1.Care este prima raportare a impozitului pe profit societate nou-înfiinţată în luna mai a anului curent?Societatea va calcula, declara şi plăti impozit pe profit pentru pr trimestrului II pentru rezultatul obţinut în lunile mai şi iunie.

2.Care este data depunerii declaraţiei de impozit pe pentru o societate care îşi încetează activitatea in anului fiscal?O societate care încetează să existe în cursul anului fiscal are obligaţia i şi să depună declaraţia privind impozitul pe profit până la data dep financiare la registrul comerţului, respectiv până la data încheierii zabile, potrivit pct. 1 0 al titlului II din HG nr. 44/2004 pentru aproba metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în ca sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanele* dizolvare fără lichidare.

3.O societate comercială plătitoare de impozit pe profit realizează în perioada ianuarie-martie venituri totale în sumă de 124.000 lei, din care 64.000 lei sunt venituri realizate din activitatea unui bar de noapte. Cheltuielile totale efectuate în I scopul realizării veniturilor sunt în sumă de 82.000 lei, din care l 31.000 lei au rezultat din activitatea de bar de noapte.Determinaţi impozitul pe profit de plată.Calculul impozitului pe profitul rezultat din activitatea barului de noapte.Conditii:

1. Impozitul pe profit/bar de noapte = 16% x (64.000 - 31.000) = 5.280 lei 2. 5%*Total venituri/ bar de noapte = 5% x 64.000 = 3.200 lei

Rezulta un impozit pe profitul obtinut din activit barului de noapte de 5.280 lei.Calculul impozitului pe profitul rezultat din celelalte activităţiImpozit pe ptofit= 16% x [(124.000 - 64.000) - (82.000 - 31.000)] = 1.440 lei Impozit total=5.280+1.440=6.720 lei

4. O organizaţie nonprofit realizează următoarele venituri în anului:-venituri din cotizaţiile şi taxele de înscriere a membrilor 14.000 lei; 7-venituri din donaţii şi sponsorizări 20.000 lei; -venituri din fonduri europene nerambursabile 26.000 lei;-venituri din activităţi comerciale 15.000 lei.Cheltuielile aferente acestor venituri sunt în sumă de:-cheltuieli aferente activităţii nonprofit 45.000 lei;-cheltuieli aferente activităţii comerciale 8.000 lei.Cursul de schimb este de 4,2 lei/euro. Determinaţi impozitul pe profit.Total venituri scutite = 14.000 + 26.000 + 15.000 = 55.000 lei Conditii de scutire a veniturilor comerciale: 15.000Eurox 4,2 lei/euro = 63.000 lei 10%*Venituri neimpozabile=10% x 55.000 = 5.500 leiRezulta ca din totalul veniturilor comerciale doar suma de 5.500 lei este neimpozabilă, restul de 9500 lei fiind supusă impozitului pe profit.Cheltuielile comerciale aferente veniturilor impozabile sunt:8.000*(9.500/15.000) = 5.067 lei Impozit pe profit = 16% x (9.500 - 5.067) = 709 lei

5. Societatea X deţine 5.000 de acţiuni x 10 lei/acţiune valoarea nominală reprezentând un procent minoritar din capitalul social al societăţii Y. Capitalul propriu al lui Y este structurat astfel:- capital social 100.000 lei (10.000 acţiuni x 10 lei/acţiune);- rezerve 120.000 lei.Se decide majorarea capitalului prin încorporarea rezervelor în capitalul social. Societăţii X îi revin acţiuni noi în valoare de 5.000 lei.Precizaţi regimul venitului din încorporarea rezervelor.Suma de 5.000 lei este un venit neimpozabil la calculul impozitului pe profit.

6. Venituri din provizioane pentru litigii

1

In anul N, societatea X pierde un proces cu clientul A şi obligată la plata unor daune în sumă de 21.000 lei. La 31.12.N-2 a fost constituit un provizion pentru un litigiu cu clientul A in sumă de 20.000 lei, ca urmare a estimării unui grad de pierdere a procesului de 80%. Considerăm cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal 30% din provizionul constituit. La 31.12.N-1 s-a reestimat gradul de pierdere a procesului cu clientul A pe baza aprecierilor avocatului societăţii la 60%. La 31.12.N-1 s-a reestimat gradul de pierdere a procesului cu clientul A pe baza aprecierilor avocatului societăţii la 60%.Precizaţi regimul cheltuielilor cu provizioanele şi al veniturilor din anularea provizioanelor.La 31.12.N,cheltuiala a fost deductibilă pentru provizionul constituit în procent de 30%, respectiv: 30% x 20.000 = 6.000 lei.La 31.12.N-1, provizionul existent în sold a fost diminuat la valoarea de 60% x 25.000= 15.000 lei.Cum cheltuiala a fost 30% deductibilă la calculul impozitului pe profit, şi venitul din reluarea provizionului a devenit impozabil în procent de 30% (30% x 5.000 = 1.500)In prezent, ca urmare a pierderii procesului, provizionul aflat în sold la 31.12.N se anulează, iar venitul rezultat este 30% impozabil, restul de 70% (70% x 15.000 - 10.500 lei) fiind neimpozabil la calculul impozitului pe profit.

7. Situaţia la 31.12.N la o societate comercială se prezintă astfel:- venituri totale 50.000 lei, din care din dividende (contul 761) 2.000 lei;- cheltuieli totale 40.000 lei, din care cheltuiala cu impozitul pe profit aferentă trimestrului anterior 1.000 lei şi cheltuieli de protocol: a) 3.000 lei; b) 100 lei. Determinaţi rezultatul impozabil.Situatia a)Cheltuieli de protocol deductibile = 2% x (Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile (dividende) + Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli cu protocolul)=2% x (50.000 - 40.000 - 2.000 + 1.000 + 3.000) = 240 leiCheltuieli de protocol nedeductibile = Cheltuieli de protocol - Cheltuieli de protocol deductibile = 3.000 - 240 = 2.760 leiTVA nedeductibilă = 2.760 x 24% = 662,40 leiInregistrarea TVA nedeductibilă aferentă cheltuielilor de protocol:635 = 4427 662.40Cheltuieli cu alte TVA colectatăimpozite, taxe şi vărsăminte asimilateRezultatul impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile (dividende) + Cheltuieli nedeductibile (cheltuieli cu impozitul pe profit +cheltuieli cu protocolul nedeductibile + TVA nedeductibilă) = 50.000 - 40.000 - 2.000 +(1.000+ 2.760 + 662,40) = 12.422,40 leiSituaţia b)Cheltuieli de protocol deductibile = 2% x (Venituri totale - Cheltuieli totale –Venituri neimpozabile (dividende) + Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli cu protocolul = 2% x (50.000 - 40.000 - 2.000 + 1.000 + 100) = 182 leiCum cheltuiala cu protocolul efectiv realizată este mai mică decât valoarea mai sus, rezulta că este integral deductibilă.Rezultatul impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile (dividende) + Cheltuieli nedeductibile (cheltuieli cu impozitul pe profit) = 50.000 - 40.000 - 2.000 + 1.000 = 9.000 lei

8. Pentru deplasarea unui salariat la una dintre fabricile societăţii aflate într-o altă localitate pe o perioadă de 4 zile i se acordă acestuia un avans spre decontare de 600 lei reprezentând diurna, cheltuielile de deplasare şi costurile de cazare. Politica societăţii este să acorde diurnă de 50 lei/zi. La întoarcere, salariatul aduce următoarele documente pentru justificarea avansului: bonuri de benzină de 120 lei, factura de la hotel de 240 lei şi restul în numerar.Determinaţi limita legală de deductibilitate pentru diurna acordată salariatului.Din calcule reiese că diurna acordată salariatului este de 200 lei (4 zile x 50 lei/zi).LIrnita legală este de 130 lei (4 zile x 2,5 x 13 lei/zi), suma fiind deductibilă la calculuL impozitului pe profit.Diferenţa de 70 lei (200 - 130) este o cheltuială nedeductibilă.Limita de 13 lei la instituţiile publice se referă la deplasările în ţară. Pentru deplasările in străinătate, valoarea este stabilită diferit în funcţie de destinaţie.

2

9.Societatea înregistrează următoarele cheltuieli sociale:- ajutor pentru înmormântare 6.000 lei;- cadourile salariaţilor şi copiilor minori ai acestora 5.000 lei;- bilete de tratament şi odihnă acordate salariaţilor 8.000 lei.Fond de salarii: a) 300.000 lei; b) 1.000.000 lei. Determinaţi deductibilitatea cheltuielilor sociale.Cheltuieli sociale = 6.000 + 5.000 + 8.000 = 19.000 lei Situaţia a) Cheltuieli sociale deductibile = 2% x 300.000 = 6.000 lei Cheltuieli sociale nedeductibile = 19.000 - 6.000 = 13.000 leiSituaţia b) Cheltuieli sociale deductibile = 2% x 1.000.000 = 20.000 leiCheltuielile sociale nu depăşesc limita de 2% din fondul de salarii, prin urmare sunt i ntegral deductibile.

10. O societate care comercializează fructe suportă o pierdere pe parcursul transportului de 5.000 lei din totalul cantităţii aprovizionate, în valoare de 42.000 lei. Diferenţa rămasă a fost vândută la un preţ de 70.000 lei. Care este limita de perisabilitate?Limita de perisabilitate (în normele speciale) = 0,5% x 42.000 = 210 lei Perisabilităţi nedeductibile fiscal = 5.000 - 210 = 4.790 lei TVA aferentă = 24% x 4.790 = 1.149,6 lei Total cheltuieli nedeductibile = 4.790 + 1.149,6 = 5.939,6 lei

11. Din totalul cheltuielilor de 260.000 lei realizate de o societate în timpul anului, 30.000 lei reprezintă asigurări de pensii facultative suportate pentru cei 15 salariaţi ai săi, respectiv 2.000 lei pentru fiecare dintre aceştia. De asemenea, societatea a înregistrat şi cheltuieli cu primele de asigurare voluntară de sănătate ale angajaţilor săi de 12.000 lei. Cursul de schimb la data plăţii asigurărilor a fost de 4 lei/euro. Determinaţi deductibilitatea privind asigurarea de pensii facultative şi primele de asigurare voluntară de sănătate.

Cheltuiala deductibilă cu asigurările facultative în lei este: 400euro x 4 lei/euro x 15 salariaţi = 24.000 leiDiferenta de 6.000 lei (30.000 - 24.000) este nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.In ceea ce priveşte asigurarea voluntară de sănătate, suma deductibilă este:250 euro x 4 lei/euro x 15 salariaţi = 15.000 leiCum suma de 12.000 lei plătită de societate nu depăşeşte nivelul legal, ea reprezintă o cheltuiala deductibilă integral la calculul impozitului pe profit.

12. La sfârşitul anului dispunem de următoarele informaţii:- venituri totale 60.000 lei, din care venituri din dividende de la persoane juridice române 10.000 lei;- cheltuieli totale 25.000 lei, din care amenzi şi penalităţi datorate statului 3.000 lei şi impozit pe profit aferent trimestrului III 4.000 lei;- capital social 10.000 lei;- rezerva legală din anii precedenţi 50 lei.Determinaţi profitul impozabil.Condiţii ce trebuie respectate în scopul determinării rezervei deductibile la calcul impozitului pe profit:5% x (Profit contabil + Cheltuieli cu impozitul pe profit - Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile) = 5% x (60.000 - 25.000 + 4.000 - 10.000 + 0) = 1.450 lei20% x Capital social = 20% x 10.000 = 2.000 leiRezerva legală deductibilă poate fi majorată din rezultatul anului curent cu suma de 1.450 lei.Rezerva legală totală după majorare = 1.450 + 50 = 1.500 leiRezultat fiscal = Rezultat contabil - Venituri neimpozabile (dividende) + Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli nedeductibile (amenzi şi penalităţi datorate statului) – Rezerva legala deductibila = 60.000-25.000-10.000+40.000+3.000-1.450=30.550 leiImpozit pe profit = 16% x 30.550 = 4.888 lei

13. O societate cu obiect de activitate de construcţii a ridicat o clădire de birouri în valoare de 5.000.000 lei. Contractul încheiat între constructor şi beneficiar prevede reţinerea unei garanţii de 10% din valoarea cădirii

3

pe un an. Pe parcursul acestui an nu se constată vicii de construcţie, iar la sfârşitul anului, acesta îşi recuperează garanţia reţinută.Care este nivelul de deductibilitate al garanţiei de bună execuţie?Factura prezintă următoarele date: Baza TVAServicii conf contractului: 5.000.000 1.200.000Garantie deductibila – conf contractului (500.000) (120.000)

4.500.000 1.080.000Total de incasat 5.580.000

14.O societate prezintă următoarea situaţie a creanţei faţă de clientul A:Creanţa nu este încasată până la sfârşitul anului.

31.12.NTrecerea clientului A în stare de incertitudineConstituirea ajustării pentru depreciereProvizion înregistrat în contabilitate 40% x 20.000 = 8.000 leiProvizion deductibil fiscal (cheltuială deductibilă) = 30% x 20.000 = 6.000 lei=> cheltuială nedeductibilă din punct de vedere fiscal 2.000 lei

15. O societate datorează dobânzi în valoare de 9.400 lei pentru împrumut primit de la un asociat. Rata dobânzii este de 9,25%, cu 3% mai mare decât nivelul ratei de referinţă a BNR (6,25%).'Gradul de îndatorare este de 3,2.Determinaţi deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda şi precizaţi modalitatea de reportare pentru a fi recuperate.La nivelul ratei dobânzii aplicate de BNR, cheltuiala cu dobânda ar fi fost:(9.400 x 6,25%) / 9,25% = 6.351 leiCheltuieli cu dobânda nedeductibile cu posibilitatea de reportare ulterioară = 6.351 leiCheltuieli cu dobânda nedeductibile fără posibilitatea de reportare =9.400 -6.351 = 3.049 leiAceste cheltuieli se reportează pentru a fi recuperate în perioada în care gr de îndatorare va fi mai mic de 3.Cheltuiala cu dobânda aferentă instituţiilor financiare agreate de BNR este întotdeauna deductibilă din punct de vedere fiscal.16. Valoarea contabilă a unui brevet este de 12.000 lei, durata normală de funcţionare este de 5 ani. Din punct de vedere contabil, brevetul se amortizează degresiv, iar din punct de vedere fiscal, utilajul se amortizează liniar.Precizaţi efectul asupra rezultatului fiscal. Cota de amortizare liniara=100/5=20%;Cota de amortizare degresiva=20%*1.5=30%

Amortizarea contabilă va fi tratată drept cheltuială nedeductibilă, în timp ce ar zarea fiscală intră în categoria deducerilor. Ambele

valori au rubrici distincte Declaraţia 101 privind impozitul pe profit, respectiv rândul 14. Amortizare fisc rândul 29. Cheltuieli cu amortizarea contabilă.

4

Să se prezinte înregistrările referitoare la clientul A.

Client Data Data Valoare Probabilitate devânzării scadenţei încasare 31.12.N

A 01.02.N 01.03.N 20.000 lei 60%

Amortizarea contabilă Amortizarea fiscală Efectul asupra(degresivă) (liniară) rezultatului fiscal12.000 x 30% = 3.600 12.000x20% = 2.400 1.200(2000- 3.600) x 30% = 2.520 12.000x20% = 2.400 120(8.400 - 2.520) / 3 = 1.960 12.000x20% = 2.400 (440)1.960 12.000 x 20% = 2.400 (440)1.960 12.000 x 20% = 2.400 (440)Total 12.000 12.000 O

17. O societate comercială realizează următoarele venituri şi chelt aferente trimestrului I din 2012:venituri din vânzarea mărfurilor: 50.000 lei;venituri din prestări servicii: 20.000 lei;venituri din dividende primite de la o societate comercială română: 1.000 lei;cheltuieli cu mărfurile vândute: 30.000 lei;cheltuieli cu serviciile de la terţi (serviciile sunt necesare şi există contracte încheiate): 10.000 lei;cheltuieli de protocol: 1.000 lei;cheltuieli salariale: 2.000 lei;cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române: 3.000leicheltuieli cu tichetele de masă: 800 lei, din care 200 lei peste limita legală.Determinaţi impozitul pe profit datorat de societatea comercială.Determinarea veniturilor impozabile: Venituri din vânzarea mărfurilor = 50.000 lei Venituri din prestări servicii = 20.000 lei Total venituri impozabile = 70.000 leiDeterminarea veniturilor neimpozabile:Venituri din dividende primite de la o societate comercială română = 1.000 lei Total venituri = 71.000 leiDeterminarea cheltuielilor deductibile:

- cheltuielile cu mărfurile vândute sunt integral deductibile = 30.000 lei- cheltuielile cu serviciile de la terţi sunt integral deductibile = 10.000 lei- cheltuielile cu protocolul sunt deductibile limitat = 2% x (Venituri impozabile -Cheltuieli aferente

veniturilor impozabile altele decât cele cu impozitul pe profit şi protocolul) = 2% x (70.000 - 30.000 - 10.000 - 2.000 - 3.000 - 800) = 2% x 24.200 = 484 lei

- cheltuielile salariate = 2.000 lei - cheltuielile cu tichetele de masă = 600 leiTotal cheltuieli deductibile = 43.084 leiDeterminarea cheltuielilor nedeductibile:-cheltuieli de protocol nedeductibile = 1.000 - 484 =516 lei-cheltuielile cu amenzile sunt integral nedeductibile=3.000 lei-cheltuielile cu tichetele de masă = 200 lei Total cheltuieli nedeductibile = 3.716 leiTotal cheltuieli = 46.800 leiDeterminarea profitului impozabil:profit impozabil = 71.000 - 46.800 + 3.716 - 1.000 lei = 26.916 Impozit pe profit = 4.307 lei

18. La 30 iunie, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit prezintă următoarea situaţie financiară:Venituri totale impozabile: 540.000 leiCheltuieli totale: 360.000 lei, din care:cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I: 10.000 lei;cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penaliz pentru neplata la termen a TVA: 6.000 lei.Determinaţi impozitul pe profit datorat în trimestrul II.

5

ITATE

Cheltuielile cu impozitul pe profit aferent trimestrului I şi cele reprezentând majorari de întârziere şi penalizări pentru neplata la termen a TVA sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit.Impozit pe profit aferent primului semestru = 16% x (Total venituri impoz- Total cheltuieli + Cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I + Cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penalizări pentru neplata la termen a TVA =16% x (540.000 - 360.000 + 10.000 + 6.000) = 16% x 196.000 = 31.360 leiImpozit pe profit datorat suplimentar în trimestrul II = 31.360 - 10.000 = 21.360 lei

19.Se constată un minus de materii prime la inventar în sumă de 9.000 lei, care nu poate fi imputat. Materiile prime nu sunt asigurate. Care sunt incidenţele din punct de vedere fiscal?

Din punct de vedere fiscal, suma de 9.000 lei reprezintă o cheltuială nedeductibilă; asemenea şi TVA aferentă, în valoare de 2.160 lei, este cheltuială nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.

20. O societate comercială suportă primele de asigurare de viaţă pentru acţionarii săi în valoare de 3.000 lei/an, respectiv 750 lei/trimestru. Care sunt incidenţele din punct de vedere fiscal?

Cheltuiala de 750 lei este tratată ca fiind nedeductibilă la calculul trimestrial al impozitului pe profit.

21. La întoarcerea din delegaţie, un salariat nu aduce factură şi chitanţă de cazare la hotel, deşi în decontul de cheltuieli este trecută contravaloarea acesteia, de 420 lei.Care este regimul cheltuielilor de cazare la hotel?

La momentul calculului trimestrial al impozitului pe profit, suma de 420 lei reprezintă jială nedeductibilă.

22. Un contribuabil plătitor de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, în valoare de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se încheie în data de 02.02.N. Cifra de afaceri este de 1.002.000 lei. Determinaţi impozitul pe profit.La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I din anul N, contribuabilul prezintă următoarele date financiare (în afară de operaţiunea de sponsorizare se presupune că nu există alte cheltuieli nedeductibile sau venituri neimpozabile):Rezultat impozabil = 1.002.000 - 860.000 + 15.000 = 157.000 leiImpozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea = 157.000 x 16% = 25.120 leiCondiţii de deducere:3%o din cifra de afaceri = 1.002.000 x 3%o = 3.006 lei20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare = 20% x 25.120 = 5.024 leiSuma de scăzut din impozitul pe profit este 3.006 lei.Pentru trimestru I din anul N, impozitul pe profit datorat = 25.120 - 3.006 = 22.11423. O fabrică producătoare de lactate este înscrisă în Asociaţia producătorilor de lapte. Cotizaţia aferentă anului curent, N, este de 16.400 lei. Cursul de schimb de închidere la sfârşitul anului este de 4 lei/euro. Determinaţi cotizaţia deductibilă din punct de vedere fiscal.Cotizaţia deductibilă = 4.000 euro x 4 lei/euro = 16.000 lei Cotizaţia totală plătită în anul N = 16.400 leiDiferenţa de 400 lei reprezintă o cheltuială nedeductibilă la calculul impozitului pe profitul realizat în anul N.24. La sfârşitul anului 2011, o societate comercială pe acţiuni înregistrează un profit net de 200.000 lei. Acţionarii soc sunt o persoană fizică română care deţine 30% din capitalul social si o persoană juridică română care deţine din anul 2001 70% din capitalul social.In condiţiile în care societatea practică o rată de distribuire a dividendelor de 50%, determinaţi:Valoarea totală şi pe beneficiari a dividendului brutImpozitul pe dividende;Valoarea dividendului net pe beneficiari;Până la ce dată trebuie plătit impozitul pe dividende.a) Dividend brut = 200.000 x 50% = 100.000 lei:

ITATE

persoana fizică = 100.000 x 30% = 30.000 leipersoana juridică = 100.000 x 70% = 70.000 leib) Impozit pe dividende:- persoana fizică = 30.000 x 16% = 4.800 lei (conform art. 67-(1) din Codul fiscal)- persoana juridică = 0 (dividendele sunt scutite de impozit, conform art 36-4 din Codul fiscal)c) Dividend net:persoana fizică = 30.000 - 4.800 = 25.200 leipersoana juridică = 70.000 - 0 - 70.000 leid) Impozitul pe dividende va fi plătit în anul 2012, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul, ori de câte ori acţionarii decid ridicarea dividendelor, pentru impozitul aferent acestora, dar nu mai târziu de 25.01.2013 (conform art. 67-(1) din Codul fiscal) pentru dividendele distribuite acţionarilor, dar neridicate.

25. O persoană este evaluator imobiliar. Aceasta efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe venit în sumă de 1.200 lei (300 lei pe trimestru). La sfârşitul anului, constată realizarea următoarelor venituri şi cheltuieli:

IndicatoriVenituri din prestarea activităţii de evaluatorVenituri din sponsorizăriCheltuieli:

- cheltuieli cu materiale- cheltuieli cu chiria- cheltuieli cu personalul angajat- cheltuieli cu energia electrică, telefon, apă, gaze- cheltuieli cu sponsorizarea- cheltuieli cu protocolul

- alte cheltuieli deductibileSeparat de cheltuielile de mai sus se înregistrează o cheltuială cu amenzile de 2.200 lei pentru nerespectarea unor reglementări legale.Determinaţi impozitul pe veniturile nete din activităţi independente.Pentru determinarea impozitului pe venit va trebui mai întâi să se determine venitul net.Venit net = Venit brut - Cheltuieli deductibileVenit brut = Veniturile din prestarea activităţii de evaluator. Nu vom include veniturile sponsorizare.Venit brut = 95.000 leiCheltuieli deductibile = Cheltuielile cu materialele, chiria, personalul, energia electrică, alte cheltuieli deductibile.Cheltuieli deductibile = 20.000 + 12.000 + 10.000 + 25.000 + 4.000 = 71.000 leiAmenda este considerată a fi o cheltuială nedeductibilă.Sponsorizarea şi protocolul sunt cheltuieli deductibile în limită.Cheltuielile de sponsorizare sunt deductibile în limita unei cote de 5% aplicate diferenţei dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare şi protocol în acest caz.Cheltuieli de sponsorizare deductibile = 5% x (95.000 - 71.000) = 1.200 leiCheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicate diferenţei dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare si protocol.Chltuieli de protocol = 2% x (95.000 - 71.000) = 480 leiVenit net = 95.000 - 71.000 - 1.200 - 480 = 22.320 lei Impozit calculat = 22.320 x 16% = 3.571,2 leiImpozit anual = 3.571,2 - 1.200 = 2.371,2 lei26. O persoană fizică din municipiul Bucureşti înregistrează în cursul unui an următoarele venituri şi cheltuieli: venituri de 12.000 lei din activitatea de apicultură; cheltuieli de 4.000 lei cu materialele folosite în activitatea sa. Contribuabilul îşi desfăşoară activitatea individual, fără a utiliza angajaţi. Pentru activitatea de apicultură, norma anuală de v fost stabilită la 9.000 lei. Determinaţi impozitul

95.00010.00:

20.000 12.000 10.000 25.000 3.000 2.500 4.000

ITATE

pe bază de norme de venit şi pe bază de venit net folosind datele din contabilitatea în partidă simplă.1. Impozitare pe bază de norme de venitSalariu brut minim garantat în 2012 = 700 lei/lună Norma minimă = 12 x 700 = 8.400 lei Impozit = 9.000 lei x 16%= 1.440 lei2.Impozitare pe bază de venit net folosind datele din contabilitatea în partidă simplaVenit net = 12.000 - 4.000 = 8.000 lei Impozit = 8.000 x 16% = 1.280 leiDesi contribuabilul a obţinut un impozit mai mic în cazul impozitării pe bază de venit asind datele din contabilitatea în partidă simplă, acesta va trebui să plătească impozitul determinat pe bază de normă de venit dacă nu a optat altfel până la 31 ianuarie anul curent.

27. O persoană realizează într-un an următoarele venituri:în ianuarie: 3.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare;în septembrie: 10.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale.Determinaţi impozitul anual.In cursul anului se va plăti un impozit sub formă de plăţi anticipate de 10% din venitul brut. Se mai reţin şi contribuţiile la asigurările sociale (10,5%), sociale de sanatate (5,5%) şi de şomaj (0,5%) doar dacă contribuabilul nu obţine venituri salariale.Cheltuielile forfetare vor fi de 20% pentru opera literară şi de 25% pentru cea mentală.Venit net= Venit brut - Cheltuieli forfetare - Contribuţii Venit net operă literară = 3.000 - 20% x 3.000 - 16,5% x 3.000 = 1.905 lei Impozitul anual = 1.905 x 16% = 304,8 lei Venit net operă monumentală = 10.000 - 25% x 10.000 - 16,5% x 10.000 = 5,850 Impozitul anual = 5.850 x 16% = 936 lei28. O persoană fizică primeşte de la locul de muncă pentru folosinţa proprie un autoturism cu o valoare de intrare de 35.000 lei.Care este valoarea avantajului primit de salariat?In acest caz, valoarea lunară a avantajului este considerată a fi 1,7% x 35.000 = 595 lei. Dar dacă presupunem că angajatul va folosi autoturismul în principal în interes de serviciu şi doar 10% din numărul de kilometri parcurşi într-o lună în interes propriu, valoarea avantajului va fi de 595 x 10% = 59,5 lei.29. Un salariat primeşte sub forma unor venituri în natură 20 kg de cafea, produsă în cadrul unităţii în care este angajat. Costul de producţie al unui kilogram de cafea este de 50 lei. Determinaţi suma totală considerată avantaj în natură.Venitul suplimentar al salariatului va fi de 50 x 20 = 1.000 lei, la care se va adăuga si TVA datorată, deci suma totală considerată avantaj va fi: 1.000 + 1.000 x 24% = 1.240 lei.30. Cu ocazia zilei de 8 Martie, un angajator oferă fiecărei angajate un cadou în valoare de 200 lei reprezentând produse cosmetice şi un bilet de intrare la un concert în valoare de 70 lei. Determinaţi partea care va fi inclusă în venitul impozabil.Conform Codului fiscal, doar 150 lei sunt consideraţi neimpozabili, iar partea depăşeşte această valoare va fi inclusă în venitul impozabil (270 - 150 = 120 lei).31. O persoană fizică are în întreţinere un părinte, iar acesta din urmă obţine lunar venituri din pensii de 200 lei şi venituri din indemnizaţii de 230 lei.Determinaţi din punctul de vedere al deducerii personale dacă părintele poate fi considerat persoană aflată în întreţinere.Având în vedere că venitul lunar total (430 lei) depăşeşte valoarea de 250 lei, acesta nu este considerat, din punctul de vedere al deducerii personale, o persoană aflată în întreţinere.32. O persoană îl are în întreţinere pe fiul său, care obţine în luna februarie un câştig la jocuri de noroc de 4.000 lei.Determinaţi din punctul de vedere al deducerii personale dacă copilul poate fi considerat persoană aflată în întreţinere.Conform Codului fiscal, venitul lunar pentru acesta îl vom afla prin împărţirea numărului de luni rămase până la finalul anului (10 luni) la cuantumul venitului ocazional obţinut (4.000 lei) şi vom obţine o sumă de 400 lei lunar. în această situatie fiul nu mai este considerat în întreţinere, iar persoana

ITATE

nu va beneficia de deducere personală suplimentară pentru acesta. Dacă câştigul era de 2.000 lei, rezulta o sumă de 200 lei lunar, şi atunci persoana era considerată în întreţinere.33. O persoană fizică are venituri din pensie de 150 lei/lună. în plus obţine venituri în sumă de 40 lei lunar din dobânzi aferente depozitelor.Determinaţi din punctul de vedere al deducerii personale dacă persoana fizică poate fi considerată persoană aflată în întreţinere.In acest caz, cuantumul veniturilor lunare este de 190 lei, mai mic de 250 lei, deci persoana va fi considerată în întreţinere.34. O persoană obţine la locul de muncă un salariu de bază brut de 2.000 lei, iar ca urmare a schimbării domiciliului în cadrul aceleiaşi localităţi beneficiază de o indemnizaţie de instalare de 75% din salariul de bază. Această persoană are în întreţinere soţia şi mar prima nu obţine venituri, iar a doua obţine venituri de 200 lei din pensii şi deţine şi un teren agricol de 25.000 m2. Determinaţi contribuţiile salariale şi impozitul pe veniturile din salarii.In acest caz, pentru calcularea impozitului trebuie să determinăm mai întâi venitul brut. Acesta nu va include indemnizaţia de instalare, aceasta acordându-se o singură data si doar la schimbarea locului de muncă într-o altă localitate decât cea de domiciliu. Sotia, pentru că nu obţine niciun venit, este persoană în întreţinere, iar mama nu poate fi persoană aflată în întreţinere pentru că are terenuri agricole peste limita considerata pentru acest lucru. Astfel, impozitul se determină astfel:Venit brut = 2.000 leiCAS = 10,5% x 2.000 = 210 leiCASS = 5,5% x 2.000 = 110 leiCAJS = 0,5% x 2.000 = 10 lei Venit net = 1.670 leiDeducerea personală de bază = 350 x (1 - (2.000 - 1.000) / 2.000) = 175 lei, deci 180 = Venit impozabil = 1.490 lei Impozit = 16% x 1.490 = 238 leiSalariul net obţinut (încasat) = 2.000-210- 110- 10-238= 1.432 lei Cuantumul drepturilor salariale în luna februarie: 1.432 + 0,75 x 2.000 = 2.932 lei

35. O persoană fizică este salariat al unei companii producătoare de produse alimentare, cu contract individual de muncă. Aceasta obţine următoarele venituri aferente unei luni:salariul de încadrare 1.300 lei; sporul de vechime 20% din salariul de încadrare; primeşte cadouri în valoare brută de 400 lei pentru cei doi copii minori pe care îi are în întreţinere; foloseşte autoturismul societăţii în weekend în scop personal, fiindu-i atribuit un avantaj în valoare de 340 lei. Autoturismul nu este folosit şi în alte scopuri; primeşte 21 de tichete de masă în valoare de 9 lei fiecare; pe data de 28 ianuarie, primeşte un stimulent sub forma a 10 kg de carne de vită evaluată la un preţ unitar de vânzare de 15lei/kg, fără TVA.Salariatul este membru de sindicat şi plăteşte o cotizaţie în sumă de 50 lei lunar.Determinaţi contribuţiile salariale şi impozitul pe veniturile din salarii.

Vom determina mai întâi venitul brut impozabil.Acesta va cuprinde mai întâi de toate salariul de încadrare şi sporul de 20% din salariul de încadrare. In ceea ce priveşte cadourile, acestea se asimilează salariului şi sunt incluse şi în baza de calcul a contribuţiilor în cazul în care contravaloarea lor este peste limita legală de 150 lei/persoană. în cazul nostru, valoarea lor este de 400 lei pentru cei doi copii, deci 200 lei/copil, iar potrivit Codului fiscal, doar 150 lei sunt neimpozabili. Prin urmare, suma de 100 lei va fi asimilată salariului.Valoarea tichetelor de masă nu se asimilează salariului, deci nu este inclusă în baza de impozitare pentru contribuţii, dar este supusă impozitului pe venit. Avantajele sunt asimilate salariului şi intră în baza de impozitare pentru contribuţii. în cazul nostru, suma de 340 lei este asimilată salariului. Dacă utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii presupunea deplasarea de la domiciliu la locul de muncă şi invers, această sumă ar fi fost considerată neimpozabilă. Avantajele în natură de genul stimulentului sunt evaluate la preţul de piaţă şi asimilate salariului:Valoare stimulent: 10x15 + 10x15x 0,24 = 186 leiPrin urmare, venitul brut = 1.300 + 20% x 1.300 + 100 + 340 + 186 = 2.186 lei-CAS = 10,5% x 2.186 = 230 lei-CASS = 5,5% x 2.186 = 120 lei -CAJS = 0,5%x 2.186 = 11 lei

ITATE

= Venit net = 1.825 leiDeducerea personală de bază = 450 x(1 - (2.186 - 1.000) / 2.000) = 183, deci 190=Venit impozabil = 1.635+189 (val tichetelor de masa) = 1.824Impozit=16%*1.824=291 lei

36. O persoană obţine lunar un salariu de bază brut de 2.400 lei. Pentru completarea veniturilor personale, persoana respectivă desfăşoară o activitate independentă, cu program redus, obţir un salariu lunar de bază brut de 900 lei. Contribuabilul nu are persoane în întreţinere.Determinaţi contribuţiile salariale şi impozitul pe veniturile din salarii.Persoana nu este persoană în întreţinere, deci deducerea personală este de 250lei. Aceasta se va acorda doar la un singur loc de muncă, iar pentru acest exemplu, de muncă va fi acela unde desfăşoară o activitate cu program întreg.Loc principal de muncă:Venit brut = 2.400 lei-CAS = 10,5% x 2.400 = 252 lei-CASS = 5,5% x 2.400 = 132 lei-CAJS = 0,5% x 2.400 = 12 lei = Venit net = 2.004 lei-Deducerea personală de bază = 250 x (1 - (2.400 - 1.000) / 2.000) = 75 lei = Venit impozabil = 1.929 leiImpozit = 16% x 1.929 = 309 leiSalariul net obţinut (încasat)= 2.400 - 309 - 252 - 132 - 12 = 1.695 leiLoc secundar de muncă: Venit brut = 900 lei -CAS = 10,5%x900 = 95 lei-CASS = 5,5% x 900 = 50 lei-CAJS = 0,5% x 900 = 5 lei = Venit net = 750 lei = Venit impozabil = 750 lei Impozit = 16% x 750 = 120 leiVenit net încasat = 900 - 120 - 95 - 50 - 5 = 630 lei

37. O persoană fizică obţine din închirierea unui apartament un ve- I lunar de 1.200 lei pentru tot anul calendaristic, începând cu luna ianuarie până în luna decembrie. La sfârşitul anului se constată că persoanele aflate în chirie au efectuat cheltuieli ce cad în sarcina proprietarului în sumă de 2.000 lei.Determinaţi impozitul sub formă de plăţi anticipate şi impozitul final.Determinarea plăţilor anticipate:Venit brut = 1.200 lei/lună x 12 luni = 14.400 leiVenit net = Venit brut - Cheltuieli forfetare = Venit brut – 25%x Venit brut = 14.400 -25%x 14.400 = 10.800 lei \Impozit sub formă de plăţi anticipate = 16% x 10.800 = 1.728 lei Determinarea impozitului la finalul anului:Venit brut = 1.200 lei/lună x 12 luni + 2.000 lei = 16.400 leiVenit net = Venit brut - Cheltuieli forfetare = Venit brut - 25% x Venit brut = 16.400 -25%* 16.400= 12.300 leiImpozit final = 16% x 12.300 = 1.968 lei

38. O societate comercială plăteşte dividende către un acţionar în valoare de 10.000 lei. Determinaţi impozitul pe venitul din dividende datorat.Dacă dividendele, în valoare brută de 10.000 lei, sunt ridicate de acţionar in cursul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare, impozitul datorat de el este de 10.000 x 16% = 1.600 lei. Acest impozit trebuie calculat, reţinut şi virat la bugetul de stat de către societatea comercială la data ridicării dividendului. Dividendul net ridicat de acţionar este de 10.000 - 1.600 = 8.400 lei.

ITATE

Dacă dividendele, în valoare brută de 10.000 lei, nu sunt ridicate de acţionar în cursul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare, societatea comercială trebuie să retina şi să vireze la bugetul de stat acelasi impozit pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.

39. O persoană fizică obţine în anul 2011 venituri de 120 lei din dobânzi aferente unui cont curent şi venituri de 480 lei din dobânzi aferente unui depozit la termen constituit în acelaşi an. Determinaţi impozitul pe investiţii de plată.Impozit= 16% x (120+ 480) =96 lei40. O persoană fizică realizează următoarele operaţiuni:a) Vinde, în luna aprilie, acţiuni pentru care încasează suma de 4.800 lei, pe care le-a achiziţionat pentru suma de 3.400 lei; comision de tranzacţionare 120 lei;b) Vinde, în luna august, acţiuni pentru care încasează suma de 3.200 lei, pe care le-a achiziţionat pentru suma de 4.100 lei; comision de tranzacţionare 100 lei. Determinaţi impozitul pe investiţii de plată.Câştig/pierdere trimestrul II = 4.800 - 3.400 = 1.400 lei Impozit trimestrul II = 1.400 x 16% = 224 leiCâştig/pierdere trimestrul III = 4.800 - 3.400 + 3.200 - 4.100 = 500 lei(ca diferenţă între câştigurile şi pierderile înregistrate cumulat de la începutul anului) Impozit trimestrul III = 500 x 16% = 80 leiImpozitul de restituit trimestrial = 224 - 80 = 144 lei

41. Prezentaţi modalitatea de determinare a impozitului de plată pentru:a.O pensie de 1.200 lei (pensie mai mare de 1.000 lei);b.O pensie de 900 lei (pensie mai mare de 740 lei, dar mai mică de 1.000 lei);c.O pensie de 600 lei (pensie mai mică de 740 lei).a. Baza de alcul CASS = 1.200 - 740 = 460 lei Determinarea CASS = 460 x 5,5% = 25 leiBaza de calcul impozit = 1.200 - 1.000 - 25 = 175 lei Impozit datorat = 175 x 16% = 28 lei Pensie netă = 1.200 - 28 - 25 = 1.147 leib. Baza de calcul CASS = 900 - 740 = 160 leiDeterminarea CASS = 160 x 5,5% = 9 leiCum pensia este mai mică de 1.000 lei, sumă considerată neimpozabilă, pentru această pensie nu se va datora impozit.Pensie netă = 900 - 9 = 891 leic. Cum pensia este mai mică de 740 lei, pentru această pensie nu se va calcula CASS.Cum pensia este mai mică de 1.000 lei, sumă considerată neimpozabilă, pentru această pensie nu se va datora impozit.Pensie netă = 600 lei

42. O persoană realizează într-o lună următoarele venituri:a. Câştigă în aceeaşi zi de la două cazinouri diferite sumele de 2.000 lei, respectiv 5.000 lei;b. Câştigă un premiu în sumă de 2.000 lei.Determinaţi impozitul pe veniturile din jocuri de noroc şi premii.Determinarea impozitului din jocuri de noroc:Venitul net se calculează separat pentru fiecare cazinou în parte.Venit net cazinou 1 = 2.000 - 600 = 1.400 leiImpozit = 1.400 x 25% = 350 leiVenit net cazinou 2 = 5.000 - 600 = 4.400 leiImpozit = 4.400 x 25% = 1.100 leiDacă veniturile erau obţinute la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi, impozitul se determina astfel:Venit net cazinou = 2.000 + 5.000 - 600 = 6.400 lei Impozit = 6.400 x 25% = 1.600 leiDeterminarea impozitului din premii: Venit net premii= 2.000 - 600 = 1 .400 lei

ITATE

Impozit = 1.400 x 16% = 224 lei

43. O persoană deţine în proprietate mai multe proprietăţi imobiliare, iar în anul 2012 vinde:a. Un apartament, achiziţionat în 2004, pentru care încasează suma de 67.000 euro; cursul de schimb la data încheierii tranzacţiei este de 4,4 lei/euro;b. Un teren în suprafaţă de 1.000 m2, achiziţionat în anul 2010; preţul de vânzare este de 35 euro/m2; cursul de schimb la data încheierii tranzacţiei este de 4,4 lei/euro.Determinaţi impozitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.Determinarea impozitului plătit pentru vânzarea apartamentului: Preţ vanzare = 67.000 euro x 4,4 lei/euro = 294.800 lei Impozit = 4.000 + 1% x 94.800 = 4.948 leiDeterminarea impozitului platit pt vanzarea terenului:Preţ vânzare = 1.000 m2 x 35 euro/m2 x 4,4 lei/euro = 154.000 lei Impozit = 3% x 154.000 = 4.620 lei

44. Societatea de panificaţie Moara SRL este deţinută de asociatul unic Popescu Ion. în societate sunt angajate cu contract individual de muncă 6 persoane, iar pentru anul fiscal anterior s-a optat pentru impozitarea pe veniturile microfntreprinderilor. La la 31 decembrie anul precedent, societatea a realizat urmatorii indicatori în cadrul contului de profit şi pierdere: Cifra de afaceri: 440.000 lei; Venituri din vânzarea produselor finite: 150.000 lei; Venituri din vânzarea mărfurilor: 250.000 lei; Venituri din subvenţii de exploatare: 40.000 lei; Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare: 16.000 lei; Curs euro la 31 decembrie: 4,2848 lei/euro. Determinaţi dacă societatea poate în continuare să opteze pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.Societatea îndeplineşte criteriile privind domeniul de activitate, numărul de salariaţi, capitalul social şi veniturile realizate.Total venituri din orice sursă = 456.000 lei-Venituri din subvenţii de exploatare = 40.000 lei-Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare = 16.000 lei Venituri realizate = 400.000 lei (93.353,25 euro)In acest sens, societatea îndeplineşte criteriile pentru a plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

45. O persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează următoarele venituri şi cheltuieli conform balanţei de verificare:Trimestrul I: ianuarie - martie:704. Venituri din servicii prestate: 1.500 lei707. Venituri din vânzarea mărfurilor: 1.000 leiTrimestrul II: aprilie - iunie:704.Venituri din servicii prestate: 1.500 lei705.Venituri din studii şi cercetări: 3.000 lei707. Venituri din vânzarea mărfurilor: 2.000 leiTrimestrul III: iulie - septembrie:704. Venituri din servicii prestate: 2.000 lei705. Venituri din studii şi cercetări: 3.000 lei707. Venituri din vânzarea mărfurilor: 2.800 leiTrimestrul IV: octombrie - decembrie:704. Venituri din servicii prestate: 3.000 lei705. Venituri din studii şi cercetări: 4.000 lei707. Venituri din vânzarea mărfurilor: 5.000 lei603. Cheltuieli privind materialele de naturaobiectelor de inventar (casa de marcat): 1.000 leiSocietatea nu realizează venituri nesupuse impozitului asupra veniturilor microîntreprinderilor.Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se determină pe baza veniturilor realizate trimestrial prin aplicarea cotei de 3% la acestea.Impozit = baza de impozitare x cota de impozitareTrimestrul I:

ITATE

Venit cumulat = 2.500 lei Baza de impozitare = 2.500 lei Impozit trimestrial = 2.500 x 3% = 75 lei Scadenţă plată 25 aprilie a.c.Trimestrul II:Venit cumulat = 6.500 lei Baza de impozitare = 6.500 - 2.500 = 4.000 lei Impozit trimestrial = 4.000 x 3% = 120 lei Scadenţă plată 25 iulie a.c.Trimestrul III:Venit cumulat = 7.800 lei Baza de impozitare = 7.800 - 6.500 = 1.300 lei Impozit trimestrial = 1.300 x 3% = 39 lei Scadenţă plată 25 octombrie a.c.Trimestrul IV:Venit cumulat = 12.000 lei Baza de impozitare = 12.000 - 7.800 - 1.000 (casa de marcat) = 3.200 lei Impozit trimestrial = 3.200 x 3% = 96 lei Scadenţă plată 25 ianuarie anul viitor.

46. O persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează următoarele venituri şi cheltuieli, conform balanţei de verificare:Trimestrul I: ianuarie - martie: 704. Venituri din servicii prestate: 70.000 lei 707. Venituri din vânzarea mărfurilor: 80.000 lei 607. Cheltuieli privind mărfurile: 70.000 lei 605. Cheltuieli privind energia şi apa: 10.000 lei 641. Cheltuieli cu salariile personalului: 35.000 leiTrimestrul II: aprilie - iunie:704.Venituri din servicii prestate: 240.000 lei705. Venituri din studii şi cercetări: 10.000 lei 707. Venituri din vânzarea mărfurilor: 200.000 lei607. Cheltuieli privind mărfurile: 170.000 lei 605. Cheltuieli privind energia şi apa: 30.000 lei 641. Cheltuieli cu salariile personalului: 100.000 leiSocietatea nu realizează venituri nesupuse impozitului asupra veniturilor microîntreprinderilor.Curs euro la 31 decembrie: 4,2848 lei/euro.Determinaţi impozitul de plată.Trimestrul I:Venit cumulat = 150.000 leiBaza de impozitare = 150.000 leiImpozitul trimestrul I = 150.000 x 3% = 4.500 leiScadenţă plată 25 aprilie a.cTrimestrul II:Venit cumulat = 450.000 lei 100.000 euro = 428.480 lei In această situaţie se depăşeşte plafonul de 100.000 euro.Incepand cu trimestrul II, societatea va plăti impozit pe profit.Profit impozabil = 450.000 - 300.000 = 150.000 lei

a. Impozit pe profit = 24.000 leiSe anuleaza impoz pe venit microintrepr constituit698 = 441.1 (4.500)

b. Chelt cu impoz pe venit si cu alte impoz=Impoz pe venitSe inreg impoz pe profit de plata691 = 441.2 24.000

ITATE

Chelt cu impoz pe profit = Impoz pe profitScadenţă plată 25 iulie ac.c) Se plăteşte diferenţa dintre impozitul pe profit de plată şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor achitat (24.000 - 4.500 = 19.500 lei):19.500 lei441.2 = 5121 19.500 Impozitul pe profit = Conturi la bănci în leiIncepând cu trimestrul II, societatea va plăti impozit pe profit şi nu va mai putea sa revină ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

47. O persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează următoarele venituri şi cheltuieli, conform balanţei de verificare:Trimestrul I: ianuarie - martie: 704. Venituri din servicii prestate: 70.000 lei 707. Venituri din vânzarea mărfurilor: 80.000 lei 607. Cheltuieli privind mărfurile: 70.000 lei605. Cheltuieli privind energia şi apa: 10.000 lei 641. Cheltuieli cu salariile personalului: 20.000 leiTrimestrul II: aprilie - iunie:704.1Venituri din servicii prestate: 170.000 lei704.2Venituri din consultanţă: 20.000 lei 705. Venituri din studii şi cercetări: 10.000 lei 707. Venituri din vânzarea mărfurilor: 120.000 lei 607. Cheltuieli privind mărfurile: 90.000 lei 605. Cheltuieli privind energia şi apa: 20.000 lei 641. Cheltuieli cu salariile personalului: 40.000 leiCurs euro la 31 decembrie: 4,2848 lei/euro.Determinaţi impozitul pe profit / pe veniturile microîntreprinderilor de plată.Trimestrul I:Venit cumulat = 150.000 lei < 100.000 euro Baza de impozitare - 150.000 lei Impozit trimestrul I = 150.000 x 3% = 4.500 lei Scadenţă plată 25 aprilie a.c.Trimestrul II:Venit cumulat = 320.000 lei < 100.000 euroSocietatea obt venituri din consultanta ,şi începând cu acest trimestru va plăti impozit pe profit.Venituri impozabile aferente trimestrului II = 320.000 - 150.000 = 170.000 lei Cheltuieli deductibile aferente trimestrului II = 150.000 - 100.000 = 50.000 lei Profit impozabil (aferent trimestrului II) =170.000 - 50.000 = 120.000 lei Impozit pe profit = 19.200 lei plată 25 iulie a.c.Incepand cu trimestrul II, societatea va plăti impozit pe profit şi nu va mai putea să plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

48. O clădire (valoarea impozabilă unitară 806 lei/m2) are un parte-o suprafaţă construită desfăşurată de 100 m2, o mansardă locul cu o suprafaţă construită desfăşurată de 20 m2 şi o pivniţă, utilizată pentru a stoca diferite materiale, cu o suprafaţă const-desfăşurată de 10 m2. Determinaţi impozitul pe clădiri.Pentru mansarde, demisoluri şi subsoluri locuibile, valoarea impozabilă unitară 0,75 din cea a clădirii din care fac parte. Pentru mansarde, demisoluri şi subsoluri cuibile, valoarea impozabilă unitară este 0,5 din cea a clădirii din care fac parte.In acest caz, valoarea impozabilă totală este:Valoare impozabilă parter = 806 x 100 = 80.600 leiValoare impozabilă mansardă = 806 x 20 x 0,75 = 12.090 lei Valoare impozabilă pivniţă = 806 x 10 x 0,5 = 4.030 lei

ITATE

Valoare impozabilă totală = 80.600 + 12.090 + 4.030 = 96.720 leiIn cazul în care nu se poate măsura cu precizie suprafaţa desfăşurată a clădirii, se folosi în calcul suprafaţa utilă a acesteia. Suprafaţa desfăşurată se determină înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.49. O clădire are o suprafaţă utilă de 100 m2. Care este suprafaţa desfăşurată?In cazul în care nu se poate măsura cu precizie suprafaţa desfăşurată a clădirii, se poate folosi în calcul suprafaţa utilă a acesteia. Suprafaţa desfăşurată se determină înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.Suprafaţa desfăşurată este de 100 x 1,2 = 120 m2.50. O casă are o suprafaţă desfăşurată fa nîvefuf parterulde 100m2, iar la nivelul etajului, de 80 m2.Determinaţi suprafaţa impozabil.In acest caz, suprafaţa impozabilă este de 100 + 80 = 180 m2.

51. O clădire (valoarea impozabilă un/tară 806 lei/m2) are o suprafaţă construită desfăşurată de 100 m2 şi se situează în zona B a unei localităţi de rang I - coeficient de corecţie 2,40.Determinaţi suprafaţa impozabilă.Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi de zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii impozabile cu un coeficient de corecţie.în acest caz, valoarea impozabilă este de 806 x 100 x 2,4 = 193.440 lei.52. Un apartament aflat într-un bloc cu 5 etaje şi 20 de apartamente se situează în zona B a unei localităţi de rang I - coeficient de corecţie 2,40. Determinaţi coeficientul de corecţie.In cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10. In acest caz, coeficientul de corecţie folosit va fi de 2,4 - 0,1 = 2,3.53. O clădire (valoarea impozabilă unitară 806 lei/m2) are o suprafaţa construită desfăşurată de 100 m2. Clădirea este construită în arai 1955 şi nu a mai fost modernizată ulterior. Determinaţi valoarea impozabilă.Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:a.cu 20% pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;b. cu 10% pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.în cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminării i actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care au fost terminate ac ultime lucrări.In acest caz, valoarea impozabilă = 806 x 100 - 806 x 100 x 20% = 64.480 lei.

54. O clădire (valoarea impozabilă unitară 806 lei/m2) are o suprafaţă construită desfăşurată de 220 m2.Determinaţi valoarea impozabilăIn cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşesete valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 i fracţiune din aceştia.Valoarea impozabilă = 806 x 150 + 806 x 50 x 1,05 + 806 x 20 x 1,1 =180.947 lei.

55. O persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului 2012 următoarele:Un apartament, locuinţă de domiciliu, cu o suprafaţă utilă de 60 m2, situat într-un bloc construit în anul 1975 (valoarea impozabilă unitară 806 lei/m2). Blocul are 10 apartamente şi 4 etaje şi se află situat în zona C a unei localităţi de rang I -coeficient de corecţie 2,30;O clădire (valoarea impozabilă unitară 806 lei/m2) care are un parter cu o suprafaţă construită desfăşurată de 100 m2 şi o mansardă locuibilă cu o suprafaţă utilă de 15 m2. Casa a fost construită în anul 2000 şi se află în zona D a aceleiaşi localităţi - coeficient de corecţie 2,20.Determinaţi impozitul pe clădiri datorat de persoana fizică.A.ApartamentSe determină valoarea impozabilă: Valoarea impozabilă = 60 x 1,2 x 806 = 58.032 lei (se transformă suprafaţa utilă suprafaţă desfăşurată)Se majorează valoarea impozabilă cu coeficientul de corecţie:

ITATE

Valoarea impozabilă = 58.032 x (2,3 - 0,1) = 127.670 leiSe corectează valoarea impozabilă cu vechimea imobilului: Valoarea impozabilă = 127.670 x 90% = 114.903 leiSe determină impozitul anual: Impozitul = 114.903 x 0,1% = 115 leiB.CasăSe determină valorile impozabile:Valoare impozabilă parter = 806 x 100 = 80.600 leiValoare impozabilă mansardă = 806 x 15 x 1,2 x 0,75 = 10.881 lei (se transforma suprafaţa utilă în suprafaţă desfăşurată)Valoare impozabilă total = 80.600 + 10.881 = 91.481 leiSe majorează valoarea impozabilă cu coeficientul de corecţie: Valoarea impozabilă = 91.481 x 2,2 = 201.258 leiSe corectează valoarea impozabilă cu vechimea imobilului: Fiind construit cu mai puţin de 30 de ani în urmă, valoarea impozabilă nu se reduce.Se determină impozitul anual:Impozitul anual = 201.258 x 0,1% = 201 leiImpozitul majorat = 201 + 201 x 65% = 332 lei (pentru prima locuinţă după cea de domiciliu)

56. Prin hotărârea consiliului local al unei localităţi s-a stabilit o cotă de impozit pe clădirile deţinute de persoanele juridice de 1% şi respectiv de 10% în cazul imobilelor nereevaluate începând cu anul 2008, inclusiv. O societate comercială deţine un imobil cu valoarea de inventar de 120.000 lei, imobilul nefiind reevaluat din anul 2005, şi un imobil cu valoarea de inventar de 140.000 lei, reevaluat în anul 2011.Determinaţi impozitul pe clădiri datorat.Considerăm cota de impozit stabilită de consiliul local pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă ca fiind de 10%.Impozitul pe clădiri datorat în 2012 = 120.000 x 10%+ 140.000 x 1%= 13.400 lei.

57.Un contribuabil datoreaza un impozit pe cladiri anual de 200 lei. Prezentaţi modalitatea de plată a impozitului. Cum se determină impozitul în cazul în care contribuabilul a achiziţionat imobilul la 20 aprilie?Conform Codului fiscal, impozitul pe clădiri se plăteşte în două rate egale, astfel:

a) rata I, până la data de 31 martie - 100 lei;b) rata a ll-a, până la data de 30 septembrie inclusiv - 100 lei.

Se determină impozitul lunar = 200 / 12 = 16,66 lei (se aproximează la 17 lei).In cazul în care contribuabilul a achiziţionat imobilul la 20 aprilie, impozitul de plata va fi de 17 x 8 = 136 lei, aferent lunilor în care acesta a fost proprietarul respectivului imobil, de achitat la 30 septembrie.

58. 1.0 persoană fizică deţine un teren de 700 m2 pe care este construită o casă a cărei amprentă la sol este de 100 m2, terenul fiind amplasat în intravilan, în zona B a unei localităţi de rang I, şi înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri a construcţii (impozitul unitar este de 5.600 lei/ha).2.0 persoană fizică deţine un teren de 1.200 m2, acesta fiind amplasat în extravilanul unei localităţi de rang I, în zona B, şi înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă păşune (impozitul unitar este de 22 lei/ha, coeficientul de corecţie este 5,00).Determinaţi impozitul pe teren datorat în cele două cazuri.1 ha = 10.000 m2

1. Conform art. 257 din Codul fiscal, terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa deteren care este acoperită de o clădire, este scutit de la plata impozitului.Impozitul = ((700 - 100) / 10.000) ha x 5.600 lei/ha = 336 lei

3. Impozitul = (1.200 / 10.000) ha x 22 lei/ha x 5 = 13 lei

.

ITATE

59. O persoană fizică deţine un autoturism cu capacitatea cilindrică de 2.400 cm3 (taxa unitară fiind de 72 lei/200 cm3 sau fracţiune din aceasta) şi un microbuz cu capacitatea cilindrică de 2.500 cm3 j (taxa unitară fiind de 24 lei/200 cm3 sau fracţiune din aceasta).Determinaţi taxa asupra mijloacelor de transport datorată de persoana fizică.Se determină numărul de fracţiuni a 200 cm3: capacitatea cilindrică a mijlocului transport se împarte la 200 cm3, după care se determină taxa prin înmulţirea num de fracţiuni cu taxa unitară.A. Autoturism2.400 cm3/200 cm3 = 12 fracţiuni Taxa = 12x72 lei = 864 leiB. Microbuz2.500 cm3/200 cm3 = 12,5 fracţiuniCodul fiscal consideră fracţiunea de 0,5 din 200 cm3 la nivel de unitate, deci rezultă 13 fracţiuni.Taxa = 13x24 lei = 312 lei60. O persoană fizică deţine un autocamion cu două axe ce are o greutate maximă între 13 şi 14 tone şi un sistem de suspensie pneumatică.Determinaţi taxa asupra mijlocului de transport datorată de persoana fizică.In acest caz, taxa este stipulată în Codul fiscal, suma acesteia nefiind influenţată de capacitatea cilindrică.Taxa este de 133 lei.61. Care este teritoriul de aplicare al TVA?Până la 1 ianuarie 2007, teritoriul de aplicare al TVA era România. După această dată, teritoriul de aplicare al TVA este format din statele membre ale Comunităţii Europene, la care se adaugă teritoriile terţe incluse conform art. 1252-(4) şi se exclud teritoriile prevăzute la art. 1252 alin. (2), (3).62. Ce tipuri de operaţiuni intră în sfera de aplicare a TVA?In sfera de aplicare a TVA, în România intră: livrarea de bunuri, prestarea de servicii, schimbul de bunuri sau servicii, achiziţiile intracomunitare de bunuri şi importul de bunuri.63. SC X SA, înregistrată în scopuri de TVA, încasează pe data de 03.05.2012 în avans suma de 20.000 lei pentru vânzarea unui utilaj. La data de 25.06.2012, societatea livrează utilajul către client.Precizaţi care este faptul generator şi exigibilitatea TVA.Faptul generator intervine la data de 25.06.2012, când are loc livrarea utilaju gibilitatea TVA intervine la data încasării avansului, respectiv 03.05.2012.

64. O societate comercială achiziţionează în luna martie mărfuri valoare de 40.000 lei fără TVA, pe care le achită în proport e : | 60% în martie şi de 40% în aprilie. Factura de achiziţie este în luna martie. Tot în luna martie societatea facturează către mărfuri în valoare de 50.000 lei, preţ fără TVA, pentru care va contravaloarea integral în luna aprilie.Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferentă lunii ştiind că toate operaţiunile au loc în România, între per înregistrate în scop de TVA în România.TVA aferentă achiziţiilor este exigibilă în luna martie, iar TVA aferentă livrărilor este exigibilă tot în luna martie; pentru luna aprilie, societatea nu are TVA de plătit sau de recuperat, întrucât nu a desfăşurat operaţiuni impozabile cu exigibilitate în luna aprilie.65. Când devine exigibilă taxa pe valoarea adăugată în cazul livrării intracomunitare de bunuri?Exigibilitatea intervine la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de data de 15 a lunii urmatoare faptului generator (livrarea bunurilor).

66. Când devine exigibilă taxa pe valoarea adăugată în cazul achiziţiilor intracomunitare?Exigibilitatea intervine la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de data de 15 a lunii următoare faptului generator.

67. Selectaţi dintre operaţiunile prezentate mai jos acele operaţiuni pentru care este aplicată cota redusă de TVA de 9%: a.prestările de servicii medicale; b.livrările de produse ortopedice; c. livrările de organe, de sânge şi de lapte de provenienţă umană; d. livrarea de manuale şcolare; e. activitatea de învăţământ; f. dreptul de intrare la muzee; g. cazarea în cadrul sectorului hotelier.Operaţiunile pentru care este aplicată cota redusă de 9% sunt: b), d), f), g). Codul fiscal

ITATE

68. Daţi trei exemple de operaţiuni pentru care este aplicată cota redusă de TVA de 5%.1. Livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei;2. Livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari;3. Livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap.

69. Care sunt cotele de TVA în România? ICotele de TVA sunt 24%, 9% şi 5%.

70. O societate comercială realizează următoarele operaţiuni:Achiziţionează materii prime de la intern în valoare de 450.000 lei (operaţiune taxabilă);Produce şi livrează produse finite la intern în valoare de 430.000 lei (operaţiune taxabilă);Produce şi livrează produse finite la intern în valoare de 120.000 lei (operaţiune scutită şi fără drept de deducere);Importă mărfuri în valoare de 40.000 euro, taxă vamală 10% (operaţiune taxabilă);Vinde importul de mărfuri aplicând un comision de 9% (operaţiune taxabiiă).Cursul de schimb valutar este de 4,4 lei/euro. Determinaţi TVA de plată sau de recuperat.a) Determinarea TVA deductibilă (operaţiunile de achiziţie):Vom determina TVA deductibilă pentru achiziţia de materii prime de la intern si pt import.în baza de impozitare a TVA deductibilă vor intra:valoarea materiilor prime, de 450.000 lei;importul de mărfuri în valoare de 40.000 euro, cu o taxă vamală de 10%.Pentru importul de mărfuri, baza de calcul trebuie exprimată în lei şi trebuie să includi toate taxele datorate:Valoarea în vamă = 40.000 euro x 4,4 lei/euro = 176.000 lei Taxa vamală = Valoarea în vamă x Cota = 176.000 x 10% = 17.600 leiDeci valoarea luată în considerare pentru calculul TVA deductibilă aferentă importului de mărfuri este: Valoarea în vamă + Taxa vamală = 176.000 + 17.600 = 193.600 lei. Baza de impozitare pentru TVA deductibilă va fi deci: 450.000 + 193.600 = 643.600 lei. TVA deductibilă = 24% x 643.600 = 154.464 leib) Determinarea pro-ratei şi a TVA de dedus efectiv:Pro-rata = Livrări supuse TVA / Total livrări = (Veniturile din vânzarea produselor finite livrate la intern în valoare de 430.000 lei + Veniturile din vânzarea produselor importate, aplicând un comision de 9%) / (Veniturile din vânzarea produselor finite livrate la intern în valoare de 430.000 lei + Veniturile din vânzarea produselor finite livrate la intern fără drept de deducere în valoare de 120.000 lei + Veniturile din vânzarea produselor importate, aplicând un comision de 9%).Pentru vânzările aferente producţiei importate, valoarea care intră în calculul pro-ratei este egală cu: Valoarea în vamă +Taxa vamală + Comisionul aplicat. Valoarea vânzării importului = 193.600 + 193.600 x 9% = 211.024 lei Pro-rata TVA = (430.000 + 211.024) / (430.000 + 120.000 + 211.024) = 84,23%. Prin urmare, TVA de dedus va fi 0,8423 x TVA deductibilă = 0,8423 x 154.464 = 130.105 lei.c) Determinarea TVA colectată (livrările realizate de către contribuabil):TVA colectată este cea aferentă tuturor livrărilor realizate de către contribuabil şi care nu sunt scutite de la plata acestei taxe.Baza de calcul va fi: Produsele finite livrate la intern în valoare de 430.000 lei + Vânzarea produselor importate, aplicând un comision de 9%.TVA colectată = (430.000 + 211.024) x 24% = 153.846 leiTVA colectată > TVA de dedus => avem TVA de platăTVA colectată-TVA de dedus = 153.846- 130.105 = 23.741 lei

71. O societate comercială înregistrată în scop de TVA realizează în luna mai următoarele operaţiuni:Achiziţionează 1.000 kg de deşeuri de metale neferoase la preţul de 1,5 lei/kg, fără TVA;

ITATE

Achiziţionează 2.000 kg de fructe la preţul de 2,0 lei/kg, fără TVA;Livrează 1.500 kg de fructe la preţul de 2,5 lei/kg, fără TVA. Toate achiziţiile/livrările se fac pe plan intern de la/către persoane înregistrate în scop de TVA.Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferentă lunii mai.Deşeurile de metale neferoase se supun regimului de taxare inversă (4426 = 4427).TVA deductibilă = 1.000 X 1,5 x 24% + 2.000 x 2,0 x 24% = 1.320 leiTVA colectată = 1.000 x 1,5 x 24% + 1.500 x 2,5 x 24% = 1.260 leiTVA deductibilă > TVA colectată =>TVA de recuperat = 1.320 - 1.260 = 60 lei

72. O persoană juridică înregistrată în scop de TVA care activează în domeniul producţiei de mobilier realizează în luna iunie următoarele operaţiuni:Achiziţii de masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie primă 850.000 lei, preţ fără TVA;Achiziţii de materiale consumabile 250.000 lei, preţ fără TVA;înregistrarea de facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie 25.000 lei, preţ fără TVA;Achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol 15.000 lei, preţ fără TVA;Livrarea de produse finite (mobilier) 1.450.000 lei, preţ cu TVA. Toate operaţiunile se desfăşoară în România, furnizorii şi clienţii fiind persoane înregistrate în scop de TVA în România.a)Determinaţi TVA aferentă lunii iunie;b)Ştiind că la sfârşitul lunii mai societatea raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500 lei, determinaţi care este valoarea TVA pe care societatea o datorează către bugetul statului la sfârşitul lunii iunie.a)TVA aferentă lunii iunie:Achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează TVA deductibilă şi TVA colectată în valoare de 850.000 x 24% = 204.000 lei.Pentru achiziţionarea produselor alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol, în valoare de 15.000 lei, TVA este nedeductibilă.TVA pentru serviciile de turism este de 9%.TVA deductibilă = 850.000 x 24% + 250.000 x 24% + 25.000 x 9% = 266.250 lei TVA colectată = 850.000 x 24% + 1.450.000 x (24 / 124) = 484.645 lei TVA de plată = 484.645 - 266.250 = 218.395 leib)Sumă de plată la bugetul statului = 215.895 lei

73. O societate comercială plătitoare de taxă pe valoarea adăugată a achiziţionat materii prime în valoare de 5.000.000 lei. Ambalajele în care a fost livrată materia primă sunt în valoare de 20.000 lei, luate la schimb. întreprinderea a livrat marfă în valoare de 9.000.000 lei şi a prestat servicii în valoare de 1.000.000 lei. Operaţiunile nu includ TVA. Determinaţi TVA de plată sau de recuperat.TVA colectată (livrări de bunuri şi prestări de servicii de către întreprindere) = Baza de impozitare x Cota TVA = (9.000.000 + 1.000.000) x 24% = 2.400.000 leiTVA deductibilă (achiziţii de bunuri şi prestări de servicii de către întreprindere) = Baza de impozitare x Cota TVA = 5.000.000 x 24% = 1.200.000 leiNotă: Ambalajele nu intră în baza impozabilă, fiind luate la schimb.TVA colectată > TVA deductibilăTVA de plată =TVA colectată - TVA deductibilă = 2.400.000 - 1.200.000 = 1.200.000 lei

74. Un furnizor îi acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor reduceri comerciale.Se cunosc următoarele informaţii: preţ de vânzare: 2.000 lei; rabat 10% şi remiză 5% acordate pentru mărfurile vândute. Să se calculeze TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor.Valoarea brută: 2.000 leiRabat 10%: 2.000 x 10% = 200 leiRemiză 5%: (2.000 - 200) x 5% = 90 lei = Baza de impozitare TVA = 1.710 lei TVA = 1.710 x 24% = 410,40 lei

ITATE

75. SC Alfa SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România, vinde către societatea Beta, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Ungaria, fructe, care sunt transportate din România în Ungaria de către Beta. Ce operaţiune realizează SC Alfa SRL şi care sunt condiţiile pentru ca SC Alfa SRL să poată considera operaţiunea scutită cu drept de deducere?SC Alfa SRL realizează o livrare intracomunitară de bunuri. Pentru ca pe factură să se menţioneze„scutit cu drept de deducere", societatea Beta trebuie să comunice un cod valid de TVA şi trebuie să existe dovada transportului.

76. SC Alfa SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România, vinde către societate Beta, stabilită şt înregistrată în scop de TVA in Ungaria, fructe, care sunt transportate din Buzău, de la sediul societăţii Alfa, în Oradea unde Beta are o sucursală.Explicaţi ce fel de operaţiune realizează Alfa şi care este regi de TVA aplicabil.Societatea SC Alfa SRL efectuează o livrare pe teritoriul României şi aceasta va trebui facturată cu TVA 24%.

77. SC Alfa SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România, vinde societăţii Beta, stabilită în Ungaria şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe, care sunt transportate din România în Franţa. Beta îi comunică societăţii Alfa un cod de TVA valabil emis de autorităţile din Ungaria, SC Alfa SRL deţinând şi documente de transport care atestă transportul bunurilor din România în Ungaria. SC Alfa SRL facturează această operaţiune cu TVA 24%, conform cotei din România, argumentând că nu poate aplica scutirea de TVA pentru livrările intracomunitare, întrucât Beta nu i-a furnizat un cod valabil de TVA emis de autorităţile din Franţa, locul unde ajung bunurile. Este corect? Argumentaţi

Soluţia aleasă de SC Alfa SRL nu estecorectă,deoarece ambele societăţi sunt înregistrate în scopuri de TVA, iar transportul bunurilor se face între două state membre, aşa încât operaţiunea va trebui facturată fără TVA (taxare inversă).

78. Un agent economic produce 20.000 de pachete de ţigarete a 20 ţigarete fiecare. Preţul maxim cu amănuntul declarat de agentul economic este de 14 lei/pachet. Determinaţi acciza totală.Acciza totală = Acciza specifică + Acciza ad valorem Acciza specifică = Au x C x Q,unde:Au - acciza unitară (euro/1.000 ţigarete) - 51,49; C = cursul de schimb (lei/euro) = 4,3;Q - cantitatea (unităţi de 1.000 buc. de ţigarete) = 20.000 pachete x 20 buc./pa-chet/1.000 buc. = 400.

Acciza ad valorem = Aa x PA x Q, unde:Aa = acciza ad valorem = 21 %;PA = preţul de vânzare cu amănuntul maxim declarat (lei/pachet) = 14; Q = cantitatea (număr de pachete din cantitatea Q) = 20.000.Acciza specifică = 51,49 x 4,3 x 400 = 88.526,8 lei Acciza ad valorem = 21% x 14 x 20.000 = 58.800 lei Acciza totală = 147.326,8 lei

79. Un agent economic importă 500 kg de tutun destinat fumatului şi 4.000 buc. ţigări de foi.Determinaţi acciza pentru ţigări de foi şi pentru tutun de fumat.

Acciza pentru ţigări de foi = Au x C x Q, unde:Au = acciza unitară (euro/1.000 ţigarete) = 64; C = cursul de schimb (lei/euro) = 4,3;Q = cantitatea (unităţi de 1.000 buc. ţigarete) = 4.000 buc/1.000 buc. = 4. Acciza pentru ţigări de foi = 64 x 4,3 x 4 = 1.100,8 lei Acciza pentru tutun de fumat = Au x C x Q,unde:

ITATE

Au = acciza unitară (euro/kg) - 81; C = cursul de schimb (lei/euro) = 4,3; Q = cantitatea (kg) = 500.Acciza pentru tutun de fumat = 81 x 4,3 x 500 = 174.150 lei

80. Un agent economic importă o cantitate de 500 de butoaie de bere a 500 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a berii este de 5,6 grade, iar numărul de grade Plato este 3. Determinaţi acciza de plată.Acciza pentru bere = AuxGxCxQ, unde:Au = acciza unitară (euro/hl grad Plato) = 0,748; G = numărul de grade Plato = 3; C = cursul de schimb (lei/euro) = 4,3;Q = cantitatea (hl) = 500 butoaie x 500 litri/butoi /100 litri/hl = 2.500. Acciza pentru bere = 0,748 x 3 x 4,3 x 2.500 = 24.123 lei

81. Un agent economic produce 60.000 de sticle de vin liniştit şi 10.000 de sticle de vin spumos, la 0,7 litri fiecare, pentru comercializare. Concentraţia alcoolică a vinului este de 12%. Determinaţi acciza de plată.Acciza pentru vin liniştit = O leiAcciza pentru vin spumos = Au x C x Q, unde:Au = acciza unitară (euro/hl) = 34,05; C = cursul de schimb (lei/euro) - 4,3;Q = cantitatea (hl) = 10.000 sticle x 0,7 litri/sticlă/100 litri/hl = 70. Acciza pentru vin spumos = 34,05 x 4,3 x 70 = 10.249,05 lei

82. Un agent economic produce o cantitate de coniac de 150 hl. Concentraţia alcoolică a coniacului este de 35%: Determinaţi acciza de plată.Acciza pentru alcool etilic = Au x Ca x C x Q, unde:Au = acciza unitară (euro/hl) = 750; Ca = concentraţia alcoolică = 35%; C = cursul de schimb (lei/euro) = 4,3; Q = cantitatea (hl) = 150.Acciza pentru alcool etilic = 750 x 35% x 4,3 x 150 = 169.312,5 lei

83. Un agent ec produce 500 kg cafea verde si 1 tona cafea prajita. Det acciza de plata.Acciza pentru cafea verde/prăjită = Au x C x Q, unde:Au = acciza unitară (euro/tonă) = 153; 225; C = cursul de schimb (lei/euro) = 4,3; Q = cantitatea (tone) = 0,5; 1.Acciza pentru cafea verde = 153 x 4,3 x 0,5 = 328,95 lei Acciza pentru cafea prăjită - 225 x 4,3 x 1 = 967,50 lei

84. Societatea comercială X SRL virează în luna aprilie 2012 suma de 120 lei reprezentând impozitul pe veniturile din salarii pentru salariata sa, Andreescu Andreea. Identificaţi subiectul şi obiectul impozitului pe veniturile din salarii în acest caz.Subiectul impozitului sau contribuabilul este persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata impozitului. în cazul impozitului pe salarii, subiectul impuneri desemnează persoana care obţine venitul sub formă de salariu, în speţă salariata Andreescu Andreea. Obiectul impunerii sau materia impozabilă este venitul din salari realizat de salariata respectivă.85. Se dau urmatoarele cote progresive simple:Transa de venit: Cota:Pana la 1.500 101.501-2.500 152.501-4.000 25Peste 4.000 30

ITATE

Pe baza cotelor progresive simple de mai sus, construiti tabelul cotelor progresivecompuse.

Transa de venit Cota Cote progresive compusePana in 1.500 10 10%1.501-2.500 15 1.500*15%+15% din ce depaseste

1.5002.501-4.000 25 2.500*25%+25% din ce depaseste

2.500Peste 4.000 30 4.000*30%+30% din ce depaseste

4.000

86.Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil. Ce tip de cotă de impunere este aceasta?Aceasta este o cota de impunere procentuală proporţională care exprimă ponderea marimii impozitului, faţă de o unitate de impunere, când una şi aceeasi cotă se aplica intregii mase impozabile, indiferent de mărimea acesteia.

87. Enumeraţi şi explicaţi principiile fiscalităţii în viziunea legiuitorului român.

a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi ca, luri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului r şi străin;

b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu condu interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie pretis sta pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management fina asupra sarcinii lor fiscale;

c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, funcţie de mărimea acestora;

d) eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor C fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavor pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data ado, de către acestea a unor decizii investiţionale majore." (art. 3 din Codul fiscal)

88. Mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană trebuie să fie certă, nu arbitrară, iar termenele, modalitatea şi locul de plată trebuie să fie stabilite fără echivoc pentru a fi cunoscute şi respectate de fiecare plătitor.Acesta este enunţul cărui principiu al impunerii formulat de Adam Smith?Certitudinea impunerii - principiul certitudinii impunerii vizează legalitatea impunerii şi presupune ca mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană să fie certă, şi nu arbitrară, iar termenele, modalităţile de percepere a impozitelor, sumele de plată să fie clare şi cunoscute de fiecare plătitor89. Grupaţi impozitele de mai jos în directe şi indirecte:a.impozitul pe profit; b. taxa pe valoarea adăugată; c.accizele; d. taxele vamale; e. impozitul pe dividende de la societăţile comerciale; f. impozitul pe venit; g. impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.Impozite directe: a), e), f), g) Impozite indirecte: b), c), d)

90.Clasificaţi impozitele după fond şi după formă. Dezvoltaţi pe scurt categoriile identificate.Dupa trăsăturile de fond şi de formă, impozitele se clasifică în impozite directe şi impozite indirecte.Impozitele directe - au caracteristic faptul că se stabilesc nominal fn sarcina unorpersoane fizice şi juridice, în funcţie de venituri sau de avere, pe baza cotelor de impozit prevăzute de lege. Ele se încasează direct de la subiectul impozitului, la anumite termene dinainte stabilite. în cazul acestor impozite, subiectul şi suportatorul impozitului sunt în intenţia legiuitorului una şi aceeaşi persoană, deşi practic uneori acestea nu coincid.Impozitele indirecte - nu se stabilesc în mod direct pe plătitor, ci asupra vânzării de bunuri sau prestărilor de servicii şi lucrări. în cadrul impozitelor indirecte, suportatorul este cu totul altă persoană decât plătitorul, în cele din urmă suportatorul fiind consumatorul final.91. Clasificaţi impozitele în funcţie de neutralitatea faţă de contribuabil.In funcţie de neutralitatea faţă de contribuabil, distingem:

ITATE

- impozite reale - se stabilesc în funcţie de mărimea materiei impozabile (terenul clădiri etc), făcând abstracţie de situaţia personală a plătitorului;- impozite personale - sunt cele care ţin cont de situaţia contribuabilului şi reprezentate în special de impozitele pe venit; acestea mai sunt numite şi im subiective.

92. Prin ce se caracterizează impozitele reale? Impozitele reale se caracterizează prin aceea că se stabilesc în legătură cu anume obiecte materiale (de exemplu, terenuri, clădiri, fabrici, magazine etc), făcându-abstracţie de situaţia personală a subiectului impozabil. Ele mai sunt denumite impozite obiective sau pe produs, deoarece se aşază asupra produsului sau venitului brut al obiectului impozabil, fără a se ţine cont de situaţia subiectu impozabil.

93. Ce semnifică impozitele personale?Impozitele personale ţin cont, în primul rând, de situaţia personală a subiectu impozabil, motiv pentru care se mai numesc şi impozite subiective.

94.Clasificaţi impozitele după obiectul impunerii.Clasificarea impozitelor după obiectul impunerii este următoarea:impozite pe venit; impozite pe avere; impozite pe cheltuieli.

95.Ce se înţelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?Prin caracterul obligatoriu al impozitului se înţelege faptul că acesta este stabilit prin lege.

96. lonescu Ion este un contribuabil persoană fizică, plătind impozit pe venitul din salarii. Nemulţumit de calitatea serviciilor publice oferite de stat, el solicită rambursarea impozitului plătit în anul 2009, considerând că suma plătită nu este echivalentă cu serviciile publice de care a beneficiat. Este această solicitare întemeiată? Argumentaţi.In cazul impozitelor, statul nu este dator sa ii presteze un echivalent direct si imediat plătitorului. De asemenea, nu există un echivalent între volumul impozitelor plătite de o persoană către stat şi calitatea serviciilor oferite. Această caracteristică deosebeşte impozitul de taxam in cazul acesteia din urma statul fiind obligat sa presteze un serviciu direct si imediar si de calitate corespunzatoare. Solicitarea lu Ionescu nu este intemeiata.

97. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la bugetul de stat al unei ţări pentru doi ani consecutivi:

Indicator Anul N Anul N+11. Venituri curente, din care: 42.761,5 55.496,3a) venituri fiscale 40.486,6 52.185,9b) contribuţii de asigurări 271,0 352,0c) venituri nefiscale 2.003,9 2.958,42. Venituri din capital 56,1 74,33. încasări din rambursarea împrumuturilor acordate

5,0 4,9

PIB 344.535,5 404.708,8Pe baza informaţiilor de mai sus, determinaţi rata fiscalităţii în fiecare dintre cei doi ani.Rata fiscalităţiN = 40.486,6 / 344.535,5 x 100 = 11,75% Rata fiscalităţiiN+1 = 52.185,9/404.708,8 x 100= 12,89%

98. Daţi trei exemple de venituri considerate impozabile dacă sunt obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate.1.Venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident;

ITATE

2.Venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţi care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române;3.Venituri din profesii independente desfăşurate în România.

99. Daţi trei exemple de venituri scutite de impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi.1.Premiile unei persoane fizice nerezidente obţinute din România, ca urmare a participării la festivalurile naţionale şi internaţionale artistice, culturale şi sportive finanţate din fonduri publice;2.Premiile acordate elevilor şi studenţilor nerezidenţi la concursurile finanţate din fonduri publice;3. Veniturile persoanelor juridice străine care desfăşoară în România activităţi de consultanţă în cadrul unor acorduri de finanţare gratuită.

100. Care este cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de un nerezident, care este rezident al unei ţări din Uniunea Europeană?Dacă un contribuabil este rezident al unei ţări din Uniunea Europeană, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de acel contribuabil din România este cota mai favorabilă prevăzută în legislaţia internă, în legislaţia Uniunii Europene sau în convenţiile de evitare a dublei impuneri. Legislaţia Uniunii Europene se aplică în relaţia României cu statele membre ale Uniunii Europene sau ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.101. Ce persoane sau entităţi au obligaţia de înregistrare fiscală şi care este codul de identificare fiscală pentru persoanele fizice care exercită profesii liberale?Orice persoană sau entitate care este subiect într-un raport fiscal se înregistrează fiscal, primind un cod de identificare fiscală. Codul de identificare fiscală pentru persoanele fcice care exercită profesii libere este codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal.102.Care este termenul de depunere a declaraţiei de înregistrare fiscală pentru o societate nou-înfiinţată?Conform art. 72-(7) din Codul de procedură fiscală, declaraţia de înregistrare se depune în termen de 30 de zile de la data înfiinţării.103. Este obligatorie declararea în România a sediilor secundare din străinătate ale unui contribuabil cu domiciliul fiscal în România? Şi, dacă da, în ce termen?în termen de 30 de zile, contribuabilul are obligaţia de a declara înfiinţarea de filiale sau a unui sediu secundar în străinătate.104. Societatea comercială X SRL angajează primul salariat pe data de 01.01.2012. Care este termenul în care trebuie depusă declaraţia de menţiuni cu privire ia modificarea vectorului fiscal.Angajarea salariatului trebuie adusă la cunoştinţă organului fiscal în termen de 30 zile de la angajare, prin completarea şi depunerea declaraţiei de menţiuni.105. Care sunt forma şi conţinutul declaraţiei fiscale?Declaraţia fiscală se întocmeşte prin completarea unui formular pus la dispoziţie gratuit de organul fiscal. în declaraţia fiscală contribuabilul trebuie să calculeze cuantumul obligaţiei fiscale, dacă acest lucru este prevăzut de lege. De asemenea, contribuabilul are obligaţia de a completa declaraţiile fiscale înscriind corect, complet şi cu bună-credinţă informaţiile prevăzute de formular, corespunzătoare situaţiei sale fiscale. Declaraţia fiscală se semnează de către contribuabil sau de către împuternicit.106. Cum se poate face depunerea declaraţiilor fiscale?Decl fiscala se depune la reg org fiscal competent sau se comunica prin posta cu confirmare de primire. De asemenea, declaratia fiscala poate fi transmisa prin mijloace electronice sau prin sisteme de transmitere la distanta stabilite prin ordin al presedintelui ANAF.107.Când se poate efectua corectarea declaraţiilor fiscale?Declaraţiile fiscale pot fi corectate ori de câte ori contribuabilul constată erori in decl initiala, prin depunerea unei decl rectificative.

108. Care este termenul de prescriere a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale?Termenul de prescriere a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale este de 5 ani. Dreptul de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

ITATE

109.De când începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale, în cazul în care acestea nu rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală?Termnenul de prescripţie începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui ir care s-a născut creanţa fiscală.110. Societatea comercială Alfa SA datorează următoarele sume către bugetul de stat:impozit pe profit 500 lei; dobânzi aferente impozitului pe profit 80 lei; sume datorate în contul ratei din luna curentă din grafi plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a aprobat o eşalonate plată 1.000 lei;dobânzi aferente contului ratei din luna curentă din graficul plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a aprobat o eşalonare plată 300 lei. Societatea virează către bugetul de stat suma de 1.860 lei.Precizaţi ordinea de stingere a creanţelor, precum si datoriile restante la bugetul de stat.Conform art. 115 din Codul de procedură fiscală, ordinea de stingere a creanţelor este următoarea:- sumele datorate în contul ratei din luna curentă din graficul de plată a obligaţiei fiscale, de 1.000 lei;- dobânzile aferente contului ratei din luna curentă din graficul de plată a obligaţiei fiscale, de 300 lei;- impozitul pe profit, de 500 lei;- dobânzile aferente impozitului pe profit, din care se achită 60 lei, restul de 20 lei reprezentând datorie restantă la bugetul de stat.111. Care este nivelul dobânzii care se calculează pentru fiecare zi de întârziere la plata obligaţiilor fiscale? Nivelul dobânzii este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere.

112. Contribuabilul lonescu Ion, persoană fizică independentă, a primit in data de 05.03.2012 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2012, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:26.03.2012:1.000 lei; 25.06.2012:1.000 lei; 25.09.2012:1.000 lei; 27.12.2012:1.000 lei.Contribuabilul plăteşte prima rată în data de 03.05.2012.Care este dobânda pe care acesta trebuie să o achite pentru întârzierea plăţii?In perioada 27.03.2012-03.05.2012, contribuabilul a întârziat 37 de zile. Pentru fiecare zi de întârziere se percepe o dobândă de 0,04%.Total dobândă = 37 zile x 0,04% x 1.000 lei = 14,8 lei

113. Contribuabilul lonescu Ion, persoană fizică independentă, a primit în data de 05.03.2012 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2012, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:26.03.2012:1.000 lei; 25.06.2012:1.000 lei; 25.09.2012:1.000 lei; 27.12.2012:1.000 lei.Contribuabilul plăteşte prima rată în data de 28.04.2012.Care este suma dobânzilor şi penalităţilor pe care acesta trebuie să le achite pentru întârzierea plăţii?In perioada 27.03.2012-28.04.2012, contribuabilul a întârziat 32 de zile. Pentru fiecare zi de întârziere se percepe o dobândă de 0,04%, iar pentru depăşirea cu mai mult de 30 de zile a scadenţei de plată se percepe o penalitate de 5%.Dobândă = 32 zile x 0,04% x 1.000 lei = 12,8 leiPenalitate = 1.000 x 5% = 50 leiTotal majorări de întârziere = 62,8 lei

114.Contribuabilul lonescu Ion, persoană fizică independentă, a primit în data de 05.03.2012 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2012, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:26.03.2012:1.000 lei; 25.06.2012:1.000 lei; 25.09.2012:1.000 lei; 27.12.2012:1.000 lei.Contribuabilul plăteşte primele două rate în data de 20.08.2012.Care este suma dobânzilor şi penalităţilor pe care acesta trebuie să le achite pentru întârzierea plăţii?Pentru prima rată, în perioada 27.03.2012-20.08.2012, contribuabilul a întârziat 146 de zile. Pentru fiecare zi de întârziere se percepe o dobândă de 0,04%, iar pentru depăşirea cu mai mult de 60 de zile a scadenţei de plată se percepe o penalitate de 15%.Dobândă = 146 zile x 0,04% x 1.000 lei = 58,4 leiPenalitate = 1.000 x 15% = 150 lei

ITATE

Total majorări de întârziere aferente primei rate = 208,4 leiPentru a doua rată, în perioada 26.06.2012-20.08.2012, contribuabilul a întârziat 55 de zile. Pentru fiecare zi de întârziere se percepe o dobândă de 0,04%, iar pentru depăşirea cu mai mult de 30 de zile a scadenţei de plată se percepe o penalitate de 5%.Dobândă = 55 zile x 0,04% x 1.000 lei = 22 lei Penalitate = 1.000 x 5% = 50 leiTotal majorări de întârziere aferente celei de-a doua rate = 72 leiTotal majorări de întârziere aferente primelor două rate = 208,4 + 72 = 280,4 lei

115. Societatea comercială X SA are de achitat în anul 2012 suma de 5.000 lei pentru impozitul pe clădiri, astfel: 31.03.2012:2.500 lei; 30.09.2012:2.500 lei.Societatea plăteşte prima rată în data de 20.04.2012.Care este suma majorărilor de întârziere pe care aceasta trebuie să le achite pentru întârzierea plăţii?In perioada 01.04.2012-20.04.2012, societatea a întârziat 1 9 zile, fără a depăşi o lună. Majorările de întârziere = 2% x 2.500 lei = 50 lei

116.Societatea comercială X SA are de achitat în anul 2012 suma de 5.000 Lei pentru impozitul pe clădiri, astfel: 31.03.2012:2.500 lei; 30.09.2012: 2.500 lei.Societatea plăteşte prima rată în data de 03.05.2012.Care este suma majorărilor de întârziere pe care aceasta trebuie să le achite pentru întârzierea plăţii?In perioada 01.04.2012-03.05.2012 societatea a întârziat 1 lună şi 3 zile. Majorările de întârziere = 2 x (2% x 2.500 lei) = 100 lei.

117. Care este termenul de depunere al contestaţiei împotriva actului administrativ fiscal?Contestaţia se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal.

118.Codul de procedură fiscală prevede un termen special pentru depunerea contestaţiei.Care este acest termen şi în ce situaţii se aplică?Termenul general este de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal.Termenul special este de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, dacă actul administrativ fiscal nu conţine elementele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă potrivit legii.

119. Societatea comercială Alfa SRL face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite obligaţii suplimentare de plată. Societatea formulează şi depune o contestaţie împotriva deciziei de stabilire a obligaţiilor suplimentare de plată, dar pe care o retrage după două zile. Ulterior, societatea apreciază că există premise pentru soluţionarea favorabilă a contestaţiei şi doreşte să depună contestaţia reformulată.Mai are societatea dreptul de a mai depune contestaţia după ce aceasta a fost retrasă?Societatea comercială Alfa SRL mai poate depune contestaţie împotriva actului administrativ fiscal - proces-verbal de control. Prin retragerea contestaţiei nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestaţie în interiorul termenului general de depunere a acesteia.

120. Care sunt elementele principale pe care trebuie să le cuprindă o contestaţie formulată împotriva unui act administrativ fiscal?Elementele principale pe care trebuie să le cuprindă o contestaţie sunt:

a. datele de identificare a contestatorului;b. obiectul contestaţiei;c. motivele de fapt şi de drept;d. dovezile pe care se întemeiază;e. semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila în cazul

persoanelor juridice.

ITATE

121. In ce condiţii este posibilă suspendarea executării unui act administrativ fiscal? In situaţia în care s-a cerut suspendarea executării unui act administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de până la 2.000 lei.

ITATE