fiŞa disciplinei -...

FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta+master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura/arhitect 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sinteze de arhitectura I si II 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs conf. dr. arh. Nicoleta Doina Teodorescu 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu An IV 2017-2018 2.6.Semestrul 1 si 2 2.7. Tipul de evaluare Vp 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 12 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 10 3.4 Total ore din planul de învăţământ 168 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 140 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 2 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 118 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 132 3.9 Total ore pe semestru 300 3.10 Număr de credite 12 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sala de curs dotata cu sistem de proiectie. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Ateliere cu suprafata corespunzatoare numarului de studenti ai grupei, dotate cu plansete .

6. Competenţele specifice acumulate

Competenţe profesionale

●Capacitatea de analiza a siturilor cu grad ridicat de dificultate. ●Capacitatea de intelegere a a raportului obiect de arhitectura sit . ●Capacitatea de elaborare a partiurilor bazate pe elemente repetitive . ●Capacitatea de corelare a funcţiunilor complexe. ●Stapanirea principiilor compoziţiei si plasticii arhitecturale ●Capacitatea de coordonare a specialitatilor in cadrul proiectului de arhitectura

Competenţe transversale

●Capacitatea: de sinteza, intelegere si interpretare a realitatilor complexe de sustinere argumentata a conceptelor de realizare a unor diagrame ce transpun in formula grafica elemente functionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Capacitate de abordare a proiectelor cu functiune complexa amplasate in situri urbane constituite. 7.2 Obiectivele specifice ●Înţelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor cu grad ridicat de dificultate.

●Inserarea armonioasă a obiectului de arhitectura în sit cu punerea în valoare a ţesutului urban/ sitului . ●Intelegerea funcţiunilor bazate pe utilizarea unor elemente repetitive si a structurii ordonate a planului. ●Rezolvarea corectă a relaţiilor funcţionale complexe. ●Realizarea de compoziţii spatial-volumetrice coerente şi expresive, din punct de vedere al plasticii arhitecturale. ●Rezolvarea corectă a structurii adecvate la soluţia arhitecturală propusă . ●Cunoaşterea şi înţelegerea problemelor tehnice ale construcţiei.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Prelegeri teoretice sustinute de sefii de ateliere si de profesorii invitati Prelegeri insotite de proiectii. Data si continutul prelegerilor se comunica

la fiecare lansare de proiect. Bibliografie -

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Proiect nr1/ sem I: Locuinte colectiveîn țesut urban constituit Indrumare de atelier Proiect nr2/sem I: Muzeul Moara Vlăsiei Indrumare de atelier Proiect nr1/ sem II: Hotel urban Indrumare de atelier

Proiect nr2/sem II: Teatru experimental Indrumare de atelier 2 schite de schita/sem 1;2 schite de schita/sem 2; 1 proiect de verificare sem 2

Proiecte fara indrumare Este obligatorie promovarea unei singure schite semestrial. In cazul promovarii ambelor schite, la calculul mediei se ia in considerare nota mai mare.

Bibliografie Aynronino, Aldo ; Mosco, Valerio Paolo,Contemporary Public Space, Un – volumetric Architecture, Skira,2006 Castex, J., Depaule, J.CH., Panerai, Th., Formes urbaines: de l’îlot à la barre,Dunod, 1980. Cerve, Fancisco A., The world of contemporary architecture ,Ed. Konemann, 2005 Crişan, Rodica, Analiza integrativă a valorii culturale şi de utilizare a clădirilor existente, Editura Universitară “Ion Mincu”, 2004. Curtis, William, J., R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, 1982. De Sola–Morales, Ignasi, Differences, Topographies of Contemporary Architecture, MIT Press, Cambridge Mass,1997 Donzel, Catherine, New Museums, Telleri, 1998 Frampton, Kenneth – Modern Architecture: A Critical History, Thames & Hudson, 1992 Gast Klaus Peter – Living Plans: New Concepts for Advanced Housing – Basel,Boston, Birkhauser, 2005. Gossel, Peter - Architecture in the Twentieth Century, vol. II, Taschen, Koln, 2001 Gregory, Rob, Key Contemporary buildings – Plans, Sections and Elevations, Norton, 2008 Harhoiu, Dana, Bucureşti, un oraş între orient şi occident; Simetria,1997. Hariton, Ana Maria,- Hotelul urban, Editura fundatiei „Romania de mâine” 2007, Bucureşti Henderson, Justin, -Museum Architecture, Rockport Publishers, 2001 Hourston, Laura, -Museum Builders II, Academy Editions , 2004 Jenger, Jean, -Orsay: de la gare au musee : Histoired'un grand projet, Electa Moniteur, 1986 Kunz, Martin Nicolas, Hartmann ,Markus – Swiss Hotels, Ludwigsburg 2004 Lazarescu Cezar -Constructii hoteliere, Editura tehnica, 1971 , Bucureşti Meiss, Pierre von, De la forme au lieu: une introduction a l’etude de l’architecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, 1993 Neufert, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004) Norberg-Schultz, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy Editions, 1980 Pearman, Hugh – Contemporary World Architecture, London, Phaidon, 2005 Radulescu, Daniela – Arhitectura centrelor culturale moderne, Editura Tehnica, Bucuresti, 1996 Sharp, Dennis ,Twentieth-century architecture: a visual history, Images Publishing, 2002 Sherwood, Roger, Modern Housing Prototypes, Harvard University Press 2001 Steiner, Dietmar; Pirker, Sasha; Ritter, Katharina; Stronger Opponents Wanted: Cultural Building caught between Politics- Media -Architecture ,Birkhauser,Basel 2000. Tschumi, Bernard, The state of architecture at the beginning of the 21st century,The Monacelli Press, 2003 Zeidler, Ebergard, Multi-Use Architecture in the Urban Context, Van Nostrand reinhold, N.Y.,1995 Zumthor, Peter, Thinking Architecture, Birkhauser, Basel, 1996 ***The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture. City, Technology and Society in the Information Age, Editura Actar, Barcelona, 2008 *** The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Tematica proiectelor , ilustrand obiectivele specifice ale disciplinei se stabilește în urma discutiilor cu serviciile de urbanism ale primariilor, reflectand subiectele majore de interes ale momentului.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Insusirea materialului prezentat in prelegeri se reflecta in calitatea proiectului de arhitectura.

Corecturi la proiect în curs de elaborare și corectură cu susținere la panou

10%

10.5 Seminar/laborator Integrarea in sit, coerenta partiului, calitatea si adecvarea expresiei arhitecturale,stapanirea elementelor tehnice, calitatea prezentarii grafice.

Judecata cu sustinere publica 90%

10.6 Standard minim de performanţă • Prezentarea tuturor pieselor solicitate prin tema de proiect, cu respectarea relatiilor functionale si a criteriilor minime de adecvare a expresiei

plastic-arhitecturale.

Data completării: Șefi de an IV, Șef de departament,

18 septembrie.2017 …… conf. dr. arh. Nicoleta Doina Teodorescu conf. dr. arh. Constantin Rusu

Data avizării în departament

29 septembrie 2017

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

1.2.Facultatea ARHITECTURA

1.3.Departamentul

1.4.Domeniul de studii Arhitectura

1.5.Ciclul de studii Ciclul I

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura

2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD VII

2.2. Codul disciplinei CAD VII

2.3. Titularul activităţilor de curs Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

2.5. Anul de studiu

IV 2.6.Semestrul

I 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15

Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15

3.7 Total ore studiu individual 80

3.9 Total ore pe semestru 28

3.10 Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Capacitatea tehnică de a concepe construcţii care să îndeplinească cerinţele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget şi de reglementarile în domeniul construcţiilor

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul îşi propune să ofere studenţilor utilizatorilor de software metode bine definite şi sistematice de învăţare, aprofundare a programului Revit Architecture 2010, în vederea folosirii acestuia la redactarea şi modelarea proiectelor studenţeşti.

Redactarea unor exemple din arhitectura contemporană de început de secol XXI.

7.2 Obiectivele specifice Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne.

Metode moderne de redactare a proiectelor 2D si 3D utilizand software Revit Architecture 2010

Dezvoltarea competentelor .

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1.PREZENTAREA PROGRAMULUI

Introducere in grafica realizata cu ajutorul calculatorului.

Prezentarea generala a programului.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea

softului Revit Architecture 2014

pentru ilustrarea exemplelor de

studiu.

Se recomandă studenţilor parcurgerea

prealabilă a suportului de curs si a

tutorialului soft-ului pentru a putea

interacţiona în timpul predării.

2.PORNIREA UNUI PROIECT

Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor

incepe redactarea unui proiect.

Detalierea paletelor de lucru :home, insert, annotate, modify. Crearea de etaje

în elevatie.Declarare grid şi modificarea unor axe.Desenarea pereţilor drepţi

curbi cortină şi modificarea lor. Crearea unui perete prelund suprafeţe sau linii

existente.

Idem Idem

3.DEFINIREA USILOR ŞI FERESTRELOR, COTARE

Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor

incepe redactarea unui proiect. Desenarea usilor, ferestrelor setarea lor şi

agăţarea de un perete existent. Modificarea poziţiei uşilor şi ferestrelor.

Agăţarea unei usi într-un perete cortină şi setarea acestuia. Cotare, setarea

cotelor şi trasarea lor.Cote de nivel. Definirea şi salvare unei uşi şi ferestre în

Idem Idem

Families.

4. MODELARE 3D

Creare unui element nou de arhitectură : prerete ,uşi, fereastra mobilier etc. .

Crearea unei volumetri gen F.O.Gehry sau Zaha Hadid folosid modelarea 3d.

Preluarea suprafeţelor şi transformarea lor .

Idem Idem

5. UTILIZAREA DESENELOR 2D DIN AUTOCAD

Folosirea paletei Insert. Modificare culoare layer tip de linii a desenului adus

din AutoCAD. Preluare linii pentru a le trasforma in elemente de arhitectură.

Idem Idem

6.MODELARE 3D STUDIU DE CAZ DIN ARHITECTURA CONTEMPORANĂ

Recapitulare : Ridicarea 3d a două case Casa cub Rubic şi House Torafu

Japan. Salvare secţiuni şi faţade. Randare în Architecture Revit

Idem Idem

7. MODELARE 3D STUDIU DE CAZ DIN ARHITECTURA CONTEMPORANĂ

Ridicarea 3d a două case Mosaic House Japan. Salvare secţiuni şi faţade.

Randare în Architecture Revit

Idem Idem

Bibliografie

Obligatorie minimală

Tutorial Revit Architecture 2014

Suplimentara

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de seminar si prezentarea dotarii

hard si soft.

Prezentările sunt axate pe utilizarea

softului Revit Architecture 2014 pentru

ilustrarea exemplelor de studiu

Durata 2 ore

Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

Exercitiul nr. 1.

Folosind panuri sectiuni și fatade postate pe site-ul facultății studentii vor

începe redactarea unui proiect.

Familiarizarea studentilor cu programul Revit Architecture 2014 prin ridicarea

3D a unui proiect- locuință minimală P+1 (exemplu din arhitectura

contemporană)

Se construiesc obiectele secvential.

Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 2.



Ridicarea 3D a unui proiect- locuință minimală P+1 (exemplu din arhitectura

contemporană) folosind Revit Architecture 2014.

Se construieste obiectul secvential.

Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 3.





Durata 2 ore

Ìdem


Exercitiul nr. 4.






Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 5.






Durata 2 ore

Ìdem

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se construieste obiectul secvential.

Durata 2 ore

Ìdem

Bibliografie

Obligatorie minimală

Curs lect.dr.Terzi Mirela Lucia http://www.spiruharet.ro/facultate/26/arhitectura/biblioteca-virtuala.html

Revit Achitecture User's Guide http://www2.spiruharet.ro/facultati/arhitectura/biblioteca/751ff1bcbe4539e1e50070f87fb327ba.pdf

http://www.autodesk.com/revitarchitecture-tutorials

rac_tutorial_documents_m.zip

Suplimentara

http://usa.autodesk.com/adsk/servlet/index?siteID=123112&id=13080471

Facultativă

User's Guide : http://images.autodesk.com/adsk/files/rac_help.pdf

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din

domeniul aferent programului

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări,

comentarii, exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii

la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea

problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii

la orele de seminar.

20%

10.6 Standard minim de performanţă

Examinare curs: Nota minima 5

Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

15 sept. 2017

Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

29 sept. 2017 ……………………………………

http://www.spiruharet.ro/facultate/26/arhitectura/biblioteca-virtuala.html

http://www2.spiruharet.ro/facultati/arhitectura/biblioteca/751ff1bcbe4539e1e50070f87fb327ba.pdf

http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials

http://images.autodesk.com/adsk/files/rac_tutorial_documents_m.zip

http://usa.autodesk.com/adsk/servlet/index?siteID=123112&id=13080471

http://images.autodesk.com/adsk/files/rac_help.pdf

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „SPIRU HARET”


1.3.Departamentul ARHITECTURA

1.4.Domeniul de studii ARHITECTURA

1.5.Ciclul de studii LICENTA si MASTER INTEGRAT

1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTURA


2.1.Denumirea disciplinei Structuri din beton armat II

2.2. Codul disciplinei DTD

2.3. Titularul activităţilor de curs Lector dr. Ing. Mircea Alexe

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector dr. Ing. Mircea Alexe

2.5. Anul de studiu IV-2017/2017 2.6.Semestrul

2 2.7. Tipul de evaluare

E

2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14





Tutoriat 1

Examinări 4

Alte activităţi ……… 1





4.1 de curriculum Cunosţiinte mecanica si statica construcţiilor

Elemente structurale din beton armat

4.2 de competenţe Noţiuni de baza rezistenta materialelor

Armarea elementelor structurale din beton armat


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfaşoară in sala de curs cu echipament de predare pe suport electronic si acces la internet

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile interactive (pe grupe) se desfăşoară in săli prevăzute cu table de scris


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Abilităţi privind proiectarea preliminara arhitectural – structurala a clădirilor situate in zone seismice (alcătuire , conformare, predimensionare )

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Comformarea structurilor de rezistenta pentru diferite tipuri de construcţii cuprinse in temele de la atelierele de proiectare


7.1 Obiectivul general al disciplinei Proiectarea preliminara a structurilor de clădiri

7.2 Obiectivele specifice Aplicarea metodelor moderne in alcătuirea si conformarea clădirilor

8. Conţinuturi

SEMESTRUL II (14 prelegeri x 2 ore =28 ore)

- Sisteme constructive structurale din beton armat. Distribuirea forţelor seismic convenţionale, in plan si pe verticala

Prelegeri (4 ore)

Idem

- Reguli de alcătuire arhitectural –structurala a clădirilor , conform codului de proiectare P100-2010

Prelegere (2 ore) Idem

- Alcătuirea si conformarea antiseismica a clădirilor in plan orizontal

Prelegeri (4 ore) Idem

-

- Alcătuirea si conformarea antiseismica a clădirilor in elevaţie Prelegeri (4 ore)

Idem

- Comportarea cadrelor din beton armat la încărcări verticale si orizontale .Metoda simplificata MUTO Prelegeri (4 ore)

Idem

- Predimensionarea clădirilor din beton armat cu pereţi structurali si in sistem dual


- Alcătuirea si predimensionarea structurilor din zidărie portanta


- Analizarea si comentarea unor reguli de proiectare arhitectural-structurala elaborate de organisme internationale (Europa, SUA, Noua Zeelanda) pentru clădiri situate in zone seismice

Prelegeri (6 ore) idem

BIBLIOGRAFIE -Paul Popescu :”Elemente structurale din beton armat” - Edit. Fundaţiei România de Maine 2001-Bucuresti -Paul Popescu, E. Creanga: “ Relatia arhitectura-structura la clădirile din beton armat din România” Edit. Fundaţiei România de Maine 2001-Bucuresti -Cod de proiectare antiseismică P100/2010 -H.Bachmann:”Seismic conceptual design of buildings. Basic principles for engineers, architechts, building owners and authorities” Directives of OFEG-Berna 2002 Eurocod 6 Proiectarea structurilor din zidarie Eurocod 8 Conformarea si predimensionarea structurilor rezistente la seism

SEMESTRUL II ( 7sedinte seminar)

- Evaluarea forţelor seismice convenţionale Interacţiune student-asistent ( 2 ore) Explicaţii la tabla

- Aplicaţii privind determinarea centrului de rigiditate si a momentului de torsiune generala

Interacţiune student-asistent ( 2 ore) Explicaţii la tabla

- Determinarea simplificata a eforturilor secţionale a structurilor in cadre din beton armat (metoda MUTO) si predimensionarea acestora -2 sedinte seminar

Interacţiune student-asistent ( 4 ore) Explicaţii la tabla Test verificare nr.1

- Aplicaţii privind predimensionarea clădirilor cu pereţi structurali din beton armat si zidărie

Interacţiune student-asistent ( 2 ore) Explicaţii la tabla

- Aplicaţii privind conformarea antiseismice favorabile si nefavorabile ale clădirilor etajate din beton armat -2 sedinte seminar

Interacţiune student-asistent ( 4 ore) Explicaţii la tabla Test verificare nr.2

BIBLIOGRAFIE Paul Popescu “Elemente structurale din beton armat – (Exemple de calcul) “ Ed. Fundaţiei “România de mâine “ Buc.2001 Paul Popescu, E. Creanga “Relatia arhitectura –structura la clădirile din beton armat din România” “ Ed. Fundaţiei “România de mâine “ Buc.2004 Al.Cismigiu “Note de curs si exemple de calcul- UAIM” Mircea Alexe :”Exemple de calcul privind predimensionarea elementelor structural din beton armat” R. Petrovici “Structuri din beton armat – Note de curs UAIM” Eurocod 6 Proiectarea structurilor din zidarie Eurocod 8 Conformarea si predimensionarea structurilor rezistente la seism 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare


10.4 Curs Comentarii, intrebări la orele de curs Interacţiunea la orele de curs 10%

10.5 Seminar/laborator Rezolvarea problemelor;comentarii, întrebări

Frecventa, interacţiunea, rezultatele la test 20%

examen 70%


Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 01.09.2017 Lector. dr. ing. Mircea Alexe Lector. dr. ing. Mircea Alexe

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta +master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Design I ( Design mobilier ) 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu IV - 2015/2017 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi ……… 20 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfășoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Prelegerile se desfășoară în săli cu echipament de multimedia.



Capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care să corespundă atât cerințelor estetice, cât și celor tehnice.(competenta 1) • Inițierea studenţilor cu problematica designului în general şi a designului de mobilier în particular • Initirea structurii mobile, descompunerea in subansamble si repere a pieselor de mobilier • Abordarea ornamenticii în mobilier şi arhitectură • Aprofundarea cunoştiinţelor plastice privind tehnicile de esenţializare şi stilizări • Introducerea şi iniţierea problematicii ergonomiei raportată la mobilier şi spaţiul architectural • Problematica egalităţii de şanse în designul de arhitectură şi mobilier • Iniţierea studenţilor cu problematica designului în general şi a designului de mobilier în particular • Initirea structurii mobile, descompunerea in subansamble si repere a pieselor de mobilier • Abordarea ornamenticii în mobilier şi arhitectură • Introducerea şi iniţierea problematicii ergonomiei raportată la mobilier şi spaţiul architectural • Problematica egalităţii de şanse în designul de arhitectură şi mobilier

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dezvoltarea deprinderilor de a crea si proiecta piese sau garnituri de mobilier, elemente de

decoratii sau de arhitectura de interior in stransa legatura cu factorii stilistici ai cladirilor sau a tendintelor actuale

7.2 Obiectivele specifice • Crearea caracteristicilor specifice de formator de opiniei in domeniul esteticii, designului si fezabilitatii.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii • Design Definirea designului. Obiecte Tipologii de obiecte.

Mobila ca obiect . Aplicatii si rezolvari. Creativitatea. • Designul de mobilier Materiale Lemn. Structura lemnului.

Caracteristici Lemn masiv . Semifabricate din lemn. Esente de lemn. Tehnologii de prelucrare a lemnului. Semifabricate din lemn

• Principii de stimulare a creativitatii Schita, Material, Imagini

• Componenta mobilei Asamblarea elementelor din lemn. Imbinari din lemn.Reprezentari grafice specifice. Sisteme de cotare si note explicative tehnologice. Tendinte.

• Ergonomie 1 Definire a notiunii. Confort. Date antropometrice. Posturi. Fiziologia spatelui. Disconfort. Biodinamica sederii.

• Prelegeri • Expuneri Power Point • Prezentări de filme

documentare referitoare la tematica abordată

• Demonstraţii grafice practice

• Testare pe parcurs

Sportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică.

Studii si tendinte. Sederea echilibrata. • Ergonomie 2 Influente in designul de mobilier. Biodinamica

culcata. Tipuri de suport. Tabele de dimensionari. Egalitatea de sanse.

• Ornament Ornament si plastica decorativa. Clasificari. Incrustatii. Intarsia. Mozaicuri. Ornamente pictate. Ornamente plastice cu caracter geometric sapate, Modulatecu relief ,. Materiale si sisteme. Motive si inspiratii.

• Stilizare Definitii. Principii de stilizare. Motiv decorativ. Motive de inspiratie frunze, flori, insecte sau animale, origami, retele, trasee

• Mobila obiect artistic Elemente de design. Principii de design linia, scara, culoarea , tonalitatea, textura. Scurt istoric al mobilierului . Antichitatea Egipt, Grecia , Romanii.

• Mobilierul modern Tendinte si curente contemporane . Expozitii si targuri de specialitate. Aportul arhitectilor in designul de mobilier.

Bibliografie -Ernst Neufert, Manulalul arhitectului -Paul Focsa &H.Constantinescu, Arhitectura de interior si constructia mobilierului editura Tehnica -Catalog Of furniture accessories Haefle -Catalog Of furniture accessories Bloom -Furniture-collection magazines -Decoration magazine Art et-collection. -Sassone, Adriana Boidi; Cozzi, Elisabetta;Disertori, Andrea,Furniture from rococo to art deco.Taschen Gmbh, Koln, 2000 (cota biblioteca USH –lll A 305) -Baras, Jean, Mobila, Soces&Co, Bucuresti, 1995 (cota Biblioteca USH lll A 140) -Mihaela Criticos, Art Deco sau Modernismul bine temperat. Editie bilingva, Simetria, Bucuresti, 2009 (cota bibliotecii USH 49) 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

• Initierea si stimularea studentilor intr-un ciclu de informare permanenta

• Imbunatatirea permanenta a cunostiintelor culturale in domeniul designului

• Prezentari de designer si arhitecti de top din domeniu

• Prezentari actualizate comentate de targuri si expozitii international de design

• Stimularea participarii studentilor la concursuri nationale si international de design

Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.Expuneri Power Point

• Prezentări de fime documentare referitoare la tematica abordată

• Comentari interactive pe teme de design

• Teste

Bibliografie Laurel Saville Design Secrets: Furniture Rockport Publisher 2008

-Maxine Naylor&Ralph Ball Form Follows Ideea An Introduction to Design Poetics Black Dog Publishing 2005

-Sarah Gaventa Concrete design Mitchell Beazley 2006

-G. Ringer&Gheorghe Retea Mobila Fina Evolutie Proiectare Fabricare editura Tehnica 1957

-Margaret Helfand Architects Esential Architecture The Monacelli Press 1999

-Patricia Bueno Chairs,Chairs, Chairs ed Atrium Group 2004


• Mentinerea in permanenta a legaturii cu APMR (Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania) Institutul National al Lemnului, OAR, etc

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

80%

Elaborarea unui Proiect de specialitate 10.5 Seminar/laborator 3 Teste pe parcurs 20%

Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar

10.6 Standard minim de performanţă • Corectitudinea redactarii proiectului • Respectarea regulilor specifice proiectarii de mobilier conform datelor din curs si seminarii • Atentie la prelegeri rezultata in urma testarilor pe parcurs

• Spontaneitate si creativitate Data completării: Semnătura titularului de curs

15.09.2017 Lector univ. dr. MIHAI MOLDOVANU

Data avizării în departament Semnătura Șefului de departament 29.09.2017 Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET

1.2.Facultatea Arhitectură

1.3.Departamentul Arhitectură

1.4.Domeniul de studii Arhitectură

1.5.Ciclul de studii Arhitectură – Studii de Licența și Master Integrat

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură


2.1.Denumirea disciplinei Arhitectură de Interior – Curs

2.2.Codul disciplinei DS

2.3.Titularul activităţilor de curs Lector Dr. Arh. George Stăncioiu

2.4.Titularul activităţilor de seminar -

2.5.Anul de studiu

I V

2.6.Semestrul

2

2.7. Tipul de evaluare

E

2.8.Regimul disciplinei

DO


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 2 curs 0 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 28 curs 0 seminar/laborator





Tutoriat 4

Examinări 1

Alte activităţi ……… -





4.1 de curriculum Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrelor 1-7 / ciclul I de studii universitare

Cunoașterea reprezentării grafice

4.2 de competenţe Cunoașterea aptitudinilor vocaționale

Adaptarea cunoştiinţelor dobândite în proiectarea de arhitectură


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi echipament de proiecție multimedia

Prelegerile se desfășoară în Sala Studio, cu imagini proiectate și comentate precum și exemple de compoziție grafică



Seminariile se desfășoară în săli de seminar dotate cu mobilier care face posibilă interacțiunea dintre profesor și student (discuții, corectură)


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

C1. Capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care să corespundă atât cerinţelor estetice, cât şi celor tehnice

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale


7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea conceptelor fundamentale de aptitudine creativă a celor mai importante aspecte la nivel national și international, de-a lungul timpului;

Familiarizarea tendințelor de promovare a fenomenului architectural, la nivel organizatoric și instituțional, pentru a reglementa activitatea specifică la nivel național și internațional;

Trecerea în revistă a diverselor argumente, concepte și direcții de dezvoltare profesională.

7.2 Obiectivele specifice Notiuni de desen, specifice reprezentărilor și studiului formei;

Evidențierea fenomenelor și proceselor specifice esențiale precum și a formelor și a relațiilor cu celelalte procese din activitatea specifică;

Consolidarea cunoștințelor teoretice și practice care să permită studenților să opereze în zona profesională;

Însușirea cunoștințelor necesare pentru stabilirea unor strategii și analiza tendințelor arhitecturale la nivel național și internațional;

Sublinierea mutațiilor din domeniul arhitecturii contemporane;

Trecerea în revistă a diverselor argumente, concepte și direcții de dezvoltare profesională cu identificarea implicațiilor sociale la nivel internațional.

8. Conţinuturi


ARHITECTURĂ DE INTERIOR

1-2. Arhitectura – o direcție vocațională în societate

Prelegeri, studii de caz - susținute prin imagini și exemlificări culese din surse citate diverse Interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.

Ilustratii si note de curs; Proiecție digitală/analog; scheme; selecții teoretice. Pentru consolidarea cunoștiințele dobândite, studenții sunt sfătuiți să studieze referințele indicate și să participe la cursuri

3-4. Categorii fundamentale privind ativitatea de arhitectură Interacțiunea profesor-student este

fundamental: studenții vor viziona

imagini și filme tematice, iar apoi se

vor discuta și analiza în sală, ca

parte a unei cerințe.

Ilustratii si note de curs; Proiecție digitală/analog; scheme; selecții teoretice.

5-7. Activitatea de organizare specifică Prelegerile se bazează pe desene, comentarii pe fotografii și altele


8-9. Relațiile dintre viitorul arhitect și domeniile conexe Prelegere/curs și adaptarea la realitate. Utilizarea testelor creative pentru a identifica ce a determinat valoarea creatoare


10-11. Politicile și practicile caracteristice din sfera arhitecturii la nivel intern

și internațional; Instrumente și reglementări

Prelegere/curs si analize, comentarii ale studenților și specialiștilor în funcție de domenii, precum și în conformitate cu evenimentele sociale


12-13. Performanța creativității în arhitectură a sistemelor de analiză.

Noi forme de creativitate

Prelegere/curs și adaptarea la realitate prin intermediul compozițiilor grafice.


14. Practica privind competențele obținute în timpul cursului la testele de

creativitate pe teme prestabilite.

Prelegere/curs și adaptarea la realitate prin intermediul compozițiilor grafice.


Bibliografie

Cărți și reviste

1. VIAPPIANI, Pietre Costa ARCHITECTURAL DESIGN – Le Mobilier Surrealiste, ed. Bookking, 1993 2. INTERIOR BEST SELECTION – Editorial Comitte of Interior Best Selection 3. DOMUS – Architettura Design Comunicazione



Interacțiunea cu alți colegi titulari de cursuri ale unor discipline conexe prin dezbaterea si discutarea conţinutului disciplinei Arhitectură de Interior – Curs, disciplină

inclusă în planul de învăţământ al Facultății de Arhitectură din Universitatea Spiru Haret, cu titulari din Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București și alți

membrii ai Societății Academice

Invitând specialiști din mediul arhitectural creativ, în relație cu organizațiile competente din domeniul creației de arhitectură din Romănia: OAR, UAR, RUR

10. Evaluare


10.4 Curs Interactivitatea studentului Desene și imagini fotografice comentate critic 90%

10.5 Seminar/laborator - - -

- - -


Elaborarea complexă, în echipe, a temelor de seminar prezentate la începutul semestrului

Prezentarea particularităților grafice mergând pe dezvoltarea abilităților profesionale, pentru dezbaterea colectivă

Data completării: Semnătura titularului de curs,

15.10.2017 Lector Dr. Arh. George Stăncioiu


29.09.2017 Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret




1.5.Ciclul de studii Licență


2. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Tehnologii contemporane

2.2. Codul disciplinei Conf. Univ.dr. Maria Duda

2.3.Titularul activităţilor de curs DTD

2.4Titularul activităţilor de seminar -

2.5. Anul de studiu 2017/2017 4 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7.Regimul disciplinei A

obligatorie





Studiul după suport de curs, bibliografie şi notiţe 6



Tutoriat

Examinări

Alte activităţi (ex. elaborare proiect individual)





4.1 de curriculum Cunoştinţe avansate în materiale de construcţii, finisaje şi structuri

4.2 de competenţe Cunoştinţe de grafică digitală pentru elaborarea de prezentări, ilustraţii şi analize tehnice ale unor clădiri existente


5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu acces la internet şi dotată cu echipamente audio și video pentru prezentarea materielor didactice (fisiere powerpoint, imagini, fragmente de filme documentare)

Curs în format multimedia/digitizat - disponibil pe portalul proiectului Adapt2jobs

Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com




Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

C1. Lecturarea şi analizarea mediului construit

C2. Recunoaşterea avantajelor şi dezavantajelor diferitelor soluţii tehnice constructive, şi prevederea consecinţelor economice, ecologice şi sociale

C3. Abilitatea de a consilia viitorii clienţi, oferint varianta arhitectură optimă, în coonformitate cu bugetul disponibil

C4. Responsabilizarea faţă de starea actuală şi dezvoltarea mediului construit

C5. Cunoştiinte corespunzatoare despre probleme fizice şi tehnologii, precum şi despre funcţia construcţiilor, astfel încat să le doteze cu toate

elementele de confort interior şi de protecţie climaterică, în cadrul dezvoltării sustenabile

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale

CT1. Realizarea de analize arhitecturale, tehnice şi structurale ale clădirilor

CT2. Scrierea unui articol – observaţie, documentare, critică, argumentare

CT3. Obţinerea de cunoştinţe de bază în economia construcţiei şi building management

CT4. Identitate vizuală şi branding prin construit

CT5. Reutilizare şi reciclare de materiale şi elemente de construcţie


7.1 Obiectivul general al disciplinei Constituirea unei baze de date a elementelor constructive şi tehnicilor contemporane ce le corespund

Îmbunătăţirea abordării şi metodologiei de elaborare a proiectelor de atelier

7.2 Obiectivele specifice Includerea aspectelor tehnice, structurale şi economice în dezvoltarea proiectelor de arhitectură, cu prevederea consecinţelor implementării propunerilor respective

Documentarea complesivă asupra unei clădiri existente, relaţionând-o la context, caiet de sarcini, buget, utilizare, ilustrând şi argumentând propriile opinii în scris

8. Conţinut

8.1 Curs Metode de predare Observaţii – ore de curs

Tema 1. Introducere

Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)

Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs


2ore

Tema 2. Sustenabilitate




2 ore

Tema 3. Inovaţie




2 ore

Tema 4. Reinterpretare: reutilizare şi

reciclare




2 ore

http://tehnologiicontemporane.wordpress.com/





Tema 5. Adaptare şi personalizare




2 ore

Tema 6. Implementare: faze de construcţie.

6.1. studiu de caz al unui şantier




2 ore

Tema 7. Prezentare şi discuţii analize

PROBĂ INTERMEDIARĂ ÎN ECHIPE

moderne (problematizarea, conversația)

analiza în grup – prezentare studio de caz



2 ore

Tema 8. Prezentare şi discuţii analize

PROBĂ INTERMEDIARĂ ÎN ECHIPE

moderne (problematizarea, conversația)

analiza în grup – prezentare studio de caz



2 ore

Tema 9. Detaliere – izolaţia : protecţie şi

acumulare




2 ore

Tema 10. Detaliere – ventilaţie şi faţade

inteligente




2 ore

Tema 11. Detaliere – protecţie solară şi

captarea energiei solare




2 ore

Tema 12. Eficienţa – Building Management Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)



2 ore

Tema 13. Ecologia construcţiei: integrarea

instalaţiilor, design interior, iluminat, confort




2 ore

Tema 14. Recapitulare Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)



2 ore

BILIOGRAFIE

C. A Brebbia, ECO_ARCHITECTURE V, WIT Press, Boston 2014

V. Calderaro, Architettura solare passiva; manuale di progettazione, Kappa, Roma, 1981

A. Compagno, Intelligent Glass Facades, Birkhäuser 1999











Cooper Racgel, Evans Graeme, Boyko Christopher, Designing Sustainable Cities, Wiley Blackwell, Singapore, 2009

JG Decosterd, P Rahm, Architecture physiologique, Birkhaeuser Basel, 2002

A. Deplazes, Constructing Architecture, Materials, Processes, Structures, a Handbook, Birkhaeuser Basel, 2008

Alfredo Pini, Architettura e materiali, AAM, 2000

D. Schwarz – Solar Architecture, AAM, 2005

Herzog Thomas, Krippner Roland, Lang Werner, Facade Construction Manual, Birkhaeuser, 2004

M. Molina, Ecologia 2 fisica delle costruzioni, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2004.

C. Schittch, in DETAIL - Cost-Effective building Economic concepts and constructions, Birkhaeuser Berlin 2007

M. Vellinga,O. Paul, Atlas of Vernacular Houses of the World, Rautledge 2007

R.Vittone, Bâtir. Manuel de la construction, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, 2010.

Manuale di progettazione edilizia. Fondamenti, strumenti, norme, U. Hoepli, Milano, 1992-1995.

Construction Manual, Ed. Detail, München

The Energy Report, WWF Int. 2011

UTET Collection - Grande Atlante di Architettura: muratura, legno, pietra, vetro, cemento, acciaio

Urban Interaction – Towards City Making

UN STUDIO Knowledge Platform

Revista WIRED

Revista MONOCLE

Revista DETAIL

Revista InDetail

Seria de emisiuni REBEL ARCHITECTURE, Al Jazeera

www.materia.nl

www.inhabitat.com\

http://www.architecturalrecord.com/topics/191-architectural-technology

http://www.archdaily.com/category/building-technology-and-materials/



conținutul disciplinei este adaptat cerințelor reprezentanților pieței muncii, așa cum au reieșit din studiul privind analiza situației existente, realizat în cadrul Proiectului POSDRU/156/1.2/G/141179.

pregatirea studentilor pentru lecturarea, analizarea și contribuția la mediul cosntruit

abordarea proiectării ținând cont de bilanțul eficient între inovarea arhitecturală, strucutrală și tehnică, reutilizarea materialelor, personalizarea, adaptarea si viabilitatea economică a soluțiilor

abilitatea de consiliere a viitorilor clienților asupra soluției arhitecturale optime care să respecte bugetul disponibil

10. Evaluare


http://www.materia.nl/

http://www.inhabitat.com/

http://www.architecturalrecord.com/topics/191-architectural-technology

http://www.archdaily.com/category/building-technology-and-materials/

10.4 Curs Coerența alegerilor tehnice,

subordonate sarcinii arhitecturale

Fișă tehnică individuală, aplicată proiectului de la

Atelier

40%

Abilitatea de consiliere a clienților

aspura soluției arhitecturale optime care

să respecte bugetul disponibil, claritatea

explicațiilor

Descriere scrisă a aplicării unei anumite tehnici

constructive, adresată unui client fictiv

30%

Documentarea detaliată a analizei,

claritatea interpretării, ilustrarea prin

fotografii și desene proprii

Probă intermediară executată în grup: analiza unei

clădiri existente, urmărind aspectele abordate în

curs. Stundeții vor alege câte un exemplu dintr-o

listă de clădiri executate recent, în București.

30%

10.5 Seminar/laborator


intelegerea principiilor tehnologice

argumentarea preferinţei pentru o soluţie tehnică faţă de alta

analiza critică a unei construcţii şi a procesului său constructiv

realizarea unui proiect individual, într-o structură standardizată, în prealabilă elaborată și discutată la orele de seminar, demonstrând capacităţi de înțelegere și aplicare corectă a metodelor și instrumentelor însușite, o bună comunicare interpersonală şi conștientizarea posibilului impact al proiectului realizat.

Data completării: Semnătura titularului de curs,

15.09.2017 Conf. Univ. Dr. Maria Duda

Data avizării în departament, Semnătura şefului de departament,

29.09.2017 Conf.univ.dr. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI



1.2.Facultatea Arhitectura

1.3.Departamentul Arhitectura


1.5.Ciclul de studii Licenta si master integrat



2.1.Denumirea disciplinei STRUCTURĂ ȘI COMPOZIȚIE URBANĂ I (Compoziţie urbană)

2.2. Codul disciplinei DF

2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Arh. Victoria-Marinela BERZA


2.5. Anul de studiu IV

2.6.Semestrul VII

2.7. Tipul de evaluare EC

2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 2 curs 0 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 28 curs 0 seminar/laborator





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi ……… -





4.1 de curriculum Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrelor 1-6 / ciclul I de studii universitare

4.2 de competenţe Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane – programul de arhitectură corespondent - partiul de arhitectură și partiul urbanistic - funcțiunea urbană generată.

Capacitatea de decodificare a ipostazelor similare în cazul alcătuirilor urbane și în cel al spațiilor arhitecturale: funcțional (filtru, distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim / individual / intermediar / comunitar / public).

Înțelegerea conceptului de ierarhie spațială și funcțională.

Înțelegerea sistemică a relației dintre forma arhitecturală și soluția de compoziție urbană.

Familiarizarea cu noțiunile de: limită, reper, relație spațială; raport spațial; parcurs urban.


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.


-


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Dobândirea abilităților de utilizare a raporturilor dintre factorii determinanți ai percepției spațiale și ai percepției urbane.

Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-formal în coagularea configurativă a alcătuirilor urbane.

Dobândirea capacității de abordare sistemică a problemelor de urbanism în context teritorial.

Constituirea capacității individuale de concepere a imaginii urbane ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale

Înțelegerea orașului ca organism complex, funcțional-configurativ.

Înțelegerea Modelului conceptual - ca factor germinativ și rezultantă a unui proces doctrinar.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea orașului ca organism complex, funcțional-configurativ

7.2 Obiectivele specifice Orientarea în reperele doctrinare ale urbanismului;

Cristalizarea abilităților individuale de analiză urbană;

Abordarea sistemică a problemelor de urbanism în context teritorial;


8. Conţinuturi


Obiectivele disciplinei „Structură și compoziție urbană”. Actualitatea discursului asupra orașului. Situarea în contextual actual: Forțele determinante ale creșterii explozive ale orașelor în sec. al XX-lea; Schimbări de atitudine și tendințe noi în producerea bunurilor și serviciilor de nivel mondial; Forțele directoare fundamentale ale evoluției urbane; Spiritul locului: Lectura istorică, Lectura morfologică, Lectura sensibilă a spațiului urban, Decodificarea și Suprapunerea morfologiilor (sociale, istorice, plastice); Timpul.

Prelegeri, studii de caz - susținute prin PowerPoint Presentations; Interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.

MATERIALE DIDACTICE: Note de curs; Proiecție digitală; scheme; selecții teoretice. e-mail titular de curs: [email protected]

Sistemul urban și dinamica urbană – I (Introducere în problematică): Orașul (Definiții; urban-rural; aglomerația urbană; Orașul - așezare umană și fenomen global;); Provocarea urbană actuală (Probleme comune ale orașelor actuale; comentariu de caz – municipiul București; Tendințe și consecințe ale fenomenului urban contemporan - creştere urbană şi schimbare socială; Oraşe în competiţie - câştigători şi perdanţi; Revalorizarea locurilor strategice; rolul spațiului public în asigurarea coerenței structurii și compoziției urbane; Proiectul urban).

Idem

Idem

Sistemul urban și dinamica urbană – II (Abordarea teoretică a raporturilor de interdependență): Sistemul urban şi oraşul ca sistem (Caracteristici definitorii ale sistemelor urbane; Oraşul – etape de echilibru și stadii de evoluţie; oraşul şi sistemul urban; Relaţii funcţionale interurbane şi intraurbane; interacţiunea acestora); Tramă, rețea, armătură urbană, sistem urban; Ciclul evolutiv al sistemelor urbane.

Idem

Idem

Autoorganizarea sistemului urban – caracteristică esenţială: Sistemul urban ca sistem organic; Sistemul urban ca sistem informatic; Entropie şi negentropie; Acţiunea sinergică şi efectele acesteia asupra sistemului urban; autoorganizare şi dinamică urbană.

Idem

Idem

Intervențiile urbanistice: Paliere de intervenție urbanistică; Intervenția urbanistică – proces de ordonare a unor subsisteme ambientale ale habitatului uman; Condiționările soluției de urbanism. Abordarea teoretică și practică în urbanism: Modelarea în urbanism; Modelul de lucru în urbanism; Modelul conceptual - factor germinativ și rezultantă a unui proces doctrinar.

Idem

Idem

Modele urbanistice în contemporaneitate: Modele urbanistice fundamentale (Modelul zonal / modelul inelelor concentrice; Modelul sectorial; Modelul nucleilor multipli); Raportarea modelelor urbanistice fundamentale la contextul actual (Limitele modelelor urbanistice fundamentale; Procese urbanistice contemporane).

Idem

Idem

Modelul constitutiv al organismului urban. Idem Idem

Funcționarea organismului urban - I (Teorii funcționaliste): Teoria funcționalistă clasică; Teoria funcționalist-structuralistă a lui Claude Lévi-Strauss; Aplicații ale teoriilor funcționaliste în urbanism și amenajarea teritoriului; Analiza SWOT.

Idem

Idem

Funcționarea organismului urban - II (Concepte): Conceptul de activitate urbană; Mobilul urban; Forțele urbane; Funcția urbană.

Idem

Idem

Concepte fundamentale în abordarea alcătuirilor urbane (I): Categorii esențiale în abordarea alcătuirilor urbane (organism urban, viața urbană, cadrul urban); Conceptul de structură urbană prin elementele de cadru urban.

Idem

Idem

Concepte fundamentale în abordarea alcătuirilor urbane (II): Morfologie urbană și sintaxă urbană; Partiul urbanistic; Spațiul funcțional și Spațiul perceptiv.

Idem

Idem

Aspecte de epistemologie a spațiului arhitectural și urban. Elemente determinante compozițional-formal în coagularea configurativă a alcătuirilor urbane; percepție spațială și percepție urbană.

Idem

Idem

Elemente determinante funcțional-compozițional în structurarea alcătuirilor urbane. Efecte de plastică urbană.

Idem

Idem

Legislația urbană actuală – frână și factor de progres pentru dezvoltarea urbană sustenabilă; Proiectul urban – instrument de re-structurare și apropriere a teritoriului urban.

Idem

Idem

Bibliografie Obligatorie

ALEXANDER, C. , NEIS, H. J., ANNINOU, A., KING, I. (1987), A New Theory of Urban Design (Center for Environmental Structure Series, Vol. 6), Oxford University Press U.S.A..

BARRIE, T. (1996), SPIRITAL PATH, SACRED PLACE - Myth, Ritual, and Meaning in Architecture, Shambala Publications, Inc., Boston & London.

BERZA, V.M. (2015), Structură și compoziție urbană, curs digital, Facultatea de Arhitectură - Universitea Spiru Haret, București.

BERZA, V.M. (2008), Risc și dinamică urbană, Ed. Universitară ”Ion Mincu”, București.

von MEISS, P. (2014), De la forme au lieu + de la tectonique. Une introduction a letude de l`architecture, Architecture Essais, 3th edition, Paper Book, Presses polytechnique et universitaire romandes, Lausanne.

DUANY, A., SPECK, J., with LYDON, M. (2009). The Smart Growth Manual, McGraw-Hill Professional, NYC.

GALLAGHER, L. (2014), The End of the Suburbs: Where the American Dream is Moving, Portfolio / Penguin, NYC.

READ, S., PINILLA, C. (2006), Vizualizing the Invisible: towards an urban space, Techne Press, Amsterdam; http://www.scribd.com/doc/33448789/Visualizing-the-Invisible#download

ZUMTHOR, P. (2010),Thinking Architecture, Hardcover, Birkhäuser Architecture; http://www.scribd.com/doc/46338375/Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture Recomandată

CERDÁ, I. (2005), La théorie générale de l’urbanisation, Les éditions de l’imprimeur, collection Tranches de Villes, prefata Françoise Choay.

CHING,F.,D.K. (2007), ARCHITECTURE – Form, Space & Order, The3rd Edition, Ed. John Wiley&Sons, US.

CHOAY, F. (2011), Pentru o antropologie a spațiului, Revista URBANISMUL, București.

DUANY, A., PLATER-ZYBERK, E., ALMINANA, R. (2003), The New Civic Art: Elements of Town Planning, Rizzoli International Publications, New York.

GORDON,D., SINKEVICIUS,L., SLAVINKSI,T., BERZA,V-M., TERZIEV,P., RAFAILOVA,G., VALKANOV,Y., MIHAYLOVICH,L., SEGKOUNI,M., PALA,L., PAPANIKOLAOU,M. (2007), North-South Interface - PolyMETREXplus RINA; Seria: Strategic Urban Planning Division Reports, Ed. Gordon D., City of Helsinki.

MARSHALL, S. (2005), Streets & Patterns, Spon Press (Taylor & Francis Group), London and New York;

NORBERG-SCHULTZ, C. (1984), Genius Loci Towards a fenomenology of architecture, Paperback, London; http://www.scribd.com/doc/46338375/Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture

*** (2000, 2003), A Companion to the City, Blackwell Publishers Ltd., Ed. by Gary Bridge and Sofie Watson, Oxford, UK.

*** (1988), Morphologie urbaine et parcellaire, Presses Universitaires de Vincennes - Université de Paris VIII, Col. ESPACES, Éd. par Pierre Merlin, Éditeurs associés: Ernesto d’Alfonso, Françoise Choay; Paris, France.


- - -

- - -

- - -

- - -

- - -

- - -

- - -

- - -

- - -

Bibliografie -


Discutarea conţinutului disciplinei „Structură și compoziție urbană”cu colegii care predau celelalte discipline din planul de învăţământ al Facultății de Arhitectură din Universitatea Spiru Haret, cu colegi din Facultățile de Arhitectură din România, cu specialişti din Organizații profesionale din România - Ordinul Arhitecților din România și Registrul Urbaniștilor din România - și din Europa / METREX, precum şi cu reprezentanţi ai administrației locale și centrale, precum și ai mediului autohton de afaceri / Camera de Comerț și Industrie a României.

10. Evaluare


10.4 Curs Prezență - 1 punct / curs

Răspuns corect test săptămânal - 1 punct / test

Evaluare la finalul fiecărui curs - teste și prezență 28%

Titlul - din Bibliografia obligatorie

Respectarea cerințelor afișate

Eseu

Referat

15% / Eseu 25% / Referat

Răspunsuri corecte / 2 Bilete extrase Colocviu 32%

10.5 Seminar/laborator - - -

- - -



Înțelegerea orașului ca organism complex, funcțional-configurativ.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 01.09.2017 Conf. Dr. Arh. Victoria-Marinela BERZA ………………………………….. Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU

http://www.scribd.com/doc/33448789/Visualizing-the-Invisible#download

http://www.scribd.com/doc/46338375/Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture

http://www.scribd.com/doc/46338375/Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture

FIŞA DISCIPLINEI



1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură



1.5.Ciclul de studii II



2.1. Denumirea disciplinei Istoria Arhitecturii în România I

din antichitate până la începutul perioadei moderne

2.2. Codul disciplinei DF

2.3. Titularul activităţilor de curs Lector dr. arh. Constantin Bogdan STANCIU

2.4.Titularul activităţilor

de seminar

-

2.5. Anul de studiu IV 2.6.Semestrul 8 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator -




Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -

Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi -




4. Precondiţii

4.1 de curriculum Parcurgerea cursurilor de Istoria universală a arhitecturii şi artelor I – IV (de la Antichitate până la Evul Mediu inclusiv)

4.2 de competenţe Cunoaşterea contextului arhitectural european în antichitate şi Evul Mediu.

Cunoaşterea caracteristicilor arhitecturii bizantine.

5. Condiţii

5.1. de desfăşurare a cursului Echipament de proiecţie (PC, Laptop, video-proiector); sală cu jaluzele.



Nu este cazul


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Definirea cunoştinţelor fundamentale privind evoluţia fenomenului arhitectural în spaţiul românesc.

Utilizarea cunoştinţelor de bază din domeniu (concepte, teorii si modele de bază) pentru explicarea şi interpretarea unor probleme variate, specifice evoluţiei arhitecturii româneşti.

Analiza critică bazata pe criterii şi metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii privind arhitectura şi evoluţia fenomenului arhitectural din România.

Explicarea şi interpretarea informaţiilor referitoare la evoluţia arhitecturii, provenind de la colaboratorii de alte specialităţi.

7. Obiectivele disciplinei

7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea şi înţelegerea etapelor definitorii ale fenomenului arhitectural de-a lungul perioadei studiate.

Asimilarea cunoştinţelor referitoare la monumentele care au marcat evoluţia arhitecturii în epoca analizată.

7.2 Obiectivele specifice Studiul arhitecturii din perspectiva contextului social, cultural şi politic.

Analiza ansamblurilor în relaţie cu peisajul.

8. Conţinuturi


ARHITECTURA DOMESTICĂ

-Locuinţa în paleolitic, neolitic, epoca bronzului, prima epocă a fierului

-Villa romana. Locuinţa urbană în oraşele romane

-Locuinţa rurală şi urbană în evul mediu

-Locuinţa fortificată. Locuinţa turn în Dacia şi în Dacia Romană

-Locuinţa fortificată în Transilvania medievală. Locuinţa turn

-Culele în Ţara Românească

Prelegeri însoţite de

imagini (suport power

point)

Informaţii despre:

- structura cursului;

- bibliografie;

- suportul de curs

-Reşedinţa nobiliară

-Conacele în Ţara Românească şi Moldova. Ansamblul curţii domneşti

şi boiereşti

Idem

-Reşedinţa nobiliară în Transilvania. Elemente de Renaştere şi Baroc

ARHITECTURA DE APĂRARE

-Cetățile pe teritoriul statului centralizat dac. Materiale şi tehnici

constructive. Fortificații. Sistemul defensiv din Munții Orăştiei

-Castrele romane. Tehnici de zidărie. Sisteme defensive. Fortificațiile

de graniță de pe Valea Oltului

-Cetățile pontice grecești

-Cetățile interne şi de graniță în Evul Mediu

-Continuitatea fortificațiilor antice şi cetăți noi construite. Evoluția

sistemelor defensive

-Castrele nobiliare în Transilvania

-Cetăți săsești. Cetăți țărănești

Idem

ARHITECTURA DE CULT

-Templul la daci şi la romani

-Elemente paleocreștine

-Influenţe ale arhitecturii bizantine în Ţările Române. Ţara Hațegului

Dobrogea. Ţara Românească.

-Sisteme constructive bizantine. Materiale şi tehnici de construcție.

Idem

-Şcoli de arhitectură. Epocile domnitorilor Mircea cel Bătrân, Neagoe

Basarab, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu

-Ctitorii de referință pentru evoluția arhitecturii religioase în Ţara

Românească

-Școala națională Cantacuzin – Brâncovenească

-Moldova. Şcoli de arhitectură. Epoca Mușatinilor. Stilul moldovenesc

de sinteză. Epoca lui Vasile Lupu. Tipuri. Surse. Influenţe

-Arhitectura religioasă în perioada fanariotă

Idem

-Sisteme constructive romanice şi gotice

Ordinele călugărești în Transilvania. Abații romanice şi gotice de secol

XII-XIV

Biserici săseşti fortificate în Transilvania

Renaștere şi baroc în arhitectura de cult din Transilvania

Idem

Bibliografie

Obligatorie minimală:

Curinschi-Vorona, Gh. Istoria arhitecturii în Romania, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981

Ionescu, Grigore Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1982

Istoria arhitecturii în România, vol. I-II, Bucureşti, 1963, 1965

Drăguţ, Vasile Arta românească, preistorie, antichitate, ev mediu, renaştere, baroc, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982

Suplimentară:

Brătuleanu, Anca Curţi domneşti şi boiereşti în România. Valahia veacurilor al XVII-lea şi al XVIII-lea, Ed. Simetria, Bucureşti, 1997

Curinschi-Vorona, Gh. Istoria universală a arhitecturii, vol. I-III, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976

Drăguţ, Vasile Arta gotică în România, Bucureşti, 1979

Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Ed. Vremea, Bucureşti, 2000

Gheorghiu, Teodor Octavian Arhitectura medievală de apărare din Romania, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1985

Ghika-Budeşti, Nicolae Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia, vol. I-IV, BCMI, 1927, 1930, 1932, 1936

Minghiat, Sorin Arhitectura spaţiului boltit: Partea I, Ambianţa bizantină, Ed. România de Mâine, Bucureşti, 2003

Moisescu, Cristian Arhitectura românească veche, vol. I., Ed. Meridiane, Bucureşti, 2001

Arhitectura epocii lui Matei Basarab. vol. I şi II (Repertoriul edificiilor de cult), Ed. Meridiane, Bucureşti, 2002, 2003

Nicolescu, Corina Case, conace si palate vechi romanesti, Meridiane, Bucuresti, 1979

Sebestyen Gh., Arhitectura Renasterii in Transilvania, ed. Academiei Republicii Populare Române, Bucuresti, 1963

Sinigalia, Tereza Arhitectura civilă de zid din Ţara Românească în secolele XIV-XVIII, Ed. Vremea, Bucureşti, 2000

Vătăşianu, Virgil Istoria artei feudale în Ţările Române, vol. I. Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1959

Facultativă:

Bracacescu Cristian Cule - Casele fotificate intre fala si ruina. Editie bilingva, Igloo, Bucuresti, 2014

Curinschi-Vorona, Gh. Centrele istorice ale oraşelor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1967

Daicoviciu, Hadrian Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj-Napoca, 1972

Drâmba, Ovidiu Istoria culturii şi civilizaţiei, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1990

Nägler, Thomas Aşezarea saşilor în Transilvania, Ed. Kriterion, Bucureşti, 1992

Popa, Corina Monumente medievale din Oltenia, ACS, Bucuresti, 2011

Rusu, Adrian Andrei Bibliografia fortificaţiilor medievale şi premoderne din Transilvania ţi Banat, Reşita, 1996

Sinigalia, Tereza Monumente medievale din Bucovina, ACS, Bucuresti, 2015

Stoica Liviu, Stoica Gh., Popa Gabriela Castele si cetati din Transilvania, Sc Qual Design Srl, 2008

Stoicescu, Nicolae Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România, I, Ţara Românească, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, vol. I-II, A-Z. Bucureşti, 1970

Theodorescu, Răzvan Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti (sec. X-XIV), Bucureşti, 1974

Tudor, Dumitru Oraşe, târguri şi sate în Dacia Romană, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1968


Nu este cazul - -

Bibliografie

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinuturile asigură formarea culturii profesionale minimale, vizuale şi teoretice şi sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate în şcolile de arhitectură.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs Verificări pe parcurs 10 %

Lucrări (text şi/sau desen) pe o temă dată 40 %

Examinare finală 50%

10.5 Seminar/laborator Nu este cazul -


Capacitatea de a trata analitic şi sintetic perioada predată

Prezenţă obligatorie la curs: minim 50 % (7 şedinţe de curs)

Cel puţin două verificări pe parcurs

Data completării Semnătura titularului de curs

15. 09. 2017 Lect. dr.arh. Constantin-Bogdan STANCIU

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

29. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU

FIŞA DISCIPLINEI

1.Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licență si master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria arhitecturii în România II 2.2. Codul disciplinei DF

2.3. Titularul activităţilor de curs Lect. dr. arh. Andreea Pop 2.4.Titularul activităţilor de seminar - 2.5. Anul de studiu

IV 2017-2018 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare


3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 26 3.9 Total ore pe semestru 40 3.10 Număr de credite 1 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Istoria universală a arhitecturii și artei; Istoria arhitecturii în România (până la 1800) 4.2 de competenţe • Însușirea principalelor stiluri ale artei și arhitecturii universale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfășoară în sală dotată cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Nu este cazul.



• Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe • Identificarea și recunoașterea valorilor de patrimoniu construit și analizarea critică a obiectivelor identificate • Respectarea elementelor valoroase din țesutul urban și din mediul rural în vederea perpetuării acestora • Înțelegerea fenomenului evolutiv prin interpretarea structural – formală a obiectelor analizate • Fundamentarea relațiilor stilistice în evoluția arhitecturii pe teritoriul României • Dezvoltarea capacităților de identificare a valorilor tradiționale și autohtone • Identificarea și însușirea unor elemente de lucru în domeniul protecției patrimoniului construit • Pregătirea bagajului de cunoștințe necesare desfășurării cursurilor ulterioare din domeniul restaurării, conservării și

protejării patrimoniului

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Însușirea principalelor caracteristici ale arhitecturii pe teritoriul României în

perioada 1800 – prezent. 7.2 Obiectivele specifice • Identificarea edificiilor reprezentative fiecărui program de arhitectură din perioada

studiată și analizarea elementelor stilistice definitorii; • Analiza evolutivă în cadrul fiecărui program studiat; • Cunoașterea principalilor arhitecți și a creeațiilor acestora în perioada de timp

studiată.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Curs introductiv: Prezentarea subiectului cursului, a metodelor de predare și a instrumentelor de lucru, a cerințelor de evaluare pe parcurs și la finalul semestrului. Prezentarea bibliografiei și a competențelor ce trebuie împrospătate în vederea unei înțelegeri integrale a materialului prezentat.

Prelegeri susținute de informație vizuală prezentată în sistem electronic (power-point). Interacțiune cu studenții pentru identificarea stadiului cunoașterii.

Edificii de cult în România – sec. XIX – XX. Expunerea principalelor construcții, încadrate stilistic și cu extragerea caracteristicilor principale.

Prelegere susținute de informație vizuală prezentată în sistem electronic (power-point).

Interacțiunea cu studenții în vederea identificării altor construcții similare, pentru lărgirea ariei cunoștințelor și pentru fixarea noilor informații.

Locuințele în perioada studiată. Ordonarea acestora pe categorii sociale, parcurgând stilurile arhitecturale. Enunțarea principalelor caracteristici funcționale, constructive și decorative pentru edificiile reprezentative proramului.

3 prelegeri Idem

Instituții publice din România. Pentru sec. XIX – XX sunt prezentate principalele edificii menite să primească diferite instituții publice. Clădirile reprezentative sunt prezentate în directă legătură cu amplasamentul, autorul, stilul și funcțiunea adăpostită.

2 prelegeri Idem

Noțiuni de dezvoltarea localităților românești pe parcursul sec. XIX și înc. sec. XX. Regulamente și evenimente definitorii pentru principalele orașe din România.

1 prelegere Idem

Bibliografie: Socolescu, Toma I., Amintiri, Bucuresti, Caligraf Design, 2004 Curinschi-Vorona, Gheorghe - Istoria arhitecturii in Romania. Ed. Tehnica. Bucuresti. 1981 Curinschi-Vorona, Gheorghe - Centrele istorice ale oraselor. Ed. Tehnica. Bucuresti. 1967 Harhoiu, Dana – București, un oraș între orient și occident, Ed. Simetria, București, 1997 Ionescu, Grigore - Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor. Ed. Academiei R.S.R.. Bucuresti. 1982 Lascu, Nicolae – Bulevardele bucureștene până la Primul Război Mondial, Ed. Simetria, București, 2011 Lascu, Nicolae - Legislaţie şi dezvoltare urbană, Bucureşti 1831 – 1952, Teză de doctorat, Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti, 1997 Moldovan, Horia – Johann Schlatter – Cultura occidentala si arhitectura romaneasca (1831-1866), Simetria, 2013 Mucenic, Cezara – București un veac de arhitectură civilă, sec. al XIX-lea, Ed. Silex, București, 1997 Nemțeanu, Ruxandra - Stilul neoromânesc, un stil regional european, Editura Renaissance, 2010 Noica Nicolae St.- Lucrari publice in vremea lui Carol I, Cadmos, 2008 Petrescu, Ioana - Eclectismul şi arhitectura instituţiilor publice din Bucureşti, sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, teză de doctorat, UAUIM, București, 2012 Popescu, Carmen – Le Style National Roumain, Ed. Simetria, București, 2004 Ștefănuț, Ada – Arta 1900 în România, Noi Media Print, București, 2008 Petrascu A. Ioan Mincu (1852-1912) 1928 Bucuresti Cultura Nationala Duiliu Marcu, Arhitectura 1912-1960, 1960, Bucuresti, Tehnica Derer, Petre; Teodorescu, Dinu, Arhitectura in Romania ;perioada anilor 1944-1960,1969, Bucuresti, Academiei Republicii Socialiste România *** Arhitectura Bucuresteana;secolul 19-20, 2005, Bucuresti, Simetria, Meridiane Monografii și albume de lucrări ale celor mai importanți arhitecți: Ion Mincu, Paul Smărăndescu, Duiliu Marcu, Horia Creangă, Marcel Iancu, G.M. Cantacuzino etc. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Nu este cazul Bibliografie


• Discutarea conținutului disciplinei cu specialiști din domeniul protejării patrimoniului românesc ca principali factori de decizie și ca potențiali mentori ai studenților performanți în domeniul istoriei arhitecturii românești.

10. Evaluare


10.4 Curs Examen scris ce constă în comentarea unor imagini reprezentative pentru materia predată în timpul semestrului.

100%

10.5 Seminar/laborator Nu este cazul 10.6 Standard minim de performanţă

• Încadrarea corectă în programul și stilul respectiv, identificarea diferențelor majore compoziționale și funcționale, cunoașterea principalilor autori ai unor edificii valoroase și creețiile lor în țara noastră.

Data intocmirii fisei septembrie 2017

Data avizării în departament 29. 09. 2017

FIŞA DISCIPLINEI



1.2.Facultatea ARHITECTURĂ

1.3.Departamentul ARHITECTURĂ

1.4.Domeniul de studii ARHITECTURĂ

1.5.Ciclul de studii LICENȚĂ

1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECT


2.1.Denumirea disciplinei

Estetică şi arhitectură în spaţiul cultural european (an IV)

2.2. Codul disciplinei DC

2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. dr. Ileana Stănculescu

2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu IV 2.6.Semestrul II 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 2 curs

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

Tutoriat

Examinări E

Alte activităţi ………

3.7 Total ore studiu individual




4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului




Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe


7.1 Obiectivul general al disciplinei

Familiarizarea cu elemente teoretice specifice esteticii și istoriei artelor, din perspectiva aplicației cunoștințelor

practice dobândite la cursurile anterioare de specialitate.

7.2 Obiectivele specifice

O1. Familiarizarea studenţilor cu diferite repere ale istoriei culturii europene.

O2. Dezvoltarea capacităţii studentului de a realiza o analiză coerentă pe imagine, în care să aplice toată terminologia de specialitate acumulată în anii anteriori de studiu.

O3. Dezvoltarea capacităţii de a analiza pe imagine, sau în spaţiul real, un edificiu arhitectural şi de a-i depista stilul, sursele şi motivele de inspiraţie.

O4. Dezvoltarea simţului de observaţie.

O5. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză.

O6. Dezvoltarea capacităţi de a utiliza reperele de specialitate în documentare şi de a le folosi în redactarea

unui eseu cu o temă dată.

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

Estetica arhitecturii medievale europene – arta din spaţiul circummediteraneean şi raporturile ei ca arta ariilor colaterale (precum cea de

pe teritoriul României şi Etiopiei, spre exemplu).

Prelegere și discuții libere

Binomul romanic-bizantin reflectat în estetica arhitecturii.

Analiză pe imagini.


Relaţia tradiţie- modernitate, din perspectiva tezelor lui Matei Călinescu şi aplicabilitatea acestora pe studiul edificiului arhitectural.


Relaţia dintre estetica spaţiului arhitectural şi funcţionalitatea sa. Spaţiul arhitectural bizantin şi postbizantin şi relaţia sa cu liturghia.


Relaţia dintre estetica spaţiului arhitectural şi iconografia care o împobobeşte.


Stiluri în arhitectură care se bazează pe elemente ale tradiţiei culturale anterioare (ex. neoclasicismul).

Analiză pe imagini


Estetica unui stil în arhitectură care se defineşte prin contrazicerea dimensiunilor estetice tradiţionale anterioare.

Analiză pe imagini.


Modalităţile diferite prin care un text estetic teoretic se regăseşte sau nu în structura reală a edificiului arhitectural.

Aplicaţii.


Bibliografie:

*** Șaptezeci de minuni arhitecturale ale lumii, Aquila, București, 2008.

Arnheim Rudolf, Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1979.

Barrow J., L’Universo come opera d’arte, Rizzoli, Milano, 1997.

Baudrillard Jean, Obiecte singulare. Arhitectura și filozofie, Paideia, București, 2005.

Biedermann Hans, Dicționar de simboluri, vol. I-II, Saeculum, București, 2002.

Bussagli Marco, Sa intelegem arhitectura, Editura Rao, 2005.

Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii. Modernism, avangardă, decadenţă, kitsch, postmodernism, Polirom, 2005.

Canfora L., Una società premoderna, Ed. Dedalo, Bari, 1989.

Cantacuzino G. M., Introducere la studiul arhitecturii, Paideia, București, 2002.

Cataudella Q, L’estetica cristiana, in Momenti e problemi di storia dell’estetica, parte I, Marzorati editore, Milano, 1959.

Cocagnac M., Simboluri biblice, Humanitas, 1997.

Crepon M., L’Orient au mirroir de la philosophie, Editura agora, Paris, 1993.

Culianu I. P., Călătorii în lumea de dincolo, Nemira, Bucureşti, 1994.

Daniel C., Arta egipteană şi civilizaţiile mediteraniene, Meridiane, Bucureşti, 1980.

Daniel C., Orientalia mirabilia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1974.

Duculescu Mirela, George Matei Cantacuzino (1899 – 1960) – Arhitectura ca temă a gândirii, Simetria, București, 2010.

Eco U., Sviluppo dell’estetica medioevale, Marzorati Editore, Milano, 1959.

Florenski P., Perspectiva inversă şi alte scrieri, Humanitas, Bucureşti, 1997.

Francastel Pierre, Realitatea figurativă, Meridiane, Bucureşti, 1972.

Grabar A., Iconoclasmul bizantin, Meridiane, Bucureşti, 1991

Grabar A., L’èta d’oro di Giustiniano, Rizzoli, Milano, 1966.

Gympel Jan, The Story of Architecture from Antiquity to the Present, H. F. Ulmann, Germania, 2013.

Jencks Charles, The Iconic Building, Rizzoli International Publications, 2005.

Jung C. G., Imaginea omului şi imaginea lui Dumnezeu, Teora, Bucureşti, 1997.

Popoiu Paula (coord.), Europa – casă comună. Arhitectură tradițională, Nereamia, Cluj-Napoca, 2003.

Tatarkiewicz Wladyslaw, Istoria esteticii, vol. I-IV, Bucureşti, 1978.

Tietz Jurgen, The Story of Modern Architecture of the XXth. Century, H. F. Ulmann, Germania, 2013.

Tilgher G., Viaţa şi nemurirea în viziunea greacă, Universul enciclopedic, Bucureşti, 1995.

Voiculescu Dana, Album Romania monumente UNESCO, Noi Media, București, 2013.


Bibliografie



10. Evaluare


10.4 Curs




15. 09. 2017 Conf. Univ. dr. Ileana Stănculescu


29. 09. 2017





1.5.Ciclul de studii Licenta + Master integrat

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect

2.1.Denumirea disciplinei Restaurare I - ( Teoria monumentului )

2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu

2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu V – 2015-2016 2.6.Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei- A

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore




Tutoriat -

Examinări 2


3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50


4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi echipament de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Co

mp

ete

nţe

pro

fes

ion

ale

Dobândirea capacităţilor de evaluare a semnificației culturale specifică monumentelor istorice, a tipurilor de intervenții la monumentele istorice în contextul istoric și în spiritul legislației internaționale.

Aprofundarea istoriei disciplinei științifice de restaurare corelată cu istoria arhitecturii universale, cu alte discipline adiacente domeniului. Familiarizarea cu conceptele fundamentale și principalele aspecte legate de dezvoltarea produsului-monumentului istoric protejat în contextul gestiunii lui. Cunoașterea unor restaurări celebre în istoria teoriei monumentului universal și românesc. Recunoașterea unor personalități universale consacrate în domeniu: Viollet Le Duc, John Ruskin, Camillo Boito etc. Tendințe actuale ale domeniului. Identificarea categoriilor de monument istoric și evoluția lor în timp. Identificarea unor tipologii și forme actuale, a unor concepte aplicate în situ.

7.1 Obiectivul general al disciplinei Evoluția universală și românească a doctrinelor de restaurare/conservare. Însuşirea principiilor restaurării ştiinţifice a monumentelor istorice prin cunoasterea evolutiei preocuparilor, scolilor, teoriilor si doctrinelor de protectie a patrimoniului cultural in contextul civilizatiei europene

7.2 Obiectivele specifice Istoria tipologiilor de intervenție, a metodelor, a materialelor utilizate în restaurarea monumentelor istorice de-a lungul timpului până azi.

FIŞA DISCIPLINEI









1 Generalităţi. Concepte. Definiţii Informatizată-expunere slide-uri +prelegere 2 Apariţia şi evolutia noţiunii de monument Informatizată-expunere slide-uri +prelegere

Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și reluarea conceptelor la începutul fiecarui curs.

Suport de curs pe CD pus la dispoziția studenților la debutul activității

3 Doctrine de restaurare- secolul XIX,XX Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

4 Tipologia lucrărilor de restaurare – definire, exemplificări şi comentarii Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

5 Metode şi tehnici de cercetare a monumentelor istorice Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

6 Contributii romanesti la evolutia teoriei si practicii restaurarii monumentelor istorice

Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

7 Legislaţia românească de protecţie a monumentelor istorice. Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

8 Legislaţia internaţională de protecţie amonumentelor istorice. Carta de la

Veneţia.


9 Lista monumentelor istorice. Zone construite protejate. Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

10 Tipul de protecţie şi intervenţie. Categoriile actuale de monumente istorice Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

11 Etapele de proiectare în restaurare. Releveul, sinteza cercetării, proiectul de restaurare.


12 Programe de arhitectură frecvent restaurate. Locuinţa, Clădiri de cult, Fortificaţii, Patrimoniul industrial.

Informatizată-expunere slide-uri

+prelegere+pregătire eseu

ibidem

13 Vizită pe un şantier de restaurare Discuții interactive. Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și recapitularea conceptelor. Cercetare aplicativă în teren;

ibidem

14 Sinteză Discuții interactive.

Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și recapitularea conceptelor.

ibidem

Bibliografie

Domeniul "Conservarea monumentelor istorice"

8. Conţinuturi

Jukka Jokilehto, A History of Architectural Conservation Routledge London 2012

Anthony Giddens, Modernity and Self-Identity: Self and Society in the Late Modern Age University Press California 1991

Gail Dexter Lord, The Manual of Museum Management Rowman New-York 2009

Gaetano M. Golinelli, Cultural Heritage and Value Creation: Towards New Pathways Springer Rome-Italy [2015]

Constantine Sandis, Cultural Heritage Ethics: Between Theory and Practice Open Book [f.l.] 2014

Kazmer Kovacs, Timpul monumentului istoric, Paideia Bucuresti 2003

Porumb Marius, Biserici de lemn din Maramures Academiei Rom. Bucuresti 2005

Cristache Panait Ioana Biserici din lemn din judetul Arges Ordessos Pitesti 2010

Autor colectiv Brancovan Art Noi Media Bucuresti [s.a.]

Ion Narcis Dorin Bucharest Monuments Noi Media Bucuresti [s.a.]

Colfescu Silvia Bucuresti - Ghid turistic, istoric, artistic Vremea Bucuresti 2015

Autor colectiv Bucuresti - Materiale de istorie si muzeografie, vol. XXIII Muzeul M.Buc. Bucuresti 2009

Autor colectiv Bucuresti - Materiale de istorie si muzeografie, vol. XXIV Muzeul M.Buc. Bucuresti 2010

Autor colectiv Bucuresti - Materiale de istorie si muzeografie, vol. XXV Muzeul M.Buc. Bucuresti 2011

Autor colectiv Bucuresti - Materiale de istorie si muzeografie, vol. XXVI Muzeul M.Buc. Bucuresti 2012

Autor colectiv Bucuresti - Materiale de istorie si muzeografie, vol. XXVII Muzeul M.Buc. Bucuresti 2013

Autor colectiv Bucuresti - Materiale de istorie si muzeografie, vol. XXVIII Muzeul M.Buc. Bucuresti 2014

Voiculescu Dana Bucuresti, centru istoric. Editie bilingva Noi Media Bucuresti 2013

Olteanu Radu Bucurestii in date, intamplari si ilustratii Paideia Bucuresti 2010

Badescu Emanuel Bucurestii sfintilor Brancoveni Muzeul M.Buc. Bucuresti 2014

Lascu Nicolae Bulevardele Bucurestene pana la primul razboi mondial Simetria Bucuresti 2011

Autor colectiv Caietele restaurarii, 2014 ACS Bucuresti 2013

Autor colectiv Caietele restaurarii, 2015 ACS Bucuresti 2015

Badescu Emanuel Carol Popp de Szathmari, fotograful Bucurestilor. Editie bilingva Art Historia Bucuresti 2012

Ionita Maria-Magdalena Casa si Familia Capsa in Romania moderna 1852-1950 Oscar Print Bucuresti 2010

Beldiman Ruxanda Castelul Peles - Expresie a fenomenului istorist de influenta germana Simetria Bucuresti 2011

Stoica Liviu , Castles and Fortresses in Transylvania. Alba Country. Editie bilingva Trimpress Cluj-Napoca 2009

Turlea Cristina Centrul istoric financiar-bancar al Bucurestiului Cadmos Bucuresti 2011

Franke Arne Cetati medievale din sudul Transilvaniei. Zece trasee culturale Eikon Cluj-Napoca 2014

Bracacescu Cristian Cule - Casele fotificate intre fala si ruina. Editie bilingva Igloo Bucuresti 2014

Pop Dana Despre perceptia spatiului in arhitectura Paideia Bucuresti 2015

Duculescu Mirela George Matei Cantacuzino (1899-1960) - Arhitectura ca temaa gandirii. Editie biling Simetria Bucuresti 2010

Irascu Viorel Ghidul manastirilor catolice din Romania: al caselor, centrelor, oratoriilor,institutelor Rovimed Bacau 2014

Autor colectiv Habitatul, vol. I - Oltenia Etnologica Bucuresti 2010

Ghinoiu Ion Habitatul, vol. II - Banat, Crisana, Maramures Etnologica Bucuresti 2010

Choay Francoise Haussmann, pastrator al Parisului Simetria Bucuresti 2014

Vasiliu Lucian Iasii in 78 de ilustratiuni adnotate. Editie trilingva Junimea Iasi 2015

Costaru Anca Elena Identitate si alteritate culturala europeana Ecou Cluj-Napoca 2012

Woinaroski Cristina Istorie urbana. Lotizarea si Parcul Ioanid din Bucuresti in context european Simetria Bucuresti 2013

Waldman Felicia Istorii si imagini din Bucurestiul Evreiesc Noi Media Bucuresti 2011

Moldovan Horia Johann Schlatter - Cultura occidentala si arhitectura romaneasca (1831-1866) Simetria Bucuresti 2013

Autor colectiv Living with Wood. Editie plurilingva Logos Italia 2014

Gheorghiu Teodor O. Locuire si neAsezare Paideia Bucuresti 2002

Marinache Oana Louis Pierre Blanc - O planseta elvetiana in serviciul Romaniei Istoria Artei Bucuresti 2014

Bartz Gabriele Louvre. Art and Architecture H.F. Ulmann Germania 2013

Noica Nicolae St. Lucrari publice in vremea lui Carol I Cadmos Bucuresti 2008

Lungu Radu Manastiri ortodoxe romanesti - Moldova centrala Paideia Bucuresti 2014

Lungu Radu Manastiri ortodoxe romanesti - Oltenia Paideia Bucuresti 2014

Lungu Radu Manastiri ortodoxe romanesti - Transilvania Paideia Bucuresti 2014

Teodorescu Sidonia Mari arhitecti bucuresteni - Ion D. Berindey Vremea Bucuresti 2014

Bratianu Elisa I. Memorii Istoria Artei Bucuresti 2015

Noica Nicolae St. Ministerul lucrarilor publice, 150 de ani Vremea Bucuresti 2012

Ionescu Adrian-Silvan Miscarea artistica oficiala in Romania secolului al XIX-lea Noi Media Bucuresti 2008

Sinigalia Tereza Monumente medievale din Bucovina ACS Bucuresti 2015

Popa Corina Monumente medievale din Oltenia ACS Bucuresti 2011

Gartner Peter J. Musee d`Orsay. Art and Architecture H.F. Ulmann Germania 2014

Ion Narcis Dorin Palate din Bucuresti Noi Media Bucuresti 2013

Noica Nicolae St. Palatul Universitatii din Bucuresti si personalitati din lumea constructorilor Vremea Bucuresti 2014

Choay Francoise Patrimoniul la rascruce. Antologie de lupta Ozalid Bucuresti 2014

Popescu Toader Proiectul feroviar romanesc (1842-1916) Simetria Bucuresti 2014

Gheorghiu Teodor O. Restitutii. Orase la inceputurile Evului Mediu Romanesc. Editie bilingva Arhtext Design Bucuresti 2015

Autor colectiv Romania, monumente UNESCO. Editie bilingva Noi Media Bucuresti [s.a.]

Noica Nicolae St. Scoala Nationala de Poduri si Sosele, 125 de ani Vremea Bucuresti 2010

Cantacuzino G. M. Scrisorile catre Simon. Editie bilingva Simetria Bucuresti 2010

Mucenic Cezara Strazi, piete, case din vechiul Bucuresti Vremea Bucuresti 2004

Constantin Marian The Cotroceni Palace. Fate of a princely Residence Noi Media Bucuresti [s.a.]

Nistor Sergiu Transilvania: un patrimoniu in cautarea mostenitorilor sai. Editie trilingva Arhtext Design Bucuresti 2010

Tugui Reka , Universitas - Institutii de invatamant superior din Bucuresti. Editie bilingva Igloo Bucuresti [s.a.]

Dana Voiculescu Album Romania monumente UNESCO Noi Media Bucuresti 2013

Gheorghe Curinschi-Vorona, Centrele istorice ale oraselor, Editura Tehnica, 1967

Carlo Ceschi, Teoria e storia del restauro, Bulzoni, 1970

Alois Riegl, Le culte moderne des monuments, Ed. Du Seuil, (1903), 1984

Jeanne Marie Teutonico, A Laboratory Manual for Architectural Conservation, ICCROM, 1988

Giorgio Torraca, Porous Building Materials. Materials Science for Architectural Conservation, ICCROM, (1986), 1988

Gottfried Kiesow, Einführung in die Denkmalpflege, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1989

Paolo Marconi, Dal piccolo al grande restauro, Marsilio ed., (1988), 1989

John Ruskin, The Seven Lamps of Architecture, Dover Publications, (1880), 1989

Georges Duval, Restauration et reutilisation des monuments, P. Mardaga ed., 1990

Alessandro del Bufalo, Conservazione edilizia e tecnologia del restauro, Ed. Kappa, 1992

Ulrich Grossmann, Einfuhrung in die historische Bauforschung, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1993

Cesare Brandi, Teoria restaurarii, Ed. Meridiane, 1996

Gheorghe Curinschi-Vorona, Arhitectura. Urbanism. Restaurare, Editura Tehnica, (1995), 1996

Peter Larkham, Conservation and the City, Routledge, 1996

Nicholas Stanley &Co Historical and Philosophical Issues in the Conservation of Cultural Heritage, Getty Conservation Institute, 1996

Francoise Choay, Alegoria patrimoniului, Simetria, (1992 resp. 1996), 1998

Gustavo Giovannoni, L'urbanisme face aux villes anciennes, Ed. Du seuil, (1931), 1998

Camillo Boito, Conserver ou restaurer, Les Editions de L'Imprimeur, (1910), 2000

John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 1 - Stone Masonry, Ashgate, (1989), 2001

John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 2 - Brick, Terracotta and Earth, Ashgate, (1989), 2001

John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 3 - Plasters, Mortars and Renders, Ashgate, (1989), 2001

John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 4 - Metals, Ashgate, (1989), 2001

John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 5 - Wood, Glass and Resins, Ashgate, (1989), 2001

Francoise Choay, The Invention of the Historic Monument, Cambridge University Press, 2001

Bernard M. Feilden, Conservation of Historic Buildings, Architectural Press, (1982), 2001

Peter Glover, Building Surveys, Butterworth Heinemann, (1983), 2001

Robert Pickard, Policy and Law in Heritage Conservation, Spon Press, 2001

Dean Hawkes & Co The Selective Environment, Spon Press, 2002

Sergiu Nistor, Protectia patrimoniului cultural in Romania. Culegere de acte normative, Ed. Universitara "Ion Mincu", 2002

Ruxandra Nemțeanu, Vila în stil neoromânesc, Expresia căutărilor unui model autohton în locuința individual urbană, Ed. Simetria, București, 2014

Mircea Crisan, Restaurarea structurala a cladirilor de cult ortodox din Tara Romaneasca si Moldova, Ed. Universitara "Ion Mincu", 2003

***, seria de a conferintelor internationale de protectie a patrimoniului construit de la Tusnad ***, Buletinul Comisiei Monumentelor IstoriceEuropean Convention for the

***Protection of the Archaeological Heritage of Europe (Revised) (1992) Buenos Aires Draft Convention on the Protection of the Underwater Cultural Heritage (1994)

***The Nara Document on Authenticity (1994)

***Charter for the Protection and Management of the Underwater Cultural Heritage (1996)

***Recommendation on Measures to Promote the Integrated Conservation of Historic Complexes Composed of Immovable and Moveable Property (1998) Charter on the Built

***Vernacular Heritage (1999)

***International Wood Committee Charter: Principles for the Preservation of Historic Timber Buildings (1999)

***European Convention on Landscape (2000)

***Convention on the Protection of Underwater Cultural Heritage (2001)



Baza legislativă specifică domeniului monumentelor istorice.


10.4 Curs Însușirea conceptelor de intervenție asupra monumentelor istorice.

Test grilă+eseu 50%+50%



predarea proiectului de lectie;

predarea unui set de probe de evaluare;

obţinerea a 50 % din punctajul verificării finale.

Nota finala minima de promovare va fi obtinuta prin cumularea a 50% din punctajul eseului + 50% din punctajul evaluarii finale-test grilă

10. Evaluare


09.10.2015 Conf. Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu …………………………………..


12.10.2015 prof.dr.arh. Emil Creanga

FIŞA DISCIPLINEI



1.2.Facultatea Arhitectura

1.3.Departamentul Arhitectura


1.5.Ciclul de studii Licenta+master integrat

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura/arhitect


2.1.Denumirea disciplinei Practică

2.2. Codul disciplinei

2.3. Titularul activităţilor de curs


2.5. Anul de studiu An IV 2017-2018 Semestrul: 2, în afara

celor 14 săpt. aferente

acestuia

2.7. Tipul de evaluare Colocviu de

practică

2.8. Regimul disciplinei DTD


3.1 Număr de ore pe săptămână 28 seminar/laborator 28

3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 seminar/laborator 56





Tutoriat

Examinări 3

Alte activităţi …........................................................................……pregătire şi vernisaj expoziţie cu proiectele studenţilor 5





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Ateliere cu suprafaţa corespunzătoare numărului de studenţi şi grupei, dotate cu planşete.

Sală de lectură la bibliotecă.


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Capacitatea de a înţelege un obiect de arhitectură, un sit urban prin analiză vizuală, fotografică şi prin studiul documentar (biblioteci, arhive, studii, internet)

Capacitatea de întocmire a unui releveu de arhitectură.

Familiarizarea studenţilor cu lucrul în echipă.

Înţelegerea metodelor de cercetare şi de pregătire a proiectului de construcţie.

Capacitatea de a întocmi o analiză S.W.O.T.

Scurtă analiză istorică a cartierului/ clădirilor analizate

Tipologia amplasării clădirilor pe teren

Analiza stilistică a clădirilor

Detalii specifice ale clădirilor

Analiza zonei din punct de vedere peisagistic

Relevee foto ale străzilor şi clădirilor; fotografii de detalii specifice de arhitectură

Comentarea intervenţiilor recente – eventuale propuneri

Prelucrarea informaţiilor din arhive, biblioteci, planuri de urbanism, coroborate cu studiul pe teren.

Realizarea afişelor expoziţiei

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale

Cunoaşterea şi înţelegerea problemelor tehnice ale construcţiei.

Fotografia de arhitectură

Studiul bibliotecilor publice şi al arhivelor

Analiza unei zone construite protejate.

Dezvoltarea abilităților de comunicare şi de promovare a interesului comunității în gestiunea patrimoniului arhitectural protejat.

Însuşirea legislaţiei de arhitectură.

Însuşirea normelor de desen tehnic în arhitectură.

Expozitie realizată de studenţi îndrumaţi de cadrele didactice.




8. Conţinuturi



-Patrimoniu construit urban-București

-Patrimoniu construit rural- Moara Vlăsiei- parteneriat cu Primăria Moara Vlăsiei

și UAR Sector 2

Corectura pe schiţe realizate de studenţi,

implicarea profesorului şi a studenţilor, în

relevee, vizite ghidate, discuţii cu

autorităţile, discuţii cu arhitecţii, inginerii/

vizite pe şantiere.

Discuţii interactive cu studenţii

Judecata cu explicarea criteriilor de

notare.

Interacţiunea cu publicul larg (la

vernisarea expoziţiei), susţinerea publică

a soluţiilor propuse.

Bibliografie

Antonescu, Petre, Clădiri, construcţii, proiecte şi studii, Bucureşti, Editura Tehnică,1963.

Criticos, Mihaela, Art Deco sau Modernismul bine temperat. Editie bilingvă, Edit. Simetria, Bucureşti, 2009.

Curtis, William J. R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, London, 1982.

Dordea, Mira, Renastere, baroc şi rococo în arhitectura universală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.

Frampton, Kenneth – Modern Architecture: A Critical History, Thames & Hudson, 1992.

Gossel, Peter; Leuthauser Gabrielle - Architectur des 20 Juh-rhunderts, Taschen, 1980.

Harhoiu, Dana, Bucureşti-un oras intre Orient si Occident. Editura Simetria, Bucureşti, 1997.

Lascu, Nicolae, Bulevardele bucureştene până la primul război mondial, Editura Simetria, Bucureşti, 2011.

Mahu, Adrian, Regionalismul în arhitectura sec XX, Ed. Magic Print, Oneşti, 2015.

Monda, Jean, Stilul arhitecturii contemporane, Edit. Albatros, Bucureşti, 1986.

Mucenic, Cezara, Străzi, pieţe, case din vechiul Bucureşti, Editura Vremea, Bucureşti, 2004.

Mucenic, Cezara, Bucureşti un veac de arhitectură civilă, secolul al XIX-lea, Silex, Casă de editură, presă şi impresariat, Bucureşti, 1997.

Narcis, Dorin Ion, Monumente din Bucureşti. Edit. Noi Media Print, Bucureşti, 2011.

Nemţeanu, Ruxandra, Stilul neoromânesc, un stil regional european, Editura Renaissance, Bucureşti, 2010.

Neufert, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie.

Olteanu, Radu, Bucureştii în date, întâmplări şi ilustraţii, Edit. Paideia, Bucureşti, 2010.

Teodorescu, Doina (îndrumator), Proiecte de arhitectură: sinteză, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2011.

Teodorescu, Sidonia, Mari arhitecţi bucureşteni: Ion D. Berindey, Edit. Vremea, 2014.

Ţurlea, Cristina, Banca Naţională a României: cronica restaurării Palatului Vechi/ National Bank of Romania: chronicle of The Old Palace restauration, Bucureşti, Ed. Cadmos,

2010.

Woinaroski, Cristina (coordonator), Lotizarea si Parcul Ioanid, Editura Simetria, Bucureşti, 2007.

***The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture. City, Technology and Society in the Information Age, Editura Actar, Barcelona, 2008.

*** The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004.

Revistele Arhitectura, Urbanismul, Detail, Techniques & Architecture, Igloo, Zeppelin, Arhitext.

PUG-ul zonei construite protejate analizate.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Lista Monumentelor istorice din România, 2015.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul

aferent programului

10. Evaluare


10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator Stăpânirea elementelor tehnice,

Calitatea şi corectitudinea elementelor

grafice

Calitatea grafică a prezentării

Judecată cu susţinere publică


Prezentarea unor caiete de practică, compuse din montaj fotografic, planuri, faţade, secţiuni, parte scrisă

Data completării: Semnătura şefului de an, Semnătura titularului de seminar,

15.09.2017 …… conf. dr. arh. Doina Teodorescu lect. dr. arh. Sidonia Teodorescu

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament,

29.09.2017 conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta +master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Design I ( Design mobilier ) 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. MIHAI MOLDOVANU 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu IV - 2015/2017 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare


3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi ……… 20 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfășoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Prelegerile se desfășoară în săli cu echipament de multimedia.



Capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care să corespundă atât cerințelor estetice, cât și celor tehnice.(competenta 1) • Inițierea studenţilor cu problematica designului în general şi a designului de mobilier în particular • Initirea structurii mobile, descompunerea in subansamble si repere a pieselor de mobilier • Abordarea ornamenticii în mobilier şi arhitectură • Aprofundarea cunoştiinţelor plastice privind tehnicile de esenţializare şi stilizări • Introducerea şi iniţierea problematicii ergonomiei raportată la mobilier şi spaţiul architectural • Problematica egalităţii de şanse în designul de arhitectură şi mobilier • Iniţierea studenţilor cu problematica designului în general şi a designului de mobilier în particular • Initirea structurii mobile, descompunerea in subansamble si repere a pieselor de mobilier • Abordarea ornamenticii în mobilier şi arhitectură • Introducerea şi iniţierea problematicii ergonomiei raportată la mobilier şi spaţiul architectural • Problematica egalităţii de şanse în designul de arhitectură şi mobilier

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dezvoltarea deprinderilor de a crea si proiecta piese sau garnituri de mobilier, elemente de

decoratii sau de arhitectura de interior in stransa legatura cu factorii stilistici ai cladirilor sau a tendintelor actuale

7.2 Obiectivele specifice • Crearea caracteristicilor specifice de formator de opiniei in domeniul esteticii, designului si fezabilitatii.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii • Design Definirea designului. Obiecte Tipologii de obiecte.

Mobila ca obiect . Aplicatii si rezolvari. Creativitatea. • Designul de mobilier Materiale Lemn. Structura lemnului.

Caracteristici Lemn masiv . Semifabricate din lemn. Esente de lemn. Tehnologii de prelucrare a lemnului. Semifabricate din lemn

• Principii de stimulare a creativitatii Schita, Material, Imagini

• Componenta mobilei Asamblarea elementelor din lemn. Imbinari din lemn.Reprezentari grafice specifice. Sisteme de cotare si note explicative tehnologice. Tendinte.

• Ergonomie 1 Definire a notiunii. Confort. Date antropometrice.

• Prelegeri • Expuneri Power Point • Prezentări de filme

documentare referitoare la tematica abordată

• Demonstraţii grafice practice

• Testare pe parcurs

Sportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică.

Posturi. Fiziologia spatelui. Disconfort. Biodinamica sederii. Studii si tendinte. Sederea echilibrata.

• Ergonomie 2 Influente in designul de mobilier. Biodinamica culcata. Tipuri de suport. Tabele de dimensionari. Egalitatea de sanse.

• Ornament Ornament si plastica decorativa. Clasificari. Incrustatii. Intarsia. Mozaicuri. Ornamente pictate. Ornamente plastice cu caracter geometric sapate, Modulatecu relief ,. Materiale si sisteme. Motive si inspiratii.

• Stilizare Definitii. Principii de stilizare. Motiv decorativ. Motive de inspiratie frunze, flori, insecte sau animale, origami, retele, trasee

• Mobila obiect artistic Elemente de design. Principii de design linia, scara, culoarea , tonalitatea, textura. Scurt istoric al mobilierului . Antichitatea Egipt, Grecia , Romanii.

• Mobilierul modern Tendinte si curente contemporane . Expozitii si targuri de specialitate. Aportul arhitectilor in designul de mobilier.

Bibliografie -Ernst Neufert, Manulalul arhitectului -Paul Focsa &H.Constantinescu, Arhitectura de interior si constructia mobilierului editura Tehnica -Catalog Of furniture accessories Haefle -Catalog Of furniture accessories Bloom -Furniture-collection magazines -Decoration magazine Art et-collection. -Sassone, Adriana Boidi; Cozzi, Elisabetta;Disertori, Andrea,Furniture from rococo to art deco.Taschen Gmbh, Koln, 2000 (cota biblioteca USH –lll A 305) -Baras, Jean, Mobila, Soces&Co, Bucuresti, 1995 (cota Biblioteca USH lll A 140) -Mihaela Criticos, Art Deco sau Modernismul bine temperat. Editie bilingva, Simetria, Bucuresti, 2009 (cota bibliotecii USH 49)


• Initierea si stimularea studentilor intr-un ciclu de informare permanenta

• Imbunatatirea permanenta a cunostiintelor culturale in domeniul designului

• Prezentari de designer si arhitecti de top din domeniu

• Prezentari actualizate comentate de targuri si expozitii international de design

• Stimularea participarii studentilor la concursuri nationale si international de design

Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.Expuneri Power Point

• Prezentări de fime documentare referitoare la tematica abordată

• Comentari interactive pe teme de design

• Teste

Bibliografie Laurel Saville Design Secrets: Furniture Rockport Publisher 2008

-Maxine Naylor&Ralph Ball Form Follows Ideea An Introduction to Design Poetics Black Dog Publishing 2005

-Sarah Gaventa Concrete design Mitchell Beazley 2006

-G. Ringer&Gheorghe Retea Mobila Fina Evolutie Proiectare Fabricare editura Tehnica 1957

-Margaret Helfand Architects Esential Architecture The Monacelli Press 1999

-Patricia Bueno Chairs,Chairs, Chairs ed Atrium Group 2004


• Mentinerea in permanenta a legaturii cu APMR (Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania) Institutul National al Lemnului, OAR, etc

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări,

comentarii, exemple Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii

la orele de curs. 80%

Elaborarea unui Proiect de specialitate 10.5 Seminar/laborator 3 Teste pe parcurs 20%

Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar

10.6 Standard minim de performanţă • Corectitudinea redactarii proiectului • Respectarea regulilor specifice proiectarii de mobilier conform datelor din curs si seminarii • Atentie la prelegeri rezultata in urma testarilor pe parcurs

• Spontaneitate si creativitate Data completării: Semnătura titularului de curs

15.09.2017 Lector univ. dr. MIHAI MOLDOVANU

Data avizării în departament Semnătura Șefului de departament 29.09.2017 Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DE DISCIPLINĂ


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti




1.5.Ciclul de studii Studii universitare



2.1.Denumirea disciplinei Antropologia spaţiului arhitectural

2.2. Codul disciplinei DOF

2.3. Titularul activităţilor de curs Prof.dr.arh.Sorin Minghiat


2.5. Anul de studiu IV 2.6.Semestrul 8 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei A


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator -




Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -

Tutoriat -

Examinări 2

Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) -





4.1 de curriculum Cunoştinţe de istoria arhitecturii şi structurilor istorice, evoluţia arhitecturii de la origini până în prezent.

4.2 de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor tehnice şi istorice, privind evoluţia arhitecturii.


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia şi cu echipament de prezentare grafică – schiţe şi desene.



-


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Operarea cu concepte fundamentale în domeniile teoriei şi evoluţiei arhitecturii.

Corelarea principiilor teoretice cu înţelegerea structural-arhitecturală.

Explicarea şi interpretarea fenomenelor arhitecturale, utilizând adecvat concepte şi teorii de bază din domeniul evoluţiei arhitecturii.

Evaluarea calităţii informaţiilor şi ierarhizarea conceptelor utilizate, în funcţie de tehnici şi tehnologii istorice şi contemporane. Explicarea şi interpretarea faptelor şi teoriilor utilizând cunoştinţe de bază din domeniu, precum şi observaţii şi informaţii obţinute în mod propriu.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre conceptul de comparatism în arhitectură.

Studierea mecanismelor evoluţiei arhitecturii pe baze comparatiste.

7.2 Obiectivele specifice Studierea tipologizării în cadrul programelor de arhitectură.

Studierea mecanismelor de antropologizare a arhitecturii.

Studierea contribuţiei româneşti în cadrul evoluţiei arhitecturii religioase din aria bizantină şi postbizantină.cturală

şi tehnologică.

8. Conţinuturi


Antropologia arhitecturii ca parte integrantă a “Arhitecturii comparate”.

Prelegerea cu desene şi proiecţii,

expunerea, dialogul şi conversaţia.

Interacţiunea cu studenţii este dezvoltată

prin predare şi dialog.

Număr de ore: 2

Modele şi “modelare” în arhitectură – evoluţia modelelor în arhitectura istorică. Număr de ore: 2

Surse, influenţe şi replici creatoare. Număr de ore: 2

Tipuri şi tipologizare în arhitectură; prototipuri, arhetipuri, serii şi roiuri tipologice. Număr de ore: 2

Paralelisme istorice şi anistorice în arhitectură; rezistenţă la influenţă şi replici

creatoare.

Număr de ore: 2

Antropogeneză şi antropologizare în evoluţia programelor de arhitectură. Număr de ore: 2

Evoluţia arhitecturii între “istoria arhitecturii” şi “arhitectura istoriei”. Număr de ore: 2

Generaţii de arhitectură. Număr de ore: 2

Evoluţia tehnicilor de construcţie şi a tehnologiilor în arhitectură. Număr de ore: 2

Mecanismele evoluţiei sistemelor constructive în dezvoltarea arhitecturii. Număr de ore: 2

Mecanismele evoluţiei constructive în arhitectura bizantină şi postbizantină (studii

de caz).

Număr de ore: 2

Evoluţia conformării planimetrice şi spaţial-volumetrice în arhitectura bizantină de

cult.

Număr de ore: 2

Contribuţii româneşti în procesul desăvârşirii evoluţiei tipologice în aria de cultură

bizantino-balcanică.

Număr de ore: 2

“Arheologie deductivă”; de la prima mitropolie a Ţării Româneşti, la Biserica

Episcopală de la Curtea de Argeş – metode de cercetare.

Număr de ore: 2


- - -

Bibliografie

Cuneo, Paolo, Architettura armena, De Luca Editore, Tomo I , II, 1988.

Curinschi-Vorona, Gheorghe, Introducere în arhitectura comparată, Editura Tehnică, Bucureşti, 1991.

Drâmba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, volumul II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987.

Ghika Budeşti, N., Evoluţia arhitecturii în Muntenia, fascicola 53-54, partea I, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 1927.

Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii în România, volumele I şi II, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1965.

Minghiat, Sorin, Arhitectura spaţiului boltit, Partea I, Ambianţa bizantină, cap 7-8, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, 2003.

Minghiat, Sorin, Tehnici de construcţie în evul mediu pe teritoriul ţărilor române în contextual conformării spaţial-structurale a edificiilor religioase din aria creştinismului

răsăritean, teză de doctorat, 2001, Biblioteca Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, Bucureşti.

Minghiat, Sorin, Istorii despre arhitectura istoriei, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, 2010.

Vătăşianu, V., Istoria artei europene, volumul I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968.

Panaitescu, P., P., Interpretări româneşti – studii de istorie economică şi socială, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994.

Popa, Marcel, D., Matei, Horia, C., Mică enciclopedie de istorie universală,Editura Politică, Bucureşti, 1988.

Radian, H., R., Cartea proporţiilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1981.

*** DICŢIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE (ediția a II-a, revăzută și adăugită), Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers

Enciclopedic Gold, 2009.

*** ISTORIA ROMÂNILOR, VOL. IV, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent

programului

Cursul este un suport teoretic pentru înţelegerea evoluţiei conformării spaţial-structurale a edificiilor reprezentative pentru diverse programe de arhitectură şi în mod special

a celor mai reprezentative modele din arhitectura religioasă.

Prin conţinuturile propuse, cursul deschide calea înţelegerii şi cercetării ştiinţifice, individuale şi de echipă, în domeniul teoretic şi istoric al evoluţiei programelor de

arhitectură.

10. Evaluare


10.4.1 Curs Prezenţa la cel puţin jumătate dintre cursuri este

condiţie obligatorie de prezentare la evaluarea

finală.

20%

10.4.2 Seminar/laborator - - -

10.5 Evaluare finală Examen scris. Răspunsurile sunt sub formă de text

şi/sau desen.

80%


Capacitatea de a trata analitic şi sintetic problemele antropogenetice în evoluţia arhitecturii în ansamblu, cât şi particular prin programele de arhitectură.


15.09.2017 Prof.dr.arh. Sorin Minghiat …………………………………..


29.09.2017 ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI






1.5.Ciclul de studii Licenţă+ Master integrat



2.1.Denumirea disciplinei Sociologie urbana I

2.2. Codul disciplinei DC

2.3. Titularul activităţilor de curs Lector. dr. arh. Andra Jacab


2.5. Anul de studiu IV 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O








Tutoriat 0

Examinări 2






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Capacitatea de a înţelege profesia de arhitect şi rolul său în societate, în special prin elaborarea de proiecte ţinand seama de factorii sociali

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Dezvoltarea capacităţii de redactare a unei lucrări ştiinţifice

Recunoaşterea şi respectul diversităţii şi multiculturalităţii

Dezvoltarea gândirii analitice și critice.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul principal al cursului este de familiarizare a studenţilor cu fenomenele şi procesele sociale complexe ce caracterizează oraşul, precum şi înţelegerea rolului arhitectului în societate, în special prin elaborarea de proiecte ţinand seama de factorii sociali

7.2 Obiectivele specifice Dobândirea şi înţelegerea bazei teoretice specifice disciplinei sociologie urbană

Înţelegerea oraşului şi arhitecturii ca produs social

Întelegerea problemelor sociale specifice cu care se confruntă oraşul

8. Conţinuturi


Introducere în sociologia urbană Prelegere interactivă axată pe utilizarea de suport multimedia.

Aspecte teoretice şi metodologice în analiza fenomenelor urbane Idem

Oraşul industrial Idem

Segregarea rezidenţială în oraşele industriale americane Idem

O comparaţie între oraşele nord-americane şi cele europene Idem

Oraşul colonial în sec. XIX - XX Idem

Fordismul Idem

Utopiile urbane: Howard şi Le Corbusier Idem

Bucureştiul în sec. XIX - XX Idem

Oraşul postindustrial şi dezindustrializarea Idem

Migraţia internaţională Idem

Globalizarea şi dezvoltarea oraşelor globale Idem

Ansamblurile rezidenţiale îngrădite (gated communities) Idem

Oraşul şi realitatea virtuală Idem

Bibliografie Sociologie (2011) Iasi: Polirom Alfödi Gyorgy, Arnold Thomas, Fialova Irena (2010) Urbanity - twenty years later. Projects for Central European capitals. Praha: Centre For Central Europe Architecture Alison, Jane, Brayer, Marie-Ange, Migayron ,Frédéric, Spiller, Neil (2006) Future city experiment and utopia in architecture, Thames & Hudson Adam, Barbara (2007) The Risk Society and Beyond: Critical Issues for Social Theory. London: Sage Beardsworth, Alan (2001) Sociology on the Menu: An Invitation to the Study of Food and Society. London: Routledge Beck, Ulrich (2009) Risk Society: Towards a New Modernity. Los Angeles: Sage Castells, Manuel (2010) The Power of Identity. Blackwell Wiley Choay, Francoise (2002) Urbanismul, Utopii si realitati. Bucuresti: Paideia Ferreol Gilles; Jucquois Guy (2005) Dictionarul alteritatii si al relatiilor interculturale. Iasi : Polirom Gherghiu, Petru (2003) Un specific de locuire bucurestean; locuinta moderna de mica si medie inaltime in perioada 1930-1940. Bucuresti: Univ. Ion Mincu Giddens, Anthony (1991) Modernity and Self-Identity: Self and Society in the Late Modern Age. California: University Press Giddens, Anthony (2010) Sociologie. Bucuresti: All Guallart, Vicente (2004) Sociopolis Project for a city of the future, Barcelona: Ingoprint Hall, Peter (1999) Orasele de maine: o istorie intelectuala a urbanismului în secolul XX. Bucuresti: All Hudson, Kenneth (1979) O istorie sociala a muzeelor. Bucuresti: Meridiane Jacob, Andra (2017). Sociologie urbană. Orasul si problemele lui, Cluj: Limes Krier Rob (2006) Town spaces: contemporary interpretations in traditional urbanism. Basel, Boston, Berlin: Birkhäuser The endless city (2007), London: Phaidon Press McKercher, Bob (2012) Cultural Tourism. New York: Routledge Mihu, Achim (2002) Antropologia culturalã. Cluj-Napoca : Dacia Negulescu Mihaela Hermina (2011) Mobilitate si forme urbane: aspecte teoretice. Bucuresti : Universtatara Ion Mincu Park, Robert E. (1992) The City. Chicago: University of Chicago Richards, Gregg (2011) Cultural Tourism: Global and Local Perspectives. New-York: Routledge Segalen, Martin (2002) Etnologie. Timisoara: Amarcord Smith, Melanie K. (2017) Issues in Cultural Tourism Studies. London: Routledge Smith, Melanie (2013) The Routledge Handbook of Cultural Tourism. London: Routledge Ursache, Petru (2014) Antropologia o stiinta neocoloniala. Cluj-Napoca: Eikon Vulcanescu, Romulus (1980) Introducere in etnologie. Bucuresti: Academiei Republicii Socialiste România


• Oferă o perspectivă sociologică asupra activităţilor de proiectare în mediul urban

10. Evaluare


10.4 Curs Implicare în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi consistenţa interacţiunii la orele de curs.

40%

Cantitatea şi corectitudinea cunoştinţelor teoretice însuşite

Evaluare finală: lucrare scrisă pe o tema dată 60%



Sustinerea evaluarii finale (lucrării scrise) – nota minim 5 (cinci) .

Data completării: Semnătura titularului de curs, Lector.dr.arh. Andra Jacob

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf.dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI



1.2.Facultatea ARHITECTURĂ

1.3.Departamentul ARHITECTURĂ

1.4.Domeniul de studii ARHITECTURĂ

1.5.Ciclul de studii LICENȚĂ

1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECT


2.1.Denumirea disciplinei

Reprezentări ale arhitecturii în arte (an IV)

2.2. Codul disciplinei DOF

2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. dr. Ileana Stănculescu


2.5. Anul de studiu

2017/2017

IV

2.6.Semestrul II 2.7. Tipul de evaluare

E

2.8.Regimul disciplinei Opț.


3.1 Număr de ore pe săptămână 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

Tutoriat

Examinări

Alte activităţi ………


3.9 Total ore pe semestru



4.1 de curriculum

4.2 de competenţe






Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe

umane conexe



Familiarizarea cu elemente teoretice specifice esteticii și istoriei artelor, din perspectiva aplicației cunoștințelor

practice dobândite la cursurile anterioare de specialitate.


O1. Familiarizarea studenţilor cu diferite repere ale istoriei culturii europene.

O2. Dezvoltarea capacităţii studentului de a realiza o analiză coerentă pe imagine, în care să aplice toată terminologia de specialitate acumulată în anii anteriori de studiu.

O3. Dezvoltarea capacităţii de a analiza pe imagine, sau în spaţiul real, un edificiu arhitectural şi de a-i depista stilul, sursele şi motivele de inspiraţie.

O4. Dezvoltarea simţului de observaţie.

O5. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză.

O6. Dezvoltarea capacităţi de a utiliza reperele de specialitate în documentare şi de a le folosi în redactarea

unui eseu cu o temă dată.

O7. Dezvoltarea capacităţii de a argumenta pro şi contra pe un subiect de discuţie dat.

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

Analiza conceptelor prezente în titlu (arhitectură şi reprezentare) şi prezentarea principalelor direcţii ale cursului.


Reprezentări ale arhitecturii între dimensiunea simbolică a

reprezentării şi dimensiunea sa reală. Exemplificări


Reprezentarea simbolică a elementului de arhitectură: aplicaţie pe reprezentările de pe pereţii de calcar de la Murfatlar.


Desenul documentar (gravură, acuarelă sau desen) şi primele săpături arheologice din sec. XVII.


Arhitectura locului şi stilizarea artistică. Exemplificare: Gaspar David Friederich


Abstractizarea reprezentării spaţiului arhitectural în modernitatea sec. XX. Suprematiştii ruşi şi avangarda europeană


Elemente de arhitectură clasică în pictura suprarealistă şi relaţia acestora cu compoziţia plastică bidimensională.


Elemente de arhitectură în pictura lui Marc Chagall – sincretism iudeocreştin în pictura modernă europeană. Analiza lor în relaţie cu

textul din jurnalul artistului.


Analiza relaţiei dintre arhitectura simbolică în tridimensional şi cea

reprezentată în bidimensional. Exemplificare: Insula Gotland şi

imaginea cinematografică la I. Bergman.


Aplicaţii pe texte teoretice în legătură cu problemele studiate la curs.


Reprezentări ale arhitecturii în canonul postbizantin şi valoarea lor

simbolică. Aplicaţii. Bis. Stavropoleos şi Bis. Creţulescu.


Elemente simbolice pe faţadele clădirilor de sf. sec. XIX din Bucureşti

şi sursele acestora.



Bibliografie

*** Arhitecture, Culture, Interpretation in Honorem John E. Hancock, Paideia, București, 2015. *** Arta de tradiție bizantină în Romania, Noi Media Print, București, 2008. *** Brancovan Art, Noi Media Print, București, 2011. *** București – Fotografii de la începutul secolului XX, Paideia, București, 2013. *** Dicţionar de estetică generală, editura politică, Bucureşti, 1972.

*** Lexikon des Mittelalters, Artemis, München, 8 vol., 1980-1997.

*** Pridvoare ale cerului. Mânăstiri şi schituri din arhiepiscopia Bucureştilor, Editura Basilica, Bucureşti, 2009.

*** Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1958. *** The Interpreter’s Dictionary of the Bible, Abingdon Press, Nashville, 1991. ***Dictionnaire encyclopedique de la Bible, Brepols, Belgia, 1987. Abécassis A., G. Nataf G. (coord.), Encyclopédie de la mystique juive, Berg international ed., Paris, 1990. Baltoyianni Chrysanthe, Icons Mother of God, Adam Editions, 1994. Chagall Marc, Viaţa mea, Haseffer, Bucureşti, 2000. Denizeau Gerard, Biblia în pictura universală, RAO, București, 2017. Eco Umberto, Arta şi Frumosul în estetica medievală, Editura Meridiane, Bucureşti 1999. Eco Umberto, De la arbore spre labirint, Polirom, Bucureşti, 2009.

Eco Umberto, Istoria frumuseții, RAO, București, 2012. Eco Umberto, Istoria Tărâmurilor și locurilor legendare, RAO, București, 2014. Gilson Etienne, Filozofia in Evul mediu, Bucuresti, 1977. Impelluso Lucia, Eroi și zei ai Antichității, Monitorul Oficial, București, 2008. Ion Narcis Dorin, Reşedinţe şi familii aristocrate din România, Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2007.

Jean Danielou, Reflexii despre misterul istoriei, Bucuresti, 1966. Pryce Will, Arhitectura lumii – Capodoperele, Velant, București, 2009. Stănculescu Ileana, Animal Symbolism of Northern Origin in the Lower Danube Region (10th-11th centuries). Old and New Approaches, „Lund Archaeological Review” nr. 15-16, Lund, 2009-2010. Stănculescu Ileana, Grifonul pe Insula Gotland (Suedia). Abordări şi semnificaţii, în volumul colectiv Symposion. Perspective actuale în cercetarea ştiinţifică socio-umană, Bucureşti, 2011.

Stănculescu Ileana, Il Giudizio universale in Moldavia, Aspasia, Bologna, 2001. Stănculescu Ileana, Reprezentări ale Fecioarei Maria în bisericile Streisângeorgiu, Sântămărie Orlea şi Strei (împreună cu Cătălina Velculescu) în volumul colectiv, De la Fictiv la Real. Imaginea, imaginarul, imagologia, editori Andi Mihalache, Silvia Marin-Barutcieff, Editura universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2010 (p. 93-119). Vasiliu Anca, Monastères de Moldavie XIV-XVIs. Les Architectures de l’image, Humanitas, Italia, 1998. Walther Ingo F., Metzger Rainer, Chagall, TASCHEN, f. l., 2012. Winkelmann Johann Joachim, Istoria artei antice, Meridiane, Bucureşti, 1985. Wolf Norbert, Friedrich, TASCHEN, f. l., 2015. Wolfe Tom, From Bauhaus to Our House, Picador, New-York, 1981.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul

aferent programului

10. Evaluare


10.4 Curs




15. 09. 2017 Conf. Univ. Dr. Ileana Stănculescu


29. 09. 2017

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti




1.5.Ciclul de studii Studii de licenţă + Master


3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/laborator -

3.4. Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5. curs 28 3.6. seminar/laborator -



88 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10


Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) 2

3.7. Total ore studiu individual 50 3.8. Total ore pe semestru 50+30

3.9. Număr de credite 2

4.1. de curriculum Cunoştinţe de istorie a arhitecturii în epoca modernă şi contemporană

4.2. de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor culturale

Com

pete

nţe

pro

fesi

onal

e

- Operarea cu concepte fundamentale în domeniul teoriei şi istoriei arhitecturii

- Corelarea simbolurilor culturale cu diferitele înţelegeri ale istoriei arhitecturii şi artei

- Explicarea şi interpretarea fenomenelor arhitecturale, utilizând adecvat concepte şi teorii de bază din domeniu

- Analiza critic-constructivă a relaţiilor dintre proiectanţi, dezvoltatorii imobiliari şi beneficiarii-consumatori ai produsului arhitectural

- Evaluarea calităţii informaţiilor şi ierarhizarea conceptelor utilizate, în funcţie de sferă, extensiune şi definiţie, dar şi în funcţie de necesităţile contextului contemporan

- Explicarea şi interpretarea faptelor şi teoriilor utilizând cunoştinţe de bază din domeniu, precum şi observaţii şi informaţii obţinute în mod propriu

- Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor şi metodelor specifice domeniului arhitecturii

8.1. Curs Metode de predare Observaţii

SPAŢII ISTORICE

1. Definirea spaţiilor istorice: zona de protecţie, zona protejată, zona

istorică, sit istoric, ansamblu istoric, monument istoric 2. Concepte de reabilitare: urbană, edilitară, structurală,

arhitecturală, artistică, funcţională, ambientală, ecologică

3. Tipologia intervenţiilor: punctuale, zonale, integratoare,

definitive, reversibile, negare a contextului

Expunerea, exemplul demonstrativ, clarificarea conceptuală, identificarea problemelor, sinteza cunoştinţelor

Număr de ore: 6

ARHITECTURA MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ 4. Tradiţie, specific national, regionalism

5. Funcţionalism, globalizare, modernism

6. Avangarda în contextul tendinţelor arhitecturii contemporane

Clarificarea conceptuală, descoperire dirijată, dialogul şi conversaţia, prezentare ilustrată, sinteză.

Număr de ore: 6

FIŞA DISCIPLINEI



2.1.Denumirea disciplinei Arhitectură modernă în spaţii istorice

2.2. Codul disciplinei DOF-CURS OPTIONAL

2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. dr. arh. Ruxandra Nemțeanu


2.5. Anul de studiu IV/2015/2017 2.6. Semestrul I 7 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei A




5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.


-



7.1. Obiectivul general al disciplinei - Înţelegerea meseriei de arhitect şi rolul creator al acestuia în societate, în contextul dezvoltării durabile

- Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte, etc., asociate domeniului arhitecturii moderne 7.2. Obiectivele specifice - Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre spaţiul construit contemporan şi conformarea sa - arhitecturală, structurală şi funcţională

- Obişnuirea studentului cu sistemele europene de prezentare a conceptelor arhitecturale în cadrul manifestărilor ştiinţifice 8. Conţinuturi

PROGRAME DE ARHITECTURĂ MODERNĂ INTEGRABILE SPAŢIILOR ISTORICE

7. Conceptul de program arhitectural integrabil: definire, tipologii,

caracteristici

8. Criterii de evaluare: criterii generale, criterii specifice

9. Analiza multicriterială - instrument în depistarea tipului de program integrabil

Expunerea, conversaţia, activităţi de grup, sinteza cunoştinţelor.

Număr de ore: 6

INTERVENŢII ÎN SPAŢIUL URBAN-Arhitectura contemporană și

monumentele istorice

10. Arhitectură m o d e r n ă integrată

11. Arhitectură modernă de respingere

Expunerea sistematizată, prezentare, ilustrare, conversaţia, identificarea problemelor, sintetizarea.

Număr de ore: 2

COMPONENTE ALE VALORIFICĂRII SPAŢIILOR ISTORICE.

12. Evoluţie istorică, integrare urbană.

Elemente de compoziţie şi culoare.

Prelegerea, brainstorming-ul şi adaptarea la realitate prin joc de rol în competiţie.

Număr de ore: 2

13. PLANURI URBANISTICE. Planuri Urbanistice Generale.

Planuri Urbanistice Zonale

Expunerea, exemplul demonstrativ, clarificarea conceptuală, identificarea problemelor, sinteza cunoştinţelor.

Număr de ore: 2

14. PREZENTAREA TEMELOR DE EXAMEN Interacţiunea cu studenţii se dezvoltată prin brainstorming şi predare.

Număr de ore: 2

Notă:

Suportul de curs, în format digital, este pus la dispoziţia studenţilor la sfârşitul fiecărui curs. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport multimedia.

Se recomandă participarea la discuţii pe marginea aspectelor teoretice abordate şi a lucrărilor prezentate la fiecare curs.

Bibliografie

ASHURST John &Nicola - Practical Building Conservation. Gower Technical Press, Hants-England 1995.

ASQUINI Victor, Directive in constructii. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1925. [I 1130]

ASQUINI Victor, Tehnica in constructie. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1934. [I 594]

ASQUINI Victor, Indrumator tehnic in constructii. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1938, 1942, 1947. [I 188]

BALSAMO, M. - Tra tecnologia e design [II 4595]

CANTACUZINO, S. - Re/Architecture. New uses for old buildings [III 2189, II 4828]

CANTACUZINO, S., BRANDT, S. - Saving old buildings [III 2793]

CATERINA Gabriella, a cura di, Tecnologia del recupero edilizio. UTET Torino, 1992.

COIGNET, Jean - Rehabilitation. Arts de batir traditionnnels [III 3008]

CRISAN, Mircea - Restaurarea structurala a cladirilor de cult ortodox. Editura universitara Ion Mincu, 2004.

CRISAN, Rodica - Analiza integrativa a valorii culturale si de utilizare a cladirilor existente. Editura universitara Ion Mincu, 2004.

CRISAN, Rodica - Reabilitarea locuirii urbane traditionale. Editura Paideia, 2004.

DEL BUFALO, Alessandro, Conservazione edilizia e tecnologia del restauro. Edizioni Kappa, Roma 1992.

DERER Peter, Locuirea urbana. Editura Tehnica, Bucuresti 1985.

DUVAL, G. - Restauration et reutilisation des monuments. P. Mardaga Editeur, Liege 1990. [II 5053, II 31 TEMPUS]

FEILDEN, B.M. - Conservation of Historic Buildings. Architectural Press, Oxford, 1996.

FROIDEVAUX, Yves-Marie - Techniques de l'architecture ancienne. Construction et restauration. Pierre Mardaga Editeur, Liege 1987. [II 5052, II 27 TEMPUS]

MARCONI Paolo, Il restauro e l'architetto. Teoria e pratica in due secoli di dibattito. Saggi Marsilio, Venezia, 1993.

MARCONI Paolo, Dal piccolo al grande restauro. Saggi Marsilio Editori, Venezia 1989.

MASONRY, S. - Practical building conservation I, II [II 4986]

MASSARI Giovanni e Ippolito, Risanamento dei locali umidi. Hoepli, Milano 1992.

MOUTON, B. - Methodes d'analyse destructives et non-destructives [III 3377]

MUCENIC Cezara - Bucuresti, un veac de arhitectura civila. Secolul al XIX-lea. Ed. Silex, Bucuresti 1997 [III 3576]

PEARCE, D. - Conservation today [II 5024]

SZABO, Balint - Introducere in teoria reabilitarii structurilor de rezistenta istorice. Ed. UTILITAS, Cluj-N. 1998.

TOSTI, Giuseppe - Diagnosi relativa alle strutture in stato di fatiscenza e nuove esperienze nel campo del restauro statico. [III 3480]

Amelioration de l'habitat existent. Methode d'evaluation rapide. Schock Sohne AG, Roschlikon 1981. [III 3354]

Amelioration thermique des batiments. Office federal des questions conjoncturelles, Berne 1981. [III 3368]

Batiments anciens ... usages nouveaux [II 5191]

Dix ans de renovation urbaine en Wallonie [III 3089]

Guide pour l'amelioration des logements existants. Institut technique du batiment et des travaux publics. Editions du Moniteur, Paris 1982. [II 5194]

L'isolation thermique des logements anciens. ANAH, Editions du Moniteur, Paris 1980. [II 5164]

La rehabilitation des HLM [II 4687]

Les planchers anciens: renforcer - remplacer - isoler. ANAH, Editions du Moniteur, Paris 1979. [II 5202]

CRISAN, Rodica - Documente internationale privind protectia patrimoniului cultural (Arhitext Design 3, 4, 5/1998)

CRISAN, Rodica - Metoda de analiza si decizie in reabilitarea cladirilor, pe baza conceptului de performanta, in BCMI nr. 1-2 / 1998

CRISAN, Rodica - Reabilitarea patrimoniului construit - reglementari specifice, in Arhitext Design 3/1997.

CRISAN, Rodica - Din nou despre locuinte, in Arhitext Design 2/1997.

CRISAN, Rodica - Umiditatea zidariilor vechi. Criterii de interventie, in Revista Monumentelor istorice 1-2/1996.

DERER, Hanna - Evaluarea patrimoniului arhitectural - studiu de caz: Bucuresti, in BCMI anul VI, nr. 1-2/1995.

DERER, Peter - Reciclarea fondului cladit (I), in BCMI anul III, nr. 1/1992.

DERER, Peter - Reciclarea fondului cladit (II), in BCMI anul III, nr. 4/1992.

DERER, Peter - Protejarea mostenirii urbanistice, in BCMI anul II, nr. 1/1991.

ENESCU, Ion - O abordare contextuala a locuirii, in Arhitectura nr. 5/1982.

MARES, Ioan - Mic indrumar pentru studiul umiditatii in cladiri, in BCMI nr. 4/1992.

MARES, Ioan - Metoda Aquapol de eliminare a umiditatii din structuri, in BCMI nr. 2/1991.

MARES, Ioan - Raport cu privire la umiditatea din ziduri si metode de eliminare, in BCMI anul II, nr. 3/1991. Periodic :

Analele arhitecturii si ale artelor cu care se leaga (1890 - 1893 /anual) [P I 13]

Arhitectura (1906 - 1942 / lunar) [P I 36]


- - -


10.4.1 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Prezenţă şi interactivitate la activităţile didactice.

Dovedirea participării la cel puţin jumătate

dintre cursuri este condiţie obligatorie de prezentare la evaluarea finală.

20%

10.4.2 Seminar/laborator - - -

10.5 Evaluare finală Capacitatea de analiză şi sinteză. Creativitate conceptuală.

Examen – elaborarea şi prezentarea unui proiect de concept realizat în echipe formate din 2-4 studenţi.

80%


Elaborarea şi prezentarea complexă, în echipă, a unui proiect de concept prin care se rezolvă o situaţie-problemă din domeniul arhitecturii contemporane. Capacitatea de a trata analitic şi sintetic o situaţie existentă in situ.

Bibliografie

-


Disciplina asigură universul conceptual epistemic şi metodologic pentru studenţi în vederea pregătirii şi susţinerii lucrărilor de licenţă şi disertaţie, iar în perspectivă a celor care doresc să se implice în studiile doctorale, în cercetarea ştiinţifică avansată, în cunoaşterea literaturii metodologice pentru elaborarea unor studii, rapoarte, lucrării, sinteze ştiinţifice destinate mediul public şi privat din România şi Uniunea Europeană.

Prin conţinutul său, cursul îndeplineşte cerinţele asociaţiilor profesionale, precum Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România. Tematica abordată deschide calea pentru cercetarea ştiinţifică individuală şi în echipă, pentru formarea şi implicarea capitalului uman în munca ştiinţifică instituţionalizată.

10. Evaluare


09.10.2015 Conf. Dr. Arh. Ruxandra Nemteanu …………………………………..


12.10.2015 Prof.dr.arh. Emil Creangă

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA ‚,SPIRU HARET’’




1.5.Ciclul de studii Licenţă + Master integrat



2.1.Denumirea disciplinei Mobilier urban (Design ambiental)

2.2. Codul disciplinei DS

2.3. Titularul activităţilor de curs Lector Universitar Dr. Urbanist Raluca MARINESCU

2.4. Titularul activităţilor de seminar -

2.5. Anul de studiu 2017 - 2017

An IV

2.6.Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei B.2.


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 2 curs 2 0 seminar/laborator 0

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 28 curs 28 0 seminar/laborator 0





Tutoriat 28

Examinări 1

Alte activităţi - vizită îndrumată pe amplasament -





4.1 de curriculum Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrului I / de studii universitare

4.2 de competenţe Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane și programul de arhitectură corespondent.

Capacitatea de decodificare a unor ipostaze similare în cazul spațiilor arhitecturale: funcțional (filtru, distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim - individual - intermediar - comunitar / public).


5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu panou pentru proiecţii digitale şi cu panouri verticale pentru expunerea proiectelor realizate de către studenţi la finalul cursului




Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale Cunoştinţe corespunzătoare despre urbanism, planificarea şi tehnicile aplicate în procesul de planificare

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Capacitatea de analiză a siturilor în care vor fi amplasate obiectele de mobilier urban

Capacitatea de înţelegere a raportului dintre obiectele de mobilier urban şi sit

Capacitatea de înţelegere a principiilor compoziţiei

Capacitatea de elaborare a unui proiect de mobilier urban

Capacitatea de sintetizare, înţelegere şi interpretare a realităţilor înconjurătoare

Capacitatea de susţinere argumentată a conceptelor


7.1 Obiectivul general al disciplinei Constituirea capacității individuale a studenților de a concepe imaginea urbană ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.

7.2 Obiectivele specifice Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-funcțional în configurarea unui ansamblu urban.

Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-formal în configurarea unui ansamblu urban.


Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane – programul de arhitectură corespondent - partiul de arhitectură și partiul urbanistic - funcțiunea urbană generată.


8. Conţinuturi


Prelegeri teoretice susţinute de titularul de curs

1. Introducere – definiţie, istoric, funcţii 2. Mobilierul urban de odihnă 3. Delimitări ale spaţiului pietonal – tipuri de pavaje 4. Mobilierul urban – iluminatul stradal 5. Mobilierul urban – jardiniere, grilaje pentru protecţia arborilor, fântâni 6. Mobilierul urban – cabine telefonice, refugii pentru călători 7. Mobilierul urban – locuri de joacă pentru copii 8. Mobilierul urban – elemente de comerţ stradal – chioşcuri, tonete 9. Mobilierul urban – coşuri de gunoi 10. Mobilierul urban – amplasarea obiectelor de artă 11. Mobilierul urban – reclamele 12. Mobilierul urban – date tehnice 13. Mobilierul urban – legislaţia 14. Mobilierul urban – relaţia cu designerul

Prelegeri privind noţiuni tehnice

însoţite de proiecţii digitale

Studii de caz

Interacţiuni cu studenţii

Prelegerile şi Studiile de caz sunt alese

de către titularul de curs.

Materialele bibliografice la care este

adăugat codul aparţin Bibliotecii Facultăţii

de Arhitectură din cadrul Universităţii

‚,Spiru Haret’’.

Bibliografie

- Carmona Matthew; Tiesdell Steve; Heath Tim; Oc Taner, Public Places – Urban Spaces – The Dimensions of Urban Design, Routledge, 2010;

- Chirvai, Dana, CONFORT URBAN – MODALITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII VIEŢII, Ed. Realitatea, 2000;

- Derer, Peter, Mobilier Urban - Elemente de mobilare a spaţiilor orăşeneşti, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1974; cota I A 183

- Eftenie, Mariana, CONCEPTE ŞI PROIECTARE ÎN URBANISM prin considerarea utilizatorului – receptor ca factor de referinţă, Ed. Universitară “Ion Mincu”,

Bucureşti, 2002;

- Francis, Mark, URBAN OPEN SPACE DESINING FOR USERS NEEDS LAND AND COMMUNITY DESIGN CASE STUDY SERIES, Island Press, United States

of America, 2003;

- Frank, Karen A. and Stevens Quentin, Loose Space - Possibility and Diversity in Urban Life, Routledge, 2007;

- Gehl, Jan; Svarre, CUM SE STUDIAZĂ VIAŢA URBANĂ, Ed. igloo Media, Bucureşti, 2015;

- Gehl, Jan, Oraşe pentru oameni, Ed. igloo Media, Bucureşti, 2012;

- Gehl, Jan, VIAŢA ÎNTRE CLĂDIRI Utilizările spaţiului public, Ed. igloo Media, Bucureşti, 2011;

- Laurian, Radu, PROBLEME DE ESTETICA ORAŞELOR, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1962; cota II A 165

- Laurian, Radu, URBANISMUL, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1965; cota II A 44

- Lăzărescu, Cezar, ARHITECTURA ŞI VIAŢA ORAŞELOR, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996; cota II A 74

- Lăzărescu, Cezar, URBANISMUL ÎN ROMÂNIA, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1997; cota III A 87

- Lynch, Kevin, Imaginea Oraşului, Ed. Registrul Urbaniştilor din România, Bucureşti, 2012;

- Madanipour, Ali, Whose Public Space? International case studies in urban design and development, Routledge, 2010;

- Marcu, Vasile, ARHITECTURA ŞI DESIGNUL AMBIENTAL, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005; cota II A 300

- Sitte, Camillo, Arta construirii oraşelor Urbanismul după principiile sale artistice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992;

- Shaftoe, Henry, Convivial Urban Spaces Creating Effective Public Places, Earthscan, London, 2008

- Trişcu, Aurelian, SPAŢII URBANE PIETONALE, Ed. I.P. Arta Grafică, Bucureşti, 1985;

- Whyte, H. William, The Social Life of Small Urban Spaces, Project for Public Spaces, New York, 2012;

- Zamfir, Romulus; Moldovan, Mircea, INTRODUCERE ÎN DESIGN, Ed. U.T.PRES, Cluj – Napoca, 2002;

- „REABILITAREA UNOR SPAŢII DIN CENTRUL UNUI MIC ORAŞ POLONEZ SPOREŞTE VALOAREA LOCULUI PRIN INVESTIŢII REZONABILE, RIGOARE

ŞI ÎMPLETIRE INTELIGENTĂ DE FRAGMENTE VECHI ŞI INTERVENŢII NOI.”, Revista zeppelin, nr. 99 / 2011, pp. 53-55; cota

- „REDEFINIREA UNUI PIETONAL ÎN CHEB UN MIC ORAŞ; DIN ESTUL CEHIEI, A IMPLICAT UN DIALOG COERENT ÎNTRE TRECUT ŞI PREZENT, PRIN

CÂTEVA PUNCTE INEDITE DE INTERES PUBLIC.”, Revista zeppelin, nr. 99 / 2011, pp. 43-45. cota


Bibliografie



Discutarea conţinutului disciplinei cu colegii care predau celelalte discipline din planul de învăţământ al Facultății de Arhitectură din Universitatea ‚,Spiru Haret” şi cu specialişti ca designeri de mobilier, etc.

10. Evaluare


10.4 Curs Însuşirea materialului prezentat în

prelegeri se va reflecta în calitatea

proiectului de mobilier urban

O bună înţelegere a noţiunilor noi

reflectată de claritatea exprimării,

originalitatea, creativitatea şi logica

demersului, alături de acurateţea

proiectului din punct de vedere al

reprezentării grafice

Prezenţa la curs


15%

85%



Înțelegerea conceptelor de ierarhie spațială și funcțională, de armonie compozițională.

Nota minimă: 5; Prezenţă la curs: minimum 50 % (7 şedinţe de curs)


15 Septembrie 2017 Lector Univ. Dr. Urb. Raluca MARINESCU ..................................................


29 Septembrie 2017 ..................................................

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”


1.3.Departamentul


1.5.Ciclul de studii Ciclul I



2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD VIII

2.2. Codul disciplinei CAD VIII

2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Constantin Rusu


2.5. Anul de studii IV-2015 - 2017 2.6.Semestrul

2 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.


Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ae

Capacitatea tehnică de a concepe construcţii care să îndeplinească cerinţele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget şi de reglementarile în domeniul construcţiilor


7.1 Obiectivul general al disciplinei Realizarea de animaţii şi prezentări ale unor obiecte 3D de arhitectură cu ajutorul calculatorului, în mod dinamic.

7.2 Obiectivele specifice Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne .

Dezvoltarea perceptiei 3D a spatiului arhitectural.

8. Conţinuturi


DESCRIEREA DOMENIULUI ANIMATIEI

Prezentarea standardelor tradiţionale de animaţie. Descrierea uneltelor de animaţie oferite de program.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs si a tutorialului soft-ului pentru a putea interacţiona în timpul predării.

TIPURI DE ANIMATIE COMPUTERIZATA

Realizarea animaţiilor cu ajutorul conceptului „controllers”. Descrierea comenzilor panoului „motion”.

Idem Idem

REPREZENTAREA GRAFICA A ANIMATIEI

Descrierea grafului „Track View - Curve Editor”.

Idem Idem

ANIMATII COMPLEXE

Descrierea parametrilor de tip „wire”. Cinematica si ierarhia de subordonare.

Idem Idem

Realizarea de animatii cu ajutorul unor elemente de constrangere.

EFECTE DE RANDARE

Efecte tip „enviroment” şi efecte de randare.

Idem Idem

RANDARI SPECIALE

Randarea cu „Mental ray” şi iluminarea modelelor 3D cu ajutorul metodei „radiosity”.

Idem Idem

MONTAJ SI EFECTE SPECIALE

Editarea filmelor si prelucrarea lor.

Idem Idem

DESCRIEREA DOMENIULUI ANIMATIEI

Prezentarea standardelor tradiţionale de animaţie. Descrierea uneltelor de animaţie oferite de program.

Idem Idem

TIPURI DE ANIMATIE COMPUTERIZATA

Realizarea animaţiilor cu ajutorul conceptului „controllers”. Descrierea comenzilor panoului „motion”.

Idem Idem

REPREZENTAREA GRAFICA A ANIMATIEI

Descrierea grafului „Track View - Curve Editor”.

Idem Idem

ANIMATII COMPLEXE

Descrierea parametrilor de tip „wire”. Cinematica si ierarhia de subordonare. Realizarea de animatii cu ajutorul unor elemente de constrangere.

Idem Idem

EFECTE DE RANDARE

Efecte tip „enviroment” şi efecte de randare.

Idem Idem

RANDARI SPECIALE

Randarea cu „Mental ray” şi iluminarea modelelor 3D cu ajutorul metodei „radiosity”.

Idem Idem

MONTAJ SI EFECTE SPECIALE

Editarea filmelor si prelucrarea lor.

Idem Idem

Bibliografie Obligatorie minimală Autodesk Viz 2008 – Tutorials. Suplimentara 3D Studio Max 2.5: aplicatii Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000. 3D Studio Max 3 : fundamente Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001. 3D Studio Max 6 : producţia de animaţii 3D de la concepţie la finalizare Fox, Barrett / Manastireanu, Mihai, Editura Bic ALL 2006. 3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006.


Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de la seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

Prezentarea este axata pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia. Durata: 2 ore.

Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

Animatii simple pentru familiarizarea studentilor cu programul. Se parcurge exercitiul secvential. Durata: 2 ore.

Ìdem

Exercitiul nr. 1. Se parcurge exercitiul secvential. Durata: 2 ore.

Ìdem


Ìdem


Ìdem


Ìdem

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exercitiul secvential. Ìdem

Bibliografie Obligatorie minimală Autodesk 2017 – Tutorials. Suplimentara 3D Studio Max 2.5: aplicatii Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000. 3D Studio Max 3 : fundamente Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001. 3D Studio Max 6 : producţia de animaţii 3D de la concepţie la finalizare Fox, Barrett / Manastireanu, Mihai, Editura Bic ALL 2006. 3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006.


10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

20%


Examinare curs: Nota minima 5

Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.


15 Septembrie 2017 Conf. Constantin Rusu ..................................................


29 Septembrie 2017 ..................................................

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA ‚,SPIRU HARET’’




1.5.Ciclul de studii Licenţă + Master integrat



2.1.Denumirea disciplinei Proiect de specialitate: urbanism

2.2. Codul disciplinei DS

2.3. Titularul activităţilor de curs -

2.4. Titularul activităţilor de seminar Lector Universitar Dr. Urbanist Raluca MARINESCU

2.5. Anul de studiu 2017 - 2017

An IV

2.6.Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare Vp 2.8. Regimul disciplinei A


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 0 curs 0 2 seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care:0 curs 0 28 seminar/laborator 28





Tutoriat 28

Examinări 1

Alte activităţi - vizită îndrumată pe amplasament -





4.1 de curriculum Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrului I / de studii universitare

4.2 de competenţe Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane și programul de arhitectură corespondent.

Capacitatea de decodificare a unor ipostaze similare în cazul spațiilor arhitecturale: funcțional (filtru, distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim - individual - intermediar - comunitar / public).





Sală dotată cu panou pentru proiecţii digitale şi cu panouri verticale pentru expunerea proiectelor realizate de către studenţi la finalul seminarului


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale Cunoştinţe corespunzătoare despre urbanism, planificarea şi tehnicile aplicate în procesul de planificare

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale


7.1 Obiectivul general al disciplinei Constituirea capacității individuale a studenților de a concepe imaginea urbană ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.

7.2 Obiectivele specifice Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-funcțional în configurarea unui ansamblu urban.

Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-formal în configurarea unui ansamblu urban.


Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane – programul de arhitectură corespondent - partiul de arhitectură și partiul urbanistic - funcțiunea urbană generată.


8. Conţinuturi


Bibliografie


Proiectul de Specialitate – Urbanism din anul IV - „ALTERNATIVE DE

DEZVOLTARE ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CONSTRUIT PRIN

RECONVERSII FUNCŢIONALE ÎN CADRULZONEI CENTRULUI

ISTORIC AL MUNICIPIULUI BRAŞOV” se desfăşoară pe parcursul

întregului semestrul I al anului universitar în curs, în echipe de câte doi

studenţi, în scopul deprinderii unor aptitudini de cooperare cu alţi

Prelegeri privind noţiuni tehnice

însoţite de proiecţii digitale

Studii de caz

Interacţiuni cu studenţii

Prelegerile şi Studiile de caz sunt alese

de către titularul de seminar.

Materialele bibliografice la care este

adăugat codul aparţin Bibliotecii Facultăţii

de Arhitectură din cadrul Universităţii

specialişti din cadrul unor echipe interdisciplinare sau pluridisciplinare, din

viitorul lor profesional.

Etapele de studiu ale proiectului sunt în număr de două după cum

urmează:

- Etapa I – Analiza Situaţiei Existente;

- Etapa a II–a – Propuneri şi Reglementări Urbanistice.

Etapa I şi Etapa II sunt precedate de o Etapă de Documentare.

Proiectul are drept obiectiv o serie de studii de caz cu privire la necesitatea

reamenajării unor amplasamente componente ale zonei centrale vechi a

oraşului Braşov prin propunerea unor alternative de dezvoltare, ţinându-se

totodată cont de valorificarea patrimoniului construit.

Propunerile ce vor fi realizate pe fiecare din cele patru amplasamente vor

fi conforme cu reglementarile stipulate în planurile urbanistice aprobate şi

aflate în vigoare în prezent (Planul Urbanistic General (P.U.G.) al

Municipiului Brasov, Planul Urbanistic Zonal (P.U.Z.) „Zona istorica

Brasovul Vechi” şi „Zona de rezervaţie de arhitectură cetate Braşov”,

precum şi Proiectul realizat cu prilejiul concursului „Reabilitare şi

amenajare Curtea Johannes Honterus”).

În ceea ce priveşte viitoarele propuneri, ele vor urmari studierea unor

scenarii (două pentru fiecare amplasament în parte) posibile pe fiecare din

cele patru amplasamente privind obiectivele ce vor include o serie de

programe de arhitectură, dupa cum urmeaza:

AMPLASAMENT / PROGRAM DE ARHITECTURA - FUNCTIUNI

Amplasament Nr.1 Hotel

Amplasament Nr.2 Centru cultural / Servicii

Amplasament Nr.3 Spaţiu public / Expoziţii

Amplasament Nr.4 Spaţii de Loisir / Agrement şi Cultură / Turism cultural /

Servicii / Parcaje sub şi / sau supraterane / Trasee de legătură subterană

de transport adaptat atât persoanelor fără dizabilităţi cât şi celor cu

dizabilităţi

De asemenea, acolo unde pot fi găsite construcţii existente aflate în stare avansată de degradare, se va propune un sistem complex de intervenţii de reabilitare, pastrându-se edificabilul existent.

‚,Spiru Haret’’.

Bibliografie

- Carmona Matthew; Tiesdell Steve; Heath Tim; Oc Taner, Public Places – Urban Spaces – The Dimensions of Urban Design, Routledge, 2010;

- Chirvai, Dana, CONFORT URBAN – MODALITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII VIEŢII, Ed. Realitatea, 2000;

- Derer, Peter, Mobilier Urban - Elemente de mobilare a spaţiilor orăşeneşti, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1974; cota I A 183

- Dumitraşcu, Ion; Maximescu, Mariana, 2001, O Istorie a Braşovului (din cele mai vechi timpuri până la începutul secolului XX), Braşov, Ed. Phoenix

- Eftenie, Mariana, CONCEPTE ŞI PROIECTARE ÎN URBANISM prin considerarea utilizatorului – receptor ca factor de referinţă, Ed. Universitară “Ion Mincu”,

Bucureşti, 2002;

- Gehl, Jan, Oraşe pentru oameni, Ed. igloo Media, Bucureşti, 2012;

- Gehl, Jan, VIAŢA ÎNTRE CLĂDIRI Utilizările spaţiului public, Ed. igloo Media, Bucureşti, 2011;

- Hall, Peter, Oraşele de mâine – O istorie intelectuală a urbanismului în secolul XX, Ed. All, Bucureşti, 1999;

- Laurian, Radu, PROBLEME DE ESTETICA ORAŞELOR, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1962; cota II A 165

- Laurian, Radu, URBANISMUL, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1965; cota II A 44;

- Lăzărescu, Cezar, ARHITECTURA ŞI VIAŢA ORAŞELOR, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996; cota II A 74

- Lăzărescu, Cezar, URBANISMUL ÎN ROMÂNIA, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1997; cota III A 87

- Lynch, Kevin, Imaginea Oraşului, Ed. Registrul Urbaniştilor din România, Bucureşti, 2012;

- Machedon, Florin, Metode de analiză morfologică a ţesuturilor urbane, Ed. Universitară “Ion Mincu”, Bucureşti, 2006;

- Madanipour, Ali, Whose Public Space? International case studies in urban design and development, Routledge, 2010;

- Negulici, Dorina, 2003, Braşov Oraş Cetate Citadel, Braşov, Ed. Muzeul Judeţean de Istorie Braşov;

- Nistor, Sergiu, 2002, Protecţia patrimoniului cultural în România - Culegere de acte normative, Bucureşti, Ed. Universitară “Ion Mincu”;

- Nussbächer, Gernot, 2002, CAIETELE CORONA – Contribuţii la istoria Braşovului – Caietul 1, Braşov, Ed. aldus;

- Nussbächer, Gernot; Marin, Elisabeta, 1999, Documente privind istoria oraşului Braşov – Vol.IX: Documente de breaslă 1420-1580, Quellen zur Geschichete der

Stadt Krosnstadt Neunter Band: Zunfturkunden 1420-1580, Braşov, Ed. aldus - Societatea de Studii Transilvane Heidelberg;

- Nussbächer, Gernot, 1997, Mic ghid prin Biserica Neagră din Braşov, Braşov, Ed.aldus;

- Petraru, Ştefan; Catrina, Constantin, 1976, Braşovul Memorial, Bucureşti, Ed. Sport – Turism;

- Puşcariu, Sextil, 2001, Braşovul de altădată, Braşov, Ed. Şchei;

- Sitte, Camillo, Arta construirii oraşelor Urbanismul după principiile sale artistice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992;

- Trişcu, Aurelian, SPAŢII URBANE PIETONALE, Ed. I.P. Arta Grafică, Bucureşti, 1985;

- Bilciurescu, Virgil, „Unele probleme în legătură cu valorificarea zonelor istorice”, Revista ARHITECTURA, nr. 4 / 1973,pp.20-38;

- „REABILITAREA UNOR SPAŢII DIN CENTRUL UNUI MIC ORAŞ POLONEZ SPOREŞTE VALOAREA LOCULUI PRIN INVESTIŢII REZONABILE, RIGOARE

ŞI ÎMPLETIRE INTELIGENTĂ DE FRAGMENTE VECHI ŞI INTERVENŢII NOI.”, Revista zeppelin, nr. 99 / 2011, pp. 53-55; cota

- „REDEFINIREA UNUI PIETONAL ÎN CHEB UN MIC ORAŞ; DIN ESTUL CEHIEI, A IMPLICAT UN DIALOG COERENT ÎNTRE TRECUT ŞI PREZENT, PRIN

CÂTEVA PUNCTE INEDITE DE INTERES PUBLIC.”, Revista zeppelin, nr. 99 / 2011, pp. 43-45. Cota

- Lista monumentelor istorice ale Municipiului Braşov - http://www.klmt.ro/webfm_send/112;

- Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Braşov, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Braşov nr. 144 din 7 martie 2011 cu

Regulamentul de Urbanism Local aferent http://www.brasovcity.ro/documente/public/Regulament_Actualizare_PUG_Bv.pdf

- Planul Urbanistic Zonal – „Zona istorică Braşovul Vechi” şi „Zona de rezervaţie de arhitectură cetate Braşov”, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al

Municipiului Braşov nr. 797 din 2009 cu Regulamentul de Urbanism Local aferent http://www.brasovcity.ro/file-zone/proiecte-hotarari/Regulament.pdf

- Proiect realizat cu prilejiul concursului „Reabilitare şi amenajare Curtea Johannes Honterus”, desemnat câţtigător în perioada 18-19 noiembrie 2011

- Metodologie de elaborare şi conţinutul - cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone protejate (P.U.Z.);

- Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.525 din 1996 cu actualizările şi modificările de rigoare, ulterioare;

- Codul culorilor conform Ordinului 91 din 1991.



Discutarea conţinutului disciplinei cu colegii care predau celelalte discipline din planul de învăţământ al Facultății de Arhitectură din Universitatea ‚,Spiru Haret” şi cu specialişti ca urbanişti, etc.

10. Evaluare


10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator Însuşirea materialului prezentat în

prelegeri se va reflecta în calitatea

proiectului de specialitate urbanism.

O bună înţelegere a noţiunilor noi

reflectată de claritatea exprimării,

originalitatea, creativitatea şi logica

demersului, alături de acurateţea

proiectului din punct de vedere al

reprezentării grafice.

Prezenţa la corecturi, progresul înregistrat de cei doi

membri ai echipei de-a lungul întregului proiect.


15%

85%


Înțelegerea conceptelor de ierarhie spațială și funcțională, de armonie compozițională.

Nota minimă: 5; Prezenţă la curs: minimum 80 % (7 corecturi)


15 Septembrie 2017 Lector Univ. Dr. Urb. Raluca MARINESCU ..................................................


29 Septembrie 2017 ..................................................

fiŞa disciplinei -...

Documents