galerie arta

7/25/2019 Galerie Arta

1/22

COLEGIUL NATIONAL RADU GRECEANU

SLATINA

ATESTAT

Nume elev: Profesor coordinator

Nonea !aria Lui"a Radulescu Rodica

COLEGIUL NATIONAL RADU GRECEANU

SLATINA

#$%&

GALERIE DE ARTA CU 'AN(ARE


2/22

CUPRINS

%) Introducere*******************) +a, &

#) Galerie de arta cu van"are*************)+a, -

.) E/+licatii ale dia,ramei entitate0relatie*******)))+a, %$

&)Construirea 1a"ei de date*************)))+a,%%

2) !a+area********************))+a, %.-)3i1lio,rafie*******************))+a, #%


3/22

INTRODUCERE

Oracle consta intr-un set complet de constructori de aplicatii si produse pentru

utilizatori,cautand sa asigure solutii complete in tehnologia informatiei.

Aplicatiile Oracle sunt purtabile peste un numar mare de statii de lucru si sisteme de

operare,de la calculatoare personale pana la procesoare paralele.

Un sistem de baze de date Oracle cuprinde cel putin o instanta a aplicatiei,impreuna cu

stocarea datelor.O instanta cuprinde un set de procese de operare a sistemului si de structuri

de memorie care interactioneaza cu stocarea.

Utilizatorii bazelor de date Oracle se refera la structura de memorie din partea serverului ca la

SGA(System Global Area.SGA-ul,in mod normal,detine informatii precum comenzi

S!",data-buffere si informatii cu privire la utilizatori.#e langa stocare,baza de date cuprinde

log-uri ledo online(ce contin istoria tranzactionala.#rocesele pot,pe rand,transforma log-uri

ledo online in log-uri de arhiva(log-uri ledo offline,care ofera baza(daca este necesara pentru

recuperarea datelor si pentru unele modalitati de replicare a datelor.

$%&'S Oracle stocheaza date in mod logic sub forma de tabele si fizic sub forma fisierelorde date.abelele pot contine numeroase tipuri de segmente,precum)segmente de

date,segmante de inde* etc.Segmentele cuprind,pe rand,una sau mai multe e*tensii.+*tensii le

cuprind grupuri de blocuri de date.&locurile de date reprezinta unitatile de baza ale stocarii de

date."a nivel fizic,fisierele de date cuprind unul sau mai multe blocuri de date,iar marimea

blocurilor poate varia in functie de fisierele de date.

'anagementul bazelor de date Oracle tine evidenta stocarii datelor in computer cu autorul

informatiilor stocate in tabelul SS+'.abelul SS+' contine dictionarul de date(un

dictionare de date este constituit dintr-o colectie speciala de tabeluri ce contin informatii

referitoare la toti utilizatorii bazei de date.

onventiile bazei de date Oracle se refera la grupuri definite de proprietari(in general

associate cu un /nume de utilizator0 ca fiind scheme.'aoritatea instalatiilor Oracle vin,de regula,cu o schema de baza numita SO.%upa ce

procesul de instalare a realizat tabelurile ca mostre,utilizatorul se poate loga in baza de date cu

numele de utilizator 1scott2si parola 1tiger2.3umele schemei SO isi are originea de la

&ruce Scott,unul din primii angaati Oracle(pe atunci cunoscu4t drept Soft5are %evelopment

"aboratoties,care avea o pisica pe nume iger.

Schema SO este mai puitn folosita,intrucat utilizeaza foarte putine din trasaturile unui

model modern Oracle.ele mai recente e*emple sunt schemele 6$ sau O+.

Alte scheme includ)

SS(structuri si utilitati esentiale de baze de date

SS+'(structuri si utilitati aditionale de date,precum si cont privilegiat

OU"3(utilizat pentru a stoca metadata pentru planuri de e*ecutie


4/22

&7,78,6$,O+ si S6(scheme de baza,ce contin mai multe date si structuri decat vechea

schema SO

abelele contin)

SS+'(structuri si utilitati esentiala de baze de date

+'#(date aditionale,care sa suplimenteze schema SS+'

+'#(table temporar

U3%O&S9(anuleaza tabelul

US+$S(table de baza al utilizatorilor,creat de Sistemul de Onfigurare al &Azelor de

%ate-dar inlocuibil de catre %&A

:

Istoric

%454)"arry +llison si prietenii fondeaza Soft5are %evelopment "aboratories

%454)S%" isi schimba numele in 1$elational Soft5are 7nc.2($S7 si isi lanseaza

produsul Oracle ;< ca un sistem de baze de date relational,disponibil comertuluidevreme.;ersiunea nu suporta tranzactii ,dar implementa functionalitatea =uery-urilor

si oin-urilor de baza ($S7 nu a lansat niciodata o prima versiune,hotarand sa

numeasca prima versiune ;< ca o strategie de mar>eting.

%46#)$S7 si-a schimbat numele in Oracle orporation,pentru a se alinia produsului sau

%46.:compania lanseaza Oracle ;ersion ?,care a fost rescrisa cu autorul limbaului de

programare si care suporta functionalitate O''7 si $O""&A@ pentru

tranzactii

%46&:orporatia Oracle lanseaza Oracle ;ersion : ,care prezinta consistenta in citire

%462:Oracle $%&'S a inceput sa promoveze modelul client-server,ale caror retele au

devenit disponibile mondial la milocul anilor 2B.+ete lansat Oracle ;ersion C

%466:A iesit pe piata Oracle ;ersion 4,cu suportul #"DS!",prezente in formele Oracle

;?(Oracle ;ersion 4 nu putea stoca #"DS!" in mod corespunzator

%464)orporatia Oracle intra pe piata produselor aplicate si isi dezvolta produsul

+$#(care mai tarziu va devi parte a Oracle +-&usiness Suite,bazat pe bazele de date

relationale Oracle

%44$)"ansarea aplicatiilor Oracle

%44#)Apare Oracle ;ersion E,ce sutine integritatea referentiala si proceduri stocate

%445)orporatia Oracle lanseaza ;ersion ,ce permite efectuarea de operatii

multimedia

%444:"ansarea Oracle ;i,cu scopul de a oferi o baza de date care sa relationeze mai

bine cu 7nternetul(i-ul din nume vine de la 7nternet.&aza de date Oracle ;i incorpora

o masina virtuala Fava

#$$$)#ionerii Oracle +-&usiness Suite au integrat aplicatii soft5are

#$$%)"ansarea pe piata a Oracle ;i,ce contine :BB de trasaturi noi,inclusive abilitatea

de a citi si a scria documente 8'".i a oferit,de asemenea,o optiune pentru Oracle

$A($eal Application lusters,o baza de date folosita ca inlocuitor pentru optiunea

Oracle #arallel Server(O#S


5/22

C

Galerie de arta cu van"are

Galeria de arta Olin,situata in campusul Universitatii 3ationale de Arte ,sustine misiunea

educationala a Universitaii prin intermediul e*pozitiei de opere originale ale artistilorlocali,regionali si nationali.+*punand o gama larga de forme si stiluri de arta,galeria Olin

cauta sa stimuleze crearea si intelegerea artei contemporane pentru beneficiul Universitatii

3ationale de Arte si a intregii comunitati.

7nfiintata in 9:, galeria Olin sustine opere tridimensionale, sculpturi, precum si picturi in

cei 9BB metri patrati pentru e*pozitie.7n ultimii ani, galeria a gazduit lucrari ale unor

cunoscuti artisti nationali si internationali,precum)%avis Sengel,armen Secareanu,revor

&ro5n.

Galeria gazduieste anual e*pozitii apartinand intregului curent artistic medial,atragand

participarea artistilor recunoscuti si premiati din toata tara si din strainatate.'ai multe

e*pozitii sunt organizate in fiecare an,incluzand chiar si o e*pozitie a studentilor ce are loc la

sfarsitul primului semestru.

%in cand in cand,e*pozitiile vor fi amplasate in conunctura cu spectacole HIF Arts Series si

colaborari speciale cu diferite departamente si programe artistice.Jiecare spectacol include o

receptie de deschidere-o oportunitate de a-i cunoaste pe artistii participanti si de a interactiona

cu membri ai facultaii si alti studenti ai artei.

Anul acesta,cei curiosi sa vada despre ce este vorba vor avea surpriza de a asista la un mini-

concert muzical oferit de o formatie locala si un spectacol de teatru,realizat in colaborare cu

studentii Universitatii 3ationale de Arta eatrala si inematografica.

7n plus,pe langa e*pozitia propriu-zisa,vizitatorii interesati de domeniul artelor si dornici sa-si

dezvolte cunostiintele in legatura cu acesta,vor avea placerea de a asista la cursuri oferite de

profesori din cadrul Universitatii.7n timpul acestora,participantii au posibilitatea de a-siperfectiona indemanarea in ceea ce priveste crearea de obiecte decorative sau picturi,precum

si de a-si dezvolta cunostiintele cu privire la teoria artei.;or primi informatii referitoare la

principalele curente artistice,reprezentanti ai lor si se vor tine dezbateri in legatura cu

conceptiile fiecaruia asupra semnificatiilor diferitelor opere sau artisti.

$ealizarea evenimentului nu ar fi posibila fara autorul sponsorilor,care au oferit resursele

banesti necesare si au contribuit la decorul salilor utilizate in cadrul galeriei.

#rogramul evenimentului va fi afisat la intrarea in sala,realizat intr-o forma originala de catre

o parte a studentilor la Grafica din cadrul Universitatii de Arte.

#e langa faptul ca toate creatiile e*puse vor fi admirate de catre cei prezenti,invitatii vor avea

posibilitatea de a cumpara obiectele preferate.

%e aceea,pentru a tine o evidenta a tuturor evenimentelor din cadrulUniversitatii,organizatorul va constitui o baza de date care sa retina informatiile privind


6/22

galeria de arta)artistii ale caror opere sunt e*puse,numarul de vanzari,datele clientilor si ale

personalului implicat.

Aceasta baza de date trebuie sa fie optimizata si sa permita dezvoltarea si e*tinderea

activitatilor Universitatii.

+ste necesar ca o evidenta a tuturor tranzactiilor infaptuite in cadrul activitatii sa fie

tinuta,pentru evitarea oricarei confuzii ulterioare.Absolut fiecare persoana implicata se varegasi in baza de date,care va contine datele sale,precum si rolul si activitatea efectuata in

cadrul evenimentului.&aza de date va retine si operele e*puse,dupa criterii precum curentul

artistic in care se incadreaza sau material specific utilizat.

4


7/22

Studiul si analiza sistemului e*istent are ca obiectiv principal stabilirea cerintelor

informationale ale conducerii in vederea realizarii unui sistem informatic. Activitatile din

cadrul acestei etape includ studiul sistemului e*istent, analiza si evaluarea sistemului e*istent

si definirea directiilor de perfectionare ale actualului sistem. Studiul sistemului e*istent consta

in ) definirea caracteristicilor generale ale sistemului economic, studiul activitatilor de baza

desfasurate in sistem, studiul sistemului de conducere Ki studiul sistemului informational.

E


8/22

7n urma investigarii sistemului e*istent se obtin o serie de informatii. +valuarea acestora se

realizeaza prin activitatea de analiza. Aceasta se realizeaza sub trei aspecte)

Analiza structuralaevidentiaza modul de structurare a datelor si legaturilor dintre ele. 7n

urma acestei analize se obtine modelul structural (static al sistemului e*istent (modelul

datelor. Analiza functionalaevidentiaza modul de asigurare a cerintelor informationale respectiv a

transformarilor de date (a tranzitiilor din cadrul sistemului prin care sunt satisfacute

cerintele informationale asociate domeniului economic (flu*ul prelucrarilor din cadrul

sistemului prin care intrarile sunt transformate in iesiri. ea mai utilizata tehnica este

diagrama de flu* a datelor. onform acestei tehnici se delimiteaza aria de cuprindere a

sistemului informatic e*istent (granitele sistemului, se identifica sursele de date, modul

de circulatie si prelucrare a lor si apoi rezultatele obtinute. $ezulta modelul functional

(modelul prelucrarii datelor.

Analiza dinamicaevidentiaza comportamentul elementelor sistemului la anumite

evenimente. Una din tehnicile utilizate este diagrama stare-tranzitie.

'odelarea proceselor este o tehnica de analiza ce identifica modul cum se desfasoara

evenimentul. 'odelele de proces (diagramele de flu* a proceselor reprezinta un flu* de

activitati dintr-o organizatie si )

furnizeaza o descriere naturala a modului cum se desfasoara activitatea modelataL

descrie secventa de etape si inregistreaza evenimentele care rezulta sau initiaza aceste

etapeL

stabileste cerintele informationale.


9/22


10/22


11/22

E/+licatii ale dia,ramei entitate0relatie:

-fiecare sectiune are activitati proprii.%e e*emplu,sectiunea galeriei ce ofera participantilor

pregatire practica si teoretica reprezinta o oportunitate pentru cei interesati de fi initiati in

domeniul artistic,dar si pentru cei care dea au cunostiinte sau e*perienta in domeniu sa-si

puna la punct cultura artistica sau sa-si perfectioneze tehnica de lucru.

-fiecare membru al personalului ocupa o anumita functie,fapt care face necesara folosirea

subtipurilor pentru definirea clara a entitatii angaat.Sponsorii sustin echipa in desfasurarea

normala a evenimentului si imbunatateste simtitor intreaga organizare.

-la o anumita perioada dupa deschiderea salii de e*pozitie,vizitatorii se vor putea bucura de

recitalul unei formatii locale si de interpretarea unei piese de teatru moderne de catre studenti

ai actoriei.

-in cazul hotararii sale de a achizitiona un bun,clientul va primi o factura,ca dovada a

operatiunii incheiate.

In reali"area modelului tre1uie res+ectate constran,eri:

aGaleria de arta face parte din cadrul Universitatii 3ationale de Arte si poate fi impartita in ?

sectiuni,in functie de natura activitatilor ce sunt organizate.

bSe poate beneficia de o sponzorizare a e*pozitiei,care va duce la o crestere semnificativa in

ceea ce priveste calitatea desfasurarii evenimentului,ceea ce va atrage mai multi vizitatori si

potentiali clienti.

cGaleria are unul sau mai multi angaati care ocupa posturi specifice in cadrul sectiunilor.3u

poate sa e*iste un angaat in afara unei sectiuni.7ntre angaati e*ista o relatie de

subordonare(un angaat este seful celorlalti figurate in +$% prin intermediul unei relatiirecursive de la entitatea angaat la ea insasi.

dUn client poate lua parte la una sau mai multe sectiuni ale galeriei.+l poate participa doar in

cadrul e*pozitiei operelor de arta care vor fi oferite spre vanzare , poate lua parte in calitate de

spectator si la concert si piesa de teatru sau poate beneficia in acelasi timp de cursuri de

pregatire.Sala de e*pozitie poate beneficia de un agent de vanzari care sa se ocupe de

operatiile de vanzare-cumparare a creatiilorLin spatele celor petrecute in sala de concerte se

poate afla un organizator,iar un asistent trebuie sa fie prezent in sala de cursuri,cu scopul

asistarii profesorilor in eventualele lor cerinte sau dificultati.

elientul poate cumpara unul sau mai multe produse,in functie de preferintele si de

necesitatile sale

fJiecare gen de arta poate fi oferit spre vanzare,intrucat picturile si sculpturile au fost

realizate in primul rand cu scopul obtinerii de fonduri pentru spriinirea viitoarelor proiecte si

a intregii miscari artistice nationale.

9B


12/22

Construirea 1a"ei de date

Prin construire se determina un model semantic, care sa reflecte cat mai fidel lumea reala,

construit astfel:

%) Se identifica o multime de concepte semantice (entitati, tipuri de entitati, proprietati

ale entitatilor, identificatorii entitatilor, relatii intre entitati ce dau informatii desprelumea reala.

#. Se asociaza obiecte simbolice formale, prin care sunt reprezentate conceptele

semantice.

.. Se defineste o multime de operatori formali ce pot sa transforme obiectele formale.

Etapele construirii unei baze de date sunt urmatoarele:

%)Studiul de fezabilitate, ce consta in cercetarea sistemelor e*istente, evaluarea costurilor

pe diversele alternative.

#) ercetarea sistemului e*istent (tipuri de date, dimensiuni etc..

.. Analiza sistemului prin determinarea cauzelor diferitelor evenimente si a adoptariimetodelor si a alternativelor posibile.

.) #roiectarea sistemului prin determinarea celui mai bun model de reprezentare si

prelucrare a datelor, de asigurare a securitatii si integritatii.

&) %ezvoltarea sistemului prin stabilirea detaliilor asociate datelor prevazute a fi luate in

considerare, a relatiilor dintre ele si a modului de reprezentare fizica.

2) 7mplementarea sistemului prin proiectarea, scrierea si testarea programelor, antrenarea

utilizatorilor, alcatuirea documentatiei, crearea si incarcarea fisierelor.

5. $evizuire si intretinere prin probe de lucru ale noului sistem, efectuarea unor eventuale

modificari, adaugarea de noi componente si urmarirea procesului de prelucrare a datelor.

#roiectarea urmareste obtinerea de baze de date care sa intruneasca urmatoarele calitati)

corectitudine, consistenta, distribuire, fle*ibilitate.

Criteriile de clasificare pentru determinarea modelului logic de date optim corespunzator

unei baze de date sunt:

- ;alidare structurala - reflectarea consistenta a modului de utilizare a informatiilor in

lumea realaL

- Simplitate - usurinta intelegerii structurilor chiar de catre utilizatori fara o pregatire

specialaL

- 3eredundanta - eliminarea, pe cat posibil, a reprezentarii de mai multe ori a aceleiasi

informatii sau a informatiilor ce se pot deduce logic din alteleL

- %istribuire - un model general aplicabil mai multor domenii, fara caracteristicispecifice unor aplicatii sau tehnologii particulareL

- +*tensibilitate - posibilitatea de a dezvolta noi componente cu efecte minime asupra

bazei de date e*istenteL

- 7ntegritate - consistenta in modul de utilizare si intretinere a valorilor din informatii.

99


13/22

Pro+rietati ale 1a"elor de date relationale: O baza de date relationala apare ca o colectie de relatii(tabele catre utilizator.

Jormatul coloaneiDrandului este familiar si usor pentru vizualizarea datelor .

+*ista o multime de operatori pentru partitionarea si combinarea

relatiilor(selectia,proiectia,produsul,oinul,uniunea, intersectia, diferenta.

3u sunt pointeri e*plicitiLcone*iunile sunt facute numai pe baza datelor. "imbaul utilizat pentru interogarea bazei de date este non-procedural si similar limbii

engleze.

Utilizatorul nu specifica calea de acces si nu are nevoie sa stie cum este informatia

aranata fizic.

omenzile pentru refacerea datelor si acelea pentru realizarea schimbarilor in baza de

date sunt incluse intr-un singur limba S!".

+*ista o independenta totala a datelor.

Pro+rietatile relatiilor ta1elare:

O singura tabela are urmatoarele proprietati:

3u e*ista randuri duplicate

3u e*ista nume de coloana duplicate

Ordinea randurilor este neimportanta

Ordinea coloanalor este neimportanta

;alorile sunt atomice(nedecompozabile.

9


14/22

+ntitatile U37;+$S7A+A 3A7O3A"A %+ A$A si GA"+$7A %+ A$A intre care

e*ista o relatie 9)9 devin doua tabele U37;+$S7A7 S si JAU$7. #entru fiecare dintre

ele /transformarea0 in tabele se face astfel)

abela U37;+$S7A7 are cheie primara campul 7dMUniversitate, tabela GA"+$77 campul

7dMGalerie.heia primara din tabela GA"+$77 devine cheie straina in tabela

U37;+$S7A7.Scrierea efectiva a tabelelor se face prin comanda S!")

CREATE TA3LE Universitati (

7dMUniversitate ;A$6A$


15/22

7n mod asemanator se transforma in tabele si entitatile GA"+$7+ %+ A$A si A3GAFA.

Atributele specifice numai unui subtip devin campuri optionale in tabela finala)

heia primara din entitatea GA"+$77 devine cheie straina in tabela A3GAFA7 iar scriereaefectiva a tabelelor se face prin comenzile)

CREATE TA3LE Galerii(

7dMGalerie ;A$6A$


16/22

+ntitatea A3GAFA poate fi modelata folosind o unica tabela. Un angaat este in relatie cu

ceilalti angaati ,fapt figurat printr-o relatie recursiva.Aceasta va fi trecuta in tabela prin

introducerea unui camp care va fi cheie straina, de e*emplu 7dM'anager. Se va face o

relationare intre cheia primara (7dMAngaat si aceasta cheie straina)

rearea efectiva a tabelului se face astfel)

CREATE TA3LE A3GAFA7(

3#MAngaat ;A$6A$


17/22

7n continuare, pentru modelarea legaturii dintre entitatile S#O3SO$7NA$+ si S#O3SO$

tinand seama ca relatia dintre ele este nontransferabila, la trecerea in tabele (S#O3SO$7NA$7

respectiv S#O3SO$7, cheia primara din S#O3SO$7 trebuie sa devina cheie straina in

S#O3SO$7NA$7 S7, in plus, trebuie sa contina valori care nu se modifica, deci va fi o

coloana cu valori care nu se pot modifica.

abelele se creeaza astfel)

CREATE TA3LE S#O3SO$7NA$7(

%ata %A+ #$7'A$ @+,

;aloare 3U'&+$(,

lauza ;A$6A$


18/22

Sponsorizarile se acorda Galeriei de Arta. Astfel, cheile primare din GA"+$77, respectiv

S#O3SO$7, devin chei straine in S#O3SO$7NA$7)

CREATE TA3LE Galerii(

7dMGalerie ;A$6A$


19/22

#entru modelarea unui arc,de e*emplu pentru entitatea G+3, aflata in relatie cu entitatile

#7U$A sau SU"#U$A, se definesc trei tabele)

heile primare din tabelele #7U$7 si SU"#U$7 devin chei straine in tabela

G+3U$7.ampurile 7dM#ictura si 7dMSculptura sunt insa optionale.heile straine din tabela

G+3U$7 trebuie sa fie optionale deoarece pentru o inregistrare doar una din ele este active,

cealalta fiind nula.abelele se creeaza dupa cum urmeaza)

CREATE TA3LE #7U$7(

7dM#icturi ;archar


20/22

+*ecutarea acestor comenzi au ca efect crearea tabelelor picture, sculpturi si genuri iar

vizualizarea structurii acestor tabele se realizeaza cu autorul comenzii describe.

%escribe picture

%escribe sculpturi

%escribe genuri

#entru adaugarea datelor intr-o tabela se foloseste comanda 73S+$ 73O.

7nsert into picture

;alues (19BB2,94L

7nsert into picture

;alues (1


21/22

7nsert into sculpturi

;alues (1


22/22

3I3LIOGRA7IE

http)DDciberneti>a.?*.roDseminar9Mdesigner.html

http)DD555.5asheff.edu @evin "oney, Oracle %atabase 9Bg)he omplete $eference(Osborne Oracle #ress

Series,C mai,

galerie arta

Documents