fiŞa disciplinei universitatea haret”...

FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

1.2.Facultatea ARHITECTURA

1.3.Departamentul ARHITECTURA

1.4.Domeniul de studii ARHITECTURA

1.5.Ciclul de studii Ciclul I

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura/arhitect

2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Proiectare de Arhitectura V si VI

2.2. Codul disciplinei DS

2.3. Titularul activităţilor de curs lect.univ.dr.arh.Daniela Graur

2.4.Titularul activităţilor de seminar lect.univ.dr.arh.Daniela Graur 2.5. Anul de studiu 2017/2018

An III

2.6.Semestrul V si

VI

2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul

disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 12 din care curs 2 1 seminar/laborator 10

3.4 Total ore din planul de învăţământ 168 din care curs 28 14 seminar/laborator 140

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 118

Tutoriat -

Examinări 2

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. -

3.7 Total ore studiu individual 132 3.9 Total ore pe semestru 300

3.10 Număr de credite 12

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului • Sala de curs dotata cu sistem de proiectie.

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Ateliere cu suprafata corespunzatoare numarului de studenti ai grupei, dotate cu plansete .

6. Competenţele specifice acumulate

Competenţe

profesionale

• Realizarea de proiecte de arhitectura prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor specifice.

• Intelegerea orasului in evolutia sa urbanistico-arhitecturala. • Intelegerea raporturilor intre oras si obiectul de arhitectura.

• Stapanirea principiilor dialogului arhitectural intre existent si propunere.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Capacitate de abordare a proiectelor cu functiuni complexe

7.2 Obiectivele specifice • Înţelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor urbane

• Inserarea armonioasă a obiectului de arhitectura în sit cu punerea în valoare a ţesutului

urban/ sitului. • Punerea in valoare a sitului natural prin inserarea obiectului de arhitectura

• Structurarea si organizarea coerenta a funcţiunilor de locuire, cazare , alimentatie si alte

functiuni complexe.

• Coordonarea aspectelor tehnice ale constructiei.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Prelegeri teoretice sustinute de cadre didactice din scoala si de

profesorii invitati

Prelegeri insotite de proiectii. Data si continutul prelegerilor se

comunica la fiecare lansare de proiect.

Bibliografie -

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Proiect nr1/ sem I: Imobil de locuinţe în centrul istoric Indrumare de atelier Proiect nr2/sem I: Pensiune la Sucidava – Celei Indrumare de atelier Proiect nr3/ sem I: Restaurant la munte pe teren în pantă Indrumare de atelier Proiect nr1/sem II: Locuinţe sociale Indrumare de atelier Proiect nr2/sem II: Centrul de informare turistica pe malul Dunarii Indrumare de atelier 2 schite de schita/sem 1;2 schite de schita/sem 2; 1 proiect de verificare

sem 2

Proiecte fara indrumare Este obligatorie promovarea unei

singure schite semestrial. In cazul

promovarii ambelor schite, la calculul

mediei se ia in considerare nota mai

mare.

Bibliografie

ARHITECTURA / Revista Uniunii Arhitectilor din România

IGLOO,habitat&arhitectura

ARCIDTECTURAL REVIEW, A+U, DETAIL, L'ARCHITECTURE

D'AUJOURD'HUI, TECHNIQUES & ARCHITECTURE

AD Arhitectural digest.Arhitecture,Decoration,Arta,Design

EL CROQUIS

JODIDIO, Philip – “Alvaro Siza”; Taschen Gmbh, 2003;

AGENT, Dan – “Analiza compozitionala diagramatica”; Militara,

2011;

JOEDICKE, Jurgen – “A history of modern architecture”;

Architectural Press, 1959;

FRAMPTON, Kenneth - "Modem Architecture: A Critical History"; Thames &

Hudson,. 1992;

LE CORBUSIER, Pierre JEANNERET - "Oeuvre complete" (8 vol.); Zurich, 19291970;

GAUZIN-MULLER, Dominique - Sustainable Architecture and Urbanism. Concepts,

Technologies, Examples; Birkhauser, 2002;

DEPLAZES, Andrea (ed.) - Constructing Architecture: Materials, Processes, Structures. A Handbook; Birkhauser, 2005;

GREGORY, Rob – Key Contemporary Buildings – London

2008; HANLON,Don, Compositions in architecture, Wiley &

Sons, 2009.;

NEUFERT, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004);

CHING, D.K.Francis – Architecture Form, Space and Order, Wiley & Sons, III- rd Edition, N.Y., 2007; CHING, D.K.Francis – Architectural Graphics, Wiley & Sons, IV – rd Edition, 2003; ARNHEIM, Rudolf – Forța centrului vizual, Editura Meridiane, 1995; ARNHEIM, Rudolf – Arta și percepția vizuală – O psihologie a ochiului creator, Editura Meridiane, București, 1979; VENTURI, Robert – Complexity and Contradiction in Architecture, M.Mo.A Papers, N.Y., 1966, 1977; HEJDUK, John, Franzen, ULRICH – Education of an Architect: The Cooper Union

School of Art and Architecture, 1964-1971, The Monacelli Press; First Edition, march 2000;

ROWE, Colin, Robert, SLUTZKY – Transparency, Birkäuser Architecture, 1 ed.,1993 ROWE, Colin – The Mathematics of the Ideal Villa and Other Essays, First MIT

Press, 1987; WITTKOWER, Rudolf – Architectural Principles in the Age of Humanism,

ed.W.W.Norton, 1971; EISENMAN,Peter, GRAVES, Michael, HEJDUK, John - Five Architects: Eisenman,

Graves, Gwathmey, Hejduk, Meier, Oxford University Press, USA, 1975 ITTEN, Johannes – Design and Form, The Basic Course at the Bauhaus and later,

Thames&Hudson Ltd; 2nd edition, 1975; HUYGHE, Rene - Dialog cu vizibilul, Edit. Meridiane, 1981; VON MEISS, Pierre – Elements of Aechitecture, From Form to Place, Spon Press, 1998 LE CORBUSIER – The Decorative Art of Today, trans. By James I Dunnett, London:

The Architectural Press, 1987; DE SOUSMAREZ, Maurice – Basic Design, The Dynamics of Visual Form, Herbert

Press Ltd; 2nd Reprinted edition, 2007 GRIGORESCU, Dan – Dicţionarul avangardelor, Edit. Enciclopedică, Bucureşti, 2003 PRUT, Constantin – Dicţionar de artă modernă şi contemporană, Edit. Univers

Enciclopedic, 2002 KRIER, Rob – Architectural Composition / Rizzoli, 1988 HALTON, Don – Compositions in Architecture / Wiley & Sons, 2009 UNWIN, Simon – Analysing Architecture / Routledge, 2003 BAKER, Geoffrey, H. – Desing Strategies in Architecture / Rotledge, 1989, 1996 SCHERR, Richard – The Grid, Form and process in architectural design / Universalia Publishers, 2001 WONG, Wucius – Principles pf Two-Dimensional Design, Van Nostrand Reinhold, 1972 PADOVAN, Richard – Proportion / Science Philosophy Architecture / Spon Press, 1999 BRAWNE, Michael – Architectural Thought, The Design Process and the Expectant Eye / Elsevier, 2003 SCHIRMBECK, Egon – Idea, Form, and Architecture, Design Principles …/Van Nostrand Reinhold, 1987 BIELEFELD, Bert/El Khouli, Sebastian – Basics, Design Ideas / Birkhauser, 2007

NORBERG-SCHULTZ, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy Editions, 1980

NORWICH J.J., The World Altas ofArchitecture, Ed.Chancellar Press, London, 1998 OOSTERHUYS,Kas, Arghitecture Goes Wild, 010 Publishers, 2010

RADULESCU D., Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996

TZONIS, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992

UNWIN, Simon, Analysing architecture, Routledge,2003

ZEIDLER, Ebergard, Multi-Use Architecture in the Urban Context, Van Nostrand reinhold,

N.Y.,1995 ZUMTHOR, Peter, Thinking Architecture, Birkhauser, Basel, 1996 ***The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi

din domeniul aferent programului

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală

10.4 Curs Insusirea materialului prezentat in

prelegeri se reflecta in calitatea

proiectului de arhitectura.

10.5 Seminar/laborator Integrarea in sit, coerenta partiului,

calitatea si adecvarea expresiei

arhitecturale,stapanirea elementelor

tehnice, calitatea prezentarii grafice.

Judecata cu sustinere publica 100%

10.6 Standard minim de performanţă

• Prezentarea tuturor pieselor solicitate prin tema de proiect, cu respectarea relatiilor functionale si a criteriilor minime de adecvare a expresiei plastic-arhitecturale

Data completării: Semnătura titularului de curs,

15.09.2017 Lector univ.dr. Daniela Grau

Data avizării în departament Semnătura șefului de departament 29.09.2017 Conf. dr. arh. Constantin Rusu

• Tematica proiectelor , ilustrand obiectivele specifice ale disciplinei se stabileste in urma discutiilor cu serviciile de urbanism ale primariilor,

reflectand subiectele majore de interes ale momentului.

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucuresti




1.5.Ciclul de studii LICENTA

1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTURA / ARHITECT


2.1.Denumirea disciplinei REPREZENTARI IN ARHITECTURA IV

2.2. Codul disciplinei DS

2.3. Titularul activităţilor de curs Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU

2.5. Anul de studiu III -2017/2018

2.6.Semestrul 1 + 2 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14





Tutoriat 4

Examinări 2

Alte activităţi ……… 2

3.7 Total ore studiu individual /semestru 28

3.9 Total ore pe semestru 76



4.1 de curriculum Cunostinte de reprezentare grafica

4.2 de competenţe Cunostinte de comportament vocational


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sala STUDIO

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfasoara in sali clasice de seminar, sali in care mobilierul poate fi deplasat pentru a permite

lucrul cu studentii pentru discipline vocationale


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Cunoştiinţe despre arte frumoase ca factori ce pot influenţa calitatea conceperii proiectelor arhitecturale. -Rezolvarea unor tematici prin desen -Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor grafice specifice

-Descrierea modalitatilor de concepere a tehnicilor de reprezentare grafica in proiectarea de arhitectura

-Explicarea si interpretarea modalitatilor de reprezentare creativa prin compozitii simple si contactul cu spatiul real -Aplicarea de propuneri de planuri , de oferte, de programe de promovare – publicitate, promovare directa, relatii publice,

marketing direct in arhitectura


7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu conceptele fundamentale si principalele aspecte legate de comportament creativ la nivel

national si international, de-a lungul timpului; Familiarizarea cu tendintele promovarii fenomenului arhitectural, organizatorice si institutionale care guverneaza

activitatea specifica pe plan intern si international;

Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea

profesionala.

7.2 Obiectivele specifice Evidentierea fenomenelor si proceselor specifice sub aspectul esentei si formelor de manifestare,

conexiunilor cu celelalte procese din activitatea specifica; Aprofundarea cunostintelor teoretice si deprinderilor practice care fundamenteaza capacitatea studentilor de a

opera in sfera vocationala;

Evidentierea mutatiilor in sfera arhitecturii contemporane . Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea

arhitecturala si international cu identificarea implicatiilor sociale.

8. Conţinuturi


1-2. Arhitectura – directie vocationala in societate. Interactiunea cu studentii este dezvoltata prin demonstratii grafice in direct.

Pentru aprofundarea cat mai buna a cunostintelor se face

recomandarea lecturarii

materialelor bibliografice si prezenta la curs

3-4. Categorii fundamentale privind prestatia arhitecturala .

Interactiunea cu studentii este regula de predare urmata de vizionarea de exemple filmate supuse analizei prin discutii sau teme de lucru individuale

Ibidem.

5-7. Organizarea activitatii specifice. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport desenat , imagini foto comentate, etc.

Ibidem.

8-9. Relatiile dintre viitorul arhitect si specialitatile Prelegere si adaptarea la realitate prin implicarea Ibidem

convergente. reprezentarilor grafice . Folosirea testelor creative pt identificarea modalitatilor de aport de valoare creativa

10-11.Politici si practici caracteristice activitatii desfasurate in sfera fenomenului arhitectural intern si international; Instrumente si reglementari

Prelegere si comentariil cu specialisti pe domenii, in functie de tematica vocationala.

Ibidem

12-13.Sisteme de analiza a performantelor creativitatii arhitecturale. Forme moderne de creativitate

Prelegere si adaptarea la realitate prin desen . Ibidem

14. Activitatea de punere in practica a abilitatilor dobandite la curs prin teste de creativitate pe teme date..

Prelegere si adaptarea la realitate prin competitie vocationala aplicativa

Ibidem

Bibliografie Redstone Louisg – Art in Architecture – Mc. Graw Hill Book , Company , 1968 Pevsner, Nikolaus – The Sources of Modern Architecture and Design , ed. Thomas and Hudson Ud. Londra, 1968 Arnheim, Rudolf – Art and Visual perception, ed. Faber , Londra, 1967 Ray Nicholas, Resursele formei arhitecturale, Paideia, Bucuresti, 2000 (cota biblioteca USH 131) Miles Lewis, Arhitectura - elemente de stil arhitectonic,Litera International, Bucuresti, 2010 (cota biblioteca USH 90) Georgeta, Stoica, Muzeul National al Satului, ARC 2000, Bucuresti, 2004 (cota biblioteca USH 90) Berg, Thomas – Avantgarde design 1880-1930, Benedikt Taschen Verlag


Studiu de observatie și reprezentare a unui ansamblu

arhitectural din Muzeul Național al Satului –

locuință, industrie mestesugarească (moară, cherhana, prelucrare lemn si textile, etc.) cladire

ecleziastică.

Activitatea de interactiune cu studentii in

prezentarea,audierea, evaluarea si recapitularea

cunostintelor se realizeaza cu ajutorul monitorilor de seminar, a echipelor de eseu

grafic pe teme. .Studiile de caz sunt prelucrate

si prezentate atat din initiativa studentilor cat si ca cadrului didactic.

Se recomanda studentilor

parcurgerea prealabila a

suportului de curs , notatiile grafice obtinute in cadrul cursurilor pentru a

putea interactiona in situatii reale

Analiza comparativa a modalitatilor de reprezentare

in arhitectura . Ibidem Ibidem

Modalitati de reprezentare in conditii de vulnerabilitate in relatia cu beneficiarul si sistemul

normativ.

Ibidem Ibidem

Desenul traditional vs desenul electronic in

societatea bazata pe cunoastere. Ibidem Ibidem

Omul – masura lucrurilor.Perspectivele personalului

angajat in sfera activitatii arhitecturale..Realizarea

de prezentari publice in echipe.

Ibidem Ibidem

Probleme de etica si deontologie profesionala in activitatea de proiectare in Romania si in lume.

Cercetare aplicativa de teren (identificarea tipologiei unitatilor functionale - in zone ante figurate - si a functiilor acestora, crearea ad-hoc de studii de caz reale prin evaluari de grup in domeniul creatiei arhitecturale)

Ibidem

Bibliografie: Marcu, Vasile, Indrumar metodologic pentru lucrari practice, Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2005. JENCKS , Charles, Architecture Today, Academy Editions, Londra, 1993. Georgeta, Stoica, Muzeul National al Satului, ARC 2000, Bucuresti, 2004 (cota biblioteca USH 90) Berg, Thomas – Avantgarde design 1880-1930, Benedikt Taschen Verlag

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Invitarea unor specialisti din mediul de creatie arhitecturala, relatia cu uniunile de creatie arhitecturala din Romania : UAR , RUR

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Implicarea in prelegere cu intrebari,

comentarii, exemple de analiza.

Realizarea de cursuri publice in

echipe mixte cu studentii

Se inregistreaza frecventa si soliditatea

interactiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si

discutarea problemelor

Notarea temelor semestriale

Se inregistreaza frecventarea si activitatea in

timpul cursului si seminariilor, soliditatea

interactiunii la temele de seminar

80%


· Elaborarea si prezentarea complexa, in echipa a temelor de seminar prezentate la inceputul semestrului · Prezentarea in vederea comentarii colective a unor particularitati grafice cu referire stricta dezvoltarea abilitatilor vocationale

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

15.09.2017 Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU Lector univ.dr. MIHAI MOLDOVANU


FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucuresti 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Departamentul de Arhitectura

1.4.Domeniul de studii Arhitectura

1.5.Ciclul de studii Licenta + master 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Teoria Arhitecturii si programe IV 2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs Profesor Emil Creanga

2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III - 2017/2018 2.6.Semestrul V 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 13 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 32 3.9 Total ore pe semestru 60 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Cursul se tine in SALA STUDIO amplasata in incinta imobilului situat in str. Ion Ghica nr.

13 din Bucuresti 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale

Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe

Capacitatea de intelegere a fenomenului arhitectural

Stapanirea resorturilor teoretice ale profesiunii de arhitect

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Insusirea elementelor teoretice fundamentale ce conditioneaza practica

arhitecturala contemporana, cu partricularizarea conceptelor privite prin prisma teoriei comunicarii.

7.2 Obiectivele specifice • introducere in abordarea arhitecturala a teoriei comunicarii; teoria comunicarii-disciplina de sinteza; arhitectura-istorie si comunicare; valoare si comunicare; spatiul arhitectural-spatiu informational; dilemele arhitecturii contemporane; arhitectura contemporanasi comunicarea interdisciplinara; informatie-semnificatie

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii INTRODUCERE IN ABORDAREA ARHITECTURALA A TEORIEI COMUNICARII. TEORIA COMUNICĂRII - DISCIPLINĂ DE SINTEZĂ

Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii

1 prelegere

ARHITECTURĂ - ISTORIE ŞI COMUNICARE - Arhitectura construcţiilor în antichitate - Arhitectura construcţiilor în evul mediu - Arhitectura construcţiilor în perioada renaşterii, barocului şi a clasicismului


2 prelegeri

VALOARE ŞI COMUNICARE Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii

1 prelegere

SPAŢIUL ARHITECTURAL-SPAŢIUL INFORMAŢIONAL. TIPOLOGIA SPATIULUI ARHITECTURAL IN CONTEXT INFORMATIONAL - Spaţiul total - Spaţiul microclimat - Spatiul flexibil - Spaţiul de tranzitie - Spatiul stratificat - Spatiul cladirilor cu atrium


3 prelegeri

DILEMELE ARHITECTURII CONTEMPORANE - Arhitectura globală-arhitectura locală - Arhitectura tradiţională-arhitectura modernă - Cadrul natural-cadrul construit


4 prelegeri

- Arhitectura permanentă-arhitectura itinerantă - Arhitectura cu anvelopă opacă-arhitectura cu anvelopă transparentă - Adevăr-fals ARHITECTURA CONTEMPORANA ŞI COMUNICAREA INTERDISCIPLINARA - Discursul socio-filosofic - Condiţionări psiho-comportamentale şi educaţionale - Determinari tehnologice şi informaţionale


2 prelegeri

INFORMAŢIE-SEMNIFICAŢIE Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii

1 prelegere

Bibliografie H. Creanga-Crezul simplitatii, Ed. simetria, 2012;

- M. Wigginton, Architectural Theory, Ed. Taschen, Koln, 2003;

- K. Frampton, Modern architecture, a critical history, Ed. Taschen, Koln, 1991; - E. Creangă, Arhitectură şi comunicare, Ed. Fund. România de Mâine, Buc., 2003. - E. Creangă, Teoria Programelor de arhitectura-I, Ed. Fund. România de Mâine, Buc., 2003; - P. Gössel, G. Leuthäuser, Architektur der 20 Jahrhunderts, Ed. Taschen, Köln, 1990; - Ph. Jodidio, Architecture Now, Ed. Taschen, Köln, 2001; - K. Powell, Richard Rogers-Complete Works, Ed. Phaidon Press Ltd, london 2000; - E. Creangă, Programe de arhitectură: Învăţământ sup., Ed. Fund. România de Mâine,Buc.,2001; - E. Creangă, Teoria arhitrecturii-I, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Buc., 2003; - Ph. Jodidio, New Forms Architectural in the 1990, Ed. Taschen, Köln, 1997; - Ph. Jodidio, Sir Norman Foster, Ed. Taschen, Köln, 1997; - Ph. Jodidio, Building a new millennium, Ed. Taschen, Köln, 1991; - Ph. Jodidio, Architecture Now, Ed. Taschen, Köln, 2001; - Théorie de l’architecture de la renaissance à nos jours, Taschen, 2003;

- The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998; 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie


• Continutul cursului permite acumularea de catre studenti a unei pregatiri teoretice, ca parte a unei proces educational ce faciliteaza absortia acestora pe piata muncii.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea studentului in discursul interactiv ce insoteste prelegerea

ES

10.5 Seminar/laborator


• Elaborarea temei de examen conform indicatiilor

Data completării: Semnătura titularului de curs,

15.09.2017 Prof. Emil CREANGA


FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret”

1.2.Facultatea Arhitectura

1.3.Departamentul Arhitectura

1.4.Domeniul de studii Arhitectura

1.5.Ciclul de studii Licenta

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura


2.1.Denumirea disciplinei TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME V

2.2. Codul disciplinei DF

2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. arh.Ana Maria Hariton

2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu III – 2017-2017 2.6.Semestrul VI VI 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei o


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator





Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi ………

3.7 Total ore studiu individual 22




4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului



Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ae


Capacitatea de intelegere a fenomenului arhitectural

Stapanirea resorturilor teoretice ale profesiunii de arhitect


7.1 Obiectivul general al disciplinei ●Cunoasterea viziunilor semnificative recente asupra problematicii arhitecturii.

7.2 Obiectivele specifice ●Intelegerea caracterului complex al creatiei arhitecturale. ●Insusirea notiunii de concept arhitectural. ●Dezvoltarea capacitatii de analiza a obiectului de arhitectura si de argumentare teoretica ●Elaborarea unei metodologii de abordare a temei de proiectare

8. Conţinuturi

Curs Metode de predare Observaţii

1.Obiectul arhitecturii. Evolutia demersului conceptual : materialitate, detaliu si obiect ,sens, arhitectura ca fundal al vietii.

Prelegere cu prezentare PowerPoint

2.Forma: ordinea constructiei, factorii de coerenta;procedee compozitionale- alinieri, serii ; gradatia ,ierarhia; contrast, complexitate ,contradictie.


3. Limitele spatiului arhitectural : elemente de definire spatiala, densitatea spatiului, relatii spatiale, asamblarea spatiilor, limita difuza, spatii liminoide.


4. Locul: Spatiu si loc, asezare si peisaj; modernismul si pierderea locului; problema urbana; redescoperirea locului ; modernitate si regionalism.


5.Desenul de arhitectura. Schita ca modalitate particulara de rezolvare a unei probleme de proiectare si de elaborare a unei solutii;schita ca miloc de extindere si transformare a intelegerii; densitatea si ambiguitatea schitei; conexiunea mana-minte. Desenul de analiza- diagramarea.


6.Macheta ca instrument de lucru al arhitectului, materialitatea obiectului Prelegere cu prezentare PowerPoint

de arhitectura, variantele volumetrice ca etape in cristalizarea solutiei arhitecturale.

7.Structura si arhitectura - Rolul structurii in crearea formei arhitecturale. Tipuri structural-arhitecturale.


8. Experienta multi senzoriala a arhitecturii – “arhitectura fragila.” Prelegere cu prezentare PowerPoint

9. Noua tectonica – teorii ale arhitecturii parametrice Prelegere cu prezentare PowerPoint

Bibliografie minimala obligatory Generala Harry Francis Mallgrave, David Goodman – An Introduction to Architectural Theory from 1968 to the Present, Wiley –Blackwell, 2011 CharlesJencks, Karl Kropf (editori) Theories and Manifestoes of Contemporary Architecture, Wiley,2006 Andrea Simitch , Val Warke, - The Language of Architecture: 26 Principles Every Architect Should Know , Rockport Publishers, 2014 Obiectul arhitecturii Peter Zumthor - Thinking Architecture, Birkhauser, Boston ,2010 Peter Zumthor - Atmospheres,Birkhauser, 2006 Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions 1980 Compozitie

Von Meiss, Pierre –De la forma la loc+Tectonica / Capitel Avangarde, 2015

Locul Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions 1980 Vincent B. Canizaro (editor)Architectural Regionalism – Collected Writings on Place, Identity, Modernity and Tradition, Princeton Architectural Press 2007 Structura Andrew W Charleson ” Structure as Architecture” , Elsevier, 2005 Desenul de Arhitectura Architects ’ Sketches Dialogue and Design: Kendra Schank Smith Elsevier,2008 Macheta Differences in spatial understanding between physical and virtual models ; Lei Sun, Tomohiro Fukuda, Toshiki Tokuhara, Nobuyoshi Nabuki, in Frontiers of Architectural Research Volume 3, Issue 1, March 2014, Pages 28–35 http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2095263513000800 Arhitectura fragila Juhani Pallasmaa Hapticity and Time – Notes on fragile architecture http://iris.nyit.edu/~rcody/Thesis/Readings/Pallasmaa%20-%20Hapticity%20and%20Time.pdf Noua tectonica Yu-Tung Liu;Chor-Keng Lim , Towards a new theory of digital architecture, Birkhauser,2009 Optionala DERNIE, David, Architectural drawing, Laurence King Publishing, 2010 CREANGA Emil. Arhitectura si comunicare, ed Fundatiei Romania de Maine,2003


Cunoasterea problematicii semnificative a arhitecturii contemporane reprezinta unul dintre elementele esentiale in elaborarea unui proiect de calitate - cerinta primordiala a oricarui angajator.

10. Evaluare


10.4 Curs Calitatea academica a referatului (bibliografie,citate,referinte,etc...), calitatea argumentarii, exprimarii si ilustrarii prin exemple arhitecturale a subiectului.

Eseu scris/ 3 subiecte la alegere din temtica studiata

20%

Cunoasterea abordarilor teoretice semnificative Capacitatea de sinteza si de exprimare Prezentarea

Sustinerea orala a eseurilor finale cu o problematica ce include 3 dintre domeniile prezentate la curs

80%



Eseul notat cu minim 5 ; cunoasterea si capacitatea de intelegere a abordarilor teoretice fundamentale.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Sept.2017 Conf.Dr.arh.Ana Maria Hariton ………………………………….. Data avizării în departament 29.09.2017 Semnătura şefului de departament conf.dr.arh. Constantin Rusu

http://www.sciencedirect.com/science/journal/20952635

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2095263513000800

http://iris.nyit.edu/~rcody/Thesis/Readings/Pallasmaa%20-%20Hapticity%20and%20Time.pdf

FIŞA DISCIPLINEI

3. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură

1.3.Departamentul Arhitectură

1.4.Domeniul de studii Arhitectură

1.5.Ciclul de studii I

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură

2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Istoria Universală a Arhitecturii şi Artelor IV

Căutările epocii moderne: între tradiţie şi progresul tehnic


2.3. Titularul activităţilor de curs Lector dr. arh. Ioana Maria PETRESCU


Disciplină fără seminar

2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator -





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Lucrare individuală sau în colectiv de maxim 3 studenţi 3




4. Precondiţii 4.1 de curriculum Parcurgerea cursurilor de Istoria universală a arhitecturii şi artelor din anii I şi II

(Antichitate, Ev Mediu timpuriu – Bizanţ, Renaştere)

4.2 de competenţe Cunoaşterea evoluţiei fenomenului arhitectural din antichitate până la începutul modernităţii pentru înţelegerea corectă a mutaţiilor petrecute în sfera artelor şi arhitecturii din secolul al XVII-lea până la finele veacului al XIX-lea.

5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului Echipament de proiecţie (PC, Laptop, video-proiector); sală cu jaluzele.


Nu este cazul


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de bază din domeniu istoriei arhitecturii şi utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională.

Utilizarea cunoştinţelor de bază din domeniu, pentru explicarea şi interpretarea unor probleme variate, specifice evoluţiei arhitecturii în decursul istoriei.

Analiza critică bazata pe criterii şi metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii privind arhitectura şi evoluţia fenomenului arhitectural.

Explicarea şi interpretarea informaţiilor referitoare la evoluţia arhitecturii, provenind de la colaboratorii de alte specialităţi.

7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea şi înţelegerea etapelor definitorii ale fenomenului arhitectural

de-a lungul perioadei studiate.

Acumularea cunoştinţelor referitoare la monumentele cheie şi la artiştii care au marcat evoluţia arhitecturii în epoca analizată.

7.2 Obiectivele specifice Studiul arhitecturii din perspectiva contextului social, cultural şi politic.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

DE LA RENAŞTERE LA BAROC Sobrietate şi exuberanţă în artă Noi tipuri arhitecturale Clădirea şi oraşul. Zorii urbanismului modern Reflexii baroce în renaşterea franceză şi germană

Prelegeri însoţite de imagini (suport power point)

Informaţii despre: - structura cursului; - bibliografie; - suportul de curs.

ARHITECTURĂ ÎN EPOCA RAŢIUNII

VREMEA ISTORISMULUI SAU … ÎNAPOI LA ARTELE TRECUTULUI -Neo-clasicismul, între arta greacă şi arta romană -Fenomenul romantic şi manifestările sale în arhitectura secolului al XIX-lea -Ascendenţa evului mediu asupra arhitecturii romantice -De la restaurarea monumentelor la mişcarea neo-gotică:

- Eugène Emmanuel Viollet-le-Duc

ARHITECTURA VIZIONARĂ - Claude Nicolas Ledoux - Étienne-Louis Boullée

Idem

FENOMENUL ECLECTIC ÎN ARHITECTURĂ -Pluralismul stilistic sau eclectismul tipologic şi adepţii săi:

- Sir Charles Barry - Karl Friederich Schinkel - Leo von Klenze

-Eclectism şi sinteză stilistică

PROGRES TEHNIC ŞI INOVAŢII ARHITECTURALE - Construcţii metalice - Programe revoluţionare

Idem

PRACTICA DE ARHITECTURĂ. CONCURSURILE Idem

Bibliografie Obligatorie minimală: Bergdoll, Barry European architecture. 1750-1890, Oxford University Press, 2000 Loyer, François Histoire de l’architecture française de la Révolution à nos jours, Mengès, Editions du Patrimoine, Paris 1999 Pevsner, Nikolaus An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966 The sources of modern architecture and design, Thames and Hudson, 1989 Voitec-Dordea, Mira Renaştere, baroc şi rococo în arhitectura universală, ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994 Wartkin, D. A history of western Architecture, Ed. Lowrenee King, f.l., 2000 Suportul de curs Suplimentară: Banham, Reyner Theory and design in the first age machine, The Architectural Press, London, 1970 Benevolo, Leonardo L’histoire de l’architecture moderne, tom 1: „La révolution industrielle”, Dunod, Paris, 1987 Casas Roger Gustave Alexandre Eiffel, Loft Publication, Barcelona, 2003 De Jong, C.; Mattie, E. Architectural Competitions 1792-1949, Taschen, 1997 Epron, Jean-Pierre Comprendre l’éclectisme, Norma, 1997 Lemoine Bertrand Architecture in France 1800-1900, Harry N. Abrams, Inc., New York, 1998 Mărgineanu Cârstoiu, M. Romantismul în arhitectură, ed. Meridiane, Bucureşti,1990 Middleton R.; Watkin, D. Architecture du XIXe siécle, Galimard-Electa, Milano, 1993 Mignot, Claude Architecture of the 19th century, Taschen, 1994 Norberg-Schulz, Christian Architecture baroque, Gallimard/ Electa, Milano, 1992 Architecture baroque tardive et Rococo, Gallimard/ Electa, Milano, 1992 Pevsner, Nikolaus A History of Building Types, Princeton University Press, 1979 Ruskin, John Stones of Venice, Da Capo Press, 2003 The seven lamps of architecture, Dover Publications, New York, 1989 Seteenbergen, Clemens, Reh, Wouter Architecture and Landscape, the design experiment of the great Europe Gardens and landscape, Birkhäuser, Basel,

2003 Steffens, Martin K.F. Schinkel 1781-1841: un arhitect in slujba frumosului, Taschen noi Media Print, Bucuresti, 2004 Yarwood, Doreen The architecture of Europe. The 19th and 20th centuries, B.T.Batsford Ltd., Londra, 1991 * * * Architectural theory, from the Renaissance to the present : 89 essays on 117 treatises, Ed. Taschen, 2003 * * * The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998 Facultativă Bazin Germain Clasic, baroc si rococo, Meridiane, Bucuresti, 1970 Drâmba, Ovidiu Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. III, Editura Ştiinţifică, 1990 Curinschi, Gheorghe Roma, cetatea eternă, ed. tehnică, Bucureşti, 1971 Veneţia, ed. tehnică, Bucureşti, 1972 Clark, Kenneth Revolta romantică; arta romantica in opozitie cu cea clasica, Meridiane, Bucuresti, 1981 Koch, Wilfried Comment reconnaître les styles en architecture, Solar, 1997 Munteanu, Romul Clasicism şi Baroc, 2 vol. Ed. Allfa, 1998 Paolo Portoghesi (coord.) Dizionario Enciclopedico di Architettura e Urbanistica, vol. II, Instituto Editoriale, Roma, 1968 Vasari, Giorgio Vieţile pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor, 3 volume, editura Meridiane, Bucureşti, 1968


Nu este cazul - -

Bibliografie


Conţinuturile asigură formarea culturii profesionale minimale, vizuale şi teoretice şi sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate în şcolile de arhitectură.

10. Evaluare


10.4 Curs Verificări pe parcurs 10 %

Lucrări (text şi/sau desen) pe o temă dată 40 %

Examinare finală 50%

10.5 Seminar/laborator Nu este cazul -


Capacitatea de a trata analitic şi sintetic perioada predată

Prezenţă obligatorie la curs: minim 50 % (7 şedinţe de curs)

Cel puţin două verificări pe parcurs

Data completării Semnătura titularului de curs

15. 09. 2017 Lect. dr.arh. Ioana-Maria PETRESCU Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 29. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior USH



1.4.Domeniul de studii Disciplină teoretică

1.5.Ciclul de studii Iicenta + Master integrat

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură/Arhitect


2.1.Denumirea disciplinei Istoria universală a arhitecturii şi artelor: Secolul XIX şi protomodernismul

2.2. Codul disciplinei

2.3. Titularul activităţilor de curs Prof.dr. arhitect Anca Sandu Tomaszewski

2.4.Titularul activităţilor de seminar -

2.5. Anul de studiu III. / 2017-2017 2.6 Semestrul I. 2.7. Tipul de evaluare

Examen scris si oral

2.8. Regimul disciplinei

Obligatoriu


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 curs - seminar/laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 curs - seminar/laborator -





Tutoriat

Examinări 2






4.1 de curriculum Cunoştinţe de liceu

4.2 de competenţe Capacitatea de a recepta, asimila şi procesa idei + interes pentru studiu


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului -


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe.


7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Formarea asupra unei perspective generale asupra primului secol de modernitate, aflat la confluenţa cu 5000 de ani de cultură tradiţională. 2. Surprinderea unei noi relaţii dintre activitatea teoretică intensă şi orientările din arhitectură. 3. Însuşirea instrumentelor necesare analizării obiectului de arhitectură.

7.2 Obiectivele specifice Formarea bazei pentru înţelegerea fenomenului arhitectural modern şi contemporan

8. Conţinuturi


8.I. GERMENII MODERNITĂŢII PÂNĂ ÎN SECOLUL 18. Teoriile clasice ale arhitecturii.

Conferinţă asistată de imagini Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor

8.II. Carlo Lodoli, Marc Antoine Laugier, Fischer von Erlach. Claude Nicolas Ledoux şi spiritul revoluţiei franceze. Simbolismul demiurgic. Critica socială si o nouă estetică. Vechiul clasicism si noul Zeitgeist.

Conferinţă asistată de imagini. Discuţie si prezentare text.

idem

8.III. Spiritul romantic al seclului. Romantismul in arte si arhitectura. Stilul romantic în arhitectură

Conferinţă asistată de imagini idem

8.IV. ORAŞUL EUROPEAN TRADIŢIONAL ÎN FAŢA INDUSTRIALIZĂRII Soluţiile practice ale secolului 19. Utopiile. The Garden City. Camillo Sitte.


8.V. de la Pugin prin Ruskin la Morris si prerafaliti. Bazele moderne ale esteticii arhitecturii.


8.VI. ARTS & CRAFTS Conferinţă asistată de imagini. Discuţie si prezentare text.

idem

8.VII. ART NOUVEAU. Emisfera latină. Horta, Guimard, Gaudi ş.a. Conferinţă asistată de imagini idem

8.VIII. ART NOUVEAU ÎN EMISFERA ANGLO-SAXONĂ: WIENER SEZESSION, JUGENDSTIL, GKASGOW STYLE, DESIGN-ul. Urmaşii lui William Morris. Ultima artă elitistă şi prima artă pentru mase. Wiener Werkstätte.


8.IX. 1900 ÎN PERIFERIA EUROPEANĂ. Finlanda. Rusia. România până la primul război. AMERICA. Chicago si New York. Zgarie norii. ART DÉCO.


8.X. CRITICA SI TEORIA ARHITECTURII. De la Heinrich Huebsch la Pugin, John Ruskin, Gottfried Semper, Viollet le Duc ş.a. Chestiunea patrimoniului si a restaurarilor: Camillo Boito


8.XI. CHESTIUNEA ORAŞULUI INDUSTRIAL - continuare: Conferinţă asistată de imagini. idem

De la Ebenezer Howard şi Tony Garnier la Hendrik Berlage. Discuţie prezentare text

8.XII. Primele ansambluri de locuit în Olanda, Austria, Germania. idem

8.XIII. PIONIERI şi PROTOMODERNIŞTI Auguste Perret. Adolf Loos. Conferinţă asistată de imagini. idem 8.XIV. America. Llouis Sullivan. Frank Lloyd Wright tanar. Conferinţă asistată de imagini idem Bibliografie Obligatorie minimală (Va rog sa consultati si bibliografia recomandata la Doctrine si Euristica - anii 5, resp. 6!) ▪ Architectural Theory, Taschen, 2003, republicat 2017, (bib. USH) ▪ Architecture and National Project the Romanian National Style, Noi Media, 2013, (bib. USH) ▪ BECKER, Gabriele Fahr, Art nouveau, Konemann, 2004, (bib. USH) ▪ CHOAY, Francoise, Haussmann, pastrator al Parisului, Simetria, 2014, (bib. USH) ▪ CHOAY, Francoise, Urbanismul, Utopii si realitati, Paidea, 2002, Bucuresti, (bib. USH) ▪ CLARK, Kenneth, Revolta romantica, arta romantica in opozitie cu cea clasica, Meridiane, 1981, (bib. USH) ▪ CRIPPA, Maria Antonietta, Antoni Gaudi, 1852-1926 : de la natura la arhitectura, Taschen, 2004, (bib. USH) ▪ DAVEY, Peter, Arts and Crafts in Architecture, The Architectural Press, London. ▪ FIELL, Peter, Fiell Charlotte, Charles Rennie Mackintosh, Taschen, 2004, (bib. USH) ▪ FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992. ▪ GÖSSEL, Peter, LEUTHÄUSER, Gabriele, L’Architecture du XXe siècle, Benedikt Taschen, 1998, (bib.USH) ▪ HARHOIU, Dana, Bucuresti, un oras intre Orient si Occident, Uniunea Arhitectilor, 1997, (bib. USH) ▪ HORTA, Victor, Victor Horta, Loft publications, Barcelona, 2003, (bib. USH) ▪ LASCU, Nicolae, Arhitectura ca arta, Ed. Meridiane, 1987, (bib. USH), ▪ L arhitecture Art Nouveau, Paris, 2003, (bib. USH) ▪ MĂRGINEANU-CÂRSTOIU, Monica, Romantismul în arhitectură, Ed. Meridiane, 1990. (bib. USH) ▪ MIGNON, Claude, Architecture of the 19th Century, Taschen, 1994. ▪ SANDU TOMAŞEVSCHI, Anca, Mişcarea ideilor în secolul 19., Note de curs. ▪ SANDU TOMAŞEVSCHI, Anca, Locuirea modernă şi contemporană, Curs universitar, 2006 ▪ SEMBACH, Klaus Jürgen, L'Art Nouveau, Taschen. ▪ SITTE, Camillo, Arta construirii oraselor, Ed. Tehnica ▪ TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976. ▪ TAHARA, Keiichi, Art nouveau, Thames & Hudson, 2000, (bib. USH) ▪ Vedewood Alexandra, A. W. N. Pugin, Museum Victoria & Albert, London, 1985, (bib. USH) Suplimentară ▪ CHOAY, Francoise, L’urbanisme, utopies et réalités, Editions du Seuil, Paris, 1965. ▪ CONSTANTIN, Paul, Mică enciclopedie de arhitectură…, Ed. Şt. şi enciclop., 1977 ▪ GIEDION, Sigfried, Space, Time and Architecture, 1967. ▪ HALL, Peter, Oraşele de mâine, Editura All, 1999. ▪ PEVSNER, Nikolaus, Pioneers of Modern Design: from William Morris to Walter Gropius, New York, 1949 sau Penguin books (Art & Architecture), 2008. ▪ SARNITZ August, Otto Wagner, Taschen, 2005, (bib. USH) ▪ TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976.

▪ WITTKOWER, Rudolf,The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998 Facultativă ▪ CASTEX, J., Depaule, J.CH., Panerai, Th., Formes urbaines: de l’îlot à la barre, Dunod, 1980. ▪ GODEREY, Walter H, A history of architecture in and around London, Phoenix House, London, 1962, (bib. USH) ▪ KRIER, Léon, Architecture choix ou fatalité, Norma, Paris, 1996. ▪ LASCU, Nicolae, Bulevardele Bucurestene pana la primul razboi mondial, Simetria, 2011, (bib. USH) ▪ MARINACHE, Oana, Cristofi Cerchez, ACS, Bucuresti, 2012, (bib. USH) ▪ MOLDOVAN, Horia, Johann Schlatter - Cultura occidentala si arhitectura romaneasca (1831-1866), Simetria, 2013, (bib. USH) ▪ NORBERG-SCHULZ, Christian, La significtion dans l’architecture occidentale, Pierre Mardaga éditeur, Liège, 1977. si orice alta publicatie de Ch. Norberg Schulz ▪ STEFFENS, Martin, K.F. Schinkel 1981-1841, Taschen noi Media Print, 2004, (bib. USH) ▪ TEODORESCU, Sidonia, Mari arhitecti bucuresteni - Ion D. Berindey, Vremea, Buc., 2014 (bib. USH) ▪ THORBURN Eric, Charles Rennie Mackintosh, Loft publication, Barcelona, 2002, (bib. USH) ▪ VOICULESCU, Dana, Bucuresti, centru istoric. Editie bilingva, Noi Media, 2013, (bib. USH)


Conţinutul cursului se conjugă perfect cu toate manifestările din agora profesională : Anuale, Bienale de arhitectură. Conferinţe ale unor invitaţi din străinătate. Congrese, seminarii ştiinţifice, expoziţii. Seri profesionale ale revistelor de arhitectură. Happeninguri urbane etc., la care studenţii sunt încurajaţi să participe.

10. Evaluare


10.4 Curs Se ţine cont de: 1. Prezenţă activă şi intervenţii oportune în timpul cursurilor 2. Răspunsuri scrise la întrebări; 3. Participarea cu intervenţii scrise în completare; 4. Raspunsul la examen

Se înregistrează rezultatele de la punctul 10.1

50% (activitate în timpul semestrului) +

50% (evaluare la examen)



Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15 septembrie 2017 Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29 septembrie 2017

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Arhitectură



1.5.Ciclul de studii Licenţă+ Master integrat



2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator CAD V


2.3. Titularul activităţilor de curs Lector. dr. arh. Andra Jacob


2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare Vp 2.8.Regimul disciplinei O






Documentare suplimentară în bibliotecă si pe platformele electronice de specialitate 10


Tutoriat 1

Examinări 1






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului



Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Capacitatea tehnică de a concepe construcţii care să îndeplinească cerinţele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget şi de reglementarile în domeniul construcţiilor

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Dezvoltarea competentelor digitale in domeniul CAD

Intelegerea principalelor informatii si concepte legate de CAD


7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul principal al cursului este de familiarizare a studenţilor cu principalele comenzi si functii ale programului 3dsMax

7.2 Obiectivele specifice Dobândirea abilitatii de a modela si edita objecte in 3dsMax

Dobândirea abilitatii de a crea si modifica forme 2D in 3dsMax

Dobândirea abilitatii de a lucra cu Editable poly si Editable mesh

Dobândirea abilitatii de a lucra cu Layer explorer si Scene explorer

Dobândirea abilitatii de a crea si modifica pereti, ferestre, usi si balustrade

Înţelegerea functiilor Material Editor si Slate Material Editor

Dobândirea abilitatii de a lucra cu Render Setup si Environment

8. Conţinuturi


Introducere in 3ds Max 2017: interfata 3ds Max, bara de meniuri, barele de instrumente, preferinte, stabilirea unitatilor de masura, configurarea viewport-urilor si a backgroundului, View Cube, Panoul de comanda, ribbon, Layer explorer/Scene explorer

Prelegere interactiva axata pe utilizarea de suport multimedia si pe interactiunea student-profesor

Studentii au obligatia sa studieze, cursul tutorialele si alte materiale didactice legate de utilizarea programului 3dsMax

Crearea unei noi scene: units setup, viewport configuration, precision Idem idem

drawing aids, creating and modifying standard and extended primitives, changing object’s position, orientation and scale, transform gizmos and axis constraints, working with pivot points, duplicating objects, grouping objects

Sculpting and editing objects: edit poly, edit mesh. Object-space modifiers

Idem idem

Creating and Modifying splines: Line command, Rectangle, Circle, etc.Object properties, Edit Spline, Extrude, Surface, Cross section, Lath

Idem idem

Compound objects: Boolean, Loft, Connect, ProBoolean and ProCutter Idem idem

Creating walls, railings, windows and doors. Working with materials: Material Editor and Slate Material Editor

Idem idem

Rendering a scene: Creating and modifying lights and cameras, daylight system, Environment, Render setup

Idem idem

8.2 Laborator/seminar Metode de predare Observaţii

Tema nr. 1. Realizarea unei mese circulare (diametru 120 cm) cu picior central si a 6 scaune cu spatar (din lemn) dispuse in jurul mesei. Pe blatul mesei, in dreptul fiecarui loc, va fi asezata o cana. Masa si scaunele vor fi amplasate pe o pardoseala din gresie ceramica. Se vor utiliza comenzile Create Geometry – Cylinder, Box, Plane -, Modify Geometry, Edit Poly (sau convert to Editable Poly), Move, Scale, Clone, Array, Align, precum si modificatorii Mirror, TurboSmooth si UVW Map.

Bazata pe interacțiunea profesor-student si pe folosirea calculatoarelor individuale echipate cu software-ul adecvat

Temele sunt postate pe site-ul Universitatii Spiru Haret

Tema nr. 1. idem idem

Tema nr. 1. idem idem

Tema nr. 2 Realizarea unei mese circulare (diametru 90 cm) cu picior central si a 4 scaune pe cadru metalic cu spatar. Pe masa, in centru, va fi asezata o vaza. Masa si scaunele vor fi amplasate pe o pardoseala din gresie ceramica. Intreaga scena va avea ca fundal o imagine (Viewport configuration - Background – Use files) la alegere. Se vor utiliza comenzile Create Geometry –Plane, ChamferBox -, Create Shapes (Line), Edit spline, Edit poly, Move, Clone, Scale, Array, Align, precum si modificatorii Lathe, Mirror, Push, Shell, Smooth si UVW map. De asemenea, vom utiliza Material Editor si Slate Material Editor.

idem idem

Tema nr. 2 idem idem

Tema nr. 2 idem idem

Tema nr. 1 si 2 idem Evaluarea temelor de seminar

Bibliografie https://knowledge.autodesk.com/support/3ds-max Autodesk 3ds Max Learning Channel https://www.youtube.com/watch?v=095x5MUZ-a8

Jacob, Andra (2017) AUTODESK 3DS MAX 2017 curs – postat pe site-ul Universitatii Spiru Haret


Acest program este potrivit pentru arhitecți ce desfășoară activități independente, pentru cei in cautarea unui locuri de muncă în cadrul unui birou de arhitectură sau agenție imobiliară, dar si pentru cei interesați de jocuri și lumi sociale virtuale

10. Evaluare


10.4 Curs Prezenţa la curs Se înregistrează frecvenţa la orele de curs. 20%

Cantitatea si corectitudinea cunoştinţelor însuşite

Teste si intrebari 30%

10.5 Seminar/laborator Prezenţa la seminar Se înregistrează frecvenţa la orele de seminar 10%

Abilitatea de a crea diferite scene in 3dsMax

Finalizarea temelor de seminar 40%


nota minim 5 (cinci) .

Data completării: Semnătura titularului de curs, Lector.dr.arh. Andra Jacob

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf.dr. arh. Constantin Rusu

https://knowledge.autodesk.com/support/3ds-max

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA ‚SPIRU HARET’




1.5.Ciclul de studii Studii de licență



2.1.Denumirea disciplinei PROIECT SPECIALITATE URBANISM - Anul III


2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Arh. Victoria-Marinela BERZA


2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul I (V) 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 0 din care: 0 curs 2 2 seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 0 din care: 0 curs 28 28 seminar/laborator 28





Tutoriat 28

Examinări 1

Alte activităţi - vizită îndrumată pe amplasament -


3.9 Total ore pe semestru 28+32



4.1 de curriculum Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrelor I-IV / de studii universitare

4.2 de competenţe Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane și programul de arhitectură corespondent.

Capacitatea de decodificare a unor ipostaze similare în cazul spațiilor arhitecturale: funcțional (filtru, distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim - individual - intermediar - comunitar / public).


5.1. de desfăşurare a cursului -


Atelierele de urbanism se desfășoară în săli cu o bună iluminare naturală și artificială, unde este posibilă realizarea unor proiecții digitale, săli echipate cu mobilier de birou, planșete de desen manual și scaune, cu panouri verticale de expunere a desenelor realizate manual (pe pereți), tablă de scris pentru explicații grafice, panou pentru proiecții digitale.


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-funcțional în configurarea unui ansamblu rezidențial.

Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-formal în configurarea unui ansamblu urban.

Înțelegerea conceptului de ierarhie spațială și funcțională.

Familiarizarea cu noțiunile de: limită, reper, relație spațială; raport spațial; parcurs urban.

Constituirea capacității individuale de concepere a imaginii urbane ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.

C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane – programul de arhitectură corespondent - partiul de arhitectură și partiul urbanistic - funcțiunea urbană generată.

Capacitatea de decodificare a ipostazelor similare în cazul alcătuirilor urbane și în cel al spațiilor arhitecturale: funcțional (filtru, distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim - individual - intermediar - comunitar / public).

Înțelegerea sistemică a relației dintre forma arhitecturală și soluția de compoziție urbană.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea orașului ca organism complex, funcțional-configurativ; Constituirea capacității individuale a studenților de a concepe imaginea urbană ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.

7.2 Obiectivele specifice Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-funcțional în configurarea unui ansamblu rezidențial.



Asimilarea caracteristicilor dimensionale.



Capacitatea de decodificare a ipostazelor similare în cazul alcătuirilor urbane și în cel al spațiilor arhitecturale:funcțional (filtru, distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim - individual - intermediar - comunitar / public).


8. Conţinuturi


- - -

Bibliografie -


Etapa I - Faza „Documentare I”; 1 săptămână; Conține: Fișe documentare pentru min. 5 exemple ilustrând tipologii diferite de locuire: locuințe individuale P+1 (izolate, cuplate, înșiruite, terasate) și locuințe colective P+4; se prezintă: partiuri de urbanism, formule de grupare și lotizare, grupări de locuințe colective, incinte; imagini de ansamblu; desfășurări de fronturi stradale, secțiuni prin ansamblu și teren; 1 ex. din România, celelalte din străinătate; min. 2 exemple din ultimii 5 ani.

Studii de caz, dezbateri; interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.

Se elaborează individual; Materiale didactice: Note de curs; Proiecție digitală; scheme; selecții teoretice. e-mail titular de curs: [email protected]

Etapa I - Faza: Proiectare I; 4+1 săptămâni; Conține: Analiză urbană (mobilitate-accesibilitate; context urbanistic); Diagnoză urbană; Partiu urbanistic și desfășurări; Eseu; Susținere individuală și în echipă a soluției.

Prelegeri și studii de caz, dezbateri; interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.

Se elaborează și se susține în echipe de câte 2 studenți; Materiale didactice: Note de curs; Proiecție digitală; scheme; selecții teoretice.

Etapa a II-a - Faza „Documentare II”; 1 săptămână; Conține: Fișe documentare pentru min. 5 exemple ilustrând: rezolvări tipologii diferite de parcaje - subteran, semi-îngropat, la sol, integrate, etc.; amenajări de spații exterioare: publice, semi-publice şi private; detalii de amenajare peisageră și elemente de mobilier urban; 1 ex. din România, celelalte din străinătate; min. 2 exemple din ultimii 5 ani.



Etapa a II-a - Faza: Proiectare II; 6+1 săptămâni; Conține Propuneri: Reglementări generale de urbanism; reglementări sectoriale de circulație; desfășurări stradale; perspective exterioare; detalii de amenajare peisageră; Eseu; susținere individuală și în echipă a soluției.



● BIBLIOGRAFIE

Cursurile practice și teoretice (și bibliografia aferentă) - proiectare de arhitectură și urbanism, parcurse în Anii 1 și 2 de studii în Facultatea de Arhitectură a Universității „Spiru Haret” (sem. 1,2, 3 și 4), în alte facultăți de arhitectură acreditate; Eftenie, M.R. (2004), Psihologia spațiului construit urban, Ed. Univ. „I. Mincu”, București; Kapferer, J. (2003), Cultures and Settlements, pag. 31-42, Col. Intellect Books, Ed. Miles,M., Kirkham,N., Bristol; Contemporary Houses (2006), Loft Publications; RTPI (Royal Town Planning Institute) (2001), A New Vision for Planning: Delivering Sustainable Communities, Settlements and Places, Royal Town Planning Institute, London; Rev. L'Architecture d'aujourd'hui – nr. 345/2003 (France, îlot Magellan, Nantes, Barto, B., Barto, C.), nr. 341 / 2002 (Microflats, Piercy, S., Conner, R.), nr. 295 /1994 (Entre rue et parc, une promenade a Bercy, Portzamparc, Ch. de, Montès, F., Ciriani, H., Dusapin, F., Lion, Y., Leclercq, F., Chaix Ph., Hammoutène, F., Morel, J-P.), nr. 282 / 1992 (Logements à Paris, rue de Chevaleret, Ciriani, H.); Rev. Techniques & Architecture – nr. 471/2004 (Ensemble résidentiel, van Egeraat, E.) , nr. 468/2003 (100 logements, Macfarlane, B., Jakob, D.), nr. 466/2003 (Ensemble de logements), nr. 452/2001 (Rationalisme et subtilite, Bach, J-P., Mora, G.), nr. 417/1995 (Logements PLI, Portzamparc, Ch. de), nr. 381/1989 (Consultation pour des immeubles-villas, Fuksas, M., Perrault, D., Koolhaas, R.); Rev. Urban Design – nr. 100 / 2006; tema: Visions of the Future; pag. 16-19, articolul: The Golden Age for Cities? How we Design Cities is How we Understand Them, Hillier, B.; Reviste / 1990-2017: The Architectural Review, The Architectural Record, AMC, l'Arca, A+U, Baumeister, El Croquis, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, Detail; Urban Design, Arhitectura (rom.), Arhitectura 1906 (rom.); Arhitext Design (rom.). Planul Urbanistic General al mun. București (P.U.G.) și Regulamentul Local de Urbanism al mun. București (R.L.U.), aprobate prin H.C.G.M.B. nr. 169 / dec. 2000.


Discutarea conţinutului disciplinei „Proiect de specialitate - Urbanism, an III” cu colegii care predau celelalte discipline din planul de învăţământ al Facultății de Arhitectură din Universitatea Spiru Haret, cu colegi din Facultățile de Arhitectură din România, cu specialişti din Organizații profesionale din România - Ordinul Arhitecților din România și Registrul Urbaniștilor din România; cu colegi din Europa / METREX, cu reprezentanţi ai administrației locale și centrale, precum și ai mediului autohton de afaceri / Camera de Comerț și Industrie a României.

10. Evaluare


10.4 Curs - - -

10.5 Seminar/laborator 5 seturi de Fișe documentare Et. I cf. Temei de Proiect

Mapă documentară Et. I + colocviu 10%

Piese desenate și scrise + CD - Et. I Documentație Proiect Et. I + colocviu 40%

cf. Temei de proiect

5 seturi de Fișe documentare Et. a II-a cf. Temei de Proiect

Mapă documentară Et. a II-a + colocviu 10%

Piese desenate și scrise + CD - Et. a II-a - cf. Temei de proiect

Documentație Proiect Et. a II-a + colocviu 40%




Înțelegerea conceptelor de ierarhie spațială și funcțională, de armonie compozițională.



01 septembrie 2017 - Conf. Univ. Dr. Arh. Victoria-Marinela BERZA Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29.09.2017 Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU

FIŞA DISCIPLINEI

1.Date despre program





1.5.Ciclul de studii Licență

1.6.Programul de studii/Calificarea


2.1.Denumirea disciplinei Finisaje și tehnologia finisajelor (finisaje de interior)

2.2. Codul disciplinei DTD

2.3. Titularul activităţilor de curs Lect. dr. arh. Andreea Pop


2.5. Anul de studiu II-2017/2018 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator




Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -

Tutoriat -

Examinări 2

Alte activităţi ……… -





4.1 de curriculum Materiale de construcții și finisaje, Construcții și tehnologii

4.2 de competenţe Desen tehnic


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfășoară în sală dotată cu echipament de predare multimedia.


nu este cazul


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Cunoştinte corespunzatoare despre probleme fizice şi tehnologii, precum şi despre funcţia construcţiilor, astfel încat să le doteze cu toate elementele de confort interior şi de protecţie climaterică, în cadrul dezvoltării sustenabile

Rezolvarea problelemlor de trecere a proiectului de arhitectură de la nivel de concept la detaliu caracteristic

Compunerea și armonizarea întregului ansamblu în conformitate cu întreaga gândire a proiectului-concept

Analizarea și rezolvarea punctelor cheie și a zonelor de conflict în cadrul ansamblului

Conceperea strategiei de abordare a rezolvării interdisciplinare în punerea în aplicare a proiectului

Aplicarea cunoștințelor acumulate și adaptarea conceptelor de studiu la situații concrete rezultate din necesitatea rezolvării practice a unor probleme ancorate în realitate

Dezvoltarea abilităților de comunicare cu producătorii și comercianții produselor caracteristice în vederea rezolvărilor de detaliu a unor probleme specifice;

Ințelegerea mecanismului de lucru în echipă și de integrare multidisciplinară a proiectului de arhitectură.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoşterea principiilor privind rezolvarea de detaliu a subansamblurilor constitutive ale unui edificiu. Alegerea şi adaptarea tipului de detaliu potrivit diferitelor situaţii care apar în procesul de proiectare.

7.2 Obiectivele specifice Utilizarea materialelor de finisaj adecvate funcţiunii, rezistenţei la uzură, agresiunii factorilor fizico-chimici şi biologici, în raport cu poziţia şi solicitarea finisajelor în cadrul construcţiei.

8. Conţinuturi


Curs introductiv: Prezentarea subiectului cursului, a metodelor de predare și a instrumentelor de lucru, a cerințelor de evaluare pe parcurs și la finalul semestrului. Prezentarea bibliografiei și a competențelor ce trebuie împrospătate în vederea unei înțelegeri integrale a materialului prezentat.

Cursuri şi sinteze teoretice însoţite de proiecţii. Prezentări de materiale de finisaje şi tehnologii noi utilizate în arhitectura contemporană.

Vizite la expoziţii şi târguri de materiale de construcţii. Vizite pe şantiere, urmărind înţelegerea modului de realizare concretă a finisajelor.

SCĂRI, PARAPETE, BALUSTRADE Calculul şi geometria scărilor, tipuri, structură, finisarea treptelor, posibilităţi decorative, rezistenţa la uzură; Condiţii de protecţie, montanţi şi mâini curente; Parapete – parapetele ferestrelor, parapete la logii, blacoane etc. Balustrade – alcătuiri de principiu, fixare, posibilităţi decorative.

4 prelegeri

PARDOSELI Funcţiuni, alcătuire, clasificare; Racordarea pardoselilor cu suprafeţele verticale; Pardoseli calde şi pardoseli reci; Pardoseli cu fonoizolaţie, termoizolaţie şi hidroizolaţie; Rosturi de tasare şi dilatare la pardoseli;

4 prelegeri

Străpungeri prin pardoseli; Pardoseli exterioare – logii, balcoane, terase, trotuare, suprafeţe carosabile.

FINISAJE LA PEREŢI ŞI TAVANE Finisaje aparente – zidării şi betoane; Finisaje umede în straturi – tencuieli şi tencuieli speciale; Placaje umede din piatră naturală şi materiale ceramice; Placaje uscate – lambriuri, tavane suspendate; Profile decorative la interior – profile trase şi profile prefabricate; Racordarea finisajelor la goluri – solbancuri, glafuri, măşti pentru radiatoare; Pereţi luminoşi din elemente de sticlă.

5 prelegeri

Bibliografie: Hegger Manfred, Drexler Hans, Zeumer Martin - Basics. Materials, 2007, Basel-Boston-Berlin, Birkhäuser Crosbie, Michael J., Curtain Walls, 2005, Basel, Boston, Berlin, Birkhäuser Schittch, Christian - in DETAIL - Cost-Effective building Economic concepts and constructions, 2007, Berlin, Birkhauser - In Detail Building skins, 2006, Munchen, Basel, Boston, Berlin Detail; Birkhäuser Onna Edwin Van, Material word innovative structures and finishes for interiors, 2003, Basel Birkhäuser Reiss Marcia, Architectural details, 2004, London, Prc Publishing Limited Al. Stan Finisaj Vol I 1989 Bucuresti Institutul De Arhitectura Ion Mincu Neufert Peter: Neff Ludwig: Franken Corina, Manualul arhitectului, elemente de prezentare si de constructive, 2004, Miercurea-Ciuc, Alutus ACOCELLA, A. - Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994 ACOCELLA, A - L’architettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999 BRATU, C.D. - Tradiţional-contemporan în evoluţia modalităţilor de concepere a elementelor de construcţie, Editura UIM, 2002 Colectiv Construire en bois, Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne, 2001 HESS, Fr. Konstruktion und Form im Bauen, Julius Hoffmann Verlag, Stuttgart, 2001 HARDT, D. Proiectarea detaliilor de finisaj, Editura Tehnică, 1974 PEŞTIŞANU, C. - Construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979 WERNER, E. Bauen in Holz und Stein, Veb Verlag Technik, Berlin, 1953 - *** Manualul arhitectului - Versiunea italiană, Milano, 1998 - *** Cataloage, Normative, Standarde şi prospecte de firmă, Knauf , Tegola, Alucobond, Bramac , Porotherm, Velux Colecția revistei Detail, Arhitectura etc.



Colaborarea cu principalii producători sau comercianți de produse specifice, în vederea înțelegerii tehnologiei de fabricare și de utilizare a diferitelor produse pentru finisaje. Aducerea la zi a informațiilor pentru viitorii utilizatori ai produselor – studenții arhitecți.

10. Evaluare


10.4 Curs Examen final scris – subiect compus în directă legătură cu materialul predat și cu temele rezolvate

la seminar

100 %


Elaborarea unor detalii caracteristice ansamblurilor constructive studiate, corelate intre ele si raspunzand unei cerinte de tema.

Data intocmirii septembrie 2017 Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29.09.2017 Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET




1.5.Ciclul de studii Licenţă



2.1.Denumirea disciplinei Structuri din lemn si metal I


2.3. Titularul activităţilor de curs Lector. dr. ing. Mircea Alexe


2.5. Anul de studiu III 2017-2017 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O







Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

Tutorial 1

Examinări 1

Alte activităţi :





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Stabilirea incarcarilor rezultate din actiuni asupra structurilor de rezistenta pentru diferite tipuri de construcţii;

Proiectarea structurilor de rezistenta pentru diferite tipuri de construcţii;

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Predimensionare structurilor de rezistenta pentru diferite tipuri de construcţii cuprinse in temele de la atelierele de proiectare


7.1 Obiectivul general al disciplinei - însuşirea noţiunilor de bază de statica şi rezistenţa materialelor - alegerea soluţiilor optime modelare statică a unei structuri - teorii de rezistenţa materialelor.

7.2 Obiectivele specifice - cunoaşterea caracteristicilor secţionale ale elementelor structurale; - cunoaşterea solicitărilor simple si a efectelor acestora asupra elementelor structurale; - tipuri de acţiuni ce se manifesta asupra construcţiilor; - cunoaşterea principiilor de stabilire a încărcărilor care solicita structurile construcţiilor.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Obs

1 Noţiuni fundamentale curs si sinteze teoretice, însoţite de proiecţii filme de prezentare a elementelor structurale ale construcţiilor aplicaţii pentru detalierea si aprofundarea problemelor principale

2 Acţiuni şi încărcări Idem

3 Încărcarea din vânt, încărcarea din zăpadă Idem

4 Încărcarea din variaţii de temperatură, încărcarea din împingerea pământului

Idem

5 Seism I Idem

6 Seism II Idem

7 Caracteristici geometrice ale secţiunilor Idem

8 Statica construcţiilor Idem

9 Structuri static determinate Idem

10 Calculul structurilor static determinate Idem

11 Rezistenta materialelor Idem

12 Calculul de rezistenta a unor elemente structurale supuse la solicitări simple

Idem

13 Calculul de rezistenta a unor elemente structurale supuse la solicitări complexe

Idem

14 Grinzi cu zabrele Idem

Bibliografie D. R. Mocanu - Rezistenta materialelor Editura tehnica– 2008 T.Muţiu - Elemente de fizica corpului solid şi metalurgie fizică Editura Matrix, Bucureşti, 2001 - Cod de proiectare seismica – P100-1-2006. – seism - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor – indicativ CR1-1-3-2005. – zăpadă - Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea vântului – indicativ NP 082-2004. – vânt - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa – Indicativ NP 112-04 – fundaţii - STAS 10107/0-92 - “Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat” - Colecţia STAS 10101 - “Acţiuni în construcţii” Cod de proiectare seismica – P100-1-2013 – seism Eurocod 1 Baze de calcul si de actiune asupra structurilor


Bibliografie


Discutarea conţinutului disciplinei cu reprezentanţi ai MDRT, INCERC , OAR, manageri ai firmelor de construcţii

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple

Se înregistrează interacţiunile la orele de curs 20%



cunoaşterea principalelor tipuri de solicitări; determinarea eforturilor secţionale in structuri static determinate; verificarea unor elemente structurale din punct de vedere al rezistentei.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 01.09.2017 Lector. dr. ing. Mircea Alexe Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf. dr. arh. Constantin Rusu

http://www.librarie.net/autor/16948/d-r-mocanu

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET




1.5.Ciclul de studii Licenţa



2.1.Denumirea disciplinei Structuri din lemn si metal II


2.3. Titularul activităţilor de curs Lector. dr. ing. Mircea Alexe


2.5. Anul de studiu III – 2017/2018 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O







Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi : vizita Laboratorului de acustica al URBAN –INCERC Bucureşti





4.1 de curriculum STRUCTURI DIN LEMN, METAL SI BETON -I-

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Proiectarea structurilor de rezistenta din lemn;

Proiectarea structurilor de rezistenta din metal.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Predimensionare structurilor de rezistenta din lemn sau metal, pentru diferite tipuri de construcţii cuprinse in temele de la atelierele de proiectare


7.1 Obiectivul general al disciplinei însuşirea noţiunilor de bază de proiectare a construcţiilor cu structură de rezistenţa din lemn si metal

7.2 Obiectivele specifice - cunoaşterea caracteristicilor secţionale ale elementelor structurale din lemn si metal; - cunoaşterea comportării lemnului si metalului la solicitărilor simple;

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Obs

1 Lemnul- material de construcţii curs si sinteze teoretice, însoţite de proiecţii filme de prezentare a produselor din lemn si metal folosite în construcţii aplicaţii pentru detalierea si aprofundarea problemelor principale

2 Predimensionare elemente structurale din lemn Idem

3 Calculul elemntelor structurale din lemn Idem

4 îmbinarea elementelor din lemn Idem

5.Sarpante din lemn

6 Lemn lamelar încleiat Idem

7 Metalul material de construcţii Idem

8 Predimensionare elemente structurale din metal Idem

9 Contravântuirile structurilor din metal Idem

10 îmbinarea nedemontabile ale elementelor din metal Idem

11 îmbinarea demontabile ale elementelor din metal Idem

12 Calculul de rezistenţa a unor elemnte structurale din metal, supuse la solicitări simple

Idem

13 Calculul de rezistenţa a unor elemnte structurale din metal, supuse la solicitări complexe

Idem

14 Grinzi cu zabrele din metal Idem

Bibliografie Crişan R. - Construcţii din oţel Editura universitară ION MINCU – 2000 Crişan R. - Construcţii din lemn Editura universitară ION MINCU – 2000 Alexe M. - Structuri din metal – Îmbinarea elementelor structurale Editura Fundaţiei România de Mâine 2010 Darie M. - Acoperişuri cu pante mari Editura Conspres 2000 Muţiu T - Studiul metalelor – Institutul de Cercetare şi Proiectare Aparataj pentru Instalaţii si Utilaj pentru Construcţii, 1985. C.Dalban - Construcţii cu structură metalică. Editura E.Chesaru, Didactică şi Pedagogica – 1997 BUCUREŞTI T. Muţiu, - Materiale inginereşti – Institutul de Cercetare şi Proiectare Aparataj pentru Instalaţii si Utilaj pentru Construcţii, 1999 T.Muţiu - Elemente de fizica corpului solid şi metalurgie fizică Editura Matrix, Bucureşti, 2001 D.Mateescu, I.Caraba - Construcţii metalice – calculul şi proiectarea elementelor din oţel Editura Tehnică – BUCURESTI, 19980 P.Simina, L.Negrei - Construcţii metalice – Calculul prin metoda stărilorilor limită Editura Didactica şi Pedagogica – BUCURESTI, 1985 Cod de proiectare seismica – P100-1-2013 – seism Eurocod 3 Proiectarea structurilor din metal Eurocod 5 Proiectarea structurilor din lemn


Bibliografie


Discutarea continuţului disciplinei cu reprezentanţi ai MDRT, INCERC , OAR, manageri ai firmelor de construcţii

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple

Se înregistrează interacţiuniile la orele de curs 20%



Conoaşterea comportării lemnului si metalului la diverse tipuri de solicitări; Determinarea eforturilor secţionale in elemntele structurale din lemn si metal, pentru structuri static determinate;

Verificarea unor elemente structurale din lemn si metal, din punct de vedere al rezistentei.


01.09.2017 Lector.dr.ing.Mircea Alexe Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „SPIRU HARET”




1.5.Ciclul de studii LICENTA si MASTER INTEGRAT

1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTURA


2.1.Denumirea disciplinei Structuri din beton armat I


2.3. Titularul activităţilor de curs Lector dr. Ing. Mircea Alexe

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector dr. Ing. Mircea Alexe

2.5. Anul de studiu IV-2017/2018 2.6.Semestrul

2 2.7. Tipul de evaluare

Vp

2.8.Regimul disciplinei O








Tutoriat 2

Examinări 4






4.1 de curriculum Cunosţiinte mecanica si statica construcţiilor

Elemente structurale din beton armat

4.2 de competenţe Noţiuni de baza rezistenta materialelor

Armarea elementelor structurale din beton armat


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfaşoară in sala de curs cu echipament de predare pe suport electronic si acces la internet


Seminariile interactive (pe grupe) se desfăşoară in săli prevăzute cu table de scris


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Folosirea corecta a notiunilor fundamentale privind armarea betonului

Utilizarea curbelor caracteristice

Schematizarea structurilor din beton armat

Predimensionarea elementelor de beton armat si a armaturilor

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Comformarea structurilor de rezistenta pentru diferite tipuri de construcţii cuprinse in temele de la atelierele de proiectare


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobandirea cunostintelor necesare intelegerii comportarii structurilor

7.2 Obiectivele specifice Aplicarea metodelor calcul structural la predimensionarea in alcătuirea si conformarea clădirilor cu structura din beton armat

8. Conţinuturi curs

8.1.SEMESTRUL II (14 prelegeri x 2 ore =28 ore)

- Diagrame de eforturi, Curbe caracteristice. Caracteristici sectionale curs si sinteze teoretice, însoţite de proiecţii filme de prezentare a elementelor structurale din beton armat (2ore)

- Betonul – material de constructii idem

- Armaturi - otelul idem

- Predimensionarea elementelor din beton armat idem

- Armarea elementelor de beton armat supuse la forte axiale idem

- Armarea elementelor de beton armat supuse la incovoiere idem

- Armarea elementelor de beton armat supuse la forte taietore idem

- Armarea elementelor de beton armat supuse la solicitari complexe idem

Bibliografie obligatorie - Popescu, P. - Elemente structurale din beton armat - Editura Fundatiei ROMANIA DE MAINE, Bucuresti, 2003 - Bratosin, D. - Elemente de mecanica structurilor - Editura Fundatiei ROMANIA DE MAINE, Bucuresti, 2001 - Postelnicu, T., Munteanu, M. - Beton armat (Note de curs) Partea I, UTCB, 1993 -Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor - Structuri static determinate - UTCB, 2000 -Kiss, Z., Oneţ, T. - Proiectarea structurilor din beton armat dupa SR EN 1992-1, Editura abel, 2008 - Köber, D.- Calculul elementelor din beton armat la stari limita. Vol. I, editura Conspress, 2011 Bibliografie facultativa Pascu, R., Georgescu, D. - Beton armat - Curs - partea I si a II-a - Editura CONSPRESS, 2013 SR EN 1992-1-1 Eurocod 2: Proiectarea structurilor din beton armat. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri Eurocod 6 Proiectarea structurilor din zidarie Eurocod 8 Conformarea si predimensionarea structurilor rezistente la seism

Continut seminar

8.2. SEMESTRUL II (14 prelegeri x 2 ore =28 ore)

- Diagrame de eforturi, Curbe caracteristice. Caracteristici sectionale Interacţiune student-asistent ( 4 ore) Explicaţii la tabla

- Betonul – material de constructii Interacţiune student-asistent (2 ore) Explicaţii la tabla

- Armaturi - otelul Interacţiune student-asistent ( 2 ore) Explicaţii la tabla

- Predimensionarea elementelor din beton armat Interacţiune student-asistent ( 4 ore) Explicaţii la tabla

- Armarea elementelor de beton armat supuse la forte axiale Interacţiune student-asistent ( 4 ore) Explicaţii la tabla

- Armarea elementelor de beton armat supuse la incovoiere Interacţiune student-asistent ( 4 ore) Explicaţii la tabla

- Armarea elementelor de beton armat supuse la forte taietore Interacţiune student-asistent ( 4 ore) Explicaţii la tabla

- Armarea elementelor de beton armat supuse la solicitari complexe Interacţiune student-asistent ( 4 ore) Explicaţii la tabla


Corelarea activitatii didactice cu exigentele rezultate din proiectarea reala Problematica abordata se integreaza in activitatea de pregătire a viitorului arhitect pentru rolul de coordonator al echipei de

proiectare, în sensul obţinerii capacitatii profesionale privind propunerea soluţiei constructive optime, cu îndeplinirea tuturor exigenţelor impuse construcţiei

10. Evaluare


10.4 Curs Comentarii, intrebări la orele de curs Interacţiunea la orele de curs 10%

10.5 Seminar/laborator Rezolvarea problemelor;comentarii, întrebări

Frecventa, interacţiunea, rezultatele la teste 20%

examen 70


Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 01.09.2017 Lector. dr. ing. Mircea Alexe Lector. dr. ing. Mircea Alexe

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI






1.5.Ciclul de studii Licenta



2.1.Denumirea disciplinei Patrimoniu construit


2.3. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. arh. Iuliana Ciotoiu


2.5. Anul de studiu III-2017/2018 2.6.Semestrul 6 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei A


3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 0






Tutoriat 2

Examinări 2






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia



Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale



7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea principiilor restaurării științifice a patrimoniului construit prin cunoașterea evolutiei

conceptelor, a școlilor, teoriilor și doctrinelor de protecție a patrimoniului cultural în contextul

civilizației europene

7.2 Obiectivele specifice Istoria tipologiilor de intervenție, a metodelor, materialelor utilizate în restaurarea monumentelor

istorice.

8. Conţinuturi


7. Generalitati, concepte, definitii Powerpoint, prelegere

8. Geneza si evolutia notiunii de patrimoniu

9. Reglementari internationale referitoare la protectia patrimoniului. Carta de la Venetia

10. Reglementari internationale referitoare la protectia patrimoniului. Cartele de la Amsterdam si Granada

11. Legislatia romaneasca referitoare la protectia patrimoniului

12. Evidenta stiintifica a patrimoniului construit

13. Metode si tehnici de cercetare a patrimoniului construit

14. Contributii romanesti teoretice si practice teoria si practica restaurarii monumentelor istorice

15. Lista monumentelor istorice. Arii protejate

16. Tipuri de protectie si interventie

17. Situatia patrimoniului construit din Romania

18. Vizitarea unui sit de patrimoniu construit Dezbateri interactive. Interacțiune cu

studentii în prezentarea, audierea,

evaluarea și recapitularea

conceptelor.

19. Sinteza

Bibliografie

Boito, Camillo, Conserver ou restaurer, Les Editions de L'Imprimeur, (1910), 2000

Choay, Francoise, Alegoria patrimoniului urmata de Sapte propozitii despre conceptul de autenticitate si folosirea acestuia in practica monumentului istoric, Simetria, (1992 resp. 1996), 1998

Crisan, Mircea, Restaurarea structurala a cladirilor de cult ortodox din Tara Romaneasca si Moldova, Ed. Universitara "Ion Mincu", 2003

David Harrison/ Michael H., The Politics of World Heritage: Negotiating Tourism and Conservation, Channel View, 2005

Elizabeth Auclair, Graham, Theory and Practice in Heritage and Sustainability, Routledge, 2015

Kovacs, Kazmer, Timpul monumentului istoric, Paideia, 2003

Lucia Toniolo, Maurizio B, Built Heritage: Monitoring Conservation Management, Springer, 2015

Nistor, Sergiu, Protectia patrimoniului cultural in Romania. Culegere de acte normative, Ed. Universitara "Ion Mincu", 2002

Oberlander-Tarnoveanu, Irina, Un viitor pentru trecut: ghid de buna practica pentru pastrarea patrimoniului cultural, CIMEC, 2002

Powell Kenneth, Architecture reborn, the Conversion and reconstruction of old buildings, Britains Heritage, 1987

Robert E. Stipe, A Richer Heritage: Historic Preservation in the Twenty-First Century, University North London,2003

Xxx, Eugeniu Iordachescu, un salvator al monumentelor de arhitectura, Speteanu, 2010

Documente internationale referitoare la conservarea patrimoniului cultural

Charter of Athens (1931/1933)

The Venice Charter: International Charter for the Conservation and Restoration of Monuments and Sites (1964)

Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage (1972)

European Charter of the Architectural Heritage (1975)

Declaration of Amsterdam (1975)

Recommendation Concerning the Safeguarding and Contemporary Role of Historic Areas (1976)

The Florence Charter: Historic Gardens (1982)

Convention for the Protection of the Architectural Heritage of Europe (1985)

The Washington Charter: Charter on the Conservation of Historic Towns and Urban Areas (1987)

Charter for the Conservation of Places of Cultural Heritage Value (1992)

European Convention for the Protection of the Archaeological Heritage of Europe (Revised) (1992)

The Nara Document on Authenticity (1994)

Charter on the Built Vernacular Heritage (1999)

International Wood Committee Charter: Principles for the Preservation of Historic Timber Buildings (1999)

European Convention on Landscape (2000)


Bibliografie


10. Evaluare


10.4 Curs Dobandirea conceptelor referitoare la interventii asupra monumentelor istorice

Test si eseu 50%+50%




Septembrie 2017 Prof. dr. Iuliana Ciotoiu Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29.09.2017 Conf. dr. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti





1.6.Programul de studii/Calificarea IF-învăţământ cu frecvenţă/ Arhitectură


2.1.Denumirea disciplinei Constructii si tehnologii II (Notiuni de higrotermica)


2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. Dr. Ing. Berevoescu Ileana Carmen


2.5. Anul de studiu

III- 2017/2018 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare

Examen 2.8.Regimul disciplinei OBL


3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 1 curs 1 3.3 seminar/laborator 0

3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 14 curs 14 3.6 seminar/laborator 0





Tutoriat 2

Examinări 2






4.1 de curriculum -

4.2 de competenţe -


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în sălă cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.



Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Cu

no

ştin

ţe

teo

reti

ce

(Ce

treb

uie

să

cun

oas

că) - Cunoştiinte corespunzatoare despre probleme fizice şi tehnologii, precum şi despre funcţia construcţiilor, astfel încat să le doteze cu toate

elementele de confort interior şi de protecţie climaterică, în cadrul dezvoltării sustenabile . -Se vor enumera, sintetic, ce cunostinte teoretice si practice va avea studentul dupa studiul si insusirea disciplinei respective. - Identificarea soluţiilor tehnologice pentru asigurarea confortului higrotermic în clădiri. - Cunoaşterea şi utilizarea reglementărilor tehnice actuale specifice .

Dep

rin

der

i d

ob

ând

ite

(Ce

ştie

să

facă

)

După parcurgerea disciplinei studenţii vor fi capabili : - Să definească parametri funcţionali necesari de asigurat în vederea realizării confortului higrotermic din cladiri. - Să identifice rolul funcţional al sistemelor în realizarea confortului higrotermic din clădiri.

Ab

ilită

ţi

do

bân

dit

e

(Ce

inst

rum

ente

ştie

să

m

ânu

iasc

ă) După parcurgerea disciplinei studenţii vor fi capabili să:

- conceapă şi să realizeze spaţiile interioare, părţile componente şi dotările unei clădiri, astfel încât să nu fie periclitată igiena şi sănătatea ocupanţilor (mediul higro-termic, igiena aerului, igiena vizuală şi sanitară).

- contribuie la găsirea de soluţii optime pentru crearea unui mediu propice desfăşurării existenţei umane, ce influenţează calitatea vieţii locuitorilor.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

- Asumarea responsabilităţii propriilor decizii şi acţiuni în crearea unui mediu propice desfăşurării existenţei umane, ce influenţează calitatea vieţii locuitorilor.

- Disponibilitatea de a relaţiona cu membrii echipei de proiectare şi capabilitatea de a coordona activităţile specifice domeniului instalaţiilor şi lucrărilor edilitare, în calitate de şef de proiect.

- Cunoaşterea şi respectarea valorilor şi eticii profesionale şi identificarea nevoilor proprii de învăţare şi dezvoltare personală şi profesională, contribuind astfel la ridicarea standardului pregătirii superioare a viitorului student arhitect.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea de către studentii arhitecţi a modului de asigurare a condiţiilor de microclimat interior, de confort, pentru crearea unui mediu propice desfăşurării activităţii şi vieţii umane.

7.2 Obiectivele specifice - Cunoaşterea fenomenelor fizice ce stau la baza proiectării şi realizării spaţiilor inconjurătoare. - Necesitatea dotării unei clădiri, cu echipamentele adecvate, astfel încât ,să nu fie periclitată sănătatea şi

igiena ocupanţilor. - Cunoaşterea şi utilizarea reglementărilor tehnice actuale, specifice, în vederea identificării soluţiilor de

proiectare, pentru asigurarea confortului interior din clădiri. - Lărgirea orizontului formativ al studentului arhitect în vederea însuşirii unui limbaj tehnic care să permită o

corectă comunicare interdisciplinară cu specialiştii din domeniul precum şi lucrul în echipă.

8. Conţinuturi


1.Curs introductiv: Obiectivele disciplinei şi competenţele dobândite ca rezultat al învăţării, precizarea metodelor şi instrumentelor de lucru, a surselor de date, precum şi a cerinţelor şi standardelor de evaluare formativă pe parcursul studiului şi de evaluare finală. Noţiuni generale.

Expunere, discuţii, (Interacţiunea cu studenţii va fi regula de predare)

Este distribuit suportul de curs pe cale electronică la debutul activităţii

2.Confortul în spaţiu arhitectural. Definirea confortul higrotermic, igienico-sanitar, vizual, acustic.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport de curs şi pe acces la resurse multimedia.

Video-proiector

3.Transferul de caldura in constructii, in regim stationar. idem idem

4. Transferul de caldura in constructii, in regim nestationar. idem idem

5. Difuzia vaporilor de apa in regim stationar prin elementele de constructie. idem idem

6. Infiltratia aerului prin elementele de constructie. idem idem

7. Conformarea elementelor de constructie pentru o comportarea higrotermica corespunzatoare.

idem idem

Bibliografie : Dan Ghiocel, s.a. - Constructii Civile, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1985 Andrei Stanescu, s.a.- Indrumator pentru proiectarea cladirilor de locuit cu regim mic de inaltime, UTCB, Editura Conspress, 2014


Competenţele dobândite vor fi utile angajaţilor care-şi desfăşoară activitatea în domeniul proiectării de arhitectură, design interior şi urmărirea lucrărilor pe şantier.

10. Evaluare


10.4 Curs Examen Probă scrisă, durata evaluării 2 ore

100%


Conformarea elementelor de constructie pentru o comportarea higrotermica corespunzatoare.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15.09.2017 Conf. Dr. Ing. C. Berevoescu Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29.09.2017

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucureşti





1.6.Programul de studii/Calificarea IF-învăţământ cu frecvenţă/ Arhitectură


2.1.Denumirea disciplinei Instalaţii in constructii


2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. Dr. Ing. Berevoescu Ileana Carmen


2.5. Anul de studiu III-2017/2018 2.6.Semestrul 6 2.7. Tipul de evaluare

examen 2.8.Regimul disciplinei OBL


3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 1 curs 1 3.3 seminar/laborator 0

3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 14 curs 14 3.6 seminar/laborator 0





Tutoriat 2

Examinări 2






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile se desfăşoară în sală cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.



Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Cu

no

stin

ţe

teo

reti

ce

(Ce

treb

uie

să

cun

oas

că)

-Cunoştiinte corespunzatoare despre probleme fizice şi tehnologii, precum şi despre funcţia construcţiilor, astfel încat să le doteze cu toate elementele de confort interior şi de protecţie climaterică, în cadrul dezvoltării sustenabile - Se vor enumera, sintetic, ce cunostinte teoretice si practice va avea studentul dupa studiul si insusirea disciplinei respective. - Cunoaşterea sistemelor de instalaţii aferente clădirilor - Identificarea soluţiilor tehnologice de realizare a instalaţiilor pentru asigurarea confortului interior în clădiri. - Cunoaşterea şi utilizarea reglementărilor tehnice actuale specifice privind impactul asupra mediului interior şi exterior al tuturor sistemelor

de instalaţii

Dep

rin

der

i d

ob

ând

ite

(Ce

ştie

să f

acă)

După parcurgerea disciplinei studenţii vor fi capabili : - Să definească parametri funcţionali necesari de asigurat în vederea realizării confortului interior - Să identifice rolul funcţional al sistemelor de instalaţii în realizarea confortului interior din clădiri - Să cunoască diversele materiale şi echipamente de instalaţii precum şi tehnologiile de punere în operă a acestora

Ab

ilită

ţi

do

bîn

dit

e (C

e

inst

rum

ente

şti

e să

m

înu

iasc

ă) După parcurgerea disciplinei studenţii vor fi capabili să:

- Să selecteze materiale şi tehnologii adecvate condiţiilor de alcătuire şi amplasare a instalaţiilor pentru asigurare a confortului fără a agresa din punct de vedere estetic aspectul spaţiului interior.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

- Disponibilitatea de a relaţiona cu membrii echipei de proiectare şi capabilitatea de a coordona activităţile specifice domeniului instalaţiilor în

calitate de şef de proiect - Cunoaşterea şi respectarea valorilor şi eticii profesionale şi identificarea nevoilor proprii de învăţare şi dezvoltare personală şi profesională,

contribuind astfel la ridicarea standardului pregătirii superioare a viitorului student arhitect.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea de către studentii arhitecţi a modului de asigurare a condiţiilor de microclimat interior, confort, în vederea creerii unui mediu propice desfăşurării activităţii şi vieţii umane, prin echiparea construcţiilor cu instalaţii şi asigurarea clădirilor cu utilităţi tehnico-edilitare.

7.2 Obiectivele specifice - Cunoaşterea sistemelor de instalaţii cu care sunt dotate clădirile, în vederea conceperii şi realizării spaţiilor interioare, a dotărilor unei clădiri, astfel încât să nu fie periclitată sănătatea şi igiena oamenilor.

- Cunoaşterea funcţionării sistemelor de instalaţii, precum şi interacţiunea complexă a acestor sisteme cu

clădirea . - Cunoaşterea şi utilizarea reglementărilor tehnice actuale specifice în vederea identificării soluţiilor de

instalaţii, pentru asigurarea confortului interior al unei clădiri. - Lărgirea orizontului formativ al studentului arhitect în vederea însuşirii unui limbaj tehnic care să permită o

corectă comunicare interdisciplinară cu specialiştii din domeniul instalaţiilor precum şi lucrul în echipă.

8. Conţinuturi


1.Curs introductiv: Obiectivele disciplinei şi competenţele dobândite ca rezultat al învăţării, precizarea metodelor şi instrumentelor de lucru, a surselor de date, precum şi a cerinţelor şi standardelor de evaluare formativă pe parcursul studiului şi de evaluare finală. Noţiuni generale.

Expunere, discuţii, (Interacţiunea cu studenţii va fi regula de predare)

Este distribuit suportul de curs pe cale electronică la debutul activităţii

2. Instalaţii de încălzire. Sisteme de încălzire. Echipamente de incalzire a incaperilor. Surse de energie utilizate pentru incalzirea cladirilor.

Expunere, discuţii Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport de curs şi pe acces la resurse multimedia

Video-proiector

3. Instalaţii de încălzire. Retele de distributie a agentului termic. Executarea ,exploatarea si intretinera instalatiilor de incalzire.

idem idem

4. Instalaţii sanitare. Gradul de echipare al cladirilor. Instalatii de alimentare cu apa. Instalatii pentru prepararea apei calde de consum. Retele interioare de alimentare cu apa rece si apa calda de consum. Instalatii de canalizare.

idem idem

5. Instalaţii sanitare. Conditii de amplasare si montare a instalatiilor. Amenajari constructive pentru instalatii. Echipamente de instalatii. Executarea lucrarilor de instalatii.

idem idem

6.Instalaţii electrice. Terminologie. Conditii cantitative si calitative pentru realizarea mediului luminos in interiorul cladirilor. Sisteme si instalatii de iluminat. Alegerea surselor de lumina (lampilor).

idem idem

7.Instalaţii electrice.Iluminatul spatiilor de invatamant, a spatiilor destinate activitatii medicale si a spatiilor destinate activitatilor de lucru intelectual. Iluminatul industrial. Masuri de prevenire a incendiilor si exploziilor.

idem idem

idem idem

Bibliografie

Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de incalzire centrala. Indicativ I 13-2015, Editura Fast Print, Bucuresti, 2015 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor sanitare aferente cladirilor. Indicativ I 19-2015, Editura Fast Print, Bucuresti, 2015 Normativ pentru proiectarea si executia sistemelor de iluminat artificial in cladiri. Indicativ NP-061-02, Editura Fast Print, Bucuresti, 2007 Stan Mariana Cristina, Acustica instalatiilor din cladiri, Vol. I: Instalatii de incalzire si alimentare cu apa, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004


Bibliografie


Competenţele dobândite vor fi utile angajaţilor care-şi desfăşoară activitatea în domeniul proiectării de arhitectură, design interior şi urmărirea lucrărilor pe şantier.

10. Evaluare


10.4 Curs Examen Probă scrisă, durata evaluării 2 ore

100%



- Cunoaşterea sistemelor de instalaţii aferente clădirilor - Identificarea soluţiilor tehnologice de realizare a instalaţiilor pentru asigurarea confortului interior în clădiri. - Cunoaşterea şi utilizarea reglementărilor tehnice actuale specifice.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15.09.2017 Conf. Dr. Ing. C. Berevoescu Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29.09.2017

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Arhitectura si dezvoltare durabile – Principii si tehnologii 2.2. Codul disciplinei Conf. Ruxandra Crutescu

2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu - / 2017-17 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de

evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 2 Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 36 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • - 4.2 de competenţe • - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•


Competenţe profesionale

• cunostinte de baza in proiectarea arhitecturii ecologice si solare • cunostinte de baza in materie de tehnologii si materiale ecologice

Competenţe transversale

• introducere in proiectarea de arhitectura si urbanism durabile - suport pentru activitatea de la Atelier • suplimentare a cunostintelor despre concepte de eficienta energetica pentru constructii, materiale si tehnici de

constructie ecologice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • introducere in principiile proiectarii ecologice 7.2 Obiectivele specifice • relationarea la context, introducere in arhitectura vernaculara, arhitectura

solara, arhitectura mobila, adaptabila, familiarizarea cu tehnologia si materialele ecologice, normele si label-urile (pasiv, minergie, minergie eco, eco plus), alegerea dezvoltarii durabile dpdv ecologic, economic, social, cultural, fiziologic.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. introducere in sustenabilitate Powerpoint 2.arhitectura vernaculara vs arhitectura culta 3.studii de caz 4.arhitectura solara 5.fisa tehnica solar house 1 6.fisa tehnica solar house 2 7.standarde

8.vizita fabrica/INCERC 9.fatade inteligente 10. urbanism durabil 11. utopii, manifeste, strategii 12-13. conferinte invitati externi 14. prezentare si discutii analize Bibliografie Publicatii aflate in biblioteca USH : C.A. Brebbia- ECO-ARCHITECTURE V, Wit Press, Boston, nr inv bibl.USH 2193, 2014 C. A. Brebbia- SUSTAINABLE TOURISM III, Wit Press, Boston, nr inv bibl.USH 2208, 2008 C. A. Brebbia- SUSTAINABLE TOURISM IV, Wit Press, Boston, nr inv bibl.USH 2209, 2010 G. Broadbent, C. A. Brebbia, ECO-ARCHITECTURE II, , Wit Press, Boston, nr inv bibl.USH 2236, 2008 Elizabeth Auclair, Graham, Theory and Practice in Heritage and Sustainability, Routledge, London, nr inv bibl.USH 2243, 2015 G. Broadbent, C. A. Brebbia, ECO-ARCHITECTURE: Harmonisation between Arch & Nature, Wit Press, Boston, nr inv bibl.USH 1342, 2006 S. Hernandez, C. A. Brebbia, ECO-ARCHITECTURE III, Wit Press, Boston, nr inv bibl.USH 1680, 2010 Autor colectiv- Residential Eco Houses, Konemann, Spain, nr inv bibl.USH 2384, 2014 Autor colectiv- Living with Wood, Logos, Italia, nr inv bibl.USH 2349, 2014 Diane Barthel-Bouchier- Cultural Heritage and the Challenge of Sustainability, Left Coast, California, nr inv bibl.USH 2194, 2013 Susanna Cros- THE METAPOLIS DICTIONARY OF ADVANCED ARCHITECTURE, Actar, Barcelona, nr inv bibl.USH 2176, [s.a.] Ionascu Gheorghe- Dezvoltarea spatiala durabila si urbanism, Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, ISBN 973-725-001-X,ID_TITLU bibl USH 252021, cota II A 179 ,2004 Rael Ronald - Earth architecture, Princeton Architectural Press, New York, ISBN 978-1-56898-767-5, ID_TITLU bibl USH 183101, cota II A 316, 2009 Eco-logiques, les benefices de l approche environnementale, La Lettre Volée, ISBN 2-87317-269-X, ID_TITLU bibl USH 231771, cota I A 363, 2005 Slessor Catherine, Linden John- Eco-tech, sustainable architecture and high technology,- Thames & Hudson Ltd, London, ISBN 0-500-28306-0, ID_TITLU bibl USH 179502, cota III A 352, 1997 Fuchs Hegger, Zeumer Stark - Energy manual, sustainable architecture, Birkhäuser, Edition Detail, ISBN 978-3-7643-8830-0, ID_TITLU bibl USH 191142 , cota III A 484, 2008 Hindrichs Dirk, Hensler Winfried- Facades - Buildings envelopes for the 2-st Century, Birkhäuser, Basel , ISBN 3-7643-7061-0, ID_TITLU bibl USH 192171, cota III A 270, 2004 Alison Jane, Brayer Marie-Ange, Migayron Frédéric, Spiller Neil- Future city experiment and utopia in architecture, Thames & Hudson, ISBN 978-0-500-28651-7; 0-500-28651-7, ID_TITLU bibl USH 177612, cota II A 311, 2006 Field, Marcus - Future systems, Phaidon Press Limited, London, ISBN 0 7148 3831 4, ID_TITLU bibl USH 179212 , cota III A 341, 1999 Institutul De Proiectare, Cercetare, Tehnica De Calcul în Constructii (ipct S.a.) - Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit, indicativ GP058/2000, Fast Print, ISBN973-8249-31-7, ID_TITLU bibl USH 182141, cota III A 413, 2004 Wimes James - Green architecture, Taschen Gmbh, Köln, ISBN 3-8228-6303-3, ID_TITLU bibl USH 175652, cota II A 241, 2000 Schittic Christian H.- In detail solar architecture strategies, visions concepts, Institut Für Internationale Architektur, Munchen, ISBN 3-7643-0747-1, ID_TITLU bibl USH 179932, cota III A 378, 2003 Campagno, Andrea- Intelligent glass facades :material, practice, design, Birkhäuser, Basel, Boston, Berlin, ISBN 3-7643-6694-X, ID_TITLU bibl USH 180931, cota III A 392, 2002 Institutul De Proiectare, Cercetare, Tehnica De Calcul in Constructii (ipct S.a.)- Normativ privind stabilirea performantelor termo-hidro-energetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente, Fast Print, Bucuresti, ISBN 973-8249-32-5, ID_TITLU bibl USH 182111, cota III A 410, 2004 Negulescu Mihaela Hermina- Practica urbanistica de remodelare sustenabila a mobilitatii, Universitara Ion Mincu, Bucuresti, ISBN 978-606-638-005-8, ID_TITLU bibl USH 285192, cota I A 396, 2011 Sustainable architecture hightech-housing- Carles Boro I Commerma, Barcelona, ISBN 84-89961-79-X, ID_TITLU bibl USH 191352, cota III A 265, [s.a.] Brebbia, C.A.; Beriatos, E.- Sustainable development and planning V, WIT Press, Ashurst , ISBN 978-1-84564-544-1, ID_TITLU bibl USH 237552, cota II A 332, 2011 The energy report 100% renewable energy by 2050- Wwf International, Gland, Switzerland, ISBN 978-2-940443-26-0, ID_TITLU bibl USH 185842, cota III A 494, 2011 Ulrich Beck- Ecological Politics in an Age of Risk, Polity Press, Germania, nr inv bibl.USH 2198,2002 J. Acebillo, Culture of Territory, Accademia di Architettura Mendrisio (AAM), 2006 D. Schwarz – Solar Architecture, AAM, 2005 P. Rahm – Physiological Architecture, P. Oliver – Encyclopedia of Vernacular Architecture of the World, Cambridge University Press, 1997 M. Molina, Ecologia 2 fisica delle costruzioni, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2004. A. Pini, Architettura e vetro, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2002. V. Calderaro, Architettura solare passiva; manuale di progettazione, Kappa, Roma, 1981 A. Compagno, Intelligent Glass Facades, Birkhäuser 1999


Bibliografie


• pregatirea studentilor pentru proiectarea ecologica si durabila, in vederea viitoarei alinieri la normele si strategiile europene si internationale de reducere a amprentei de carbon in constructii

10. Evaluare


10.4 Curs - Concept si integrare - Structura - Material - Scheme functionale - Detalii - Imagine

Analiza a unei cladiri ecologice/pasive existente- lucrare de grup (macheta, documentare)

Propuneri de rezolvare a unei/unor situatii concrete din diferite zone, orase sau situri dupa

principiile arhitecturii ecologice/pasive, de aproape zero energie , zero enegie sau plus

energie

50%

- Gradul in care propunerea raspunde necesitatilor - Enumerarea etapelor de interventie, a materialelor folosite - Argumentarea solutiei alese

Propunere de reabilitare a propriei locuinte - individual (planuri, descriere)

50%



• intelegerea principiilor arhitecturii si dezvoltarii durabile

Data completării: Titular disciplina, 09.2017 Conf. Ruxandra Crutescu

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29.09.2017 Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA ‚SPIRU HARET’




1.5.Ciclul de studii Studii de licență



2.1.Denumirea disciplinei PROIECT SPECIALITATE URBANISM - Anul III


2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Arh. Victoria-Marinela BERZA


2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul I (V) 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 0 din care: 0 curs 2 2 seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 0 din care: 0 curs 28 28 seminar/laborator 28





Tutoriat 28

Examinări 1

Alte activităţi - vizită îndrumată pe amplasament -


3.9 Total ore pe semestru 28+32



4.1 de curriculum Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrelor I-IV / de studii universitare

4.2 de competenţe Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane și programul de arhitectură corespondent.

Capacitatea de decodificare a unor ipostaze similare în cazul spațiilor arhitecturale: funcțional (filtru, distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim - individual - intermediar - comunitar / public).


5.1. de desfăşurare a cursului -


Atelierele de urbanism se desfășoară în săli cu o bună iluminare naturală și artificială, unde este posibilă realizarea unor proiecții digitale, săli echipate cu mobilier de birou, planșete de desen manual și scaune, cu panouri verticale de expunere a desenelor realizate manual (pe pereți), tablă de scris pentru explicații grafice, panou pentru proiecții digitale.


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e





Constituirea capacității individuale de concepere a imaginii urbane ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.

C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le


Capacitatea de decodificare a ipostazelor similare în cazul alcătuirilor urbane și în cel al spațiilor arhitecturale: funcțional (filtru, distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim - individual - intermediar - comunitar / public).



7.1 Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea orașului ca organism complex, funcțional-configurativ; Constituirea capacității individuale a studenților de a concepe imaginea urbană ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.

7.2 Obiectivele specifice Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-funcțional în configurarea unui ansamblu rezidențial.






Capacitatea de decodificare a ipostazelor similare în cazul alcătuirilor urbane și în cel al spațiilor arhitecturale:funcțional (filtru, distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim - individual - intermediar - comunitar / public).


8. Conţinuturi


- - -

Bibliografie -


Etapa I - Faza „Documentare I”; 1 săptămână; Conține: Fișe documentare pentru min. 5 exemple ilustrând tipologii diferite de locuire: locuințe individuale P+1 (izolate, cuplate, înșiruite, terasate) și locuințe colective P+4; se prezintă: partiuri de urbanism, formule de grupare și lotizare, grupări de locuințe colective, incinte; imagini de ansamblu; desfășurări de fronturi stradale, secțiuni prin ansamblu și teren; 1 ex. din România, celelalte din străinătate; min. 2 exemple din ultimii 5 ani.



Etapa I - Faza: Proiectare I; 4+1 săptămâni; Conține: Analiză urbană (mobilitate-accesibilitate; context urbanistic); Diagnoză urbană; Partiu urbanistic și desfășurări; Eseu; Susținere individuală și în echipă a soluției.



Etapa a II-a - Faza „Documentare II”; 1 săptămână; Conține: Fișe documentare pentru min. 5 exemple ilustrând: rezolvări tipologii diferite de parcaje - subteran, semi-îngropat, la sol, integrate, etc.; amenajări de spații exterioare: publice, semi-publice şi private; detalii de amenajare peisageră și elemente de mobilier urban; 1 ex. din România, celelalte din străinătate; min. 2 exemple din ultimii 5 ani.



Etapa a II-a - Faza: Proiectare II; 6+1 săptămâni; Conține Propuneri: Reglementări generale de urbanism; reglementări sectoriale de circulație; desfășurări stradale; perspective exterioare; detalii de amenajare peisageră; Eseu; susținere individuală și în echipă a soluției.



● BIBLIOGRAFIE

Cursurile practice și teoretice (și bibliografia aferentă) - proiectare de arhitectură și urbanism, parcurse în Anii 1 și 2 de studii în Facultatea de Arhitectură a Universității „Spiru Haret” (sem. 1,2, 3 și 4), în alte facultăți de arhitectură acreditate; Eftenie, M.R. (2004), Psihologia spațiului construit urban, Ed. Univ. „I. Mincu”, București; Kapferer, J. (2003), Cultures and Settlements, pag. 31-42, Col. Intellect Books, Ed. Miles,M., Kirkham,N., Bristol; Contemporary Houses (2006), Loft Publications; RTPI (Royal Town Planning Institute) (2001), A New Vision for Planning: Delivering Sustainable Communities, Settlements and Places, Royal Town Planning Institute, London; Rev. L'Architecture d'aujourd'hui – nr. 345/2003 (France, îlot Magellan, Nantes, Barto, B., Barto, C.), nr. 341 / 2002 (Microflats, Piercy, S., Conner, R.), nr. 295 /1994 (Entre rue et parc, une promenade a Bercy, Portzamparc, Ch. de, Montès, F., Ciriani, H., Dusapin, F., Lion, Y., Leclercq, F., Chaix Ph., Hammoutène, F., Morel, J-P.), nr. 282 / 1992 (Logements à Paris, rue de Chevaleret, Ciriani, H.); Rev. Techniques & Architecture – nr. 471/2004 (Ensemble résidentiel, van Egeraat, E.) , nr. 468/2003 (100 logements, Macfarlane, B., Jakob, D.), nr. 466/2003 (Ensemble de logements), nr. 452/2001 (Rationalisme et subtilite, Bach, J-P., Mora, G.), nr. 417/1995 (Logements PLI, Portzamparc, Ch. de), nr. 381/1989 (Consultation pour des immeubles-villas, Fuksas, M., Perrault, D., Koolhaas, R.); Rev. Urban Design – nr. 100 / 2006; tema: Visions of the Future; pag. 16-19, articolul: The Golden Age for Cities? How we Design Cities is How we Understand Them, Hillier, B.; Reviste / 1990-2017: The Architectural Review, The Architectural Record, AMC, l'Arca, A+U, Baumeister, El Croquis, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, Detail; Urban Design, Arhitectura (rom.), Arhitectura 1906 (rom.); Arhitext Design (rom.). Planul Urbanistic General al mun. București (P.U.G.) și Regulamentul Local de Urbanism al mun. București (R.L.U.), aprobate prin H.C.G.M.B. nr. 169 / dec. 2000.


Discutarea conţinutului disciplinei „Proiect de specialitate - Urbanism, an III” cu colegii care predau celelalte discipline din planul de învăţământ al Facultății de Arhitectură din Universitatea Spiru Haret, cu colegi din Facultățile de Arhitectură din România, cu specialişti din Organizații profesionale din România - Ordinul Arhitecților din România și Registrul Urbaniștilor din România; cu colegi din Europa / METREX, cu reprezentanţi ai administrației locale și centrale, precum și ai mediului autohton de afaceri / Camera de Comerț și Industrie a României.

10. Evaluare


10.4 Curs - - -

10.5 Seminar/laborator 5 seturi de Fișe documentare Et. I cf. Temei de Proiect

Mapă documentară Et. I + colocviu 10%

Piese desenate și scrise + CD - Et. I cf. Temei de proiect

Documentație Proiect Et. I + colocviu 40%

5 seturi de Fișe documentare Et. a II-a cf. Temei de Proiect

Mapă documentară Et. a II-a + colocviu 10%

Piese desenate și scrise + CD - Et. a II-a - cf. Temei de proiect

Documentație Proiect Et. a II-a + colocviu 40%




Înțelegerea conceptelor de ierarhie spațială și funcțională, de armonie compozițională.



01 septembrie 2017 - Conf. Univ. Dr. Arh. Victoria-Marinela BERZA Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU

fiŞa disciplinei universitatea haret”...

Documents