fitoterapia afectiunilor respiratorii

37
Fitoterapia afectiunilor respiratorii PRODUSE VEGETALE CU ACŢIUNE EXPECTORANTĂ I. Date farmacodinamice Expectorantele reprezintă un grup de substanţe naturale, semisintetice sau sintetice care produc fluidificarea sputei prin modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale secreţiei bronhice, stimularea mecanismelor de eliminare a sputei. Sputa este produsul evacuat din căile respiratorii prin tuse, un act reflex, constituit din exudat, puroi, sânge. Fluidificarea sputei are ca rezultat eliberarea celulelor glandulare şi îmbunătăţirea activităţii acestora, deblocarea cililor şi favorizarea mişcării lor pendulare, uşurarea eliminării sputei. În ceea ce priveşte mecanismul de acţiune, acesta poate fi mixt, direct şi reflex. Spre exemplu saponinele şi extractul de ipeca se administrează oral, acţionează iritant, nespecific la nivelul mucoasei gastrice, determinând reflex, creşterea secreţiei bronhice. Produsele vegetale utilizate pentru acţiunea expectorantă conţin îndeosebi saponici triterpenice cu caracter acid, greu solubile în apă, mai solubile în mediu alcalin. Cu apa dau soluţii coloidale care la agitare produc o spumă persistentă. Se folosesc saponinele din Radix Primulae, Radix Saponariae, Radix Senegae. Nu se absorb din tubul digestiv. Doze mici, administrate oral produc o stimulare nespecifică a mucoasei gastrice, determinând prin mecanism reflex creşterea şi fluidificarea secreţiei bronhice. Primula flos 1 / 37

Upload: andreea-abaluta

Post on 24-Jul-2015

1.083 views

Category:

Documents


32 download

TRANSCRIPT

Page 1: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

PRODUSE VEGETALE CU ACŢIUNE EXPECTORANTĂ

I. Date farmacodinamiceExpectorantele reprezintă un grup de substanţe naturale, semisintetice sau sintetice care produc

fluidificarea sputei prin modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale secreţiei bronhice, stimularea mecanismelor de eliminare a sputei. Sputa este produsul evacuat din căile respiratorii prin tuse, un act reflex, constituit din exudat, puroi, sânge.Fluidificarea sputei are ca rezultat eliberarea celulelor glandulare şi îmbunătăţirea activităţii acestora, deblocarea cililor şi favorizarea mişcării lor pendulare, uşurarea eliminării sputei.

În ceea ce priveşte mecanismul de acţiune, acesta poate fi mixt, direct şi reflex.Spre exemplu saponinele şi extractul de ipeca se administrează oral, acţionează iritant, nespecific

la nivelul mucoasei gastrice, determinând reflex, creşterea secreţiei bronhice.Produsele vegetale utilizate pentru acţiunea expectorantă conţin îndeosebi saponici triterpenice

cu caracter acid, greu solubile în apă, mai solubile în mediu alcalin. Cu apa dau soluţii coloidale care la agitare produc o spumă persistentă. Se folosesc saponinele din Radix Primulae, Radix Saponariae, Radix Senegae. Nu se absorb din tubul digestiv. Doze mici, administrate oral produc o stimulare nespecifică a mucoasei gastrice, determinând prin mecanism reflex creşterea şi fluidificarea secreţiei bronhice.

Primula flos

III. Remedii vegetale utilizate în tratamentul tusei şi bronşitei

În funcţie de stadiul incipient de inflamaţie a bronhiilor (faza iritativă), sau în faza a doua de evoluţie a bronşitei se utilizează două grupuri de plante:

- primele cu acţiune emolientă şi calmantă, conţin în special mucilagii

1 / 24

Page 2: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

- a doua categorie de plante cu acţiune emolientă şi calmantă, conţin saponozide şi uleiuri volatilePentru faza incipientă iritativă se recomandă: Flores, Folium şi Radix Althaeae ; din flori şi frunze se prepară o infuzie, se beau 1-2 căni pe zi. Din rădăcini se prepară un macerat la rece din o linguriţă la o cană de apă, timp de o oră (se adugă şi un vârf de cuţit de bicarbonat). Se strecoară, se îndulceşte şi se bea treptat în cursul unei zile.

Flores Verbasci (flori de lumânărică): infuzie din o linguriţă la o cană de apă, se bea în cursul unei zile.Flores et Folium Farfarae (flori şi frunze de potbal): infuzie concentrată din 2-3 linguri la o cană de apă, se bea o cană la 2-3 ore.Flores Tiliae (flori de tei): infuzie din 1-2 linguriţă la o cană de apă, se beau 2-3 căni pe zi.Folium Plantaginis (frunze de pătlagină): infuzie din o lingură de frunze la o cană de apă, se bea în cursul unei zile.Folium Pulmonariae (frunze de plămânărică): infuzie din 1-2 linguriţă la o cană de apă, se beau 2-3 căni pe zi.Lichen Islanclicus (lichen de piatră): - decoct (prin fierbere 5 min) din o linguriţă de lichen la o cană de apă; se beau 2 căni pe zi.

- tinctură din 20 g de licheni maceraţi 8 zile în 100 ml alcool; se iau 30 – 50 picături, de 3 ori pe zi.Flores et Radix Primulae (flori şi rădăcină de ciuboţica cucului) fluidifică secreţiile bronşice şi uşurează eliminarea lor.Din flori se prepară o infuzie din 1-2 linguriţe la o cană de apă, se bea în cursul unei zile, treptat.Din rădăcini se prepară un decoct din o linguriţă la o cană de apă, se bea până la o cană pe zi, în mai multe reprize, câte 1-2 linguri la intervale de 2-3 ore.Radix Saponariae, Radix Gypsophyllae – bogate în saponozide care le conferă proprietăţi expectorante.Decoct din o linguriţă la o cană de apă, se iau 3-5 linguri pe zi.Macerat la rece din o linguriţă la o cană de apă, 2-3 ore; cantitatea de macerat se bea în cursul unei zile. (dozele sunt date pentru Radix Saponariae, pentru Radix Gypsophyllae acestea vor fi de 2-3 ori mai reduse).Radix Inulae (rădăcină de iarbă mare) are acţiune expectorantă şi calmantă a spasmelor.Decot din 4 linguri de rădăcini la o cană de apă, se iau 3-4 linguri pe zi.Infuzie din 2-3 linguriţe de rădăcini la o cană de apă, se iau 3-4 linguri pe zi.Decoct din 10-20 g de rădăcini la un litru de apă, se beau 2 căni pe zi.Herba HyssopiHerba Eryngii plani (scai vânăt) se numără printre plantele medicinale cele mai eficiente chiar în tusea convulsivă.Decoct din 2 linguri de plantă la o cană de apă, se beau 4 linguri pe zi (de preferinţă îndulcite cu miere).Fructus Anisi (anason): infuzie din 1/2 linguriţă de fructe la o cană de apă, se beau 2 căni pe zi.Fructus Foeniculi (fenicul): - infuzie din 5-6 fructe la o ceaşcă de apă pentru copiii mici.

- infuzie din ½ linguriţă de fructe la o cană de apă pentru adulţi, se beau 2-3 căni pe zi.Herba Serpylli et Thymi vulgaris – cu acţiune expectorantă şi de calmare a spasmelor bronşice.

2 / 24

Page 3: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

1. Bolile infecto-contagioase1.1 - Gripa1.2 - Guturaiul1.3 - Adenovirozele

Bolile contagioase sunt produse de un microorganism patogen (microb, virus, ciupercă) pătruns în organism, pe care corpul nu reuşeşte să-l distrugă la poarta de intrare. Bolnavul este contagios în prima parte a bolii şi poate răspândi boala fie direct, fie prin intermediul obiectelor pe care le atinge. Gripa şi guturaiul, dar şi bolile contagioase ale copilăriei (varicelă, rubeolă, rujeolă, parotidită epidemică) sunt cele mai frecvente din categoria bolilor infecţioase.

1.1. GripaBoală acută contagioasă cu durată de şapte-zece zile, caracterizată prin febră şi simptome ale aparatului respirator - tuse, strănut, coriză. Este produsă de virusul gripal, care îşi modifică foarte rapid tulpina. Poate fi periculoasă la copii şi bătrâni, persoane cu imunitate scăzută. Debutul bolii este brusc, cu febră, frisoane, dureri de cap. Semnele bolii durează două-şase zile, iar în acest timp bolnavul este obosit, are dureri mari de cap, dureri musculare, febră mare. Gripa se poate complica cu infecţii microbiene ale plămânului - pneumonii, bronho-pneumonii, dacă nu este tratată la timp. Se recomandă repausul la pat, regimul alimentar bogat în vitamine, combaterea febrei, a tusei şi a durerilor musculare.

FitoterapieCa tratament complementar, pe lângă medicaţia prescrisă de doctor, se pot folosi cu succes o serie de plante medicinale.Ceai de flori de soc - are acţiune sudoripară şi combate febra. Se beau 3 căni pe zi, dintr-o infuzie cu 2 linguriţe de plantă la o cană de apă.Infuzie de flori de tei - are acţiune antitermică şi calmantă. Se prepară din două linguriţe de plantă la o cană de apă. Pentru un ceai mai concentrat se măreşte cantitatea de plantă şi perioada de infuzare.Decoct de coajă de salvie - acţionează împotriva durerilor musculare. Decoctul se obţine din două linguri de coajă de salvie pentru o cană cu apă şi se administrează câte trei linguri pe zi, îndulcit cu miere de albine sau zahăr.Ceai de ghinţură - combate rapid şi eficient febra. Planta (o linguriţă) se fierbe timp de 15 minute în o jumătate de litru de apă. Se bea înainte de masă, îndulcit cu miere.Infuzia de busuioc - are acţiune sudoripară şi calmantă şi se prepară dintr-o linguriţă de plantă la o cană de apă clocotită.Scorţişoara şi cuişoarele - au o puternică acţiune antivirotică. Se face o infuzie combinată cu o linguriţă din cele două plante pisate mărunt la o cană cu apă.

Apiterapie Mierea de albine şi propolisul au o activitate antimicrobiană recunoscută de sute de ani. Ambele au rol biostimulator şi o compoziţie impresionantă de microelemente - fier, zinc, cupru, calciu.Tinctura de propolis 20% poate fi folosită cu succes datorită acţiunii sale antivirotice. Înainte cu o oră de masa principală se iau 20 de picături de tinctură într-un pahar cu apă sau suc de fructe.

MasajSe face masaj cu oţet de mere diluat (cinci linguri la 500 ml de apă) la nivelul tălpilor şi al încheieturilor mâinii. Remediul are efect împotriva durerilor musculare şi a febrei.

3 / 24

Page 4: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

Masaţi uşor, cu vârful degetelor, gâtul şi umerii, insistând asupra punctelor unde simţiţi că muşchii sunt încordaţi. Puteţi folosi câteva picături de ulei de lavandă. Inspiraţi apoi uşor, aspirând parfumul rămas pe vârful degetelor.

BăiBăi locale - la nivelul picioarelor, cu apă fierbinte în care se dizolvă sare de bucătărie.Băi generale cu făină de muştar negru - 250 g de făină de muştar se pun într-un săculeţ care se agită în apa de baie, aflată la o temperatură de 38 de grade Celsius.

AromoterapiaSe pot folosi o serie de uleiuri volatile pentru inhalaţii şi masaje locale.Uleiul de maghiran - are proprietăţi antispastice, iar cel din muguri de pin, proprietăţi emoliente.Eucaliptul - care intră în compoziţia multor produse decongestive (picături pentru nas, drajeuri) - este un remediu ideal pentru răceli, gripe, sinuzite şi bronşite. Ardeţi câteva picături de ulei de eucalipt într-un recipient special sau adăugaţi câteva picături în apa din cadă, înainte de baie.Uleiul de lămâie - datorită proprietăţilor lui antiseptice, are efecte în manifestările virozelor respiratorii. Puteţi face masaj cu ulei de lămâie în zona sternului sau folosiţi-l la inhalaţii, în combinaţie cu ulei de ceai verde.Aceleaşi indicaţii sunt valabile pentru uleiul de bergamotă, şi el cu proprietăţi antiseptice. Mai puteţi face gargară cu o soluţie obţinută din uleiuri de lavandă şi muşeţel (amestecaţi 2-3 picături de ulei cu 1 linguriţă de alcool dublu rafinat şi cu o ceşcută de apă caldă).

Remedii rapide:1. Frecaţi între degete o frunză de mentă proaspătă, apoi inspiraţi adânc aroma degajată.2. Puneţi 8 picături de ulei de lavandă, eucalipt sau cimbru într-un vas cu apă fierbinte. Acoperiţi-vă capul cu un prosop, apoi aplecaţi-vă deasupra vasului, astfel încât să inhalaţi cea mai mare parte din aburi.3. Zdrobiţi 3 căpăţâni de usturoi, pe care le amestecaţi cu două linguriţe de miere. Lăsaţi circa 3 ore, apoi luaţi din când în când câte o linguriţă din amestec de-a lungul întregii zile.4. Faceţi un ceai dintr-o lămâie tăiată în patru şi fiartă timp de 10 minute. La final adăugaţi o linguriţă de cimbru şi lăsaţi să se infuzeze încă zece minute. Strecuraţi şi adăugaţi miere după gust. Se bea fierbinte, de preferat înainte de culcare.

1.2. GuturaiulBoală acută, infecţioasă şi contagioasă a căilor respiratorii, caracterizată prin rinoree şi simptome generale uşoare: febră, indispoziţie generală de câteva zile. Debutul se caracterizează cu o ridicare a temperaturii până la 38 de grade, senzaţie de uscăciune a mucoasei nazale, strănuturi, nas înfundat. Apoi apar o rinoree abundentă, cefaleea, indispoziţia. Boala se poate complica cu sinuzită, bronşită, laringită. Este indicat repausul la pat pentru 2-3 zile şi evitarea aglomeraţiilor. Regimul alimentar trebuie să fie bogat în lichide, vitamine, dulciuri şi făinoase.

FitoterapieCeai de flori de tei - are acţiune antitermică şi calmantă. Se prepară din două linguriţe de plantă la o cană de apă.Infuzie de flori de soc - se beau 3-4 căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriţă de plantă la o cană cu apă.

4 / 24

Page 5: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

InhalaţiiInfuzia de fructe de ienupăr - din două linguriţe de plantă la o cană cu apă. Se pune lichidul fierbinte într-un vas adânc, se acoperă capul cu un prosop şi se aspiră aburii fierbinţi.Inhalaţii cu apă fierbinte şi sare - se face un amestec concentrat, apoi se acoperă capul cu un prosop şi se inhalează vaporii de apă sărată, timp de 5-7 minute.

AromoterapieUleiul de mentă - are efect calmant al mucoasei nazale. Se frecţionează uşor, cu degetele înmuiate în ulei de mentă, zona narină şi fruntea.

Remedii rapide:Pentru infecţiile gâtului şi guturai este eficient piperul negru. Într-o cană de ceai fierbinte de busuioc sau cimbrişor se pun 2-3 vârfuri de cuţit de piper negru. Se lasă câteva minute, după care se bea cu înghiţituri mici. Efectele sunt aproape imediate - gâtul se descongestionează, nările se desfundă, iar răceala trece mult mai repede.În cazul în care guturaiul este însoţit de tuse, se prepară un macerat de piper negru. Se pun într-o jumătate de litru de rachiu tare 4 linguri de piper negru măcinat, după care se lasă la macerat 5 zile. Preparatul se filtrează, apoi se pune o linguriţă de macerat într-un pahar cu apă şi se amestecă. Se ia câte o linguriţă sau o înghiţitură de 3-4 ori pe zi.

1.3. AdenovirozeSunt infecţii larg răspândite, cauzate de un grup de virusuri numite adenovirusuri care provoacă rinite, faringite, pneumonii, adenite, meningite. De cele mai multe ori sunt însoţite de febră ridicată şi stare generală proastă. Pot da complicaţii grave, dacă nu sunt tratate la timp, datorită inflamării glandelor adenoidale. Tratamentul naturist este doar un adjutant al tratamentul medicamentos.

FitoterapieInfuzia de muşeţel - are acţiune calmantă şi decongestivă. Se prepară dintr-o linguriţă de plantă la o cană cu apă şi se pot bea două-trei căni pe zi. Se poate face şi gargară, într-o concentraţie mai ridicată.Infuzia de scorţişoară şi cuişoare - cu o puternică acţiune antivirotică. Infuzia de prepară dintr-o linguriţă din fiecare substanţă, măcinată fin, la o cană de apă fiartă.

InhalaţiiÎntr-un vas cu apă fierbinte se pune câte o linguriţă de chimen, una de busuioc şi un mănunchi de flori de tei. Se acoperă capul cu un prosop şi se inhalează vaporii fierbinţi.

ApiterapieTinctura de propolis, 20%, este folosită datorită acţiunii sale antivirotice. Se beau 20 de picături diluate într-un pahar cu apă, de trei ori pe zi.

Remedii rapide:Infuzia de usturoi - se amestecă 50 g căţei de usturoi, 50 g seminţe de chimen, 30 g flori de muşeţel, 20 g rizomi de valeriană. Se pune o lingură din amestecul de mai sus la 1 pahar de apă clocotită, se acoperă vasul 15 minute, apoi se strecoară. Se bea câte o jumătate de pahar dimineaţa şi seara.

5 / 24

Page 6: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

2. Bolile aparatului respirator2.1 - Bronşitele2.2 - Astmul bronşic2.3 - Abcesul pulmonar

Aparatul respirator este format dintr-un grup de organe care asigură aportul de oxigen necesar metabolismului şi eliminării bioxidului de carbon rezultat.

2.1. BronşitaEste inflamaţia mucoasei care căptuşeşte arborele bronşic. Cauza bronşitei acute este fie o infecţie cauzată de frigul umed, fie o sensibilitate a mucoasei bronşice la un element alergen (praf, polen, fum, substanţe chimice). Simptomele bronşitei sunt înfundarea nasului, strănutul, senzaţia de usturime în gât, răguşeala. În câteva zile apar febra, durerile de cap, senzaţiile de oboseală şi tusea uscată, chinuitoare. Tusea este permanentă pe toată durata bolii, chiar şi după celelalte simptome au dispărut şi, de aceea, trebuie să fie tratată corespunzător. Dacă boala nu cedează în câteva zile, este indicat să consultaţi un medic specialist, mai ales pentru că o bronşită acută se poate transforma cu uşurinţă în bronşită cronică sau poate avea alte complicaţii la nivelul aparatului respirator. Durata bolii variază, în funcţie de rezistenţa organismului, până la 10-15 zile. Copiii mici şi persoanele vârstnice se îmbolnăvesc mai uşor, se vindecă mai greu şi boala recidivează adesea.

FitoterapieSiropul de smochine - este foarte eficient în combaterea tusei persistente. Se fierb 500 de grame de smochine într-un litru de apă. După ce cantitatea de apă scade la jumătate, lichidul se strecoară şi se adaugă 250 grame miere. Din siropul rezultat se iau două-trei linguriţe pe zi. În acelaşi mod se poate prepara sirop de dovlecei sau gulii, recomandate, şi ele, în bronşite.Infuzie de cimbu sau cimbru de grădină - din 2 linguriţe de plantă la o cană cu apă. Se bea, pe parcursul unei zile, câte o cană din ceaiul îndulcit cu miere de tei sau salcâm.Infuzie de scai vânăt - este cea mai eficientă în cazul tusei uscate. Se pot bea 2-3 căni pe zi, dintr-o infuzie preparată cu o linguriţă de plantă la o cană de apă clocotită.

AromoterapieSe face un amestec din ulei de brad, molid, pin şi mentă, într-o soluţie alcoolică de 2 la sută. Se pulverizează camera de două ori pe zi cu această soluţie.Uleiul volatil de brad este expectorant, antiseptic. Poate fi administrat intern, câte 2-4 picături de 3 ori pe zi, în miere şi apă, în ceai sau pe un cub de zahăr. Durata tratamentului va fi de cel mult trei săptămâni.Extern se pot face inhalaţii cu 10 picături de ulei de brad în 100 ml de apă fierbinte sau băi cu 10 picături în cada de baie.

ApiterapieMierea este remediul cel mai eficient pentru tratarea tusei uscate şi a celei expectorante specifice în cazul bronşitei. Datorită acţiunii sale expectorante, calmante, antimicrobiene şi antiinflamatorii, mierea de tei, în combinaţie cu ceaiuri sau lapte cald, poate rezolva cu succes accesele chinuitoare de tuse.

InhalaţiiSe fac inhalaţii cu infuzie fierbinte de muşeţel, rozmarin, levănţică, cimbru de grădină. Plantele pot fi combinate sau folosite câte una. Inhalaţiile de vapori aromatici se pot face de două ori pe zi şi au ca

6 / 24

Page 7: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

efect fluidificarea secreţiilor bronşice.

Medicina tradiţională chinezăApa de usturoi - o căpăţână de usturoi se striveşte şi se ţine în apă timp de 10 ore, apoi se strecoară şi se adaugă o lingură de zahăr sau de miere. Este recomandată şi ca mijloc de prevenire al afecţiunilor respiratorii, dar şi pentru tratarea bronşitelor acute - câte trei linguriţe de trei ori pe zi, înaintea meselor.Tehnica "celor două linguriţe fierbinţi" - puneţi două linguriţe de metal în apă clocotită. Dupa 2-3 minute luaţi una din linguriţe şi atingeţi scurt şi repetat cu dosul ei zona dintre degetul gros şi cel arătător al mâinii stângi. Când linguriţa se răceşte, puneţi-o la loc în apă şi luaţi-o pe cealaltă pentru a repeta procedura şi la mâna dreaptă. Repetaţi de 3 ori la fiecare mână.Tratamentul cu frunze de muştar - se fierb 5 g de frunze împreună cu 10 g seminţe prăjite de ridichi, 5 g coajă uscată de portocală şi 5 g de lemn dulce în 250 ml apă. Se bea acest decoct de 2-3 ori pe zi. Cu acest preparat puteţi trata şi laringita.

Remedii rapide:Sirop de muguri de pin sau de brad - Se culeg ramuri mici de pin cu muguri şi câteva ace. Se pun la fiert cu 3-4 l de apă, timp de 4 ore pe zi, trei zile la rând. Lichidul obţinut se strecoară şi se amestecă cu miere (75 g de miere la o cană de sirop). Se consumă 5-6 linguriţe pe zi, la intervale de 2-3 ore.

2.2 Astmul bronşicBoala se caracterizează prin accese de sufocare determinate de spasmul bronhiolelor. Fenomenul este determinat de apariţia factorilor alergeni (polen, peri, praf). De obicei criza survine brusc, de cele mai multe ori noaptea, bolnavul fiind trezit din somn de o sete de aer. El are impresia că se sufocă, că respiraţia îi este blocată. Remediul cel mai bun este identificarea factorului alergen şi îndepărtarea lui, dar în timpul crizelor de astm se pot folosi câteva tratamente naturiste eficiente.

FitoterapieTrei fraţi pătaţi - este planta cu cea mai puternică acţiune antialergică. Se face o infuzie cu o linguriţă de plantă la o cană cu apă fierbinte. Se pot bea 2-3 căni pe zi, în cure de o lună.Feniculul - este antispastic, expectorant şi antibronşitic. Se face o infuzie din 20-25 de fructe zdrobite la o cană cu apă. Ceaiul se bea după mesele principale, câte trei căni pe zi.Infuzia de isop - are efect bronhodilatator şi expectorant. Se pot bea 2-3 căni pe zi, îndulcit cu miere sau cu zahăr, cu înghiţituri mici.Ceaiul de coada şoricelului - este un puternic antispastic bronşic, are acţiune antialergică, antiseptică şi bronhodilatatoare. Se prepară o infuzie din trei linguriţe de plantă la o jumătate de litru de apă şi se bea pe parcursul unei zile întregi.

AromoterapieInhalaţiile cu ulei de isop - 10 picături turnate în apă fierbinte - s-au dovedit calmante ale crizelor astmatiforme.De asemenea au efect calmant inhalaţiile cu ceai de muşeţel sau salvie sau cu ulei de brad, pin sau molid, datorită acţiunii calmante şi antiinflamatoare asupra căilor respiratorii.

ApiterapieUn efect demn de luat în consideraţie este cel al produselor apicole, folosite sub diverse forme.Mierea de tei - folosită sub formă de inhalaţii sau consumată ca atare are acţiune antiinflamatoare, antimicrobiană, calmantă.

7 / 24

Page 8: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

Lăptişorul de matcă şi propolisul - sunt, de asemenea, folosite cu succes în ameliorarea crizelor de astm.

Remedii rapide:Pentru prevenirea şi tratarea crizelor de astm se foloseşte vâscul de măr macerat la rece. 3-4 linguriţe de plantă mărunţită se lasă într-un pahar cu apă rece, de seara până dimineaţa. A doua zi se strecoară şi se bea soluţia pe parcursul întregii zile.

2.3 Abcesul pulmonarColecţie purulentă produsă în plămân în urma pătrunderii prin căile respiratorii a unor microbi (stafilococi, streptococi, pneumococi). Poate fi o complicaţie a unei pneumonii sau bronhopneumonii. Debutul bolii este brusc, cu frisoane, junghiuri toracice şi tuse, însoţită sau nu de expectoraţie. În vindecarea abcesului pulmonar este obligatoriu tratamentul medicamentos, dar fitoterapia poate avea efecte spectaculoase.

FitoterapieCura de o lună de zile cu roua cerului şi lichen de piatră, într-o soluţie infuzată, de patru linguriţe de plante la o cană cu apă fierbinte.

ApiterapieTratamentul cu miere de albine, consumată ca atare, câte două-trei linguriţe pe zi, după mesele principale.Cura de tinctură de propolis - se iau câte 20 de picături dizolvate într-un pahar cu lapte sau apă, înainte de mesele principale.

BalneoterapieApele sulfuroase din staţiunile Govora, Pucioasa, Mangalia sunt recomandate bolnavilor cu sechele ale abceselor pulmonare.

Remedii rapide:Pisaţi o căpăţână de usturoi şi adăugaţi apoi o cană cu apă fierbinte. După răcire se strecoară şi se beau câte 10 linguri pe zi, după mese.

8 / 24

Page 9: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

PRODUSE VEGETALE CU ACŢIUNE EXPECTORANTĂ

IPECACUANHAE RADIX

Produsul vegetal este constituit din rădăcinile recoltate de la specia Cephaelis ipecacuanha.

Compoziţie chimicăProdusul vegetal conţine 1,8 - 4% alcaloizi (emetina, cefelina, psihotrina şi o-metilpsihotrina), emetina reprezentând 60 - 75% din totalul alcaloidic. Alcaloizii se acumulează mai ales în scoarţa rădăcinilor, dar au fost identificaţi şi în celelalte organe ale plantei. Conţinutul în alcaloizi totali şi în emetină creşte cu vârsta plantei.

Acţiune şi întrebuinţăriÎn doze mici emetina are acţiune expectorantă crescând volumul şi fluiditatea secreţiilor bronşice. În doze mari este emetică. Emetina acţionează şi imunomodulator.În tratamentul afecţiunilor căilor respiratorii superioare preparatele din Ipecacuanhae radix acţionează nu numai expectorant, ci şi imunostimulator.Proprietăţi expectorante are şi cefelina. Unii autori sunt de părere că emetina este principalul alcaloid răspunzător de acţiunea expectorantă, acţiunea emetică fiind datorată, mai ales, cefelinei.Produsul vegetal este datorat se administrează în bronşită acută şi cronică; se recomandă administrarea în faza incipientă a bronşitei acute în cazul în care tusea este seacă, cu secreţie bronşică moderată, dar foarte consistentă. Nu este indicată administrarea produsului vegetal în situaţiile în care secreţia bronşică este fluidă şi abundentă.

9 / 24

Page 10: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

ToxicitateEmetina este toxică; produce hipotensiune, aritmii cardiace, slăbiciune musculară şi tulburări gastrointestinale.În prezent, emetina nu se mai utilizează de dehidroemetină - compus de sinteză, mai puţin toxic.

Mod de utilizareProdusul vegetal se administrează frecvent sub formă de infuzie sau tinctură.Extracte din Ipecacuanhae radix intră în compoziţia mai multor preparate cu proprietăţi antitusive şi expectorante, precum şi în componenţa unor preparate homeopate utilizate ca antitusive (ex. STODAL®).

10 / 24

Page 11: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

ALTHAEAE FOLIUM

Produsul vegetal reprezintă frunzele recoltate de la specia Althaea officinalis, din familia Malvaceae, denumită popular nalbă mare.

ALTHAEAE RADIX

Produsul este constituit din rădăcinile decorticate ale speciei Althaea officinalis, din familia Malvaceae, denumită popular nalbă mare. Produsul medicamentos se recoltează de la exemplarele de 2 - 3 ani (plante de cultură).

Compoziţie chimicăFrunzele de nalbă mare conţin un mucilag de natură pectică, dar s-au mai identificat şi substanţe flavonoide şi urme de ulei volatil cu o compoziţie necunoscută.

Acţiune şi întrebuinţăriPrin mucilagul obţinut produsul vegetal are un efect emolient şi expectorant, fiind indicat în tratamentul tusei iritative.

Mod de utilizareDatorită prezenţei mucilagului produsul vegetal se prelucrează sub formă de macerat.Maceratul se prepară prin tratarea a 2 g produs vegetal mărunţit cu 150 ml apă rece, se lasă amestecul la temperatura camerei pentru 1 - 2 ore, agitând frecvent, după care se filtrează. Se bea o ceaşcă de macerat proaspăt preparat de mai multe ori pe zi. Preparatul filtrat poate fi uşor încălzit înainte de administrare.

Compoziţie chimicăRădăcina de nalbă mare conţine, în principal, mucilag (5 - 15%) constituit dintr-un amestec de polizaharide acide.

Acţiune şi întrebuinţăriProdusul, sub forma maceratului, are acţiune emolientă, fiind indicat în tratamentul tusei iritabile; extractul total şi fracţiunea polizaharidică s-au dovedit a avea un efect antitusiv, semnificativ statistic. Pentru mucilagul din rădăcinile de Althaea s-a pus în evidenţă o acţiune imunostimulatoare de bună calitate.

Mod de utilizareIntră în compoziţia unor preparate industriale care conţin produsul pulverizat sau extracte din acesta (Bronchostad®, Risinetten®) care sunt indicate în afecţiuni inflamatorii ale căilor respiratorii superioare.Produsul vegetal se prelucrează prin macerare, datorită conţinutului în mucilag: 3 - 10 g produs vegetal mărunţit se tratează cu 150 ml apă rece, se lasă la temperatura camerei 30 minute, agitând frecvent, după care se filtrează. Se bea o ceaşcă de macerat de mai multe ori pe zi. Nu se prepară decocturi din rădăcini de nalbă, deoarece datorită conţinutului ridicat de amidon, care, la fierbere se transformă în cocă; extractul astfel obţinut ar avea o consistenţă vâscoasă.

11 / 24

Page 12: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

ANISI FRUCTUSAnisi fructus sunt fructele recoltate de la specia Pimpinella anisum, din familia Apiaceae, denumită popular anason.

Compoziţia chimicăCel mai important principiu activ al fructelor de anason este uleiul volatil (1,5 - 5%); fructele de anason mai conţin ulei gras format din: gliceride, cumarine, flavonoide, acid cafeic, poliholozide, pectine.

Acţiune şi întrebuinţăriUleiul volatil este principala componentă bioactivă a fructelor de anason. În doze mici, uleiul volatil prezintă activitate secretolitică şi secretomotoare, de unde şi efectul expectorant al anasonului.

Mod de utilizareFructele de anason se prelucrează sub formă de infuzie, iar sub formă de extracte sunt constituente a numeroase preparate industriale, în special remedii antitusive.Infuzia se prepară prin tratarea a 1 - 5 g produs vegetal, zdrobit înainte de utilizare, cu 150 ml apă fiartă, repaus 10 - 15 minute în vas acoperit şi filtrare. Ca expectorant se bea o ceaşcă de infuzie proaspăt preparată dimineaţa şi/sau noaptea, înainte de culcare.

12 / 24

Page 13: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

FOENICULI FRUCTUSFoeniculi fructus reprezintă fructele recoltate de la specia Foeniculum vulgare din familia Apiaceae, popular denumită fenicul (anason dulce).

Compoziţia chimicăFructele de fenicul conţin 2 - 6% ulei volatil, precum şi furanocumarine, acizi polifenolcarboxilici, flavonoide, glucide, proteine şi ulei gras.

Acţiune şi întrebuinţăriDatorită uleiului volatil, produsul vegetal are acţiune antiseptic-expectorantă (prin mecanism secretomotor şi secretolitic), fiind indicată administrarea sa în afecţiuni ale căilor respiratorii superioare.De asemenea, fructele de fenicul împreună cu fructele de chimion, se administrează ca sirop în terapia pediatrică în afecţiuni ale tractului respirator.

Mod de utilizareProdusul vegetal este component al unor medicamente industriale antitusive / expectorante, în special pediatrice (ceaiuri sau siropuri).Infuzia din fructe de fenicul se prepară prin tratarea a 2 - 5 g (chiar şi puţin mai mult) de produs vegetal, zdrobit sau mărunţit imediat înainte de utilizare, cu 150 ml apă fiartă, se lasă 10 - 15 minute în repaus în vas acoperit şi apoi se filtrează.

13 / 24

Page 14: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

MALVAE FLOS

Produsul este constituit din florile recoltate de la speciile de Malva silvestris şi Malva glabra, din familia Malvaceae, denumită popular nalbă.

MALVAE FOLIUM

Produsul este constituit din frunzele recoltate de la două specii de Malva, Malva silvestris şi Malva neglecta, ambele din familia Malvaceae, denumite popular nalbă.

Compoziţia chimicăConţin mucilag şi o antocianozidă numită malvină.

Acţiune şi întrebuinţăriCa emolient, sub formă de infuzie şi decoct.

Compoziţia chimicăFrunzele de nalbă sălbatică conţin mucilag (1%) şi tanin.

Acţiune şi întrebuinţăriCa emolient

14 / 24

Page 15: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

LIQUIRITIAE RADIXEste produsul vegetal constituit din rădăcinile şi stolonii plantei Glyczrrhiza glabra, din familia Fabaceae, denumită popular lemn dulce.

Compoziţia chimicăCel mai important grup de principii active present în rădăcinile de Glyczrrhiza glabra este reprezentat de saponinele triterpenice. Principala componentă din acest grup este glicirizina (2,3 – 12%), o saponină triterpenică glicozidată, care prin hidroliză pune în libertate agliconul (numit acid gliciretinic) şi două molecule de acid glucuronic. O a doua grupă de compuşi farmacologic importanţi o reprezintă flavonoidele (ele sunt responsabile de culoarea galbenă a rădăcinilor).În rădăcinile de lemn dulce au mai fost puse în evidenţă o serie de componente din grupa cumarinelor, precum şi o componentă poliholozidică.

Acţiune şi întrebuinţăriÎn medicina tradiţională chineză acest produs vegetal este extrem de frecvent utilizat. Se consideră că ar fi al doilea produs vegetal, ca frecvenţă a utilizării, după ginseng.Se apreciază că administrarea de preparate de licviriţia ca antitusive este la fel de eficientă ca şi administrarea de codeină, siguranţa pacientului fiind totală, deoarece nu există riscul unui abuz, iar durata tratamentului este limitată.De asemenea, prezenţa în produsul vegetal a unei mari cantităţi de mucilag face ca extractul apos, respectiv picăturile antitusive preparate din acesta, să calmeze iritaţiile mucoaselor respiratorii; totodată este un bun expectorant deoarece determină o creştere a secreţiilor bronşice. Toate aceste aspecte farmacologice justifică eficienţa tratamentelor cu preparate din licviriţia în congestii pulmonare, laringeale şi în bronşite.

15 / 24

Page 16: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

SAPONARIA OFFICINALIS Produsul este constituit din rădăcinile plantei Saponaria officinalis, denumită popular săpunariţă sau ciuin.

Compoziţie chimicăÎn rădăcina de Saponaria se găsesc 2 - 5% saponozide triterpenice;

Acţiune şi întrebuinţăriProdusul se foloseşte ca expectorant.Nu se supradozează fiind toxică; rădăcina de săpunariţă se utilizează marunţită(tăiată în bucăţele foarte mici), nu se pulverizează, pulberea este iritantă pentru mucoasa nazală. Popular acestei pulberi i se spune praf de strănuntat.

16 / 24

Page 17: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

FARFARAE FOLIUM

Reprezintă frunzele recoltate de la planta Tussilago farfara din familia Compositae, denumită popular podbal, podbal de munte.

Compoziţia chimicăConţine 6 - 10% mucilag, 5% taninuri, flavonoide, acizi polifenolcarboxilici, triterpene şi urme de alcaloizi pirolizidinici.

Acţiune şi întrebuinţăriÎn medicina tradiţională orientală frunzele de podbal se administrează în astm, bronşită şi alte afecţiuni respiratorii.Produsul vegetal are proprietăţi antitusive fiind utilizat în tusea de diferite etiologii, bronşite, traheite, bronhopneumopatie cronică, astm bronşic.În inflamaţiile de la nivelul tractului respirator superior mucilagul acţionează emolient; sub forma unei pelicule fine acoperă mucoasa, calmând instalaţia şi diminuând reflexul de tuse.

Mod de utilizareProdusul vegetal se administrează sub formă de extracte apoase (infuzie, suc de presare din planta proaspătă, sirop). Infuzia se prepară din aproximativ 2 g produs vegetal şi 150 ml apă la fierbere, după 10 minute se filtrează.Nu se recomandă administrarea produsului Farfarae folium şi a extractelor preparate din acesta pe o perioadă mai mare de 4 - 6 săptămâni.

17 / 24

Page 18: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

PLANTAGINIS FOLIUM

Produsul medicamentos este constituit din amestecul frunzelor ce se recoltează de la trei specii de Plantago: Plantago lanceolata, Plantago media, Plantago major din familia Plantaginaceae, denumite popular pătlagină. Din această cauză este considerat un drog colectiv.

Compoziţia chimicăFrunzele de pătlagină conţin un mucilag, precum şi pectine, vitaminele A, C şi K, tanin, flavone, acizi polifenolici, acizi organici.

Acţiune şi întrebuinţăriProdusul vegetal are proprietăţi emoliente şi imunostimulatoare.Intern Plantaginis folium se utilizează în tratamentul afecţiunilor respiratorii (bronşite cronice, faringite, laringite). Acţiunea emolientă a extraselor apoase din Plantaginis folium este datorată mucilagului.În ceea ce priveşte acţiunea expectorantă, aceasta este datorată mucilagului care exercită o acţiune iritantă slabă asupra mucoasei gastrice declanşând, pe cale reflexă, o hipersecreţie traheobronşică.

Mod de utilizareProdusul vegetal se tratează fie cu apă la fierbere, fie cu apă rece când se aduce la fierbere pentru câteva secunde; se lasă în contact timp de 10 minute şi apoi se filtrează.Pentru combaterea tusei la copii se recomandă un sirop preparat prin amestecarea unor volume egale din sucul de presare obţinut din frunzele proaspete sau congelate şi dezgheţate şi miere de albine. Amestecul se fierbe 20 minute; se poate păstra timp îndelungat în sticle bine închise. Nu este necesară adăugarea de agenţi conservanţi deoarece compuşii polifenolici prezenţi în sucul de presare împiedică dezvoltarea microorganismelor.Extractele apoase din Plantaginis folium (infuzie, decoct) se administrează sub formă de gargară în faringite, traheite, laringotraheite.Numeroase preparate medicamentoase cu acşiune expectorantă condiţionează extracte din Plantaginis folium: Sirop de pătlagină, Tusimun, precum şi în compoziţia ceaiului antibronşitic.

18 / 24

Page 19: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

VERBASCI FLOS

Sunt florile speciilor de: Verbascum thapsus, Verbascum thapsiforme, Verbascum Speciosum, Verbascum phlomoides, din familia Scrophulariaceae; popular este denumită lumânărică.

Compoziţia chimicăPrincipiul activ este un mucilag; florile mai conţin lipide, flavone, glicozide şi saponozide (care concură la acţiunea expectorantă).

Acţiune şi întrebuinţăriFlorile au actiune expectoranta in bronsite si tuse, precum şi proprietăţi emoliente.se utilizează sub formă de infuzii

19 / 24

Page 20: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

PRODUSE VEGETALE CU ACŢIUNE VASOCONSTRICTOARE

EPHEDRAE HERBA

Reprezintă părţile aeriene recoltate de la mai multe specii de Ephedra: Ephedra sinica, Ephedra equisetina, Ephedra intermedia, Ephedra geriardiana, Ephedra distachya, Ephedra major din familia Ephedraceae.

Compoziţie chimicăProdusul vegetal conţine 0,5 - 2% alcaloizi, alături de componente volatile, flavone, acizi polifenolcarboxilici, glicani, acizi organici.

Acţiune şi întrebuinţăriProdusul vegetal este utilizat de peste 2000 ani în medicina tradiţională chineză în tratamentul astmului bronşic, tusei, gripei, febrei, a migrenei şi congestiilor nazale.Efectele farmacologice şi utilizările terapeutice ale produsului Ephedrae herba sunt datorate conţinutului în alcaloizi.Efedrina şi pseudoefedrina acţionează la nivelul aparatului respirator (bronhodilatator). Efedrina se administrează în tuse seacă, bronşită, congestie nazală, forme uşoare de astm, rinită alergică, sinuzită, răceli banale.Pseudoefedrina intră în componenţa unor preparate folosite în tratamentul congestiilor nazale.Efedrina şi pseudoefedrina induc o serie de efecte adverse (tahicardie, insomnie, anxietate).

Mod de utilizareAstăzi, în scop terapeutic, se administrează efedrina de sinteză, şi mai rar, extracte din Ephedrae herba.

20 / 24

Page 21: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

PRODUSE VEGETALE CU ACŢIUNE IMUNOSTIMULATOARE

ECHINACEAE RADIX / HERBAReprezintă rădăcinile recoltate de la speciile Echinacea purpurea, Echinacea augustifolia şi Echinacea pallida, din familia Asteraceae, cunoscute sub denumirea de pălăria soarelui.

Compoziţie chimicăDin rădăcinile speciilor de Echinacea au fost izolate polizaharide, compuşi volatili, urme de alcaloizi pirolizidinici.

Acţiune şi întrebuinţăriPreparatele din Echinacea sunt utilizate în profilaxia şi tratamentul infecţiilor, în special a celor de la nivelul tractului respirator superior, fiind eficiente mai ales în infecţiile produse de germeni rezistenţi la antibiotice, recidivante şi chiar generalizate.Efectele favorabile sunt datorate, în primul rând, creşterii capacităţii de apărare a organismului.În cazul speciilor de Echinacea se poate vorbi de un fitocomplex cu proprietăţi imunostimulatoare.

Mod de utilizareProdusul vegetal se administrează numai în cadru casnic sub formă de infuzie; infuzia se prepară dintr-o jumătate de linguriţă de produs vegetal (aproximativ 2,5 g) peste care se adaugă 150 ml apă fierbinte, dup 10 minute se filtrează. În gripă, pentru creşterea capacităţii de apărare a organismului, se recomandă administrarea unei căni de infuzie, proaspăt preparată, de câteva ori pe zi, de preferinţă între mese.

21 / 24

Page 22: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

TILIAE FLOS

Florile de tei se folosesc în tuse, răceală, având acţiune emolientă şi sudorifică.

22 / 24

Page 23: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

Macul de camp (Papaver rhoeas)

Codeina, numită şi metilmorfină, este un alcaloid natural din opiu. Concentraţia sa în extractul de opiu (meconat) variază între 0,7% şi 2,5%. Sinteza industrială a codeinei se face prin O-metilarea morfinei. Are proprietăţi analgezice mult mai slabe decât morfina, dar este mai avantajoasă decât aceasta în privinţa acţiunii antitusive.

Cel mai frecvent se administrează oral, sub formă de săruri de codeină: sulfat sau fosfat. Este inclusă în multe combinaţii alături de paracetamol, aspirină şi alte antiinflamatoare nonsteroidiene, deoarece în aceste asocieri componentele îşi potenţează reciproc efectul analgezic.

Indicaţii

Tuse fără expectoraţie. În prezent codeina se foloseşte doar la cazurile rebele şi foarte grave. Diaree Dureri moderate sau severe

Contraindicaţii

Sensibilitate la codeină sau la alte opiacee Insuficienţă respiratorie Insuficienţă hepatică, renală, cardiacă Nu se admnistrează la sportivi, deoarece pozitivează testele de dopaj Femei care alăptează La gravide se impune prudenţă, este mai bine să fie evitată La copii sub 5 ani poate produce convulsii

Efecte adverse

Sedare Greaţă, vărsături Constipaţie La doze mari sau la copii există riscul de deprimare respiratorie, până la stop respirator Rezistenţă (diminuarea efectelor odată cu administrarea de doze din ce în ce mai mari pe timp

îndelungat). Dependenţa este posibilă, însă riscul este mult mai mic decât la morfină.

23 / 24

Page 24: Fitoterapia Afectiunilor Respiratorii

Fitoterapia afectiunilor respiratorii

Interacţiuni

efectul deprimant al codeinei este potenţat de fenotiazine, antidepresive triciclice, sedative hipnotice, alcool. Codeina potenţează analgezicele, efectele codeinei sunt scăzute de caolin (scade absorbţia)

modifică testele de laborator: creşte concentraţiile serice ale LDH, amilazei, lipazei, TGO, TGP

Disponibilitate biologică: între 30% şi 60% (la administrarea orală a sărurilor de codeină)Metabolism: hepaticTimp de înjumătăţire: 3-4 oreExcreţia: renal şi biliar

Bibliografie selectivă

Farm. Maria Alexandriu-Peiulescu şi Ing. Horia Popescu, Plantele medicinale în terapia modernă, Editura Ceres, Bucureşti, 1978Dr. Nic. N. Mihăilescu, Mierea şi sănătatea, Editura Ceres, Bucureşti, 1977Ovidiu Bojor, Mircea Alexan, Plantele medicinale şi aromatice de la A la Z, Bucureşti, 1983Diferite surse web

24 / 24