galeanu denis

MINISTERUL EDUCAŢIIEI, TINERETULUI ŞI SPORTULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA INDUSTRIA UŞOARĂ

Lucrare de an

La desciplina: Analiza activităţii economice

Tema: Analiza asigurarii cu mijloace fixe si a eficientii utilizarii acestora in cadrul intreprinderii SA,,Ronacons”

A efectuat:

A verificat:

Chisinau 2013

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Bazele teoretice privind mijloacele fixe si eficienta utilizarii acestora....................5

1.1 Notiunea si clasificarea mijloacelor fixe......................................................................................5

1.2 Analiza asigurarii intreprinderii cu mijloace fixe.........................................................................8

1.3 Eficienta utilizarii mijloacelor fixe..............................................................................................11

Capitolul II. Analiza asigurarii intreprinderii SA ,,Ronacons” cu mijloace fixe si eficienta

utilizarii acestora in cadrul companiei...........................................................................................13

2.1. Caracteristica generală a întreprinderii SA ,,Ronacons”.............................................................13

2.2 Analiza structurii, mișcării și stării funcționale a mijloacelor fixe..............................................17

2.3 Analiza asigurarii intreprinderii SA ,,Ronacons” cu mijloace fixe..............................................21

Concluzii generale si recamandari .................................................................................................23

Bibliografie........................................................................................................................................27

Introducere

Mijloacele fixe ale întreprinderii reprezinta mijloacele de muncă, care participă la

procesul de producţie de multe ori, treptat îşi transferă valoarea iniţială pe măsura uzurii asupra

produsului finit şi nu-şi schimbă sau îşi schimbă neesenţial forma sa natural - substanţială.

In prezent mijloacele fixe sunt considerate acele utilaje ce au durata de serviciu peste un an si

valoare de inventar mai mare de o mie de lei. Din punct de vedere material mijloacele fixe

reprezinta: masini, utilaje, instalatii, mijloace de transport, cladiri si formeaza baza tehnica a

intreprinderii. Activele fixe se consuma si transmit valoarea asupra produselor si serviciilor treptat

in perioada mai multor cicluri operationale, pastrindu-si forma fizica si o durata indelungata de

functionare. Inlocuirea activelor fixe, mentinerea lor in stare de functionare si expansiunea lor

reclama acumularea sistematica de resurse ce capata forma fondului de amorizare.

Necesarul de active fixe depinde de volumul activitatii, iar marimea activelor fixe influienteaza

rentabilitatea generala a intreprinderii, deoarece activele fixe sunt purtatoare de cheltuieli de

amortizare, de intretinere, de chirie, etc.

Scopul lucrării constă în sistematizare și relevarea asigurarii intreprinderii cu mijloace fixe,

identificarea tuturor aspectelor economice ale diferitor mijloace fixe prin prisma analizei societatii

pe actiuni ,,Ronacons”.

Pentru materializarea scopului cercetării au fost formulate următoarele sarcini:

- analiza abordărilor conceptuale privind difiniția și clasificarea mijloacelor fixe;

- identificarae avantajelor și dezavantajelor utilizarii diferilor mijloace fixe la intreprindere;

- argumentarea necesității utilizării mijloacelor fixe în cadrul întreprinderii;

- descrierea procesului de analiza a asigurarii intreprinderii cu mijloace fixe;

- formularea recomandărilor cu privire la creara unui sistem de utilizare a mijloacelor fixe cît

mai eficient.

Sarcinile lucrarii au determinat structura ei, alcătuită din introducer, doua capitole, încheiere,

bibliografie și anexe.

În introducere este argumentată actualitatea temei, importanța, necesitatea și gradul de studiere a

temei cercetate, sunt formulate scopul și sarcinele lucrării și sunt prezentate elementele în care

rezidă noutatea științifică, semnificația teoretică și valoarea aplicativă a lucrarii.

Capitolul I ,, Bazele teoretice privind mijloacele fixe si eficienta utilizarii acestora”. La

acest capitol vom descrie specificul general al mijloacelor fixe si vom descrie detaliat elementele

structurale ale acestora. Deasemeni vom enumera care obiecte nu fac parte din categoria mijloacelor

fixe. Nu in ultimul rind vom descrie cum se face o analiza detaliata a asigurarii intreprinderii cu

mijloace fixe, vom arata deasemeni formulele de calcul a indicatorilor necesasi, si vom descrie

semnificatia prescurtata a fiecarui dintre acestea.

Capitolul II.,,Analiza asigurarii intreprinderii SA ,,Ronacons” cu mijloace fixe si eficienta

utilizarii acestora in cadrul companiei”. In cadrul acestui capitol vom efectua o caracteristica

generala a intreprinderii analizate.Vom determina analiza structurii, mișcării și stării funcționale a

mijloacelor fixe, in cadrul acestei analizae vom determina asa indicatori ca coieficientul deintrare si

de iesire a mijloacelor fixe, coeficientul de reinnoire si compozitie tehnica a intreprinderii, etc.

Concluzie – la finele lucrarii vom formula o concluzie generală atît despre activitatea

intreprinderii in general, cît și despre anumite poziții și probleme cu care se confrută aceasta pe

parcursul activități sale, si anume activitatea mijloacelor fixe ale intreprinderii.

Capitolul I. Bazele teoretice privind mijloacele fixe si eficienta utilizarii acestora.

1.1 Notiunea si clasificarea mijloacelor fixe

Mijloacele fixe reprezintă activele materiale, al căror preţ unitar nu depăşeşte plafonul stabilit

de legislaţie, planificate pentru utilizare o perioadă mai mare de un an în activitatea de producţie,

comercială şi alte activităţi, în prestarea serviciilor, scopuri administrative sau sunt destinate

inchirierii [2].

Din mijloace fixe fac parte utilajele, clădirile, mijoacele de transport, inventarul de producţie

clădirile, construcţiile speciale, instalaţiile de transmisie, maşinile şi utilajele de lucru şi de forţă,

aparatele şi instalaţiile de măsurare şi reglare, tehnica de calcul, mijloacele de transport, uneltele,

inventarul şi accesoriile de producţie şi gospodăreşti, animalele de muncă şi de producţie, plantaţiile

multianuale ale grădinilor botanice, drumurile din cadrul unităţii economice, terenurile aflate în

administrarea instituţiilor publice şi alte mijloace fixe [17].

Factorul determinant în problema includerii obiectului respectiv în componenţa mijloacelor

fixe îl constituie rolul lui în activitatea întreprinderii sau procesul de producţie. De exemplu, utilajul

care necesită montaj nu va fi considerat ca obiect de mijloace fixe pînă cînd nu va fi pus în funcţiune

din cauză că el nu corespunde definiţiei activului. Dacă activul nu poate fi utilizat, el nu va aduce

întreprinderii careva avantaje economice. Fiind procurat pînă a fi pus în funcţiune, acesta va fi

considerat drept element de active materiale în curs de execuţie. Acelaşi utilaj cumpărat pentru a fi

vîndut se consideră marfă, dar nu mijloc fix [5].

Evidenţa contabilă a mijloacelor fixe trebuie să asigure omologarea corectă şi reflectarea

oportună în registrele de evidenţă a intrării mijloacelor fixe, permutării lor în interiorul instituţiei şi

ieşirii, precum şi controlul asupra integrităţii şi folosirii corecte a fiecărui obiect (singular sau

complex).

Nu se consideră mijloace fixe:

a) obiectele care servesc mai puţin de un an, indiferent de valoarea lor;

b) obiectele cu valoarea mai mică de 3000 lei, indiferent de durata de serviciu (cu excepţia

animalelor de muncă şi de producţie, fondurilor de bibliotecă, care se consideră fonduri fixe,

indiferent de valoarea lor) [12];

c) uneltele de pescuit (traule, năvoade, plase, vintire etc.), indiferent de valoarea lor şi durata

de serviciu;

d) îmbrăcămintea şi încălţămintea specială, precum şi accesoriile de pat, indiferent de

valoarea lor şi durata de serviciu;

e) uniformele destinate lucrătorilor întreprinderii: îmbrăcămintea şi încălţămintea din

instituţiile de ocrotire a sănătăţii, instituţiile de învăţămînt, de protecţie socială a populaţiei etc.,

finanţate de la buget, indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;

f) construcţiile provizorii (neprevăzute în lista de titluri), instalaţiile şi dispozitivele,

cheltuielile pentru a căror ridicare se raportă la preţul de cost al lucrărilor de construcţie şi montare

în componenţa cheltuielilor suplimentare;

g) ambalajul pentru păstrarea valorilor în mărfuri şi obiecte în depozite sau pentru

desfăşurarea proceselor tehnologice cu valoare în limitele plafonului la preţul de cumpărare sau de

fabricare [14];

h) obiectele destinate pentru închiriere, indiferent de valoarea lor;

i) animalele tinere şi la îngrăşat, păsările, iepurii de casă, animalele cu blană scumpă,

familiile de albine, precum şi animalele pentru experienţe;

j) plantaţiile multianuale, crescute în pepiniere în calitate de material pentru plantare [8].

Mijloacele fixe, în funcţie de componenţa naturală şi substanţială, se subdivizează în

următoarele prupe:

1) Clădiri – blocuri ale secţiilor de producţie, biroul întreprinderii, depozitele şi alte

subdiviziuni(profilactoriul, serviciul medical, casele de odihnă, staţiunile balneare etc.);

2) Construcţii speciale – sonde de petrol, de gaze naturale, poduri, drumuri, terenuri asfaltate

ale întreprinderii, baraje, estacade, fîntîni arteziene şi alte feluri de fîntîni, lacuri, îngrădituri etc.;

3) Instalaţii de transmisie – reţele electrice, transmisii, conducte cu toate dispozitivele

intermediare pentru transformarea energiei şi transmisia substanţelor lichide sau gazoase(abur, apă,

aer comprimat etc.) [16];

4) Maşini şi utilaje, care, la rîndul lor, se împart în:

a) maşini şi utilaje de forţă – motoare cu abur, turbine cu abur, reactoare atomice,

gaze, hidraulice, motoare cu ardere internă, maşini electrice(generatoare electrice, compensatoare

sincronice), tractoare, transformatoare de forţă etc.;

b) maşini şi utilaje de lucru – maşini şi aparate, utilaje, strunguri cu ajutorul cărora se

acţionează pe cale chimică, mecanică, termică asupra materiilor prime, materialelor pentru a le

transforma în produs: maşini şi utilaje, inclusiv cu dirijare programată, automate [14];

c) aparate şi instalaţii de măsurare şi reglare şi utilaj de lobarator – aparate şi

instalaţii destinate măsurării grosimii, diametrului, suprafeţei, masei, timpului, presiunii, vitezei,

capacităţii, aparate pentru încercarea materialelor, efectuarea experienţilor, analizelor etc.;

d) tehnică de calcul – computere, calculatoare de comandă, calculatoare şi dispozitive

analogice, calculatoare numerice(calculatoare cu tastatură) etc.;

e) alte maşini şi utilaje – maşini şi utilaje care nu se includ în grupele enunţate(utilaje

staţiilor telefonice, instalaţii televiziunii industriale, maşini de pompieri) etc.;

5) Mijloace de trasport – trasportul auto, feroviar, aerian, naval (maritim şi fluvial), precum şi

magistralele de asigurare cu gaze şi apă etc.;

6) Unelte şi scule, inventar de producţie şi gospodăresc şi alte tipuri de mijloace fixe – obiecte

destinate pentru a axecuta unele operaţiuni de producţie (ambalaj de păstrare a materialelor lichide,

pulverulante, butoaie, bidoane, containere, obicte transportării produselor în cadrul întreprinderii

ce nu prezintă ambalaj), unelte de tăiat, de lovit, de presat, de îndesat, inclusiv manuale şi

mecanizate, pentru executarea lucrărilor de montaj, inventarul gospodăresc – mobilier, safeuri,

faxuri, aparate de multiplicat, hectografe, corturi etc. [11];

7) Animale de producţie şi reproducţie – animale de muncă (cabaline, bovine şi alte animale

de muncă), animale de reproducţie (vaci, tauri de prăsilă, armăsari şi iepe de prăsilă, scroafe de

prăsilă şi vieri, oi şi berbeci pentru reproducţie etc.);

8) Plantaţii perene – arii de livezi, plantaţii de viţă de vie, alte plantaţii perene fructifere sau

decorative fără valoarea terenurilor ocupate de acestea;

9) Alte mijloace fixe – fonduri de bibliotecă, investiţii, valori muzeale,exponatele faunei în

menajerii, investiţii ulterioare în mijloacele fixe arendate etc [1].

În raport cu criteriul ramural, se disting mijloace fixe ale ramurilor economiei naţionale:

industrie, agricultură, silvicutură, piscicultură, trasport şi comunicaţii, construcţii, comerţ şi

alimentaţie publică etc. Clasificarea mijloacelor fixe pe ramurile economiei naţionale este

determinată de destinaţia ramurală a bunului creat, serviciului prestat la care a participat mijlocul

fix. De exemplu, blocurile secţiilor de producţie, depozitelor, oficiului întreprinderii industriale din

grupa clădirii vor fi raportate la ramura „Industrie”, iar clădirea magazinului de comercializare a

produselor finite proprii – la ramura „Comerţ şi alimentaţie publică” [9].

În funcţie de participarea directă sau indirectă a mijloacelor fixe la fabricarea produselor

finite, prestarea serviciilor, se disting mijloace fixe productive şi neproductive. Această clasificare

este necesarăîn scopul soluţionării problemelor privind determinarea structurii mijloacelor fixe

necesare desfăşurării activităţii economico-finaciare a întreprinderii şi asigurării cu obiecte de

menire social-culturală ale lucrătorilor ei [3].

Din mijloace fixe productive fac parte toate mijloacele fixe care în mod directsau indirect

participă la crearea produselor, prestarea serviciilor(clădirile secţiilor, depozitele, maşinele, utilajele,

mijloace de transport, etc.).

Mijloace fixe neproductive se consideră mijloace fixe care nu participă la crearea produselor,

prestarea serviciilor nici direct, nici indirect, dar sunt destinate pentru a contribui la restabilirea

forţei de muncă(obiecte de menire social-culturală: punctul medical, cluburi, case de cultură, de

odihnă, staţiuni balneare, etc.).

1.2 Analiza asigurarii intreprinderii cu mijloace fixe

În cadrul analizei potenţialului material la nivelul unei întreprinderi, un loc central îlocupă

analiza mijloacelor fixe, alături de cea a stocurilor. Această analiză a mijloacelor fixe lanivelul

firmei se poate realiza atât din punct de vedere al asigurarii intreprinderii cu astfel de active, cit si

din punct de vedere al eficientei utilizarii mijloacelor fixe [15].

Analiza asigurarii intreprinderi cu mijloace fixe se face: din punct de vedere cantitativ (al

dinamicii), din punct de vedere al structurii, din punct de vedere al stării.

1. Analiza dinamicii mijloacelor fixe

Analiza dinamicii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul următorilor indicatori:

a) Modificarea absolută a mijloacelor fixe

∆ F1/0= F1– F0 (1), unde:

F - valoare mijloacelor fixe totale sau valoarea mijloacelor fixe dintr-o anumita categorie.

Mijloacele fixe din intreprindere pot fi evaluate la valoarea de intrare in gestiune (cost istoric),

valoare ramasa (valoare de intrare din care se deduce amortizarea calculata) si la valoarea de

inlocuire (valoarea actuala necesara pentru a procura un mijloc fix cu proprietati tehnice similare).

b) Modificarea relativa a mijloacelor fixe

% ∆ F1/0 = F 1– F 0

F 0 X 100 (2)

Dacă modificarea absolută a mijloacelor fixe exprimă creşterea sau descreşterea

volumului de mijloace fixe din întreprindere, modificarea relativă a lor exprimă

valoarea relativă a creşterii sau descreşterii [6].

Teoretic, orice creştere de mijloace fixe poate fi apreciată ca favorabilă pentru firmă, aceasta

pentru că se consideră că întreprinderea dispune de capacităţi suplimentare pentru arealiza noi

sporuri de producţie şi, pe această bază, creşteri ale încasărilor (cifrei de afaceri). În practică

aprecierea creşterii mijloacelor fixe trebuie făcută plecind de la corelaţia dintre dimensiunea creşterii

mijloacelor fixe şi dimensiunea creşterii cifrei de afaceri.

Astfel, se consideră ca fiind favorabilă doar acea creştere de mijloace fixe care determină o

creştere de valoare mai mare a cifrei de afaceri (ICA> IF). În caz contrar, (ICA< IF) apreciem situaţia ca

nefavorabilă deoarece creşterea mijloacelor fixe nu va conduce la o creştere corespunzătoare a

încasărilor, sau, altfel spus, întreprinderea s-a dotat cu mijloace fixe pe care nu le utilizează la

capacitate sau noile mijloace fixe se află în rezervă sau conservare.

c) Coeficientul intrarilor

KI = IF X 100 (3),unde:

I - valoarea mijloacelor fixe intrate în funcţiune în cursul exerciţiului.

d) Coeficientul ieşirilor

KE = EF X 100 (4),unde:

E - valoarea mijloacelor fixe ieşite din funcţiune în cursul exerciţiului.

e) Coeficientul mobilităţii totale

KMT = I +E

F X 100 (5)

Aceşti indicatori exprimă efortul întreprinderii pentru creşterii stocului de

mijloace fixe sau reducerea acestui stoc şi aprecieri asupra dimensiunii lor se fac tot în

corelaţie cu dinamica volumului de activitate al firmei [12].

2. Analiza structurii şi stării mijloacelor fixe

Analiza structurii mijloacelor fixe se face plecând de la două criterii de clasificare a acestora.

O primă clasificare a mijloacelor fixe are în vedere caracterul lor productiv şi înfuncţie de care

deosebim:

• mijloace fixe productive (numite active) care contribuie direct la realizarea cifrei de afaceri

(producţiei);

• mijloace fixe neproductive, care deşi asigură condiţii pentru o derulare normala a

procesului de producţie nu au o contribuţie directă, evidentă la realizarea producţiei [16].

In functie de aceasta clasificare se poate calcula un coeficient de structur - ,,Ponderea

mijloacelor fixe active in total mijloace fixe” (sau structura mijloacelor fixe) – după relaţia:

gf = FaF X 100 (6),unde:

Fa - mijloacele fixe active.

Favorabilă pentru întreprindere este situaţia în care acest coeficient de structură are o

dinamica crescatoare, aceasta pentru ca se considera ca firma dispune de posibilitati superioare

pentru a realize noi sporuri de productie [4].

O a doua clasificare a mijloacelor fixe are in vedere criteriul contabil, pe categorii de

mijloace fixe: clădiri şi construcţii speciale, maşini şi utilaje, aparate de măsură şi control, mijloace

de transport etc.

Această clasificare permite calculul un coeficient de structură, pe categorii:

gfi = fiF X 100 (7),unde:

fi - mijloacele fixe dintr-o anumită categorie .

Acest coeficient are utilitate în stabilirea obiectivelor politicii de investiţii a firmei, în sensul

că o poate orienta spre creşterea ponderii categoriilor de mijloace fixe deficitare şi

restringerea ponderii mijloacelor fixe excedentare [7].

Analiza stării mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul indicatorilor:

1) Coeficientul amorizarilor

KA = AF X 100 (8),unde

A - amortizarea totală calculată a mijloacelor fixe în folosinţă.

Este privit ca nefavorabil un coeficient crescător în dinamică, acesta indicându-ne că

mijloacele fixe din întreprindere suferă un proces de îmbătrânire, iar politica de investiţii este

deficitară. Procesul de îmbătrânire ne indică faptul că mijloacele fixe sunt uzate într-o proporţie

înaltă fizic şi moral, aspect cu efecte nefavorabile asupra productivităţii (scade), asupra

calităţii producţiei realizate de firmă (calitate inferioară) şi nu în ultimul rând asupra preţurilor mari

de desfacere a produselor realizate de firmă [13].

2) Coeficientul investitiilor

KINV = INV

F X 100 (9),unde:

INV - valoarea investiţiilor date în folosinţă în cursul anului realizate fie în regiede întreprindere, fie

în antrepriză (realizate de alte întreprinderi specializate).

Situaţia e favorabilă dacă KINV ia valori crescătoare în dinamică, altfel spus firma are o bună

politică de investiţii, îngrijindu-se de gradul ei de dotare tehnică şi având condiţii pentru menţinerea

standardului pe piaţa pe care acţionează.

3) Coeficientul modernizarii

KMOD = MOD

F X 100 (10),unde:

MOD - mijloacele fixe modernizate în cursul exerciţiului.

Prin modernizare se înţelege procesul prin care o serie de mijloace fixe uzate

suntaduse la un nivel tehnic superior în privinţa parametrilor lor de funcţionare.

De regulă, se apelează la modernizare atunci când costurile acestei operaţiuni

suntmult mai reduse în raport cu cele presupuse de achiziţionarea/realizarea unui nou mijloc fix,iar

de caracteristicile tehnice ale noilor mijloace fixe, din aceeaşi categorie, apărute pe piaţă [1].

1.3 Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre marimea efectului obtinut

si marimea efortului depus si se concretizeaza în creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de

efortul depus. În practica analitică eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie se

determină cu ajutorul următorilor indicatoricalitativi:

1) Randamentul mijloacelor fixe (Rmf)care se determina ca raportul dintre volumul

productiei fabricate valoarea medie anuala a mijloacelor fixe de productie, acesta poate fi

calculat prin formula:

Rmf = VPFMF (11),unde:

VPF - volumul producţiei fabricate;

MF - valoarea medie anuală a ;mijloacelor fixe de producţie [6].

2) Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf)care este un indicator invers proportional mijloacelor fixe

si reflecta valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce revine la un leu producţie

fabricată:

Cmf = MFVPF (12)

3) Inzestrarea muncitorilor cu mijloace fixe (Imf) care reflecta valoare medie anuala a

mijloacelor fixe de productie ce revine la un muncitor:

Imf = MFNms (13),unde:

Nms – reprezinta numarul mediu scriptic al muncitorilor.

Randamentul mijloacelor fixe este direct proportional cu productivitatea medie a

muncitorilor si invers proportional cu inzestrarea muncitorilor cu mijloace fixe de productie.

Randamentul mijloacelor fixe sporeste numai in conditile cind ritmul majorarii productivitatii medii

a unui muncitor va depăşi ritmul înzestrării muncii cu mijloce fixe de producţie [7].

Capitolul II. Analiza asigurarii intreprinderii SA ,,Ronacons” cu mijloace fixe si eficienta

utilizarii acestora in cadrul companiei

2.1. Caracteristica generală a întreprinderii SA ,,Ronacons”

Societatea actiuni,,Ronacons” este persoană juridică și își desfășoară activitatera în

conformitate cu legislația în viguare, actul de constituire al societății și toate modificările aduse

acestuia sunt înregistrate la organul înregistrării de Stat în conformitate cu ,,Certificatul de

Înregistrare” .

SA ,,Ronacons”a fost fondată şi înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la 13 decembrie

2001. Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării informaționale al Republicii Moldova

oferă extras întreprinderii SA ,,Moldovahidromas” din Registrul de stat al persoanelor juridice cu

nr.18109.

Informații generale:

1) Denumirea abreviată a organizației economice: SA ,,Ronacons”;

2) Formarma juridică de organizare: Societate pe Actiuni;

3) Activitatea principală: Producere,construcție și comercializare;

4) Numărul de identificare de stat și codul fisca: 1005600056535;

5) Data înregistrării de stat: 13.12.2005;

6) Modul de constituire: nou creată;

7) Sediul firmei este amplasat pe adresa: MD-2023; str.A.Ionescu, or.Balti;

8) Director: Adrian Cărăuș;

9) Contabil șef: Inna Mondi

SA ,,Moldovahidromas” deţine cont în banca BC,,Moldindconbank”,mun.Chișinău, str. Sciusev

76/A, contul de decontare fiind - 2224317259.

Conform statutului direcţiile principale de activitate ale SA ,,Ronacons”sunt:

- Construcţiile de cladiri şi (sau) de instalaţii inginereşti si de reţele tehnico-edilitare,

- restaurările, reconstrucţiile, consolidările;

- Fabricarea produselor din metal pentru construcţii;

- Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii;

- Activităţi ale agenţiilor imobiliare;

- Activitatea legată de plasarea in câmpul muncii a cetăţenilor in ţara şi (sau) străinătate;

- Transport auto internaţional de mărfuri;

- Activităţi de pregatire către vânzare a bunurilor imobiliare;

- Închirierea bunurilor imobiliare proprii.

Drept direcţie primordială a fost aleasă activitatea de investiţie in construcţii, construcţii de

tip mansardă şi comercializarea acestor spaţii locative. Pentru prestarea acestei activităţi din data

23.01.2007 până pe 23.03.2008 printr-o analiză a construcţiilor de tip „MANSARDĂ”, și defectelor

ce pot surveni, în România, Rusia, Franţa, Austria - a fost stabilită corectitudinea construcţiei prin

folosirea materialelor calitative care permit controlul termic în spaţiul interior al mansardei.

Pe data de 27.04.2008 a fost creat centrul consultativ în cadrul Companiei care nemijlocit se

ocupă de:

- Stabilirea obiectelor care vor fi supuse ,,Mansardării”;

- Lucrul cu prorietarii, chiriașii apartamentelor;

- Stabilirea lucrărilor care vor schimba esențial fașada și teritoriul adiacent al blocului și

benificiului locatarilor;

- Expertizarea blocului și documentației de serviciu.

Personalul angajat la SA ,,Ronacons” deţine în ansamblu un grad de calificare suficient

pentru a concepe obiectivele trasate si respective in puteri si are posibilitatea solutionarii

problemelor de producere cotidiană și de perspectivă. Personalul, integral, dispune de studii

superiore, firma fiind constituită doar dintr-un singur nivel administrativ. Calculul salariilor se

efctuează conform tabelului de pontj, iar la începutul fiecărui an toţi angajaţii înregistrează

cereri. Toţi angajaţii întreprinderii beneficiază de asigurări de sănătate, în caz de boală

beneficiază de concedii medicale plătite pentru scutirea de impozite se completează Fişa

personală privind veniturile şi cheltuielile. Pe piaţa industriei de construcţie societatea este la

început de cale. Pe data de 14.07.2008 a fost încheiat primul contract de investiții al companiei SA

,,Ronacons” în constructie Nr. 32M, pentru reconstrucţia blocului cu 5 etaje (4 scări)

din mun .Chişinău, bd. Dacia, nr. 44/2.

Contabilitatea este ţinută în baza programului numit "Politica de contabilitate" a

SA ,,Ronacons”este elaborat în baza"Legii contabilităţii" nr.113-16 din 27.04.2007, "Hotărîrea

Guvernului cu privire la reforma contabilităţii" din 27.12.97, nr.1187,"Ordinului cu privire la

aprobarea și punerea in aplicare a Standartelor Naţionale de Contabilitate si Planului de conturi

contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor" (aprobat de Ministerul Finatelor

la25.12.97, nr. 174). Societatea are statut de persoană juridică de drept privat, cu scop

lucrativ (comercial). Persoana juridică are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile

sale cu acest patrimoniu,poate să dobîndească și să execute în nume propriudrepturi patrimoniale și

personal nepatrimoniale, să-și asume obligaţii, poate fi reclamat şi pîrît în instanţa de judecată .

După forma sa organizatorico-juridică Societatea este societate cu răspundere limitată. Societatea

obţine drepturile de persoană juridică din data înregistrării de stat în modul stabilit.

Societatea dispune de bilanţ autonom şi conturi în bănci, are ştampilă cu denumirea sa şi

imaginea emblemei. Societatea se creează pe termen nelimitat. Societatea poate constitui la rândul

său filiale şi reprezentanţe în Republica Moldova şi în străinătate dacă legea nu prevede altfel.

Societatea se creează pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat ce prevede

fabricarea producţiei, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor, desfăşurată în mod independent,

din propria iniţiativă, din numele întreprinderii, pe riscul propriu şi sub răspunderea sa patrimonială,

de către organele ei cu scopul de a asigura o sursă permanentă de venituri.

Gestiunea întreprinderea este efectuată de către director, care îşi desfăşoară activitatea

conform legislaţiei, statutului întreprinderii şi contractului încheiat cu firma respectivă.Responsabilit

atea pentru organizarea şi gestiunea activităţii o poartă conducătorul SA, care crează condiţiile

necesare pentru organizarea corectă a contabilităţii, pentru întocmirea şi prezentarea

oportuna a rapoartelor, asigura indeplinirea riguroasa de catre toate subdiviziunile

cu profil economic a contabilului șef privind întocmirea documentelor şi prezentarea informaţiei

necesare pentru ţinere aevidenţei şi completarea rapoartelor financiare. Contabilul-şef asigură

controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor operațiunilor economice efectuate, prezentarea

informației operative și întocmirea rapoartelor financiare în termenele stabilite, poartă răspundere

pentru respectarea principiilor metodologice de organizarea contabilităţii. Directorul organizează şi

conduce activitatea întreprinderii conform legislaţiei, prezentului statut şi conform funcţiilor

stipulate în contractul cu fondatorul. Controlul activităţii economico-financiare a întreprinderii

se efectuează conform legislaţiei.

Construcția mansardelor de către compania SA ,,Ronacons”prezintă un șir de avantaje, și

anume: în primul rînd toate apartamentele pe care le construiesc se dau în exploatare, conform

legislatiei în vigoare – “la cheie”. Fiecare cumparator poate sa decidă culoarea de fond a pereților,

sau tapetul, gresia, faianța, laminatul sau parchetul după bunul său plac. Fiecare apartament va

dispune de încalzire autonomă individuală, fasadele și scările caselor vor fi renovate, toate țevile vor

fi schimbate cu altele noi. Plus la toate preturile sunt destul de mici pentru municipiul Chisinau.

SA ,,Ronacons” a lansat în 2010 un program unic în Republica Moldova de finanțare a

apartamentelor de tip mansarde. Este un program anticriză care a aparut în urma situației actuale

care s-a creat pe piata imobiliară, cînd investiții nu se fac aproape deloc, deoarece oamenii fie nu au

bani, fie sunt în așteptarea unor prețuri mai bune. Iată în ce constă acest program: Locatarii

blocurilor pe planseele cărora vom construi mansarde vor beneficia de un preț avantajos de 400 euro

pentru un metru patrat de apartament în varianta alba. Costul apartamentului va fi achitat în

proportie de 60% la încheierea contractului, iar 40% ramase vor fi achitați în tranșe timp de doi ani

cu o dobanda de 9% anual! Acest program va demara ca unul exclusiv pentru locatarii blocurilor pe

planseele cărora construim, iar cu timpul speram sa-l extindem asupra tuturor clientilor companiei.

Scopul acestiu program era înviorarea într-o oarecare măsură a pieții imobiliare din Republica

Moldova ți mai ales din Chiținău, iar locuintele sa devina nu un lux ci o necesitate de care sa poata

beneficia majoritatea cetățenilor

La momentul actual pe piaţa imobiliară, SA ,,Ronacons”a implimentat un program de

constructie a spaţiilor locative de tip mansardă, bazându-se pe originalitatea si varietatea soluţiilor

de design admisibile, oferind o gamă variată de stiluri: ''Penthouse'',''European-

Studenţesc'', ''Standart-102 Seria'', la un preţ avantajos şi cu condiţii de achitare rentabilă în 4 etape

cu prima rată la 10%, a doua etapă 40% la începerea construcţiei, 30% la etapa a 3-ea când

construcţia are 70% finisare, şi 20% la darea construcţiei în exploatare.

După toate cele expuse mai sus putem concluziona faptul că mansardarea este un proces

destul de complicat care necesită parcurgerea a numeroaselor etape atît tehnice cît și legislative. Pe

de altă parte însa, în ultimii ani, construirea de mansarde a devenit o necesitate. Există, din anul

2000, un program municipal de mansardare a municipiului Chișiăau, ca o modalitate de soluționare

a problemelor de reparație a acoperișurilor, fasadelor și scarilor în blocurile vechi. Deci, copnania

are sustinerea deplină a autoritaților locale în acest sens. Pe langă necesitatea de a repara fondul

locativ vechi, mansardarea este și o modalitate eficientă de a oferi, la un pret rezonabil, noi locuințe

elegante și extrem de confortabile celor care încă mai visează la propria casa în aflată în capitală .

Casele pe acoperișul cărora se prognozează construcția unei mansarde trebuie sa aiba o fundație cu

un grad ridicat de rezistență, se urmareste comportarea constructiei vechi în timp (rezistenta în

timpul seismelor) și posibilitatea de a ridica încă un etaj pe acoperișul acesteia.

Construcțiile pe acoperișul cărora vor fi amplasate proiectele companiei SA ,,Ronacons” au

fost verificate de catre o comisie de stat special creata, care și-a elaborat recomandarile pentru

constructie. Materialele care se utilizează în construcția mansardelor sunt foarte ușoare, deoarece nu

trebuie sa depaseasca 5% din greutatea constructiei. Numai primul jumatate de metru se face din

același material ca și întregul bloc (caramida sau piatra de calcar) pentru a crea impresia unui tot

întreg, apoi se ridică carcasul din beton armat și restul pereților se zidesc din beton celular usor, se

pun geamurile din metaloplast și acoperisul din placa zincată. Desi materialele sunt usoare, asta nu

înseamna că sunt necalitative. Tehnologia materialelor de construcție a avansat foarte mult în ultimii

ani, iar în condițiile crizei financiare actuale, cînd materialele de construcție s-au ieftinit

considerabil, compania poate sa-și permit o construcție de calitate superioara fară să micșoreze din

venitul său.

2.2 Analiza structurii, mișcării și stării funcționale a mijloacelor fixe

Analiza incepe cu examinarea in dinamica a structurii mijloacelor fixe utilizind pentru

aceasta datele analitice ale contului 123 sau sau datele din anexa la Bilantul contabil in urmatorul

tabel.

Tabelul 2.2.1Aprecierea in dinamica a structurii mojloacelor fixe

Tipuri de mijloace fixeLa finele anului

precedentLa finele anului de

curentAbaterea

Suma % Suma % Suma %Mijloace fixe total 107 337 905 100 111 498 869 100 4 160 964 0Din care:1.Cladiri 22 571 067 21.03 22 965 181 20.6 394 114 -0.432.Constructii special 3 710 704 3.46 3 710 704 3.33 0 -0.133.Masini,utilaje, instalatii de transmisie 78 904 554 73.51 82 655 846 74.13 3 751 292 0.624.Mijloace de transport 1 650 574 1.54 1 650 574 1.48 0 -0.065.Animale de munca si productie 0 0 0 0 0 06.Plantatii perene 0 0 0 0 0 07. Alte mijloace fixe 501 006 0.47 516 564 0.46 15 558 -0.0038.Mijloace fixe primate in arenda 0 0 0 0 0 0

Sursa:Elaborat de catre autor in baza rapoartelor financiare

În procesul analizei structurii mijloacelor fixe o atenţie deosebită se acordă ponderii părţii

active alemijloacelor fixe. Cota părţii active în mod direct influenţează asupra eficienţei utilizării

mijloacelor fixe şi asupra modificării volumului productiei fabricate.

Pe parcursul perioadei de gestiune mijloacele fixe sunt supuse circulaţiei, care se

caracterizează prin ieşirea şi reînnoirea acestora.

1. Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre

valoarea iniţială amijloacelor fixe întrate într-o anumită perioadă de gestiune şi valoarea iniţială a

tuturor mijloacelor fixela finele acestei perioade:

Creinnoire = MF intrate

MFtotale la finele perioadei x 100 (14)

2. Coeficientul de ieşire a mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre

valoarea iniţială a mijloacelor fixe ieşite şi transferate într-o anumită perioadă de gestiune şi

valoarea iniţială a tuturor mijloacelor fixe la începutul perioadei:

Ciesite = MF iesite+MF transferate

MFtotale lainceputul perioadei x 100 (15)

În practica analitică se apreciază pozitiv situaţia în care C.reînnoire > C.ieşirii.

3. Compozitia tehnica a mijloacelor fixe se determina pentru a putea afla ponderea

mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe existente la intreprindere [9].

CTMF = Masini , utilaje , instalatii de transmisie

Total mijloace fixe x 100 (16)

Tabelul 2.2.2Analiza in dinamica a circulatiei mijloacelor fixe

IndicatoriLa finele anului


curentAbaterea

1. Coeficientul de reinnoire 3.8 4.02 0.22

2. Coeficientul de iesire 0.21 0.3 0.093. Compozitia tehnica a mijloacelor fixe 70.76 73.51 2.75


In cadrul analizei activelor pe termen lung se examineaza in primul rind, evolutia lor in

dinamica si modificarile structurale. In continuare nota explicativa poate fi completata cu studierea

mai aprofundata a principalelor elemente din componenta imobilizarilor. Ponderea cea mai ridicata

in totalul activelor imobilizate o au mijloacele fixe. Pentru aprecierea miscarii acestui element

patrimonial se determina coeficientul de reinnoire, care reflect cota mijloacelor fixe noi intrate prin

investii in valoarea totala a mijloacelor fixe existente la sfirsitul perioadei raportate.

In cazul nostru voaloarea acestui indicator a crescut de la 3.8 % la finele anului precedent

pina la 4.02 % la finele anului curent, majorinduse in final cu 0.22 %. La interpretare acestui

coeficient in nota explicativa pot fi prezentate informatii privind operatiile de procurare a

mijloacelor fixe, de reparatii capitale, modernizare, reconstructii si retehnologizare.

Coeficientul de iesire a mijloacelor fixe este foaret mic la intreprinderea analizata, deoarece

in ambii ani de gestiune analizati nu avem in bilantul contabil mijloace fixe transferate. Acest

indicator a crescut cu 0.09 % in ultimul an de gestiune comparative cu anul precedent.

In general situatia de circulare a mijloacelor fixe se apreciaza pozitiv in dinamica, deoarece

coeficientul de reînnoire este mai mare in ambii ani de gestiune analizati decit coeficientul de ieşirii.

Un grad insemnat de reinnoire a mijloacelor fixe, indeosebi atunci cind acest fenomen are loc

la masinile de lucru si utilaje, care participa la fabricarea produselor, duce la imbunatatirea

compozitiei tehnologice a mijloacelor fixe. Este evident ca cresterea acestui coeficient, numit de

asemenea ,,ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe”, influenteaza pozitiv asupra

randamentului mijloacelor fixe, fapt ce se atesta si in cazul intreprinderii analizata, la care valoarea

acestiu indicator a crescut cu 2.75 %.

Starea funcţională a mijloacelor fixe se examinează cu ajutorul următorilor indicatori:

1. Coeficientul uzur ii acum ulate a mijloacelor fixe se determină ca raportul

dintre suma uzurii acumulate amijloacelor fixe în perioada de gestiune şi valoarea iniţială a

mijloacelor fixe:

Cuzurii = Suma uzuriiacumulate a MF

Valoarea initiala a MF (16)

2. Coeficientul de utilitate a mijloacelor fixe se determină ca diferenţa dintre 1 si

coeficientul uzurii:

Cutilitate = 1 – Cuzurii. (17)

Cu cât coeficientul uzurii a mijloacelor fixe este mai mic cu atât utilitatea acestora este mai

pronunţată şi invers.

Norma medie anuală de acumulare a uzurii = Uzura calc . pe p . p . g

Valoareade inv . la sf . an (18),unde:

Uzura calc. pe p.p.g – uzura calculate pe parcursul perioadei de gestiune;

Valoarea de inv.la sf.an – valoarea de inventor la sfirsitul anului [10].

Tabelul 2.2.3

Analiza in dinamica a starii functionale a mijloacelor fixe disponibile la intreprindere



curentAbaterea

1.Coeficientul uzurii 0.75 0.76 0.01

2.cutilitate 0.25 0.24 -0.013.Norma medie anuala de acumulare a uzurii 0.49 0.52 0.03


Primul coeficient caracterizeaza nivelul de eliberare a mijloacelor intreprinderii imobilizate

in mijloacele fixe. Nivelul ridicat al coeficientului de uzura acumulata mare inseamna un proces de

reinnoire lent, ce se reflecta negativ in gradul de eficienta a utilizarii mijloacelor fixe. In cazul

intreprinderii analizate se observa o situatie inversa, indicatorul coeficientului de uzura acumulata

este foarte mic, inregistrind valori de 0.75 in anul precedent si 0.76 in anul curent. Acest fapt

semnifica o reinnoire active a mijloacelor fixe la intreprindere.

Viceversa indicatorului examinat reprezinta coeficientul de utilitate. Cu cit coeficientul de

utilitate este comparativ mai aproape de 1, cu atit acesta reflecta o stare functionala mai buna a

mijloacelor fixe. In cazul intreprinderii analizate acest indicator inregistreaza valori mici de 0.25 in

anul precedent si de 0.24 in anul current, fapt ce semnifica o stare de fuctionare nu prea buna a

mijloacelor fixe existente la intreprindere.

Pentru determinarea vitezei de eliberare a resurselor investite in mijloacele fixe se calculeaza

norma medie de acumulare a uzurii. Confruntarea indicatorului in cauza cu coeficientul de reinnoire

a mijloacelor fixe permite a trage concluzii privind utilizarea dupa destinatie a uzurii acumulate in

perioada raportata. In cazul nostrum acest indicator inregistreaza valori de 0.49 in anul precedent si

de 0.52 in anul current.

Daca primul coeficient il depaseste pe cel de-al doilea, adica daca norma de uzura depaseste

coeficientul de reiinoire, aceasta inseamna ca intreprinderea a folosit o parte din mijloacele proprii

destinate reinnoirii potentialului etnic in alte scopuri. Insa in cazul nostrum coeficientul de reiinoire

a mijloacelor fixe este cu mult mai mare decit norma de acumulare a uzurii, fapt ce se apreciaza

pozitiv pentru intreprindere. O asemenea analiza prezinta un interes deosebit pentru creditorii firmei

in cazul solicitarii unui credit pe termen lung.

2.3 Analiza asigurarii intreprinderii cu mijloace fixe

În cadrul analizei potenţialului material la nivelul unei întreprinderi, un loc central îlocupă

analiza mijloacelor fixe, alături de cea a stocurilor. Această analiză a mijloacelor fixe lanivelul

firmei se poate realiza atât din punct de vedere al asigurarii intreprinderii cu astfel de active, cit si

din punct de vedere al eficientei utilizarii mijloacelor fixe [13].

Tabelul 2.3.1

Datele initiale pentru analiza



curentAbaterea

1.Valoarea mijloacelor fixe totale

107 337 905 111 498 869 4 160 964

2.Valoarea mijloacelor fixe intrate

4 127 190 4 484 495 357 305

3.Valoarea mijloacelor fixe iesite

201 820 323 231 121 411


Dupa cum se observa in tabelul 4 valoarea tuturor indicatorilor a crescut la finele perioadei

de gestiune curente fata de perioada de gestiune precedent ai companiei analizate.

Astfel valoarea mijloacelor fixe totale sa majorat cu 4160964 lei, valoarea mijloacelor fixe

intrate pe parcursul perioadei de gestiune a crescut cu 3570305 lei, la fel si valoare mijlocelor fixe

iesite sa majorat cu 1210411 lei, fapt ce se apreciaza pozitiv pentru intreprinderea analizata.

Tabelul 2.3.2

Analiza dinamicii mijloacelor fixe prezente la intreprindere

Indicatori La finele anului precedent La finele anului de curent

1.Coeficientul de intrare 3.85 4.02

2.Coeficientul de iesire 0.19 0.29

3.Coeficientul mobilitatii totale 4.04 4.31

4.Modificarea absoluta a mijloacelor fixe

4 160 964

5.Modificarea relative a mijloacelor fixe

3.88


Analizind datele din tabelul 5 putem mentiona ca coeficientul de intrare exprima efortul

intreprinderii pentru cresterea stocului de mijloace fixe ,insa coeficientul de iesire exprima efortul

intreprinderii de a reduce acest stoc existent. Aprecierea asupra dimensiunilor stocului de mijloace

fixe existente se face in corelatie cu dinamic avolumului de activitate al intreprinderii.

In cazul intreprinderii analizate toti acesti indicatori au atins valori mai mari in anul de

gestiune curent, comparative cu anul de gestiune precedent. In general pe ansamblu un nivel mai

mare il atinge coeficientul de intrare a mijloacelor fixe, decit coeficientul de iesire a mijloacelor

fixe, fapt ce ne arata ca intreprinderea achizitioneaza mai multe mijloace fixe dacit, decit reduce din

stocul existent.

Tabelul 2.3.3

Analiza dinamicii utilizarii mijloacelor fixe la intreprinderea analizata



curent

1.Randamentul mijloacelor fixe 12.05 11.48

2.Rentabilitatea mijloacelor fixe 61.02 56.12

3.Economia relative a mijloacelor fixe 1.63 1.78


Randamentul mijloacelor fixe exprima capacitatea, eficienta unui factor de productie in

procesul de obtinere a bunurilor economice. In cazul intreprinderii analizate nivelul acestui indicator

sa micsorat la finele anului curent atingind nivelul de 11.48 % pe cind la finela anului curent nivelul

era de 12.05 %.

Rentabilitatea mijloacelor fixe reprezinta rezultatul favorabil, al unei activitati economice,

concretizat prin cresterea veniturilor fata de cheltuielile efectuate si in urma careia s-a creat un

surplus valoric numit profit. Indicator economic ce exprima in mod cantitativ si sintetic rezultatele

economice pozitive, prin cheltuirea muncii sociale depuse in vederea trecerii bunurilor obtinuet din

sfera productiei in sfera circulatiei, pentru desavarsirea procesului reproductiei sociale.In cazul

nostrum nivelul acestui indicator este destul de mare, la finela anului curent atingind nivelul de 56.

12 %, fapt ce se apreciaza pozitiv. Insa in dinamica pe parcursul periodei de gestiune analizata

nivelul acestuia a scazut, fiind la finela anului precedent 61.02 %, fapt ce se apreciaza negative.

Concluzii generale si recomandari

Dupa toate cele expuse mai sus putem afirma cu siguranta ca situatia mijloacelor fixe la

intreprinderea analizata este destul de buna, utilizarea acestora se face la nivel inalt.

Indicatorul coeficientului de uzura acumulata este foarte mic, inregistrind valori de 0.75 in

anul precedent si 0.76 in anul curent. Acest fapt semnifica o reinnoire active a mijloacelor fixe la

intreprindere.Viceversa indicatorului examinat reprezinta coeficientul de utilitate. Cu cit coeficientul

de utilitate este comparativ mai aproape de 1, cu atit acesta reflecta o stare functionala mai buna a

mijloacelor fixe. In cazul intreprinderii analizate acest indicator inregistreaza valori mici de 0.25 in

anul precedent si de 0.24 in anul current, fapt ce semnifica o stare de fuctionare nu prea buna a

mijloacelor fixe existente la intreprindere.

Pentru determinarea vitezei de eliberare a resurselor investite in mijloacele fixe sa calculat

norma medie de acumulare a uzurii. Confruntarea indicatorului in cauza cu coeficientul de reinnoire

a mijloacelor fixe permite a trage concluzii privind utilizarea dupa destinatie a uzurii acumulate in

perioada raportata. In cazul nostrum acest indicator inregistreaza valori de 0.49 in anul precedent si

de 0.52 in anul current. In cazul nostrum coeficientul de reiinoire a mijloacelor fixe este cu mult mai

mare decit norma de acumulare a uzurii, fapt ce se apreciaza pozitiv pentru intreprindere. O

asemenea analiza prezinta un interes deosebit pentru creditorii firmei in cazul solicitarii unui credit

pe termen lung.

In cadrul analizei activelor pe termen lung sa examinat in primul rind, evolutia lor in dinamica

si modificarile structurale. In continuare nota explicativa poate fi completata cu studierea mai

aprofundata a principalelor elemente din componenta imobilizarilor. Ponderea cea mai ridicata in

totalul activelor imobilizate o au mijloacele fixe. Pentru aprecierea miscarii acestui element

patrimonial se determina coeficientul de reinnoire, care reflect cota mijloacelor fixe noi intrate prin

investii in valoarea totala a mijloacelor fixe existente la sfirsitul perioadei raportate. In cazul nostru

voaloarea acestui indicator a crescut de la 3.8 % la finele anului precedent pina la 4.02 % la finele

anului curent, majorinduse in final cu 0.22 %. La interpretare acestui coeficient in nota explicativa

pot fi prezentate informatii privind operatiile de procurare a mijloacelor fixe, de reparatii capitale,

modernizare, reconstructii si retehnologizare.

Coeficientul de iesire a mijloacelor fixe este foaret mic la intreprinderea analizata, deoarece

in ambii ani de gestiune analizati nu avem in bilantul contabil mijloace fixe transferate. Acest

indicator a crescut cu 0.09 % in ultimul an de gestiune comparative cu anul precedent.

In general situatia de circulare a mijloacelor fixe se apreciaza pozitiv in dinamica, deoarece

coeficientul de reînnoire este mai mare in ambii ani de gestiune analizati decit coeficientul de ieşirii.

Un grad insemnat de reinnoire a mijloacelor fixe, indeosebi atunci cind acest fenomen are loc

la masinile de lucru si utilaje, care participa la fabricarea produselor, duce la imbunatatirea

compozitiei tehnologice a mijloacelor fixe. Este evident ca cresterea acestui coeficient, numit de

asemenea ,,ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe”, influenteaza pozitiv asupra

randamentului mijloacelor fixe, fapt ce se atesta si in cazul intreprinderii analizata, la care valoarea

acestiu indicator a crescut cu 2.75 %.

Randamentul in cazul intreprinderii analizate sa micsorat la finele anului curent atingind

nivelul de 11.48 % pe cind la finela anului curent nivelul era de 12.05 %. Rentabilitatea mijloacelor

fixe reprezinta rezultatul favorabil, al unei activitati economice, concretizat prin cresterea veniturilor

fata de cheltuielile efectuate si in urma careia s-a creat un surplus valoric numit profit. Indicator

economic ce exprima in mod cantitativ si sintetic rezultatele economice pozitive, prin cheltuirea

muncii sociale depuse in vederea trecerii bunurilor obtinuet din sfera productiei in sfera circulatiei,

pentru desavarsirea procesului reproductiei sociale.In cazul nostrum nivelul acestui indicator este

destul de mare, la finela anului curent atingind nivelul de 56. 12 %, fapt ce se apreciaza pozitiv. Insa

in dinamica pe parcursul periodei de gestiune analizata nivelul acestuia a scazut, fiind la finela

anului precedent 61.02 %, fapt ce se apreciaza negative.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul cercetat constă în perfecţionarea

contabilităţii costurilor de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii şi închiriate; în modernizarea

contabilitatii costurilor ulterioare, precum şi în elaborarea modului de contabilizare a tranzacţiilor de

înlocuire a unor componente ale mijloacelor fixe. Soluţionarea acestei probleme în cercetare a

demonstrat avantajele recomandărilor formulate în teză şi influenţa benefică a acestora asupra

performanţelor entităţilor autohtone.

Cercetările efectuate permit formularea următoarelor recomandări referitoare la

perfecţionarea contabilităţii reparaţiilor mijloacelor fixe:

1. Noţiunile de reparaţie şi modernizare trebuie definite, respectiv, ca intervenţie directă pentru

înlocuirea (reînnoirea) unor componente ale mijloacelor fixe în scopul menţinerii acestora în stare

normală de funcţionare sau obţinerii beneficiilor economice suplimentare şi uncomplex de acţiuni

executate cu scopul modificărilor totale sau parţiale ale destinaţiei funcţionale, instalării utilajelor

noi sau a ajustărilor semnificative de alt gen ale mijloacelor fixe.

2. Reparaţiile mijloacelor fixe se recomandă să fie clasificate după următoarele criterii: existenţa

asigurării; modalitatea organizării; modul executării; scopul efectuării; sursa de finanţare; termenul

efectuării; gradul de apartenenţă a obiectelor reparate. Modernizarea trebuie divizată în funcţie de

scopul şi locul efectuării în modernizări care modifică parametrii sau destinaţia obiectului

3. Pentru perfecţionarea contabilităţii mijloacelor fixe proprii aflate în exploatare, autorul

recomandă: elaborarea bugetelor costurilor de reparaţii pe fiecare obiect de mijloace fixe şi pe

entitate în ansamblu; utilizarea documentelor primare şi a registrelor contabile conform

formularelor elaborate de către autor; aplicarea schemelor de formule contabile în funcţie de modul

de efectuare şi sursa de acoperire a costurilor reparaţiilor.

4. În vederea modernizării contabilităţii reparaţiilor mijloacelor fixe pe parcursul termenului de

garanţie, autorul propune utilizarea variantei de contabilizare a costurilor de reparaţii în funcţie de

pragul de semnificaţie şi decontarea costurilor de reparaţii pe seama provizioanelor constituite

anterior.

5. Contabilitatea costurilor ulterioare trebuie perfecţionată pe următoarele direcţii principale:

capitalizarea sumei integrale a costurilor ulterioare în cazul în care acestea generează beneficii

economice suplimentare exprimate prin creşterea duratei de utilizare şi/sau majorarea capacităţii

(productivităţii) acestora;recunoaşterea pierderilor din depreciere la finele perioadei de gestiune în

cazul în care valoarea contabilă a mijloacelor fixe reparate, inclusiv costurile ulterioare capitalizate,

depăşeşte valoarea recuperabilă; contabilizarea tranzacţiilor de înlocuire a părţilor componente prin

comasarea acestora într-un singur obiect şi recunoaşterea acestuia ca activ separat; diferenţierea

elementelor componente şi recunoaşterea fiecăruia din ele ca active separate, conform

reglementărilor contabile internaţionale.

6. Contabilitatea reparaţiilor mijloacelor închiriate trebuie modernizată pe următoarele direcţii

principale: evidenţierea costurilor de reparaţii suportate de către locator într-un obiect distinct

„investiţii în mijloace fixe închiriate”; înregistrarea iniţială a costurilor de reparaţii la locatar ca

cheltuieli anticipate, cu decontarea ulterioară la cheltuieli curente; armonizarea regulilor de

recunoaştere contabilă şi fiscală a costurilor de reparaţii ale mijloacelor fixe închiriate.

7. Pentru soluţionarea problemelor contabilităţii îmbunătăţirilor separabile şi inseparabile ale

mijloacelor fixe închiriate, autorul propune: decontarea costurilor aferente îmbunătăţirilor separabile

la cheltuielile curente; înregistrarea costurilor îmbunătăţirilor separabile ca obiect distinct de

mijloace fixe atât în scopuri contabile, cât şi fiscale; aplicarea schemelor de formule contabile

aferente îmbunătăţirilor separabile şi inseparabile elaborate de către autor.

8. În scopul îmbunătăţirii raportării financiare privind reparaţiile mijloacelor fixe, autorul

recomandă identificarea volumului şi modului de utilizare a informaţiilor privind reparaţiile

mijloacelor fixe în procesul decizional, propune aplicarea unor indicatori, cum ar fi rentabilitatea

reparaţiilor efectuate în scopul obţinerii beneficiilor economice suplimentare. Astfel, în vederea

stabilirii legăturii dintre acestea, autorul argumentează importanţa determinării gradului de uzură

fizică şi funcţională (depreciere) a mijlocului fix la atingerea căruia acesta este supus reparaţiilor.

Rezultatele prezentei cercetări constituie un aport în dezvoltarea teoriei şi practicii

contabilităţii reparaţiilor mijloacelor fixe prin aprofundarea şi perfecţionarea metodologiilor şi

practicilor existente în domeniu. Aceste rezultate asigură obţinerea unor informaţii veridice şi

credibile şi influenţează benefic procesul de luare a deciziilor privind reparaţiile mijloacelor fixe.

Bibliografie

Articole în ediţii de profil naţional

1.Cotoros I. Abordări naţionale şi internaţionale privind clasificarea reparaţiilor mijloacelor fixe în

contabilitate. În: Economica. Chişinău, 2008, nr.3 (63), p.60-62, 0,2 c.a.

2.Cotoros I.Consideraţii privind contabilitatea capitalizării cheltuielilor de reparaţii. În: Fin

Consultant. Chişinău, 2010, nr.8, p.66-72, 0,4 c.a.

3.Cotoros I. Aspecte teoretico-aplicative ale contabilităţii îmbunătăţirilor separabile şi inseparabile

ale mijloacelor fixe. În: FinConsultant. Chişinău, 2011, nr.4, p.76-80, 0,4 c.a.

4. Недерица А., Лупашку И.( Которос И.) Об учете и налогооблoжении затрат связанных с

ремонтом основных средств. În: Contabilitate şi audit. Chişinău, 2005, nr.4, p.41-44, 0,3 c.a

Materiale ale comunicărilor ştiinţifice

5. Botnari N.; Finanțele întreprinderii; Ch – Economica, 2008 – 130p.

6. Brunea P.; Analiza activității economice; Ipoteze, factori, modalități de reducere; - Ch –Economica 2002 –

129p.

7. Dumitru M. Finanțele întreprinderii, Editura Fundației,,Romania de mîine”, București 2006, p-

175

8. Maria Onofrei; Finațele întreprinderii; Academia de Studii Econ.; Facultatea Fințe și Bănci –Ch –

Economica – 2004 -260p.

9. Paul Bran; Finanțele întreprinderii: Gestiunea fenomenului microfinanciar; Ch- Economică, 1997

-88p.

10. Țiriulinicova N./Paladi V. [ș.a]; Analiza rapoartelor financiare: Instrumente, metode, procedee și

tehnici a informației contabil-financiare în procesul decisional; Asociația cont. și audit. econ.din

RM. – Ch.: ASEM, 2008 -220p.

11. Cotoros I. Unele aspecte privind contabilitatea cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor fixe

arendate. În: Simpozionul Internaţional al Tinerilor Cercetători din 29-30 aprilie 2004. Chişinău:

ASEM, 2004, ed. II, vol. I, p.318-320, 0,3 c.a.

12. Cotoros I. Aspecte contabile şi fiscale aferente investiţiilor capitale ulterioare. În: Simpozionul

Internaţional al Tinerilor Cercetători din 21-22 aprilie 2005. Chişinău: ASEM, 2005, ed. III, vol.I,

p.345-346, 0,1 c.a.

13.Cotoros I. Aspecte problematice privind contabilitatea reparaţiilor pe parcursul termenului de

garanţie. În: Simpozionul Internaţional al Tinerilor Cercetători din 18-19 aprilie 2008. Chişinău:

ASEM, 2008, ed.VI, vol.I, p.281-282, 0,1 c.a.

14. Cotoros I. Particularităţile contabilităţii cheltuielilor aferente reparaţiilor maşinilor de casă şi

control. În: Simpozionul Internaţional al Tinerilor Cercetători din 10-11 aprilie 2009. Chişinău:

ASEM, 2009, ed.VII, vol.I, p.392-395, 0,3 c.a.

15.Cotoros I. Provizioanele pentru reparaţiile mijloacelor fixe: aspecte contabile şi fiscale. În:

Problemele contabilităţii în contextul integrării europene: Conferinţa Internaţională din 10-11

noiembrie 2009. Chişinău: ASEM, 2009, p.115-117, 0,2 c.a.

15. Cotoros I. Unele aspecte privind recunoaşterea şi evaluarea deprecierii activelor. În: Republica

Moldova: 20 de ani de reforme economice:Conferinţa Ştiinţifică Internaţională din 23-24 septembrie

2011. Chişinău: ASEM, 2011, vol.II, p.334-336, 0,2 c.a.

16. Cotoros I., Bucur V. Aspecte ale contabilităţii înlocuirii unor componente ale unui mijloc fix. În:

Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Contabilitate: provocări actuale şi aspiraţii pentru

viitor”, ASEM, 2012, p.37-43, 0,5 c.a.

17. Cotoros I. Aspecte fiscale privind costurile reparaţiilor mijloacelor fixe închiriate. În:

Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Contabilitate: provocări actuale şi aspiraţii pentru

viitor”, ASEM, 2012, p.142-145, 0,3 c.a.

galeanu denis

Documents