Frământatul

Frământatul (petrissage)

Urmărind succesiunea metodică logică de aplicare a masajului de la suprafaţa corpului în profunzime, după netezirea adresată pielii, fricţiunea pentru ţesuturile subcutanate, frământatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul ţesuturilor profunde, în special al muşchilor.

Manevrele constau în prinderea muşchilor şi a altor ţesuturi profunde, ridicarea lor (când este posibil), stoarcerea lor prin comprimare sau prin presiune pe planul profund.

Principiul de acţiune al frământatului (după G. Mollon şi P. Dotte)

Tehnici de execuţie: Posibilităţile de execuţie tehnică a manevrelorsunt diferite, forma lor fiind determinată despecificul regiunii, astfel:

• frământatul în cută;• framntatul in cleste;• frământatul circular şi frământatul şerpuit;• frământatul cu pumnii;• frământatul între marginile cubitale ale mâinii;• frământatul “în rindea”;• frământatul prin rularea muşchilor.

Frământatul în cută Reprezintă o formă de masaj care se poate

aplica atât pe suprafeţele plate şi întinse cât şi la segmentele membrelor (braţ, antebraţ, gambă, coapsă).

Cuprinderea muschiului (sau a tesutului gras) intr-o cuta formata de catre cele patru degete, pe o parte si degetul mare si radacina palmei de pe alta parte, ridicarea si strangerea acestuia printr-o stoarcere, strangere-propriuzisa sau printr-o presare pe planul osos.

Prizele folosite diferă de la un segment la altul al corpului în funcţie de grosimea stratului de ţesut prelucrat, astfel:

•  priza mică - realizată între police şi index;

•  priza medie - între degete şi rădăcina mâinii;

•  priza mare - între vârfurile degetelor

Dintre aceste forme, priza medie este cel mai mult utilizată. Cuta realizată între degete şi rădăcina mâinii este stoarsă prin ducerea mâinii înainte şi comprimarea cutei cu partea musculoasă a palmelor, urmată de apăsarea ei pe planul dur profund. Aceste mişcări, repetate de câteva ori în acelaşi loc, sunt urmate de aplicarea mâinilor din aproape în aproape pe suprafaţa învecinată,frământând ţesuturile atât în sens longitudinal cât şi în sens transversal. Priza este menţinută formând o cută lungă pe lungimea muşchiului, se ridică şi apoi se presează pe planul osos, atât la nivelul segmentelor lungi şi subţiri ale membrelor cât şi pe suprafeţe plane (ex. spate). Această formă de cută se mai numeşte şi cută deplasabilă sau în val şi este specifică zonelor cu elasticitate mare a ţesuturilor.

Framntatul in cleste

• Muschii scurti sau lati sunt cuprinsi intr-un cleste format de cele patru degete, de pe o parte si degetul mare(police) pe de alta parte, sunt ridicati si stransi.

Frământatul circular şi frământatul şerpuit se realizează cu o priză care să prindă segmentul “în cerc”, “în brăţară” sau “în inel”, policele ambelor mâini fiind situate la acelaşi nivel în porţiunile mai voluminoase (coapsă) sau etajat, unul deasupra celuilalt (gambă, antebraţ, braţ). Muşchii sunt prinşi şi presaţi între degete şi palme, apoi pe planul osos profund

În cazul manevrelor de frământat şerpuit, priza este realizată tot circular, policele orientate înainte, realizându-se o presiune şi o torsiune a masei musculare între degete şi palme, mâinile acţionând alternativ. Ambele variante se bazează pe mişcarea de presiune a cutei între mâna maseurului şi planul dur profund. După fiecare mişcare presiunea slăbeşte, moment în care muşchiul se relaxează. Forţa de acţionare a maseurului poate fi mai mică sau mai mare, în funcţie de volumul şi rezistenţa muşchilor masaţi, sensul de acţionare al frământatului fiind cel al circulaţiei de retur, sanguine şi limfatice.

Frământatul cu pumnii

Cu pumnii strănşi se execută mişcări de frământare asemănătoare frământatului pâinii, efectuându-se mişcări de rotaţie care ridică muşchiul şi în acelaşi timp execută o presiune asupra lui.

Partea dorsală a trunchiului (spatele) cât şi faţa anterioară a toracelui necesită adaptarea manevrelor de frământat la forma musculaturii acestor zone. Muşchii situaţi pe aceste regiuni ale corpului sunt întinşi ca suprafaţă, iar volumul lor nu este atât de bine conturat pentru a putea fi prelucraţi eficient prin manevrele de frământat în cută. Pentru aceştia, manevra de frământat denumită “în rindea” (mişcare asemănătoare cu cea a tâmplarului) şi rularea muşchilor sunt cele mai adecvate. Priza se realizează prin aplicarea mâinii maseurului pe suprafaţa de masat cu zona eminenţei tenare şi hipotenare (“rădăcina mâinii”), degetele uşor depărtate de aceasta, la un unghi de 30-45°

Mâna maseurului execută presiuni moderate (sau mai pronunţate) şi deplasări scurte ale ţesuturilor (înainte-înapoi), înaintând progresiv, fără a solicita elasticitatea ţesuturilor peste limitele accesibile.

Ţinând seama că la această manevră presiunea este crescută pentru a obţine efecte în profunzime, deplasarea mâinii se va face prin mişcări scurte pentrua nu provoca senzaţii de durere. Astfel, muşchii sunt prelucraţi între două suprafeţe dure reprezentate de mâna maseurului şi suportul osos al musculaturii cutiei toracice.

Atunci când masa musculară este bine dezvoltată, priza poate fi aplicată cu “mână peste mână”, maseurul înclină mult trunchiul înainte şi trece mai mult greutatea corpului său pe braţe, pentru a acţiona cu forţă sporită.

O altă formă de frământat pentru zona trunchiului (posterioară şi anterioară)este cea de rulare a muşchilor respectivi. Priza se aplică în acelaşi fel ca la frământatul “în rindea”, apoi mâna execută presiuni cu mişcări circulare, câteva pe acelaşi loc, după care înaintează uşor pe direcţia circulaţiei de retur. Când subiectul se află în poziţie aşezat, maseurul aplică o mână pe zona opusă celei masate şi realizează o “contra priza” pentru a fixa mai bine poziţia pacientului.

Pentru regiunea abdominală, pe lângă frământatul în cută cu diferitele lui forme, cu priza mică, medie sau în val, în funcţie de consistenţa ţesuturilor (hipoderm) se foloseşte o formă specială de frământat în cută, realizată între marginile cubitale ale mâinilor.

Efectele frământatului sunt obţinute, de asemenea, pe două căi:

• mecanică;

• reflexă.

Pe cale mecanică este stimulată deschiderea unor capilare de rezervă care favorizează circulaţia profundă şi eliminarea produşilor toxici. Acest mecanism este deosebit de important în cazul sportivilor de performanţă la care în timp se formează capilare noi, ca o reţea de adaptare. După efortul fizic foarte mare, manevrele de frământat favorizează eliminarea mai rapidă a cataboliţilor anaerobi lactacizi.

Frământatul contribuie la menţinerea musculaturii într-o stare de funcţionare bună, asigură o troficitate normală, combate atrofiile musculare. Prin manevrele de stoarcere, elasticitatea ţesutului muscular este bine întreţinută prevenind leziunile la acest nivel, lucru foarte important în practica sportivă.

Pe cale reflexă sunt stimulate fiziologic proprietăţile muşchilor:

- excitabilitatea;

- contractilitatea;

- conductibilitatea.

Excitabilitea dă posibilitatea susţinerii eforturilor prelungite şi rezistenţă la

oboseală.

Contractilitatea, proprietatea muşchiului apreciată prin creşterea forţei de contracţie, este de asemenea superioară în cazul sportivilor de performanţă, la care se produce o mobilizare a sistemului nervos central, determinând o sincronizare îmbunătăţită şi o mobilizare mai mare a unităţilor motorii. Aceste efecte determinate de masaj-frământat la nivel muscular sunt greu de stabilit prin care mecanism sunt obţinute, mecanic sau reflex. Se poate afirma că ele se suprapun, preponderente fiind cele reflexe.

Importanţa acestui procedeu în terapie se resimte în special în stările de atonie, atrofie şi insuficienţă musculară, consecinţe ale imobilizărilor prelungite necesare după diferite traumatisme sau alte afecţiuni musculare.

Masajul regiunilor trunchiului

Masajul trunchiului consta in prelucrarea celor trei regiuni distincte ale sale:

- spatele;

- peretele toracic;

- peretele abdominal.

Masajul spatelui - manevra de framantat

Framantatul se executa formand o cuta de pile si tesuturi intre varful degetelor flexate, care iau un punct de sprijin pe piele, si radacina mainii, care preseaza si strange cuta de jos I sus si dinapoi inainte. Acest framantat se executa pe toata intinderea spatelui dar mai ales in lungul coloanei vertebrale.

Masajului peretelui toracic – manevra de

framantat

Dupa manevra de frictiune se framanta insistent muschii,mai ales partea inferioara a pectoralilor, manevra preferata este framantatul in cuta, care permite prinderea si stoarcerea muschiului intre degetul mare si restul degetelor.

Masajul peretelui abdominal- manevra de

framantat

Framantat subcutanate, nu poate influenta prea mult musculatura peretelui abdominal si se limiteaza la straturile subcutanate, mai ales cand acestea sunt incarcate de grasime. In aceste cazuri se aplica framantatul in cuta. Cuta de piele si tesuturi grase este prinsa intre degete si palme si prelucrata insistent. Manevra se repeta, din aproape in aproape, in lungul cutelor grasoase ce se pot forma pe toata intinderea peretelui abdominal.

Masajul membrelor inferioare- manevra de framantat Masajul membrelor inferioare se poate executa fie pe

segmente, fie pe toata lungimea lor, incepand cu partea posterioara.

- Masajul regiunii fesiere;- Masajul membrelor inferioare pe partea posterioara: - masajul coapsei pe partea posterioara; - masajul gambei pe partea posterioara;- Masajul membrelor inferioare pe partea anterioara: - masajul piciorului; - masajul gambei pe partea anterioara; - masajul genunchiului; - masajul coapsei pe partea anterioara.

Masajul regiunii fesiere menevra

de framantat

Framantatul la acest nivel se executa cu pumnii inchisi

Masajul membrelor inferioare pe partea

posterioara, masajul coapsei-manevra de

Framantat

Este procedeul de baza al masajului coapsei, se aplica procedeul ”in bratara”, “serpuit” si mai ales “in cuta “.

Masajul gambei pe partea posterioara-

manevra de framantat

Se framanta cu o mana sau cu ambele maini masa muschilor posteriori aingambei, prin manevre in cerc sau in cuta; se pune accent pe tendonul care face legatura dintre muschi si capatul tendonului de insertie.

Masajul membrelor inferioare pe partea

anterioara-masajul piciorului manevra de

Framantat

In locul farmantatului, care nu se poate apliuca la acest segment, se executa scuturarea spatiilor interosoase si scuturatul degetelor.

Masajul gambei pe partea

anterioara- manevra de framantat

Framantatul are o importatnta reduse in masajul acestei regiuni si se aplica cu o mana mai mult pe partea externa si posterioara.

Masajul coapsei pe parteaanterioara- manevra de framantat Framantatul la nivelul acestei regiuni,

poate fi circular, serpuit sau mai ales in cuta; se executa cu putere, pentru a patrunde in grosimea masei musculare. O atentie deosebita trebuie sa-I acordam framantatulul muschilor interni ai coapsei, care se maseaza mai bland.

Masajul membrelor superioare menevra

de framantat:

- Masajul degetelor si al mainii;

- Masajul antebratului;

- Masajul bratului.

Masajul degetelor si a mainii- manevra de

Framantat

Se framanta cu degetele muschii tenari si hipotenati. Se completeaza framantatul prin scuturarea metodica a spatiilor interosoase ale palmei.

Masajul antebratului- manevra de

Framantat

Framantatul muschilor antebratului se executa cu o mana sau cu ambele “in bratara”

Masajul bratului- manevra de framantat

Pentru barat framantatul este manevra cea mai utila, pentru ca prelucreaza temeinic masa musculara de le acest nivel. Se poate executa un framantat “in cerc” sau “in bratara”, cuprinzand acest segment cu ambele maini,