8/19/2019 Folosim Scrisul În Fiecre Zi

1/3

vhghcxfdFolosim scrisul în fiecre zi: tăstăm mesaje, redactăm articole, eseuri, lucrări dar i scrisori de dragoste, mâzgălim jurnale i liste de cumpărături. A a cum spune unș ș ș

proverb latin: !erba volant, scripta manent" scrisul e singurul care rezistă treceriitimpului. #e la banalele scrijelituri pe băncile colii până la marile romane ale literaturiiș

universale scrisul poartă o poveste ce nu vrea să fie uitată. #ar cum s$a născut scrisul%

&rimele forme de scriere sunt desenele din era preistorică care de i sunt la grani a dintreș țartă i scriere reprezintă cea dintâi încercare de a păstra pentru genera iile viitoareș țistoria vănătorilor din paleolitic. 'ercetările au demonstrat că la vremea când picturileerau realizate cu degetele i cu peneluri din fibre vegetale sau de lemn, homo sapiensșapăruse deja. &entru a putea fi absorbită culoarea, se foloseau materiale ca păr deanimale sau mu chi vegetal. (ingurele culori folosite erau ocrul în toate nuan ele sale,ș țde la galben la brun aurit, dar i culoarea cărbunelui de lemn. &entru că la vremea aceeașoamenii erau vânători picturile reprezintă animale.

&e tera )ascoux din Fran a este un exemplu renumit al artei preistorice , care a fostș țdenumită protoscriere.

Scrierea cuneiformă

(umerienilor li se atribuie cea mai veche scriere din lume. )a începuturi desenau imaginipe tăbli e mici de argilă. 'u timpul scrierea s$a transformat în simboluri în formă de acețsau de cuie, de unde i denumirea acestui sistem. 'olec ile de tăbli e descoperite laș ț țsfâr itul secolului *+* formează cea mai veche bibliotecă din lume, care con ine i celș ț ș

mai antic manual de medicină. (umerienii sunt primii care redau în scris limbile vorbitepe întreg teritoriu al statului. n total sumeriana se compunea din - de semne:logograme i silabe. )ogogramele erauș  

semnele$ cuvinte care reprezentau un obiect sau o ac iune. 'u timpul acestea suntț înlocuite cu simboluri abstracte inscrip ionate pe lutul moale cu vârful unei trestii.ț

/rientarea scrierii se făcea vertical, de la dreapta la stânga0 odată cu cre tereașdimensiunii tăbli elor, scrierea se făcea pe orizontală de la dreapta la stânga. (cribiițexercitau o meserie grea deoarece pentru a te perfec iona în scrierea tuturor semnelor,ț

care uneori erau polivalente, dura foarte mul i ani. 1i aveau o pozi ie socială privilegiatăț ți pentru că nu voiau ca altă parte a popula iei să aibă acela i tratament, au complicatș ț ș

scrierea sumeriană i au făcut i mai greu accesul la cultură.ș ș

Scrierea hieroglică

 n 1gipt, scrierea a fost influen ată de obsesia pentru via a de dincolo a civiliza iei antice.ț ț ț(crierea a fost utilizată pentru textele magice ale defunc ilor, care îi apărau în lumea dețdincolo$ )umea lui /siris. A a că pe malul 2ilului scrierea s$a dezvoltat rapid i a devenitș șo adevărată artă, practicată cu profesionalism de scribi. #incolo de 3extele &iramidelor,

3extele (arcofagelor sau 'artea 4or ii, scrisul a sus inut i monarhia egipteană,ț ț șdeoarece înregistrările ac iunilor faraonilor au avut rolul de a le consolida puterea.ț

8/19/2019 Folosim Scrisul În Fiecre Zi

2/3

1giptul cunoa te ca primă formă de scriere hieroglifele. Acestea erau un sistem lingvisticșcare alătura ideograma 5semn$cuvânt6 i semnul fonetic 5semn$sunet6. 'u toate cășexistau suficiente semne pentru a scrie orice, nu a fost realizat un alfabet. 7ieroglifele auornat obiectele funerare i construc iile monumentale ale conducătorilor, dar durata deș țexecutare a acestor semne era foarte mare. #e aceea pentru scrierea cotidiană a apărutun tip simplificat de semne, denumit de greci scrierea hieratică, care spre sfâr itulșevolu iei sale a fost folosită doar pentru textele religioase.ț

'ele două forme de scriere enumerate anterior coexistă pentru o perioadă de timp îndelungată.

 n ultimele secole ale civiliza iei, scrierea hieratică a fost înlocuită cu o altă scriere multțmai rapidă din punct de vedere al execu iei: demonica. )a început a fost utilizată doarțpentru documentele private, dar cu timpul s$a impus în sistemul oficial i a fost forma deșcaligrafiere specifică perioadei ptolemeice i a celei romane.ș

#atorită posibilită ii oferite de papirusul care cre tea în mla tinile 2ilului, egipteniiț ș ș   i$aușdezvoltat scrierea pe hârtie de papirus, care rezista mai mult decât tăbli ele de argilă i aț șajutat la perpetuarea complicatelor caractere hieroglifice pe toată durata civiliza iei.ț  (cribi aveau un rol important în imortalizarea cur ii regale i de aceea beneficiau de unț ștratament preferen ial, cum ar fi faptul că nu trebuiau să se alăture armatei.ț

Primul alfabet

2u se cunoa te cu exactitate unde i de cine a fost inventat alfabetul. 8nii cercetătoriș ș

sunt de părere că primele forme de litere au fost derivate din scrierea hieroglifică. nzona mediteraneană evolu ia scrierii a atins punctul maxim când s$a concretizat unțsistem cu 9$ de litere care permitea descompunerea i scrierea unei limbi.ș

)a jumătatea mileniului al ++$lea î.7r, sunt prezente două forme de alfabet: cel cuneiformdin 8garit 5acum (iria6 i cel linear fenician.($a crezut mult timp că alfabetul fenician,șcare datează din ;. î.7r ar sta la apari ia multor alfabete actuale precum cel latin,țgrec i ebraic, dar această ipoteză a fost abandonată după descoperirea alfabetului dinș8garit în ;iblioteca de laș Alexandria, înfin ată în î.7r. a adunat la un loc manuscrisele marilor gânditoriț

grece ti, dar care au dispărut odată cu incendiul care a mistuit >iblioteca în

8/19/2019 Folosim Scrisul În Fiecre Zi

3/3

 Atunci multe papirusuri care puteau spune povestea alfabetului, dar i a în elepciuniiș țgrece ti au fost pierdute pe vecie.ș

 n spa iul cuprins de +mperiul ?oman, s$au găsit semne ale pătrunderii alfabetuluițmicenian, dar apari ia scrierii alfabetizate a apărut între sfâr itul secolului !+++ i secolulț ș ș

!++ î.7r. #in alfabetul calcidezilor 5originari din insula 1uboea, @recia6 a apărut alfabetuletrusc. ?omanii au preluat alfabetul calcidezilor, dar nu se tie dacă prin intermediulșetruscilor sau nu.

&rimele inscrip ii cu scriere chineză sunt datate în ;.- î.7r. i prezintă ideogrameț șnemaiîntâlnite în alte spa ii antice. 1volu ia scrierii chineze este complicată i esteț ț șmarcată de diferite schimbări în forma caracterelor. )imba vorbită s$a despăr ită în multețdialecte, scrierea fiind singura care a ajutat la comunicarea între spa iile divizatețlingvistic.

Cele mai vechi dovezi de scriere din Europa au fost găsite în om!nia

'ea mai veche scriere din 1uropa i poate i din lume este cea de pe 3ăbli ele de laș ș ț3ărtăria, jude ul Alba. Acestea sunt plăcu e din lut:ț ț   două sunt găurite i a treia are oșformă de scris pictografică, reprezentată de o capră. #eterminările, e adevărat indirecte,au datat tăbli ele în -. î.7r, cu mult înainte de scrierea sumeriană. #in cauza faptul cățtăbli ele au fost arse în cuptor i con inutul de carbon este prea mic, nu se poate realizaț ș țo analiză exactă. #e aceea părerile sunt împăr ite în două tabere. 8nii consideră cățplăcu ele discoidale de la 3ărtăria ar fi ni te falsuri, iar al ii tind să creadă că scrierea s$aț ș ținventat în sud$estul 1uropei i nu în 4esopotamia. 4ai sunt i cei care cred căș ș

obiectele au fost aduse din /rientul Apropiat în urma unor rela ii economice sau dețoricare alt tip.

 Alte tăbli e asemănătoare cu cele române ti au fost descoperite în sud$estul i nord$ț ș șvestul >ulgariei, dar despre ele se cunoa te că ar proveni din mileniul +++ î.7r.ș

#escifrarea 3ăbli elor de la 3ărtăria este imposibilă, deoarece, chiar dacă s$ar cunoa teț șfonetica semnelor, combina iile de cuvinte sunt nenumărate i ar fi poate nevoie de unț șnumăr minimal de zeci sau chiar sute de tăbli e pentru a decodifica limba.ț

#ezvoltarea scrierii diferă în func ie de spa iul în care s$a produs i a ajutat la progresulț ț șsocietă ii. Astfel s$a schimbat fa a lumii i prin evolu ii complexe i de durată alfabetele iț ț ș ț ș șsistemele de scriere s$au perfec ionat până în la formele pe care le cunoa tem azi.ț ș Acum, scrierea se împarte în func ie de familii de limbi i vorbe te despre parcursulț ș șistoric al fiecărui popor.