Proiectarea frezei disc pentru prelucrarea canalelor de pana

1.0 Analiza constructiv funcţională a piesei din desen

Lăţimea canalului: b = 6 mm; Diametrul piesei: D = 38 mm; Lungimea canlului: l = 50 mm; Adancimea de frezare ts=3.45mm Materialul piesei OL 45

Compoziţia chimică este următoarea: C: 0.042 ÷ 0.5%; Mn: 0.50 ÷ 0.80%; S: max 0,045%; P: max 0,040%.Caracteristicile mecanice sunt următoarele în stare îmbunătăţită sunt:limita de curgere, Rp0.2 = 500 N/mm2;rezistenţa la rupere, Rm = 700 ÷ 850 N/mm2;alungirea la rupere, A5 = 14%;gâtuirea la rupere, Z = 30% (minim);duritatea Brinell, HBmax = 235.

2.0 Alegerea schemei de prelucrare

Freza disc pentru canale de pana este o freză cu dinţi drepti ,frezati, profilul dinţilor reprezentând profilul dreptunghiular al canalului de pana.

Freza execută o mişcare principală de rotaţie n, concomitent cu deplasarea în lungul axei, a arborelui de prelucrat. 3.0 Alegerea materialului sculei şi a tratamentului termic

Freza va fi executată din oţelul rapid Rp3, având compoziţia chimică şi caracteristicile mecanice conform STAS 7382-80.Compoziţia chimică este următoarea: C: 0.70 ÷ 0.80%; Mn: max. 0.45%; Si: 0.2 ÷ 0.4%; Cr: 3.60 ÷ 4.40%; Mo: max. 0.6%; W: 17.5 ÷ 19.5%; V: 1.0 ÷ 1.4%; Ni: max. 0.4%; P: max. 0.025%; S: max. 0.02%.Pentru oţel rapid călit, caracteristicile mecanice sunt următoarele:-limita de rupere la compresiune: (3.5 ÷ 4) * 103 MPa;-limita de rupere la încovoiere: (3.6 ÷ 3.7) * 103 MPa;-duritatea: 61 ÷ 63 HRC.Partea activă, din oţel rapid Rp3, va fi supusă unui tratament termic preliminar şi a unuia final.Tratamentul termic preliminar este recoacere de înmuiere la 820-850˚C – în vederea prelucrărilor de degroşare. După degroşare se impune recoacere de detensionare la temperaturi de 600-650˚C, pentru evitarea deformării ulterioare a sculei sub influenţa tensiunilor interne.După prelucrarea de finisare (înainte de ascuţirea finală) se aplică sculei tratamentul termic de călire, la temperaturi de 1250-1290˚C, cu răcire în baie izotermă având temperatura de 500-550˚C. Încălzirea în vederea călirii trebuie efectuată în trepte, cu menţinerea constantă a temperaturii la 450-600˚C, 850˚C sau/şi 1050˚C. Încălzirea şi răcirea se fac în băi de săruri: pentru temperaturi de 450-600˚C se recomandă folosirea eutecticului ternar

SrCl2 + NaCl + KCl, pentru menţinerea la temperatura de 850˚C se foloseşte amestecul de BaCl2 + NaCl, iar pentru încălzirea finală se recomandă ca mediu BaCl2 în amestec cu dezoxidanţi. Răcirea se face în baie de săruri, în trepte.Pentru scăderea cantităţii de austenită reziduală se recomandă continuarea tratamentului prin frig la temperaturi de până la –80˚C, timp de 30-45 minute. Apoi se vor efectua cel puţin două reveniri, succesive, timp de 60-75 minute fiecare, în scopul durificării secundare.După prelucrările de finisare, în scopul ameliorării suplimentare a proprietăţilor sculei (duritate şi rezistenţă la uzură) se pot aplica tratamente termochimice de suprafaţă, de tipul nitrurării, sulfizării sau cianurării. Se va aplica cianurare, în urma căreia se ajunge la o duritate a sculei de 69..72 HRC, iar durata de utilizare creşte cu 150-200%.După tratament, duritatea părţii active trebuie să fie de 62..65 HRC (în cazul cianurării de 69..72 HRC), iar a părţii de prindere de 35..45 HRC.

4.0Calculul constructiv al sculei

4.1 Diametrul exterior al frezei Un diametru corect exterior al frezei corect ales trebuie să asigure:

1. economie de material pentru executarea sculei;2. productivitate maximă a prelucrării cu freza;3. durabilitate ridicată;4. rezistenţă mecanică a frezei;5. consum minim de energie;6. stabilitate şi uniformitate în timpul frezării;7. calitate corespunzătoare a suprafeţei de prelucrat.

La freze cu diametre mai mari rezulta grosimi de aschiere mici ( la aceiasi adancime de aschiere), din care motiv rezulta forte specifice mari,care cauzeaza momente de rasucire si puteri de aschiere mari. In acelasi timp,frezele cu diametrul mare necesita un consum mai mare de otel pentru scule,cantitatea de material necesara pentru freza fiind proportionala cu patratul diametrului sculei.

Frezele cu diametrul mare prezinta si dezavantaje ca necesita un timp de patrundere in material mai mare decat cele cu diametrul mic. Frezele cu diametre mari prezinta insa si unele avantaje,prin aceea ca asigura o evacuare mai buna a cladirii rezultata in timpul aschieri.Freza pote avea un numar mai mare de dinti acestia putanduse ampalsa mai bine.Un diametru mare al frezei permite executarea unui alezaj mai mare,prin urmare se poate asigura o fixare mai rigida a frezei in timpul aschieri. Din cauza avantajelor si deavantajelor cauzate de dimensiunile frezelor se recomanda ca pentru degrosare sa se foloseasca freze cu diametre mici,iar pentru finisare freze cu diametre mari. Diametrul exterior al frezei (figura 2.a) se poate calcula cu ajutorul relatiei: D=d+2m+2H ; m -in care: D-este diametrul exterior al frezei; d-este diametrul alezajului frezei; m-este grosimea corpului frezei H-este adancimea canalelor de evacuare a aschiilor.

Forţa de aşchiere la frezareForţa periferică care permite calcularea momentului de torsiune, este dată de relaţia generală:

[daN].

Unde:t – lăţimea de frezare: t =6 mm;ts – adâncimea de frezare: ts =3.45 mm;sd = 0.07 [mm] –la frezarea cu freze discCF - coeficient care ţine seama de natura materialului frezei, a materialului prelucrat, de geometrie etc.: CF = 41;KF coeficient de corecţie care ţine seama de condiţii modificate de lucru:

= 1; = 1Valorile coeficientului şi exponenţilor pentru calculul forţei de frezare:xF = 1;yF = 0,86;zF = 0,72;uF = 1;qF = 0,86.

Forţa de frezare are o direcţie oarecare în spaţiu care poate fi stabilită ştiind componentele sale pe trei axe reciproc perpendiculare:Avem următoarele relaţii între componentele forţei de aşchiere H,V:Fa = 0 daN -freza se executa cu dinti dreptiFr=0.7Ft ;

Numarul de dinti ai frezei se calculeaza din conditia ca in timpul prelucrari sa se gaseasca cel putin doi dinti in aschiere simultan. Considerandu-se adancimea deschiere t si diametrul frezei D (figura 2.b) unghiul de contact se poate calcula din relatia :

cos = Notand cu pasul unghiular dintre doi dinti ai frezei, conditia sus mentionata se exprima analitic prin relatia: Dezvoltand in serie pe cos se obtine :

cos = 1-

Luand in consideratie primii doi termeni ai dezvoltarii, dupa efectuarea calculelor, se obtine :

Pasul unghiular al dintilor frezei sau unghiului la centru dintre doi dinti

este: zmin

[daN].

[daN].

Diametrul dornului frezei

Calculul la rezistenta:

Figura 2.b

Diametrul se alege astfel ca dornul sa reziste la solicitarile compuse.In timpul aschieri actioneaza asupra dintelui frezei componenta tangentiala Ftsi componenta rdiala Fr a fortei de aschiere (figura 2.c)reducand aceste forte la axul dornului rezulta forta F= si momentul de rasucire M=Ft

=177.8 D0.64

M=177.8 D0.64

La determinarea diametrului dornului se are in vedere modul de fixare al acestuia in axul principal al masini-unelte (figura c)In cazul dornului incastrat in conul arborelui principal al masini de frezat momentul incovoitor maxim este dat de relatia:

MI=F MI=Diametrul semifabricatului d=38 mm l=d/2+30 mm=49mmMI=22718.36 D-0.36[daN mm]Avand in vedere ca dornul este solicitat si la rasucire de momentul de rasucire M,se calculeaza momentul echivalent (conform teoriei a II-a de rupere) cu ajutorul relatiei:Me=0.35 MI+0.65Me=162.2 D-0.36+0.65Efortul unitar echivalent este:

in care :W=

Inlocuind relatiile si punand conditia ca efortul unitar echivalent sa fie egal la limita cu efortul unitar admisibil, dupa efectuarea calculelor, se obtine:

d =

Pentru dorn din OLC 45 a = 20 ÷ 25daN/mm2.

Figura 2.c

d=

Diametrul dornului trebuie determinat si din conditia de rigiditate, punand conditia ca sageata maxima a dornului sa fie mai mica decat sageata admisibila.

Calculul la rigiditate :Se folosesc urmãtoarele formule:

fFz= fFy=

care cu ajutorul procedeului VERESCHEAGHIN

fFz= şi fFy=

fad=0,05mm ; E=2,11.106 daN/mm;

iar frez= frez= frez=

I= mm4 =>

-din conditia de rigiditate se obine diametrul df=7.69 D-0.09[mm] (1)- din conditia de rezistenta se obtine dr=

(2)-pentru o valoare data a diametrului D se vor compara relatiile (1) si (2) dr>df -s-a determinat initial gradul de liniaritate a relatiei (2) pe intervalul de valori considerat-relatia de calcul a diametrului dornului este:d=

Inălţimea profilului dintelui frezeih=0.6p ; p-pasul dintilorp= [mm] ; p=0.92 [mm]

unde z= -din conditia obtinerii canalelor de aschii optime

z -din conditia frezarii uniformem=0.4 d=Raza de rotunjire r a fundului cnalului frezei se alege in asa fel incat sa existe posibilitatea asezarii libere a aschiei.Daca se considera ca arie a sectiunii active a canalului valoarea ,atunci intre aceasta marime si aria sectiuni transversale a aschiei (aria sectiuni in forma de virgula)

Qt=tsd,trebuie sa existe raportul: .Rezulta: .

r=0.55[mm] –pentru freze disc cu un singur rand de taisuri;

d + 2 +

+ +1.1+0.55

(3)Rezolvarea inegalitatii (3) se face cu ajutorul programului INEGALITATE.CPP anexat proiectuluiRelatia de calcul pentru diametrul frezei devine:

-din calcul rezulta valoarea D=41.4[mm] se respecta si relatia D=(10…20)ts

Se rotunjeste aceasta valoare la o valoare standardizata : D=40[mm]d= =22.1[mm]

m= =8.84[mm]

4.2 Calculul numarului de dintii

zmin =21-din conditia frezarii uniforme

z= =16- din conditia obtinerii canalelor de aschii optime

z=21 dinti

4.3 Forma dintilor Forma dintelui frezei trebuie astfel stabilita incat sa asigure o stabilitate fata de solicitarile mecanice si de cele tehnice,sa rezulte canale spatioase pentru aschii si in acelasi timp scula sa permita un numar mare de reascutiri.

La dimensionarea dintelui frezei,se neglijeza influienta componentei radiale a fortei de aschiere si se considera ca dintele frezei este solicitat la incovoiere de catre orta tangentiala Ft. Momentul incovoietor produs de forta tangentiala,intro sectiune oarecare afata la distanta y este dat de relatia:MI=Ft(H-y) Efortul unitar de incovoiere,in sectiunea respectiva,se pote calcula cu

ajutorul relatiei: unde W= rprezinta modulul de rezistanta a

sectiuni. Punand conditia ca efortul unitar de incovoiere sa fi egal,la limita cu cel admisibil,dupa efectuarea clculelor rezulta: y=H-cx2 unde c=

Relatia de mai sus arata ca spatele dintelui trebuie sa aiba forma unei parabole pentru a avea proprietatile unei grinzi de egala rezistenta. Mai frecvent se utilizeaza frezele

care au dintele cu spate in unghi (figura),caracterizat prin aceea ca dintele este limitat de segmente de dreapta tangente la parabola. Dintele astfel obtinut este rezistent si permite indepartarea aschiilor de sectiuni mari. Prin aceasta constructie se mareste pasul danturii din care motiv rezulta un numar relativ mic de dinti.

Pentru a se limita numarul de scule de ordinul doi,cu care se executa canalele frezei,se ia ,

etc. (din 5 in pana la ).

Pentru fateta f se considera marimea f=0.05…0.1 mm.A doua fateta se ia f1=1…2mm.Unghiul ftetei a doua: ;f=0.8[mm] ; f1=1.5[mm] In cazul frezelor cu dinti drepti, se va verifica

daca numarul de dinti in contact cu materialul este de minimum doi:

z0=2.012

w=00;

5.0 Stabilirea parametrilor geometrici funcţionali ai sculei

Se aleg din STAS 1685-74 functie de materialul prelucrat care este OL 45 cu < 60 [daN/mm2] si b>3 [mm] , ,

[mm]-raza la varff0=1.5mmIn cazul frezele disc pentru canal de pana se alege unghiul de atac principal constructiv

pentru a se micsora frecarea cu peretii canalului ,pastrind insa in apropierea colturilor fatete laterale f0 ,de 1.5[mm]care asigura o aschiere mai linistita,deasemeni contribuie la cresterea durabilitatii

-w=00 -cele doua plane (planul fetei de degajare si planul fetei de asezare )vor forma un unghi diedru ct. pe lungimea muchiei aschietoare t=600

5.1 Parametrii geometrici in procesul de aschiere Ca si la strunire,tinand seama de traiectoria dercrisa de diferitele puncte ale taisului ,parametric geometrici reali se modifica :

-unghiul de contact

Semnul ,,plus” se ia pentru frezarea contra avansului,iar senmul ,,minus” pentru frezarea in sensul avansului. Marimea maxima a lui ,in cazul frezarii contra avansului,are valoarea:

=0.30

(0.40 10)

-se pot face aproximatile:

6.0 Regimul de ashiere la frezare Avansul Se ia in functie de felul frezelor, de diametrele lor si de materialul prelucrat (fig. 5.1). Avind in vedere ca normativele recomanda valori ale avansului pe un dintew al frezei , in continuare sunt indicate relatile de calcul pentru numarul de dinti al unor freze, conform datelor din STAS R 1685-74[17].

6.1 Avansul la frezarea cu freze disc

sd = 0.07 [mm] La frezarea de finisare avansul pe dinte se calculeaza cu relatia :

sd = [mm\dinte]

Cs = 0.04 ; xs = 1.25 ; zs = 0.5 ;ys = 0.06 sd =0.23[mm]

6.2 Uzura admisibilahha=0.4mm6.3 Durabilitatea frezelor T = 60 [min]6.4 Viteza de aschiere la frezareSe calculeaza cu relatia generala de forma

v = [m\min].

in care:- Kveste un coieficient global de corectie, care tine seama de conditile de lucru schimbate fata de cele in care au avut loc experimentarile .-qv , xv ,zv yv uv - exponenti care exprima gradul de influenta al diametrului frezei adincimi de frezare secundare si principale , avansului si nr de dinti Pentru freze disc monobloc si materialul prelucrat de otel carbon avem:qv = 0.25 ; xv = 0.1; zv = 0.2 ; yv = 0.3 ; uv = 0.1 ; Cv = 68.5 ; m = 0.2 Coieficientul Kv se calculeaza ca produs al unor coieficienti partiali de corectie Kv = Kmv KMv Ksv Klv

Kmv = este un coieficient care tine seama de materialul prelucrat

Cm = 1.0 xm = -1 r = 25 daN\mm2 KMv = 0.9- tinand sema de materialul frezei ; Ksv=1.0-depinde de calitatea suprafetei; Klv=0.5-depinde de prezenta lichidului de aschiere;

v = =9.47[m\min].

6.5 Forţa de aşchiere la frezare

Forţa periferică care permite calcularea momentului de torsiune, este dată de relaţia generală:

[daN].Unde:t – lăţimea de frezare: t =6 mm;ts – adâncimea de frezare: ts =3.45 mm;CF - coeficient care ţine seama de natura materialului frezei, a materialului prelucrat, de geometrie etc.: CF = 41;KF coeficient de corecţie care ţine seama de condiţii modificate de lucru:

= 1; = 1Valorile coeficientului şi exponenţilor pentru calculul forţei de frezare:xF = 1;yF = 0,86;

zF = 0,72;uF = 1;qF = 0,86.

Fp=264.37 [daN]Forţa de frezare are o direcţie oarecare în spaţiu care poate fi stabilită ştiind componentele sale pe trei axe reciproc perpendiculare:Fh – componenta orizontală (de avans) a forţei de frezare;Fv – componenta verticală a forţei de frezare;Fa – componenta axială a forţei de frezare;Fp – componenta periferică (tangenţială) a forţei de frezare.Avem următoarele relaţii între componentele forţei de aşchiere:Fa = 0 daN;Fh = 71.37daN;Fv = 192.96daN.

6.6 Puterea de frezare

Pe = =0.41[kW]

Pentru acest tip de freză aleg maşina universală de frezat Fu 32 x 132 cu următoarele caracteristici tehnice1:

1

-dimensiunile mesei: 320 x 1320 mm;-valorile turaţiilor arborelui principal: 30-37,5-47,5-60-75-95-118-150-190-235-300-375-475-600-750-950-1180-1500 rot/min;-valorile avansurilor longitudinale, transversale şi verticale ale mesei: 19-23,5-30-37,5-47,5-60-75-95-118-150-190-235-300-375-475-600-750-950 rot/min;-puterea electromotorului: 7,3 kW;-greutatea maşinii: 3200 daN.

6.7 Timpul de bazăSe calculează cu relaţia:

[min].

Unde:L – lungimea totală de frezare.

L = Lp + yLp – lungimea de frezat a piesei: Lp = 50 mm.

y = y1 + y2

Unde:y1 – mărimea de intrare a frezei;y2 – mărimea de ieşire a frezei din zona de aşchiere.y1=0.05 Df=2[mm]

[mm]y = 4 [mm]L = 54 [mm]

minMărimea stratului îndepărtat prin reascuţire de pe faţa de degajare este 3,5 mm.Numărul de reascuţiri este nd = 5 reascuţiri.Durabilitatea totală Tt este Tt = 6 h.Consumul specific de scule la 1000 h timp tehnologic este 155 scule.Durabilitatea între 2 reascuţiri pentru diametre ale frezei Df < 71 mm este de 60 min.

7.0 Stabilirea tipului de poziţionare a sculei

Pentru scule cu alezaj şi corpul de revoluţie ce execută mişcarea principală de aşchiere, partea de poziţionare-fixare se realizează prin gaură cilindrică cu pană transversală. Dornul pe care este fixată freza este încastrat la un capăt .

Pentru montare aleg o pană paralelă de tip A cu următoarele dimensiuni:b = mm, în câmpul de toleranţe h9;h = mm;l = mm;r = 0,25 mm;Canalul, atât cel practicat în dorn, cât şi cel alezajul frezei, va avea următoarele cote:b = mm, în câmpul de toleranţe P9;

t1 = mm;t2 = mm;r = 0,25 mm.Forţa ce solicită pana se calculează cu expresia:

[daN].

Unde:Mt – momentul de torsiune ce solicită dornul, [da ];

- coeficientul de frecare dintre pană şi alezajul frezei.

Mt =

[daN]

Lungimea necesară a penei:

.

Unde:c1 – coeficient al distribuţiei neuniforme a presiunii dintre pană şi alezajul frezei: c1 = 1,15;h – înălţimea penei: h = 5 mm;pa – presiunea admisibilă în cazul unei solicitări cu forţe ce acţionează după un ciclu pulsator: pa = 65 MPa.

Se alege o valoare normalizată pentru lungimea penei: l = 10 mm.Pana este Ax5x5x10 STAS 1004 – 81.Pentru pene paralele se impune folosirea uni oţel cu , OL 60 1K, STAS 500/2 – 80.Pana se verifică în zona de încastrare calculând:

a) tensiunea de forfecare:;

b) tensiunea de încovoiere:

.

Tensiunea echivalentă se determină cu relaţia:.

. Se verifică.

8.0. Calculul de rezistenţă şi rigiditate a sculei

Calculul la rezistenta:Pentru verificarea dornului se iau în considerare forţele ce acţionează asupra sculei în timpul aşchierii:

forţa tangenţială Fp; forţa radială Fr.

Datorită forţei periferice de frezare dornul este solicitat la torsiune:

Mt = .

Fh = 71.37daN;Fv = 192.96daNl=D/2+30[mm]Aleg lungimea dornului l = 49 mm. Fp=264.37[daN] Fr=0.7Fp ;

Fr= 0.7 Fp=185.75[daN] F=323.10[daN]Momentul de încovoiere este:

Momentul de încovoiere echivalent Mech este:

Pentru dorn din OLC 45 a = 20 ÷ 25daN/mm2.Calculul la rigiditate :Se folosesc urmãtoarele formule:

fFz= şi fFy=

fad=0,05mm ; E=2,11.106 daN/mm;

iar frez= frez= Fr

I= frez=0.0005<<0.05[mm]-se verifica conditia de rigiditate

Dintele se verifică în zona de încastrare:

9.0 Stabilirea schemei de ascutire

Ascutire sculei in stare noua se face atat pe fata de degajare cat si pe fata de asezare.reascutire se face in fuctie de scopul urmarit ,tipul sculei ,natura uzurii.Materialul piesei fiind OLC45 uzura predominanta este cea a fetei de degajare. Reascutirea pe fata de degajare prezinta urmatoarele avantaje:

- in cazul sculelor profilate, detalonate, profilul se pastreaza constant, iar reascutirea se executa simplu;

- variatia diamertului sculei, respective a inaltimi dintelui este mai putin pronuntata

Dar acest mod de reascutire prezinta dezavantajul ca determina o scadere treptata a grosimi piciorului dintelui, deci si a rezistentei acestuia. Daca s-ar folosi pentru eliminarea uzuri fetei de asezare, reascutiri pe fata de degajare, grosimea stratului de material eliminate ar fi mult mai mare,

Dimpotriva, daca uzura dominanta este cea a fetei de degajare, reascutirea este rational sa se practice pe fata de degajare (fig a) intrucat, al folosirea unei reascutiri a fetei de asezare, s-ar elimina o grosime de material mult mai mare.

Pentru frezecu dinti drepti se foloseste schema din figura:

10.0Condiţii tehnice generale de calitate

Condiţiile tehnice de calitate pentru freze din oţel rapid cu alezaj şi dinţi frezaţi se dau în STAS 6663-78.

10.1. Forme şi dimensiuni

Forma şi dimensiunile frezelor trebuie să fie conform standardelor sau normelor dimensionale în vigoare, iar pentru tipuri speciale de freze, conform desenelor de execuţie acceptate de comun acord de către producător şi beneficiar.

10.2. Abateri limită

a) la diametrul exterior conform standardelor în vigoare, în câmpul de toleranţe js16: ± 0,02 mm;

b) la diametrul alezajului de fixare, în câmpul de toleranţe H7: , conform STAS 8103-68;

c) la lăţime, în câmpul de toleranţe js16: + 0,2 mm;d) la raza profilului, în câmpul de toleranţe h11;e) la unghiul de degajare şi de aşezare : ± 2o;f) la cilindricitate, conform clasei de precizie VII, STAS 7392-66.

La dimensiunile fără toleranţă abaterile limită vor fi conform STAS 2300 - 66, execuţie mijlocie.

10.3. Bătaia radială şi frontală

Bătaia radială şi frontală admisă a tăişurilor nu trebuie să fie mai ridicate decât valorile:

bătaia radială a dinţilor puşi, clasa de precizie IX: (0,08 ÷ 0,15) mm;

bătaia radială pentru dinţi învecinaţi, clasa de precizie VIII: (0,04 ÷ 0,07) mm;

bătaia frontală pentru suprafaţa reazem, clasa de precizie VI: 0,02 mm;bătaia frontală pentru tăişuri, clasa de precizie VII: 0,03 mm.

10.4. Rugozitatea suprafeţelor sculei Ra

faţa de degajare: 08 ; suprafeţele neactive ale canalului: 3,2 ; suprafaţa alezajului: 1,6 ; suprafaţa de sprijin: 1,6 ; faţa de aşezare: 0,8 .

Duritatea părţii aşchietoare, după tratament termic, trebuie să fie HRC = 62 ÷ 65, pentru freze din oţel rapid. Se recomandă aplicarea de tratamente termochimice după tratamentul de îmbunătăţire care pot ridica duritatea la 70 HRC.

11.0 Măsuri de protecţia muncii la prelucrarea prin aşchiere a sculelor aşchietoare

Folosirea lichidelor de aşchiere impune respectarea unor masuri generale de igienă, printre care :

1. utilizarea apărătorilor antistropi ale maşinilor unelte ; 2. păstrarea curăţeniei la locul de munca;3. golirea si curăţarea periodica a rezervoarelor de lichide ale

maşinilor unelte;4. folosirea cârligelor pentru îndepărtarea aşchiilor (se evita rănirea

pielii) ;

5. purtarea hainelor de protecţie si spălarea lor regulata (la doua săptămâni) ;

6. spălarea mâinilor si antebraţelor cu apa calda si săpun la pauza de prânz;

7. spălarea sub dusuri calde la terminarea lucrului ;8. schimbarea hainelor de protecţie si a rufăriei de corp la terminarea

lucrului;9. înlocuirea lichidelor de aşchiere la termenele fixate;10.controlul de laborator al lichidelor de aşchiere si încălzirea lor la

800C .Pentru ca lucru la maşinile de ascuţit scule sa decurgă fără accidente,

este necesar să se respecte pe lângă regulile de protecţia muncii valabile la maşinile de rectificat, o serie de reguli suplimentare.

Înainte de fixare în arborele principal al maşinii de ascuţit, corpul abraziv trebuie încercat pe o maşină specială , la o viteză periferică superioară cu 30 ÷ 75% vitezei înscrise pe corp ( conform STAS6177-60).

Se verifica daca corpul abraziv este fisurat, cu ajutorul unui ciocan de lemn. Corpul abraziv se fixează pe un ax si se loveşte uşor cu ciocanul. Corpurile abrazive cu liant de bachelita sau vulcanita , nefisurate , produc un sunet surd, fără vibraţii, iar corpurile cu liant ceramic produc un sunet clar, fără variaţia intensităţii.Maşinile de ascuţit trebuie înzestrate cu apărători din otel sudat sau turnat. Unghiul deschiderii apărătorii, grosimea pereţilor, dimensiunile şi forma apărătorii trebuie să corespundă prescripţiilor de tehnica securităţii de la maşinile de rectificat.Maşinile de ascuţit scule, care lucrează fără lichide de aşchiere (majoritatea maşinilor de ascuţit scule), se vor înzestra cu instalaţii de aspiraţie a prafului. Aspiratoarele de praf se fixează, de obicei, in jurul corpului abraziv, având si rol de carcasa de protecţie in acelaşi timp. Aspiraţia prafului si a aşchiilor se face de către un ventilator puternic aşezat intr-o alta incapere. Acest ventilator poate fi folosit pentru toate maşinile de rectificat si ascuţit scule.La maşinile de ascuţit cu avans mecanic , rotile de mana, care folosesc si pentru deplasări manuale , nu au voie sa se rotească ci trebuie prevăzute cu un sistem de decuplare de la arborele care se roteşte mecanic.Mecanismele si dispozitivele maşinilor de ascuţit manual trebuie astfel dispuse, fata de corpul abraziv, ca sa evite posibilitatea prinderii mâinii ascuţitorului, in timpul lucrului . La maşinile de ascuţit se va asigura o prindere si fixare sigure a sculei de ascuţit, astfel ca sa nu apară posibilitatea smulgerii accidentale din mâna

ascuţitorului sau din dispozitivul de fixare. Aceasta măsură trebuie asigurată atât de proiectant cât şi de ascuţitor. În acest sens, ascuţitorul trebuie să controleze temeinic, înainte de începerea lucrului, dacă scula este fixată corect şi strânsă eficient, dacă dispozitivul este bine fixat de masa maşinii, daca maşina este bine reglata , daca direcţia si sensul organelor in mişcare sunt corecte, etc.

ANEXE

INEGALITATE .CPP#include <iostream.h>#include <math.h>#include <fstream.h>#include <stdlib.h>#include <stdio.h>#include <iomanip.h>main(){double d,e,q;e=1;ofstream out("digro.dat");if(!out){cout<<"Nu se deschide punctesup";exit(1);}for(d=0;d<1200;d=d+0.5){q=d-sqrt(64.88*pow(d, -0.36)+0.26*sqrt(31612.84*pow(d, 1.28)+214962.1*pow(d, -0.72))) -sqrt(10.88*pow(d, -0.36)+0.16*sqrt(31612.84*pow(d, 1.28)+214962.1*pow(d, -0.72))) -3.8-0.55*sqrt(d);

if((q<=e)&&(q>-e)) { out<<q<<"\n";}}out.close();}