geometria fractală. Aplicaţii. Exerciţii Transformări ale planului. Simetrii. Rotaţii. Aplicaţii. Exerciţii Noţiunea de grup. Grupul diedral de ordin n. Aplicaţii. Exerciţii

Elemente de teoria grafurilor orientate. Aplicaţii. Exerciţii Funcţii reale. Noţiuni de analiză matematică. Continuitate. Aplicatii. Exerciţii Funcţii derivabile. Interpretarea geometrică a derivatei. Aplicaţii ale derivatei în algebra şi geometrie. Aplicaţii.

Exerciţii

Calcul integral. Teorema fundamentală a analizei matematice. Aplicaţii la calculul volumelor.

Exerciţii

Bibliografie 1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 3. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu noţiunile matematice folosite în arhitectură. 10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

20%

10.6 Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;

Data avizării în departament .09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

3. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Arhitectură

1.3.Departamentul Matematică şi Informatică

1.4.Domeniul de studii Arhitectură

1.5.Ciclul de studii Licenţă

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură

2.Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Mecanică şi Rezistenţa Materialelor. Partea II - Rezistenţa Materialelor

2.2 Codul disciplinei DTD

2.3 Titularul activităţilor de curs Lect. Dr. Stelian Grădinaru

2.4 Titularul activităţilor de seminar Lect. Dr. Stelian Grădinaru

2.5 Anul de studiu II 2.6.Semestrul II 2.7 Tipul de evaluare

ES 2.8 Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar 14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutoriat 5

Examinări 4

Alte activităţi. Elaborare proiecte de grup sau individual 10

3.7 Total ore studiu individual 49

3.9 Total ore pe semestru 100

3.10 Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum • Capacitatea de înţelegere a termenilor tehnici şi matematici

4.2 de competenţe • Competenţe matematice dobândite în timpul anului I de studiu

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.

5.2. de desfăşurare a seminarului • Seminariile se desfăşoară în săli cu acces la internet.

prof

esio

nale

• C1. Descrierea, analiza utilizarea conceptelor şi teoriilor fundamentale din domeniu. • C2. Descrierea, analiza utilizarea conceptelor şi teoriilor fundamentale din domeniile arhitecturii, artei, ştiinţei/tehnologiei şi ştiinţelor

umane relevante în arhitectură şi urbanism.

tran

sver

sale

• Nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dobândirea unui limbaj de cunoştinţe primare necesar abordării unui mediu de înţelegere al calcului de rezistenţă şi structură

7.2 Obiectivele specifice •

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Curs introductiv. Obiectivele disciplinei şi competenţele dobândite ca rezultat al învăţării, precizarea metodelor şi instrumentelor de lucru, a surselor de date, precum şi a cerinţelor şi standardelor de evaluare formativă pe parcursul studiului şi de evaluare finală.

1 prelegere

Interacţiunea cu fiecare student este regulă de predare.

Se prezintă bibliografia obligatorie minimală şi bibliografia in extensio.

Noţiuni şi principii de statica rigidului.

Punctul material şi rigidul nedeformabil. Structuri complexe. Condiţiile de echilibru ale rigidului liber cât cele ale rigidului supus la legături. Grade de libertate. Condiţia de determinare statică. Grinda şi cadrul ca obiecte de studiu.

Sisteme de forţe care acţionează asupra unei structuri. Încărcări pe un element de structură: forţe concentrate; distribuţii de forţe. Exemplificări. Cazul grinzilor şi cadrelor drepte simplu rezemate.

1 prelegere

Prelegerile sunt precedate de o trecere în revistă a noţiunilor teoretice prezentate la cursul anterior urmate de elemente de legătură cu noţiunile ce urmează a fi prezentate a posteori.

Suportul de curs este distribuit a posteori fiecărei prelegeri în parte.

Determinarea reacţiunilor şi a forţelor de legătură dintr-un element de structură prin metoda analitică şi metoda grafică.

Clasificarea grinzilor şi a cadrelor. Încărcări

1 prelegeri

idem

idem

Diagrame de eforturi la grinzi drepte. Generalităţi

Introducerea noţiunii de efort în secţiune şi al torsorului forţelor de legătură pentru o grindă în spaţiu.

Cazul eforturilor în plan: forţa axială - N, forţa tăietoare - T şi moment încovoietor - M.

Diagrame de eforturi. Definiţii. Interpretare matematică. Proprietăţi. Relaţii diferenţiale între sarcini şi eforturi. Cazul sarcinilor distribuite şi cazul sarcinilor concentrate.

1 prelegeri

idem

idem

Diagrame de eforturi la grinzi drepte cu reazăm vertical

Grinda simplu rezemată încărcată cu sarcină concentrată.

Grinda simplu rezemată încărcată cu sarcină distribuită.

1 prelegere

idem

Grinda simplu rezemată acţionată de un cuplu de moment.

Consola acţionată de o sarcină verticală concentrată.

Grinda simplu rezemată încărcată cu sarcini de direcţie diferită. Grinda cu consolă.

idem

Diagrame de eforturi la grinzile oblice

Grinzi inclinate cu reazem simplu normal pe axa grinzii.

Grinzi inclinate cu reazem simplu oblică pe axa grinzii.

Sarcini aplicate indirect pe grinzi drepte.

Determinarea eforturilor la grinzile drepte cu console şi articulaţii pe cale analitică şi pe cale grafică.

1 prelegere

idem

idem

Comportarea elementelor de construcţie.

Eforturi unitare şi deformaţii specifice. Relaţii între eforturi unitare şi deformaţii specifice. Încărcări experimentale. Curba caracteristică a oţelului moale la întindere şi interpretările sale.

Relaţii între eforturi unitare şi deformaţii specifice. Schematizări de calcul.

1 prelegeri

idem

Suportul de curs este distribuit a posteori ultimei prelegeri din această secţiune.

Aspecte ale calcului de rezistenţă al elementelor de structură.

Criterii care determină dimensionarea elementelor de structură. Criteriul de rezistenţă şi criteriul de deformabilitate. Metoda rezistenţelor admisibile.

Obiectivele calcului de rezistenţă.

1 prelegere

idem

idem

Solicitările elementelor de structură.

Generalităţi. Solicitări simple şi solicitări compuse ale barelor drepte.

Întinderea şi compresiunea centrică.

Condiţii statice, geometrice şi de elasticitate pentru determinarea legilor de distribuţie ale eforturilor. Deformaţiile barei drepte solicitate longitudinal. Probleme practice de calcul la solicitările axiale. Criterii de calcul ale barelor solicitate axial: Criteriul de rezistenţă şi criteriul de deformabilitate.

1 prelegere

idem

idem

Forfecarea barelor.

Elemente introductive. Eforturi unitare. Criteriul de rezistenţă la determinarea legii de distribuţie a efortului.

Probleme de forfecare la îmbinări nituite. Dimensionarea îmbinărilor nituite.

1 prelegere

idem

idem

Momente de inerţie.

Introducere. Definirea momentelor de ordin n. Momentul static şi centrul de

1 prelegere idem

masă. Momente de inerţie de ordinul al doilea. Momentul de inerţie geometric şi momentul de inerţie mecanic. Formule de calcul. Variaţia momentelor de inerţie la o transformare ortogonală. Direcţii principale de inerţie. Momente principale de inerţie. Raza de inerţie şi elipsa de inerţie.

idem

Încovoierea pură a grinzilor drepte. Formula lui Navier.

Noţiuni introductive. Distribuţia eforturilor unitare pe secţiunea transversală la încovoierea pură. Alungire specifică; încovoiere specifică. Condiţii statice, geometrice şi de elasticitate pentru determinarea legilor de distribuţie ale eforturilor.

1 prelegere

idem

idem

Recapitulare.

Retrospectivă asupra noţiunilor de rezistenţa materialelor. Prezentarea subiectelor de examen.

1 prelegere Scurtă recapitulare prin probleme cu caracter general

Bibliografie

[1] Duda I, Bratosin, D, Elemente de mecanica structurilor, Editura FRM, Bucureşti, 2001

[2] Hangan S. et.al., Mecanica construcţiilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974

[3] Voinea R. et.al., Mecanica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974

[4] Ifrim M, Vulpescu,M Mecanica construcţiilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii

Retrospectivă asupra noţiunilor de mecanică teoretică, în particular de statică, dobândite în prima parte a cursului de mecanică şi rezistenţa materialelor. Se aduc în discuţie formule de calcul din trigonometria triunghiului.

1 prelegere

Prelegerile sunt axate pe scurte recapitulări ale noţiunilor teoretice prezentate la curs urmate de aplicaţii directe ale acestora.

Prezentarea bibliografiei de seminar. Trimitere la seminariile de pe site-ul facultăţii.

Comunicare interactivă

Studiu individual

Temă de seminar.

Probleme recapitulative de statica punctului material şi a sistemelor de puncte materiale supuse la legături.

Probleme recapitulative de statica rigidului supus la legături. Torsorul sistemului de forţe exterioare şi torsorul forţelor de legătură.

1 prelegere

idem


Studiu individual

Teme de seminar.

Grinzi şi cadre determinate. Determinarea reacţiunilor. 1 prelegere idem

Probleme rezolvate pe cale analitică cât şi pe cale grafică. idem

Trasarea diagramelor de eforturi.(I)

Cazul grinzilor drepte simplu rezemate cu reazem vertical cu încărcări concentrate şi grinzi drepte simplu rezemate acţionate de un sistem de forţe distribuite uniform sau liniar.

2 prelegere

idem

idem

Trasarea diagramelor de eforturi.(II)

Cazul grinzilor oblice simplu rezemate cu reazem normal pe axa grinzii cu încărcări concentrate cele acţionate de un sistem de forţe distribuite uniform sau liniar.

2 prelegeri

idem

idem

Trasarea diagramelor de eforturi.(III)

Cazul grinzilor cu console cu încărcări concentrate sau acţionate de un sistem de forţe distribuite uniform sau liniar.

1 prelegere

idem

idem

Comportarea elementelor de structură

Deformaţii şi eforturi. Probleme legate de bare sau grinzi drepte. Aplicaţii la legea lui Hooke. Aplicaţii directe ale formulelor de calcul prezentate la curs. Relaţii de legătură între eforturi şi deformaţii. Alte aplicaţii la probleme care intervin în rezistenţa materialelor.

1 prelegere

idem


Studiu individual

Teme de seminar

Solicitări simple ale barelor drepte (I).

Întinderea şi compresiunea centrică. Relaţii de legătură între eforturi şi deformaţii. Aplicarea criteriilor de rezistenţă şi de deformabilitate la dimensionarea barelor drepte solicitate la întindere şi compresiune centrică.

1 prelegeri

idem


Studiu individual

Teme de seminar

Solicitări simple ale barelor drepte (II).

Forfecarea barelor. Relaţii de legătură între eforturi şi deformaţii. Aplicarea criteriilor de rezistenţă şi de deformabilitate la dimensionarea barelor drepte solicitate la forfecare.

Probleme de forfecare la îmbinări nituite. Dimensionarea îmbinărilor nituite.

1 prelegere

idem


Studiu individual

Teme de seminar

Calculul momentelor de inerţie geometrice şi mecanice pentru secţiunile plane. Extensie la cazul momentelor corpurilor de revoluţie. Formule utile de calcul. Variaţia momentelor de inerţie la o transformare ortogonală. Calculul direcţiilor principale de inerţie, a momentelor principale de inerţie. Determinarea razei de inerţie şi a elipsei de inerţie.

1 prelegere


Studiu individual

Teme de seminar

idem

Solicitări simple ale barelor drepte (III).

Încovoierea pură.

Aplicaţii ale formulelor de calcul pentru distribuţia eforturilor unitare pe secţiunea transversală la încovoierea pură. Alungire specifică; încovoiere specifică.

Relaţii de legătură între eforturi şi deformaţii. Aplicarea criteriilor de rezistenţă şi de deformabilitate la dimensionarea barelor drepte solicitate la încovoiere

1 prelegere

idem


Studiu individual

Teme de seminar

Recapitulare.

Retrospectivă asupra problemelor generale de rezistenţa materialelor prin câteva aplicaţii relevante. Prezentarea unor probleme tip examen.

1 prelegere

idem


Programarea consultaţiilor pentru pregătirea examenului de mecanică

Bibliografie

[1] Duda, I, Ardelean, D, Mecanică. Statică. Culegere de probleme, Editura FRM, Bucureşti, 2001

[2] Lupu, Gh, Crăciun, E.M, Mecanică. Culegere de probleme. Edit.Did.Ped., Bucureşti, 1996

[3] Stan, A, Grumăzescu, M , E.M, Probleme de mecanică, Edit.Did.Ped., Bucureşti, 1973

[4] Bălan, Ş, Culegere de probleme de mecanică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1964

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Nu este cazul

10. Evaluare




10.5 Seminar Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar

10.6 Standard minim de performanţă

• Determinarea reacţiunilor dintr-o structură simplă tip grindă. • Trasarea diagramelor de eforturi pentru grinzile drepte • Calculul momentelor de inerţie pentru secţiunile plane având geometrie simplă.

Data avizării în departament .09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

4. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Materiale de constructii si finisaje 1 2.2. Codul disciplinei DTD 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I.2014/2015 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • - 4.2 de competenţe • -

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia

• suport digital interactiv https://demateriale.wordpress.com/ 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• seminariile se desfasoara in sali cu buna ventilatie si iluminat natural ce permit modelarea materialelor in conditii optime de igiena si siguranta


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• cunostinte de baza in caracteristicile fizico-constructive, spatiale, culturale si estetice ale utilizarii diferitelor materiale de constructii

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

• introducere in structuri - modul spatial cel mai potrivit de a pune in opera si a conduce fortele in functie de materialul folosit • introducere in arhitectura vernaculara

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • atingerea cunostintelor de baza in folosirea materialelor de constructie

7.2 Obiectivele specifice •integrarea proprietatilor materialelor in proiectarea de Atelier • intelegerea caracteristicilor specifice si posibilitatile de folosire a materialelor putand astfel sa

motiveze alegerea unui material de constructie (adaptare la mediu, context, functiune, model spatial structural, consecinte estetice si de confort)

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. amestecul de pamant / argila nearsa Powerpoint: proprietati fizice, tehnici

de constructie, elemente si structuri arhitectonice, caracteristicile constructiei, ingrijire, protectie a suprafetei, estetica, analiza exemple

Toate cursurile şi informaţiile bibliografice suplimentare se găsesc pe siteul interactiv al cursului: https://demateriale.wordpress.com/

2.caramida 3.lemnul 4.piatra 5.betonul 6.metalul si sticla 7.materialele plastice si arhitectura fiziologica Bibliografie Alfredo Pini, Architettura e materiali, AAM, 2000 JG Decosterd, P Rahm, Architecture physiologique, Birkhaeuser Basel, 2002 A. Deplazes, Constructing Architecture, Materials, Processes, Structures, a Handbook, Birkhaeuser Basel, 2008 Colectia UTET - Grande Atlante di Architettura: muratura, legno, pietra, vetro, cemento, acciaio Colecţia Lab2.0 Magazine, Triade Edizioni, 2014 : Absences, The Colours of Architecture, Stone, Water Architecture, Architecture and Bamboo, Errant City www.materia.nl 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1.modelaj cu argila Se vor realiza machete folosind

materialele studiate la curs Lucrari practice, documentate, fotografiate, arhivate

2.modelaj cu caramizi din lemn - metode de tesere si realizare a colturilor 3.modelaj cu baghete din lemn - structuri fachwerk 4.modelaj cu pietre de rau - realizarea unui zid/arc 5.modelaj cu ipsos - cofrare si turnare 6.modelaj cu metal si sticla - lipire cu cositor, mozaic de sticla, 7.refacerea unei machete la alegere, intocmirea portofoliului Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Sintetizarea proprietatilor principale ale

materialelor intr-un studiu comparativ: posibilitati de realizre a unui volum folosind,in paralel, doua materiale

Examen scris 50%

10.5 Seminar/laborator Folosirea adecvata a materialului,

studierea lui in macheta Macheta 40%

Estetica prezentarii Realizarea unui portofoliu cu toate lucrarile executate in seminar

10%

10.6 Standard minim de performanţă • realizarea tuturor temelor de seminar, intelegerea caractecristicilor diferitelor materiale si a modului de a le pune in opera

Data avizării în departament

30.09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

1.Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Materiale de constructii si finisaje 2 2.2. Codul disciplinei DTD 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul II 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 2 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 2 Tutoriat 2 Examinări 1 Alte activităţi : vizita Laboratorului de acustica al URBAN –INCERC Bucuresti 3.7 Total ore studiu individual 8 3.9 Total ore pe semestru 52 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • cunoştinţe de bază de Materiale de Construcţii şi Finisaje, obţinute în urma modulului 1 4.2 de competenţe • abilităţi de documentare, coroborare informaţii 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.

• Suport digital interactiv https://demateriale.wordpress.com/ 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• seminariile se desfasoara in sali cu buna ventilatie si iluminat natural ce permit modelarea, desenarea şi etalarea materialelor in conditii optime de igiena si siguranta


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Alegerea materialului de constructii, optim, folosit pentru realizarea unui element de constructii, in proiectare, in functiie de context, conditii de exploatare, tipurile de solicitari, specificaţiile beneficiarului şi de adecvarea la tipul şi ergonomia de utilizare

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

• Introducerea noţiunilor de ergonomie • Elemente de istoria şi teoria arhitecturii, aplicată elementelor constructive • Introducerea în tehnologii contemporane • Dezvoltarea abilităţilor de observare, documentare şi analizare

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Coerenţa alegerii şi îmbinării materialelor de construcţie

1. după caracteristici structurale 2. dupa caracteristici fizice: confort, culoare, estetică 3. după funcţionalitate 4. după cost

7.2 Obiectivele specifice - Comportarea şi punerea în valoare a materialelor alese pentru realizarea elementelor de

construcţie specifice - Înţelegera evoluţiei tehnicilor de construcţii şi legătura determinantă a lor cu contextul economic şi

cultural - Argumentarea alegerii materialelor - Analizarea exemplelor concrete

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Obs 1 Legătura sol-clădire curs si sinteze teoretice, insotite de proiectii

filme, comentarea exemplelor arhitecturale concrete, aplicatii pentru detalierea si aprofundarea problemelor principale

Toate cursurile şi informaţiile bibliografice suplimentare se găsesc pe siteul interactiv al cursului: https://demateriale.wordpress.com/

2 Planşeu şi plafon 3 Zid 4 Scară şi rampă 5 Coridor 6 Fereastră 7 Uşă 8 Faţadă 9 Balcon 10 Acoperiş 11 Şemineu 12 Baie 13 Mobilier 14 Exterior Bibliografie Collomb, M.H., Tecnologia III, note de curs Accademia di Architettura di Mendrisio, 2002-3 Koolhaas, R., AMO; Harvard graduate School of Design, Broom,I., Elements of Architecture, a Collection of 15 Books: Floor, Wall, Ceiling, Roof, Door, Window, Façade, Balcony, Corridor,Fireplace, Toilet, Stair, Escalator, Elevator, Ramp, ed. Marsilio, 2014 Deplazes, A., Constructing Architecture, Materials, Processes, Structures, a Handbook, Birkhaeuser Basel, 2008 DOMUS collection Detail Magazine collection Ilustrări cu exemple de opere arhitecturale realizate, la zi 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1.Analiza unui exemplu construit + Legătura sol-clădire Fiecare student primeşte în prima oră

de seminar un studiu de caz individual, pe care îl va aprofunda treptat, urmărind elementele tratate la curs, până la finalul semestrului. În paralel, pentru fiecare curs, fiecare student va căuta câte 10 exemple pentru fiecare element constructiv, pe care le va fotografia, identifica, şi analiza scurt indicând materialul, epoca, stilul, integrarea în imaginea complesivă a clădirii sau ansamblului contextual. Exemplele vor fi luate din Bucureşti, din clădirile existente, istorice sau contemporane, la alegere. La final, se va extrage o concluzie privind seria de elemente alese - fie din punct de vedere evolutiv, interpretări diferite ale aceluiaşi material, etc. Imaginile se vor prezenta în format unitar, decupat, centrat pe element, (nu mai mic de 9x13cm), printat

Lucrari practice, documentare, fotografiere, cu finalizare în crearea unei arhive enciclopedice individuale. Fiecare student va etala exemplele şi documentarea realizată în timpul săptămânii, şi va avea loc o discuţie comună.

2. Planşeu şi plafon + Zid 3 Scară şi rampă+ Coridor 4 Fereastră+ Uşă 5 Faţadă + Balcon 6 Acoperiş 7 Şemineu + Baie

Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu reprezentanti ai MDRT, INCERC , OAR, manageri ai firmelor de constructii

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Identificarea elementelor şi a materialelor din care sunt realizate, explicarea pe scurt a problematicilor prezentate

Examen scris 50%

10.5 Seminar/laborator Analiza complesivă a studiului de caz Prezentare PPT 20 Estetica şi claritatea prezentării Realizarea unui portofoliu cu toate lucrarile

prezentate in seminar, însoţite de observaţiile proprii 20

10 10.6 Standard minim de performanţă

conoasterea principalelor tipuri de elemente şi a relaţionării lor ergonomice cu utilizatorii; conoasterea comportarii materialelor de constructii si finisaje in diferite contexte de utilizare, a metodelor de protejare sau amplificare a caracteristicilor lor fizice şi funcţionale • realizarea tuturor temelor de seminar, intelegerea caractecristicilor diferitelor materiale si a modului de a le pune in opera

Data avizării în departament 30.09.20145

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Arhitectură

1.3.Departamentul Arhitectură


1.5.Ciclul de studii Licenta

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură


2.1.Denumirea disciplinei Teoria arhitecturii si programe I. Introducere in arhitectura

2.2. Codul disciplinei DF

2.3. Titularul activităţilor de curs

2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu I-2015/2016 2.6.Semestrul 6 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei A


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 0

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0

Distribuţia fondului de timp Hours




Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi ………





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de bază in domeniul arhitecturii si utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională

• Utilizarea cunostinţelor de bază din domeniu pentru explicarea si interpretarea relatiilor dintre obiectul de arhitectura si mediul construit

• Fundamentarea teoretica corecta si adecvata a metodelor si principiilor de baza pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului arhitecturii

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

• Integrarea în cadrul unui grup de lucru pentru indeplinirea cu responsabilitate a rolului rezervat in echipa de proiectare de arhitectura; rezolvarea sarcinilor profesionale proprii (urmarind obiectivele stabilite), precum si dezvoltarea capacitatii de organizare, de colaborare si lucru cu colegii de echipa si cu nivelurile superioare si subordonate

• Valorificarea experientelor profesionale, a cunostintelor de arhitectura si transformarea lor în dezvoltarea competenţelor si abilităţilor proprii pentru intelegerea relatiilor dintre obiectul de arhitectura, cadrul natural si mediul construit


7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu limbajul vizual al arhitecturii și construirea vocabularului de specialitate Fundamentarea unui suport teoretic de abordare a proiectelor în cadrul atelierului de proiectare Înțelegerea relațiilor dintre arhitectură și contextul istoric, geografic și socio-economic

7.2 Obiectivele specifice Înțelegerea caracterului și stilului unei clădiri Învățarea notiunilor de vocabular arhitectural

8. Continuturi


1. Introducere – definitii ale architecturii Powerpoint, prelegere

2 . Functiune, spatiu, architectura

3. Elemente ale architecturii

4. Limbaj arhitectural

5.Programe de arhitectura I

6. Programe de arhitectura II

7. Tehnici materiale si structuri

8.Devenirea arhitecturii – civilizatii, realizari architecturale, autori importanti I – Arhitectura antica

9 . Devenirea arhitecturii – civilizatii, realizari architecturale, autori importanti II – Arhitectura paleocrestina, bizantina, romanica si gotica

10. Devenirea arhitecturii – civilizatii, realizari architecturale, autori importanti III – Arhitectura Renasterii si barocului

11. Devenirea arhitecturii – civilizatii, realizari architecturale, autori importanti IV – Arhitectura neoclasica si eclectica

12. Devenirea arhitecturii – civilizatii, realizari architecturale, autori importanti V – Arhitectura Art Nouveau, Avant-garde, Miscarea Moderna

13. Devenirea arhitecturii – civilizatii, realizari architecturale, autori importanti VI – Stilul international, arhitectura contemporana

14. A gandi arhitectural

Bibliografie

Ballantyne, Andrew –Architecture. A Very Short Introduction / Oxford University Press, 2002

Busagli, Marco – Understanding Architecture / I. B. Tauris / 2005

Ching, Francis D.K. – Architecture, Form Space and Order / Wiley & Sons, 2007

Glancey, Jonathan – The Story of Architecture / Dorling Kindersley, 2003

Le Corbusier – Towards a New Architecture / Dover Press, 1986

Mallgrave, Francis – Architectural Theory Volume I & II / Blackwell, 2006

Vignola – Reguli ale celor cinci Ordine de Arhitectura / Editura Meridiane, 1965

Vitruvius – The Ten Books of Architecture / Dover Press, 1960

Von Meiss, Pierre – Elements of Architecture, From Form to Place / SPON Press, 1990, 1998

Unwin, Simon – Analysing Architecture / Routledge, 2003

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10.Evaluare


10.4 Curs Dobandirea conceptelor referitoare la interventii asupra monumentelor istorice

Test si eseu 50%+50%

10.5 Seminar/laborator


-


09. 2015

FIŞA DISCIPLINEI

5. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucuresti

1.2.Facultatea Arhitectura

1.3.Departamentul Arhitectura

1.4.Domeniul de studii Teoria arhitecturii

1.5.Ciclul de studii Studii de licenta

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura


2.1.Denumirea disciplinei Teoria arhitecturii si programe. Spatiului arhitectural si compozitie




2.5. Anul de studiu I/ 2015-2016 2.6.Semestrul II 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator


Studiul după suport de curs, bibliografie şi notiţe 8

Documentare suplimentară în bibliotecă, din carti si reviste de specialitate si de pe site-urile specializate de arhitectura (internet) 10

Pregătire teme, referate, portofolii şi eseuri 12

Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi ………





4.1 de curriculum Cunostinte de istoria artei si arhitecturii

4.2 de competenţe Abilitati de observare a ambientului si de relationare a obiectului de arhitectura in context


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sali cu echipament de predare multimedia si acces la internet



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Insusirea limbajului specific al arhitecturii si intelegerea principiilor care il guverneaza.

Intelegerea raporturilor intre fenomenul perceptiei si metodele de compozitie.

Abilitatea de a intelege structura obiectului de arhitectura .

Structurarea unui sistem de analiza a obiectului de arhitectura bazat pe principiile generale de compozitie a spatiului.

Sesizarea raporturilor intre forma si reprezentare, a calitatii simbolice a formelor arhitecturale.

Insusirea procedeului diagramarii, a shitei de gandire si analiza.

Capacitatea de a rezuma grafic si prin text esenta proiectului de arhitectura.

Com

pete

nţe

trans

vesa

le

Perceperea si capacitatea de analiza a raporturilor intre cadrul construit si interventia arhitecturala.

Intelegerea capacitatii simbolice a spatiilor a raportului intre civilizatii si formele arhitecturale specifice.

Intelegerea raporturilor dintre obiectul de arhitectura si cadrul natural, a arhitecturii ca simbolizare a intelegrii naturii si completare a peisajului.


Familiarizarea cu limbajul vizual al arhitecturii si formarea vocabularului de specialitate.

Dobandirea unei baze teoretice pentru abordarea proiectelor ce se realizeaza la atelierul de proiectare

Intelegerea raporturilor intre arhitectura, contextul istoric, geografic si socio-economic.

Intelegerea principiilor compozitionale ale formei spatiului arhitectural .

Constituirea sistemului de instrumente si proceduri cu care arhitectul opereaza in compunerea spatiului .

Insusirea notiunilor sivocabularului arhitectural ce reflecta principiile de compozitie .

8. Conţinuturi


1. Introducere – elemente primare si proprietati ale formei Prelegerile sunt axate pe prezentari de tip power-point cu comentariu de imagine.

Cursurile necesita o comunicare participativa, studentii fiind stimulati sa comenteze si sa puna intrebari in timpul prelegerii.

Suportul de curs este pus la dispozitia studentilor la inceputul activitatii. Pentru o mai buna participare la curs se recomanda studentilor sa parcurga suportul inainte de prelegere.

2 . Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Idem Idem

3. Ordine si organizare spatiala – factorii de coerenta idem

Idem

4. Elemente de definire spatiala Idem Idem

5.Coerenta obiectului de arhitectura raporturile intre plan si sectiune idem Idem

6.Functionalitatea ca determinant al formei arhitecturale: relatia traseu-spatiu , circulatie si miscare

idem Idem

7. Principii de ordonare spatiala . Capacitatea simbolica a arhitecturii .Simetrie si echilibru, Ierarhie

idem Idem

8.Transformari ale formei. Aditionare si substragere idem

Studentii vor elabora lucrare de sinteza bazata pe cursurile 3-8 care va conta maxim 20%(2 puncte) la nota finala.

Idem

9 . Articularea formelor spatiale : juxtapunerea si interpenetrarea ,deschiderile spatiale

idem

10. Materialitatea arhitecturii –relatia forma –material de constructie idem Idem

11. Relatia interior-exterior idem Idem

12. Capacitatea simbolica a spatiului arhitectural. Procedee de compozitie specifice caracterelor distincte ale spatiilor.

idem Idem

13. Lumina si umbra in compozitia arhitecturala idem Idem

14. Spatiu si loc idem

Studentilor li se da o lucrare de sinteza din ultimele 6 cursuri care va conta maxim 20% (2 puncte)la nota finala

Idem

Bibliografie

Obligatorie minimala

Ching, Francis D.K. – Architecture, Form Space and Order / Wiley & Sons, 2007

Hertzberger ,Herman - Space and the Architect: Lessons in Architecture 2, 010 Publishers, 2010 Simitch ,Andrea; Warke, Val - The Language of Architecture: 26 Principles Every Architect Should Know , Rockport Publishers, 2014

Von Meiss, Pierre – Elements of Architecture, From Form to Place +Techtonics / EPFL Press, 2013 Unwin, Simon – Analysing Architecture / Routledge, 2003

Suplimentara

Agent, Dan – Analiza Compozitionala Diagramatica, Ed.Militara, Bucuresti, 2010

Arnheim Rudolf, Arta si perceptia vizuala. Ed Meridiane 1979

Baker, Geoffrey, H. – Desing Strategies in Architecture / Routledge, 1989, 1996

Halton, Don – Compositions in Architecture / Wiley & Sons, 2009

Krier, Rob – Architectural Composition / Rizzoli, 1988

Le Corbusier – Towards a New Architecture / Dover Press, 1986

Mallgrave, Francis – Architectural Theory Volume I & II / Blackwell, 2006

Pallasmaa, Juhani – The Eyes of the Skin, Architecture and the Senses / Wiley & Sons, 2005

Pallasmaa, Juhani – The Thinking Hand , Existential and embodied Wisdom in Architecture,/ Wiley & Sons, 2009

Vignola – Reguli ale celor cinci Ordine de Arhitectura / Editura Meridiane, 1965

Vitruvius – The Ten Books of Architecture / Dover Press, 1960

Wittkower, Rudolf – Architectural Principles in the Age of Humanism / W.W.Norton, 1971

Facultativa

Bielefeld, Bert/El Khouli, Sebastian – Basics, Design Ideas / Birkhauser, 2007

Brawne, Michael – Architectural Thought, The Design Process and the Expectant Eye / Elsevier, 2003

Exner, Ulrich/Pressel, Dietrich – Basics, Spatial Design / Birkhauser, 2009

Kahn, Louis I. – Essential Texts / W.W.Norton, 2003

Risselada, Max – Raumplan versus Plan Libre Adolf Loos – Le Corbusier / 001 Publishers, 2008

8.2 Lucrari teoretice Metode de predare Observaţii

Doua lucrari teoretice de sinteza cu pondere de 40% in nota finala la Note de curs cu ilustratie in format electronic. Cursul vizeaza o

examen. interactiune permanenta cu studentii.


Ca disciplina fundamentala compozitia arhitecturala sta la baza elaborarii oricarui proiect de arhitectura.

10. Evaluare


10.4.1 Curs Participarea in cadrul prelegerilor cu intrebari, comentarii, exemple.

Se inregistreaza frecventa si participarea activa la orele de curs

Se acorda maxim1 punct bonus pentru activitatea din timpul cursurilor.

10.4.2 Lucrari teoretice Se apreciaza adecvarea exemplelor,

Calitatea analizei, adecvarea modul de exprimare (logica,claritateasi adecvarea limbajului)

Fiecare lucrare se noteaza cu maxim 2 puncte din nota finala.

40%

10.5 Evaluare finala

Stapanirea notiunilor, capacitatea de analiza a obiectului arhitectural, calitatea exprimarii .

Test

Examen oral

30%

20%


- Predarea ambelor lucrari teoretice este conditie minima de prezentare la examen. - Participarea la test este conditie obligatorie pentru notarea finala - Prezentarea la examenul oral este obligatorie indiferent de punctajul obtinut la probele anterioare


09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură

1.3.Departamentul Arhitectură


1.5.Ciclul de studii II

1.6.Programul de studii/Calificarea Licenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Istoria arhitecturii în România I

Din antichitate până la începutul perioadei moderne



2.4.Titularul activităţilor

de seminar

-

2.5. Anul de studiu IV 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator -




Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -

Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi -




4. Precondiţii

4.1 de curriculum • Parcurgerea cursurilor de Istoria universală a arhitecturii şi artelor I – IV (de la Antichitate până la Evul Mediu inclusiv)

4.2 de competenţe • Cunoaşterea contextului arhitectural european în antichitate şi Evul Mediu. • Cunoaşterea caracteristicilor arhitecturii bizantine.

5. Condiţii

5.1. de desfăşurare a cursului • Echipament de proiecţie (PC, Laptop, video-proiector); sală cu jaluzele.


• Nu este cazul


C

ompe

tenţ

e

pr

ofes

iona

le • Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de bază din domeniu istoriei arhitecturii şi utilizarea lor adecvată în comunicarea

profesională; • Utilizarea cunoştinţelor de bază din domeniu, pentru explicarea şi interpretarea unor probleme variate, specifice evoluţiei arhitecturii în

decursul istoriei; • Analiza critică bazata pe criterii şi metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii privind arhitectura şi evoluţia

fenomenului arhitectural; • Explicarea şi interpretarea informaţiilor referitoare la evoluţia arhitecturii, provenind de la colaboratorii de alte specialităţi.

C

ompe

tenţ

e

tr

ansv

ersa

le

• Executarea sarcinilor profesionale individuale conform unor cerinţe precizate şi în termenele impuse, cu respectarea normelor de etică profesională, urmând un plan de lucru prestabilit şi cu îndrumare calificată;

• Valorificarea experienţelor profesionale şi transformarea lor în dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor proprii.

7. Obiectivele disciplinei

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoaşterea şi înţelegerea etapelor definitorii ale fenomenului arhitectural de-a lungul perioadei studiate.

• Asimilarea cunoştinţelor referitoare la monumentele care au marcat evoluţia arhitecturii în epoca analizată.

7.2 Obiectivele specifice •Studiul arhitecturii din perspectiva contextului social, cultural şi politic. •Analiza ansamblurilor în relaţie cu peisajul.

8. Conţinuturi


ARHITECTURA DOMESTICĂ

-Locuinţa în paleolitic, neolitic, epoca bronzului, prima epocă a fierului

-Villa romana. Locuinţa urbană în oraşele romane

-Locuinţa în perioada migraţiilor

-Locuinţa rurală şi urbană în evul mediu

-Locuinţa fortificată

-Locuinţa turn în Dacia şi în Dacia Romană

-Locuinţa fortificată în Transilvania medievală. Locuinţa turn

-Culele în Ţara Românească

Prelegeri însoţite de imagini (suport power point)

Informaţii despre:

- structura cursului;

- bibliografie;

- suportul de curs

-Reşedinţa nobiliară

-Conacele în Ţara Românească şi Moldova. Ansamblul curţii domneşti şi boiereşti

-Reşedinţa nobiliară în Transilvania. Elemente de Renaştere şi Baroc

Idem

ARHITECTURA DE APĂRARE

-Cetățile pe teritoriul statului centralizat dac. Materiale şi tehnici constructive. Sisteme de fortificație. Organizarea sistemului defensiv în Munții Orăştiei

-Castrele romane. Tehnici de zidărie. Sisteme defensive. Fortificațiile de graniță de pe Valea Oltului

-Cetățile pontice grecești

-Cetățile interne şi de graniță în Evul Mediu

-Continuitatea fortificațiilor antice şi cetăți noi construite. Evoluția sistemelor defensive

-Castrele nobiliare în Transilvania

-Cetăți săsești. Cetăți țărănești.

Idem

ARHITECTURA DE CULT

-Templul la daci şi la romani

-Elemente paleocreștine

-Influenţe ale arhitecturii bizantine în Ţările Române. Ţara Hațegului. Dobrogea. Ţara

Idem

Românească.

-Sisteme constructive bizantine. Materiale şi tehnici de construcție.

-Şcoli de arhitectură. Epocile domnitorilor Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu

-Ctitorii de referință pentru evoluția arhitecturii religioase în Ţara Românească

-Școala națională Cantacuzin – Brâncovenească.

-Moldova. Şcoli de arhitectură. Epoca Mușatinilor. Stilul moldovenesc de sinteză. Epoca lui Vasile Lupu. Tipuri. Surse. Influenţe

-Arhitectura religioasă în perioada fanariotă

Idem

-Sisteme constructive romanice şi gotice

Ordinele călugărești în Transilvania. Abații romanice şi gotice de secol XII-XIV. Influenţe occidentale asupra arhitecturii de cult în Transilvania. Tipologie. Surse

Biserici săseşti fortificate în Transilvania

Renaștere şi baroc în arhitectura de cult din Transilvania

Idem

Bibliografie

Obligatorie minimală:

Curinschi-Vorona, Gh. Istoria arhitecturii în Romania, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981 Ionescu, Grigore Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1982 Istoria arhitecturii în România, vol. I-II, Bucureşti, 1963, 1965 Drăguţ, Vasile Arta românească, preistorie, antichitate, ev mediu, renaştere, baroc, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982

Suplimentară:

Brătuleanu, Anca Curţi domneşti şi boiereşti în România. Valahia veacurilor al XVII-lea şi al XVIII-lea, Ed. Simetria, Bucureşti, 1997 Chihaia, Pavel Arta Medievală, vol. I-V, Ed. Albatros, Bucureşti, 1998 Curinschi-Vorona, Gh. Istoria universală a arhitecturii, vol. I-III, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976 Drăguţ, Vasile Arta gotică în România, Bucureşti, 1979 Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Ed. Vremea, Bucureşti, 2000 Gheorghiu, Teodor Octavian Arhitectura medievală de apărare din Romania, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1985 Minghiat, Sorin Arhitectura spaţiului boltit: Partea I, Ambianţa bizantină, Ed. România de Mâine, Bucureşti, 2003 Moisescu, Cristian Arhitectura românească veche, vol. I., Ed. Meridiane, Bucureşti, 2001 Arhitectura epocii lui Matei Basarab. vol. I şi II (Repertoriul edificiilor de cult), Ed. Meridiane, Bucureşti, 2002, 2003 Sinigalia, Tereza Arhitectura civilă de zid din Ţara Românească în secolele XIV-XVIII, Ed. Vremea, Bucureşti, 2000 Vătăşianu, Virgil Istoria artei europene, vol. I, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968 Vătăşianu, Virgil Istoria artei feudale în Ţările Române, vol. I. Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1959

Facultativă:

Curinschi-Vorona, Gh. Centrele istorice ale oraşelor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1967

Daicoviciu, Hadrian Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj-Napoca, 1972 Drâmba, Ovidiu Istoria culturii şi civilizaţiei, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1990 Ghika-Budeşti, Nicolae Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia, vol. I-IV, BCMI, 1927, 1930, 1932, 1936 Nägler, Thomas Aşezarea saşilor în Transilvania, Ed. Kriterion, Bucureşti, 1992 Rusu, Adrian Andrei Bibliografia fortificaţiilor medievale şi premoderne din Transilvania ţi Banat, Reşita, 1996 Stoicescu, Nicolae Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România, I, Ţara Românească, Muntenia, Oltenia, Dobrogea,

vol. I-II, A-Z. Bucureşti, 1970 Theodorescu, Răzvan Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti (sec. X-XIV), Bucureşti, 1974 Tudor, Dumitru Oraşe, târguri şi sate în Dacia Romană, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1968 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Nu este cazul - -

Bibliografie


• Conţinuturile asigură formarea culturii profesionale minimale, vizuale şi teoretice şi sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate în şcolile de arhitectură.

10. Evaluare


10.4 Curs Verificări pe parcurs 10 %

Lucrări (text şi/sau desen) pe o temă dată 40 %

Examinare finală 50%

10.5 Seminar/laborator Nu este cazul -


• Capacitatea de a trata analitic şi sintetic perioada predată • Prezenţă obligatorie la curs: minim 50 % (7 şedinţe de curs) • Cel puţin două verificări pe parcurs

Data avizării în department,

09.2015

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET



1.4.Domeniul de studii Arhitectura

1.5.Ciclul de studii Licenta



2.1.Denumirea disciplinei GEOMETRIE DESCRIPTIVA I




2.5. Anul de studiu I – 2015/2016 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 1 curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 14 curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 2

Examinări 7

Alte activităţi ……… 2





4.1 de curriculum •

4.2 de competenţe •


5.1. de desfăşurare a cursului • Cursurile se desfasoara in sali prevazute cu echipamente de predare multimedia

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Lucrarile practice se desfasoara in sali prevazute cu plansete


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

• Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.


7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.

7.2 Obiectivele specifice • Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

8. Conţinuturi


1. Elemente introductive. Obiectul, time-history, scopul si utilitatea geometriei descriptive in activitatea de arhitectura. Notiuni despre proiectii. Locuri geometrice utilizate in modelarea de arhitectura. Constructii geometrice. Sisteme de reprezentare. Sistemul de referinta cartezian rectangular. Impartirea spatiului in diedre si octanti. Punctul in sistemul de proiectie Monge. Determinarea pozitiei punctului in spatiu. Reprezentarea punctului in schita de perspectiva paralela – metoda axonometrica. Reprezentarea punctului in epura de dubla sau tripla proiectie ortogonala. Alfabetul punctului.

Curs in format multi-media insotit de prelegere cu acces la resurse multimedia, slide-uri si suport de curs listat.

Suportul de curs este distribuit studentilor la debutul activitatii

2. Dreapta in sistemul de proiectie Monge. Reprezentare, proiectii, punct pe dreapta, puncte pe dreapta in conditii date, puncte particulare ale dreptei (urmele dreptei), determinarea zonelor dreaptei (diedre si octanti), vizibilitatea dreptei. Adevarata marime a unui segment de dreapta. Unghiurile dreptei cu planele de proiectie. Drepte in pozitii particulare. Drepte paralale cu planele de proiectie. Drepte perpendiculare pe planele de proiectie. Drepte ce se sprijina pe axa ox. Pozitiile relative a doua drepte. Drepte paralele, drepte concurente, drepte perpendiculare si drepte in pozitie oarecare. Unghiuri. Teorema unghiului drept. Adevarata marime a distantei de la punct la dreapta.

Comunicarea si interacţiunea cu studenţii este regulă de predare

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportu-lui de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

3. Planul in sistemul de proiectie Monge. Reprezentare, punct, dreapta si elemente geometrice cuprinse in plan. Drepte particulare ale planului. Reprezentarea planului prin urme. Pozitiile particulare ale planelor fata de planele de proiectie. Plane paralele cu planele de proiectie. Plane perpendiculare pe planele de proiectie. Plane ce contin axa ox. Pozitiile relative a doua plane: plane paralele, plane concurente, plane perpendiculare. Dreapta de intersectie a doua plane. Metoda planelor auxiliare de nivel sau de front. Probleme de pozitie si metrice. Pozitiile relative dreapta plan: dreapta paralela cu planul, dreapta oblica fata de plan, intersectia unei drepte cu un plan, dreapta perpendiculara pe plan. Adevarata marime a distantei de la punct la plan.

idem idem

4. Metode de operare specifice geometriei descriptive. Metoda schimbarii planelor de proiectie. Schimbarea de plan vertical de proiectie pentru punct. Schimbarea de plan orizontal de proiectie pentru punct. Schimbarea de plan vertical de proiectie pentru dreapta. Schimbarea de plan

orizontal de proiectie pentru dreapta. Schimbarea de plan vertical de proiectie pentru plan. Schimbarea de plan orizontal de proiectie pentru plan. Metoda rotatiei. Rotatia unui punct in jurul unui ax vertical. Rotatia unui punct in jurul unui ax de capat. Rotatia unei drepte in jurul unui ax vertical. Rotatia unei drepte in jurul unui ax de capat. Rotatia planului in jurul unui ax vertical. Rotatia planului in jurul unui ax de capat.

Metoda rabaterii. Rabaterea planului prin triunghi de pozitie. Rabaterea planului oarecare prin urmele lui. Rabaterea planelor proiectante. Redresarea unei figure plane. Transformarea figurilor plane utilizand metodele geometriei descriptive.

idem idem

5. Reprezentari de corpuri. Reprezentari axonometrice ale formelor arhitecturale.

Poliedre si suprafete curbe, reprezentare, punct pe suprafata, sectiuni cu plane, determinarea poligonului sau a curbei de sectiune, adevarata marime a sectiunii, reprezentarea suprafetelor sectionate, desfasurata corpului geometric. Intersectia unei drepte cu un corp geometric. Forme poliedrale regulate. Reprezentarea corpului in situatii particulare intalnite in practica proiectarii arhitecturale. Structuri spatiale utilizate in proiectarea formelor arhitecturale. Intersectii de corpuri. .

idem idem

6. Notiuni generale despre acoperisuri. Acoperisuri cu fete plane, pante egale si acelasi plan de nastere. Acoperisuri cu pante diferite. Acoperisuri denivelate. Rezolvarea acoperisurilor in plan, vedere si reprezentare axonometrica. Rezolvarea acoperisurilor cu curte interioara si cu calcan utilizate frecvent in proiectarea de arhitectura.

idem idem

7. Suprafete utilizate in proiectarea de arhitectura. Suprafete riglate cu plan director. Scara elicoidala. Structuri reticulare. Studiul umbrelor formelor arhitecturale

idem idem

Bibliografie

- G. F. Blessing, L. A. Darling – Elements of Descriptive Geometry, Bibliobazar, Great Britain, 2012,

- Henri-L. Lehman – Geometrie Descriptive, Ed. Livre Total, Lausane, 2002

- Cristian Dumitrescu – Cubul Magic, Ed. Politehnica, Timisoara, 2003

- Cristian Dumitrescu – Geometrie Descriptiva, UPT, Sectia Arhitectura,1994

- Aurelian Tanasescu – Geometrie descriptiva, perspectiva, axonometrie, Ed.D.P., 1975

- Mircea Enache si Iulius Ionescu – Geometrie descriptiva si perspectiva, Ed.D.P.,1982

- Doina Niculae – Notiuni de G.D. in reprezentarile de arhitectura. Ed. U.I.M. 2004

- A. Gheorghiu, V. Dragomir – Probleme de reprezentare a structurilor constructive, Ed. Tehnica, 1968

- Ghe. Ticlete, D. Onose – Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. Matrixrom, Bucuresti, 2005

- Stefan Teodorescu – Geometrie descriptiva, UTCB,1996

- Gheorghe Marinescu – Geometrie descriptiva, Ed. D.P., 1997

- A. Dan, M. Dan, - Geometrie Descriptive, Universite de Constantine, Institute D-Arhitecture, 1978

- M. Dan, O. Mihaila – Reprezentari geometrice, probleme de geometrie descriptiva, ICB, 1980

- I. Gheorghe, E. Iurov – Reprezentari geometrice, ICB, 1976

- V. Iancau, E. Zetea, s.a. – Reprezentari geometrice si desen tehnic, Ed. D.P., 1982

- E. Zetea - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1992

- E. Zetea, D. Dragan, s.a. - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1999

- Gheorghe Belea - Geometrie descriptiva, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 1999

- Ghe. Belea, C. Voicu - Geometrie descriptiva, culegere de problem, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 2002

- M. Manescu, N. Rizea - Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. D.P., 1996

- A. Javary – Traite de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Delagrave, 1929

- E. Desportes – Elements de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Armand Colin, 1930

- V. O. Gordon, s.a.,- Worked Problems in Descriptive Geometry, Moscow, 1979

8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1. Notiuni introductive. Constructii geometrice. Constructia elipsei prin 2n puncte. Reprezentari axonometrice. Constructia semicercului (cercului) in planele de proiectie (prin rabatere). Reprezentare punct in schita de perspectiva paralela si in epura de dubla sau tripla proiectie ortogonala. Alfabetul punctului.

Studentii primesc enuntul lucrarilor si elaboreaza in sala continutul lucrarilor practice care se noteaza pe parcurs

Se desfasoara in sali prevazute cu plansete

Se folosesc instrumente de desenat

2. Reprezentare dreaptei. Conditia ca un punct sa apartina unei drept. Studiu de dreapta in axonomatrie si tripla proiectie ortogonala. Pozitiile relative a doua drepte. Drepte in pozitii particulare. Intersectii de drepte oarecare cu drepte particulare. Teorema unghiului drept. Adevarata marime a unui segment de dreapta. Determinarea distantei de la un punct la o dreapta particulara.

idem idem

3. Reprezentare plan. Determinarea urmelor planului. Punct, dreapta si elemente geometrice cuprinse in plan. Conditia ca o dreapta sa apartina unui plan. Conditia ca un punct sa apartina unui plan. Dreapta de intersectie a doua plane. Dreapta de intersectie dintre un plan oarecare si un plan simplu si dublu particular. Adevarata marime a distantei de la punct la plan.

idem idem

4. Lucrare de verificare. Aceasta contine:

• Problema I: Studiu de dreapta in axonomatrie sau tripla proiectie ortogonala.

• Problema II: Adevarata marime a distantei de la punct la dreapta particulara.

• Problema III: Dreapta de intersectie a doua plane.

• Problema IV: Adevarata marime a distantei de la punct la plan.

• Test de notiuni teoretice: Drepte simplu si dublu particulare.

Plane simplu si dublu particulare.

Intersectia unei drepte cu un plan.

Adevarata marime a unui segment de dreapta.

idem idem

5. Metodele geometriei descriptive. Metoda schimbarii planelor de proiectie. Metoda rotatiei. Metoda rabaterii. Reprezentarea unei figure plane prin metoda rabaterii. Redresarea unei figure plane. Reprezentarea prin metoda rabaterii a unui corp situat cu fata intr-un plan dat.

idem idem

6. Sectiuni cu plane in poliedre sau suprafete curbe, adevarata marime a sectiunii si desfasurata corpului geometric studiat. Reprezentari de corpuri. Reprezentarea axonometrica a structurilor spatiale utilizate in proiectarea de arhitectura. Intersectii de corpuri.

idem idem

7. Rezolvarea acoperisurilor cu fete plane, pante egale si cu acelasi plan de nastere. Acoperisuri denivelate. Acoperisuri cu curte interioara si cu calcan. Rezolvare in plan. Suprafete utilizate in proiectarea de arhitectura. Suprafete riglate cu plan director. Structuri reticulare. Scara elicoidala. . Studiul umbrelor formelor arhitecturale.

idem idem

Bibliografie

- G. F. Blessing, L. A. Darling – Elements of Descriptive Geometry, Bibliobazar, Great Britain, 2012,

- Henri-L. Lehman – Geometrie Descriptive, Ed. Livre Total, Lausane, 2002

- Cristian Dumitrescu – Cubul Magic, Ed. Politehnica, Timisoara, 2003

- Cristian Dumitrescu – Geometrie Descriptiva, UPT, Sectia Arhitectura,1994

- Aurelian Tanasescu – Geometrie descriptiva, perspectiva, axonometrie, Ed.D.P., 1975

- Mircea Enache si Iulius Ionescu – Geometrie descriptiva si perspectiva, Ed.D.P.,1982

- Doina Niculae – Notiuni de G.D. in reprezentarile de arhitectura. Ed. U.I.M. 2004

- A. Gheorghiu, V. Dragomir – Probleme de reprezentare a structurilor constructive, Ed. Tehnica, 1968

- Ghe. Ticlete, D. Onose – Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. Matrixrom, Bucuresti, 2005

- Stefan Teodorescu – Geometrie descriptiva, UTCB,1996

- Gheorghe Marinescu – Geometrie descriptiva, Ed. D.P., 1997

- A. Dan, M. Dan, - Geometrie Descriptive, Universite de Constantine, Institute D-Arhitecture, 1978

- M. Dan, O. Mihaila – Reprezentari geometrice, probleme de geometrie descriptiva, ICB, 1980

- I. Gheaorghe, E. Iurov – Reprezentari geometrice, ICB, 1976

- V. Iancau, E. Zetea, s.a. – Reprezentari geometrice si desen tehnic, Ed. D.P., 1982

- E. Zetea - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1992

- E. Zetea, D. Dragan, s.a. - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1999

- Gheorghe Belea - Geometrie descriptiva, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 1999

- Ghe. Belea, C. Voicu - Geometrie descriptiva, culegere de problem, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 2002

- M. Manescu, N. Rizea - Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. D.P., 1996

- A. Javary – Traite de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Delagrave, 1929

- E. Desportes – Elements de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Armand Colin, 1930

- V. O. Gordon, s.a.,- Worked Problems in Descriptive Geometry, Moscow, 1979


• Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.

• Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii.

Se înregistrează frecvenţa

Se interactioneaza cu studentii

5%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea elaborarii epurelor

Se înregistrează frecvenţa si se evalueaza epura elaborata

15%

Implicarea în pregătirea elaborarii portofoliului

Se evalueaza portofoliul elaborat de student 10%


• Se evalueaza notiunile insusite de student prin lucrarile elaborate de student pe parcursul semestrului;

• Se evalueaza portofoliul elaborat de student pe parcursul semestrului.


09.2015

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret




1.5.Ciclul de studii Licența


2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei PERSPECTIVÂ I


2.3. Titularul activităților de curs

2.4.Titularul activităților de seminar

2.5. Anul de studiu I – 2014/2015 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămâni 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învățământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14

Distribuția fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 10

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 8

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 14

Tutoriat 2

Examinări 7

Alte activității ……Pregătire mapa cu proiecte 1


3.9 Total ore pe semestru 70 3.10 Număr de credite 2


4.1 de curriculum Perspectiva liberă de observație, Perspectiva axonometrică, Geometrie descriptivă

4.2 de competențe Utilizarea curentă a metodelor teoretice și practice

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfășurare a cursului • - Prelegerile se desfășoară pe baza expunerilor teoretice, proiecții de pe calculator, lucrări practice cu

reprezentări la planșetă sau diaproiector. 5.2. de desfășurare a seminarului/ laboratorului.

• - Seminariile se desfășoară în săli cu mese de lucru cu planșete unde studenții vor lucra temele date.

6. Competenţele specifice acumulate Competențe profesionale Descrierea, analiza si utilizarea conceptelor si teoriilor fundamentale din domeniul arhitecturii.

• Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de bază din domeniu desenului perspectiv si utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională.

• Utilizarea cunostinţelor de bază din domeniu pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte specifice. • Fundamentarea teoretica corecta si adecvata a metodelor si principiilor de baza pentru rezolvarea problemelor specifice

domeniului • Identificarea conceptelor, metodelor si teoriilor pentru proiectarea de arhitectura in conditii de asistență calificată.

Colaborarea si coordonarea cu alte specialitati conexe. • Identificarea/definirea si aplicarea conceptelor, teoriilor si metodelor de bază ale specialitatilor cu care se colaboreaza in

realizarea unui proiect de design de produs; utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională. • Explicarea si interpretarea informatiilor provenind de la colaboratorii de alte specialitati. • Aplicarea unor principii si metode de bază in colaborarea cu celelalte specialitati (arhitectura, constructii, instalatii, etc) si in

supravegherea realizarii concrete a lucrarilor. • Utilizarea adecvată de criterii si metode standard de evaluare a procesului de corelare cu celelalte specialitati (arhitectura, design,

productie industriala etc) • Elaborarea de proiecte profesionale utilizand metode consacrate de conceptie si corelare cu celelalte specialitati.

Competențe transversale • Executarea sarcinilor profesionale la nivel individual conform unor cerinţe precizate si în termenele impuse, cu respectarea

normelor de etică profesională, urmând un plan de lucru prestabilit si cu îndrumare calificată • Integrarea în cadrul unui grup de lucru pentru indeplinirea cu responsabilitate a rolului rezervat in echipa de proiectare; rezolvarea

sarcinilor profesionale proprii (urmarind obiectivele stabilite), precum si dezvoltarea capacitatii de organizare, de colaborare si lucru cu colegii de echipa si cu nivelurile superioare si subordonate

• Valorificarea experiennelor profesionale si transformarea lor în dezvoltarea competenţelor și abilităţilor proprii


7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dezvoltarea capacității de a gândi și vedea în spațiu prin utilizarea elemntelor de limbaj ale perspectivei și realizarea de reprezentări convenționale necesare modelării volumelor arhitecturale.

7.2 Obiectivele specifice • Deprinderea metodelor de transpunere din spațiul real, obiectiv, într-un spațiul perspectiv

convențional a formelor arhitecturale. • Îmbinarea metodelor geometrice de reprezentare a perspectivei cu tehnicile de randare și

reprezentare tridimensională folosind umbră, culoare, anturaje.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observații

1. Cunoașterea sistemelor de proiecție. Proprietățile proiecției conice.

prelegeri și proiecții de pe calculator și lucru individual la planșetă

Suportul de curs este distribuit studenților la debutul activității.

2. Vederea umană și mecanismul perspectivei.

ibidem ibidem

3. Percepția perspectivă și clasificarea perspectivei.

ibidem ibidem

4. Perspectiva liberă pe tablou vertical. Perspectiva la 2 puncte de fugă.

ibidem ibidem

5. Puncte de măsură, puncte de distanță. ibidem ibidem

6. Perspectiva punctului, dreptei și planului. ibidem ibidem

7. Diviziuni perspective. ibidem ibidem

8. Cercul și sfera în perspectivă ibidem ibidem

9. Construcția perspectivei de arhitectură cu orizont la nivelul ochilor, supraânălțat și coborât.

ibidem ibidem

10. Perspectiva frontală. ibidem ibidem

11. Perspectiva de interior. ibidem ibidem

12. Construirea perspectivei pornind de la elemente fixate direct pe tablou. ibidem ibidem 13. Perspectiva pe tablou înclinat, perspectiva ascendentă și descendentă. ibidem ibidem

14. Restituția perspectivei. ibidem ibidem

Bibliografie: Mircea Enache și Iulius Ionescu - Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982 Aurelian Tănăsescu – Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975 Aurelian Tănăsescu - Perspectivă, probleme, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureăti, 1971 Horia Teodoru - Perspectiva, vol.1 și 2, Editura Meridiane, București 1966


1-2 Construcția volumelor geometrice în perspectivă pe tablou vertical, la două puncte de fugă, cu linia de orizont la nivelul ochilor, la nivel supraânălțat și la nivel coborât.

Activitatea de seminar impune susținerea de prelegeri cu exemple practice, lucru individual

la planșetă, discuții și corectură la panou.

Se recomandă studenților parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea înteracționa în timpul temelor de

seminar. 3-4. Construcția volumelor geometrice în perspectivă pe tablou vertical, la două puncte de fugă, privite sub unghiuri vizuale diferite: 280 ,370 și 530.

ibidem. ibidem.

5-6. Construcția unor volume de arhitectură în perspectivă de colț cu orizont la nivelul ochilor.

ibidem. ibidem.

7-8. Construcția unor volume de arhitectură în perspectivă de colț cu orizont supraînălțat.

ibidem. ibidem.

9-10. Construcția unor volume de arhitectură în perspectivă frontală. ibidem. ibidem. 11-12. Construcția unor volume de arhitectură pe tablou înclinat, perspectivă ascendentă și descendentă.

ibidem. ibidem.

13-14. Perspectiva frontală exterioară și de interior cu orizont la nivelul ochilor și cu orizont supraânălțat

ibidem. ibidem.

Bibliografie: Mircea Enache și Iulius Ionescu - Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982 Aurelian Tănăsescu – Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975 Aurelian Tănăsescu - Perspectivă, probleme, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971 Horia Teodoru - Perspectiva, vol.1 și 2, Editura Meridiane, București 1966


• Dezvoltarea vederii in spațiu si perfectionarea capacitatii de reprezentare a unei imagini arhitecturale în perspectivă folosind metode geometrice de construcție a formelor volumetrice spațiale.

• Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect în elaborarea proiectelor și stabilirea standardelor de comunicare vizuală la nivelul cerințelor competiționale de specialitate.

• Lucrările practice de perspectivă sunt corelate cu activitatea de la “Reprezentări” urmărind o evoluție a studentului în înțelegerea și reprezentarea formelor arhitecturale în perspectiva la mâna liberă.

• Participarea la expoziții și concursuri de specialitate aferente studenților.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegeri cu întrebări, comentarii, exemple de analiză

Se înregistrează frecvența și se evaluează înțelegerea cursului prin interacțiunii cu studenții.

5%

10.5 Seminar/laborator Teme practice vor alcătui un portofoliu unde se va urmări înțelegerea problemelor.

Se evaluează portofoliul cu lucrările pregătite de student la seminar.

45%

10.6 Evaloare finală Examen 50% 10.6 Standard minim de performanță

• Se evalueaza înțelegerea notiunilor insușite de studenti prin lucrari de verificare pe parcurs; • Se evalueaza portofoliul elaborat de student pe parcursul semestrului urmărind;

- construcția și reprezentarea corectă a perspectivelor de arhitectură; - paginație, proporție, mărime, reprezentare grafică ; - realizarea temelor se seminar și a temelor de casă;

Data avizării în departament 09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

7. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

1.2.Facultatea ARHITECTURA

1.3.Departamentul


1.5.Ciclul de studii Ciclul I



2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD I

2.2. Codul disciplinei CAD I



2.5. Anul de studiu

I 2.6.Semestrul

I 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15








5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.


• Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale

• nu este cazul


7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cursul îşi propune să ofere utilizatorilor metode bine definite şi sistematice de învăţare, aprofundare a programului AutoCAD 2010, în vederea folosirii acestuia la redactarea şi modelarea proiectelor studenţeşti.

• Ridicarea unor exemple din arhitectura nonconformistă contemporană de început de secol XXI.

7.2 Obiectivele specifice •Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne. •Metode moderne de redactare a proiectelor 2D utilizand software AutoCAD 2010 •Dezvoltarea competentelor .

8. Conţinuturi


1.PREZENTAREA PROGRAMULUI/

CONFIGURARE INTERFATA / icon si ferestre de lucru.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului AutoCAD 2010, pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs si a tutorialului soft-ului pentru a putea interacţiona în timpul predării.

2.CONFIGURARE SI SALVARE AutoCAD 2010 2D

EXEMPLE DE CONFIGURARE

EXEMPLE DE SALVARI în format dwg dxf etc. .

Idem Idem

3.PREZENTARE INTERFATA AutoCAD 2010 2D

OPTIUNI / setarile pentru a lucra un proiect în sistem metric. COMENZI DE DESENARE ;MODIFICARE ; COMANDA BLOCK WBLOCK şi BLOCK DINAMIC

Idem Idem

4.MODURI DE ORGANIZARE A PROIECTELOR

INTRODUCERE în AutoCAD / definire si salvare fişiere

SETARI UNITS şi LINETYPE

Idem Idem

5.EXEMPLE DE REPREZENTĂRI UTILIZÂND AutoCAD 2D Idem Idem

NOTIUNI DE BAZA

DESENAREA UNUI EXEMPLU (UN GRUP SANITAR)

DEFINIREA SI SETAREA UNUI LAYER ;UTILIZAREA COMENZILOR DE DESENARE ŞI MODIFICARE

6.MODELARE 3D Idem Idem

EXTRUDE, UNION, SUBTRACT

CREARE MOBILIER 3D SCAUN

7.UN PLAN ÎN FORMAT CAD DIN ARHITECTURA CONTEMPORANA Idem Idem

DEFINIRE LAYER

DESENAREA UNUI GRUP SANITAR : CADA DUŞ , WC, LAVOAR, PEREŢI UŞI ŞI FERESTE

SALVARE FIŞIER ÎN FORMAT DWG

Bibliografie

Obligatorie minimală


Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului AutoCAD 2010, pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

Durata 2 ore

Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

Exercitiul nr. 1.

Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor incepe redactarea unui proiect.

Plan grup sanitar 1.

Se parcurge exercițiul secvential.

Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 2.

Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor

Se parcurge exercițiul secvential. Ìdem

redacta un proiect.


Durata 2 ore

Exercitiul nr. 3.

Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect.



Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 4.




Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 5.


Fatada sectiune plotare.


Durata 2 ore

Ìdem

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exercițiul secvential.

Durata 2 ore

Ìdem

Bibliografie


Curs lect.dr.Terzi Mirela Lucia http://www.spiruharet.ro/facultate/26/arhitectura/biblioteca-virtuala.html

http://www.autodesk.com/autocad-tutorials Suplimentară http://www.autodesk.com/autocad-tutorials Facultativă http://images.autodesk.com/adsk/files/autocadrasterdesign_10_tutorials.pdf


•

10. Evaluare




20%



20%


• Examinare curs: Nota minima 5 • Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.


09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

8. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

1.2.Facultatea ARHITECTURA

1.3.Departamentul


1.5.Ciclul de studii Ciclul I



2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD II

2.2. Codul disciplinei CAD II



2.5. Anul de studiu

I 2.6.Semestrul

II 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15








5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.


• Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale

• nu este cazul


7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cursul îşi propune să ofere utilizatorilor metode bine definite şi sistematice de învăţare, aprofundare a programului ALLPLAN 2014 Nemetschek, în vederea folosirii acestuia la redactarea şi modelarea proiectelor studenţeşti.

• Ridicarea unor exemple din arhitectura nonconformistă contemporană de început de secol XXI.

7.2 Obiectivele specifice •Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne. •Metode moderne de redactare a proiectelor 3D utilizand software ALLPLAN 2014 Nemetschek •Dezvoltarea competentelor .

8. Conţinuturi


PREZENTAREA PROGRAMULUI/

CONFIGURARE INTERFATA / functii, module, ferestre de lucru.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului ALLPLAN 2014, pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs si a tutorialului soft-ului pentru a putea interacţiona în timpul predării.

CONFIGURARE SI SALVARE ALLPLAN 2012

EXEMPLE DE CONFIGURARE CUM SI DE CE / standardat, palet, etc ;

EXEMPLE DE SALVARI PRIN CALE EXTERNA / primire si trimitere de proiecte catre specialitati tehnice de constructii (arhitectura, rezistenta-structura, instalatii)

Idem Idem

PREZENTARE INTERFAŢĂ ALLPLAN 2012

OPTIUNI / setarile pentru a lucra un proiect

DESCHIDERE PROIECT SI PROIECT GESTIUNE

INTRODUCERE SI CITIRE DATE CATALOG

Idem Idem

MODURI DE ORGANIZARE A PROIECTELOR

INTRODUCERE IN ALLPLAN / definire si salvare proiecte

SETARI / bara standard, bara format

Idem Idem

NOTIUNI DE LUCRU

NOTIUNI DE BAZA / functii si module (arhitectura)

MODURI DE LUCRU PRIN DESENE SI MAPE

LISTARE PLANURI STANDARD SI PLANURI LIBERE

Idem Idem

MODELARE 3D

FUNCTIA MODULE ADITIONALE

CREARE MOBILIER SI SALVARE MACRO

ACOPERIS SAGRDA FAMILIA SCHOOL

Idem Idem

CASA DIN ARHITECTURA CONTEMPORANA

RIDICARE 3D MINERAL HOUSE JAPAN

SALVARE SECTINI

RANDARE 3D IN CINEMA 4D

Idem Idem

Bibliografie


http://usa.autodesk.com/adsk/servlet/item?siteID=123112&id=13080067

Allplan 2012– Tutorials.

http://www.cursuri-cad.ro


Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului ALLPLAN 2014, pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

Durata 2 ore

Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

Exercitiul nr. 1.

Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor incepe redactarea unui proiect.

Familiarizarea studentilor cu programul Allplan prin ridicarea 3D un exemplu de proiect- locuință minimală P+1-(exemple din arhitectura contemporană)


Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 2.


Definire proiect nou folosind structură mape sau structură clădire.

Definire desene și planuri standard pentru H liber/etaj

Ridicare 3D Parter


Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 3.


Ridicare 3D Etaj 1


Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 4.


Salvare sectiune si fatade


Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 5.


Salvare perspectiva randată.


Durata 2 ore

Ìdem

Plotare

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exercițiul secvential.

Durata 2 ore

Ìdem

Bibliografie


http://www.nemetschek.ro/ Manuale tutoriale: Generale, Arhitectură, Modelare 3D,Cinema 4D

Suplimentară

http://www.nemetschek.ro/ New Tutorial Allplan 2012: Notiuni de baza, Arhitectura, Fatade

Facultativă

http://www.nemetschek.ro/ Documentatie pentru studenti


10. Evaluare




20%



20%


• Examinare curs: Nota minima 5 • Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.


09.2015

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET, Bucureşti 1.2.Facultatea Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Limbi moderne (curs practic) 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs Chirimbu Sebastian 2.4.Titularul activităţilor de seminar Chirimbu Mihaela Adina 2.5. Anul de studiu I_2013-2014 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare Sumativă (ex. scris) 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 Din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs p 14 3.6 seminar 14 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară 14 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat - Examinări 2 3.7 Total ore studiu individual 44 3.8 Total ore pe semestru 72 3.9 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe -

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară in săli cu echipament de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Activităţile de seminar se desfăşoară in săli cu echipament de predare multimedia


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili:

• Să înţeleagă sensul global al unui mesaj scris sau ascultat în limba engleză generală; • Să participe activ la schimburi lingvistice orale sau scrise bazate pe limbaj cotidian; • Să identifice şi să îşi exprime opiniile personale asupra unor aspecte de civilizaţie europeană / americană, cu accent pe domeniul de specialitate pe

care îl studiază;

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili:

• Să stăpânească tehnicile de lucru cu instrumente auxiliare (ghiduri de conversaţie, ghid de verbe neregulate, dicţionare bilingve şi monolingve); • Să conştientizarea importanţei însuşirii unei limbi străine ca valoare adăugată la cunoştinţele de specialitate pe care le vor acumula pe parcursul celor

şase ani de studiu; • Să conştientizeze importanţei căutării, cercetării proprii legate de învăţare; • Să conştientizeze importanţa însuşirii limbii engleze ca instrument de acces la cunoştinţe de specialitate din domeniul pe care îl studiază; • Să manifeste o atitudine pozitivă faţă de cultura şi civilizaţia americană.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • consolidarea şi îmbogăţirea cunoştinţélor şi deprinderilor studenţilor de a comunica eficient în limba

engleză în contexte diferite bazate pe limbaj cotidian precum şi adaptarea la cerinţele lingvistice şi culturale impuse la locul de muncă (în echipe internaţionale).

7.2 Obiectivele specifice o însuşirea şi aprofundarea formelor şi structurilor gramaticale de bază legate de verbele modale, diateza pasivă, determinanţi, substantiv (pluralul substantivelor. Substantive colective şi defective);

o dezvoltarea competenţelor specifice: citire, ascultare, exprimare orală şi scrisă; o îmbogăţirea vocabularului cotidian în limba engleză; o deprinderea activităţii de documentare în limba engleză.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Tema nr. 1. Going Shopping 1.1. Lead in: introductory questions 1.2. Reading objective: Going Shopping 1.3. Vocabulary: departments in a store, products and services 1.4. Grammar: nouns; plural of nouns; collective and defective nouns. 1.5. Language in use: asking for, giving suggestions, opinions.

Interacţiunea cu studenţii este regula de predare

Suportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii. La fiecare curs sunt distribuite, dacă este cazul, materiale auxiliare (hand-outs) Timp alocat temei: 2h (1 curs)

Tema nr. 2. Money 2.1. Lead in : introductory questions 2.2. Reading objective: Can Money Buy Happiness? 2.3. Vocabulary: numbers 2.4. Grammar:the numeral 2.5. Language in use: paying and bargaining

Cursurile se bazează pe prezentări PowerPoint şi multimedia atât din partea cadrului didactic cât şi din partea studenţilor.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul activităţii didactice. Timp alocat temei: 2h (1 curs)

Tema nr. 3. Eating Out

3.1. Lead in: introductory questions 3.2. Reading objectives: British Food and Cuisine 3.3. Vocabulary: food 3.4. Grammar: determiners 3.5. Language in use: ordering food

Idem Idem

Tema nr. Communication 4.1. Lead in : introductory questions 4.2. Reading objective: Social Network Sites 4.3. Vocabulary: communication verbs. abbreviations 4.4. Grammar: Modal Verbs (1) 4.5. Language in use: telephoning

Idem Idem

Tema nr. 5. The USA (1) 5.1. Lead in : introductory questions 5.2. Reading objective: The USA (1) 5.3. Vocabulary: Sports and Hobbies 5.4. Grammar: Modal Verbs (2) 5.5. Language in use: making / accepting / refusing an invitation

Idem Idem

Tema nr. 6. The USA (2) 6.1. Lead in : introductory questions 6.2. Reading objective: The USA (2). Customs and traditions 6.3. Vocabulary: American English 6.4. Grammar: The Article 6.5. Language in use: Making a date

Idem Idem

Tema nr. 7. European Civilisation (2)

7.1. Lead in : introductory questions 7.2. Reading objective: The European Union (2) 7.3. Vocabulary: EU terminology 7.4. Grammar: the passive voice 7.5. Language in use: agreeing and disagreeing

Idem Idem

Bibliografie :

Barbu M.A., Chirimbu S., English Language for Daily Use”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

BONDREA E., MIHĂILĂ R. (Coord.), Aspecte ale civilizaţiilor europene, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009 8.2 Seminar Metode de predare Observaţii

Tema nr. 1. Going Shopping Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 1.3. Vocabulary: departments in a store, products and services 1.4. Grammar: nouns; plural of nouns; collective and defective nouns. 1.5. Language in use: asking for, giving suggestions, opinions.

Rezolvarea unor aplicaţii practice, prezentări ale rezultatelor activităţii individuale şi în echipă de către studenţi (eseuri, traduceri, aspecte de civilizaţie, etc) sub formă de expuneri scrise şi orale (PowerPoint), dezbateri.

Suportul de seminar este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii. La fiecare seminar sunt distribuite, dacă este cazul, materiale auxiliare (hand-outs) Timp alocat temei: 2h (1 seminar)

Tema nr. 2. Money Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 2.3. Vocabulary: numbers 2.4. Grammar: the numeral 2.5. Language in use: paying and bargaining

Idem Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabil a materialelor distribuite în cadrul cursului / însuşirea cunoştinţelor la care face referire cursul aferent fiecărei activităţi de seminar Timpul alocat temei: 2h (1 seminar)

Tema nr. 3. Eating Out Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 3.3. Vocabulary: food 3.4. Grammar: determiners 3.5. Language in use: ordering food

Idem Idem

Tema nr.4. Communication Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 4.3. Vocabulary: communication verbs. abbreviations 4.4. Grammar: Modal Verbs (1) 4.5. Language in use: telephoning

Idem Idem

Tema nr. 5. The USA (1) Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 5.3. Vocabulary: Sports and Hobbies 5.4. Grammar: Modal Verbs (2) 5.5. Language in use: making / accepting / refusing an invitation

Idem Idem

Tema nr. 6. The USA (2) Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 6.3. Vocabulary: American English 6.4. Grammar: The Article 6.5. Language in use: Making a date

Idem Idem

Tema nr. 7. European Civilisation (2)

Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 7.3. Vocabulary: EU civilisation 7.4. Grammar: the passive voice 7.5. Language in use: agreeing and disagreeing

Idem Idem

Bibliografie :

Barbu M.A., Chirimbu S., English Language for Daily Use”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

BONDREA E., MIHĂILĂ R. (Coord.), Aspecte ale civilizaţiilor europene, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• participarea la prezentări / conferinţe / prelegeri susţinute în limba engleză de instituţii educaţionale partenere, şi / sau de profesionişti în domeniul arhitecturii şi construcţiilor.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Prezenţă la curs

Însuşirea cunoştinţelor predate Colocviu (test scris) 50%

10.5 Seminar/laborator Prezenţă la seminar

Participarea activă la activităţile de seminar

Rezolvarea activităţilor individuale / de echipă propuse ca teme

Permanentă, în cadrul seminarului 50%

10.6 Standard minim de performanţă • Participarea la minim 50% din numărul de cursuri, respectiv seminarii. • însuşirea noţiunilor şi cunoştinţelor generale din cadrul cursului (cunostinţe de gramatică, vocabular) • înţelegerea şi prezentarea pe scurt a aspectelor de civilizatie americană şi europeană incluse în materialele de curs • rezolvarea a minim 50% din activităţile practice propuse ca teme.

Data avizării în departament: 09.2015

fiŞa disciplinei -...

Documents