fundamentele teoretice ale managementului european comparat

7/25/2019 Fundamentele Teoretice Ale Managementului European Comparat

1/21

UNIVERSITATEA EUROPEAN "DRGAN" DIN LUGOJFACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

STUDII UNIVERSITARE DE MASTERATPROGRAMUL DE STUDII: MANAGEMENT FINANCIAR

REFERAT LA DISCIPLINA:MANAGEMENT EUROPEAN COMPARAT

TEMA REFERATULUI:

Fundamentee te!et#$e ae mana%ementuu#$!m&aat'Mana%ementu #n Un#unea Eu!&eana

Titular disciplin:

Conf. univ. dr. Gabriel Ionel Dobrin

Masterand:

Cojocariu Camelia

ANU II

MA!T"#

1


2/21

Cun(:

Not introductiv .....................................................$Tema %. &undamentele teoretice ale mana'ementuluicomparat.....................................................$Tema (. Metodolo'ia mana'ementuluicomparat..................................................................%%Tema $. Mana'ementul in Uniunea

"uropean.............................................................%(

2


3/21

N!t) #nt!du$t#*)

Nivelul de civili)a*ie +i de)voltare economic +i standardul de via* a popula*iei unei *ridepind de capacitate de a absorbi rapid +i eficace ceea ce este nou +i performant in reali)rilecelorlalte *ri.In noti*ele de curs la disciplina ,Mana'ementul comparat- o mare aten*ie i se atribuieaspectului cultural al mana'ementului comparat in care sunt incluse a+a elemente cum suntprincipalele caracteristici ale metodei culturii universale evaluarea specific a ,culturiina*ionale-.In noti*ele de curs se anali)ea) modelele de interpretare na*ional a culturii ale lui G.

/ofstede. De asemenea se anali)ea) particularit*ile culturilor na*ionale +i stilurile deconducere modelele de conducere factorii de formare a stilurilor de conducere +i luareadeci)iilor.0 aten*iei deosebit i se atribuie sistemului de motivare in mana'ementul comparat.!istemul de motiva*iei este caracteri)at pentru fiecare *ar anali)at in parte.In noti*e sunt e1aminate intrebrile le'ate de de)voltarea modelelor de mana'ementproblemele ,interna*ionali)rii- mana'ementului contemporan: miturile +i realitatea a proceselordiver'ente +i conver'ente.Are loc e1aminarea problemelor mana'ementului european unde sunt incluse conceptelede euromana'ement +i euromana'eri.In noti*e sunt e1aminate modelele na*ionale ale mana'ementului a mai multor *ri cum

sunt: 2aponia !.U.A. &ran*a Germania Marea 3ritanie etc.In compartimentul dat nu a fost inclus caracteristica mana'ementului auto4ton deoarecemana'ementul In #epublica Moldova se afl la stadiile inceptoare de de)voltare.

Tema +, Fundamentee te!et#$e ae mana%ementuu# $!m&aat

+,+ Definirea mana'ementului comparat+,- !curt istoric +i necesitatea apari*iei +i de)voltrii mana'ementului comparat+,. 5rincipalele +coli ale mana'ementului comparat+,.,+ Tipolo'ia +colilor de mana'ement+,.,- 6coala de)voltrii economice

+,.,. 6coala mediului environmentalist+,.,/ 6coala comportist sau be4aviorist+,.,0 6coala sistemelor desc4ise+,.,1 6coala de mana'ement comparat centrat pe rolul ,culturii-+,/ Modele ale mana'ementului comparat pe plan mondial+,/,+ Modelul &armer 7 #ic4man

3


4/21

+,/,- Modelul Ne'and4i 8 5rasad+,/,. Modelul lui Tun'+,/,/ Modelul lui 2o4n C4ild+,/,0 Abordarea lui Geert /ofstede+,0 #olul +i func*iile mana'ementului comparat

1.1 Definirea managementului comparat

Ca pentru orice +tiin* tanr +i pentru mana'ementul comparat e1ist mai multeaccep*iuni asupra con*inutului +i func*iilor sale. !e constat c4iar mai multe variante dedefinire cu o lar' circula*ie in literatura de specialitate. Astfel 9illiam Neman unuldintre bine cunoscu*ii speciali+ti in domeniu afirma c " . Un pas inainte face dup opinianoastr #a'4u Nat4 care consider c "in mod lar' mana'ementul comparat seconcentrea) asupra similarit*ilor +i deosebirilor dintre sistemele de mana'ement +ieconomice din diferite conte1te","din Miller ne propune o definire a mana'ementului comparat mult maicuprin)toare +i mai e1act decat precedentele. Astfel el consider c "mana'ementulcomparat se ocup cu studiul fenomenelor de mana'ement pe o ba) multina*ionala1andu7se asupra detectrii identificrii clasificrii msurrii +i interpretriisimilarit*ilor +i deosebirilor privitoare la elemente cum ar fi procesele conceptele +ite4nicile de mana'ement;.Anali)and un +ir de surse din domeniul respectiv considerm c mana'ementulcomparat poate fi definit in maniera urmtoare: ,Mana'ementul comparat este +tiin*a carestudia) procesele +i rela*iile mana'eriale din or'ani)a*ii ce func*ionea) in conte1turiculturale na*ionale diferite a1andu7se asupra identificrii +i anali)rii asemnrilor +ideosebirilor mana'eriale in vederea favori)rii transferului interna*ional de


5/21

multicultural. Din acest punct de vedere se poate considera c mana'ementul interna*ionalrepre)int o component sau un domeniu specific de particulari)are a mana'ementuluicomparat. In ceea ce prive+te natura abordrilor se constat c mana'ementulinterna*ional este preponderent pra'matic.

1.2 Scurt istoric i necesitatea apariiei i dezvoltrii managementului

Comparat

5rimele cristali)ri teoretice ale mana'ementului comparat au aprut in deceniul al>l7lea in !tatele Unite ale Americii pe fondul accelerrii 'enerale a pro'reselor pe planul+tiin*ei +i a intensificrii circuitului economic interna*ional. In aceast perioad apar primeleinvesti'a*ii teoretice +i pra'matice ale mana'ementului intr7o vi)iune plurina*ional. Inceps se conture)e intr7o prim form conceptele specifice mana'ementului comparat +i s sereali)e)e cercetri +tiin*ifice empirice ce au cuprins in ra)a lor realit*i din mai multe *ri.In deceniul urmtor se declan+ea) o perioad de febrile +i fructuoase cercetri+tiin*ifice editri +i ac*iuni educa*ionale in acest domeniu. !e produce astfel intre +310'+34- mu "5!!m" a mana%ementuu# $!m&aat, "fortul de cercetare +tiin*ific esteimens concreti)andu7se in publicarea a %%.??? de studii +i articole. 5resti'iulmana'ementului comparat cre+te rapid +i ca re)ultat intr7o parte apreciabil dinuniversit*ile nord7americane se introduce aceast disciplin. a fel procedea) +i o parteapreciabil a celor mai bune facult*i din "uropa occidental +i 2aponia.Dup %@( se constat ! anum#t) (ta%nae2 atat in planul cercetrilor teoreticecat +i al investi'a*iilor empirice. Aceast situa*ie se prelun'e+te pan la inceputul anilor%@B?. De+i continu s se elabore)e +i publice un numr apreciabil de lucrri interesulmediului universitar pentru acest domeniu se reduce intrucatva iar numrul +i amploareacercetrilor de teren nu mai inre'istrea) cre+terile in ritmurile din anii preceden*i."1plica*iile furni)ate de speciali+ti sunt in principal dou: in aceast perioad numrul;business7sc4ool; nord7americane a crescut foarte mult conducerile facult*ilorconcentrandu7se asupra disciplinelor obli'atorii nemaiavand timpul +i resursele necesare sacorde aceea+i aten*ie +i disciplinelor facultative cum este mana'ementul comparat= o seriede funda*ii 7 cum ar fi &ord 7 care au un rol major in finan*area cercetrilor +tiin*ificeteoretico7metodolo'ice au redus sumele alocate pentru mana'ementul comparat.5e parcursul acestei perioade de sta'nare s7au produs o serie de acumulricantitative +i mai ales calitative al cror re)ultat s7a v)ut in deceniul +367'+337 $8nd (eman#9e(t) un n!u 5!!m, Mana'ementul comparat ca +i cel interna*ional inre'istrea) olar' proliferare atat pe plan +tiin*ific cat +i educa*ional. !e efectuea) numeroase demersuri+tiin*ifice de sistemati)are +i sinteti)are a cuno+tin*elor +tiin*ifice. !unt publicate valoroaselucrri de sinte) care marc4ea) maturi)area acestei +tiin*e +i7i confer un presti'iuapreciabil. intre lucrrile de sinte) men*ionm:Advances in International ComparativeManagement - voi. I %@BE voi. II %@BFE voi. III %@BBE editate de #ic4ard &armer +i"lton Mc Goaun ultimul volumE= Comparative Management, editat de #a'4u Nat4=Managing Cultural Differences, editori 54ilip #. /arris si #obert T. Moren=Les Differencesculturelles dans le management, editat de Daniel 3ollin'er +i Geert /ofstede. Acestelucrri marc4ea) conturarea principalelor curente +i orientri de mana'ementcomparat demonstrand convin'tor viabilitatea teoretic +i utilitatea sa pentru practicasocial +i 7 in primul rand 7 pentru cea economic.

5


6/21

Ca pentru orice domeniu +tiin*ific nou este indispensabil s i se ar'umente)enecesitatea.#a'4u Nat4 structurea) aceast necesitate pe cinci puncte:aE abordarea comparatist este de neevitat. De)voltarea activit*ilor interna*ionaledetermin ca procesele de comparare s dobandeasc o importan* major in acest domeniuceea ce se reflect +i in conturarea mana'ementului comparat=

bE omenirea vie*uie+te intr7o perioad de puternice interdependen*e interna*ionalein toate domeniile de activitate +i in primul rand pe plan economic. a nivelulanului %@@? ? din produc*ia economic a lumii 7 de circa (?.??? de miliarde de dolari7era reali)at prin activit*i economice interna*ionale cea mai mare parte in cadrul marilorcorpora*ii multina*ionale. In pre)ent acest procent este aproape H? iar volumulproduc*iei re)ultate este sensibil superior celui men*ionat=cE studiul comparativ al realit*ilor din diferite *ri al mana'ementului utili)at incadrul lor=dE e1aminarea cultural a fenomenelor de mana'ement dintr7o *ar princontrapunere cu cele ce se desf+oar in alte state determin amplificarea sferei devariabile luate in considerare=eE pe plan individual apelarea la cuno+tin*ele de mana'ement comparat este denatur s contribuie la de)voltarea capacit*ii oamenilor de a aprecia mai e1act +i maicomplet realit*ile na*ionale in sine +i raportate Ia cele ce se manifest pe altemeridiane.In conclu)ie mana'ementul comparat rspunde unei 'ame lar'i de necesit*i atatindividuale cat +i de 'rup cu tendin*a de intensificare pe msura adancirii divi)iuniisociale a muncii a de)voltrii rela*iilor interna*ionale +i a cre+terii roluluiinforma*iilor.3 Principalele coli ale managementului comparat

1.3.1 Tipologia colilor de management

Una dintre primele clasificri ale +colilor de mana'ement comparat a efectuat7o in%@F@ /ans !c4oll4ammer. in lucrarea sa The Comparative Management Theor !ungledelimitea) urmtoarele &atu $!#: a. (!$#!'e$!n!m#$)2 ce pune accent pe rolul critic al conducerii pentru cre+tereaeconomic= b. e$!!%#$)2 ce accentuea) influen*a factorilor de mediu asupra mana'ementuluiintr7o vi)iune transna*ional= c. $!m&!t#(t) (au 5e;a*#!#(t)2 ce se concentrea) asupracomportamentului conductorilor in cadrul diferitelor activit*i )one *ri sau culturi= d. e$e$t#$'em#$)2 alctuit din diverse abordri de mana'ement comparatcare nu pre)int caracteristici comune dar cuprind elemente re)ultate mai ales dininvesti'a*iile de teren ce au servit unor interesante teoreti)ri +i ipote)e de cercetare+tiin*ific."din Miller propune o alt tipolo'ie a +colilor de mana'ement comparat: a. !#entaea de


7/21

comportamentaledintre indivi)i +i 'rupuri in diferite intreprinderi entit*i culturale +i na*ionale= c. !#entaea $!nt#%en$=2 care se a1ea) asupra rela*iei dintre intreprinderemana'ement +i mediul su.Cea mai recent tipolo'ie a +colilor de mana'ement comparat apar*ine lui Ra%;uNat;, 5e ba)a unei abordri proprii mai vec4i acest profesor la Universitatea din 5ittsbur'4

delimitea) cinci +coli de mana'ement comparat:7 a de)voltrii economice=7 a mediului=7 comportist sau be4aviorist=7 a sistemelor desc4ise=

7 a rolului principal al culturii in mana'ement.1.3.2 coala dezoltrii economice

5rimele studii teoretice +i investi'a*ii empirice de mana'ement comparat reali)ate inde$en#u +307 ' +317 se inscriu in aceast +coal care in deceniile urmtoare i+i continusau c4iar amplific e1isten*a. Dintre numero+ii speciali+ti cu contribu*ii majore laconstituirea sa men*ionm pe Fede#$> ?a5#n(!n # C;ae( M=e(, ucrarea lorprincipal este"ducation Manpo#er and "conomic $ro#th,pornind de la premisa c

inputul mana'erial joac un rol semnificativ in reali)area de)voltrii industriale +i economice see1aminea) corelativ aceste dou aspecte majore intr7o vi)iunecomparatist interna*ional.Din e1aminarea lucrrilor ce se inscriu in perimetrul acestei +coli se desprind caresunt principalele sale #m#te:7 tratarea unilateral a mana'ementului aproape in e1clusivitate prin prismafactorilor economici=7 ne'lijarea aproape total a mana'ementului la nivelul firmei care este esen*ialpentru de)voltarea economic a fiecrei na*iuni=7 aplicabilitatea relativ redus a cuno+tin*elor de mana'ement comparat'enerat in bun msur de ;ocolirea; aspectelor microsociale.5e lan' aceste limite +coala economic pre)int dou $!nt#5u@## (au me#tede!(e5#te,%. 5rima se refer la aportul determinant la constituirea acestei noi +tiin*e=(. A doua domeniu al practicii sociale care este mana'ementul comparat alcrui rol se amplific pe msura de)voltrii societ*ii a adancirii divi)iunii interna*ionale amuncii +i a cre+terii interdependen*elor dintre state economii na*ionale )one 'eo'raficeetc.!tudiile +i cercetrile de teren prin care s7a manifestat aceast +coal au dat un nouimpuls de)voltrii mana'ementului in 'eneral mai ales in ceea ce prive+te finalitateaeconomic a abordrilor sale esen*ial pentru de)voltarea societ*ii omene+ti.

1. 3. 3 coala mediului environmentalist

"laboratele teoretice +i abordrile pra'matice specifice acestei +coli s7au fcutremarcate in deceniul +317 ' +347, 0 contribu*ie deosebit la constituirea +i de)voltarea+colii mediului au avut R#$;ad Fame # a= R#$;manprin lucrarea lor ComparativeManagement and "conomic %rogress&

7


8/21

Dintre $aa$te#(t#$ee maB!e ale acestei +coli men*ionm conceptuali)areamediului ca un cadru de anali) a fenomenelor mana'ementului. Un factor important care acontribuit la proliferarea cuno+tin*elor acestei scoli %7a repre)entat marea capacitateor'ani)atoric a lui &armer reali)ator al mai multor manifestri +tiin*ifice cu o lar'participare interna*ional a speciali+tilor precum +i bo'ata sa activitate publicistic.6coala mediului are ca #m#te n$#&ae:

aE supraaccentuarea rolului factorilor e1terni mana'ementului=bE insuficienta concreti)are a unor anali)e teoretice +i cercetri empirice.C!nt#5u@##e maB!epe care aceast +coal le are in de)voltarea mana'ementuluicomparatsunt urmtoarele:aE abordarea mediului ofer un cadru de anali) a fenomenelor de mana'ement

interna*ional=bE prin abordarea conceptual +i metodolo'ic promovat se confer7mana'ementuluicomparat un caracter multidimensional nemaire)umandu7se doar la latura sa economic.

3.!.coala comportist sau "e#aviorist

Conturat cu ca*iva ani mai tar)iu decat precedenta 7 perioad +310'+340 7 +coalacomportist marc4ea) un pas inainte de+i orientat oarecum unilateral al mana'ementului

comparat. 5rin numero+ii si repre)entan*i de presti'iu 7 M, Da*#(2 D, Naa#n2 G;#((e#2M, P!te s.a. 7 reu+e+te s aduc in prim 7 planul preocuprilor variabilelecomportamentale denumite adesea +i culturale. Dintre acestea men*ionm atitudinilecredin*ele sistemele de valori comportamentele etc. 5rin intermediul lor se facetrecerea de la abordarea macrosocial definitorie pentru dou +coli la cea microsocial.!pecific +colii comportiste este a1area asupra interdependen*elor fenomenelor demana'ement din diferite *ri cu variabilele enun*ate la nivel de or'ani)a*ii 'rupuri saucate'orii de personal. Acord o aten*ie deosebit opera*ionali)rii variabilelor care serefer la atitudini +i la scara valorilor. 5e aceast ba) incearc s e1plice structurile saumodelele comportamentale ale indivi)ilor +i 'rupurilor din cadrul or'ani)a*iilor ce i+idesf+oar activitatea in diverse *ri.

$odele ale managementului comparat pe plan mondial%

M!deu Fame ' R#$;man5rodus tipic al +colii mediului m!deu Fame'R#$;man+ este prima e1presieformali)at a mana'ementului comparat a ba)a modelului se afl patru concepte:%. "ficien*a mana'erial relativ=(. Mana'ementul intern2 referitor la coordonarea resurselor umane +imateriale ale or'ani)a*iei=$. Constran'erile e1o'ene2 specifice mediului anali)at de natur economicjuridic sociolo'ic +i educa*ional=. "ficien*a absolut a mana'ementului.5ornind de la concep*ia potrivit creia mediul este factorul cu pondere decisivasupra mana'ementului &armer +i #ic4man construiesc modelul pre)entat in fi'ura l.

5remisa metodolo'ic pe care se ba)ea) re)id in considerarea mana'ementului ca o5rodus tipic al +colii mediului m!deu Fame'R#$;man+ este prima e1presie

8


9/21

formali)at a mana'ementului comparat a ba)a modelului se afl patru concepte:%. "ficien*a mana'erial relativ=(. Mana'ementul intern2 referitor la coordonarea resurselor umane +imateriale ale or'ani)a*iei=$. Constran'erile e1o'ene2 specifice mediului anali)at de natur economicjuridic sociolo'ic +i educa*ional=

. "ficien*a absolut a mana'ementului.

1. !. 2 $odelul &egand#i ' Prasad

In elaborarea modellui cei doi speciali+ti iau ca punct de plecare variabilele inmodelul precedent propunandu7+i ins s7i dep+easc limitele determinate de abordareapasiv a mana'ementului.Pem#(ee met!d!!%#$e de la care pornesc sunt trei:%. Mana'ementul are un rol activ in via*a economico7social filosofiamana'ementului repre)entand o variabil independent cu o for* de influen*are analo'

factorilor de mediu=%H(. &irma sau intreprinderea joac un rol central economic +i socialnecesitand s i se acorde o aten*ie deosebit desi'ur *inand cont de multiplele interac*iunicu mediul ambiant=$. Mediul este necesar s fie tratat nu 'lobal ci diferen*iat incadrul su deosebind intr7o vi)iune sistemic trei cate'orii de mediu: or'ani)a*ionalinstrumental +i societal.

5rin med#u !%an#


10/21

variabile= de e1emplu la /arbison +i Mers de)voltarea economic la &armer +i#ic4man macromediul iar /ofstede +i 5orter atitudinile mana'eriale=(. "+ecul de a e1amina in mod aprofundat rela*iile dintre variabile deoarecemajoritatea modelelor pre)int variabilele in bloc fr relevarea le'turilor cau)ale dintreele.

1. !. ! $odelul lui (o#n C#ild

In anul %@B% cunoscutul specialist britanic 2o4n C4ild a reali)at o cuprin)toare anali) aliteraturii de mana'ement comparat e1istent pan la acea dat. "l a identificat a(e &!5ememaB!e in abordarea culturii consacrate acestui domeniu:7 cultura nu este ri'uros definit=7 frontierele unei culturi nu se suprapun in mod necesar cu 'rani*ele na*ionale dar inmod frecvent se consider c aceasta este situa*ia=7 factorii culturali sunt trata*i de re'ul ca variabile ce e1plic +i determin situa*iilemana'eriale sau modul lor de manifestare=7 sunt insuficient preci)ate care componente +i ale cror culturi sunt relevante pentruor'ani)a*ii pentru a favori)a astfel identificarea elementelor or'ani)a*ionale +i mana'erialece sunt influen*ate=7 problemele conceptuale +i opera*ionale continu s nu re)olve msurareaevaluareaE culturii=7 cultura intr ca surs de e1plicare a evolu*iilor or'ani)a*ionale +i mana'eriale incompeti*ie cu ;teoria conti'enc libere de cultur; aceast afirma*ie este valabil numai pentru oparte a teoriilor contin'enc 7 n.n.E +i cu cele economice a1ate pe modurile de produc*ie.

1.) *olul i funciile managementului comparat

Amploarea +i vite)a transferului de cuno+tin*e de mana'ement este condi*ionat dupopinia speciali+tilor de +ase factori:%E Nivelul de pre'tire a popula*iei. Cu cat el este mai ridicat cu atat preluarea +ifolosirea informa*iilor de mana'ement din alte *ri se efectuea) cu re)ultate superioare=(E imbile strine cunoscute de popula*ia activ a unei *ri2 care nu reflectdecat par*ial nivelul su de pre'tire. Cunoa+terea lor facilitea) accesul +i interpretareasuperioar a informa*iilor in toate domeniile=$E Gradul de control +i inre'imentare al oamenilor la nivel macro +imicrosocial. Cu cat acesta este mai redus cu atat transferul de cuno+tin*e de mana'ement seefectuea) mai u+or +i eficace +i viceversa=E Mrimea companiilor sau firmelor=HE Mobilitatea +i libertatea personal fa* de cen)ur. !e constat c 'radul incare oamenii sesi)ea) +i preiau informa*iile utile cre+te o dat cu mobilitatea +i libertatea lorpersonal=FE Gradul de desc4idere a societ*ii, Influen*a sa se manifest in primul rand prinmsura in care se asi'ur in mod obi+nuit accesul la informa*ii.Cu*#nte $;e#emana'ement comparat

modelul &armer 7 #ic4man

10


11/21

modelulNe'and4i 8 5rasad

modelul lui Tun'

modelul lui 2o4n C4ild

modelul lui Geert /ofstede

+coala de)voltrii economice

+coala mediului environmentalist

+coala comportist sau be4aviorist+coala sistemelor desc4ise

-,O#ent)# # &at#$ua#t)@# ae (tud##! de mana%ement

5otrivit lui /ans !c4oll4ammer abordrile de mana'ement comparat se pot divi)a indou mari cate'orii: teoretice +i empirice.a randul lor in cadrul cate'oriilor teoretice se pot delimita dou tipuri de abordrimetodolo'ice:7 a1ate pe conceptuali)are aceste elemente sunt utili)ate ca instrumente pentru descoperireae1plicitarea +i evaluarea sistematic a fenomenelor mana'eriale in vi)iune transna*ional=

7 focali)ate asupra sinteti)rii informa*iilor colectate referitoare la procesele +i rela*iilemana'eriale in vi)iune comparatist interna*ional.Cate'oria empiric anali)ea) +i evaluea) fenomenele mana'eriale interna*ionale.In cadrul fiecruia din aceste dou tipuri se pot delimita trei feluri de abordri:abordarea descriptiv a1at asupra pre)entrii de date primare +i fapte verificate empiric fr a acordaprea mult aten*ie identificrii +i anali)ei rela*iilor cau)7efect sau a altorinterdependen*e=bE abordarea analitico7interpretativ are in vedere evaluarea +i interpretarea de informa*iifaptice frecvent prin prisma anumitor ipote)e=cE abordarea normativ7'enerali)atoare a1at pe un fond de informa*ii de esen* care lefolose+te pentru a 'enerali)a sau formula cerin*e sau prescrip*ii cu caracter normativ.

Un studiu mana'ement comparat include urmtoarele elemente:a. comple1itatea superioar=

aE b. asi'urarea ec4ivalen*ei=bE c. volum de munc mare +i divers=cE d. costuri ridicate=dE e. dificult*i deosebite.

2.1$etode i te#nici manageriale generale utilizate +n studiile de management comparat

Cea mai mare parte a metodelor +i te4nicilor de mana'ement 'eneral sunt aplicabile +iin cadrul studiilor de mana'ement comparat.

2.2$etode i te#nici specifice utilizate +n studiile de management comparat

Maturi)area mana'ementului comparat se reflect in conceperea +i utili)area unormetode specifice special proiectate pentru a reali)a anali)e de mana'ement comparateficace *inand cont de particularit*ile acestui domeniu.

11


12/21

Tema ., Mana%ementu n Un#unea Eu!&ean)

.,+ Uniunea "uropean 8 sistem particular unic de inte'rare interna*ional

.,- Trsturi definitorii ale mana'ementului in Germania &ran*a +i Marea 3ritanie

.,-,+ 0r'ani)area de ansamblu a sistemului mana'erial al intreprinderilor in Germania

&ran*a +i Marea 3ritanie.,-,- Mana'ementul participativ +i adoptarea deci)iilor in Germania &ran*a +i Marea3ritanie.,-,. Intensitatea +i formele e1ercitrii presiunii in Germania &ran*a +i Marea 3ritanie.,-,/ Motivarea personalului in Germania &ran*a +i Marea 3ritanie.,-,0 Con*inutul +i modalit*ile de e1ecutare a controlului in Germania &ran*a +i Marea3ritanie.,-,1 0r'ani)area munciiE la nivelul compartimentelor de produc*ie in Germania &ran*a+i Marea 3ritanie.,-,4 eaders4ip +i abordarea or'ani)rii in Germania &ran*a +i Marea 3ritanie.,-,6 Mana'erii +i stilul de conducere in Germania &ran*a +i Marea 3ritanie

.,. "uromana'ementul +i "uromana'erii.,/ "urointreprin)torii

.,0 Modelul de mana'ement "uropean

.,+ Un#unea Eu!&ean) (#(tem &at#$ua un#$ de #nte%ae #ntenat#!na

Uniunea "uropean repre)int unul din cei trei poli majori de putere economic+tiin*ific politic +i militar ai lumii cu o pronun*at specificitate. 5rodus al evolu*iilor dinperioada postbelic Uniunea "uropean repre)int o concreti)are a unor idei seculare . "sen*aconstituirii sale o repre)int procesul de inte'rare economic la scar european.Cunoscutul om de +tiin* olande) 2an Tinber'en laureat al premiului Nobel arta inc

din %@H c e1ist d!u) t#&u# de inte'rare economic:a. ne'ativ al crei con*inut principal const in eliminarea obstacolelor in caleacolaborrii sistematice +i permanente dintre state=b. po)itiv ce re)id in asi'urarea de condi*ii e'ale de func*ionare economic pentrufiecare *ar in ansamblul economic reali)at.In prima fa) a evolu*iei Uniunii "uropene a predominat inte'rarea ne'ativ in ultimuldeceniu amplificandu7se inte'rarea po)itiv.3a)a infiin*rii Uniunii "uropene sub denumirea sa actual ini*ial de 5ia*aComun a repre)entat7o Tratatul de la #oma2 semnat de +ase *ri europene: 3el'ia &ran*aItaliau1embur' 0landa +i Germania de >est fiind re)ultatul unor indelun'i comple1e +i dificilene'ocieri. 5atru au fost factorii care au contribuit la crearea sa: amenin*area repre)entat de Uniunea

!ovietic 5lanul Mars4all avantajele economice ale inte'rrii economice +ireconcilierea franco7'erman dup al doilea r)boi mondial.In %@@ la intrunirea de la "ssen s7a stabilit strate'ia de preaderare la U.". a *rilorcentral +i est europene prin care se prevd elementele principale ce condi*ionea) admiterea lorin U.". In %@@F la Conferin*a de la Malta s7au adoptat noi 4otrari privind evolu*ia U.".considerate atat de importante incat li s7a dat denumirea de Maastric4t II.

12


13/21

In ultimul deceniu al mileniului al doilea Uniunea "uropean a devenit cea maiputernic 'rupare economic mondial. "volu*ia sa in aceast perioad a fost marcat in modsubstan*ial de trei elemente majore:7 reali)area 5ie*ei unice incepand cu anul %@@( care a devenit cea mai marepia* economic a lumii cu o popula*ie de $B? milioane=7 prbu+irea re'imului comunist in *rile "uropei Centrale +i de "st oferind U.". un

spa*iu economic imens cu multiple avantaje 7 for* de munc bine pre'tit salariisc)ute cerere poten*ial +i efectiv pentru numeroase produse +i servicii anumiteresurse la pre*uri +i distan*e avantajoase etc=7 e1isten*a unei puternice competi*ii mondiale in special la nivelul Triadei 7 !.U.A.2aponia +i U.".Ansamblul activit*ilor U.". sunt dirijate printr7un (#(tem de #n(t#tu@## $!mun#tae2 acror componen* +i func*ionalitate s7au amplificat sensibil in ultima perioad. Acest sistemeste alctuit in principal din patru institu*ii:%. Consiliul=(.Comisia=$.5arlamentul=.Curtea de justi*ie.

C!n(##u Eu!&ean constituie componenta de ba) a mana'ementului U.". in care suntrepre)entate 'uvernele statelor membre fiind principalul or'anism deci)ional. De+i nu are dreptul la $(ini*iativ le'islativ de*ine competen*a de a aproba amenda sau respin'e propunerile Comisiei"uropene. Deci)iile sunt adoptate in urma ultimelor perfec*ionri ba)ate pe Cartea Alb cu majoritate+i nu in unanimitate. Consiliul are un pre+edinte +i un secretariat 'eneral ce asi'ur permanen*a +iconsisten*a proceselor mana'eriale.C!m#(#a Eu!&ean) indepline+te in principal trei func*ii: ini*ia) strate'ii politici etc.referitoare la U.". in ansamblul su= repre)int U.". in ne'ocierile comercialeinterna*ionale= dirijea) bu'etul U.". amplificat substan*ial in ultimii ani.Paamentu Eu!&ean se ale'e incepand din %@@ prin vot direct de ctrepopula*ia Uniunii "uropene. 5arlamentul nu are putere le'islativ deci)iile sale nefiindobli'atorii pentru *rile membre. 5arlamentul e1ercit in principal o func*ie consultativac*ionand ca o form de influen*are a opiniei publice in U.". 5arlamentul conseia)Consiliul "uropean +i d aprobarea final bu'etului Uniunii "uropene.Cutea de Ju(t#@#e este un or'anism juridic activ care are ca misiune s interprete)etratatele +i directivele Uniunii "uropene +i s asi'ure aplicarea lor uniform. "ste alctuit din %Hjudectori repre)entand toate statele ce compun U.". +i dispune de circa H?? de speciali+ti +ifunc*ionari pentru a7+i indeplini atribu*iile. 5otrivit prevederilor pe care se ba)ea) activitatea sadeci)iile Cur*ii de 2usti*ie prevalea) asupra deci)iilor luate la nivel na*ional. in practic ins innumeroase situa*ii statele U.". +i companiile nu se conformea).Ad!&taea de$#


14/21

%. Descre+terea valorii reli'iei ca surs a obli'a*iilor morale=(. De)voltarea de sisteme politice democratice=$. Cre+terea valorii rela*iilor sociale multiple=. Munca este o valoare cultural la fel de puternic intocmai ca plcerea=H. 0rientarea spre reali)area de sine 'lobal=F. 5refi'urarea calit*ii vie*ii ca o ;nou reli'ie;.

Asupra func*ionalit*ii +i evolu*iei U.". a firmelor +i mana'ementului un impact decisivau reali)area 5ie*ei unice 7 intrat deja in vi'oare 7 +i a monedei unice prev)ut pentru %@@@.#eali)area 5ie*ei unice a avut in vedere e#m#naea un! 5a#ee care incorsetaude)voltarea economic rapid +i performant a *rilor ce compun U.". In Cartea Alb s7auindicat trei tipuri de bariere:a fi)ice cum ar fi controalele 'rnicere+ti controlul fitosanitar posturile vamale la 'rani*.5 te4nice referitoare la standardele +i re'lementrile privind comen)ile de statrestric*iile asupra mi+crii cet*enilor limitrile referitoare la serviciile financiarede transport controlul capitalurilor limitrile asupra noilor te4nolo'ii diferen*elein le'isla*ia privitoare la intreprindere proprietate intelectual +i industrial etc.$ fiscale ce au in vedere diferen*ele de T.>.A. aplicat diferitelor cate'orii debunuri +i de vam asupra variatelor feluri de mrfuri.Influen*a pe care pia*a +i moneda unic o au asupra intreprinderilor +i mana'ementuluipoate fi divi)at in principal in trei domenii: economic social +i formativ.

.,- T)()tu# de9#n#t!## ae mana%ementuu# n Geman#a2 Fan@a # Maea#tan#e

3.2.1 ,rganizarea de ansam"lu a sistemului managerial al +ntreprinderilor

&unc*ionalitatea +i performan*ele unei intreprinderi depind in mare msur deconfi'ura*ia de ansamblu a sistemului su mana'erial.

0 mare parte dintre $!m&an##e 5#tan#$e iau forma 4oldin'urilor filialele lor fiind dere'ul speciali)ate pe produs. Gradul de descentrali)are a activit*ilor mana'eriale esteapreciabil la nivelul conducerii 4oldin'ului func*ionand un aparat mana'erial alctuit dintr7unnumr redus de persoane ce se ocup in special de elaborarea politicilor de ansamblu +ie1ercitarea controlului financiar.F#mee %emane sunt de cele mai multe ori or'ani)ate pe divi)ii sau func*iuni. Gradulde centrali)are a deci)iilor este ridicat. !tructura or'ani)atoric predominant este de tipori)ontal formali)area +i implicit birocrati)area fiind sensibil mai reduse decat in firmele din&ran*a sau Marea 3ritanic Aceasta se reflect +i in calitatea comunica*iilor. Deci)iile majore seadopt de re'ul in mod participativ de ctre ec4ipa mana'erial care ia forma consiliuluimana'erial.

n Fan@a2 intreprinderile sunt structurate cel mai frecvent pe func*iuni pre)entand un'rad ridicat de formali)are. 5rocesele deci)ionale sunt centrali)ate apelandu7se in acest scop laun numr apreciabil de speciali+ti +i func*ionari. 5entru mana'ementul france) se folose+teepitetul de ;birocratic; al crui suport principal este ierar4ia puternic de)voltat structurileor'ani)atorice fiind alctuite din numeroase niveluri ierar4ice. Un asemenea sistemmana'erial incrcat este confruntat cu numeroase probleme de comunica*ii ce afectea)

14


15/21

moralul personalului mai ales la nivelul e+aloanelor inferioare c4eltuielile 'enerale aleintreprinderii sunt destul de ridicate.

3.2.2 $anagementul participativ i adoptarea deciziilor +n -ermania /rana i $area 0ritanie

n Geman#a2 mana'ementul participativ se ba)ea) pe codeterminare

leitbestimmin'E sau coparticipare deci)ional a muncitorilor in abordarea problemelor cepre)int interes major pentru ei. Codeterminarea se poate reali)a la dou niveluri:7 prin constituirea de consilii ale muncii la nivelul compartimentului atelier sec*ieEde produc*ie= infiin*area lor s7a decis in %@H( +i a fost perfec*ionat in %@( in pre)ent peste%? milioane de muncitori sunt repre)enta*i in aceste or'anisme=7 prin includerea repre)entan*ilor muncitorilor in consiliul de supervi)are +i mai rarins in consiliul mana'erial unde decid ac*ionarii.Mana'ementul participativ 'erman fundamentat pe codeterminare imbracdou forme. In intreprinderile private de dimensiuni mici de pan la H?? de salaria*i 7 muncitoriisunt repre)enta*i intr7un sin'ur or'anism mana'erial consiliul de supervi)areE. Inintreprinderile publice +iKsau private de mari dimensiuni salaria*ii pot fi repre)enta*i in douor'anisme mana'eriale.n Fan@a2 mana'ementul participativ de tip institu*ional este ceva mai pu*inde)voltat. Majoritatea intreprinderilor france)e posed un $!n(##u de adm#n#(ta@#e format de $7%( directori condus de un pre+edinte 7 director 'eneral 5DGE ales de ctre ace+tia. In marileintreprinderi se produce o separare de func*ii 7 pre+edintele dirijea) consiliul de administra*ieiar pentru mana'ementul curent se desemnea) un director 'eneral. In intreprinderile dedimensiuni mari se instituie +i un consiliu de supervi)are.!alaria*ii constituie intr7o parte din intreprinderi comitete muncitore+ti +i aurepre)entan*i de re'ul ( in consiliile de supervi)are sau cand acestea nu sunt in consilii deadministra*ie. In intreprinderile na*ionali)ate sunt instituite or'anisme tripartite cu %K$repre)entan*i ai 'uvernului salaria*ilor +i mana'erilor. Mai activ +i o influen* superioar aua+a7numitele 'rupe de e1presie in care muncitorii la nivelul compartimentelor de produc*ie i+ie1prim direct interesele +i dolean*ele adresate conducerii.n Maea #tan#e2 la nivelul mana'ementului de varf formele participative nu suntfoarte precis delimitate. !pre deosebire de Germania +i &ran*a se practic ins numaisistemul cu un sin'ur or'anism participativ 7 consiliul mana'erial. Alctuit atat din directori cat+i din repre)entan*i ai ac*ionarilor acest consiliu repre)int formal principalul or'anismdeci)ional al intreprinderii. !alaria*ii nu au repre)entan*i in consiliul mana'erial. &recventpre+edintele consiliului este directorul e1ecutiv al intreprinderii.

!e poate conclu)iona c mana'ementul participativ este o pre)en* semnificativ inintreprinderile din cele trei *ri luand ins forme +i intensit*i par*ial diferite.

3.2.3 ntensitatea i formele eercitrii presiunii +n -ermania /rana i $area0ritanie

5revi)iunile pe termen lun' par s fie mai sistematice in Maea #tan#e2 comparativcu Germania +i &ran*a. &recvent au in vedere perioade relativ indelun'ate de H ani +i implic inelaborare un numr apreciabil de persoane atat la nivel de subdivi)iuni opera*ionale cat +i de

15


16/21

top mana'ement. Datorit abordrilor bancare orientate spre creditarea intreprinderilor petermen scurt previ)iunile sunt frecvent lipsite de o real perspectiv pe termen lun'.In Geman#a2 intreprinderile folosesc previ)iunile pe termen lun' elaborand strate'ii +ipolitici pe perioade mai scurte de ( 7 $ ani. &recvent acestea sunt mai pu*in formali)ate laelaborarea lor fiind antrenate un numr mai redus de persoane.

In Fan@aprevi)iunile pe termen lun' acoper perioade mai scurte +i fiind formali)ate lanivelul cel mai sc)ut comparativ cu celelalte dou *ri. 5revi)iunile pre)int un caracteropera*ional +i apelea) la metode cantitative.In ceea ce prive+te &e*#


17/21

Abordarea motivrii in Maea #tan#e este sensibil diferit. Mana'erii de varf suntinclina*i s aprecie)e satisfac*iile postului ocupat intr7o msur mai mare in termeni e1trinseci deciin func*ie de veniturile suplimentare salariului pe care le primesc +i de promovrile de carebeneficia). !alariile top7mana'erilor britanici sunt mai reduse in ultimii ani. 5e fondul inte'rriiin U.". se manifest o tendin* de cre+tere mai accelerat a salariilor mana'erilor britanici.Mrimea +i frecven*a folosirii bonusurilor in intreprinderile britanice sunt sensibil mai reduse decat

in cele 'ermane. Diferen*ele intre muncitorii califica*i +i necalifica*i sunt reduse iar intre muncitoriicalifica*i la niveluri diferite practic nu se prea diferen*ia) venitul. a aceast situa*ie ocontribu*ie major a avut puternicul sindicat al muncitorilor semicalifica*i.Conclu)ie: in Marea 3ritanie se aplic criterii sensibil diferite de motivare pe ierar4iafirmei insuficient centrate pe performan*e.

C!n@#nutu # m!da#t)@#e de ee$utae a $!nt!uu# n Geman#a2 Fan@a #Maea #tan#e

Inntende#e 9an$e


18/21

In Germania ,talorismul- s7a ba)at pe o for* de munc superior calificat. Inintreprinderile france)e mari au utili)at predominant muncitori necalifica*i inte'rate in spiritul,talorismului- clasic in modalit*ile or'ani)atorice ierar4i)ate vertical. In intreprinderilebritanice ale cror caracteristici or'ani)a*ionale marcate de puternicele sindicate denot oopera*ionali)are +i mai apro1imativ a vi)iunii ,taloriste-.

3.2.6 7eaders#ip i a"ordarea organizrii +n -ermania /rana i $area 0ritanie

Unul dintre elementele mana'eriale care prime+te o aten*ie din ce in ce mai mare inultimii ani este leaders4ipul. eaders4ipul const in esen* in capacitatea efectiv a acestorade a influen*a in principal prin rela*ii interpersonale subordona*ii +i colaboratorii sreali)e)e anumite obiective sau activit*i.eaders4ip individualistic se caracteri)ea) majoritatea mana%e#! 9an$e


19/21

ba)a influen*rii reciproce re)ultate din comunicare +i ne'ocieri.Mana'erii britanici mai ales cei din e+alonul superior provin in mare parte din straturilesociale de varf. 5rin sistemul de +coli elitist pe care7% posed tinerii sunt pre'ti*i pentru adeveni ulterior mana'eri. Cum sublinia) en'le)ul ane mana'erii britanici comparativ cu ceicontinentali apar ca subpre'ti*i in activitatea lor pra'matismul inlocuind profesionalismul.Mana%e## 9an$e


20/21

mana'eriale or'ani)atorice problemele mana'eriale opera*ionale ce deriv din conte1tulspecific european.0 abordare concret asupra a ceea ce inseamn euromana'erii au profesorii france)i&ran< 3ournois +i 2ean 7 /u'ues C4auc4at. In concep*ia lor euromana'erul se poate re'si inurmtoarele iposta)e:aE mana'er dintr7un stat membru al U.". accep*iunea u)ual a omului de pe stradE=

bE mana'er care lucrea) in propria *ar dar pentru o companie din alt *ar=cE mana'er ce munce+te in afara *rii sale pentru o companie din propria *ar=dE mana'er care in decursul carierei a lucrat in mai multe *ri ale U.". intr7o marecompanie cu filiale in mai multe *ri.Un alt cunoscut specialist Gordon !4enton consider c euromana'erul ar trebui s secaracteri)e)e prin: capacitatea de a colecta +i folosi informa*ii din afara )onei imediate de ac*iunecurent a firmei abilit*i referitoare la re'lementrile +i le'ile emise de U.". capacitatea de atrata cu al*i europeni abilit*i comunica*ionale in conte1t multina*ional priceperea de a decodificacompartimentul profesional al persoanelor apar*inand altor culturi abilit*i lin'visticerecomandandu7se s fie poli'lot.Interesant pe acest plan este abordarea centrului de pre'tire ".A.5. din 5aris. In primulrand sfera pre'tirii euromana'erului este necesar s aib in vedere cate'orii de elemente:con+tiin* cuno+tin*e aptitudini +i atitudini. Dobandirea cuno+tin*elor necesare ca +i de)voltareaaptitudinilor +i atitudinilor pe coordonatele europeni)rii se reali)ea) prin intermediul a treimodule de pre'tire mediul economic european dinamica mana'ementului european +iprocesele de europeni)are.

3.! 9uro+ntreprinztorii

"uropeni)area ce se produce i+i 'se+te corespondent nu numai in plan mana'erial ci +icel intreprenorial prin cristali)area eurointreprin)torilor. "urointreprin)torii contrar ideiiasociate in mod curent fenomenului intreprenorial au drept obiect de activitate nu firmelemici ci firmele mari. In vi)iunea lui /en)el eurointreprin)torii sunt arti)anii reinvi'orriisectorului privat de dimensiuni mari in "uropa. Afla*i in fruntea unor mari firme ca A33Daimler 3en) !ociete onnaise des "au1 sau Unilever eurointreprin)torii au renun*at lamana'ementul tradi*ional devenind mai intreprenoriali cosmopoli*i +i oameni publici activi.!pecific lor este +i faptul c nu sunt proprietari ai firmelor conduse ci ocup po)i*iimana'eriale.Abordarea intreprenorial a eurointreprin)torilor se concreti)ea) +i in modul deconcepere +i reali)are a rela*iilor cu filialele. !pre deosebire de mana'erii multina*ionalelornipone sau nord7americane autonomia filialelor din alte *ri conduse de euromana'eri estefoarte pronun*at. &recvent +efilor de filiale li se descentrali)ea) o 'am foartecuprin)toare de obiective sarcini competen*e +i responsabilit*i. 0biectivele +icoordonatele transmise in scris conductorilor de filiale sunt foarte pu*ine. "uropeni)area vadetermina multiplicarea numrului de eurointreprin)tori in marile companii. Concomitent se vaconstata o proliferare a eurointreprin)torilor.

3.) $odelul de management 9uropean

In concep*ia bine cunoscutului profesor bel'ian 54. De 9oot modelul european de

20


21/21

mana'ement care se afl in curs de cristali)are re)id in esen* in trei elemente:I. Noua modernitate ce are in vedere mediul in care evoluea) firma. Aceasta secaracteri)ea) prin:aE oferirea de perspective mai lar'i firmelor care au in vedere e1isten*a in "uropa a celeimai mari pie*e din lume +i faptul c U.". repre)int cel mai mare comerciant de pemapamond reali)and peste H? din comer*ul interna*ional=

bE capacitate mare de a conduce firme caracteri)ate printr7o mare diversitate cultural+i indeosebi plasate intr7un mediu foarte etero'en cultural=cE fle1ibilitatea +i adaptabilitatea firmelor la evolu*ia dinamic a mediului=dE re*eaua de rela*ii mana'eriale la nivel european ba)at in bun msur perela*iile personale dintre mana'erii implica*i unele cu determinare istoric altele formate in+coli vacan*e or'anisme interna*ionale=II. "c4ilibrarea mana'ementului +i leaders4ipului. "c4ilibrarea raporturilor dintremana'ement +i leaders4ip are in vedere:aE intr7o lume turbulent predominant in perioada actual leaders4ipul este maiimportant decat mana'ementul=bE fundamentarea leaders4ipului pe capacitatea de a articula o vi)iune o concep*iecoerent care s reflecte diferen*ele culturale implicate.III. #edefinirea finalit*ii intreprinderii avand in vedere multidimensionalitatea sacu o pronun*at determinare cultural. In acest proces este recomandabil s se *in cont c:aE in U.". ba)a puterii mana'erilor este sensibil mai lar' decat in !.U.A=bE percep*ia popula*iei a speciali+tilor +i mana'erilor asupra rolului pie*ei inactivitatea economic +i a modului su de manifestare pre)int anumite specificit*i. #olul pie*eidere'ulator al activit*ilor economice este conceput mai limitat: valorile pe care se ba)ea) 'andirea +icomportamentul a'en*ilor economici +i salaria*ilor sunt par*ial altele decatcele ale capitalismului pur.Desi'ur modelul european de mana'ement se va contura +i de)volta intr7un ritm mai rapidca urmare a intensificrii europeni)rii.

21

fundamentele teoretice ale managementului european comparat

Documents