FranEois Rabelais

Viala nemaipomenitd a marelui

GARGANTUAtatdl lui Pantagruel

&Uimitoarea viald a lui

PANTAGRUETfeciorul uria;ului Gargantua

t[lmdcite qi repovestite pentru copii deILEANA 9i ROMULUS WLPESCU

cu o ilustralie deGUSTAV DORE

I

ConfniBOOKS

CUPRINS

Uimitoarea viald a lui Rabelais

Viala nemaipomenitd a marelui GARGANTUA tatdl lui Pantagruel . .

Cuvdnt-inainte al scriitoruluiCAPITOLUL NTAT

DESPRE VECHMEA SPITEI LUI GARGANTUA .

CAPITOLULAL DOILEACLIM A FOST PT}RTAI GARGANTUA UN$PE LUNIlN pANrBceLE MAMEr sALE .

CAPITOLULALTREILEA .

DESPRE IMPN TUNENSAN CARE SE NASCU GARGANTUACAPITOLULAL PATRULEA

cuM FU DADACTI iUnnACer $r cArrr GARGANTUAN rnuraoesAlur PRUNCTE

CAPITOLULAL CINCILEADESPRS MINUNATACOPILARIEALUI GARGANTUA . . . .

CAPITOLULAL $ASELEACUM FU DASCALIT GARGANTUADE UN TEOLOGSOFIST $I CUM FU INVAT T LITERELE LATINE$TI

CAPITOLULAL $APTELEACIJM FU PUS GARGANTUA SUB PRIVEGHEREAAIJTOR iNVATATORI MAI DE ISPRAVA

CAPITOLULALOPTULEA dSCUM FU TRIMIS GARGANTUALAPARIS $I DESPRENAMTLADE IAPI SN{E-LDUSE CAreRn 9r,PE DEASUPRA, CUM STARPI EATAUNII DIN BEAUCE . . .

CAPITOLULALNOUALEACUM LE FACU GARGANTUACINSTE CU CEVABAUTTIRAPARIZIENILOR $I CUM $TERPELI EL CLOPOTELECATEDRALEINOTRE-DAME . . . .

23

25

29

3l

32

36

39

43

45

47

49

it(ro

CAPII'OLUL ALZECELEA

Franqois Rabelais

CUMAFOST TRIMIS IONICUS $PAGA SCURTO, FALASORBONEI, LAGARGANTUA, CA SA CAPETE NIANATCLOPOTELE CELE MARI

CAPITOL UL AL LINSPRE ZECELE AMARETUL DISCURS AL MAGISTRULUI ROSTITDINAINTEALUI GARGANTUA .

CA PITOL U L A L DOISPREZEC ELEACUM $I-A CARAT TEOLOGUL SOFIST POSTAVULCAPATAT $I CUMA\.IJ GALCEAVA CU CEILALTIMAGI$TRI S ORBONICOLICI

CAPITOLUL AL TREISPRE ZECELEADESPRE FELUL iN Canr-gr PETRECEAVREMEA, iN UenBLENEVEALA $I FARA FOLOS, GARGANTUAALNOSTRU

CAPITOLUL AL PAISPRE ZECELE AJOCURILE LUI GARGANTUA

CAPITOLUL AL CINCISPREZECELEACUM FU DISCIPLINAT $I STRLTNIT GARGANTUADE cArRE poNocRAT, iN ege rer, cA LrN CEASPE ZI NU MAI PIERDEA . . . .

CAPITOLUL AL $AISPRE ZECELE ACUM i$I PETRECEA GARGANTUA TIMPULCAND VREMEA ERA PLOIOASA

CAPITOLUL AL $APTESPREZECELEACUM IZBUCNI, INTRE BRUTARII DIN LERNE $IBA$TINASII DIN TINUTUL LUI GARGANTUA,MAREA SFADA CE-APRICINUIT RAZBOAIE GROZAVE . . .

CAPITOLUL AL OPTSPRE ZECELEACUM LOCUITORII DIN LERNE, N UNiTAAPORUNCIILUI PICROCOL, REGELE LOR, NAVALIRA PENEPUSA-MASA ASUPRA CIOBANILOR LUI GARGANTUA

CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEACUM SCAPA UN CALUGAR DIN SEUILLE VIAvANAsrnrr DE IRAIADULDU$MANULUT .

CAPITOLUL AL DOUAZECILEACUM LUA PICROCOL CUASALT ROCHE-CLERMAUD,$I PAREREA DE RAU $I ANEVOINTA CU CAREGRANDGOUSIER SE HOTARI SA PORNEASCA RAZBOITI

CAPITOLUL AL DOUAZECI$ILINULEACUPRINSUL SCRISORII TRIMISE DEGRANDGOUSIER LUI GARGANTUA

GARGANTUA & PANTAGRUEL

CAPITOLUL AL DOUAZtsCI$IDOILEACUM FU TRIMIS ULRICH GALLET, SOLAL LUIGRANDGOUSIER, CATRE PICROCOL $I CUMvoRBr iN raTaecnsTurA

CAPITOLUL AL DOU AZECI$ITREILEACUM CAUTA GRANDGOUSIER SA FACA PACE

CAPITOLUL AL DOUAZECI$]PATRULEADESPRE OARECARI DREGATORIAI LUI PICROCOL $I DESPRESFATURILE PRIPITE CU CARE-L VANANA-N BUCLUC . . . 85

CAPITOLUL AL DOUAZECI$ICINCILEACI'M PARASI GARGANTUA ORA$UL PARISULUI, CA SA-$IAPERI TARA, $I CUM tNrArm GTMNASTDU$MANrr . . . 87

CAPITOLUL AL DOUAZECI$I$ASELEACUM iLUCISE GIMNASI CU ISCUSINTA, PECAPITANUL BUTELCUTA. CAT $I PEALTI oAMENIDE-AI LUI PICROCOL

CAPITOLUL AL DOU AZECI$ I$APTELEACUM A DARAMAT GARGANTUA CASTELULDE LA VADUL VEDEI $I CUM A TRECUT VADUL

CAPITOLUL AL DOUAZECI$IOPTULEACUM GARGANTUA, PIEPTANANDU-SE,SCUTURA DIN PAR GHIULELE

CAPITOLUL AL DOUAZECI$INOUALEAcuM MANCA caRcaNruA o SALATA cu gasr PELERTNT

CAPITOLUL AL TREIZECILEAcuM L-A sARBAroRrr cARGANTUA pE cAr,ucAn,FRATELE roAN, gr curvl pArAvnAcmA Er vERZrgr uscATE iN uupur- cINEr .

CAPITOLUL AL TREIZECI$IUNULEADIN CE pRIcTNA SUNT CALUGARII oCoLITIDE ToATA LUMEA

CAPITOLUL AL TREIZECI$IDOILEA$TrrNTA cArucAnulur DE-A FACE LEACDE NESOMN LA OAMENI

CAPITOLUL AL TREIZECI$ITREILEAcuM i$r iN,rsARBArA cArucAnul TovARA$rr$r cuM ene sA sB spANzunr DE-uN copAc

CA P ITO LUL AL TREIZECI$IPATRULEActuM rscoADA LUr prcRocor- pu iNrArNrrADri (iARGANTUA, cuM ir ovoni cArucAnur pecAplrnNur- ourulA $r Apor FU pRrNS DE DU5MANT . . .

361

825l

52

55

89

92

93

94

95

97

14

75

81

',1(t ),

('n PIt'ot.u L AL TREIZECI$ICTNCILEA

Franqois Rabelais

CUM SE DESCOTOROSI CALUGARUL DE STRAJERIIsAr $r cUM FU NrMrcrr DETA$AMENTUL LUr prcRocol. 102

CAPITOLUL AL TREIZECI$I$ASELEACUM ADUSE CALUGARUL PELERINII CU EL$I VORBELE FRUMOASE PE CARE LE-AROSTITGRANDGOUSIER N ACEASTA IMPRETRARE

CAPITOLUL AL TREIZECI$I$APTELEAOMENIACU CARE SE PURTA GRANDGOUSIERFATA DE PRIZONIERUL FARFARA

CAPITOLUL AL TREIZECI$IOPTULEACUM PUSE GRANDGOUSIER DE.$I ADTINA LEGIL]NILE$r cuM ir- ouoni FARFARA pE AGURTZEL, ApOr FU UCrSLA RANDUL LUI, DIN PORUNCA LUI PICROCOL

CAPITOLUL AL TREIZECI$INOUALEACUM ZDROBI GARGANTUA ARMATAZISULUI PICROCOL

CAPITOLUL AL PATRUZECILEACE FACU GARGANTUADUPA BATALIE $ICUVANTAREA PE CARE.O ROSTI EL

CAPITOLUL AL PATRUZECI$IUNULEACUMAU FOST RASpLArrlr OUPA BATALTEixvrNcAroRrr GARGANTUT g rr

CAPITOLUL AL PATRUZECI$IDOILEACUM FU CLADIT $I TNZESTRAT LACA$UL THELEMEI . . .

CAPITOLUL AL PATRUZECI$ITREILEAFELUL iN CANB TRAIAU THELEMITII $I CUMARATALOCUTNTALOR ..

CAPITOLUL AL PATRUZECI$IPATRULEAiN cens ESTE voRBA DE-o ENTcMA pE cARE-oTALMACE$TE FRATELE IoAN .

GARGANTUA&PANTAGRUEL 363

CAPITOLULAL PATRULEADESPRECOPILARIALUIPANTAGRUEL ... 132

CAPITOLULAL CINCILEADESPRE ISPRAVILE DIN JLJNETEALE NOBILULUI PANTAGRUEL 134

CAPITOLULAL $ASELEACUM S.A.NTATNN PANTAGRUEL CU IIN STUDENTDIN LIMOGES $I CUM POCEAZISUL STUDENTLIMBAFRANTUZEASCA N9

CAPITOLULAL $APTELEACI]MAVENITPANTAGRUELLAPARIS I4I

CAPITOLULAL OPTULEACUM PANTAGRUEL, AFLANDU-SE LAPARIS, PRIMISCRISOARE DE LAPARINTELE SAU, GARGANTUA,cAr $r COPTAACESTETA t44

CAPITOLULALNOUALEACUM L-ADESCOPERIT PANTAGRUEL NTR-O BUNAZI PE PANURGE, PE CARE L-A IUBIT TOATA VIATA 146

CAPITOLUL ALZECELEACUMASCAPATPANURGE DIN ROBIATURCEASCA . . . . . I51

CAPITOLUL AL UNSPRE ZECELE ADESPRE OBICEIURILE $IAPUCATURILE LUI PANURGE . . I55

CAPITOLUL AL DOISPRE ZECELEACUM JUDECA PENTACRUEL O PRICINA MUUT-OBSCURA$I DIFICILA, CUAIATADREPTATE $I CUMPANIRE, INCATJUDECATALUI SE RECLINOSCUAFI MINTINATA 158

CAPITOLUL AL TREISPRE ZECELE ACUM PLEACA PENTACRUEL DE LA PARIS LAVESTEACA DIPSOZII AR FI NAVALIT PRIN TINUTURILEAMAUROTTLOR.. 165

CAPITOLUL AL PAISPREZECELEAFELUL iN CARE PANURGE, CARPALIM, EUSTENE $IEIISTEMoN, TovARA$ II LUI IANTAGRUEL, pnApAnmACU MARE DIBACIE $ASE SUTE $AIZECI DE CAVALERI . . 161

CAPITOLUL AL CINCISPREZECELEAcAT ERAU rp supARerr IANTAGRUEL $r rovARA$rrlur cA uAxceuxuMAr cARNE sARATA $r cuMsn DUSE cARpALTM revANaroARE cA sA FACAr{os"f DE pnospArunA 168

cn t, t' I r )t,t.I L. AL $AISPRIZECELEAt r rna iNAl1A paNracnuEl uN TRoFEU, iN crNsrBal,'n IrI r, r r,( )R DE VITEJIE, $I PANURGE ALI TROFEU,

103

105

106

107

109

t10

112

lt3

Uimitoarea viald a lui PANTAGRUELfeciorul uriaqului GargantuaCuvdnt-inainte al scriitoruluiCAPITOLUL NTAI

DESPRE VECHIMEA SPITEI MARELUI PANTAGRUEL . . . .

CAPITOLULALDOILEADESPRE NA$TEREA PREA-TEMUTULUI PANTAGRUEL

CAPITOLULAL TREILEADESPRE DOLIUL $I INTRISTAREALUI GARGANTUA

115

117

119

123

t27

130LAMOARTEA SOATEI LUI, BADEBEC

il( r,l Francois Rabelais

tN AMrN I mtiA Itil'UttA$tLOR, $r CUM FRANSEI)I, IJN CIOMAG GROS PESTE DOUA PAHARE

( rn t, t'r'OLUL AL $APTESPREZECELEACUM PANTAGRUEL iT INTNANSE N CruP CruDATPE DTPSOZT $r PE URrA$r . . . . .

CAPITOLUL AL OPTSPRE ZECELE ACUM iI INVTNSB PANTAGRUELPE CEI TREI SUTEDE URrA$r iNaniranTr cu LESPEZT DE PTATRA $rPE CAPETENIA LOR, VARCOLAC

CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEACUM EPISTEMON, CARE AVEA CAPUL TAIAT, A FOSTISCUSIT VINDECAT DE PANURGE $I DESPRE VE$TILEDIN PARTEADRACILOR $IA CELOR OSANDITI DINCEALUME

CAPITOLUL AL DOUAZECILEACUM A PATRTINS PANTAGRUEL iN ORA$UL AMAUROTILOR$I CI]M L-A TNSURAT PANURGE PE REGELEANARH $IL-A FACUT VANZATOR DE SALATA VERDE

CAPITOLUL AL DOUAZECI$ILTNULEACUM AACOPERIT PANTAGRUEL CU LIMBA O ARMATAiNrnracA $r cE-A vAzur AUToRUL N cuRAACESTUIA

CAPITOLUL AL DOUAZECI$I DOILEACUM S-A TMBOLNAVIT PANTAGRUEL, $I FELULiN cenn s-AVTNDECAT . . .

CAPITOLUL AL DOUAZECI$ITREILEAiN canpeuroRul igr cnnr TERTARE $r TNGADUTNTADE.A SE ODIHNI PUTIN, CAT SA-$I TRAGA $I CITITORIISUFLETUL

CAPITOLUL AL DOU AZECI$IPATRU LEAN ceruauroRul igr unveezA povpsrnra,AMINTINDU-VA PILDA CU DIoGENE DIN SINoPE.FILOSOFUL

CAPITOLUL AL DoUAZECI$ICINCILEAcuM A DUS PANTAGRUET iN rrpsoonO COLONIE DE UTOPIENI . . . .

CAPITOLUL AL DOUAZECI$I$ASELEACUM A FoST PANURGE pAcul CASTELAN DE GHIVECIiN orpsorrn $r cuM $r-A MANCAT EL $r GRAUL DESAUANTA

GARGANTUA & PANTAGRUEL

CAPITOLUL AL DOUAZECI$I$APTELEAcrru fi larrnA PANURGE PE DAToRNrcr

$I PE CREDITORIcAPrroLUL ar uouAzBCrgroPTULEA

CUM I-AINTRATLUI PANURGE UN GARGAI'NE-N CAPgr cuM s-A Lrpsrr EL sA MAr poARTn NAoRecr

cAPrroLUL tr oou tzBcr grNouArEacuv iT SFATUIE$TE PANTAGRUEL PE PANURGESA-NTREBE O PROROACA

CAPITOLUL AL TREIZECILEA

210

213

215

172

l'74

118

36s

217

222

226

229

CLIMVORBE$TEDINPANZOUST

CAPITOLUL AL TREIZECI$ILINULEAcuM eANTAGRUEL $r IANURGE sE norAnAscsA rrBancA LA oRACoLUL DIVTNET BUTELCT

CAPITOLUL AL TREIZECI$IDOILEACUM I-A DAT GARGANTUA LUI PANTAGRUELiNcAourNTA DE A MERGE LA oRACoLUL DivrNErBUTELCI

CAPITOLUL AL TREIZECI$ITREILEACUM A PORNIT PANTAGRUEL PE MARE CA S.AJUNGALA ORACOLUL DIVINEI BUTELCI BACBUC

CAPITOLUL AL TREIZECI$IPATRULEACUM A CUMPARAT PANTAGRUEL MULTIME DELUCRURI FRUMoASE tN rNsura uEDAMorHi

PANURGE CU PROROACA

182

189

198

t99

220

t93

r97CAPITOLUL AL TREIZECI$ICINCILEA

CUM A PRIMIT PANTAGRUEL SCRISOARE DE LApARWTrTB SAU GARGANTUA $I DESPRE FELUL CIIJDATDE-ApRrMr cu MARE ru1nerA vE$Tr orN 14ru STRANEgruneAnrarE .... 231

CAPITOLUL AL TREIZECI$ISASELEAcuM s-A iNrArNrr pANTAGRUEL cu o coRABIEDE CALATORI CARE SE-NTORCEAU DIN TARALANTERNTTTLOR . 233

CAPITOLUL AL TREIZECI$I$APTELEACUM A MERS MAI DEPARTE TOCMEALA DINTREPANURGE$rcuRCANEL.... 236

CAPITOLUL AL TREIZECI$IOPTULEACUMAVAZUT PANTAGRUEL PRoCURA $I DESPREcnJDATULFELDEvreTAarpRrcrNA$rLoR .. 240205

366 FranEois Rabelais

CAPITOLUL AL TREIZECI$INOUALEACI]M TRECU PANTAGRUEL DE INSULELE TALME$.BALME$ $I DESPRE CURIOASA MOARTE A LUINARAMARE, MANCATOR DE MORI DE VANT

CAPITOLUL AL PATRUZECILEACUM A SCAPAT PANTAGRUEL DINTR-O GROZAVAFURTUNA PE MARE

CAPITOLUL AL PATRUZECI$ ILTNULEACUM S-AU PURTAT PANURGE $I FRATELE IOANIN TIMPUL FTIRTI]NII

CAPITOLUL AL PATRUZECISIDOILEASFAR$ITUL FURTTINII 254

CAPITOLUL AL PATRUZECI$ITREILEACUM, DUPA CE S-A SFAR$IT FURTTINA, PANURGE

GARGANTUA & PANTAGRUEL

CAPITCILUL AL CINCIZECI$ITREILEACUM AM TRECUT PRIN FATA INSULEI CANEF

CA.PITOLUL AL CINCIZECI$IPATRULEACUMAAJTINS PANTAGRUEL iN INSULA SLTNATOARE

$r DESPRE ZGOMOTUL PE CARE L-AMAUZTTACOLO . . .

CAPITOLUL AL CINCIZEC I$ICINCILEACUM AM DEBARCAT N TNSUTA PIERATAILOR

$r-N TNSULACOTCARIEICAPITOLUL AL CINCIZECI$I$ASELEA

CITM AM TRECUT PE LA GREFA, LINDE LOCUIA JAPCANGHIARELUNGI, ARHIDUCELE MOTANILOR COTO$MANI

CAPITOLUL AL CINZECI$I$APTELEACUM AJUNSE PANTAGRUEL iN INSULA APEDEFTTLORCU DEGETE LUNGI $I MAINI HRAPARETE, $I CU CE

cuMpl-rrEpATANrr $r DTHANTIAVUDE-AFACE . . . . . . . .

CAPITOLUL AL CINCIZECI$IOPTULEACUMAMAJUNS iN ENTELEHIA, REGATULCHINTESENTEI ..

CAPITOLUL AL CINCIZECI$INOUALEACUM NE-AM iNINUVAT SPRE INSULA DRUMT]RILOR,iN canr DRUMURTLE DRUMETESC . . . .

CAPITOLUL AL $AIZECILEAcUMAM POPOSTT iN lanaOe VAraSp

CAPITOLUL AL $AIZECI$IUNULEACUMAM INTRAT iN INNTPNN1A

CAPITOLUL AL $AIZECI$IDOILEACUM AM AJL'NS LA ORACOLUL DIVINEI BUTELCI . . . . . . 332

CAPITOLUL AL $AIZECI$ITREILEAcuu rArrrrAcE$TE BACBUC eREoTEASACUVANTULBUTELCII 340

cArRECrrrroRULBrNEVorroR .... ^ 34s

CE POTI FACE, DUPA CEAI CITIT CARTEA?IDEI PENTRU O LECTURA CREATIVA. 349

246

367

294

297

304

306

s-ADovEDrr renAgr rovanA$ vorosCAPITOLUL AL PATRUZECI$IPATRULEA

CUM FRATELE IOAN SPLTNE DESPRE PANIIRGEcA r-A Fosr pnrcA pAnA rEMEr

CAPITOLUL AL PATRUZECI$ICINCILEAcuv, oupA n'unrtxA, pANTAGRUEL A poposlTN rNsureuecREoNrloR

CAPITOLUL AL PATRUZECI$ I$ASELEAcuM ARATA rAsarusscurur twrATr$ATDE XENOMAN

CAPITOLUL AL PATRUZECI$ I$APTELEAcuv a zARrr PANTAGRUBT o cRoezNrcAearpNAapRoApE DE rNSULAGnozevA . . . . . . .

CAPITOLUL AL PATRUZECI$IOPTULEAcuM AACosrAr pANTAGRUEL iN rNsure cRozAvA,srRAvecnse rnurA a cHr$TrLoR

cAPrroLUL AL PATRUZEcrgxouArnecuM s-AU iupAcar IANTAGRUEL $I REGTNAcHr$TrLoR

CAPITOLUL AL CINCIZECILEAcuM poposl pANTAGRUpT iNI wsurApApATrFLILoR

CAPITOLUL AL CINCIZECI$ILINULEAcuM AUZr pANTAGRUET iN rancur- ir,rAmrCUVTNTEDEZGTiETATE ........ . ..

CAPITOLUL AL CINCIZECI$IDOILEACUMAPOPOSIT PANTAGRUBT- iN TINUTUL MESIRELUIcASTER, cgt- owrAr MAGISTRU-N ARTE DIN LUME

256

258

261

263

268

271

215

277

219

282

315

321

325

328

331

gogonate gogoqi goale 9i, dupl puterile voastre, facefi-mi gi mie o

bucurie! Drept care, veseliti-vl, iub{ii mei, qi cu voioqie citi{i cele

ceurmeaz6,spredesfttareamin{iigi-atrupului'$i,ascultali'ghi-duqilor, aminti{i-v[ 9i de mine 9i, cdndo s[ creqtefi mai mari, inchi-

na{i-mi rmpahar c[ 5i eu am si v6-ntorc urarea pe loc! Zdu!CAPITOLUT iUTAT

DESPRE VECHIMEA SPITEI LUI GARGANTUA

Pentru a vl llmuri pe deplin gi cum scrie la carte asupra neamu-

lui, adicl a spilei, din care se trage Gargantua, vi-ndemn si cercetafi

Marea Cronici pantagrueleascd in care, mai mult decdt at0ta, vefi

llla qi cum s-au ivit uriagii pe lumea asta, qi cum, dintr-acegtia, fuscobordtor direct Gargantua, tatil lui Pantagruel.

S[ nu vd fie ins[ cu supirare daci pentru-nceput m[ lipsesc de cro-

nic[, in ciuda faptului ca domniilor voasfie v-ar fi, poate, foarte pl[-cut sd v-o amintesc, deoarece sunt unele istorii (cum spuneau gi anticii

Platon gi Flaccusr), care, cu bdt sunt mai povestite qi repovestite, cu-

utAt sunt mai prefuite. Vn pot spune numai c[ bine-ar fi ca fiecare s[-gicunoascl neamul atAta dd temeinic precum este cunoscut cel al lui( iargantua, din cele timpuri gi cele potoape pdnl-n zilele noasfre! Euntuu gi m[ gAndesc uneori cn niulli mai sunt astlzi impira{i, regi, ducigi alte astfel de mlrimi care se hag din cine gtie ce gropari ori cdrdugi,

tlup[ cum, dimpotrivl, mul{i sunt cergetori pe la poduri, slraci gi am6-

rtl{i, care descind din vreun neam de mari domnitori gi imp[ra{i, dato-

riti uimitoarelor schimblri ale domniilor li-ale-mpdrifiiloq

de la asirieni la mezi,

de la mezi la perSi,

de Ia perEi la macedoneni,de la macedoneni la romani,

de Ia romani la greci,de la greci lafrancezi.

I Flaccus: Quintus Horatius Flaccus (65-8 i.H.), poet liric latin.

30 FranEois Rabelais

$i, ca sd v[-ncredin{e z cd"toate cele pe care vi le-am spus mai sus

nu sunt scorneli, iat6-md, de pildi, chiar pe mine: eu cred cd mbtrag,neapilrat, din vreun neam de rege sau de print, fiindcd nu s-a pome-

nit om s[ aibi mai mare dorin![ dec6t mine de a fi bogat, hrdpire] qi

puternic, sd nu muncesc, sd trdnddvesc toatd ziua qi s-o duc numai

intr-un chef gi-o petrecere de si-i meargd vestea, intocmai ca qi m6-

riile lor, capetele incoronate sau prietenii lor de neaml

Dar, intorc6ndu-ne iard la oile noastre, adicdla cele intdmplSri pe

care vi le povesteam, trebuie s5 vd spun c6, prin mare minune gi mare

noroc, izvoarele despre vechimea spilei lui Gargantua ni s-au pistratmai intregi decdt oricare altele. Cronica pantagrueleasci a fost desco-

peritd de JanAudeau intr-o livadd a sa de pe l6ng[ Gualeau, la vale de

Mdslin, cbtre Narsay, infr-o zi pe cAnd avea oameni la lucru. Acegtia,

desfunddnd cu sapa nigte qanturi astupate, dddurd de-un mormdnt de

bronz,prapdd de mare, atdta de lung, incdt nu-i mai glsird capdtul, fi-indcd se pierdea sub st[vilarele Vienei. DeschizAndu-l intr-un anume

loc, insemnat cu o cupi mare jur-irnprejurul cdreia era scris cu slov[etrusc6: Hic bibitur, adicd Aici se bea, gdsirl noud sticle, aqezate ca

popicele in Gasconia, dintre care sticla aflatd in mijloc st[tea pe-o cdr-

ticici groas6, unsuroasS, grea, gigea, drdgu{6, micuf[, rdncedd, mu-

ced[, care mirosea mai tare, dar nu mai pldcut dec6t trandafirii. in ea

era scris[, cu litere mari, de cancelarie, povestea neamului lui Gar-

gantua, nu pe hArtie, nici pergament ori in ceard, ci pe scoarfi de ulm,

intr-atdt de prapdditi de vechime era, cd din trei litere, abia de puteai

deslugi una.

Eu (cu toate cd nevrednic) am fost chemat acolo gi, inarmat cu fe-

luri gi felurimi de ochelari, folosind metoda prin care poli citi litere

$terse, cum ne invafd marele filosof grec Aristotelr, am tdlmbcit-o

dupd cum puteJi vedea.

I Aristotel: unul dintre cei mai de seamd filosofi gi cdrturari ai Greciei

antice (3821--322 i.H), dascdlul lui Alexandru Macedon, autor a numeroase tra-

tate de logicl, de politicf,, deftzicd,, de istorie naturald etc., modelul qi oracolulfilosofilor scolastici din Evul Mediu, care, de altfel, nu l-au in{eles.

( ;ARGANTUA & PANTAGRUEL

CAPITOLULAL DOILEA

CUM A FOST PURTAT GARGANTUA UN$PELUNI iN PANTECELE MAMEI SAIE

(irandgousier era la vremea sa om tare vesel, voios gi pus pe gotii

ryr pctreceri, pldcdndu-i sd bea zdravdn,mai dihai decdt oricare om care

r-ir mai ivit de-atunci pe lume, qi pl6cdndu-i, de asemeni, grozav, s6-

nlirlece sirituri. De aceea, nu i se sfrrgeau niciodatlproviziile de gunci

rlc Maienfat gi de Baiona, de limbi de bou afumate, de cArna{i qi de

prrstramd de vacd (pe care-o m6nca numai cu mugtar) pentru weme de

rurrrrl, de icre tescuite, de salamuri gi multe altele cdte-or mai fi fost.

CAnd ajunse, la sorocul bdrblfiei, iqi lu[ gi el, ca fiecare, nevast5:

gre (iargamela; fiica regelui Fluturaqilor, fatd frumuqic[, drdg5lagd

In c:hip, care, rdmdndnd grea, ndscu un copil abia intr-a ungpea lun[,Irrcru de care nu trebuie sI vd mirali atita, cbci s-au vdzut pe lume

ryi rlinuni mai mari. Unsprezece luni, ba chiar gi mai mult, pot s6-gi

tlucil femeile plodul, mai ales c6nd e cine qtie ce fbpturd deosebitlcrrc, la vremea ei, trebuie sh sdvdrqeascd mari isprlvi. Lafelzice gi

lltrrner2 c[ odrasla zeului mirii, Neptun, se ndscu abia intr-a dou6-

q;rr:t lun[, c[ci, dup[ cum aratl Aulus Gellius3, at6t timp i se cuve-rrcn rndretiei lui Neptun, pentru ca pruncul sd fie desdvdrgit plbmddit.I'cntru aceeagi pricini Jupitefl, plrintele zeTlor, ftcu sd find patru-gopt de ceasuri noaptea in care odrdsli impreund cuAlcmena pe Her-t'ul', cel care curS{6lumea de dihdnii qi de tirani.

' Mainz, oraq ?n Germania, denumit in trecut, ?n limba romAnf,: Maienfa,r r rlcnaturare a variantei franceze: Mayence (n. red.).

' I lomer: a fost unul dintre cei mai de seaml poefi legendari ai Greciei antice.

' Aulus Gellius: gramatic Ai critic latin din secolul al Il-lea, autor al uneilucrtri (Nopli atice), dincare Rabelais a luat nenumdrate informalii despre

vrrr[l Ei obiceiurile lumii antice.'t ,lupiter: in mitologia greco-roman5, pdrintele zeilor, infbtigat uneori

Itnrirrd in mdnf, fulgerele cerului.

' llercule sau Heracle, cel mai vestit erou al mitologiei greceqti, care a

'r{lvrirgit doulsprezece isprlvi fabuloase, cunoscute qi sub numele de,,muncile

31

( IAITGANTUA & PANTAGRUEL 3332 FranEois Rabelais

Domnii pantagrueli$ti mai bdtr6ni, sprijinindu-se pe hatatele unor

oameni vesti(i ca Hipocratel, Pliniu2, Plaut3, Marcus Varroa 9i mullial1ii, au intdrit ce vd spun eu gi-au frcut cunoscut nu numai c[ e cu

tin\d, dar c[ e qi recunoscut de lege ca un copil sd fie n[scut de femeie

dupd unqpe, doudqpe luni de la moartea bdrbatului ei.

Dar sd l[sdm povegtile gi s[ vd spun in ce chip gi-n ce imprejurare

anume niscu Gargamela prunc, iar dacd nu-mi dali crezarc, atuncr

iertatd fie-mi vorba, naiba s[ vd ia!

CAPITOLUL AL TREILEA

DESPRE IUPRN;UNAREA iN CARE SE NASCU GARGANTUA

Aqadar deci, iucrurile s-au petrecut intocmai cum vf, spun : afeia zi

lunii lui Fdurar, sau februarie cum i se mai spune, tocmai se int6mpl

ca Gargamela sd se cam strice la stomac din nigte bArhaie de

pe care le infulecase cu prea multd pgftb qi cam pe nemestecate.

B6rhaiele sunt ma(e groase de r6ncaci.

R6ncaci li se zice boilor jugdnili, nutri{i la iesle qi in pdqune

otavd.P5gunile de otavi sunt acelea ce se cosesc de doud ori pe an.

Grandgousier, cate, v-aduce{i aminte, era mare m6nc6u, tdie de

sata Secului, in anul acela, qaizdqapte de mii paiqpe boi de-aceqtia,

gdndul s[-i pund la sare qi s6-i fac[ pastramd pentru la prim[var6, ca

aibd,vezi Doamne, niJicd sirdhr6, sd-i deschidb pofta de mAncare

lui Hercule". Printre altele, se spune cI incf, din leagdn, cdnd avea numai

luni, Heracle a ucis doi qerpi uriagi.1 Hipouate (460-380 i.H.), cel mai de seamd dintre mediciiAntichitilii

considerat pdrintele medicinii.2 Pliniu: Plinius cel BStrAn, naturalist latin, moft in anul 79 cu prilej

erupliei Vezuviului.3 Plaut (250-184 i.H.), comediograf latin.a Marcus Varro (116-2'1 i.H.), poet latin, vestit savant al epocii lui.

34

- Ci nu te mai indesa aga, femeie, cd acum

el zicea, el auzea.

I Sumedenie, mullime (n. red.),

FranEois

mai ales, de bdutur6. Boii buni, gragi, gustoqi, de-{i lingeai degetele,

picatul mare e c6, sd-l faci gi pe dracu-n pafru, camea tot nu pofi s-o !imult[ vreme, cA se stric6, Ceea ce lui Grandgousier i se p5ru cu

necuviinJei. La urma urmei, gdndi el: ,,\4ai bine mafe cripate,

bucate stricate", drept care se hotbri si faci de petrecanie la tot

mu| acela de carne, iqi pofti in acest scop totri vecinii, ordgeni qi sdteni

tofi bdutori destoinici, stragnici meseni qi wednici jucdtori de popice.

$i la aceastl cinstitd petrecere, Grandgousier, ca om de omenie

ca gazdd ce se afla, chefuia cu foc qi poruncea sb mearg[ toate stru

str[chinile sI geamd de bucate, iar paharele si dea pe dinafar[ de pliCe e drept nu-i plcat, Gargamelei, nevesti-sii, lindnd seama cl

se apropia ceasul, ii zicea mereu, cdutdnd s-o mai {ie de la mdncare:

Cu toate mustrSrile, Gargamela m6nc[ qaigpe hdrdaie, doul buto-

iage qi vreo $ase coqcogeamite oale pline cu clrndraie. V6-nchipui(ice era in burta ei!

Iar mesenilor nu le mai tlcea gura; n-aveau ei dinprea-nnodatd gi le-o mai dezlegase gi bundtatea de vin pe care, gdl

il turnaunecontenitpe cel gdt. Cdci era o c5'ldrealdpe clondire, o a

gdttxdpe qunci, o zburdtdceal5 pe cofriele gi-un clinchet pe plogti,

pe ei doar ce-i auzeai:

- Trage-i!

- Bea-o!

- Toarnd-mi!

-Boteazd-l cu api!

- Mai omene$te-md c-un pahar!

- Ce-o fi fost mai intAi? Vinul ori setea?

$i c6te gi-or mai fi spus, c[ cine le mai qtie nu le spune.

fn timp ce se cheftluiau ei aga, pe Gargamela numai ce-o apucd

nigte dureri pe la mijloc qi pe la p6ntece. Grandgousier, cdnd o auzi

cum se vdiet[, s6ri numaidecAt qi merse de-o-mblrbdt[.

I IAITGANTUA & PANTAGRUEL

ii spuse gi el ce se pricepu qi ce se spune de obicei in asemenea

Itrrprcjurdri:

-Ai curajo durerile trec Ai pe urmi mai mare dragul de ce m6n-

rlrc{c de copil o sd ai, cd din necazul Ssta de scurtd duratd nici adu-

r'erc-aminte n-o sd mai rdmdie m6car...( iargamela mai lipd ce mai {ip[, il mai ocdri pe Grandgousier - cd

lurruai el era de vini de toatd patima ei -, iarpdn6la urmd ndscu qi ea,

cc c drept nu ca toate femeile, clci copilul iqi frcu intrarea in lume pe

rlrrrchea stdng[ a mum[-sii, dar, cum-necum, ndscu.'lare md tem cd nu prea crede{i ce vd spun eu despre aceasti nds-

cnlc:. Nu vreli sd credeti, eu n-am ce vi face! Origicum, sd gti{i: un

rlnr cumsecade, un ins cuminte, crede intotdeauna ce i se spune qi

rrrui ales ce e scris in cdrfi. Popii de la Sorbonat nu spun ei, oare, cd

lrrrrciul tuturor lucrurilor de necrezut e tocmai credin{a? $i, adic6,

rlrrcll asta a fost voia Domnului, mai cuteza\i a v[-ndoi? Pdi, dac-ar

vtel el, femeile ar face de=aci-nainte copiii pe ureche!

llacchus2 nu s-a-ntrupat din coapsa lui Jupiter? Sfarm[-Piatrd nu

rc rrf,scu din cilcdiul m6-sii?l'apd-Muscd din cipicul doicii? $i-aqa mai departe.

lji incd ce v-afi mai mira dacd v-ag vorbi de toate naqterile citr-

rhrlc c6te-au fost pe lume! Dacd nu m[ credeli, n-aveJi decdt si-l ci-

lrti pc PliniuI)ar poate cd voi, blnuitori cum suntefi, n-o si credeli nici ce-am

rrll vil spun despre minunatul prunc, c[ci acesta, de cum ieqi la lu-

rrrirrtr, nu {ipa ca alli copii: ,,Au, au! IJa, ua!", cizbietd cdt il 1inuri bd-

te rilr:: ,,Bea! Bee! A bea! Aq beal'l , para-ar fi poftit pe toatd lumea sd

qe -rrdemne la un p[hdrel. $i-atdt de tare strig5, inc6t se-auzi in tot {inu-trrl, dc la Bufi la Biu{i qi pdn?la Bibdufi. Cumitrul Grandgousier, bdnd

1r pctrecdluindu-se cu ceilalfi, auzi chiotul fioros ce-l slobozi feciorul

rtlrr: ,,Bea, bee! A bea!" gi zise: ,,C[ mare-{i mai e beregata! Eqti mare

I Sorbona: colegiu al Facultdlii de Teologie din Paris. Pentru umanigtiirlrrr sccolul al XVI-lea simboliza intreaga Facultate de Teologie - citadeld a

lbscurantismului religios, a metodelor antigtiinlifice de inv5ldmdnt.) Bacchus: in mitologia greco-romand, zeul vinului.

35

36

l

1

I

gdlgan tu! A!", vorbe care, imbinate in anume fel in limba lor de

tin6, ftcuri si i se pund copilului numele Gargantua, ceea ce pl6cu

fu ?ncuviinlat qi de prunc ai de mam6-sa; iar lui, pent4r a-l impdca,

dddurd sd gdlgAie o duqc6 buni.

CAPITOLULAI PATRULEA

cuM FU nAoAcm, iMeRAcnr $r GArrr GARGANTUAtN p'RuraoesA LUI PRUNCIE

Gargamela se dovedi a fi destul de liptoasd, cdci, dupice ne-a fost l6sat[ de niqte filosofi ai vremii, care-au studiat

proape problema, ea ar fr dat tocmai bine o mie patru sute doud buti

de cele mari qi noud ocale de lapte pe deasupra, la un al6ptat. Faptu

a fost declarat de teologii de la Sorbona drept scandalos, de

zut gi mirosind chiar a ereziet Dar nemaipomenitului Gargantua

dovedi a nuli fi de ajuns laptele maicd-sii qi, cum ?n tot finutul nu

prntu g6si doic[ sd-l poatd mulfumi, pentru aldptare i se dddurd

miinoud sute lreiqpe vaci'dintre cele mai bune.

$i crescu el aga, pind,la un an qi zece luni, in care timp, urmd

sfatul medicilor, ai lui incepurd a-l plimba intr-o telegulb

tras[ de boi. $i-tri venea sd-l mdndnci atdta era de frumugel: avea

mutriqoarl drigu{b qi nostimS-foc qi aproape op'$pe guqi. $i unde

cd nu pldngea mai deloc; un singur pdcat avea, qi anume clfrceades pe el, qi nu doar pentru cd astfel era el croit de la natur6, dar gi pe

tru c6, prunc a$a cum era, trdgeacam mult la mdsea. Nu i se dldea

sug[ insl din sticla cu vin niciodatd fbrd pricind. Dacd se-ntAmpla

fie imbufnat, sup5.rat, morocdnos ori posac, dacl trop[ia, scdncea

se sclifosea, cum ii aduceau'de biut se potolea, tdcea din gurb qi

iar vesel qi bine dispus.

Una dintre didacele lui mi s-a jurat,pe tot ce-avea mai scump,

intr-atdta se obiqnuise f0ncul cu sticla, incdt numai ce-auzea cl

Franqois Rabel (;AITGANTUA & PANTAGRUEL 37

rlcr cdni gi rdmAnea ca fermecat, de parcd i s-ar fi deschis porfile

rniului. Ele, bdg6nd de seam[ asemeRea lucru, pentru a-l inveseli,

rlis-de-diminea\d, zdtgdneau in fa{a lui pahare, atingAndu-le cu un

r'rr(it, iar el se bucura, incdt tresirea qi incepea sb se legene singur,

rrri;icdndu-gi capul ca-n tactul unei muzici qi pocnind din degete, de

riccai ca-i un lambal.lar tatdl s[u, Grandgousieq socotind cd bdiatul a crescut destul de

nrlrc, porunci s[-i faci haine dupi'porful casei, care era alb cu albas-

trrr. (Odinioard seniorii gi cei avuJi igi imbrdcau nevestele qi copiii,hrr ohiar qi slugile, in haine asemdndtoare, croite dupi acelaqi tipic qi

lrrsute intr-un anume fel, menit s[-i deosebeasc[ de nevestele, de co-

lrrii ;i de slugile altor familii avute.) Grandgousier alese aceste culori,

llinclcd voia si se-nfeleagi cum cd Gargantua era pentru el o bucu-

ric ccreascd - albul insemn6nd bucurie, plScere, veselie, iar albas-

trul nddejde, credini[. $i s[ nu credefi cd vd cam vdnd aici gogoqi,

rir,'ornind povegti neroade despre ce inseamnd fiecare culoare, cum

lirr, negustorii pe la bdlciuri, ci voi sprijini cele spuse cu argumente

rt'rioase. Dupd cum bine qtifi, toate popoarele, printr-o universal[ in-

voial[, poartd straie negre pentru d ardta tristefe, doliu, cdci negrul e

urrloarea nop{ii, a melancoliei qi-a amdriciunii. Datorit[ aceluiaqi tAlc

Irrcrsc, prin alb, culoarea zilei, aluminii, toat5 lumea a-nfeles bucurie,

r,oioEie, plScere qi tot astfel gi prin albastru.

l)ar, mai bine sd vi povestesc despre straiele frumoase ale lui( iirrgantua, cdci despre culori mai puteJi afla voi qi de la al{ii. Aqa-

rlrrr', pentru cdmaqa lui furd tbiali nou6 sute de coli de pdnzd topit[ qi

llli cloui sute de coJi numai pentru clini - peticelele-acelea pdtrate

r'('sc pun la subsuori pentru a da mai multd ldrgime croielii 9i-a in-

h'srri rnigcdrile mdinii.l)cntru pieptar fur[ tdiali opt sute treiqpe coli de atlaz alb gi pen-

lrrr lrctelia pantalonilor cinci sute noud rnetri 9i jumdtate de piele de

t rrirrc. Se spune cd de pe-atunci a-nceput lumea s6-qi lege nddragii de

lricplar qi nu pieptarul de nddragi, cdci acesta e lucru impotriva firii,lrf nr a fost ardtat de marii inv6{a{i in tratate vestite.

l)cntru nldragii lui fi.ni tliaJi o mie-o suti cinci co{i qi-o treime din

, r'ir rnai finI stofb albd qi despicali la spate, ca sd nu i se-ncingd qalele.