forme de turism

29
Soferul turc de autocar, turist statistic Anual, Institutul National de Statistica da publicitatii datele referitoare la numarul de vizitatori straini care intra anual în România, iar cifrele respective ar putea da impresia ca pe plajele sau în muntii nostri dau buzna puhoaie de nemti sau de britanici care-si cheltuiesc aici economiile. Semnele de întrebare apar însa abia când compari milioanele din statisticile INS cu amarâta de suta de mii de turisti straini pe care o raporteaza hotelierii de pe Litoral si agentiile de turism pentru sezonul estival 2005. Chiar aplicând o corectie pentru a-i prinde în calcule si pe strainii cazati în hoteluri, dar care, din motive lesne de banuit, n-au mai ajuns în contabilitate, tot se observa ca nu exista nici o legatura între statisticile INS din acest domeniu, folosite de Autoritatea Nationala pentru Turism pentru calculele sale, si turistii care ajung sa stea într-un hotel românesc. Faptul ca un ungur din Debretin care vine la cumparaturi ân România si sta doua zile la rudele dintr-un satuc de lânga granita ajunge sa fie considerat în statistici drept turist nu pare a deranja pe nimeni. La fel si cu cetatenii Republicii Moldova care fac un mic comert prin orasele mai îndepartate de granita, si nu trec frontiera înapoi în aceeasi zi, la fel si cu soferii turci de autocar care se odihnesc o zi la Bucuresti. Toti acesti oameni ajung sa fie inclusi din punct de vedere statistic în categoria asa-numitului turism de afaceri, la fel ca si un businessman care sta o saptamâna la Hilton.

Upload: ciprian-aristotel

Post on 08-Feb-2016

31 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Forme de Turism

Soferul turc de autocar, turist statistic

Anual, Institutul National de Statistica da publicitatii datele referitoare la numarul de vizitatori straini care intra anual în România, iar cifrele respective ar putea da impresia ca pe plajele sau în muntii nostri dau buzna puhoaie de nemti sau de britanici care-si cheltuiesc aici economiile.

Semnele de întrebare apar însa abia când compari milioanele din statisticile INS cu amarâta de suta de mii de turisti straini pe care o raporteaza hotelierii de pe Litoral si agentiile de turism pentru sezonul estival 2005. Chiar aplicând o corectie pentru a-i prinde în calcule si pe strainii cazati în hoteluri, dar care, din motive lesne de banuit, n-au mai ajuns în contabilitate, tot se observa ca nu exista nici o legatura între statisticile INS din acest domeniu, folosite de Autoritatea Nationala pentru Turism pentru calculele sale, si turistii care ajung sa stea într-un hotel românesc.

Faptul ca un ungur din Debretin care vine la cumparaturi ân România si sta doua zile la rudele dintr-un satuc de lânga granita ajunge sa fie considerat în statistici drept turist nu pare a deranja pe nimeni. La fel si cu cetatenii Republicii Moldova care fac un mic comert prin orasele mai îndepartate de granita, si nu trec frontiera înapoi în aceeasi zi, la fel si cu soferii turci de autocar care se odihnesc o zi la Bucuresti. Toti acesti oameni ajung sa fie inclusi din punct de vedere statistic în categoria asa-numitului turism de afaceri, la fel ca si un businessman care sta o saptamâna la Hilton.

Page 2: Forme de Turism

FORME DE TURISMFORME DE TURISM

Page 3: Forme de Turism

CRITERII: vârsta turiştilorCRITERII: vârsta turiştilor

A. T. de tineretA. T. de tineretB. T. al adulB. T. al adulţilor activiţilor activiC. T. de vârsta a 3 aC. T. de vârsta a 3 aInvidualizare: servicii solicitate, mijloace de transportInvidualizare: servicii solicitate, mijloace de transportutilizate, cazare şi alimentaţie preferate, scopul sejurului,utilizate, cazare şi alimentaţie preferate, scopul sejurului,perioada în care poate practica turismul, tarifeleperioada în care poate practica turismul, tarifeleaccceptate, structura cheltuielilor (către ce seaccceptate, structura cheltuielilor (către ce seorientează, care sunt acceptate şi care nu, etc.)orientează, care sunt acceptate şi care nu, etc.)

Page 4: Forme de Turism

CRITERII: caracteristicile socio-CRITERII: caracteristicile socio-economice ale sejurului economice ale sejurului

(calitatea pachetului de servicii)(calitatea pachetului de servicii)T. Social (asociativ):T. Social (asociativ): a ap a apărut din iniţiativaărut din iniţiativaunor asociaţii, şcoli, organizaţii sociale unor asociaţii, şcoli, organizaţii sociale înlesnirea accesului la turism pentru persoanele cuînlesnirea accesului la turism pentru persoanele cuvenituri mai mici. venituri mai mici. Uneori ei beneficiază de oferte speciale,Uneori ei beneficiază de oferte speciale,subvenţionate de Stat de cele mai multe orisubvenţionate de Stat de cele mai multe ori firmele acceptă o rată a profitului maifirmele acceptă o rată a profitului maiscăzutăscăzută

Page 5: Forme de Turism

Turismul socialTurismul social

O formO formă sub care apare este tabăra sau ă sub care apare este tabăra sau colonia de vacanţă, în special pentru tineri colonia de vacanţă, în special pentru tineri şi mai rar pentru persoanele în vârstă.şi mai rar pentru persoanele în vârstă.

Page 6: Forme de Turism

CRITERII: caracteristicile socio-CRITERII: caracteristicile socio-economice ale sejurului economice ale sejurului

(calitatea pachetului de servicii)(calitatea pachetului de servicii)

T. Particular sau comercial – T. Particular sau comercial – activitatea are un pur scop activitatea are un pur scop lucrativ (MMM)lucrativ (MMM)

Page 7: Forme de Turism

CRITERII: scopCRITERII: scop

1.1.T. de afaceriT. de afaceri

22. T. de agrement. T. de agrement

Page 8: Forme de Turism

Turismul de afaceriTurismul de afaceria.a. Turismul cu caracter intern firmelor (ca Turismul cu caracter intern firmelor (ca

recompensrecompensă sau ca stimulent motivaţional în ă sau ca stimulent motivaţional în muncă)muncă)

Firma organizează Firma organizează reuniunireuniuni cu ocazia unor cu ocazia unorbilanţuri, al fixării unor obiective de politicăbilanţuri, al fixării unor obiective de politicăeconomică, elaborarea unor strategii deeconomică, elaborarea unor strategii dedezvoltaredezvoltare. Acţiunile urmăresc întărirea. Acţiunile urmăresc întărireaspiritului de echipă şi formarea unei imaginispiritului de echipă şi formarea unei imaginifavorabile firmei. favorabile firmei.

Page 9: Forme de Turism

Turismul de afaceriTurismul de afaceriDe cele mai multe ori ele se desfDe cele mai multe ori ele se desfăşoară ăşoară

pe parcursul mai multor zile, pe parcursul mai multor zile, necesitând cazare, alimentaţie, necesitând cazare, alimentaţie, agrement.agrement.

Acţiunile de formare a personaluluiAcţiunile de formare a personalului desfăşurate fie în spaţii speciale desfăşurate fie în spaţii speciale (centre, institute, universităţi) fie în (centre, institute, universităţi) fie în hoteluri care au spaţii speciale dotate hoteluri care au spaţii speciale dotate cu mijloace specifice (retroproiector, cu mijloace specifice (retroproiector, videoproiector, proiecţie filme, videoproiector, proiecţie filme, calculatoare, etc.).calculatoare, etc.).

Page 10: Forme de Turism

Turismul de afaceriTurismul de afaceri

Ele sunt organizate de firmEle sunt organizate de firmă sau deă sau deasociaţii, federaţii, instituţii sau uniuniasociaţii, federaţii, instituţii sau uniuni(naţionale). Uneori există operatori(naţionale). Uneori există operatorituristici specializaţi care urmărescturistici specializaţi care urmărescastfel de programări şi se ocupă deastfel de programări şi se ocupă deorganizare.organizare.

Page 11: Forme de Turism

Turismul de afaceriTurismul de afacerib. T. cu caracter exterior firmei b. T. cu caracter exterior firmei cuprinde:cuprinde: deplasdeplasări profesionale: la alte firme pentru ări profesionale: la alte firme pentru

comenzi şi negocieri; echipe trimise pentru comenzi şi negocieri; echipe trimise pentru lucrări sau pe şantiere; participarea la lucrări sau pe şantiere; participarea la târguri, expoziţii, congrese, conferinţe, târguri, expoziţii, congrese, conferinţe, colocvii.colocvii.

Saloane profesionale organizate de firmă Saloane profesionale organizate de firmă care atrag participanţi şi vizitatori din alte care atrag participanţi şi vizitatori din alte părţi. Uneori au loc lansări de produse noi părţi. Uneori au loc lansări de produse noi care atrag pe cei interesaţi. care atrag pe cei interesaţi.

Page 12: Forme de Turism

CRITERII: modalitatea de CRITERII: modalitatea de practicare (numpracticare (numărul turiştilor)ărul turiştilor)

A.A. Turism individual (persoanTurism individual (persoană sau grup ă sau grup restrâns – familie, cuplu)restrâns – familie, cuplu)

a.a. De agrementDe agrement – deplasarea are loc – deplasarea are loc pentru vacanpentru vacanţe. Preferinţele şi ţe. Preferinţele şi comportamentele sunt mai greu de comportamentele sunt mai greu de identificat; idem şi cheltuielile efectuate, identificat; idem şi cheltuielile efectuate, nu atât de uşor de cuantificat în nu atât de uşor de cuantificat în totalitatea lor.totalitatea lor.

b.b. ProfesionalProfesional – deplas – deplasări individualeări individuale

Page 13: Forme de Turism

CRITERII: modalitatea de CRITERII: modalitatea de practicare (numpracticare (numărul turiştilor)ărul turiştilor)

B. Turism de grupB. Turism de grupa.a. De agrement – este agreat de firmele De agrement – este agreat de firmele

de turism de turism întrucât este “dirijat” şi întrucât este “dirijat” şi asigură certitudinea ocupării locurilor asigură certitudinea ocupării locurilor de cazare; pune unele probleme de de cazare; pune unele probleme de organizare.organizare.

b.b. Profesional Profesional

Page 14: Forme de Turism

CRITERII: dupCRITERII: după provenienţa turiştiloră provenienţa turiştilor

A.A. Intern – cIntern – călătoriile rezidenţilor în propria ţarăălătoriile rezidenţilor în propria ţarăB.B. Extern - cExtern - călătoriile rezidenţilor dintr-o ţară ălătoriile rezidenţilor dintr-o ţară

în alte ţăriîn alte ţăriC.C. Naţional - Naţional - ccălătoriile rezidenţilor în propria ţară + ălătoriile rezidenţilor în propria ţară +

ccălătoriile cetăţenilor altor ţări în ţara ălătoriile cetăţenilor altor ţări în ţara respectivărespectivă

D.D. Internaţional - Internaţional - ccălătoriile rezidenţilor dintr-o ţară ălătoriile rezidenţilor dintr-o ţară în alte ţări (import de servicii turistice) + în alte ţări (import de servicii turistice) + ccălătoriile cetăţenilor altor ţări în ţara ălătoriile cetăţenilor altor ţări în ţara respectivă (export de servicii turistice)respectivă (export de servicii turistice)

Page 15: Forme de Turism

Turism internaţionalTurism internaţional

A.A. Turism emiTurism emiţător (outgoing)ţător (outgoing)

B.B. Turism receptor (incoming)Turism receptor (incoming)

Page 16: Forme de Turism

CRITERII: mobilitatea turiCRITERII: mobilitatea turiştilorştilor

A.A. Turism de sejurTurism de sejur a.a. Sejur lung – perioadSejur lung – perioadă mare: tratament, ă mare: tratament,

ştiinţific (cercetare geologică, ştiinţific (cercetare geologică, arheologică)arheologică)

b.b. Sejur mediu – perioadele vacanţelorSejur mediu – perioadele vacanţelorc.c. Sejur scurt (ocazional) – de ex. week-Sejur scurt (ocazional) – de ex. week-

endend

Page 17: Forme de Turism

CRITERII: mobilitatea turiCRITERII: mobilitatea turiştilorştilor

B. Turismul de circulaB. Turismul de circulaţie sau itinerant –ţie sau itinerant – deplasarea se face în mod succesiv dintr-deplasarea se face în mod succesiv dintr-o localitate sau zonă într-alta.o localitate sau zonă într-alta.

Turismul de tranzit este o formă a acestuia Turismul de tranzit este o formă a acestuia atunci când escalele sunt mai mari de 24 atunci când escalele sunt mai mari de 24 de ore şi implică cazare cel puţin.de ore şi implică cazare cel puţin.

Page 18: Forme de Turism

CRITERII: sezonalitateaCRITERII: sezonalitatea

Turism de sezonTurism de sezonDepinde de vacanDepinde de vacanţă: frecvenţa mai mare ţă: frecvenţa mai mare

este iarna şi varaeste iarna şi vara

Page 19: Forme de Turism

CRITERII: mijlocul de transport CRITERII: mijlocul de transport folositfolosit

RutierRutierFeroviarFeroviarAerianAerianPe apPe apăăDrumeţieDrumeţieSpaţial !?Spaţial !?

Page 20: Forme de Turism

CRITERII: momentul CRITERII: momentul şi modul de şi modul de angajare a serviciilor turisticeangajare a serviciilor turistice

A. Organizat – A. Organizat – în general programul şi în general programul şi serviciile sunt stabilite anticipat (de multe serviciile sunt stabilite anticipat (de multe ori prin contract). Este preferat de adulţi şi ori prin contract). Este preferat de adulţi şi persoane în vârstă.persoane în vârstă.

B. Neorganizat – turistul se adresează direct B. Neorganizat – turistul se adresează direct prestatorilor.prestatorilor.

C. Semiorganizat – o parte din servicii sunt C. Semiorganizat – o parte din servicii sunt stabilite anticipat (cu o agenţie de turism) stabilite anticipat (cu o agenţie de turism) altele sunt la libera alegere a turistului.altele sunt la libera alegere a turistului.

Page 21: Forme de Turism

CRITERII: dupCRITERII: după caracteristicile ă caracteristicile ofertei (legate de relief)ofertei (legate de relief)

A.A. Turism de litoral Turism de litoral B.B. Turism montanTurism montanAmbele pot fi influenAmbele pot fi influenţate de sezonalitateţate de sezonalitate

Page 22: Forme de Turism

CRITERII: locul CRITERII: locul şi şi caracteristicile oferteicaracteristicile ofertei

A. Turism urban cu orientare spre afaceri, A. Turism urban cu orientare spre afaceri, culturcultură, agrementă, agrement

B. Turism rural determinat de:B. Turism rural determinat de:complexitatea vieţii care generează complexitatea vieţii care generează

cererea de “evadare” în aer libercererea de “evadare” în aer liberreducerea săptămânii de lucrureducerea săptămânii de lucruexistenţa unui potenţial atractiv al satului existenţa unui potenţial atractiv al satului

cu pitorescul, liniştea şi tradiţionalismul luicu pitorescul, liniştea şi tradiţionalismul lui

Page 23: Forme de Turism

ALTE FORME DE TURISMALTE FORME DE TURISMBackpackingBackpacking – este o form – este o formă specifică turismului ă specifică turismului

internaţional practicată de turiştii individuali internaţional practicată de turiştii individuali caracterizată prin: un buget redus alocat, durata caracterizată prin: un buget redus alocat, durata mare a călătoriei, utilizarea transportului public, mare a călătoriei, utilizarea transportului public, multiple destinaţiimultiple destinaţii

Este practicat în special de tineri. Ca exemple pe Este practicat în special de tineri. Ca exemple pe plan mondial sunt date Australia şi Noua plan mondial sunt date Australia şi Noua Zeelandă unde absolvenţii de universitate Zeelandă unde absolvenţii de universitate pleacă spre Europa sau Americi. De asemenea pleacă spre Europa sau Americi. De asemenea el mai este practicat de tinerii din Israel şi din el mai este practicat de tinerii din Israel şi din Spania (către America Latină).Spania (către America Latină).

Page 24: Forme de Turism

ALTE FORME DE TURISMALTE FORME DE TURISMTurismul de aventurTurismul de aventurăă – practicat în zone – practicat în zone

dificile (munţi, râuri învolburate)dificile (munţi, râuri învolburate)Turism ancestralTurism ancestral – practicat de cei plecaţi – practicat de cei plecaţi

la distanţe mari de locurile natale (sau la distanţe mari de locurile natale (sau urmaşii lor) care doresc să (re)vadă urmaşii lor) care doresc să (re)vadă aceste locuri şi să afle informaţii despre aceste locuri şi să afle informaţii despre originea lor. originea lor.

Turismul virtualTurismul virtual – practicat numai pe – practicat numai pe InternetInternet

Page 25: Forme de Turism

ALTE FORME DE TURISMALTE FORME DE TURISM

Turism culturalTurism cultural – uneori numit impropriu – uneori numit impropriu turism urban – practicat de cei care sunt turism urban – practicat de cei care sunt interesainteresaţi de experienţe culturale: ţi de experienţe culturale: viziteazvizitează ă muzee, participă la concerte, spectacole muzee, participă la concerte, spectacole de teatru şi operă. Turismul religios de teatru şi operă. Turismul religios aparţine acestei forme.aparţine acestei forme.

Ecoturismul Ecoturismul – pune accentul pe integrarea – pune accentul pe integrarea în natură fără a o afecta negativ.în natură fără a o afecta negativ.

Page 26: Forme de Turism

ALTE FORME DE TURISMALTE FORME DE TURISMTurism medical sau turism pentruTurism medical sau turism pentrussănătateănătate – practicat de cei care caută – practicat de cei care caută

tratarea problemelor de sănătate pentru tratarea problemelor de sănătate pentru care este nevoie de o perioadă medie care este nevoie de o perioadă medie spre lungă, având nevoie de cazare şi spre lungă, având nevoie de cazare şi alimentaţie şi chiar agrement uneori.alimentaţie şi chiar agrement uneori.

Turism sexualTurism sexualTurism pentru cumpărături (shoppingTurism pentru cumpărături (shoppingtourism)tourism)

Page 27: Forme de Turism

Vacante dezastru

Cand televiziunile au transmis reportaje cu excursiile gen “safari” organizate printre ruinele New Orleansului devastat de uraganul Katrina, nu putini au fost cei care si-au exprimat oprobriul. Nu era vorba de operatiuni de cautare a supravietuitorilor, ci de o afacere nascuta din acelasi spirit tipic american, increzator in valentele oricui de a scoate bani din orice, pentru ca amatorii nu lipsesc niciodata. Oricat ar parea de cinica si mercantila, ideea de a face profit din dezastre castiga teren si in Europa. A facut inconjurul lumii stirea conform careia o agentie de turism maghiara a inceput o campanie de promovare a asa-numitelor “disaster holidays”. Intr-un moment in care Budapesta se resimte serios din cauza celei mai mari revarsari a Dunarii din ultima suta de ani, agentia invita turistii straini sa viziteze cele mai afectate zone ale capitalei. “Oamenii iubesc intotdeauna dezastrele, indiferent din ce parte a lumii ar fi”, este sloganul ungurilor, care au amplasat harti si indicatoare bilingve pentru a-i ajuta pe turisti sa ajunga in cele mai “bune” locuri inundate. Singura teama a initiatorilor este ca nu vor putea mentine oferta mult timp, pentru ca apele se vor retrage. Baieti destepti, vecinii unguri! Mai intai, ne-au dat lectii de turism facand din Balaton (un lac oarecare, pana la urma), una dintre cele mai profitabile destinatii turistice din regiune.

Page 28: Forme de Turism

Circuitele in regiunile viticole aduc bani frumosi Nimic nu este mai interesant decat o vacanta clasica presarata cu degustari de vinuri sau bere. Franta si Italia, respectiv Cehia, sunt experte in a oferi astfel de excursii. Ofertele se adreseaza insa unui numar restrans de turisti, din cauza preturilor mari. Sunt foarte putine zonele din Franta in care nu se cultiva vita-de-vie. Bordeaux, Champagne, Burgundia, sunt doar cateva din regiunile cunoscute mai degraba pentru bauturile pe care le produc decat pentru orice altceva. Dar sa le luam pe rand. In regiunea Bordeaux, se cultiva vita-de-vie pe o suprafata de 1.000 kmp, zona aflata in jurul orasului cu acelasi nume, unde exista circa 500 de asa zise "chateaux", adica statiuni viticole. Vinurile rosii de talie mondiala ale regiunii Bordeaux atrag foarte multi vizitatori in aceasta zona in care principala activitate a locuitorilor si mai ales a turistilor este degustarea vinurilor. Evenimentul cel mai important este Festivalul Vinului, care are loc anual la sfarsitul lui iunie, in aceasta perioada desfasurandu-se spectacole de dans si muzica, demonstratii de fabricare a vinului, lectii de gatit si, bineinteles, degustari de vinuri. Cele mai bune vinuri din cea mai mare zona viticola a Frantei sunt Chateau-Margaux, Haut-Brion, Cheval-Blanc, Mouton Rotschild.Regiunea Champagne se afla la mai putin de 200 kilometri de Paris si este cea unde s-a nascut minunatul "vin cu bule", sampania.

O alta propunere a agentiilor de turism, care-i vizeaza pe amatorii de bere, este turul fabricilor de bere din Cehia. In 1913, lumea a fost uimita de descoperirea ca acum 5.000 de ani, in Mesopotamia, existau 19 tipuri de bere. Arheologul care a descifrat informatiile de pe tablitele sumeriene era ceh. Cehii se mandresc cu faptul ca sunt cei mai impatimiti bautori de bere, consumului anual ridicandu-se la 161 litri pe locuitor.

Page 29: Forme de Turism

Circuitele literare, la moda in Occident

Un alt circuit la fel de atragator, recomandat de site-ul de turism www.fodors.com, este cel "croit" dupa faimosul roman "Codul lui da Vinci", aparut si in Romania. Se pare ca deja cititori din toata lumea au vizitat locurile descrise in roman, actiunea petrecandu-se in Paris, Londra, Roma si Scotia.

Circuit Harry Potter - Agentia TravelBiz - 530 euro/pers. (tarif valabil pt. 4 persoane).Tariful include: opt zile cazare cu mic dejun, transport cu microbuzul la obiectivele din program, ghid. Nu sunt incluse: intrarile la monumente, bilet de avion (355 euro cu taxe incluse).