EI?ICH FI?OMM

...$

'dlij:'

ffiffiffipk."#"*= ,;",irg

f;}ffi ;:

i I'

LI!}EI?TpKTHniii;t'"'

*iq"$S/s'

TRADUcERE DIU guelrzA on

Cristina Jinga

r1t m

CUI'IIINS

Cuvint-inainte I ....

Cuvint-inainte III. Libertatea - o problemi psihologici? ........-.....-...--. 19

II. Apar{ia individului gi ambiguitatea liberti$i -.,....:19

III. Libertatea in epoca Refomnei

L. Contextul istoric medierral si Renasterrea ....--..-..51*

2. Perioada Reformei -----76

IV. Cele doui aspecte ale libertii$i pentru omulmodern.......

V. Mecanisme de erradare .-. 1rr5

EO1. Autoritarismul .........

2. Distructivitatea ............... .....--..-.-..-.1ffi

3. Conformismul de automat .-..-....--..- ilrl

\tr. Psihologianazismului ..-..-211

VII. Libertatea gi democrafla .......-.-.-.....--.-2t 2

l.IluziaindividuafiteFi ...2t.2

2. Libertatea 9i spontaneitatea --..-.....zffi

Apendice. Caracterul gi procesul social .-..277

Nidijduiesc ci aceasti edilie a Fugii ile libertate vacontinua si contribuie la cregterea interesului pentrudomeniul psihologiei socialedinamice oi va stimulacercetitorii mai tineri si se dedice unui'domeniu demare atractivitate intelectuali, tocmai pentru ci este Iainceputuri.

Erich Fromm, 1965

1{} FUGADE L,E*T,\TE '!9

LII]EI?TATEA - O PITOI]LEMA

trslH0L0Glci\?

Istoria rnoderni europeani si americani este centratipe eforturile oamenilor de a se elibera din lanfurilepolitice, economice gi spirituale care ii inrobiseri.Bitiliile pentru libertate au fost purtate de cei oprimaqi,cei care doreau noi libertifi, impotriva celor care aveauprivilegii de apirat. Atunci cdnd o clasi lupta pentrupropria eliberare de sub dominafie, credea ci luptipentru libertatea umani si se simtea indreptifiti, astfel,si faci apel Ia un ideal, la nizuinfa de libertate inridi-cinati in toli cei asuprili. Cu toate acestea, in lunga gipractic neintrerupta bitilie pentru libertate, clasele careluptau, intr-o primi fazi, impotriva opresiunii, se aliaucu dugmanii libertilii atunci cdnd victoria era cistigatigi trebuiau apirate noi privilegii.

in pofida multor infrdngeri, libertatea a cdgtigatbetelii. Mulli au murit in aceste betelii, cu convingereaci a muri luptAnd impotriva asupririi era mai bine decita trii firi libertate. O astfel de moarte era suprema afir-mare a individualitelii lor. Istoria pirea si demonstreze

I

ce este posibil ca omul se se autoguverneze, si ia deciziipentru el-insugi, si gindeasci gi si simti dupi cumsocotea el potrivit. Exprimarea deplini a potenfialuluiomului pirea si fle finta de care dezvoltarea ,o"iUa itapropia rapid. principiile liberalismului economic, ale9.T9.-*F.i politice, ale autonomiei religioase gi aieindividualismului in viafa personali dideau expresienizuintei de libertate gi, totodati, pireau si aduciomenirea mai aproape de realizarea acesteia. Unul dupialtul,Ianfurile au fost rupte. Omul a infrdnt dominaliillturii gi s-a instituit stipAnul ei; a infrint dominalilBisericii ;i dominapa statului absolutist. Abolireadominaliei externepirea nu doar o conditie necesari, dargi suficienti pentru atingerea idealului visat libertateaindividului.

Primul Rizboi Mondial a fost considerat de multidrept inclestarea finali, iar incheierea lui, victoria 'definitivi a libertilii. Democraliile deja existente pireauconsolidate, iar artere noi inlocuiau vichile monarhii.insi n-au trecut decAt weo cAliva uri parra si apari noilesisteme care si nege tot ceea ce ou-.rrii crezuJeri ciau cagtigat dupi secole de lupti. cici esenta acestor noisisteme, care au pus efectiv stipAnire pe intreaga vialisociali gi personali, era supunerea tuturor, mai pulin arleo cAfiva, fafi de o autoritate asupra cireia rr,, iu.",niciun control.

La inceput, multi se amigeau cu gindul ci victoriaautoritarismului se datorase nebuniii cAtorva indivizigi ci aceeasi nebunie avea si conduci la pribugireasistemului ln timp util. Alfii considerau, infum=iura,ti, ceitalienilor, de pildi, sau germanilorle lipsea practicasuficient de lungi a democraliei gi, prin urmare, puteauattepta linigtili pini ce aceste popo"r. aveau sa itingamaturitatea politici a democraf,ilorvestice. o arti ilizielarg rispinditi, poate cea mai periculoasi dintre toate,

20 FUGATEL*E*T,\rE

era ci oameni, precum Hitler, ob$nuseri puterea asupramarelui aparat de stat numai prin viclenie si lngeliciune,ci ei gi acolifii lor conduceau exclusiv prin forfi, cirestul populagiei era doar obiectul pasiv asupra ciruia se

abituseri tridarea gi teroarea.tn anii care au trecut de atunci, s-a vizut limpede

netemeinicia argumentelor de acest fel. Am fost silif,si recunoagtem ci milioane de germani au fost la fel dedornici si-gi cedeze libertatea, pe cit fuseseri stribuniilor de a lupta pentnr ea; ci, in loc si urmireasci liber-tatea, ciutau mijloace de a scipa de ea; ci alte milioanede oameni erau indiferenfi gi nu considerau ci meriti silupli gi si mori pentru apirarea libertilii. Am recunoscut,de asemenea, ci fenomenul de cizi a democrafiei nueste ceva specific doar Italiei sau Germaniei, ci esteo problemi cu care se confrunti orice stat modern.Nu conteazi nici simbolurile pe care le aleg dugmaniilibertifii: libertatea nu e mai pu$n in pericol daci esteatacati in numele antifascismului decAt in numelefascismului insugil. Acest adevir a fost atit de clar for-mulat de citre John Dewey, incAt voi cita chiar cuvintelesale: ,,.{meninfarea gravi pentru democralia noastri",spune el, ,,nu vine din existenla statelor totalitare striine.Ci consti in existenla in atitudinile noastre personalegi in instituliile noastre a condigiilor care au dus lavictoria autoritalii externe, a disciplinei, a uniformitiliiqi a dependenlei de modelul Conducitorului din lirilesffiine. Prin urmare, cimpul de Iupti este chiar aici - innoi ingine gi in instituliile noastre"2.

Daci wem si combatem fascismul, trebuie si-linfelegem. Insi a privi realitatea prin prisma dorinlelor

I Folosesc termenul fascism sau autoritarism pentm a desemna sistemuldictatorial de tip german sau italian. Daci mi voi referi la cel german, inparticular, il voi numi nazism.2 John Dewey,FrceilomanilCultwe, G.P. Putnam's Sons, NewYork, 1939.

21

noasft nu ne va fi de ajutor. Recitarea de formuleretorice op.'.niste se va dovedi Ia fel de inadecvati gi deinutilii ca un dans-ritual indian pentru invocarea ptLii.

. in aari de problemaconaipitoisociale si econo_

mice care au dus la apari$a fascismului, mai este gi oproblemi umani care re-buie inteleasi. Aceasti carteigi prropune sA analizeze factorii dinamici din structuracaracteruIui omului modern care l-au ficut si wea sirenunfe la libertate, in girile fasciste, si care sunt atAt derisqandi$ Ia milioane dinte conceti-tenii nogtri.

Cdnd examinim libertatea Ia nivelul umarl dar 9i9*i"p de supunere gi setea de putere, principaleleinhebiri c:lre se pun sunt Ce este libertatea caeqperienli umani? Este dorinfa de libertate ceva inerentnaturii umane? Este o experienli identici, indiferentde tipul de culturi in care ffiies,te o persoani, sau estediferiti, ln func.tie de gradul de'individualism atinsintr-o societate sau altiz Este libertatea numai o absentia presiunii exterioare sau este deopotrivi qi o p;r;i;;ceva - gi daci da, a ce anume? Care sunt factorii ,o"iuliqi economici din societate care dau na$tere luptei pentruIibertate? Poate libertatea deveni o povari prea grea depurtatpentru om, ceva de care eI incearci sa scaleZ;iatunci de ce libertatea este pentru muIF un iaejprefuitgi pentru rls o ameninlare? '

nu existi, in afari de dorinfa inniscuti deIibertate, gi o dorinfi instinctivi de lupunere ? Iar dacinu, sum putem e4plica atrac$a pe care supunerea fafide un conducitor o are pentru un numir atit de mare deoameni, in zilere noastre? supunerea este intotdeauna!p ae o autoritate exterioari sau existi si o supunerefa,ti de autoritiEi interioare, precum datoria saucongtiinfa morali, compulsiile interioare sau autorititileanonimq, precum opinia publici? Existi

" ,ut;;;;;;'"-

ascunsi tn a te supune si care ar fi esenfa acesteiii-

22 FUGA,EUBERTATE

Ce anume stirnegte fur oameni setea insapabili deputere? Intensitatea energiei lorvitale sau o slibiciunefundamentali, o neputinli de a triiviafa spontan si cudragoste? Care sunt condiSile psihologice care sus$nintensitatea acestor eforturi? Care sunt condiSilesociale pe care sebazeaz5', la rindul lor, aceste condi$ipsihologice?

Analiza aspectului uman al libertiSi gi al autorita-rismului ne obligi si luim ln considerape o problemigenerali, si anume aceea a rolului pe care il joacilactorii psihologici ca forle active in procesul social;iar aceasta ne conduce, astfel, la problema interac,tiuniilactorilor psihologici, economici gi ideologici in;rrocesul social. Orice tncercare de a inlelege atra$ape care fascismul o exerciti asupra unor intregi na$unine obligi si recunoagtem rolul factorilorpsihologici.Aceasta pentflr ci avem de-a face cu un sistem politiccare, in esenfi, nu antreneazifofi,eleraS.onale aleinteresului personal, ci stirnegte si mobilizeazifo$lediabolice din om, despre care noi am presupus ci nucxisti sau ci, cel pufn, au dispirut de mult" Imagineaomului cu c;rre ne obignuiserim ln ultimele secole erauna de ninfe rafionali ale ci,rei ac,tiuni sunt determinatede interesul propriu 9i de abilitatea lui de a acSona inconformitate cu acesta. Pani gi teoreticieni ca Hobbes,care recunogteau dorinfa de putere gi ostilitateacatortemotrice ale omului, explicau existenfa acestor forfeca rezultat logic al interesului personal - de vreme ceoamenii sunt egali gi, prin urmare, au aceeagi dorinpde fericire gi de weme ce nu existi destulibogiSepentru a-i satisface pe to$i, in mod ioevitabil ilrdivtznse lupti irrtre ei gi igi doresc puterea ca si se poatlbucura in viitor de ceea ce posedi ln acest moment.lnsi descrierea lui Hobbes a devenit perimati. Cu citclasa mijlocie a reugit mai deplin si doboare puterea

23

fogtilor conducitori politici sau religiogi, cu cAt maibine oamenii au izbutit si stipinealce natura si cu cdtmai multe milioane de oameni au devenitindependengidin punct de vedere economic, cu atit s_a ajuns si secreadi mai puternic intr-o lume rafionali gi in om cafiinli esenfial rafionari. Forfere rntunecate gi diaboriceale naturii omului pireau si fl rimas in Evul Mediu sauin perioadele vechi ale istoriei, fiind explicate prin lipsade cunogtinle sau prin urzelile viclene it. ,rro, regigipreoli ingelitori.

Oamenii priveau aceste perioade cum ai priviun vulcan care de multi weme a incetat si mai fie oameninfare. Se simfeau in siguranfi gi increzitori cirealiz irile democraliei mo derne inlituraseri defi nitivtoate fortele sinistre; lumea pirea luminoasi gi siguriprecum strizile bine luminate ale unui orag modern.Lumea considera rizboaiele drept ultimele relicveale unor epoci apuse gi credea ci nu mai era nevoiedecAt de un ultim rizboipentru a pune deflnitivcaoit conflagrapilor; crizere economice erau socotiteaccidente, chiar daci aceste accidente continuau si seintimple cu o neindoielnici regularitate.

Cind fascismul a ajuns Ia putere, cei mai multioameni au fost nepregitip, atAt teoretic cit gi practic.Erau incapabili si creadi ci omul putea si manifesteo asemenea propensiune spre riu, o asemenea sete deputere, un asemenea dispre! pentru drepfurile celorslabi sau o asemenea pofta di r,.rprrr.r.. Numai cAgivagi-au dat seama de clocotul vutcanului care precedeerupF_a. Nietzsche'tulburase optiJr*"f mdfumit de

:i".I secolului al XX-lea; la iel gi Marx, pe o alti cale.Un alt avertisment a venit, ceva mai tlrzii,de la Freud.Desigur, el gi majoritatea discipolilor sii aveau doar ofoarte naivi idee despre ceea ce se intimpla in societate

2l- FUGADELT,E*,ATE 25

gi cele mai multe dintre aplicagiile sale ale psihologiei laproblemele sociale erau interpretiri eronate; totugi, prinfaptul ci s-a dedicat studiului tulburirilor emoflonale simentale ale individului, ne-a condus in vArfrrl vulcanuluigi ne-a ficut si privim in craterul clocotitor.

Freud a mers mai departe ca oricine inaintea lui inobservarea gi analiza for,telor irationale gi incongtientece determini o parte din comportamentul uman. Elgi continuatorii sii din psihologia moderni nu numaici au scos la lumini partea iragionali ;i inconstientia naturii umane, a cirei existenli fusese ignorati derafionalismul modern, dar au gi demonstrat ci acestefenomene irationale urmeazi anumite legi gi, prinunnare, pot fl interpretate ra1ional. Ne-a invilat siinlelegem limbajul viselor gi aI simptomelor somatice,ca si manifestirile irationale din comportamentuluman. El a descoperit ci aceste manifestiri irationale,ca gi intreaga structuri a caracterului unui individ eraureaclii la influenlele exercitate de lumea exterioari gi, inspecial,la influenlele din primii ani de copilirie.

insi Freud a fost atit de pitruns de spiritul culturiisale, incAt n-a putut trece de limitele stabilite de aceasticulturi. Limitele ei au devenit limiterile inlelegerii luitocmai in ceea ce privegte individul bolnav; ele i-auimpiedicat inlelegerea individului normal gi a fenome-nelor irafionale care se desfigoari ln viala sociali.

De weme ce aceasti carte subliniazi rolul factorilorpsihologici ln ansamblul procesului social gi de weme ceanaliza este bazati pe unele dintre descoperirile funda-mentale ale lui Freud - mai cu seami pe cele referitoarela modul de acgiune al fo4elor incongtiente asupracaracterului omului gi la dependenla lor de influenleleexterne -, cred ci i-ar fi de folos cititorului si gtie dela bun lnceput unele dintre principiile generale ale