Functionarea societatilor cu personalitate juridica.

Sediul legal al materiei il reprezinta Legea nr. 31/1990. Aici gasim dispozitii privind : adunarea generala, administratorii si cenzorii sau auditorul financiar.

Organele societatii – vointa sociala – se exprima prin organele de conducere ale societatii. Adunarea generala este organul de conducere al societatii si este formata din totalitatea asociatilor. Vointa sociala este adusa la indeplinire prin actele juridice ale organului executiv (de gestiune) care este administratorul sau sunt administratorii societatii. Controlul gestiunii administratorilor se realizeaza de catre asociati sau ,in anumite cazuri, de un organ specializat, adica cenzorii sau auditorii financiari.

Pentru fiecare forma juridica de societate, legea stabileste care sunt organele de conducere si conditiile de organizare si functionare, precum si atributiile lor. Formarea organelor societatii si puterile lor sunt stabilite prin norme imperative.

Adunarea generala este organul de deliberare si de decizie al societatii. Adunarea generala este formata din totalitatea asociatilor. Ea decide asupra numirii celorlalte organe ale societatii (administratori, cenzorii sau auditorii financiari).

Adunarea generala este reglementata de lege doar pentru societatea pe actiuni, societatea in comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata. Pentru societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla, chiar daca legea nu prevede un asemenea organ de conducere, deciziile se vor lua de asociati pe baza regulilor care guverneaza adunarea generala.

A. Felurile adunarii generale :

1. Adunarea ordinara2. Adunarea extraordinara3. Adunarea mixta4. Adunarile speciale

1. Adunarea ordinara

Potrivit art. 111 din Legea nr. 31/1990, adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. Adunarea generala se tine la sediul societatii sau in locul indicat in convocare.

Conform art. 111 din Legea nr. 31/1990 , atributiile adunarii generale sunt :

a. Sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar si sa fixeze dividendul.

1 | P a g e

b. Sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere si cenzorii.

b1. In cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt audiate, sa numeasca sau sa demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar.c. Sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de

administratie, respectiv membrilor consilului de supraveghere si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv.

d. Sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului.e. Sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate

pentru exercitiul financiar urmator.f. Sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfintarea uneia sau mai multor unitati ale

societatii.

Pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni, pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa prezinte cel putin o patrime din capitalul social.

Hotararile se iau de actionarii care detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare, daca in actul constitutiv sau in lege nu se prevede altfel.

Daca nu se realizeaza prezenta ceruta, adunarea generala se va intruni la o alta data stabilita si va putea sa delibereze asupra acelorasi probleme, oricare ar fi partea de capital reprezentat si actionarii prezenti, iar hotararile se iau cu majoritatea celor prezenti.

In cazul societatii cu raspundere limitata, adunarea generala hotaraste prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.

In cazul societatii in nume colectiv si a societatii in comandita simpla, hotararile se iau prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.

2. Adunarea extraordinara

Potrivit art. 113 din legea nr. 31/1990, adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie pentru a se lua o hotarare pentru :

a. schimbarea formei juridice a societatii.b. mutarea sediului societatii.c. schimbarea obiectului de activitate al societatii.d. infiintarea sau desfintarea unor sedii secundare : sucursale, agentii, reprezentante sau

alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul contitutiv nu se prevede altfel.

e. prelungirea duratei societatii.f. majorarea capitalului social.g. reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni.h. fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii.i. dizolvarea anticipata a societatii.i1. conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in

actiuni nominative.

2 | P a g e

j. conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta.k. conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni.l. emisiunea de obligatiuni.m. orice alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este

ceruta aprobarea hotararii generale extraordinare.

Exercitiul atributiilor prevazute de art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul contitutiv sau actul hotararii generale extraordinare a actionarilor. Delegarea atributiilor prevazute la art. 113 lit. c) nu poate privi domeniul si activitatea principala a societatii.

Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor care detin cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot.

Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.

3. Adunarea speciala

Adunarea generala speciala priveste societatea pe actiuni sau societatea in comandita pe actiuni si cuprinde anumite categorii de actionari. Legea nr. 31/1990 are in vedere adunarea speciala a titularilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar, fara drept de vot si adunarea speciala a detinatorilor de actiuni dintr-o anumita categorie in legatura cu care se hotaraste modificarea drepturilor si obligatiilor privind actiunile lor.

B. Convocarea adunarii generale

Adunarea generala se convoaca de un administrator sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, la societatile pe actiuni si societatile in comandita pe actiuni sau de catre asociati. Administratorii sunt obligati sa convoace cel putin o data pe an adunarea generala sau ori de cate ori este necesar. Este valabil pentru orice forma de societati. Asociatii pot si ei sa convoace adunarea generala.

Pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni, legea prevede ca administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala la cererea actionarilor reprezentand a cincea parte din capitalul social.

La societatea cu raspundere limitata un asociat care reprezinta cel putin o patrime din capitalul social poate cere convocarea adunarii. Cererea va fi adresata administratorului, iar daca sunt mai multi si nu-i dau curs in termen de o luna, se vor putea adresa instantei.

C. Continutul si comunicarea convocarii

Convocarea trebuie sa contina locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii convocarii.

3 | P a g e

Pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni instiintarea se va face prin publicarea convocarii in Monitorul Oficial, precum si in unul dintre ziarele raspandite din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.

Daca actiunile sunt nominative, convocarea se va putea face prin corespondenta sau prin afisare pe baza de convocator.

Pentru societatea cu raspundere limitata convocarea se face prin scrisoare recomandata. Pentru societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla se va face printr-o

modalitate in care sa se poata convoca adunarea.

D. Sedinta adunarii generale

Calitatea de asociat confera dreptul asociatului de a participa la adunarea generala. Pentru a exercita acest drept, asociatul trebuie sa faca dovada calitatii de asociat, in conditiile legii.

Adunarea generala se tine cu participarea directa la sedinta adunarii a asociatilor. In cazul societatilor inchise cu actiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni tinerea adunarilor generale prin corespondenta.

Legea permite si reprezentarea asociatilor in adunarea generala. Potrivit art. 125 din legea 31/1990, actionarii pot participa si vota in adunarea generala prin reprezentare, in baza unei imputerniciri acordate pentru respectiva adunare generala.

Potrivit art. 125 alin. (5) din legea 31/1990, membrii consiliului de administraţie, directorii, respectiv membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, ori funcţionarii societăţii nu îi pot reprezenta pe acţionari, sub sancţiunea nulităţii hotărârii, dacă, fără votul acestora, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.

Principiile reglementate de lege pentru societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni isi pot gasi aplicarea si in cazul societatii cu raspundere limitata.

E. Desfasurarea sedintei

Sedinta adunarii generale se va tine in ziua, ora si locul aratate in convocare.Potrivit legii, sedinta adunarii se va deschide de catre presedintele consiliului de

administratie respectiv al directoratului sau de catre acela care ii tine locul.Adunarea generala va alege dintre actionari unu pana la trei secretari, care vor verifica

lista de prezenta a actionarilor, care arata capitalul pe care il reprezinta fiecare, precum si procesul-verbal intocmit de secretarul tehnic pentru constatarea numarului actiunilor si indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si actul constitutiv pentru tinerea adunarii.

In cadrul adunarii generale, consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa dea raspunsuri la intrebarile formulate de asociati, inainte de adunare sau in cursul dezbaterilor.

In cazul societatii cu raspundere limitata, adunarea este condusa de unul dintre administratorii societatii si se desfasoara pe baza acelorasi principii.

F. Dreptul de vot si exercitarea lui

4 | P a g e

Calitatea de asociat confera titularului un drept funamental – dreptul de vot in adunarea generala.

Dreptul de vot este strans legat de participarea la capitalul social. Potrivit legii nr. 31/1990, actionarii exercita dreptul de vot in adunarea generala, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda; orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul contitutiv nu s-a prevazut altfel.

Nu au drept de vot actionarii care detin actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot.

Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu au achitat varsamintele ajunse la scadenta. Suspendarea priveste dreptul de vot in baza actiunilor pentru care nu s-au efectuat varsamintele scadente, iar nu si dreptul de vot al actionarului in temeiul actiunilor platite.

Pentru celelalte forme de societate se aplica regulile prin analogie. Pentru societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla legea nu prevede

reguli cu privire la dreptul la vot, ceea ce inseamna ca acesta va trebui reglementat prin contractul de societate.

In scopul asigurarii formarii corecte a vointei sociale, legea stabileste anumite restrictii privind exercitarea dreptului de vot.

Astfel, dreptul de vot nu poate fi cedat; el poate fi transmis numai prin cesiunea actiunilor. Legea interzice orice conventie prin care actionarul se obliga sa exercite dreptul de vot in conformitate cu instructiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare a societatii. O atare conventie este lovita de nulitate. Incalcarea interdictiei se sanctioneaza si penal, in conditiile art. 279 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990.

In cazul unui conflict de interese intre un asociat si societate, asociatul trebuie sa se abtina de la deliberarea privind operatia in cauza. In caz contrar, asociatul raspunde pentru daunele produse societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

In sfarsit, legea interzice administratorilor, membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere sa voteze, in baza actiunilor pe care le poseda, descarcarea gestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie. Ei pot vota insa situatia financiara anuala, daca fiind posesorii a cel putin jumatate din capitalul social, nu se poate forma majoritatea legala, fara votul lor.

Dispozitiile legale privind dreptul de vot al asociatilor au un caracter imperativ. In consecinta, orice incalcare a lor atrage dupa sine nulitatea hotararii adunarii generale, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

G. Adoptarea hotararilor

Hotararile adunarii generale sunt adoptate de asociatii reuniti in adunarea asociatilor.In general, hotararile se iau prin vot deschis. In mod exceptional, votul secret este

obligatoriu pentru alegerea si revocarea membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere si a cenzorilor/auditorilor financiari si pentru luarea

5 | P a g e

hotararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere si de control ale societatii.

In cazul societatii cu raspundere limitata, votarea se poate face si prin corespondenta, daca prin actul constitutiv al societatii s-a prevazut o atare modalitate de vot.

Potrivit legii, la cerere, fiecare asociat va fi informat cu privire la rezultatele votului, pentru hotararile luate in cadrul adunarii generale.

H. Procesul-verbal al sedintei

Lucrarile adunarii trebuie consemnate intr-un proces-verbal semnat de presedinte si secretar. Procesul-verbal va cuprinde mentiuni cu privire la indeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adunarii, actionarii prezenti, numarul actiunilor, precum si dezbaterile in rezumat si hotararile luate. La cererea actionarilor se vor consemna si declaratiile facute de ei in sedinta.

La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta a actionarilor.

Procesul-verbal va fi trecut in registrul sedintelor deliberarilor adunarilor generale.Datorita importantei deliberarilor pe care le consemneaza procesul-verbal, dispozitiile

legale aplicabile au un caracter imperativ. Nerespectarea lor atrage nulitatea procesului-verbal si, implicit, nulitatea hotararilor adunarii generale.

I. Hotararile adunarii generale

Hotararile luate de adunarea generala cu respectarea legii si a actului constitutiv sunt obligatorii pentru toti asociatii.

Cu privire la societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni, legea prevede expres ca hotararile adunarii generale sunt obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunare ori au votat contra.

Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale trebuie publicate, in conditiile legii.

In cazul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni, hotararile adunarii vor fi depuse, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului, pentru a fi mentionate in registru, si publicate in Monitorul Oficial.

Pentru societatea cu raspundere limitata, legea nu prevede obligatia aducerii la cunostinta tertilor a hotararilor adunarii generale.

J. Anularea hotararilor

Hotararile adunarii generale adoptate cu incalcarea legii ori a actelor constitutive ale societatii, pot fi anulate pe cale judecatoreasca. Anularea hotararilor adunarii generale se poate realiza in conditiile art. 132 din Legea nr. 31/1990.

Actiunea in anulare reglementata de art. 132 priveste atat cauzele de nulitate relativa ( incalcarea normelor prin care se ocrotesc interesele personale, legate de manifestarea vointei

6 | P a g e

ori de capacitatea asociatilor), cat si cauzele de nulitate absoluta ( incalcarea normelor de ordine publica, prin care se ocrotesc interesele generale).

Cand se invoca motive de nulitate relativa, cererea de anulare a hotararii poate fi facuta de persoana ocrotita, iar dreptul la actiune se prescrie in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii adunarii generale.

In cazul cand se invoca motive de nulitate absoluta, cererea de anulare a hotararii poate fi facuta de orice persoana interesata, iar dreptul la actiune este imprescriptibil.

Cererea privind solutionarea cererii de anulare apartine tribunalului in a carui raza teritoriala societatea isi are sediul principal.

Legea permite ca odata cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul sa ceara instantei, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii hotararii atacate. Solutionarea cererii se face cu citarea administratorilor societatii, in Camera de consiliu.

Daca se admite cererea de suspendare, reclamantul poate fi obligat la o cautiune.Hotararea definitiva de anulare a hotararii adunarii generale trebuie mentionata in

registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial. De la data publicarii, hotararea este opozabila tuturor actionarilor.

Administrarea societăţii

Reguli generale privind administrarea societăţii

1. Calitatea de administrator – o poate avea o persoană fizică sau o persoană juridică

2. Condiţii cerute pentru numirea administratorului:

a) Capacitatea administratorului – trebuie să aibă capacitate de exerciţiu deplină

b) Onorabilitatea administratorului – nu poate fi administrator o persoană care a fost condamnată pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals şi uz de fals, înşelăciune, mărturie mincinoasă, dâre sau luare de mâţă, precum şi alte infracţiunii prevăzute de legea nr. 31/1990

c) Cetăţenia administratorului – administratorul poate fi cetăţean roman dar poate fi şi cetăţean străin în condiţiile prevăzute de lege

d) Calitatea de asociat al administratorului – în orice formă de societate, administratorul poate fi asociat sau o terţă persoană

Desemnarea administratorului

Sunt desemnaţi prin actul constitutive sau ulterior de adunarea generală.

7 | P a g e

Pentru societatea în nume colectiv, societatea în comandita simplă şi SRL actul constitutive trebuie să prevadă asociaţii care administrează şi reprezintă societatea, datele lor de identificare precum şi puterile ce li s-au conferit şi dacă ei le exercită împreună sau reparat.

Pentru SĂ şi SCA actul constitutive trebuie să cuprindă elementele de identificare a primilor membrii al consiliului de administraţie şi după caz directorilor şi dacă ei urmează să le exercită împreună sau separate.

Desemnarea administratorului ulterior de către AGA

Pentru societatea în nume colectiv şi în comandita simplă administrator sunt aleşi prin votul asociaţilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social.

Pentru SĂ şi SCA administratori sunt aleşi de către AG originară a acţionarilor cu cvorumul şi majoritatea prevăzută de lege.

Candidaţii pentru postul de administrator sunt nominalizaţi de către membrii consiliului de administraţie sau de către acţionari.

Persoana nominalizată trebuie să informeze AGA cu privire la mandatul de administrator pe care le exercită.

În SRL administrator sunt aleşi în adunarea administrative cu votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale.

Administratorul persoană juridică este numit prin actul constitutive sau ales de adunarea asociaţilor

Durata funcţiei de administrator

Prin actul constitutiv se prevede durata funcţiei de administrator la societatea în nume colectiv, societatea în comandita simplă şi SOL.

Pentru SĂ şi SCA administrator vor fi aleşi pe un termen de 4 ani sau dacă nu au fost numiţi prin contract său stătut acesta va fi de 2 ani. La expirarea mandatatului pot fi realeşi.

Publicarea numiri administratorului

Potrivit dispoziţiilor legii nr. 31/1990 cererea de înmatricularea a unei societăţi trebuie să arate administratorul societăţii şi puterile ce le-au fost conferite arătându-se totodată şi care dintre ei reprezintă societatea.

Depunerea semnături la ORC revine numai administratorilor care au fost împuterniciţi să reprezinte societatea, termenul de depunere este de 15 zile care curg de la data depunerii cereri la registrul comerţului de la data alegeri administratorilor de către adunarea generală.

8 | P a g e

Remunerarea administratorului

Activitatea de administrator este în principiu o activitate remunerate.

Organul competent să decidă remunerarea este AGA.

Pentru societăţile de persoane şi SRL legea se referă la o eventual remunerare a administratorului.

La societăţile de capitaluri legea prevede remunerarea administratorului cu sume fixe sau alte sume sau alte avantaje.

Obligaţiile administratorului

Principalele obligaţii:

a) Obligaţia de îndeplini formalităţile necesare constituiri societăţii

b) Obligaţia de a depune semnăturile lor la registrul comerţului în cazul când au fost desemnaţi reprezentaţi ai societăţii

c) Obligaţia de a păstra actele privind constituirea societăţii

d) Obligaţia de a administra societatea respective îndeplinirea obligaţiei de activitate.

e) Obligaţia de a urmări efectuarea vărsămintelor

f) Obligaţia de a ţine registrele cerute de lege şi corectă lor tinere

g) Obligaţia de a întocmi situaţia financiară

h) Obligaţia de a lua parte la AGA şi la CA şi alte organe de conducere similar

i) Obligaţia de a aduce la îndeplinire hotărârile AGA

j) Obligaţia de a îndeplini îndatoririle prevăzute în actul constitutiv precum şi îndatoririle stabilite de lege.

Puterile administratorului

Administratorul societăţii poate face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor afară restricţiile arătate actul constitutiv.

9 | P a g e

Administratorul este îndreptăţit să reprezintă societatea în raporturi juridice cu alte societăţii.

Limitele puterilor administratorului decurg din actul constitutive sau din hotărârile AGA şi din dispoziţiile legii.

Cursul 5

Pentru societăţile de capitaluri legea 31/1990 prevede că anumite acte juridice vor putea fi încheiate de administratori numai cu aprobarea adunări generale extraordinare.

Actele juridice de dobândire a unor bunuri de la fondatori sau acţionarii a căror valoare depăşeşte 10% din valoarea contabilă a activelor societăţii la data încheieri actului juridic vor fi supuse aprobări adunări generale extraordinare. Puterea de a reprezenta societatea este distinct de puterea de a administra societatea. Puterea de a reprezenta societatea există numai când a fost acordată în mod distinct administratorului.

Mandatul administratorului poate fi limitat la gestiunea internă sau poate să cuprindă şi puterea de reprezentare caz în care administratorul este împuternicit să angajeze societatea în raport cu terţi.

Distincţia are la bază principiul general potrivit căruia reprezentarea nu este de esenţa mandatului ci numai de natură sa.

Puterea de reprezentare a administratorului trebuie conferită în mod expres.

Încetarea funcţiei de administrator

Încetarea prin renunţare, revocare, decesul şi incapacitatea de administrare.

a) Revocarea administratorului

1. Pentru societăţile de persoane şi SRL asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot decide asupra revocări administratorului sau asupra puterilor lor afară de cazul când administratori au fost numiţi prin actul constitutive.

2. În cazul societăţilor de capitaluri administrator sunt revocabili, revocarea se face prin hotărârea adunări generale ordinare în condiţii de cvorum şi majoritatea prevăzută de lege pentru aceste societăţii.

În toate cazurile întrucât calitatea de administrator are caracter intuit persoane revocarea administratorului este o revocare ad nutum adică revocarea poate interveni oricând şi independent de vreo culpă a administratorului.

Pentru administratorul persoană juridică acesta poate revoca pe reprezentantul său

10 | P a g e

persoana fizică dar cu agitaţia de a numi în acelaşi timp un înlocuitor.

Pe timpul cât durează mandatul administratorului contractual de muncă se suspendă ceea ce înseamnă că legea interzice posibilitatea să aibă calitatea de angajat al societăţii.

Administratorul poate fi revocat oricând din funcţie dar dacă revocarea survine fără justa cauza administratori sunt îndreptăţiţi la plata unor daune interese.

b) Renunţare – funcţia de administrator încetează. Dacă revocarea are un caracter discreţionar ??

În cazul când există un singur administrator şi acesta doreşte să renunţe el este obligat să convoace adunarea generală ordinară pentru numirea unui alt administrator.

În cazul în care datorită renunţări s-a cauzat un prejudiciu societatea are dreptul la despăgubiri.

În toate cazurile de încetare a funcţiei de administrator trebuie îndeplinite formalităţile de publicare ca şi inc azul numiri în funcţie. În caz contrar societatea nu poate invoca faţă de terţi încetarea funcţiei.

Răspunderea administratorului

Administratorul răspunde personal faţă de societatea pentru prejudiciile aduse prin încălcarea legii, a mandatului primit sau prin culpa în administrarea societăţii.

Art. 73 din legea nr. 31/1990 prevede că administratorul răspunde pentru prejudicial cauzate prin actele.

Administratorul nu răspunde faţă de terţi căci actele administratorului sunt acelele sociaţii însăşi acestea având posibilitatea să se îndrepte chiar împotriva societăţii.

Creditorii societăţii au o acţiune împotriva administratorului care o vor putea exercita numai în cazul procedurii insolventei şi prin administratorul judiciar sau prin lichidator.

Natura juridică a răspunderi administratorului

Aceasta este diferită de la caz la caz astfel:

1. Administratorul răspunde faţă de societate pentru nerespectarea obligaţiilor izvorâte din contractual de mandate, deci avem o răspundere contractuala.

2. Administratorul răspunde şi pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute de lege astfel poate fi o răspundere delictuală sau o răspundere penală.

11 | P a g e

În cazul administratorului persoană juridică pentru că el deleagă o persoană fizică pentru a exercita funcţia acesta are acelaşi răspundere ca şi în cazul administratorului persoană fizică.

În acest caz răspunderea este conjuncta şi nu solidară, ea având un rol de garanţie şi nu înlocuieşte răspunderea persoanei vinovate de producerea prejudiciului.

Un alt caz de răspundere este cazul răspunderi solidare a administratorului, cu predecesorul lor imediat. Dacă la începerea mandatului administratorul constata că predecesorul său sau predecesorilor săi au săvârşit fapte păgubitoare pentru societate şi nu le-au adus la cunoştinţa celor îndrituiţi atunci va răspunde solidar cu acesta.

Condiţiile răspunderii

Răspunderea administratorului pentru prejudiciile cauzate este reglementată de normele dreptului comun.

Răspunderea poate fi contractual sau delictuala dar indiferent de forma ei răspunderea are ca temei culpa administratorului.

Astfel se va aplica reglementările prevăzute la art. 2018 Cod Civil astfel că diligenta ce trebuie să o depună administratorul este acea a unui bun administrat.

Criteriul bunului administrat se aplică cu mai mică sau o mai mare rigoare în funcţie de caracterul oneros sau gratuit al obligaţiei. Mandatul administratorului este un act retribuit, înseamnă că răspunderea sa va fi apreciată în abstracto, adică va răspunde indiferent de gradul culpei sale.

Cauzele de exonerare de răspundere

Se vor aplică regulile dreptului comun, dar și dispozițiile Legii 31/1990.

1) Legea prevede în cazul pluralității administratorilor răspunderea pentru actele săvârșite sau pentru omisiuni, nu se întinde și la administratorii care au făcut să se constate în registrul deciziilor consiliului de administrației împotrivirea lor și nu au încunoștințat despre această, în scris, pe cenzori sau auditorii financiari.

2) Principiul se va aplică și în cazul administratorului care a absentat de la ședința consiliului de administrație care a luat decizia păgubitoare, dacă el își exprimă ulterior opoziți.

12 | P a g e

Acțiunea În Răspundere

Acțiunea în răspundere împotrivă administratorilor este o acțiune socială, ea aparținând societății, iar nu asociațiilor, deoarece prejudiciul a fost cauzat societății.

În mod excepțional, ea poate fi introdusă și de către acționari, în numele societății, dacă datorită poziției administratorilor societatea nu acționează pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin actele administratorilor.

Descărcarea administratorilor de gestiunea lor, prin aprobarea situației financiare, nu decade AGA din dreptul de a decide acționarea în justiție a administratorilor, care prin actele lor au păgubit societatea.

În situația în care se ia decizia acționarii în judecată a unui administrator, AGA va desemna în aceleași condiții de cvorum și majoritate persoană însărcinată să exercite acțiunea în justiție.

Momentul introducerii acțiunii are că efect încetarea mandatului administratorului împotrivă căruia s-a pornit acțiunea, iar AGA va proceda la înlocuirea lui.

SISTEMUL UNITAR DE ADMINISTRARE

Consiliul De Administrație

Potrivit Legii 31/1990 societatea pe acțiuni este administrată de unul sau mai mulți administratori, numărul acestora fiind întotdeauna impar.

Când sunt mai mulți administratori, ei constituie un Consiliu de administrație.

Consiliul de administrație este format dintr-un număr impar de administratori, iar pentru societățile pe acțiuni ale căror situații financiare anuale fac obiectul unei obligații legale de auditare, legea prevede un număr minim de 3 administratori.

Consiliul de administrație este condus de un președinte, ales de consiliu dintre membrii săi.

Prin actul constitutiv se poate prevedea că președintele Consiliului de administrație este numit de Adunarea generală ordinară a acționarilor care numește.

Durată mandatului președintelui nu poate depăși durată mandatului sau de administrator.

13 | P a g e

Președintele poate fi revocat oricând de organul care l-a numit.

Consiliul de administrație este un organ colegial, de administrare a societății, deci numai el poate să decidă cu privire la actele de administrare date în competență sa.

Ca regulă generală, Consiliul de administrație este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare și utile pentru realizarea obiectului de activitate al societății, cu excepția celor rezervate de lege pentru Adunarea generală a acționarilor.

Atribuții exclusive ale consiliului de administrație

1.Stabilirea direcțiilor principale de activitate și de dezvoltare ale societății;

2.Stabilirea sistemului contabil și de control financiar și aprobarea planificării financiare;

3.Numirea și revocarea directorilor și stabilirea renumerațiilor;

4.Supravegherea activității directorilor;

5.Pregătirea raportului anual, organizarea adunării generale a acționarilor și ducerea la îndeplinire a hotărârilor acesteia;

6.Introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenței asupra societății

consiliul de administrație reprezintă societatea în raporturile cu terții și în justiție.

potrivit legii, în lipsă unei stipulații contrare în actul constitutiv, consiliul de administrație reprezintă societatea prin președintele său.

Funcționarea consiliului de administrație

Consiliul de administrație se întrunește cel puțin o data la 3 luni.

Întrunirea consiliului poate avea loc ori de câte ori este nevoie.

Consiliul este convocat de președinte care stabilește ordinea de zi și asigură informarea membrilor consiliului cu privire la această.

14 | P a g e

Consiliul de administrație este convocat și la cererea motivată a cel puțin 2 dintre membrii săi sau a directorului general.

Pentru validitatea deciziilor Consiliului de administrație, legea cere prezența a cel puțin jumătate din numărul membrilor consiliului, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare.

Deciziile Consiliului de administrație considerate nelegale pot fi anulate prin hotărârea AGA.

Delegarea conducerii societății unor directori

Potrivit Legii 31/1990, Consiliul de administrație poate delega conducerea societății unuia sau mai multor directori.

Consiliul de administrație numește pe unul dintre directori în calitate de director general.

În această calitate poate fi numit și președintele Consiliului de administrație al societății dacă acest lucru s-a prevăzut în actul constitutiv ori a fost hotărât de Adunarea generală a acționarilor.

Calitatea de director o poate avea numai o persoană fizică.

Directorul poate fi numit dintre administratori sau din afară Consiliului de administrație.

Legea 31/1990 nu reglementează durată mandatului directorilor societății, deci această va trebui stabilită prin actul constitutiv sau prin decizia Consiliului de administrație.

Directorii sunt responsabili pentru luarea tuturor măsurilor necesare conducerii societății, în limitele obiectului de activitate al societății și cu respectarea competențelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv Consiliului de administrație și Adunării generale a acționarilor.

Directoratul este obligat că cel puțin o data la 3 luni să prezinte un raport scris Adunării generale.

Sistemul dualist

1. Directora tul este format din unul sau mai mulţi membri, numărul acestora fiind impar. Când există un singur membru acesta poartă denumirea de director general unic.

15 | P a g e

Calitatea de membru al directoratului o poate avea numai o persoană fizică. Nu poate fi membru al directoratului persoană care nu poate fi fondator.

Membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere.

Pe durata mandatului membrii directoratului nu pot încheia cu societatea un contract de muncă.

Membrii directoratului sunt desemnaţi de consiliul de administraţie. Tot consiliul de supraveghere atribuie unuia dintre membrii a directoratului funcţia de preşedinte al directoratului.

Directoratul are obligaţia să solicite oficiului registrului comerţului înregistrarea numiri membrilor directoratului şi a oricărei schimbări în persoană acestora.

Durata mandatului membrilor directoratului este stabilită prin actul constitutive fără a putea depăşi 4 ani .

Remuneraţia membrilor directoratului se stabileşte de consiliul de supraveghere.

Directoratul asigura conducerea societăţii. El îndeplineşte actele necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitatea a societăţii cu excepţia celor prevăzute de lege în sarcina consiliului de supraveghere şi a adunării generale a asociaţilor.

Directoratul îşi exercita atribuţiile sub supravegherea consiliului de supraveghere.

Membrii directoratului reprezintă societatea doar acţionând împreună, afară din cazul când există stipulaţii contare în actul constitutive.

Directoratul trebuie să înregistreze la registrul comerţului numele persoanei împuternicite să reprezinte societatea cu menţiunea dacă acţionează împreună sau separat.

Legea oblige pe membrii directoratului să participe la adunările generale ale asociaţilor. Directoratul este obligat că cel puţin odată la 3 uni să prezinte un raport scris consiliului de supraveghere cu privire la conducerea societăţii şi la activitatea acesteia.

Directoratul ia decizii, iar pentru valabilitatea acestora este necesară prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor directoratului dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare.

Deciziile în cadrul directoratului se iau cu votul majorităţi membrilor prezenţi.

Membrii directoratului pot fi revocaţi oricând prin hotărârea consiliului de supraveghere.

2. Consiliul de supraveghere

Consiliul de supraveghere este format din cel puţin 3 şi cel mult 11 membrii, numărul acestora este stabilit prin actul constitutive.

Consiliul de supraveghere alege dintre membrii săi un preşedinte al consiliului.

16 | P a g e

Calitatea de membru al consiliului de supraveghere o poate avea o persoană fizică sau o persoană juridică. Persoana juridică numită în calitate de membru al consiliului de supraveghere are obligaţia să îşi desemneze un reprezentat permanent persoană fizică.

Membrii consiliului de supraveghere sunt numiţi de adunarea generală a asociaţilor cu excepţia primilor membrii numiţi prin actul constitutive. Durata mandatului c consiliului de administraţie este stabilit prin actul constitutive fără a putea depăşi 4 ani.

Remuneraţia membrilor consiliului de supraveghere este stabilită prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunări generale a asociaţilor.

Atribuţiile consiliului de administraţie:

a) Exercita controlul permanent asupra conduceri societăţii de către directorat

b) Numeşte membrii directoratului ;

c) Verifica conformitatea cu legea, actul constitutive şi hotărârile adunări generale a asociaţilor a operaţiunilor de conducere a societăţii;

d) Raportează cel puţin odată pe an adunării generale a asociaţilor cu privire la activitatea de supraveghere desfăşurată.

Consiliul de supraveghere se întruneşte cel puţin odată la 3 luni. Consiliul este convocat de preşedintele sau , la întrunirile consiliului pot fi convocaţi şi membrii directoratului care însă nu au drept de vor în consiliu.

Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocaţi de către adunarea generală a asociaţilor. Hotărârea se ia cu o majoritate a cel puţin 2/3 din numărul voturilor acţionarilor prezenţi.

Dizolvarea şi lichidarea societăţilor

Încetarea existenţei unei societăţii presupune două etape:

17 | P a g e

- Dizolvarea societăţii;

- Lichidarea societăţii;

Faza dizolvării societăţi cuprinde anumite operaţiunii care declanşează şi pregătesc încetarea existenţei societăţii. În această faza personalitatea juridică nu este afectată însă dizolvarea pune capăt activităţii normale ale societăţii.

Faza lichidării societăţii cuprinde operaţiunile de lichidare a patrimoniului societăţii , plata creditorilor şi împărţirea şoldului între asociaţii. Şi în această fază societatea are personalitate juridică dar ea este subordonată cerinţelor lichidării.

Dizolvarea societăţilor

Priveşte acele operaţiuni care declanşează acest proces şi asigură premisele lichidării patrimoniului social. Hotărârea privind dizolvarea societăţii este luată de către adunarea generală a asociaţilor sau de instant. Excepţional dizolvarea se produce în temeiul legii.

Dizolvarea societăţii priveşte însăşi societatea că entitate juridică, iar nu încetarea actului constitutive al societăţii.

Cauzele general de dizolvare a societăţii

Aceste sunt prevăzute de art. 227 şi art. 237 din legea nr. 31/1990 ca şi căuşe generale

1. Societatea se dizolvă prin trecerea timpului stabilită pentru durata societăţii. Dacă în actul constitutive se prevede durata societăţii la expirarea termenului contractual de societate se dizolvă. Dizolvarea operează în temeiul legii fără a fi nevoie de vreo formalitate.

Legea nr. 31/1990 permite asociaţilor să fie consultaţi cu cei puţin 3 luni înainte de expirarea termenului contractului cu privire la o eventual prelungire al acestuia.

Dacă nu o face administratorul la cererea oricărui asociat tribunalul va putea decide prin încheiere efectuarea constatării.

Neefectuarea consultării nu împiedica dizolvarea societăţii la expirarea duratei prevăzute în actul constitutive.

2. Imposibilitatea realizării obiectivului societăţii sau reaalizarae acestuia.

Dacă se constată o imposibilitate a realizării obiectului de activitate propus,societatea usu oybe …..

Acest efect se produce atunci când imposibilitatea să ivit în cursul duratei societăţii sau

18 | P a g e

când obiectul nu să realizat deloc, dacă obiectul s-a realizat atunci societatea se dizolvă.

Atât în cazul imposibilităţi realizării obiectului de activitate cât şi inc cadrul realizării acestuia fiind cestiuni de fapt trebuie dovedit.

3. Declararea nulităţii

Nerespectarea cerinţelor legale privind constituirea societăţii prevăzută de art. 56 din legea nr. 31/1990 atrage nulitatea societăţii. De la data rămâneri definitive a hotărâri judecătoreşti de declarare a nulităţi devenite irevocabilă societatea încetează şi intră în lichidare. Aceasta încetare a existenţei echivalează cu dizolvarea societăţii.

4. Hotărârea adunării asociaţilor

Când societatea se dizolvă în baza hotărârilor asociaţilor.

Asociaţii sunt liberi să aprecieze motivele pentru care societatea urmează să se dizolve. Un caz reglementat de lege priveşte dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata societăţii.

5. Hotărârea tribunalului

Dizolvarea societăţii prin hotărârea tribunalului are loc atunci când dizolvarea nu se poate realizeze prin hotărârea adunării generale a asociaţilor.

Tribunalul poate hotăra dizolvarea societăţii pentru motive temeinice ( ex.: neînţelegerea asociaţilor care împiedică funcţionarea societăţii).

Falimentul societăţii

Societatea se dizolvă când este supusă procedurii insolventei, dizolvarea se pronunţă de către judecătorul sindic prin încheiere pin care se decide intrarea în insolvenţă.

Alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutive al societăţii

Art. 273 din legea nr. 31/1990 prevede că societatea se dizolvă în următoarele cazuri:

a) Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pt întruni;

19 | P a g e

b) Societatea şi-a încetata activitatea sau nu are sediul cunoscut ori asociaţii au dispărut sau nu au domiciliu ori reşedinţa cunoscută.

Incapacitatea temporal nu dulce la dizolvarea dar ea trebuie adusă la cunoştinţa organului fiscal şi înscrisă în registrul comerţului, durata nu poate depăşi 3 ani.

Cazurile de dizolvare ale societăţii reglementate de art. 273 din lege privesc anumite situaţii de fapt care conduc la ideea încetării activităţi.

Dizolvarea se pronunţă prin hotărârea instanţei judecătoreşti.

Căile de dizolvare societăţilor

1. Dizolvarea de drept

În cazul dizolvării de drept a societăţii dizolvarea se produce open legis deca sunt îndeplinite cerinţele legii în acest sens.

Legea nr. 31/1990 reglementează situaţia dizolvări de drept a societăţii în cazul expirări termenului stabilit pentru durata societăţii astfel dizolvarea se produce de drept nefiind nevoie de vreo manifestare de voinţă a asociaţilor şi nicio formalitate de publicitate.

În caz de litigiu orice persoană intreresata poate cere tribunalului constatarea dizolvării societăţii, instanţă urmând a constata dizolvarea şi nu a pronunţă dizolvarea.

2. Dizolvarea societăţii prin voinţa asociaţilor

Societatea se dizolvă şi prin voinţa asociaţilor manifestate în cadrul adunării generale a asociaţiilor. Pentru dizolvarea societăţii prin voinţa asociaţilor trebuie îndeplinite condiţiile stabilite de lege pentru modificarea actului constitutiv.

Hotărârea privind dizolvarea societăţii se ia cu respectarea condiţiilor de cvorum şi majoritate prevăzută de lege pentru adunarea generală extraordinară.

Actul în formă cerută de lege se depune la registrul oficiului comerţului şi se publică în Monitorul Oficial.

În cazul dizolvării societăţii înainte de termenul fixat pentru durata să dizolvarea produce efecte faţă de terţi numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la data publicări în Monitorul Oficial.

Se poate reveni asupra hotărâri de dizolvare dar trebuie specificate aceleaşi condiţii de cvorum şi majoritate cerute de lege pentru adunarea generală extraordinară.

Revenirea este permisă atâta timp cât nu să făcut nicio separate de active între asociaţii.

20 | P a g e

Pentru societatea în nume colectiv, în comandita simplă şi SRL asociaţii pot hotăra în condiţiile cerute pentru modificarea actului constitutiv odată cu dizolvarea şi modul de lichidare a societăţii.

Cu condiţia că asociaţii să fie de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii şiş a asigure stingerea pasivului sau regularizarea lui cu consimţământul creditorului.

3. Dizolvarea societăţii pe cale judecătorească

Societatea se poate dizolva şi prin hotărârea tribunalului în cazul insolventei, dizolvarea pronunţată de tribunalul investit cu procedura insolventei.

Potrivit legii orice asociat poate cere tribunalului pentru motive temeinice dizolvarea societăţii.

Hotărârea judecătorească privind dizolvarea societăţii trebuie înscrisă în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial. Formalităţile trebuie îndeplinite în termen de 15 zile de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Efectele dizolvării

Efectele dizolvării privesc deschiderea lichidării şi interdicţia unor operaţiuni comerciale noi.

Dizolvarea nu afectează personalitatea juridică a societăţii, ea îşi continuă existent dar numai pentru operaţiunile de lichidare.

Deschiderea procedurii de lichidare

Potrivit legii nr. 31/1990 dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării, administratorii au obligaţia de a convoca adunarea generală a asociaţilor pentru desemnarea lichidatorului.

În anumite cazuri dizolvarea are loc fără lichidare că în cazul fuziunii sau divizări

21 | P a g e

societăţii.

Interdicţia unor operaţiuni comerciale noi

Potrivit legii nr. 31/1990 administratori nu mai pot întreprinde noi operaţiunii în perioada dizolvării, încălcarea interdicţiei legale are drept consecinţă răspunderea personală sau solidară a administratorului sau administratorilor pentru operaţiunile întreprinse.

Legea stabileşte că interdicţiile unor operaţiunii noi se aplică după caz din ziua expirări termenului fixat pentru durata societăţii, ori de la dată când dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea asociaţilor sau declarată prin hotărâre judecătorească.

Lichidarea Societăților

Încetarea existenței societății impune îndeplinirea unor acte care să pună capăt activității societății și să ducă la încetarea statutului de persoană juridică a societății.

Aceste acte sunt realizate de către lichidatori.

Lichidarea societății constă într-un ansamblu de operațiuni, care au că scop terminarea operațiunilor comerciale aflate în curs la data dizolvării societății, încasarea creanțelor societății transformarea bunurilor societății în bani, plată datoriilor societății și împărțirea activului net între asociați.

Operațiunile de lichidare a societății sunt reglementate de dispozițiile legii 31/1990 și totodată, se vor aplică și regulile stabilite în actul constitutiv, în măsură în care nu sunt incompatibile cu lichidarea.

Principiile Generale Ale Lichidării Societății

Avem 3 principii:

1) Personalitatea juridică a societății subzista pentru nevoile lichidării:

În fază de lichidare, societatea continuă să beneficieze de personalitate juridică,

dar numai pentru nevoile lichidării.

Societatea își conservă atributele de identificare, însă toate actele care emană de la societate trebuie să arate că această este în lichidare.

22 | P a g e

Patrimoniul sau există în continuare.

Administratorii își încetează activitatea pentru că sunt înlocuiți de lichidatori.

Cenzorii sau auditorii își continuă activitatea, controlând modul în care lichidatorii organizează și conduc operațiunile de lichidare a societății.

2) Lichidarea societății se face în interesul asociaților:

Asociații nu vor primi nici o sumă de bani în contul părților ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creanțelor creditorilor societății.

3) Lichidarea societății este obligatorie, iar nu facultativă:

Dizolvarea societății are că efect deschiderea procedurii lichidării, ceea ce înseamnă că lichidarea este obligatorie și nu facultativă.

Modificările produse de trecerea la fază de Lichidare a societății.

1)Modificarea obiectului și a scopului societății

Activitatea societății nu va mai fi cea prevăzută în actul constitutiv, ci se subsumează exigențelor lichidării.

Obiectul activității societății se restrânge.

2)Înlocuirea administratorilor cu lichidatorii societății.

3)Predarea gestiunii societății, înlocuirea administratorilor impune predarea gestiunii acestora către lichidatori.

Statutul Lichidatorilor

Lichidatorii sunt persoanele însărcinate să organizeze și să conducă operațiunile de lichidare a societății.

Calitatea De Lichidator

O poate avea o persoană fizică sau o persoană juridică, dar trebuie să fie lichidator autorizat în condițiile legii.

23 | P a g e

Numirea Lichidatorilor

Lichidatorii sunt numiți prin hotărâre AGA sau prin hotărârea instanței de judecată, la cererea oricăruia dintre administratori sau asociați.

Soluționarea cererii se face cu citarea asociaților și administratorilor, în condițiile stabilite de lege.

Împotrivă hotărârii instanței se poate declară recurs de către asociați sau administratori, în termen de 15 zile de la pronunțare.

Hotărârea de numire a lichidatorilor sau sentință judecătorească trebuie depusă de către asociați la Registrul Comerțului și publicată în M.O.

Natură Juridică A Funcției Lichidatorilor

Lichidatorii sunt considerați mandatari ai societății, cu toate consecințele care decurg din această calitate.

Mandatul lichidatorilor, că și cel al administratorilor are un conținut contractual și legal.

Obligațiile Lichidatorilor

1) Întocmirea inventarului și încheierea situației financiare.

2) Primirea și păstrarea patrimoniului societății a registrelor și actelor societății.

3) Ținerea registrului jurnal cu operațiunile lichidării.

Lichidatorii își îndeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor sau auditorilor societății.

Puterile Lichidatorilor

Pe lângă puterile conferite de către asociați, Legea 31/1990 prevede și alte puteri pentru lichidatori.

1. Lichidatorii trebuie să execute și să termine operațiunile specifice etapei lichidării societății, ei nu pot întreprinde noi operațiuni care nu sunt subordonate scopului lichidării, în caz contrar ei vor răspunde personal și/sau solidar pentru executarea lor.

24 | P a g e

2. Lichidatorii trebuie să lichideze și să încaseze creanțele societății. Pentru creanțele încasate, lichidatorii sunt în drept să dea chitanță.

3. Lichidatorii sunt în drept să vândă prin licitație publică bunurile mobile și imobile aparținând societății.

Sumele obținute din vânzare sunt destinate a îndestula, în primul rând creditorii sociali și apoi satisfacerea drepturilor asociaților.

Legea 31/1990 prevede că nu se poate plăți nici o sumă de bani în contul părților sociale ce li s-ar cuveni din lichidare înaintea achitării creditorilor societății.

4. Lichidatorii pot să contacteze obligații cambiale, să facă împrumuturi neipotecare și să îndeplinească orice alte acte necesare lichidării.

Legea are în vedere numai obligațiile necesare lichidării și care nu sunt păgubitoare pentru patrimoniul societății.

Bunurile societății nu vor putea fi ipotecate dacă există dispoziții în acest sens, în actul constitutiv sau în actul de numire al lichidatorilor.

În absența unor astfel de dispoziții, ipotecarea bunurilor societății se va putea face cu avizul cenzorilor sau auditorilor și autorizația instanței judecătorești.

5.Lichidatorii sunt în drept să stea în judecată și să fie acționați în interesul lichidării.

De la data intrării în fuctie a lichidatorilor, nici o acțiune nu se poate exercită pentru societate sau în contra acesteia, decât în numele lichidatorilor sau împotrivă lor.

În litigii, lichidatorii pot face tranzacții în condițiile legii

Noțiunea de lichidare a societății

Incetarea existentei societății impune îndeplinirea unor acte care sa pună capat activității societății si sa ducă la încetarea statutului de persoana juridică a societății. Aceste acte le realizează lichidatorul. Lichidarea societății consta intr-un ansamblu de operațiuni care au ca scop terminarea operațiunilor aflate in curs la data dizolvării societății, încasarea creanțelor societatii, transformarea bunurilor societatii in bani, plata datoriilor societatii si impărțirea activului net intre asociati. Activul net aporturile la capitalul social sau majorările.

Operațiunile de lichidare a societatii sunt reglementate de dispozitiile legii 31/1990 si totodata se vor aplica si regulile stabilite in actul constitutiv in măsura in care nu sunt incompatibile

cu dispozițiile legii citate. 

Principiile generale ale lichidarii societatii

25 | P a g e

1. Personalitatea juridică a societatii suzista

In faza de lichidare societatea continua sa beneficieze de personalitatea juridică, dar numai pt nevoile lichidarii. Societatea isi conserva atributele de identificare, insa toate actele care emana de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare.Patrimoniul societatii existaincontinuare. Administratorii isi încetează activitatea pentru ca sunt inlocuiți de lichidatori. Cenzorii sau auditorii isi continua activitatea controlând modul in care lichidatorii orGanizeaza si conduc operațiunile de lichidare a societatii.

2. Lichidarea societății se face in interesul asociaților

Asociații nu vor primii nici o suma de bani, in contul părților ce li s-ar cuvenii din lichidare înaintea achitării creanțelor creditorilor societatii.

3. Lichidarea societatii este obligatorie, iar nu facultativa

Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii, lichidarea este obligatoriesinufacultativa.

Modificările produse de trecerea la faza de lichidare a societatii

Modificarea obiectului si scopului societatii

Activitatea societatii nu va mai fi cea prevăzută in actul constitutiv, ci de subsumeaza exigentelor lichidarii. Obiectul activității societatii se restrânge.

Înlocuirea administratorilor cu lichidatorii societatii

Predarea gestiunii societatii

Înlocuirea administratorilor impune predarea gestiunii acestora către lichidatori.

Statutul lichidatorului

Sunt persoanele însărcinate sa organizeze si sa conduca operațiunile de lichidare a societatii.

Calitatea de lichidator o poate avea o persoana fizica sau persoana juridică cu conditia sa fie lichidatori autorizati in condițiile legii.

26 | P a g e

Numirea lichidatorilor – Lichidatorii sunt numiti prin hotărârea AGA sau prin hotărârea instanței de judecată la cererea oricăruia dintre asociati sau administratori.

Soluționarea cererii se face cu citarea asociaților si administratorilor in condițiile stabilite de lege impotriva hotărârii instanței se poate decalara recurs de către asociati sau administratori in termen de 15 zile de la pronunțare.

Hotărârea de numire a lichidatorilor sau sentință judecătorească trebuie depuse de aceștia la registrul comertului si punlivate in Monitorul Oficial. Lichidatorii vor fi obligați sa-si depună semnătura la registrul comertului din momentul intrării in funcție a lichidatorilor, aceștia vor fi obligați sa încheie toate actele juridice necesare lichidarii.

Orice act ulterior de schimbare a lichidatorilor trebuie sa respecte cerintele prevăzute de lege pentru numirea lichidatorilor.

NATURA JURIDICA A FUNCTIEI LICHIDATORILOR

Lichidatorii sunt considerati mandatari ai societatii cu toate consecintele ca decurg din aceasta calitate. Mandatul lichidatorilor ca si cel al administratorilor are un conținut CONTRACTUAL si LEGAL.

Obligațiile lichidatorilor:

întocmirea inventarului si încheierea situației financiare primirea si pastrarea patrimoniului societatii a registrelor si actelor societatii tinerea registrului jurnal cu operațiunile lichidarii

Lichidatorii isi îndeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor societatii sau auditorilor interni

Puterile lichidatorilor

Pe lângă puterile conferite, de către asociati ART. 255 din legea 31/1990 prevede si alte puteri pt lichidatori: lichidatorii trebuie sa execute si sa termina operațiunile specifice etapei lichidarii societatii, ei nu pot întreprinde noi operațiuni care nu sunt subordonate scopului lichidarii in caz contrar, ei vor răspunde personal si/sau solidar pentru executarea lor;

lichidatorii trebuie sa lichideze si sa încaseze creanțele societatii; pentru creanțele încasate lichidatorii sunt in drept sa dea chitanțe;

27 | P a g e

lichidatorii sunt in drept sa vândă prin licitație publica bunurile mobile si imobile aparținând societatii

Sumele obținute din vânzare sunt destinate a indestula in primul rand creditorii sociali si apoi satisfacerea drepturilor asociaților. Legea 31/1990 prevede ca nu se poate plătii nici o suma de bani in contul părților sociale ce li s-ar cuvenii asociațilorc din lichidare înaintea achitării creditorilor societatii.d. lichidatorii pot sa contracteze operații cambiale, sa faca imprumuturii neipotecare si sa îndeplinească ori alte acte necesare lichidarii;

pot sa contracteze obligati comerciale, sa faca imprumuturi ipotecare sis a indeplineasca orice alte acte necesare lichidarii.

Lichidatorii sunt in drept sa stea in judecata, sa fie actionati in interesul lichidarii

De la data intrari in functie a lichidatorului nicio aciune nu se poate exercita pentru societate sau in contul acesteia decat in numele lichidatorului sau impotriva lor. In litigii lichidatorii pot face tranzacti in conditiile legii.

Raspunderea lichidatorului

Legea nr. 31/1990 prevede ca lichidatorii au aceias raspujdere ca si adm. Scietatii,ei au o raspundere civila contractuala delictuala si penala

Raspuderea lichidatorilor se angajeaza potrivit disp.prevazute de lege pentru raspunderea adm.care se aplica un mod corespunzator.

Lichidarea acctivului si pasivului societatii

Scopul op. de lichidare activului si pasivului societatii este prefacearea bunurilor societatii in bani si achitarea datoriilor societatilor. Eventualul activ net se repartizeaza asociatilor. Lochidarea activullui si pasivul societatii ca si repartizarea activului net intre asoc. se realizeaza de catre lichidator, iar nu de catre instanta judecatoreasca.

Lichidarea activului societatii

Op. de lichidare a activului societatii cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti.

28 | P a g e

Transformarea bunurilor societatii in bani se realizeaza pe calea lifitatiei publice, lichid. Pot vinde orice bun imobil sau mobil care apartine societatii pe calea licitatiei publlice.

Anumite bunuri pot fi sustrase vanzari la licitatie publica daca prin actul constitutiv sau atabilit ca anumite bunuri vor reveni in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare asociatilor care le-au

Solutia se intemeiaza pe disp. l. 31/ 1990 care prevad dr. asociatilor de a hotara prin contractul de societate regulile de lichidare a societatii.

Incasarea creantelor - lichid. au obligatia de a incasa creantele de la debitori societatii.

Actiunile lichidatorului

1. in situatia in care conturile societatii realizate din vanzarea la licitatie a bunurilor sicietatii si din incasarea creantelor societatii nu sunt indestulatoare pentru plata creditorilor societatii lichidatorii au abligatia sa ceara sumele necesare :

a) scociatilor care raspund nelimitat

b) celor care nu au efectuat integral varsamintele daca acestia erau obligati ori sa le procure , ori sa le efectuieze in calitatea lor de asoci.

2. Fondurile necesare plati creantelor societatii

Lichidarea pasivului

Prin lichidarea pasivului societatii se intelege plata datoriilor societatii catre creditori sai. Operatiunile le de lichidare se realizeaza de catre lichidatorii in conditiile legii. Plata datoriilor fata de creditori sociali se face cu sumele de bani rezultate din lichidarea activului societatii.

Datoriile societatii pot fi achitate de catre lichidatorii si cu bani lor personali, dar in acest caz ei au dreptul la restituirea sumelor achitate. Plata datoriilor se face la scadenta si integral.

Actiunile creditorului

1. Creditori societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunnse la termen pana la concurenta bunurilor existente un patrimoniul societatii.

29 | P a g e

2. In subsidiar creditori societatii au o actiune impotriva asociatilor pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din din aceea a aporturilor la capitalul social. Rezulta ca aceasta actiune are ca obiect plata sumelor de bani datorate ca aport de catre asociati.

3. Creditori sociali pot actiona un subsidiar si pe asociati care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Temeiul acestei actiuni il cinstituie dispozitiile art. 3 din legea 31/1990 si priveste pe asociatii societatii in nume colectiv si asociatii comanditati din societatea in comandita simpla si cea pe actiuni.

Aceasta actiune are un caracter subsidiar atat fata de actiunea impotriva lichidatorilor cat si fata de actiunea contra asociatilor pentru plata sumelor datorate ca aport. Lichidarea nu impiedica declansarea procedurii insolventei, deci cand societatea a incetat platile pentrundatoriile sale cimerciale, ea poate fi supusa procedurii insolventei.

Drepturile asociatilor cuvenite din lichidarea societatii

La dizolvarea si apoi la lichidarea societatii ascocatii sunt indreptatiti sa linse restituie valoarea aporturilor efectuate la constituirea sicietatii sau cu ocazia majorari caputalului social precum si sa primeasca partea ce li se cuvine din eventualele benefici ramasa nedistribuita.

30 | P a g e