DEFINITIIFosa septica de separare Fosa de separare serveste la decantarea apei uzate, pe fundul ei se depun sedimentele grele. Aflat sub un strat gros de apa, sub actiunea bacteriilor sedimentele intra ntr-o usoara fermentare anaeroba cu producere de biogaz. In fosa se formeaza o crusta pe suprafata apei ce trebuie sparta n permanenta pentru asigurarea evacuarii libere a gazelor produse din fermentare. Namolul fermentat trebuie evacuat o data sau de doua ori pe an prin vidanjare, Montarea a doua sau trei fose septice in serie duce la o eficienta marita a sedimentarii si fermentatiei anaerobe (doua sau trei etape). Utilizarea foselor de separare se recomanda pentru casele de vacanta, unde nu se locuieste permanent. Fosa biologica Fosa biologica se deosebeste prin compartimentarea speciala. n primul compariment se produce decantarea apei, iar n a doilea depozitarea si fermentarea namolului (sedimentelor). Aflat sub un strat gros de apa, sub actiunea bacteriilor namolul intra n fermentare anaeroba criofila, cu producere de biogaz. (Anaerob nseamna conditii cu lipsa de oxigen, iar criofil se refera la faptul ca, fermentarea se desfasoara la temperatura apei uzate din bazin, de 5-15 C, fara ncalzire.) Biogazul este un amestec de gaze, n proportie de cca. 60 % metan (CH4), cca. 39 % bioxid de carbon (CO2), n rest hidrogen (H2), hidrogen sulfurat (H2S) si altele. Din cauza metanului, fosele septice si fosele biologice prezinta pericol de explozie ! Ele trebuie prevazute cu aerisire pentru evacuarea gazelor acumulate. Hidrogenul sulfurat cauzeaza mirosul ntepator de oua clocite. Cu o buna ntretinere nsa, ca si la fosa septica, acest miros este abia perceptibil. Ca si n cazul fosei septice, si aici se formeaza o crusta pe suprafata apei deasupra spatiului de fermentare, ce trebuie sparta n permanenta pentru asigurarea evacuarii libere a gazelor produse. Namolul fermentat trebuie evacuat o data sau de doua ori pe an prin vidanjare, dar nu mai repede de 8 luni. Pentru o eficienta marita, se recomanda montarea in amonte a unui degresor sau a unei fose septice si in aval a unui filtru percolator

anaerob. Aceasta solutie este indicata locuintelor permanente cu pana la 10 locuitori. Fose cu sedimente active Instalatiile compacte de epurare biologica se bazeaza pe procese biologice aerobe, n care conditiile optime pentru activitatea microorganismelor aerobe se asigura prin diferite solutii cu ajutorul unui echipament mecanic (compresor sau suflanta) cu consum redus de energie electrica. Aceste instalatii se numesc compacte din motivul ca, ele asigura epurarea mecano-biologica a apelor uzate ntr-un spatiu foarte mic. Instalatiile compacte de epurare biologica locale (individuale) pot primi direct apa uzata, fiind recomandat totusi sa fie precedate de un separator de grasimi (pentru ape gri provenite de la chiuvete, bucatarii, etc.), o fosa de sedimentare sau de o fosa IMHOFF si urmate de un filtru percolator aerob pentru a sporii eficienta epurarii. Eficienta microbiologica a acestor procedee este de numai cca. 90-95 %. Tehnologia de epurare cu namol activ consta din amestecarea si aerarea amestecului de apa uzata cu sedimente active recirculate, urmata de separarea apei uzate de namol. Prin introducerea aerului se creeaza conditii favorabile pentru nmultirea bacteriilor aerobe existente n apa uzata, care adera la suprafata materiilor n suspensie sub forma de flocoane uniform dispersate n bazin. Pentru introducerea aerului, n instalatiile mici se utilizeaza preponderent aerarea cu bule fine. Acest sistem consta n dispersoare de aer montate pe fundul bazinului. Dispozitivele de aerare cele mai utilizate sunt cele cu membrana perforata sub forma de ciuperca sau cilindru. Aerul se introduce sub presiune cu ajutorul suflantelor sau compresoarelor antrenate de motoare electrice. Puterea electrica a acestor suflante alimentate la tensiunea de 230 V variaza orientativ ntre 30- 800 W, functie de capacitatea instalatiei. Amorsarea instalatiei (atingerea parametrilor optimi de functionare) dupa nceperea alimentarii cu apa uzata, necesita pe timp de vara o perioada de 7-10 zile, iar pe timp de iarna 15-20 zile. Frecventa vidanjarii este intre 6 si 12 luni, daca dimensionarea instalatiiei este corecta. Combinata cu aerarea prelungita, namolul produs sufera o oxidare (mineralizare) totala.

n executia uni(mono)modulara o instalatie compacta cu namol activ are o sectiune circulara, decantorul secundar fiind amplasat n centru, nconjurat de bazinul de aerare inelar. n executie bimodulara, specific instalatiilor de capacitate mai mare, bazinul de aerare si decantorul secundar se executa separat. Cele mai frecvente instalatii snt cu executie din material plastic (cel mai frecvent din polietilena: PE sau polipropilena: PP, urmate de poliester armat cu fibre de sticla: PAFS) n amplasare subterana. Se recomanda acoperirea lor. Suflanta si tabloul electric se pot amplasa ntr-un camin alaturat. Zgomotul generat de suflanta poate fi suparator, din acest punct de vedere, montarea ntrun camin alaturat instalatiei este de preferat. Functionarea acestor instalatii de epurare este automata. Depinznd nsa de energia electrica, ele snt destul de sensibile la lipsa curentului electric, desi n unele situatii, o ntrerupere n alimentarea cu energie electrica de pna la 24 de ore pare sa nu conduca la dezamorsarea procesului biologic. n mod evident nsa, acesta este un handicap sever si insurmontabil n cazul unor utilizari ocazionale sau sezoniere (cabane, case de vacanta, vile, etc.), unde nu pot fi utilizate. Desi echipamentul este simplu si nu necesita o ntretinere frecventa, totusi este recomandabil ca, aceasta operatie sa se ncredinteze pe baza de contract unei firme specializate. n mod frecvent, furnizorii asigura si acest serviciu. Pentru a mari eficienta foselor cu sedimente active, dupa acestea se poate monta un filtru percolator aerob care preia apa reziduala rezultata pe care o oxideaza n continuare sub actiunea bacteriilor aerobe marind astfel, eficienta sistemului. PERCOLARE Cerinte pentru realizarea campurilor de PERCOLARE : 1. Solul in care se va executa percolarea trebuie sa nu fie excesiv nisipos pentru a nu permite infiltrarea imediata a apei tratate in panza freatica, Se va lua in considerare solul de la o adancime egala si mai mare decat cea la care se instaleaza tunelele de percolare . 2. Liniile de percolare se vor amplasa astfel incat sa se pastreze o cota de cel putin 2 metri fata de panza freatica cea mai apropiata. 4. Panta campului de drenaj trebuie sa fie maxima 1% si nu trebuie sa se gaseasca intr-o arie susceptibila de alunecari..

5. Reteaua de percolare trebuie amplasata la o distanta mai mare de 30 de metri de orice put sau sursa de apa potabila. Se va consulta orice alta sursa de date publica sau privata pentru a estima adancimea apei subterane care trebuie sa fie cu cel putin cu 2 metri mai jos decat fundul liniei de percolare . Apa deversata din fosele septice va fi preluata de vasele capilare ale solului care vor actiona ca un filtru biologic prin procesul de biodegradare anaeroba asupra efluentului percolat uniform in sol prin reteaua de percolare . Gradul de purificare finala depinde intotdeauna de factorii de incarcare si nivelul concentratiei de materii totale in suspensie, activitatea bacteriologica si de asemenea distanta pana la intalnirea cu apele subterane. Cu cat volumul de dimensionare al fosei este mai mare, se considera ca s-a efectuat si epurarea biologica deci in consecinta, vor necesita intotdeauna conditii mai lejere legate de suprafata minima a campului de drenaj. Campul de dispersie al apei drenate este in general 1 metru pe directie orizontala si 0,7 metri pe adancime de la linia campului de drenaj. Pentru mentinerea calitatatii apei din sol, panza freatica si puturi de apa potabila in concordanta cu normele sanitare se vor impune distante minime de siguranta pentru percolarea apelor menajere astfel : - Percolarea se executa la cel putin 1,5 metri adancime fata de de cota 0 a solului - Partea inferioara a liniei de percolare va fi la cel putin 2 metri deasupra panzei freatice - Se va pastra o distanta minima de 30 de metri pe orizontala fata de orice sursa de apa potabila. Elemente de executie a campului de percolare: - Suprafata minima de percolare necesara pentru apa menajera produsa de o persoana este determinata de gradul de permebilitate a solului si de randamentul sistemului de tratare. - Linia de percolare este definita ca o excavatie cu latimea de minim 150 cm si cu adancimea de minim 150 cm, utilizand o metoda uzuala de umplere de jur imprejur a tunelelor de percolare cu piatra (agregat) 16-32 mm. Sub stratul de agregat si tunelul de percolare se aseaza un strat de piatra (agregat) 16-32 mm. Se mai recomanda ca pamantul de umplutura de la suprafata sa prezinte o panta, astfel incat sa nu permita stationarea indelungata a apelor de suprafata deasupra liniilor de pecolare si acoperirea agregatului de deasupra tunelului de percolare cu material geotextil.

- Capatul tunelui de percolare trebuie prevazut cu gura de aerisirevizitare .

1.

http://www.ecofose.ro/shop/product_info.php?products_id=37Descriere Vezi informatii suplimentare >> aici PRETUL CONTINE: TVA SI TRANSPORT GRATUIT IN TOATA TARA DIMENSIUNI: L 117 cm / l 117 cm / H 137 cm/V 910litri DESTINATIA PRODUSULUI : colectarea si epurarea apelor menajere din locuinte,nuclee rezidentiale,restaurante,scoli,pensiuni,policlinici,etc. Vidanjarea nu se face mai devreme de 18 luni,daca se respecta numarul de utilizatori in exploatare casnica. Produsul este conform cu stndardele nationale ale tarilor membre UE care adopta standardele europene armonizate UNI EN 12566-3/2005. La livrare,produsul aste insotit de cartea tehnica ,certificatul de conformitate,certificatul de garantie si documentul de plata PRET KIT DE INSTALARE : 3190,00 RON CU TVA .............. PRET PROMOTIE !!! LUNA DECEMBRIE LA ACHIZITIONAREA KITULUI DE INSTALARE PRIMITI CADOU DOUA VASE ORNAMENTALE IN PRETUL KIT INSTALARE SUNT INCLUSE : fosa septica sistemul de drenaj mansonul de prelungire pt. fosa septica bioactivatorul

COMANDA : Puteti comanda produsul prin E-MAIL sau TELEFONIC la urmatoarele adrese sau numere: E-MAIL : office@ecofose.ro sau galaxy_termo_trading@yahoo.com TEL : 072.1047437 sau 072.8893853 PLATA : Pe baza FACTURII PROFORME ; PERS. FIZ. : 50% din valoarea totala prin depunere de numerar pe baza facturii proforme ,iar diferenta de 50% dupa livrarea produsului. PERS. JUR. : plata se face integral prin ordin de plata pe baza facturii proforme.

2.

http://www.canadplus.ro/fose.htm

Fosa septica - solutia casei dvs din zone fara canalizare:Situaia din Romnia la ora actual este urmtoarea: imensa majoritate a locuinelor rurale i bun parte din cele oreneti, nu beneficiaz de canalizare comunitar. Prima consecin: neavnd canalizare unde s poat fi aruncate apele reziduale, locuitorii nu-i pot instala ap n cas. Localitaile rurale nu beneficiaz de reea de ap potabil, apa se ia din puuri individuale sau comune ctorva familii, puuri de mic adncime. Mai mult, nu pot beneficia nici de ap cald menajer.

A doua consecin: dac nu-si pot instala ap n cas, nu-i pot monta nici wc n cas. Imensa majoritate a locuinelor sunt dotate cu wc tip hazna spat n curte. Aceast hazna se vidanjeaz la civa ani sau se acoper cu pmnt spndu-se o alt hazna. Apele rezultate din splarea rufelor se arunc de cele mai multe ori ntr-o groap sau un an, spate n grdin i nu de puine ori chiar n strada n faa porii. A treia consecin: aceast situaie precar pe lng faptul c este generatoare de disconfort, n anumite circumstane devine generatoare de focare de infecie, generatoare de mirosuri i nu de puine ori generatoare de dispute ntre vecini.. Unica soluie realist de eliminare a acestor neajunsuri este echiparea locuinelor rurale cu fose septice, fose septice care se vidanjeaz la anumite intervale, ntre 1 i 5 ani, de ctre o societate abilitat s practice astfel de activiti. Aceast soluie este recomandat i de Organizaia Mondial a Sntii (OMS), este soluia care se practic n toat lumea: Brazilia, Australia, Anglia, Frana, Italia, Canada, SUA si multe alte ri. Fr a intra n amnunte, trebuie artat c diferene exist de la stat la stat, dar numai la dimensionare, la amplasare i la vidanjare, ns principiul de funcionare este peste tot acelai. In Romania s-a folosit un proiect tip realizat de IPCT n 1974, PE 2273. Este acelai dup care se execut fosele de beton i n prezent. Este proiectul unei fose septice cu dou compartimente, verificat n practic. Are ns dou inconveniente majore: preul unei fose septice din beton este de ordinul 3.0004.000 USD, pre pe care puine familii din zona rural i-l pot permite. In plus fosa septic ocup un spaiu important din curte i practic nu se mai poate demonta nici odat. Foarte recent au aparut fosele septice de mic capacitate, cu aviz de mediu pentru zonele rurale, care pot deservi 515 persoane, la un nivel de pre de 10001300 USD, preuri care includ, transport, montaj i garanie. Suprafaa ocupat la sol este de aproximativ 4 mp. In plus pot fi montate i la subsolul unor cldiri sau, la montaj ngropat, deasupra se pot planta flori

Prezentare:Fosa septic asigur lichefierea pariala a materiilor poluante concentrate n apele uzate, de asemenea asigur reinerea meteriilor solide si a deeurilor plutitoare. Asigura o pretratare eficace i o lichefiere a

dejeciilor evacuate dintr-o gospodrie ce nu poate fi legat la o reea de canalizare, este indispensabil fazei de epurare a apelor. n unele cazuri, ea poate constitui o alternativa economic de asanare a reelelor de ap din zon. Pentru antrenarea spre fos a deeurilor fecaloide si menajere este necesar o cantitate mare de ap. Apele care se emit din fosa septica nu sunt totui pure. Fosa nu asigur dect o pretratare a acestora. Mai precis germenii patogeni nu sunt reinui de fosa septic dect n proporie de 90%. Ins ractica a dovedit c apele ce se emit de fosa septic sunt mai pure dect cele existente n unele lacuri, mai ales n ce privete numrul de particule n suspensie. Construcia i ntreinerea unei fose septice necesit o mn de lucru calificat;

Schema de principiu a unei fose septice se regsete n cele doua desene (OMS 91438): Materiile solide se acumuleaz, n general, n primul compartiment unde sufer o fermentaie anaerob bazic. Aceast fermentaie antreneaz producia de oxid i bioxid de carbon, hidrogen sulfurat i metan. La suprafa bulele antreneaz particule de noroi care sfresc prin a forma o crust. La fund, materiile solide se depun. Gazele se elimina prin orficii sau conducte de aerisire iar materiile solide se elimin prin vidanjare periodic. Dup primul compartiment, un al doilea primete efluenii decantai sub forma unui fluid limpede. Cu toate acestea, apele rezultate din fosa

septic nu trebuie s fie considerate pure. Dup un timp, care poate dura ntre 1 i 3 zile, lichidul rezultat este evacuat printr-un sistem de drenare subteran. Aici are loc o filtrare mai profund, se poate afirma chiar total, datorit patului filtrant prin care trebuie s treac. Fosele septice sunt concepute astfel ca s asigure imobilitatea lichidului i n consecin s faciliteze sedimentarea materiilor solide n suspensie. Totul depinde de durata de retenie, de sistemul ales pentru intrarea i ieirea lichidului ca i de frecvena vidanjrii. Grsimile, uleiurile i alte materii mai uoare dect apa plutesc la suprafa i constituie un strat de spum susceptibil de a se transforma ntr-o crust destul de dur. Lichidele se deplaseaz ntre aceast crust i depozitul de pe fund. Materia organic, prezent n noroiurile depuse i crusta de spum, sunt descompuse de bacterii anaerobe, care le transform n marea lor majoritate n ap i gaz. Noroiurile depuse pe fundul rezervoarelor au tendina de a se ntri sub greutatea lichidului i materiilor solide care le acoper. Ce este sigur, volumul lor este foarte inferior celui al materiilor solide care alimenteaz fosa. Bulele de gaz care se degaj provoac o oarecare perturbaie a scurgerii naturale. Viteza procesului de digestie crete cu temperatura, cu un max pe la 350C. Utilizarea spunurilor ordinare n cantitai normale nu afecteaz procesul de digestie. De asemenea detergenii din categoria ecologici care n prezent tind a fi singurii de pe pia. In schimb, folosirea de dezinfectani n cantiti mari, omoar bacteriile i inhib procesele de digestie. Lichidele din fosele septice sufer modificri biochimice, dar pn la ora actual, conform OMS, nu exist date certe asupra dispariiei microorganismelor patogene. Ba mai mult, studiile efectuate separat pe mai multe fose septice de Majumder si Phadke arat c dei 80-90% din oule de ascaris dispar, efluenii mai conin destule ou viabile. Concluzia este c efluenii evacuai din fosele septice conin nc germeni patogeni i nu se recomand folosirea lor pentru irigaii. Extrapolnd, situaia actual din locunele rurale i n destul de multe zone oreneti lipsite de canalizare, din Romnia, cnd dejeciile menajere se deverseaz sau se ngroap n curtea locuinei este intolerabil. Prezenta documentaie nu-i propune s analizeze ce se

ntmpl cu rezidurile colectate prin vidanjarea foselor septice, dup ce acestea sunt preluate de cistene.

Concepie.O fos septic trebuie s asigure volumul necesar pentru retenia lichidelor i pentru stocarea noroiului i spumei. Acest volum depinde de numrul de utilizatori i de cantitatea apelor uzate deversate n fos, aceasta din urm putnd conine de la caz la caz, numai ape fecaloide sau i ape menajere. De asemenea volumul de stocare a noroiului i spumei depind de frecvena vidanjrilor, de temperatura ambiant i de mijloacele de splat utilizate. Principiile ce guverneaz concepia unei fose septice sunt:

Asigurarea unei durate de retenie suficiente ca apele uzate ce intr n fos s poat s-i depun materialele solide i s se stabilizeze. Asigurarea stabilitii lichidului favorizeaz depunerea sau flotaia materialelor solide. Asigurarea unei ventilaii suficiente pentru gazele degajate.

Se admite c 24 de ore este o durat de retenie suficient pentru noroiuri dar aceast situaie se ntlnete atunci cnd exista un compost, nainte de vidanjare. Alt fel durata de retenie trebuie s fie mai mare. In general normele de utilizare prevd o durat de retenie cuprins ntre 24 i 72 de ore. Teoretic, sedimentarea se amelioreaz cu prelungirea duratei de retenie, dar viteza de sedimentare este n general maxim pe parcursul primelor ore. Sedimentarea este serios perturbat de scurgerea apelor, fiind direct vizate forma i dimensiunile orificiilor de intrare i eire ale fosei. Aceast problem este mai important la fosele de mic capacitate dect la cele mari. Exist chiar unele norme (Associacao Brasileira de Normas Tecnicas, 1982) care autorizeaz o retenie mult mai sczut pentru fosele mari, comunale dect pentru cele de mic capacitate. Dac fosa septic primete ape menajere i ape fecaloide, totalitatea apelor rezultate la un imobil reprezint n general o parte important din apa furnizat de reeaua de distribuie sau de pu. Cnd se cunoate consumul de ap distribuit pe persoan, se poate estima c apa evacuat reprezint 9095% din acest volum. Uzual n Romania, zone urbane, consumul de ap este de 170200l/zi i persoan iar n zonele rurale, unde se folosete apa nclzit electric sau

cu gaz (butelii), consumul de ap este estimat la 100130l/zi si persoan. In baza acestor date s-au determinat volumele foselor septice modulate proiectate, modelele FS1 i FS2. S-au avut n vedere datele statistice publicate de OMS i anume c viteza de acumulare a noroiului i spumelor ntr-o fosa septica este de 25l/an i persoan pentru dejecii provenite de la bi i de 40l/an i persoan atunci cnd la acestea se adaug i apele menajere. Odat determinat capacitatea foselor septice a trebuit determinat adncimea lor i respectiv forma recipienilor. S-a avut n vedere s se obin o distribuie uniform a debitelor, fr zone moarte i fr scurtcircuitri.

S-a optat pentru varianta de fosa septic cu 2 compartimente, aceasta avnd o funcionare mai eficient. Acestea sunt dimensiuni minime i nu este nici un inconvenient ca fosa septic s aibe dimensiuni mai mari, respectiv s fie construit din 5 sau chiar 7 module.

Construcie.

In principiu fosa septica se poate construi din beton, din fibr de sticl sau din polietilen. S-a optat pentru varianta polietilen, recipienii alei respectnd toate prescripiile cu privire la adncimea de lucru, lime i lungime, n plus avnd la partea inferioar i o mic dom. Recipienii se acoper cu capace n care s-au practicat guri pentru aerisire natural. Apele uzate trebuie s intre n fosa septic astfel nct s perturbe ct mai puin curgerea n aceasta, s deranjeze ct mai puin procesul de sedimentare. Este bine ca naintea intrrii apelor n fosa septic, acestea s treac printr-un cmin vizitabil. Ieirea efluenilor din fosa septic se face printr-un tub de diametru mai mic, tot din PVC. S-a avut n vedere ca s fie evacuate numai apele nu i stratul plutitor de spuma sau grsimi. Acest lucru s-a relizat printr-o pies de PVC de recepie a efluentului. Opional se mai poate monta un recipient final de ape uzate, recipient echipat cu o mic pomp. Cu aceasta apele pot fi trimise la o oarecare distan de fos, de asemenea pot fi ridicate la nlimi convenabile. Rezervoarele alese, fiind 2 sau 3, nu au necesitat perei despritori; este un avantaj, dar impune ca ele s fie montate n acelai plan, astfel ca nivelul lichidului s poat fi controlat. Procesele anaerobe din fos produc printre altele i o cantitate de metan i hidrogen sulfurat care trebuiesc evacuate natural. Nu este o problem de neglijat deoarece fr orificii de aerisire apar mirosuri suprtoare i n unele situaii pot apare chiar explozii. La racordarea i utilizarea foselor septice se vor avea n vedere cteva reguli fr de care aceste echipamente nu vor funciona eficient:

Apele pluviale nu se canalizeaz spre fosa septic, nici drenurile cldirilor. Fosa septic trebuie s fie accesibil pentru operaiunile de vidanjare. Instalarea fosei septice trebuie facut sub supravegherea unei persoane de specialitate. Pentru fosele modulate cu recipieni din polietilena, este necesar ca pe timpul montajului acestea s fie umplute cu ap i numai apoi nglobate n sol. Aceast operaiune va permite echilibrarea presiunilor i va proteja racordurile n caz de tasare a solului. Nu se va neglija nici udarea straturilor de umplutur. Se recomand ca naintea intrrii apelor uzate n fos, acestea s-i rup presiunea treacnd printr-un cmin vizitabil.

Exploatare.Demarajul digestiei anaerobice n cazul unei fose septice poate fi foarte lent. O idee bun este nsmnarea cu puin noroi prelevat de la o alt fos septic care funcioneaz de ctva timp. Se asigur prin acest procedeu prezena microorganismelor necesare, respectiv demarajul rapid al procesului de digestie. Este necesar a se proceda la inspecii regulate pentru verificarea momentului cnd trebuie s aibe loc vidanjarea, pentru a verifica nivelel de lichid i pentru a verifica dac piesele de intrare si ieire nu sunt colmatate. O regul simpl este ca vidanjarea sa se fac atunci cnd depozitul de noroi ocup ntre o treime i o jumtate din adncimea total. Cel mai bun mod de a vidanja o fos septic este prin utilizarea serviciilor unui vidanjor autorizat, care folosete o cistern capabil s aspire coninutul fosei. Dac coninutul de noroi de pe fund s-a ntrit, se va aciona eliberarea acestuia cu o mtur cu coad. Se va avea grij ca la vidanjare noroiul s nu fie rspndit n jur deoarece conine i materii fecaloide proaspete cu toate riscurile de infecie ce decurg de aici. In principiu vidanjarea trebuie asigurat cel puin la 4 ani. Cel mai indicat este de asemenea ca vidanjarea s nu fie total, respectiv s mai rmn n primul compartiment aproximativ 10% din noroi, acesta urmnd s asigure renceperea rapid a procesului de digestie.

Metode de dimensionare.La dimensionarea celor 2 modele de fosa septic, FS1 si FS2, s-au avut n vedere mai multe metode. In final a fost folosit metoda preconizat de Banca Mondial, celelalte metode utilizndu-se la verificarea dimensionarii. Simplist se ia de 3 ori debitul zilnic de ape pe persoan. Se au n vedere volumul util, numrul de persoane, timpul de retenie, (1zi). In final, cantitatea de noroi se estimeaz la 0,180,30 l/zi i persoan.

Cateva sfaturi practice:Fosa septic nu necesit Intreinere. Deci nu desinfectani (mai ales ceicu clor), nu soluii de sod, nu acceleratori de digestie i nu culturi

bacteriene. Si cel mai important: nu solutii saline rezultate de la instalatia de dedurizare. Vidanjarea se face la 1218 luni. Dup vidanjare FS1 nu se spal i nu se desinfecteaz, dar trebuie umplut imediat cu ap. Semnele care indic necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele, deranjante, eventual prezena unor materii solide n tubul de drenaj. Este bine s consultai un specialist. Rezervoarele se recomanda a se nlocui dup 10 ani dei durata normat a lor este de 15 ani si materialul lor are o durata de viata de 100 de ani. Peste capacele de lemn se admite un strat de pmnt de max 0,20m grosime. Nu se admite circulaia de mijloace auto. Lng fosa septic se poate planta un arbore i v garantm c-i va merge foarte bine.

Legalitate:Fosa septic nu se monteaz oriunde i oricum. Trebuiesc avute n vedere un minim de avize: cerificat de urbanism, respectiv autorizaie de construire. Acestea nu se pot obine dect dac modelul de fos septic are un agreement de mediu i eventual o agrementare tehnic emis de ICECON SA.

CARACTERISTICI FS1:Dimensiuni n plan: Pietri de ru (grn 50-70mm): Perioada de vidanjare 5 pers: Perioada de instalare: Pret 3,2x1,3 m 3,85 mc 1218 luni 34 zile

IMPORTANT:Modulul FS1 este optim pentru locuinte de 1-5 persoane situate n zone rurale fr canalizare. In nici o situaie nu se vor deversa n fos ape pluviale sau drenuri de la cldiri.

MONTAJ:a) Rezervoarele se monteaz obligatoriu pe un suport stabil de nisip sau pietris. b) Ordinea i granulaia straturilor de umplutur este obligatorie. Nerespectarea poate duce la perforarea rezervoarelor sau disfunciuni grave n funcionarea fosei septice. c) Sub capacele de lemn, pe conturul gropii, se va monta un cadru de lemn 3000 x 1000 x 100 mm d) In capacul rezervoareleor se va practica o gaur de aerisire cu 10 mm. e) Opional: rezervor suplimentar cu pomp necat pentru evacuarea apelor uzate la suprafa (neinclus n pre). f) Pentru capaciti mai mari, se va consulta un specialist al firmei.

INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE:

In principiu modulul FS1 nu necesit lucrri de ntreinere. Deci nu desinfectani, nu soluii de sod sau sare (saramura), nu solventi. Si foarte important: nu solutii saline rezultate de la instalatia de dedurizare. Nu se arunca nici materiale de gen pampersi sau bandaje higienice chiar daca sunt din materiale biodegradabile. Rezervoarele sunt din polietilena, material cu durata de viata 100 de ani. IMPORTANT: Inceperea vidanjrii se face cu scoaterea apei din tubul de control al drenului cu 110 mm. Dup vidanjare, FS1 nu se spal i nu se desinfecteaz, dar trebuie umplut imediat cu ap. Vidanjarea se face la 1218 luni. Semnele care indic necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele, deranjante, eventual prezena unor materii solide n tubul de control. Este bine s consultai un specialist. Vidanjarea se face la nu mai puin de 8 luni. Peste capacele de lemn se admite un strat de pmnt de max 0,30m grosime. Nu se admite circulaia de mijloace auto. Exista unii acceleratori de digestie agreati de noi (BIO-SEPTIC importat din Belgia). Nu sunt obligatorii pentru functionarea fosei, in unele situatii

imbunatatesc performantele acesteia. Inainte de a-i comanda la noi este bine sa cititi instructiunile lor de utlizare.

FOARTE IMPORTANT:Fosa septic vidanjabil modulele FS1 i FS2, are agreementul de mediu nr 681/20.11.2001 emis de USVT, atestat de MAPM prin actul R-EIM-2795/19.10.2001. De asemenea are agreementul ICECON din cadrul MLPAT.

3.

http://www.aqua-biotec.net/?link=1

PRODUSE - Fose septice

Rezervor Carat 6500 l

Rezervor Carat 6500 lCod: 372004

Descriere

Rezervor subteran pentru fose septice Masa: 220Kg Lungime (L): 2390mm Latime (l): 2190 mm Inaltime (h): 2100mm Inaltime (H): 2710mm

PRET: 1310 Euro fara TVA

COMANDA

Sistem complet A-B 2700 l

Descriere Acest sistem poate fi folosit pentru 4-5 persoane pentru deversare prea-plin in soluri impermeabile. Fara grasimi in apa uzata, sau cu separarea acestora, vidanjarea sistemului se poate executa o data la 2 ani. Pretul de mai sus este pentru livrare din depozit . Pretul cu transport si punere in functiune este mai mare cu 400 euro+T.V.A . Punerea in functiune nu include lucrarile de: canalizare , manipulare si terasamente (sapaturi , umpluturi) ci numai racordul fosei septice la instalatiile existente si la restul de componente, pentru sistemul complet Fosele septice si accesoriile se livreaza din depozit,

demontate, pentru a putea fi transportate intr-un autoturism camioneta. Montajul in depozit = 49 euro+T.V..A..

Tunel de percolareCod:

PRET:

45 Euro fara TVA / buc. tunel 25 Euro fara TVA / set 2 capace

Tunel de percolare

Descriere Tunelul de percolare a apei n sol "SICKER-TUNNEL" a fost conceput, n primul rnd, pentru proprietle situate in zonele suburbane i pentru zonele rurale fara canalizare sau emisar natural (ape de suprafata, santuri sau canale de scurgere, vai cu scurgere asigurata natural) pentru evacuarea dar si stocarea apele pluviale sau a apelor uzate epurate. Sistemul de percolare , format din unul sau mai multe tuneluri si placi de capat (cate doua pentru fiecare sir de tuneluri, poate fi dimensionat si conformat functie de situatiile concrete.Montajul este realizat pe orizontal. Avnd doar 11 kg, este foarte uor de montat timpul de instalare nedepasind 1 minut/bucata tunel.Are proprietatea carosabilitii (pentru autoturisme), rezistind la o greutate de ca. 3,5 t/m2. Norma indicata pentru apa uzata epurata = 1 tunel pentru 1 l.e. Norma indicata pentru apa pluviala = 1 tunel pentru 50-100 l apa pluviala /zi percolata . Tunelul de percolare se va monta la mai mult de 30 m de puturi sau fantani si la o adancime de cel putin 3 m distanta fata de apa freatica . Capacitate de stocare nalt Tunelul de percolare GRAF are o capacitate de percolare (absortie a apei de catre sol) de de 5 ori mai mare dect cea a unui dren conventional cu teava de drenaj si pietri, pe acelasi volum de excavatie . 1 modul SICKER-TUNNEL (11kg) substituie 9 m de tub de drenaj si cca.800kg pietri Dimensionare la cerere Tunelurile de percolare sunt montate liniar, aa nct este uor de obinut capacitatea de depozitare dorit. Montaj uor Montajul unui modul este realizat uor i repede, fr aportul unor

utiaje grele- un modul Sicker-Tunnel cntrete doar 11kg. Retentie Tunelul de percolare spre deosebire de teava de drenaj are posibilitatea de a retine 300 l apa /buc care poate fi folosita pentru udare, irigare sau filtrata pentru spalare.Extragerea apei se poate efectua cu o pompa submesibila introdusa prin teava DN200. Siguranta Spre deosebire de sistemele cu teava de drenaj, nivelul apei din sistemul cu tunel poate fi supravegheat prin teava DN200. In situatii de sol suprasaturat cu apa, datorita ploilor diluviene, o pompa cu senzor de nivel, montata permant prin teava DN200 va asigura functionarea in totala siguranta a sistemului fara a intrerupe sursa se apa uzata, cu clapeta antiretur , aceiasi pompa servind si pentru udare ,irigatii ,spalare Trafic Tunele sunt construite pentru a suporta incarcatura generata de traficul usor (autoturisme), putand fi amplasate sub parcari sau drumuri. Materiale suplimentare pentru instalare : a. teava de aerisire,vizitare ,pompare, siguranta Dn 200 2 ml; b. membrana geotextil 1,5 ml/ tunel de infiltratie; c. pietris 15-30 : 0,2 mc /tunel; d. dimensiunile sapaturii/ tunel : L =1,40 m; l =1,5 -2,00 m,adancimea 80 cm de la baza tevii de la statia de epurare sau de la colectorul de ape pluviale.

4.

http://www.topcat.ro/sisteme-ecologice-deepurare-a-apei.html

Fosa septica ecologica Bazinele septice TELCOM de tip Imhoff sunt uniti de tratare gen anaerob a apelor reziduale care provin din instalaii civile . Bazinele septice sunt utilizate pe scar larg pentru realizarea de noi instalaii de e care pentru recondiionarea instalaiilor vechi pentru fluidizarea ncrcturii poluante a agentului de scurgere. Acestea sunt aplicate pe scar larg epurare n realizarea de instalaii de epurare noi sau n recondiionarea instalaiilor vechi ntruct reprezint seciuni de pretratare utile pentru fluidizarea

ncrcturii poluante a agentului de scurgere. Aceste bazine septice sunt construite din PE (polietilen linear), material reciclabil integral, i sunt alctuite dintr-un bazin principal denumit bazin de fermentare i un bazin de sedimentare, care este prezent n bazinul de fermentare. Bazinele septice TELCOM de tip IMHOFF asigur n mod natural, fr substane bioactivatoare, epurarea apei uzate pn la parametrii prevzui n codiiile nnormele legale, n funcie de numrul de utilizatori. DOMENII DE APLICARE Locuine particulare, nucleele rezideniale, restaurante, coli, pensiuni, policlinici, etc. AVANTAJELE BAZINULUI SEPTIC - dimensiuni mici - nchis ermetic - nu ocup spaiu (trebuie ngropat) - greutate redus - nu necesit alimentare cu curent electric - nu folosete substane bioactive - reacie neutr la radiaiile UV - rezisten la atacurile agenilor chimici - nu necesit ntreinere, doar vidanjare - forma bazinelor prezint avantajul unei structuri monolite solide - rezistena mecanic i termic la temperaturi cuprinse ntre -60C i +80C - rezisten la coroziune 30 ani - respect normele europene garantnd un produs reciclabil 100%. NORMA EUROPEAN DE REFERIN UNI EN 12556-3 Mici sisteme de recuperare apelor menajere pn la 50 de locuitori. Partea 3: instalaii (ansamblate sau pre-ansamblate) de epurare a apelor menajere reziduale REGLEMENTRI TEHNICE Bazinul septic tip IMHOFF din PE reciclabil (polietilen liniar), eate compus din dou ncperi monobloc, bazinul de: sedimentator, care trebuie s prezinte un volum minim de 40 litri / utilizator, i bazinul de fermentaie au un volum minim de 110 litri / utilizator. Bazinul septic prezint un singur capac necesar la inspectarea ncperii de sedimentare i pentru preluare nmolului, o gura de intrare a reziduurilor garnitur extern din cauciuc, una de ieire a apelor limpezi i un orificiu de expulzare pentru ndeprtarea bio-gazelor.

NOMENCLATURA

Elementele principale care compun bazinul septic TELCOM de tip Imhoff 1. intrare ape uzate 2. racord de evacuare bio-gaz 3. capac de inspecie a bazinului sedimentare i preluare a nmolului din bazinul de fermentare 4. bazin de sedimentare 5. orificiu ieire lichid tratat 6. bazin de fermentare sau de descompunere 7. zona de inspecie bazin de sedimentare 8. orificiu preluare nmol DIMENSIUNILE BAZINELOR SEPTICE TELCOM DE TIP IMHOFF MODEL "STANDARD"

E - intrare; U - iesire; F - inspectie; B - biogaz; Numrul util (*) reprezint numrul de utilizator n exploatare casnic, cu o medie de consum de 200 litri / zi / persoan. Normele europene consider n zonele urbane un consum de ap uzual ntre 170 200 l / zi pe utilizator. ALEGEREA PRODUSULUI Bazinul septic TELCOM de tip Imhoff se alege n funcie de numrul utilizatorilor. Alegerea volumului mai mare nu compromite funcionarea fosei ci dimpotriv scade frecvena vidanjrii. PRINCIPII DE FUNCIONARE Apele uzate menajere se limpezesc parial n bazinul principal de fermentare i sunt evacuate prin puuri absorbante i drenri, iar nmolul depus la fundul fosei fermenteaz timp ndelungat, pn la mineralizare, prin aciunea organismelor vii i este ndeprtat dup un interval prin vidanjare. Avantajul acestei soluii const i prin faptul c volumul deeurilor care se vidanjeaz reprezint numai o mic parte din volumul depozitului sedimentar care se mineralizeaz i pierde din coninutul de ap (peste 95%).SCHEMA DE INSTALARE

NORME DE INSTALARE Amplasamentul bazinul septic trebuie s corespund urmtoarelor cerine i condiii: - s se asigure pe ct posibil curgerea apei prin gravitaie n toate obiectivele fosei septice; - s fie aezat n exteriorul imobilelor la o deprtare de cel puin un metru de fundaie i la nu mai puin de 10 metri de orice pu sau bazin de ap potabil; - s se asigure accesul uor pentru vidanjare; - solul trebuie s prezinte un factor de permeabilitate la ap corespunztor, pentru a servi drept receptor al apelor epurate; - se recomand efectuarea unor evaluri a coeficientului de permeabilitate la ap a solului, cunoscut sub numele de test de percolare; - se recomand construirea de ziduri de protecie pentru zonele cu risc de inundaie.

MARCAJE Pe produs apar urmtoarele marcaje: - data i anul de fabricaie - simbolul " PRODUS RECICLABIL" care indic respectarea normelor europene garantnd un produs reciclabil 100% care protejeaz i apr mediul nconjurtor; GARANIE Societatea productoare TELCOM Italia garanteaz pentru BAZINUL SEPTIC TIP IMHOFF urmtoarele: - ndeprtarea componenei organice a nmolului ~ 50% - ndeprtarea substanelor sedimentabile ~ 90% - ndeprtarea BOD5 ~ 40%;DIMENSIUNI [cm] L FOSA SEPTICA SLIM 5 FOSA SEPTICA ECO 6 FOSA SEPTICA ECO 10 FOSA SEPTICA ECO 15 FOSA SEPTICA ECO 20 FOSA SEPTICA ECO 25 FOSA SEPTICA ECO 30 125 117 136 146 165 184 185 l 65 117 136 146 165 184 185 h 159 137 171 205 209 316 239

DENUMIRE PRODUS

VOLUM litri 820 910 1500 2250 3000 3750 4500

LOCUITORI ECHIVALENTI e.l. 5 6 10 15 20 25 30

PRET LISTA EUR 620,00 710,00 1.090,00 1.420,00 1.880,00 2.120,00 3.320,00

*Preturile nu contin TVA SEPARATOARE DE GRASIMIDENUMIRE PRODUS L SEPARATOR DE GRASIME DIS 4 SEPARATOR DE GRASIME DIS 6 SEPARATOR DE GRASIME DIS 10 SEPARATOR DE GRASIME DIS 30 SEPARATOR DE GRASIME DIS 40 SEPARATOR DE GRASIME DIS 60 SEPARATOR DE GRASIME DIS 80 SEPARATOR DE GRASIME DIS 100 101 114 135 117 136 146 165 184 DIMENSIUNI [cm] l 56 63 74 117 136 146 165 184 h 80 91 103 150 182 219 224 229 VOLUM litri 260 380 590 1360 2250 3070 4200 5100 LOCUITORI ECHIVALENTI e.l. 4 6 10 27 45 61 84 102 EUR 300,00 370,00 480,00 690,00 1.130,00 1.220,00 1.680,00 2.320,00 PRET LISTA

5.

http://www.fosepolitan.ro/etc.html

FOSA septica ecologica IMHOFF este confectionata din poliesteri armati cu fibra de sticla care nu permite lichidelor ce sunt colectate in ea sa se scurga in sol sau infiltratii din sol in interiorul fosei. Fosa septica asigura lichefierea partiala a materiilor poluante concentrate n apele uzate, de asemenea asigura retinerea meteriilor solide si a deseurilor plutitoare. Asigura o pretratare eficace si o lichefiere a dejectiilor evacuate dintr-o gospodarie ce nu poate fi legata la o retea de canalizare, este indispensabila fazei de epurare a apelor. n unele cazuri, ea poate constitui o alternativa economica de asanare a retelelor de apa din zona. Constructia unei fose septice necesita o mna de lucru calificata intretinerea fiind foarte usoara. Fosele septice sunt concepute astfel ca sa asigure imobilitatea lichidului si n consecinta sa faciliteze macerarea materiilor solide n suspensie. Totul depinde de durata de retentie, de sistemul ales pentru intrarea si iesirea lichidului. Materiile solide se acumuleaza, n primul compartiment unde sufera o descompunere a materiilor solide in apa si gaz cu ajutorul bioactivatorilor. Dupa primul compartiment, un al doilea primeste lichidul decantat sub forma unui fluid limpede cu continut mare de bioactivatori, care continua sa actioneze asupra materiei organice moarte. Bioactivatorii macereaza materia solida si grasimile intr-o proportie de 98% transformandu-le in apa si gaz, de aceea noi recomandam o verificare (vidanjare) la 3-5 ani. Dupa un timp, care poate dura ntre 7 si 15 zile, lichidul rezultat este evacuat printr-un sistem de drenare subteran. Aici are loc o filtrare mai profunda, se poate afirma chiar totala, datorita patului filtrant de pamant prin care trebuie sa treaca. Utilizarea sapunurilor ordinare n cantitati normale nu afecteaza procesul de digestie si de asemenea detergentii din categoria "ecologici" care n prezent tind a fi singurii de pe piata. In schimb, folosirea de dezinfectanti si clor n cantitati foarte mari, omoara bacteriile si inhiba procesele

de digestie dar o reactivare a fosei cu bioactivatori va readuce la normal procesul de macerare(ecologizare). Fosele sunt agrementate tehnic de CONSILIUL TEHNIC PERMANENT PENTRU CONSTRUCTII conform legii 10/1995. Durata de viata data de agrement este de 30 de ani fara masuri speciale de intretinere, iar durata de viata reala este de peste 100 de ani.

http://www.cribernet.ro/ LIVIU APOSTOL 07540737256.

A.

Ministatia de epurare cu aerare continua

In faza a doua , apa trece pe principiul vaselor comunicante in camera de aerare unde cu ajutorul unui difuzor de bule fine se realizeaza transferul de oxigen . Astfel se intretine o biomasa care degradeaza prin procese metabolice incarcatura organica din apa uzata. Trecand in faza a treia apa se decanteaza in zona de recirculare namol , unde se creaza conditiile necesare limpezirii apei. Aici namolul se decanteaza si reintra in zona de aerare, in zona superioara a camerei creindu-se o patura de apa clara care se evacueaza . Namolul exedentar din camera de aerare este recirculat in decantorul primar cu ajutorul unui air-lift

CE TREBUIE SA INTREBAM CAND CUMPARAM O ASTFEL DE STATIE 1. Este prevazuta statia cu decantor separat de zona de aerare ? Ce volum are ?

O statie de epurare cu aerare continua care nu are camera separata de decantare, nu are performantele unei statii de epurare cu decantor separat care asigura din start un grad de pana la 35 % epurare in decantor. Lipsa decantorului primar face producatorul unei astfel de statii sa ceara utilizatorilor sa nu arunce in statie resturi de hartie igienica, prosoape de hartie, par , resturi animale, etc. De aemenea lipsa unui decantor primar separat duce la cresterea frecventei de vidanjare. Volumul decantorului este de asemenea important. Materialul grosier evacuat de o persoana intr-un an este de ~100 litri/an, rezulta ca pentru 4-6 persoane trebuie prevazut un spatiu de decantare (separat de zona de aerare) de cel putin 600 litri namol pentru o vidanjare odata la 1 an. 3. Este statia prevazuta cu punct de prelevare probe conform legislatiei ? Standardul mentionat mai sus prevede ca astfel de sisteme sa aiba proiectate puncte de prelevare probe in care se mentine pemanent o mostra de apa epurata evacuata din statie. 4. Exista posibilitatea recircularii namolului excedentar ? In bazinul de aerare se formeaza namol activ care are o anumita rata de crestere functie de gradul de impurificare a apei ce intra in zona de aerare. La un moment dat acest namol devine excedentar procesului de epurare si trebuie extras din zona de aerare si returnat in decantorul primar (daca exista).In cazul in care namolul in exces nu este scos din procesul de epurare are loc fenomenul de umflare a namolului cu consecinte nefaste asupra calitatii apei epurate. 5. Cand se face vidanjarea se va goli intreaga statie ? In conditiile in care prin vidanjare se goleste aproape toata statia si se extrage si namolul activ, atunci pana la o noua functionare conform parametrilor proiectati va mai dura o perioada de timp pana cand se reformeaza namolul activ, chiar daca nu s-au spalat peretii fosei.In aceasta perioada calitatea efluentului nu va corespunde normelor in vigoare.

2. Exista acces la camera de aerare pe gura de vizitare ? Conform standardului european SR EN 12566-3 care reglementeaza aceste sisteme de epurare este obligatoriu ca pentru fiecare compartiment sa existe acces de vizitare. Aceasta cerinta asigura posibilitatea inspectiei si interventiei la toate elementele de interior. Montajul

Se asterne pe fundul gropii un stat de ~15-20 cm de nisip. Se va aseza ministatia pe fundul gropii, folosindu-se franghii sau pamblici suficient de rezistente pentru a sustine greutatea recipientului. Ministatia de epurare, odata asezata pe fundul gropii trebuie sa aiba o pozitie stabila. . Se verifica cu o cumpana daca este perfect orizontal instalata. Ministatia se racordeaza la conducta de canalizare a imobilului (aceasta ar trebui sa aiba un grad de inclinare de cel putin 1% in directia bazinului) . Se executa conectarea la conducta de evacuare .

Se umple ministatia cu apa. Continuati sa umpleti groapa cu material de umplutura, asa cum a fost prezentat mai sus. Se cupleaza suflanta de aer la o sursa de curent electric (220 V). IMPORTANT: Umplerea cu apa a ministatiei se va face concomitent in ambele compartimente avand in vedere ca diferenta de nivel a apei din cele 2 camere sa nu fie mai mare de 50-70 cm. -Este permis accesul pietonal deasupra unei ministatii astfel montate, dar NU este admisa circulatia auto sau a oricaror alte vehicule. Daca se doreste carosabilitate atunci trebuie retinut ca aceasta nu este data de

rezervor ci de capacul caminului de vizitare si placa de ciment turnata deasupra acestuia. -ATENTIE: placa de ciment trebuie neaparat sa nu fie sprijinita direct pe rezervor, sa fie armata astfel incat sa nu permita la mijlocul ei curburi datorate traficului si sa aiba stalpi de sustinere a greutatii acesteia pe langa peretii rezervorului, fixati bine in terenul de la baza recipientului Se umple ministatia 30-40% cu apa pentru a se asigura o asezare perfecta a acesteia pe fundul gropii Se umple umple spatiul dintre peretii gropii si cei ai ministatiei cu straturi de circa 40 cm material de umplutura, pana la jumatatea ei. Fiecare strat trebuie compactat cu atentie, astfel incat sa umple tot spatiul din jurul recipientului.

B. Ministatie epurare cu alimentare secventialaSBR

Apele uzate menajere sunt rezultatul folosirii apei potabile ( in putine cazuri si a apei pluviale) pentru satisfacerea nevoilor casnice( bucatarie, toalete,dusuri,baie). Aceste ape contin materii solide in suspensie, sau dizolvate de natura minerala si organica, in special compusi organici ai azotului si fosforului, si nu pot fi deversate in mediul natural fara a fi in prealabil epurate . Majoritatea sistemelor de epurare care folosesc tehnica epurarii cu namol activ au o functionare continua (aerul este insuflat in mod continuu). Astfel circulatia apei intre compartimente nu este controlata (se face pe principiul vaselor comunicante).

Principiu de functionare Metoda de epurare are la baza principiul conform caruia aerarea puternica a unei ape uzate (bogata in substante organice) depozitata intr-un tanc de aerare are drept consecinta agregarea materiei fin suspendate si coloidale in flocoane. Flocoanele reprezinta substanta nutritiva si suportul bacteriilor.In acest fel flocoanele au o mare capacitate de absorbtie a substantelor organice din apa poluata acestea fiind descompuse apoi de microorganisme. Instalatiia SBR (sequencing batch reactor sau reactor biologic cu alimentare secventiala) reprezinta de fapt o tehnologie de epurare cu namol activ asemanatoare cu cea din statiile de epurare orasenesti, diferenta esentiala n comparatie cu acestea constnd din segmentarea procesului si comasarea lui tehnologic ntr-un singur compartiment. n sistemul SBR se disting 5 etape secventiale ale procesului de epurare, care se repeta ciclic. Ele sunt precedate de epurare mecanica ( decantare). Cele 5 etape sunt urmatoarele :

etapa 1: Alimentare: o cantitate predeterminata de apa uzata este preluata din bazinul de decantare cu ajutorul unui air-lift si se introduce n bazinul de aerare unde se amesteca cu namolul activ ramas din ciclul precedent. Datorita formei speciale a air-liftului, numai apa decantata (fara solide si fara grasimi) este transferata in bazinul de aerare.

etapa 2: Aerare : apa uzata este aerata in intervale regulate si bine definite. Prin oprirea si pornirea aerarii au loc procesele de nitrificare, denitrificare ceea ce duce la o eliminare cat mai eficienta a compusilor organici ai azotului. Distributia aerului in masa apei se face cu ajutorul unor membrane de cauciuc cu perforatii fine. Datorita dimensiunii mici a bulelor de aer introduse, o mare cantitate de oxigen poate fi dizolvata in apa. Cu ajutorul acestui oxigen microorganismele ( prezente in namolul activ) vor decompune substanta organica (pe care o utilizeaza ca sursa de hrana), si se vor inmulti.

etapa 3: Decantare : in aceasta etapa se opreste toata instalatia, lasnd timp suficient pentru sedimentarea flocoanelor de namol care se vor depune pe fundul bazinului. In acest fel in partea superioara a bazinului ia nastere o zona cu apa limpede, epurata.

etapa 4: Evacuare: apa epurata decantata se evacueaza in cantitate determinata tot cu ajutorul unui air-lift , numai din partea superioara a camerei etapa 5 : Recirculare namol Datorita faptului ca namolul activ se va inmulti o parte din acesta este recirculat din bazinul de aerare in decantor.

Montajul

Se asterne pe fundul gropii un stat de ~15-20 cm de nisip. Se va aseza ministatia pe fundul gropii, folosindu-se franghii sau pamblici suficient de rezistente pentru a sustine greutatea recipientului. Ministatia de epurare, odata asezata pe fundul gropii trebuie sa aiba o pozitie stabila. . Se verifica cu o cumpana daca este perfect orizontal instalata.Ministatia se racordeaza la conducta de canalizare a imobilului (aceasta ar trebui sa aiba un grad de inclinare de cel putin 1 in directia bazinului) .Se executa conectarea la conducta de evacuare .

Se umple ministatia cu apa. Continuati sa umpleti groapa cu material de umplutura, asa cum a fost prezentat mai sus. Se cupleaza panoul de comanda la o

sursa de curent electric (220 V). IMPORTANT: Umplerea cu apa a ministatiei se va face concomitent in ambele compartimente avand in vedere ca diferenta de nivel a apei din cele 2 camere sa nu fie mai mare de 50-70 cm. -Este permis accesul pietonal deasupra unui SBR astfel montat, dar NU este admisa circulatia auto sau a oricaror alte vehicule. Daca se doreste carosabilitate atunci trebuie retinut ca aceasta nu este data de rezervor ci de capacul caminului de vizitare si placa de ciment turnata deasupra acestuia. -ATENTIE: placa de ciment trebuie neaparat sa nu fie sprijinita direct pe rezervor, sa fie armata astfel incat sa nu permita la mijlocul ei curburi datorate traficului si sa aiba stalpi de sustinere a greutatii acesteia pe langa peretii rezervorului, fixati bine in terenul de la baza recipientului Se umple ministatia 30-40% cu apa pentru a se asigura o asezare perfecta a acesteia pe fundul gropii Se umple umple spatiul dintre peretii gropii si cei ai ministatiei cu straturi de circa 40 cm material de umplutura, pana la jumatatea ei. Fiecare strat trebuie compactat cu atentie, astfel incat sa umple tot spatiul din jurul recipientului. Recomandari evacuare efluent Rezultatele obtinute in urma testelor de eficienta si analizelor de laborator au aratat ca acest sistem este capabil sa asigure o calitate a efluentului care asigura respectarea legislatiei in vigoare (NTPA 011 si NTPA 001/2002, legea 188/2002) cu privire la deversarea apelor menajere in mediul natural. In urma procesului de epurare apa poate fi deversata in : a) rau, parau sau orice apa curgatoare b) lac c) sol prin doua posibilitati: . 1. drenaj :Linia de drenaj este definita ca o excavatie cu latimea de 40-60 cm si cu adancimea de 70 - 120 cm, utilizand o metoda uzuala de umplere de jur imprejur a conductei de drenaj cu piatra concasta (agregat) 35-70 mm. Sub stratul de agregat si conducta de drenaj se aseaza un strat de nisip de 15 cm grosime. Agregatul va fi de asemenea utilizat pentru a proteja linia de drenaj inainte de umpelerea cu pamant. Se mai recomanda ca pamantul de umplutura de la suprafata sa prezinte o panta, astfel incat sa nu permita stationarea indelungata a apelor de suprafata deasupra liniilor de drenaj, sau acoperirea

agregatului de deasupra conductei de drenaj cu folie de polietilena si apoi acoperirea acesteia cu pamant. Teava de drenaj este confectionata dintr-o teava de PVC cu diametrul 110 mm, prevazuta cu gauri alternante pentru evacuare, cu diametrul intre 3 si 6 mm. Toate orificiile de evacuare trebuie asezate pe suprafata inferioara de contact. Partea superioara a conductei de drenaj nu trebuie prevazuta cu gauri de evacuare.Teava de drenaj trebuie sa aiba o lungime ce va permite dispersia apei evacuate in cadrul unui ciclu de epurare si sa respecte panta de scurgere de minim 1:400 2.Putul absorbant cu ajutorul caruia efluentul rezultat din ministatia de epurare se infiltreaza in sol, trebuie sapat pana la un strat de sol permeabil. Acesta poate fi confectionat tot din teava PVC cu diametru de minim 300 mm. Pe perioada verii apa rezultata in urma procesului de epurare poate fi folosita pentru irigarea gazonului.Acest lucru presupune montarea uni bazin de captare aditional si a unui dispozitiv de desinfectie cu ultraviolete . Irigarea poate fi comandata de computerul statiei in anumite perioade stabilite de proprietar DETALII DRENAJ

Recomandari pentru o utilizare eficienta Ministatia de epurare si sistemele de infiltrare a efluentului sunt o solutie viabila daca sunt exploatate corect . Cu precautii minime operatiile de intretinere sunt reduse si nu necesita personal calificat. Urmatoarele recomandari pot prelungi durata de functionare si intervalul dintre vidanjari asigurand un mediu mai curat in jurul casei dumneavoastra: - inspectati si daca este necesar vidanjati sistemul. Masurarea nivelului de namol

se face in primul compartiment prin introducerea unei tije. Cand aceasta atinge zona cu namol se va simti o rezistenta la inaintare. Stratul de namol nu trebuie sa depaseasca adancimea indicata de producator. Este recomandabil ca inspectiile sa fie efectuate macar o data la 6 luni. Perioada de vidanjare este de 1 an. ATENTIE! Vidanjarea se face numai in prima camera (decantor) si trebuie evacuat numai stratul de namol decantat. Vidanjarea trebuie efectuata de firme specializate iar frecventa vidanjarilor consemnata in jurnalul de operatiuni a ministatiei. - Nu introduceti in sistemul de epurare urmatoarele: substante toxice in concentratii care pot genera mortalitatea microorganismelor prezente in namolul activat ca de exemplu soda caustica (hidroxid de sodiu sau potasiu) sau soda calcinata. - Este complet interzisa utilizarea compusilor care degaja clor liber sau a asazisilor bioactivatori care se gasesc in comert. Acestia genereaza mortalitatea in masa a microorganismelor si functionarea fara rezultate a ministatiei de epurare. - Folositi numai detergenti biodegradabili si incercati pe cat posibil sa nu spalati cantitati excesive de rufe intr-o singura zi. Produsele uzuale de curatare aflate pe piata sunt in general biodegradabile si nu afecteaza bacteriile din namolul activat.

ATENTIE: Fata de alte statii de epurare, in aceasta puteti arunca si resturi de genul : prosoape de hartie, hartie de ziar, hartie de scris, carpe, scutece, par de animale, resturi animale, pentru ca, daca instalatia dvoastra permite canalizarea acestora spre statia CRIBERNET , nu e nici o problema, o sa fie retinute in decantorul suplimentar al acesteia.

C.

Fose septice tricompartimentate

Aceasta apa intra in primul compartiment al fosei septice.Aici au loc procesele de decantare a materiei solide (prin gravitatie - rezultand un strat de namol pe fundul bazinului) si de separare a grasimilior prin flotatie (acestea fiind mai usoare decat apa se ridica la suprafata formand un strat de spuma).Tot in primul compartiment are loc si procesul de fermentatie anaeroba a namolului

sedimentat(acesta prin mineralizare isi reduce considerabil volumul) precum si procesul de degradare anaeroba a substantei organice cu ajutorul bacteriilor prezente in apa uzata. Din prima camera apa (decantata primar) trece in decantorul secundar (decantor Imhoff). Datorita pozitionarii acestuia si datorita sistemului Imhoff de trecere a apei se realizeaza o a doua decantare a apei avand ca rezultat o sedimentare cat mai eficienta a materiei solide. Apa deja decantata primar si secundar trece in camera de clarifiere/limpezire de unde este eliminata in drenaj unde au loc procesele de descompunere aeroba a substantei organice cu ajutorul bacteriilor prezente in sol.

1. Racord de intrare; 2.Decantor primar; 3. Camera de limpezire; 4.Gura de vizitare; 5.Perete separator; 6. Racord de evacuare; 7.8.Tevi de vidanjare; 9.Decantor IMHOFF;

Apa menajera este rezultatul folosirii apei potabile (in foarte putine cazuri si a apei pluviale ) pentru activitatile casnice. Apele provenite de la bucatarie, dus, toaleta contin materii solide in suspensie de natura minerala si organica, in special compusi ai azotului si fosforului . Drenajul Linia de drenaj este definita ca o excavatie cu latimea de 40-60 cm si cu adancimea de 70 - 120 cm, utilizand o metoda uzuala de umplere de jur imprejur a conductei de drenaj cu piatra concasta (agregat) 35-70 mm. Sub stratul de agregat si conducta de drenaj se aseaza un strat de nisip de 15-20 cm grosime. Agregatul va fi de asemenea utilizat pentru a proteja linia de drenaj inainte de umpelerea cu pamant. Se mai recomanda ca pamantul de umplutura de la suprafata sa prezinte o panta, astfel incat sa nu permita stationarea indelungata a apelor de suprafata deasupra liniilor de drenaj, sau acoperirea agregatului de deasupra conductei de drenaj cu folie de polietilena si apoi acoperirea acesteia cu pamant Toate orificiile de evacuare trebuie asezate pe suprafata inferioara de contact. Gaurile pot fi inlocuite cu crestaturi executate cu un flex pe partea inferioara a tevii. Partea superioara a conductei de drenaj nu trebuie prevazuta cu gauri de evacuare.Teava de drenaj poate sa aiba o lungime de maxim 20 de metri si trebuie sa respecte panta de scurgere de minim 1:300, iar distanta dintre doua tevi de drenaj trebuie sa fie de minim 2 metri.Se recomanda utilizarea a doua sau trei tevi de drenaj.

Teava de drenaj este confectionata dintr-o teava de PVC cu diametrul 110, 125 sau 160 mm, prevazuta cu gauri alternante pentru evacuare, cu diametrul intre 3 si 6 mm.

7.

ALTE SITE-URI

http://www.fose-septice.com.ro/ http://www.ecofose.ro/shop/index.php http://www.alpsibiu.ro/minisisteme%20de %20epurare/minisisteme%20de%20epurare.htm GRAF http://www.fosesepticeecologice.ro/# Arad !!!!

http://www.termosolare.ro/products_/1073/fose_septi ce/mini_statie_epurare_4-6_persoane http://forum.softpedia.com/index.php? s=74be9574b64a3ce90bef92acefb75c43&showtopic=2 16533&st=18Eu am mai postat niste explicatii pe forumul asta, dar se pare ca s-au pierdut, sau n-a cautat nimeni mai atent. Se mai intimpla. Tratamentul apelor uzate se face in urmatoarele etape: 1. Fermentare anaeroba, care are loc in fosa asta de beton - prima - aia de care ziceti toti. Nu e altceva decit o mocirla statuta, care, in timp, isi formeaza o crusta de grasimi si sapunuri deasupra. Bacteriile anaerobe se hranesc cu mediul asta si lasa la fundul fosei un mil negru. Cam 90% din microbi/alte alea vor fi eliminati/consumati/mincati in aceasta fosa. 2. Fermentare aeroba, care are loc intr-o a doua fosa, sau a doua incapere din fosa initiala. Asta preia "apa murdara" din prima fosa si intretine un alt soi de bacterii. Evident, ca sa nu-ti moara bacteriile aerobe, trebuie sa le dai aer. De aia se pune o suflanta, care barboteaza aer (printr-un sistem de distributie) in masa de "apa

murdara" venita de la fosa dintii. Bacteriile astea aerobe inlatura restul de materii periculoase, gradul de purificare rezultat fiind cam de 9799%. Dar atentie, "aerobica" asta nu poate avea loc fara o "anaerobica" in amonte. 3. Daca vrei sa fii antiseptic de tot, arunci niste pastile de cloramina (sau alte dracii moderne, cu nume fistichii) in efluentul final. Evident, pentru asta trebuie sa faci un distribuitor, sau camera de trecere/dozare, ziceti-i voi cum vreti. In toate cazurile, daca ai cimp de infiltrare, prima o golesti cam la o juma' de an maxim, iar a doua o data la vreo doi-trei ani. Daca ai teren impermeabil, faci bazin de evaporare; daca n-ai teren nici de una nici de alta, e cam nasol: oficialitatile romane nu te lasa sa-ti imputi subsolul (e al patriei) si atunci trebuie sa vidanjezi de cite ori se umple.

Volumele se calculeaza astfel incit sa permita o stationare de minim 24 ore (standardul american) si inter 4872 ore (standardul UE) in fiecare fosa.

Totul depinde de cum vreti - sau puteti - sa folositi efluentul final (adica apa pe care o arunci in cimp/curte/subteran). - Daca n-ai restrictii mari de mediu, iar teren e cu hectaru', o fasa septica punctul 1. ajunge. - Daca n-ai teren mult, sau iti impune Sulfina Barbu (ori Tariceanu, daca o va inlocui ca pe ministrul de externe) niste restrictii mai ale dracu', faci ca la punctul 2. - Daca esti in apropiere de ce stiu e ce fintini, sau alte locuri care au restrictii "antiseptice" mai mari, punctul 3. - Daca vrei sa-ti stropesti iarba din curte, in care se joaca copiii, renunta.