gazeta transilvaniei.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/63211/1/bcucluj_fp... · 2016-03-24 ·...
TRANSCRIPT
GAZETA TRANSILVANIEI.R E D A C T IU N E A Ş I A D M ISU ST R A Ţ IU N E A :
BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22.
, ,G AZETA« IESE ÎN FIECARE p i.
Pe anS a n â 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe t re i lu n i 3 fior. Rominia şi străinătate:
Pe anti 40 fr., pe ş â s e lu n i 20 fr., pe t re i l u n i 10 franci.
ANULU L.
SË PRENUMERĂ:la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
AKUlTîlUtflLE:O seriă garmondö 6 cr. şi timbrufle 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlaerT nefranoate nu ae prlmeaofi. — Éanuaorlpte nu ae retrimitfi.
N* 48. Luni, M arţi 3 (15) Martie. 1887.
Mocsary şi naţionalităţile.*)(Articulü finalii.)
Braşovu, l Martie.
Décá legea de naţionalitate dela 1868, în urma legilorü de maghiarisare votate, sancţionate şi promulgate dela 1879 íncóce, nu mai póte avé nici unü preţă pentru naţionalităţi, atunci__ va întreba unulü séu altulü cu iustă curio-sitate — de ce s’au înfierbântată şi s’au indig- natü aşa de multü partidele maghiare ale dietei fără deosebire din causa vorbirei dela 15 Februarie a. c. a d-lui Mocsary, de ce-lă atacă în deosebi guvernanţii şi foile lorü cu atâta înverşunare, după ce dânsulu nu pretinde decatu respectarea unei legi, care de faptű este anulată prin legile posterióre?
S’au indignată toţi Ungurii din dietă, s’au mániatü focü cei dela putere, nu pentru că Mocsary a cerută ca legea dela 1868 să fiă respectată, ci pentru că, ca Maghiarü de frunte ce este, a avutü curagiulü a descoperi în parlamentid căuşele adevărate, de ce guvernulü ungară nu-şi împlinesce datoria sa laţă cu partea pre- ponderantă a locuitorilorü térii, de ce calcă legile şi prigonesce pe Nemaghiari; s’au sculată cu toţii în contra lui, fiind-că în vorbirea sa din cestiune a blamată aspru acea politică, care pretinde, că „pentru lăţirea maghiarisării tóté suntă iertate,“ c’ună cuvântă a condamnată ma- ghiarisarea cu forţa.
Şi nici de acésta póte că nu s’ară fi supărată tocmai aşa de multă politicii unguri, décá vorbirea lui Mocsary n’ar fi fostă rostită în nisce „timpuri aşa de critice“ şi décá constatările şi acusările, ce le cuprinde, n’ară fi deşteptată în- trînşii temerea, că ele voră da nou nutrementă „agitaţiunei“ naţionalităţiloră în contra sistemului domnitoră.
Să ne aducemă aminte numai de motivele pe basa cărora clubulă partidei independenţiloră din dietă a protestată în contra discursului din vorbă. „D-lă Mocsary,“ (Jicea deputatulă Geza Polonyi în motivarea sa, „a ţinută o astfelă de vorbire, care pórtá simptomele agitaţiunei naţionalităţiloră în contra statului; . . . a ţinută o vorbire cu-o direcţiune contrară Maghiariloră în nisce timpuri de grele încercări, când admoniarea la con- cordiă e datoria cea mai sântă a fie-cărui patriotă ungură; . . . s’a opusă într’ună timpă critică principiului fundamentală alü partidei, care pretinde ca acéstá ţâră să fiă maghiară şi numai maghiară . . .“
Vorbit’a d-lă Mocsary şi la 1879 destulă de aspru în contra tendinţeloră de-a maghiarisa cu forţa; spusu-le-a conaţionaliloră săi şi în vorbirea sa ţinută în cameră la 30 Aprilie a acelui anü destulă de hotărîtă, că dânşii caută să accepte situaţi unea, că Ungaria este ună stată poliglotă, în care se află diferite naţionalităţi, cari tóté ţină tare la individualitatea loră ; des- făşuratu-le-a şi la 1879 marile pericule, ce le provócá asupra ţării şi a naţiunei maghiare politica maghiarisării violente, care, amărândă popórele nemaghiare şi perpetuândă astfelă certele şi neînţelegerile din întru, prepară Ungariei o sórte analógá cu aceea a Turciei, — dér atunci timpurile nu erau aşa de critice ca acum, din care causă vorbirea lui Mocsary nu a produsăo înverşunare atâtă de mare între politicii maghiari.
Dér a mai fostă încă o causă de căpeteniă, pentru care la 1879 Ungurii din dietă au suportată mai uşoră învinuirile şi admoniţiunile lui Mocsary. Ei se pregátéu tocmai atunci de a da o lovitură de mórte legii de naţionalitate dela 1868 şi se aflan totodată sub impresiunea protestului, ce l’au depusă la piciórele tronului
*) A se vedé Nr. 46 şi 47 ai „Gazet. Trans. “din anula curenta.
episcopii români de amândouă confesiunile în contra nouăloră uneltiri de maghiarisare.
La 1887 însă politicii unguri se legănau în ilusiunea, că basa maghiarisării statului este bine aşecjată, ei erau în fiiTna credinţă, că au înmormântată cu tótá solemnitatea cestiunea naţionalităţiloră încă din primávéra anului trecută, când maimuţândă pe Bismarck, care tuna şî fulgera tocmai p’atunci în contra Poloniloră, arangiară cunoscuta demonstraţiune în dietă la care au luată parte tóté partidele maghiare şi care a culminată în fulminantele declaraţiuni ale corifeilorù guvernului şi oposiţiunei, că „statului trebue săi 'se íntipáréscá caracterulă maghiară naţională“, că „trebue să se contopéscá toţi cetăţenii Ungariei în unitatea de cultură maghiară“ şi că „nu se potă tolera în acestă stată individualităţi naţionale deosebite“.
Afară de acésta şoviniştii la 1887 nu se mai aflau sub impresiunea unei mişcări serióse a naţionalităţiloră, legile de maghiarisare erau în deplina loră funcţiunare, episcopii români încetaseră de multă de a se mai plânge în contra uneltiriloră de maghiarisare, ba nu se mai au<Jia nici chiar din gura celoră doi, trei deputaţi naţionali români din dietă vr’ună seriosă grava- menă; numai sârbulă Dimitrievic! îşi redicâ vocea cu tótá tăria în contra despotismului maghiară, dér şi acesta rămase singură şi fu des- aprobată de conaţionalii săi din céta guverna- mentaliloră.
Intr’ună asemenea momentă când şoviniş- tiloră li se părea, că puterea de resistenţă a naţionalităţiloră a amorţită cu totulă ; când triumr iulă politicei loră violente li se părea asigurată; când se gândeau numai la esecutarea legiloră mai noue, aduse cu scopă de a crea „unitatea culturală maghiară în stată“, într’ună momentă ca acesta, (Jicemă, se redică Mocsary spre a le vorbi de călcările de lege ale guvernului, de tendinţele lui duşmăn0se naţionalităţiloră nemaghiare ; de statulă poliglotă; de datoria Unguriloră de a împărţi cu naţionalităţile nu numai sarcinele, ci şi dreptatea ; de aspiraţiunile loră juste naţionale ; de dreptulă ce’lă au de a-şi desvolta limba şi naţionalitatea în acestă stată ; de legăturile de rassă ale Româniloră şi Sârbiloră cu conaţionalii loră din statele vecine ; de împăcarea loră ca condiţiune neapăraţi, spre a puté încheia o alianţă sinceră şi durabilă cu aceste elemente; vine şi le vorbesce de esecutarea fidelă a legei dela 1868, atunci când dânşii nu se mai gândeau decătă la esecutarea legiloră din 1879 şi 1882.
E clarü, că şoviniştii maghiari nu-i voră puté ierta niciodată lui Mocsary, că i-a deşteptată aşa de crudelă din ilusiunile loră.
Tăceiea naţionalităţiloră nu l’a împedecată de a spune adevărulă şi viitorulă va arăta décà e întemeiată părerea lui, esprimată şi la 1879, că acésta tăcere este „ominósá.“
Zadarnice suntă svârcolirile celoră dela putere în contra lui. Adevărulă nu se cufundă niciodată.
Mocsary ne spune acum, că nu mai stă singurii cu vederile sale între „Unguri, căci aderenţii săi independenţi din oraşulă Halas, le aprobă.
Ilă felicitămă din inimă pentru acestă suc, cesă morală şi nu-i putemă lua în nume de rău- că s’arată aşa de nesuficientă informată despre adevăratele postulate ale naţionalităţiloră.
Nu mai avemă dreptulă de ai împuta lui Mocsary, că ignorézá cu totulă de pildă programa naţională a Româniloră din Transilvania, după ce înşişi deputaţii români, aleşi în dietă pe basa acestei programe, nu s’au ridicată nici odată să o apere şi să arate, că toţi Românii ţină la ea cu firmitate.
Din afară.R e g e n ţ a b u l g a r ă nu şi-a schimbată in-
tenţiunea d’a convoca S o b r a n i a în cursulű lu- nei Martie. Mai ântâiu deputaţiunea, d-nii Stoi- lov, Grrekov şi Kalcev, va raporta adunărei, ca una care o-a trimisű, despre resultatele mi- siunei sale pe la cabinetele europene. Mai departe regenţa are de gândă să raporteze despre ultimele evenimente din ţ0ră şi despre atitudinea ce a luată faţă cu ele, şi să provóce nouă ho- tărîri d’a se modifica séu d’a se întări suprema putere autoritară -în ţâră, după împrejurări şi după vederile Sobraniei. Raportulă va cuprinde şi corespondenţa ce s’a schimbatù înainte de isbuc- nirea ultimei revolte între autorii şi conducătorii acesteia şi care se află, cea mai mare parte, în mânile guvernului bulgarű.
Regentulü bulgarü S t a m b u l o v a primitü o scrisóre mare din Bucuresci, semnată de com i t e t u l ü r e v o l u ţ i o n a r ă b u l g a r ű . Tu- turorü celoră t r e i r e g e n ţ i li se comunică, că s u n t ă c o n d a m n a ţ i la m ó r t e ca trădători şi criminali şi că sentinţa se va esecuta în câteva <Jile, ori ce măsuri de precauţiune ar lua regenţii. Ună bărbată de stată din Sofia a (}isă despre acéstá sentinţă de mórte : „acésta nu ne spariă; şi aşa ne aşteptămă ca în totă mo- mentulă să esplodeze o bombă la piciórele nóstre — ş’apoi mai ploaţi de cum suntemă nu mai putemă fi.“ — In Ruseiuk au mai fostü esecutaţi prin împuşcare 7 sergenţi şi 7 caporali.
După cum se comunică din Parisü, se vorbesce din parte ruséscá, că r a p o r t u r i l e d i n t r e c a b i n e t e l e d i n V i e n a şi d i n P e t e r s- b u r g ă au rămasă neschimbate; despre o înţelegere în cestiunea bulgară deocamdată nici vorbă nu póte fi. Cu tóté astea asigură „Nord“, că Rusia nu ’şi va schimba atitudinea şi nu’şi va băga mâna în cuibulă afurisită ae vespi, care acuma a mai devenită încă şi sângerosü. „Temps“ de altă parte desminte scirea, că Rusia ar fi pro- vocatü pe Turcia să intervină în Bulgaria. Numai în Rumelia voesce Rusia să între armata turcéscá. Alţii vorü să mai scie, că în scurtü timpü Rusia va fpce unü pasü seriosü în cestiunea bulgară, de ocupaţiune însă nu e vorba.
D e m i s i u n e a m i n i s t r u l u i d e r ă s b o i u s ârb ă, generalulă H o r va t o viei , se (Jicea că a fostă provocată de respingerea proiectului său privitoră la organisarea armatei sârbesci. „Journal des Débats“ <Jice că alta e causa demisio- nării şi anume :
Acum câteva luni, generalulü Horvatovicî s’a a- dresatü la guvernele rusö, germanü şi austriactt, între- bându-le, décá ofiţerii sêrbï nu şî-ar puté termina stu- diele în scólele lorü militare. Numai din Petersburg a sositü unü răspunsă favorabilü şi Horvatovicî a desemnată pe mai mulţî ofiţerî, cari aveau së mérgá în Rusia. Dér acestă mësurâ a fostű combătută de mai mulţi miniştri şi desaprobată de regele, şi astfelü Horvatovicî şî-a datü demisia, care atunci n ’a fostü primită. Câteva sëptëmânï mai târtjiu, consiliulü de miniştri, sub preşe- dinţa regelui, a declaratü că e necesarü së se íntáréscá graniţa de România în prevederea unui rësboiu contra Rusiei. Horvatovicî a fostü contra, ér regele şi maiori- tatea miniştrilor ü a fostü pentru întăriri, după care Horvatovicî îşi dete demisia. Regele îi cjise : ,í)écá nu voeşcî së aperi pe Serbia contra Rusiei, atunci vei face mai bine, nu nuipai de a-ţî depune portofoliulü, ci şi a părăsi arm ata." Horvatovicî îş! dete imediatü dem isiunea îndoită; dér regele primi numai pe cea primă, îi lăsa titlulü de generalü, luându-i comanda.
Cu ocasiunea serbărei cailei aniversare a nas- cerii Ţarului, s’a dată contelui H e r b e r t Bi s m a r c k ordinulă „Vulturului albă“ din partea împăratului Rusiei. Acestă faptü a produsă în
Nr. 48. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887.
Berlinü cea mai bună impresia în cercurile politice şi financiare. Bursa l’a salutată printr’o urcare simţitore a fondurilorü rusescî.
In urma resultatului alegerilorü din Alsa- ţ i a - L o t a r i n g i a , secretarulű de stătu Hofmann din Strassburg ’şi-a datü demisiunea; acésta în- semnézá totodată, că guvernulü germanü are sé o rupă definitivü cu sistemulü de cruţare. Ince- putulü s’a fácutü prin publicarea decretului, care ordonă disolvarea diferitelorü reuniuni ale poporaţiunei francese. Pănă acum s’au disolvatü 200 de societăţi.
„Nemzet“ şi alegétorii aderenţi ai lui Mocsary.
Precum sciu cetitorii noştri alegétorii din Éalas, carî aparţinil partidei independente, au fácutü cunoscută deputatului Mocsary, că aprobă punctulü lui de vedere în cestiunea naţionalităţiloril şi că au încredere în elő. Acésta nu le convine cercurilorü dela guvernü, le-o ia alegétorilorü în nume de rău, şi guvernamentalului »Nem zet“, Nr. 67 dela 9 Martie, varsă focü şi cátranü qjicéndü, că acéstá manifestaţiă de încredere e „unulü din cele mai triste sem ne pentru dominarea pasiunilorü
de partidă*.»Nu ne tememü — continuă „Nemzet« — că ideile
d-lui Mocsary arü puté avé vr’odatá unü efectü cuceri- torü, ca şi estravaganţele lui Istoczy ascultate multü timpü cu rísete. Dér suntem ü, ce e dreptü, de părere, că uşuratica purtare a elementeloru partidei fa ţă cu a- ceste vederi e şi mai periculósá, fiindcă póte da o armă celorü mai cutezători inim ici ai naţiunei nóstre. Factorii centrali ai partidei independente — o márturisimü — nicidecum nu se împărtăşescO la acésta; în privinţa d-lui Mocsary ei şi-au esprimatü vederile lorü curatü maghiare. Dér nu e ertatü sé privéscá cu indiferenţă nici aceea, décá în provinciă, fiă din ori ce punctü de vedere, se vestescü sub steagulü partidei lorü astfelü de învăţături, care în Budapesta se respingü cu totă hotâ- rîrea. Desaprobarea generală a aderenţiloră acestorü învăţături este unü interesü generalü alü vieţii nóstre publice şi o pretinde totalitatea simţământului naţsonalO- maghiarü.«
S O IR IL E P I L E I .„Kolozsvár* pledándü pentru observarea „dreptăţii«
cu ocasiunea viitórelorü alegeri de deputaţi, cere ca sé se cuceréscá alegétorii prin »respectarea neştirbită a m arelui dreptü ce-lü au alegétorii" şi cere ca fiare le fără deosebire de partidă sé timbreze pe toţi aceia, carî ar lucra contra acestei pretensiunî a legei. La acésta unü d-nü B. M. sé şi grăbesce íntr’unü art. de fondü alü Jui „Ellenzék“ a servi cu câteva date lui „Kolozsvár," timbrând D între aceşti încălcători ai legei electorale mai ân- téiü pe viceşpanulfl comitatului Cojocnei, care ca preşedinte alü com itetului centralü electoralü ordóná printr’unü circularü oíiciosü, că com unele numai pe acei individi îi potü alege după fumuri, cari au dreptulü de alegere. »Ordinaţiunea acésta, dice d. B. M ., e în contrazicere atátü cu litera, cátü şi cu spirit ulü legei, s ’a fácutü recursă, dér încă nu li-s’a respunsü. Dintre funcţionarii căii ferate de stătu de sub direcţiunea din Cluşiu mai multü ca o sută de individi au fostü înscrişi nelegalü în lista alegétorilorü, s ’au íntém platü din partea oficiósá evidente falsificări de docum ente, contra cărora s a fácutü recursü. dér satisfacţiune nu s’a datü. Profesorulü din Budapesta László Mihály pentru bani a pactatü formáló cu Okhfaléulü, ceea ce de mai mulţi ani se întemplă totü aşa. Adă şi ţi dau, ca şi la unü térgü de vite. Cu
FO ILETO N U .
Rolulü lemeiei în democraţia.(Conferinţa d-lui Gheorghe Palade ţinuta la Ateneulu
românii din Bucurescî).
C onferenţiaru l declară dela începută că nu va considera femeia ca ángerü; cum o socotescü poeţii, nu va merge prin grădinile lorü ca sé culégá flori; ci va cerceta lucrulü aşa cum este, va vedé posiţia femeei în societate ca minoră faţă cu bárbatulü stăpână
întrebarea pe care are s’o resolve este : în starea democratică în care ne aflámü, are femeia loculü ce i se cade sé ’lü a ib ă? şi cum lucrézá ea la progresă?
In lupta pentru libertate omulü a plecată alături cu femeia, a sfărâmată dreptuiö divină, sclăvia, servilis- mulü şi în lumea dem ocratică totü omulü e omü şi ce- tăţănă şi prin acésta numai are drepturi. In democra- ţiă avem ü societatea împărţită în stapani şi, déca nu putemü cjice sclave, dér minore. Bárbatulü când a ajunsă la scopü a uitatü pe egala sa cu care a plecatü. Ca sé probeze că lucrulü stă aşa, oratorulü consideră pe fe-
m eiă dela apariţiă în susă.S ’a fácutü o cásétoriá. Se nasce ună eopilü. îna
inte de a se nasce şi pănă in momentulü supremü toţi d icü : dl ar da Dumnedeu se f ia baiatu! De ce acestü blestem ă pe biata fem eiă înainte chiar d a a p á ié? 1 tn-
ocasiunea alegerilorü trecute d-lü B. M. a fostü martorü oculară când s’a trimisă suma în ală căreia preţă s ’a încheiată pactulü cu Olahfaléulü. Deocamdată se rogă d-lü B. M. sé noteze „Kolozsvár“ aceste date. — Acum e rendulă guvernam entalei sé dea câteva date totü cu rugarea d’a se nota de cumătră oposiţionaîă.
—x—Ni se scrie din Zam cu data 11 Mariié n. c . : „Vé
comunicü numerulű celoru ce şi-au maghiarisatü numele în semestrulü alü 2-lea din anulü 1886, a căroră listă, în urma ordinaţiunei ministeriului de interne Nr. 5511, prin oficiul viceşpanatului s ’a publicatü : IsraeliţI 387 , rom. cath. 262. reform. 28, evang. 20, greco cat. 7 cu 8 copii, greco-orientali 4 cu 8 copii. Din cei greco-cato- lic! şi greco-orientali suntü parte Slavi şi parte Români. Intre Românii maghiarisaţî se află nume rom ân esc i: Mieau, Moldovană, Moisescu, Hodorü, Lepusanü, Ruja, şi suntü după posiţiă espeditorü de postă, esecutorü ju- decátorescü, gornicü de pădure, gendarmü, vigilü la dru- mulü feratü şi unü crâşmarO.« — Va sé qfică din nu- mérulü de 708 persóne mature, şî-au maghiarisatü numele 5 Români, carî au câte o slujbuliţă de statü şi prin urmare Dumne4eu scie, pe lângă slăbiciunea lorü, câte terorisări şi am eninţări i-au silitü a-şî batjocori num ele lorü rom ânesci. Dér pe cárciumarulü ce pécate— de nu cum va de cele jidovesc! — l’au índemnatü la acestü pasü? Ce privesce pe cei 16 nevinovaţi copii, de sigurü vorü plânge, când vorü fi mari, slăbiciunea pă* rintilorú lorü, carî i-au despoiatü de frumósele lorü nume rom ânesci.
—x—TJnă nou normativii de căsătoriă pentru armată şi
honvecjime va apărea în curéndü. După acela, familiile ace!orü oficeri, carî se căsătorescO după ce au ímplinitü etatea de 60 de ani séu peste numérulü stabiíitü, nu se împărtăşesctt de favorurile legii privitóre la văduvele şi orfanii oficerilorü. Din contră aceste favoruri se estindü la familiile acelorü oficeri, cărora li s ’a concesü contractarea căsătoriei pe temeiulü unei renunţări la pensiune din partea m iresei, fiindü că acea renunţare nu se putea referi la beneficiile neprevădute încă atunci.
— x—Sub titlu lü : Unii esemplaru de maturitate politică ,
cetimü în »Luminátoruiü“ : „Din Sdriâra , lângă Lugoşiu, n i-se plângu omenii că poporulă în fiecare ană prelimi- nézá în bugetulü comunală sumele recerute pentru a abona foi românesci, dér onor. d. preotü face ce face, face bine câ nu abonézá foi rom ânesci, pe motivulü că „nu vrea să se strice cu d-lü föszolgabiro.“ Védi Dómne. d-lü preotü nu vré sé trécá de »naţionalistă“ înaintea d-lui „paşă cercualü“, căci, bagsémá, acelü onorabilü preotü románü astéptá tótá fericirea sa dela fisolgăbirău, nu dela poporulü ce-lü nutresce, nici dela autorităţile supe- rióre. Suntemü curioşi a sc í: óre ce se întemplă cu banii preliminaţi şi nespesaţi? La noi aflámü că respec- tivulü d-nü preotü a fostü abonatü fóia ín anulü 1885, „a conto, căci e sărăcia mare, starea preoţilorfl (!) mi- serabilă« etc., dér plata abonamentului pe ultimulü pă- trarü alü aceluiaşi anü nu ní-a venitü nici pănă astăzi! Săracă biciu naţionalO, unde e ş ti? Séracü consist oriu, ------------ “.
—x—In 10 Martie n a fostü în Pesta unü duelü cu
pistolulü între Richard Valirmann, fiulü deputatului Mo* n z W ahrmann, şi între contele Andor Széchenyi, fiiulü com andantului pompierilorü din Constantinopolü, Sze- chenyi-paşa, pentru că s’au insultată unulü pe altulü cu
tru că fata e piatra din casă ; pentru că sciu părinţii că pe copilă o aştâptă o seriă îndelungată de suferinţe pe carî le-au creată moravurile şi legea.
Dér... s ’a născută. Legea îi refusă lumina, îi re- fusă instrucţia egală cu a bărbatului, şi tocmai prin a- césta caută s ’o facă inferiórá. Citesce cifrele scolarilorü şi scoiăriţeloră după ultimele statistice şi constată, că numérulü fetelorü ce ínvéjá e d’abia pe sfertü ca alü bâr- baţilorfl, precum şi din 8 milióne pentru instrucţiă numai două suntü pentru scólele de fete.
Refusându’i instrucţia, prin urmare posibilitatea de a judeca maturü Ia orice casü, legea com ite şi alte crime. Slabă cum e, femeia întâlnesce pe unü omü instruitü, rafmatü, dulce la vorbă, care o face se alunece, să catjă. Şi legea, dăcă ea are 14 ani, îi ridică orice dreptü de protecţiă. Adese ori în viâţă, inteligenţii se slujescü de m ercenare totü dintre femei, carî se oferă lesne să vîndă o n ó rea ; şi legea, décá prinde o aşa femeiă, nu’i face nirnicü. Ii dă voiă sé ’şî creeze din asta o meseriă.
Ce se face dér femeia ca fată? Décá nu se va mărita, ’i s ’a refusatü instrucţia şi educarea trebuinciosă ca să potă trăi prin muncă şi prin urmare nenorocirea îi e partea.
Dér sé 4icem ü, că se mărită. Acelü care face cununia civilă caută sé citéscá cu tonü articolulü : »femeia trebuia se dea ascultare bărbatului.« Aceasta ínsem nézá
o di înainte íntr’unü localü de petrecere Due^nţii au împuşcatO améndoi deodată. W ahrmann a rémasü nen- tinsü, ér Széchényi căcjii la páméntü pétrundéndu i glon- ţulă ín peptü. Medicii speră sé scape cu vié(á rá- nitulü.
Din Beeliu, comitatulü Bihorü, se scrie diarului kos* suthistü >Egyetértés*, că la visitaţiunea oficială fácutá în 30 a lunei trecute ín scóla nou înfiinţată poporală con- fessională gr. cat. română din Beeliu, d Ioanü Papp, protopresbiterulü tractualü, s’a convinsü că copii lucuito- rimei curatü române au fácutü în genei’ 3 progresse distinse, dâră mai cu sém á în limba maghiară au escelatö. D-lü protopresbiterü esprimâ în cuvinte cálduróse recu- noscinţa sa învăţătorului „Marosán Péter«, care numai de trei luni lucră în com ună; érá lacovics Tivadar ad- j junctü de noturü, dreptü îm pintenare, distribui mai multe floreni-premii întră copiii, carî arătară progresulü celö mai mare in limba maghiară. — Adevératü e d-le protopresbiterü ? Séu fóia kossuthistă vrea sé te ínegréscá înaintea naţiei?
—x—In Síplacü , comitatulü Bihorului, s ’a íntémplatü
urmátorulü casü caracteristicü pentru măsurile sanitare din provin ciă: Intre colonia ţiganilorO se ivi epidemia de vérsatü (bubatü) şi se ordona ca colibele lorü să se desinfecteze. Mediculü cercualü com anda în acestü scopüo cantitate de soluţiune de acidü fenicü concentratü ţi însărcina pe unü ţăranfl sé desfiinţeze tabăra {igánéscá, ceea ce şi făcu {éranulü în modü pré consciinţiosfl. Mai ânteiu stropi aşternuturile de pe páméntü ce serveau ca paturi cu materia veninósá corosivă şi nemulţumită cu atâta stropi pe fiecare ţigană din capü pănă’n piciére cu acidü fenicü, şi ca să pună vérfü nesciinţei sale, prescrise fiecărui copilă din faşe câte 1— 2 linguri de acidü fenicü ca — m edicină, aşa că sérm anii copii muriră a doua di in chinuiri grozave. Dintre ţiganii stropiţi suntü 13 bolnavi greu şi e tem ere că vorü muri mai mulţi dintre ei din causa ranelorü pricinuite.
— x—
Dionisiu, noulü palriarchü ecum enicü, fostü pănă acum episcopii în Adrianopölü, sosindü în Constantinopolü spre a-şî ocupa scaunulü patriarchalü, s ’a presen- latü Sultanului. In jurulü lui se aflau Gavrilü metro- politulü din Damascü, Germanü metropolitulü din R odos, şi alţii. Patriarchulü a adresatü Sultanului în limba grecéscá o vorbire, care îndată a fostü tradusă în limba turcéscá. Ca cuvinte cálduróse a réspunsü Sultanulü la vorbirea acésta, oferindü totdeodată patriarchului marea cruce a ordinului Medjidje. Patriarchulü făcu apoi vi- sită ministrilorü. De aci acom paniatü de gendarmeriá dimpreună cu membrii sfântului sinodü, cu íntrégá suita sa, însoţitâ şi de 20 de diaconi călări, a ajunsü în Fa- narü, unde îşi ocupă scaunulü. La serbare preste totü a luatü parte multă lume.
Jonvenţiunea comerciala românft-germanâ.La 17 Februariu curenţii, guvernulü ro
mânii a r e v i s u i t ü convenţia încheiată cu Grer- mania la 14 Noemvre 1877 şi care espiră la
891 Iuliu în 10. „Telegrafulü“ din Bucurescî arată motivele cari au îndemnaţii pe ambele guverne la acésta:
După cum se scîe, basa pe care a fostü íncheiatü tratatulü de comerciu din 1877 cu Germania era con- venţiunea comercială cu Austro-Ungaria — adecă clausa naţiunii celei mai favorisate...
munca silnică la ascultarea pe viâţă. Ce faci cu ascultarea când bárbatulü e mai prostü decátü fem eia? Nu sciu cum se face, adaogă con feren ţiaru l, că tocm ai cei proşti ţinO mai bine minte acestü articolü. Acestü prostü are în mână averea şi póte face cu dénsa ce vrea, şi fem eia trebue sé asculte, trebue să stea lângă el fără voiă— căci s’au găsitu preşedinţi de tribunale cari au socotită că aplică bine legea când au decretatü ca o femeiă să fiă dusă la bárbatü cu gendarmi. Se va (Jice, că fem eia are cică - Iituri, represalii, ca sé siléscá pe bárbatü sé nu facă rele. Dér adeseori, luándü femeia mésuri preventive, a- m ăresce viâţa cu represalii tocmai a unui omü care nu merită. Şi apoi vine articolulü care se dice ascultare, şi mulţi nu-lü (Jicü numai cu tonulü vorbii, ci şi.... cu altü ceva.
A devenilü mamă. Sentim ent ulö maternii este cehi mai puternicü, bárbatulü iubesce pe eopilü, bárbatulü plânge la nenorocirea lui — femeia se înebunesce după elü, femeia m óré. — Ce c|ice legea? Puterea paternă se va esercita numai de tată, copilulü nu póte părăsi casa fără voia tatălui, arestarea nu póte sé fiă cerută decátü de tată. Ce rămâne m am ii? Unü rolü de doică. Ea nu va puté sé oprească pe eopilü a se duce să se umple de viţii, pentru că are voiă dela tatálü său şi a- cesta póte sé fiă unü nem ernicü, care sé nu se ocupe de sórta nenorocitei fiinţe.
Nr. 48. GAZÉT A|TRANSILVANIEI. 1887.
Dér la 20 Maiu anulü trecutü espirâ convenţiunea cu Austro-Ungaria — care era naţiunea cea mai íavo- risală — şi o altă convenţiune cu densa nu mai în- cheiarámü; aşa că tóté celelalte convenţii de com erciu, care se întem eiau pe convenţia austro-rom ână, rămaseră încurcate... Prin acéstá împrejurare puteau se cadă ^ub tarifulű autonom ü măriurî de cari avemü nevoie şi pe cari nu le putemü fabrica în ţeră. Pe de altă parte, unü numérü din produsele nóstre naţionale erau supuse la taxe în m omentulü intrării în Germ ania; fácéndü concesiuni asupra unorü mărfuri germ ane, puteamü obţine scutiri pentru produsele nóstre... Din aceste m otive guvernulü románü a íntratü în negocieri cu celü ger- manü pentru limpedirea situaţiunii şi astfelü s ’a născuţii convenţiunea pe care Camera e acum chem ată s ’o
aprobe.Din proiectulü de convenţiă ce avemű dinainte-ne
reiese véditü, că guvernulü nostru a urmaíü din puncíü în punctü programa econom ică ce a afirmata prin în- cheiarea convenţiei cu Elveţia. ín adevérü, convenţia în .heiată cu Germania ne dă dreptulü s ’aplicămă tari- fulü autonom a, sé im punem ü taxe fórte urcate mărfu- rilorü pe cari le producemü în ţâră. Pe de a llă parte, ea dă intrare lesniciósá acelorü mărfuri pe cari nu le pu- temü produce noi.
Câte-va esem ple: Prin noua convenţiă, avemü dreptulü s’aplicăm ă tariíulü autonomü — şi se scie ce vré sé (Jică acésta — cerealelorü, făinuriloră de grâu şi secară, legumelorü făinose şi derivatelorü, pastelorü făi - nóse, celei brute şi lucrate, Jéséturilorü ordinare de lână; páláriilorü ordinare depâslă, pânzei, lemnelorü de con- strucţiune, lucrárilorü de lemnü, petroleului şi uleiurilorü de páméntü. Mai departe, s ’au urcatü în chipü conside- rabilü taxele asupraluminárilorü (dela 25 la 35 lei), pieilorü tăbăcite (dela 4 0 la 60), lucrárilorü de piele (dela 45 la 80 lei), lucrárilorü de lemnü fine uleia 9 la 25 lei), spirtóselorü (dela 25 la 35), etc. In sfârşita, statulü románü ’şî-a recâştigată libertatea d ’acţiune înprivinţa monopolurilorü.
Prin urmare, din punctulü de vedere alü producerii nóstre naţionale, guvernulü a urmata programa sa tără şovăire: şi programa sa ínsém ná protecţiune pen• tru totü ce putemu produce.
Din punctulü de vedere alü consum aţiunii, guvernulü a cáutatü sé uşureze acele mărfuri de cári avem ü nevoie fără a puté sé le producemü în ţeră; aşa de pildă, elü a scutitü de ori-ce taxă: m ineralele de fierü> ferulü brutü maşinele şi instrum entele agricole, m aşinele cu aburi, instrum entele de ínvétám éntü, cărţile, m ateriile colorante, etc. — Tóté lucruri de cari avem ü absolută nevoiă, pe cari nu le producemü noi.
Etă, în puţine cuvinte, econom ia nouei conven- ţiunî. Mai puteină adăoga că termenulü ei e totü
1891...
Din comitatulü Făgăraşului.In Faurii, 1887.
(Urmare.)
Adunarea generală estraordinară ţinută în 29 De- cemvre an. tr. a fostü surprinsă prin aşternerea unui conclusü alü com isiunei admin. com itatense cu datulü 22 Noem vre prin care s’a statoritü unü proiectü de învoire ce este de a se íace în privinţa unorü puneri sub manipularea statului a tuturorü pádurilorü din terito- riulü com itatului Făgăraşului. Pentru ca publiculü ce- titorü sé se convingă şi de astădată cátü de năuci îi ţină cei dela putere pe Români — şi în ce ilusiunl de
In generalü, acum a vorbindü, cum se socotesce fe- m eea? Legea 4ice, că nu potü sé facă parte dintr’unü consiliu de familiă minorii, omenii cu fapte rele, nebunii şi.... femeile. Acésta e legea. Moravurile o p rescü , împreună cu legea, pe fem eiă de a trăi singură prin m uncă. Éa nu póte face com erciu, nu se póte am esteca în in- dustriă, nu póte ocupa o funcţiă publică séu a lua o ca rieră örecare.
Pentru ce? — S ’a ql'sü, că e incapabilă. Dér câtî din bărbaţi îşi esercită dreptulü de votü cum trebue ? şi câţi juraţi nu dormü pe băncile lorü sacre? Şi, cu tóté că suntü femei fórte capabile, fórte oneste, nu potü fi nici alegétori, nic-î juraţi. Oratorulü am intesce casulü infanticidului, în care numai o mamă ar puté sé simtă şi sé jui’ece cum trebue. Audi: incapabilă! Va sé (Jică nu se găsesce nici o femeiă, care sé fiă aşa de inteligentă cum e celü mai prostü dintre bărbaţi, căci băr- baţiloră se dă în m assă totü ce se refusă fem eii. E cu- riosü, că se pare că bărbaţii îi refusă dreptulü de a în tră în funcţiă de team a concurenţii, pentru că le dăvoiă sé cânte la piano, sé facă versuri, sé coasă..... pecând în istoriă vedem ü, că femeile s ’au distinsü mai a- iesü prin prudinţa guvernării. Anglia, care a datü o Elisabetă, are ca rege pe Victoria.
S ’a tjisü é r : n ’au prea doveditü multă inteligenţă şi în poesii uu au originalitate. Dér originalitatea inseamnâ
înţelepciune în politica înaltă tráiescü ei, Maghiarii, lasü sé urm eze acestü proiectü de învoire ín totü cuprin- sulü s é u :
Protocolu, luatü în urma conclusului com isiunei adm. a comitatului Făgăraşului Nr. 22 Noem vre 1886 Nr. 1053, de com isiunea administrativă cu ocasiunea pertractării ţinute în FăgăraşO în 22 Noem bre 1886 d. a . : sub presidiulü Ilustrităţii Sale domnului com ite supremi) Mihail Horváth. Presenţî fiindü subscrişii. Obiectulü: St.a* torirea învoirei, ce este a se face în privinţa punerei sub manipularea statului şi a provederei cu planuri sistem atice de econom iă silvanală a tuturorü pádurilorü din teritoriulü § -lui 17 alü legei silvanale din 1879 şi conforma statutului municipala aprobata de înaltula mi- nisterü de agricultură, industriă şi comerciu reg. ung sub Nr 44368 din anula 1884 stau sub nemijlocita su- praveghiare a autoritâţiloră, precum şi a altoiü păduri de atare natură, cari s ’ar mai alătura la aceea.
1. Pădurile în sensuiü legei din vigóre se primescü în manipularea statului cu acea dechiaraţiune, că tóté iemnele şi ori-ce producte ale acelora, precum şi ori-ce felü de venite competü posesorilorü respectivi.
2. Forestieria de statü îndeplinesce manipularea din 1 Ianuariu 1887 şi în favórea aceleia se solvescu 5 600 fl. adecă cinci mii şese sute florini anuali în rate anticipative de pátrarü de anu.
Forestieria de statü întreprinde manipularea pádurilorü deocam dată pe 25 de ani (respective şi după acestü terminü pănă atunci, pănă când se vorü com pune planurile de pădurită organisate pentru pădurile din cestiă), décá ínsé nu ar afla acéstá manipulare cu scopü, este în dreptü a abdice de acésta în acelü modü, că după es- pirarea de doi ani ce urmézá după anulü de ab(Jicere íncetézá manipularea statului.
3. Pentru solvirea regulată a speseloră de manipulare anuali, ce suntü a se solvi pentru forestieria de statü la oficiulü de dare, ia responsabilitatea întregulă comitatü ; astfelü că solvesce spesele de manipulare din cassa sa propriă şi apoi íncassézá acestea penlrn s in e dela proprietarii pádurilorü.
4. Comitatulü respective posesorii de păduri suntü deobligaţi a îngriji, ca totdéuna sé stea la disposiţiune numérulü necesarü de vigilí de pădure pentru îndeplinirea cu succesü a manipulărei.
5. Forestierii, cari índeplinescü manipularea, stau sub conducerea direcţiunei forestieriei de statü şi sub inspecţiunea aceleia, şi dela ea îşi primescü instrucţiunile de serviciu în virtutea cărora suntü datori a procede în privinţa pádurilorü concre^ute manipulărei lorü. T ocmai pentru acésta se deobligă forestieria de statü a primi în propriulü serviciu pe forestierii com itatensi de presentü aplicaţi, precum şi pe aceia, pe cari îi va mai aplica comitatula pănă la intrarea în vieţă a învoirei acesteia ai primi cu beneíiciulü erarialü coréspundétorü.
6. Avéndü posesorii de păduri dreptulü de liberă dispunere, între marginele legei silvanale şi ale planului aprobatü în privinţa resolvărei causelorü econom ice a pádurilorü primite sub manipularea de statü. — Instrucţiunile de serviciu ale forestierilorü concrec|uţÎ cu manipularea se statorescü după ascultarea com isiunei silvanale.
7. Forestieria de statü întreprinde fără ori care alte tacse pregătirea planurilorü de páduritü sistem atice, ale pádurilorü primite sub manipulare. Proprietarii ínsé suntü deobligaţi sub urmările responsabilităţii causate prin vre-o întâr4iere, ca la provocarea organului concrecjutü prin forestieria de statü sé arate numai decátü marginile pádurilorü, cari formézá proprietatea acelora şi spre indicarea punctuosă a acelora au sé se înfăţişeze directă prin celü puţinii unü indicatorü.
8. Décá toţî posesorii de păduri în unanimitate dorescü ca sé înceteze manipularea de statü, în acelü casü suntü datori ca după acele păduri din proprietatea lorü, pentru cari s ’au pregátitü planurile de pădurită, sé plátéscá statului ca tacsă de lucru câte treizeci (30) cru- ceri de fiecare jugérü. Terminulü de abdicere din partea proprietarilorü de păduri este totü acela, carele s ’a statoritü pentru statü sub punctü 2. Din acéstá sumă însă se subtragü ín favórea posesorilorü respectivi de a- tâtea őri cinci percente (5 °/0/) pe câţi ani s’a efeptuitü manipularea.
urcarea tuturorü treptelorű scării, şi când ai ajunsü süsü punerea alteia noué. Apoi cum o sé fiă originală femeia, când i se refusă scara, când nu i se dă instrucţia trebuinciosă ?
S ’au mai disü multe de bărbaţi în contra femei- loră. Aşa, de pildă, că e făcută din coasta lui Adamü, dér ăsta e unü argumentü pro , căci după cum din orice fiinţă se nasce — în scara zoologică — o alta mai su- perioră ei, totü aşa şi femeia, :născendu-se din bărbatü îi e superiórá. Aceasta arată slăbiciunea de argumente
S’au fácutü cântăriri de creerî şi s’a dovedită, că celü mai greu a fostű alü unei femei. Atunci au înce- putü sé spue că nu era bine cântărită, ori că circum- voluţiile suntü aşa şi pe dincolo...... sofisme fără tem eiu .
De ce, 4icü unii, nu cerü femeile drepturile lorü ci, totü bărbaţii? Au ei procură? — Pentru-că omulü îmbracă pe femei într’o atm osferă de politeţe, de îm bătrânire dulci, de înşelare şi, décá ea nu plânge, 4'ce că e mulţămită. O anecdotă: Pe uliţele Londrei umblă unü faeton de gală, care se opresce la unü magazinü, ca lady din năuntru sé târguiască. Unü lucrătoră de cărbuni trecéndü p’acolo a sărutat’o. Ea a datü poruncă sé ’lü inchidă pe I o ü ü . Elü în se 4 ise : mé veţi închide voi. dér nu’mî pasă, căci am sărutată pe cea mai frumósá femeiă
din cele trei regate. Atunci lady a spusü s é ’lü lase, căci e nebunü..,. (Va urma.)
9) Pentru punctuositatea păzirei pádurilorü primite sub manipulare nu portă forestieria de statü sarcina respondabilităţii materiali, pentru procedura vighili- lorü de păduri aplecaţi de proprietarii pádurilorü ínsé portă responsabilitatea morală de controlă.
10. Vighilii de păduri daţi la disposiţiune de proprietari stau sub necondiţionată disposiţiune a forestăriei de s ta tü , şi întru câtă din orice motlvü de serviţiu nu se află aplicabili, se potü dimite libera din partea fores- tieriei de stata.
11. Funcţionarilora aplicaţi la manipularea pădft- riloru se concede, ca competinţa de păşunită de vite sta- torită prin statutü pentru forestarii erariali, se pască pe teritorulü de păşune com unală respectivă, séu partea pă- durei designată spre acestü scopü, fără tacsă.
12. Acéstá învoire nnmai atunci este obligétóre pentru ambele părţi, décá sé aprobă de Esceienţa Sa dlă ministru reg. ung. de agricultură, industriă şi comerciu, precum şi de com isiunea municipală a com itatului Făgăraşului, spre care scopü estradându-se în doué esem plare, dintre acestea se aşterne la loculü com petentü unulü prin Ilustr. Sa d-lü Bedő Albert, consiliarü m inisterială şi inspectorü supremü silvanalü a!ü téréi, ér ce - lalaltü prin inclita com isiune administrativă a comitatului F'ăgăraşului.
D. u. s. Din partea ministerului reg. ung. de agricultură industriă şi com erciu: Bedő Albert m. p. — Nagy Gyula m. p. inspectorü reg. silvanalü ca referentü şi seriitorü.
Observarea făcută cu privire la autenticarea şi respective statorirea stilisărei de sub punctü 2 se póte vedé în protocolulü luatü deosebitü ín acéstá privinţă. Mihailü Horváth m. p. com ite supremü, Danielü Grámoiu m. p. v.-com ite, Alexandru Kossy m. p., loanü Turcu m. p. protonotarü, Paulü Pischel m. p. primü forestierü reg. ung., Duvlea m. p., Alexandru Nagy m. p., Mauriţiu Kopacsányi m. p.
Se aprobă cu acea observare, că se află de lipsă a se lăsa afară din stiiisarea punctului 2 pasagiulü: „respective şi după acestü terminü pănă atunci pănă când se vorü pregăti planurile sistematice de páduritü pentru pădurile din c h e s t iu n e care încurcă disposiţiunea §-lui7 şi este în contradicere cu acésta fiindü dătătore de tonü în privinţa terminului pregătirei planurilorü sistematice de pădurită după disposiţiunile legei silvanale.
Cu acésta protocolulă se încheie şi subscrie.D. u. s. Mihailü Horváth m. p. com ite supremü,
Daniiiü Gramoiu m. p. vice com ite, Alexandru Nagy m. p., IoanO Turcu m. p. protonotarü, Alexandru K ossy m. p., Duvlea m. p., Mauriţiu Kopacsányi.
Adunarea generală a însărcinată pe o com isiune de 24 membrii proprietari cu elaborarea acestui pro- ectü de învoire. (Va urma.)
D I V E R S E .0 scenă în biserică [pe timpulű cutremurului. —
Corespondentulü gazetei »Italie* aduce urmátorulü fio- rosü raportü despre convorbirea sa cu preotulü din Castellaro, unde după cum e cunoscută s’a dárímatü bolta bisericei în urma cutremurului de dăună4i îngro- pándü sub ruinele sale persónele] aflátóre aco lo : ,E ra pe la 6 óre diminâţa, când se oficia marea lilurghiă înainte de miruirea cu cenuşe. Eu mé urcasem la altarü, dise preotulü, şi ajunsesem ü la ultimele rugăciuni, când audă unü sgomotü ca de tunetü, căruia îi urm a O |sgu - duitură. Eram am eţită la íneeputü, dér unü m om entü mai în urmă au4ii unü vuetü ne mai pomenítü. Nu mai vé4ui nimicü. Din instinctű prevé4ui pericululü şi fugii îndată prin porta | presbiterului.“ — »Şi apoi, apoi D om nule?“ — „Eu i-am botezată pe toţî«, urmă elü suspinându. „Ii priviamü ca pe copii mei şi toţi augm u- ritü.* — »Cam câţi óm eni au pututü fi'în biserică?« — »Ceva mai multü de 3 0 0 persóne, mai cu sém á femei. Dărîmarea urma deodată. V é4éndu-m é fugindü, urmară şi ceilalţi esemplului meu. Năvăliră parte în capelefparte spre pórta cea mare şi spre am bele uşi laterale. Aceste din urmă erau încuiate. Vr’o 100 de persóne fugiră prin pórtea cea mare, dér apoi nu se ştie cum, póte în urma unei noué sguduituri — se închiseră gambele aripe ale porţii. Şi acum se surpa edificiulă. Toţî aceia cari nu se refugiaseră în capelă, séu pe după porţi, fură îm or- mentaţi. Nu vă4usem niciodată ună astfelü de chaos. Totulü era negru, n ici ceriulü nu se 4ărea prin deschi- 4ătura bolţii. Mé gândii îndată la parochienii mei, că partea cea mai mare vorü fi morţî séu în agonia morţii. Părăsii loculü meu de refugiu, mé suii pe ruine 4 icen d : Copii mei, aveţi credinţă în îndurarea lui D um ne4eu! Vő absolvă ,in articulo mortis \a In primulü m om entü domni o tăcere adencă, apoi urmară strigăte, plânsete, gem ete! Se luară mesurî de scăpare. Cei cari răm ăseseră sdraveni şi nevâtăm aţî erau mai cu sém á bărbaţi, pentru că avuseseră presenţa de spiritü a se refugia la altare. Fem eele din contră, pentru că şedă de obiceiu pe bănci, erau tóté îngropate. Unü casü m iraculosü se ivi. O ténérá fată se afla în m omentulă nenorocirei în mijlo- culă bisericei. Lespe4iie de piatră că4ură in prejurulü ei nimicindü pe ceilalţi. Ea singură fu cruţată. In timpulü lucrăriloră de scăpare se mai sim ţi o a doua sguduitură Toţî o luară la fugă şi numai cu m are anevoinţă fură înduplecaţi a reîncepe lucrările de scăpare,
Editorü: Iacobü Muresianu.5
Redactorü responsabilă Dr. Aurel Mureşiaiiu
N r. 48. GAZETA TRANSILVANIEI 1887.
Ctarauïn la tm raa d© Vi®»» dia i l Martie st. n. 1887,
Rentă de aurfi 5°/0 . . . 98 85 Rentă de hârtia o°/0 . . 8710 Imprumutulâ căiloră ferate
u n g a r e .......................... 148.50Amortisarea datoriei căi-
lorfi ferate de ostii ung.(1-ma emisiune) . . . 96.—
Amortisarea datoriei căi- lorii ferate de ostii ung.
• (2-a emisiune) . . . . 124 — Amortisarea datoriei căi-
lorfi ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 11450
Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu ci. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-
m i ş ă ...............................104.00Bonuri cu cî. de ^sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 103 80
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vinii ung...........................98.50Imprumutulfi cu premiu
ung..................................... 110.50Losurile pentru regularea
Tisei şi Segedinului . 121 80 Renta de hărtiă austriacă 79 20 Renta de arg. austr. . . 79 75 Renta de aurâ austr. . . 108 80 Losurile din 1860 . . . 132.50 Acţiunile băncel austro-
u n g a r e .......................... 850.—Act. băncel de ereditâ ung. 285.85 Act. băncel de credită austr.276.20 Argintulâ — . — GalbinI
împărătesei ..................6.03Napoleon-d’orI . . . . 10.14 Mărci 100 împ. germ. . . 62.75 Londra 10 Livres sterlinge 128.25
Bursa (le fSu^iiresci.Cota oficială dela 26 Februarie st. v.
Cump.
R enta rom ână (5°0). . 8 8 —Renta rom. am ort. ( 5 °/0) - 9 1 1/2
» convert,. (6 ° /0) . . 8 3 —îm pr. oraş. Buc. (2 0 fr.) -------Credit fonc. rural (7°/o) * • 98^2
„ „ (5"/o) ■ ■ 82»/.» - urban (7°/0) . . 95 Va
> (6°/0) . • 8 9 x/4> (5% ) • • 7 8 -
Banca naţională a R om âniei 5 0 0 L e i -------Ac. de asig. D acia-R om . -------
« » » N aţională -------Aurii contra bilete de bancă . . 20 .50 Bancnote austriace contra aurii. . 1.98 2 .02
Gursulu pieţei Braşovîi
1887. din 12 Martie st. n. 1887.
vend. Bancnote rom ânesc! . . . . Cump. 8.41 Vend. 8.44
8 9 - Argint r o m â n e s c ..................... . » 8 .35 » 8.4092V*8 4 — N apoleon-d’orî . . . . . . . * 10.08 à 10.12
99V 4Lire tu r c e s c î ............................... . » 11 .44 t 11.48
87V* . » 10 .44 » 10.4896V*90V 4 . » 5 9 6 » 6.027 9 — Scrisurile fonc. »Albina» . » 1 0 1 .— » 102.--
------- . » 111. » 112. Vs
21 .25 Discontulă . . . * 7 — 10°/e pe anü.
F A R M A C I A
J. PS ERHOF ERV i e n a , S i n g e r s t r a s s e Nr. 15
la „go l denen R ei eh sap f e l “Pilule pentru cu răţirea sângelui, mai înainte num ite »Pilule uni
versale, merită cu totü dreptulü num irea din urmă; de ore ce în taptă nu esistă aprópe nici o bolă; ia care nu ar fi probată în mii de caşuri efec- tulü lorü miraculosöo In caşurile cele mai cerbicóse, la cari multe alte m edicam ente s ’au întrebuinţată ínzadarü, s ’a dobénditü cu aceste pilule de nenumărate orî şi după unü scurtö timpö deplină însănătoşare. 1 cutioră cu 15 pilule 21 cr., 1 sulü cu 6 cutióre 1 fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă 1 îl. 10 cr.
Trimiţendu-se preţulă înainte costă cu espedarea francată1 sulű cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl, 40 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri9 fl. 20 cr. (Mai puţin de unü sulă nu se póte trimite.
Au incursü o m ulţim e de scrisori, prin cari consum atorii acestorü pilule m ulţăm escă pentru redobândirea sănătăţii lorii după cele mai diferite şi grele bólé. Orî-cine a făcută odată încercare, recom andă acestü m edicam entă mai departe.
Reproduceimi aci câteva dintre multele scrisori de multămită.
L e o n g a n g , 15 Mai. P re a onorate D o m n u le ! P ilu le le D -v. p roducă
ad e v e ra tă m inune, ele n u su n tă ca a lte aşa de m ulte m ed icam ente recom andate, ci ele a ju tă în tru ad evără ap rópe la tó té bólele. D in p ilu le le , ce-am fostü com an d a tă la P asci, am îm p ă rţi tă cele m ai m ulte la a- m icî şi cunoscuţi şi au folosită la to ţi, ch ia r şi persóne de o e ta te m ai m are şi cu d ife rite bólé şi defecte au d obend ită p r in ele, deşi n u perfec tă sănă ta te , d é r to tuşi o îm b u n ă tă ţire în sem n ată , şi voescă a u rm a cu în treb u in ţa rea lo ră . T e rog d a r a-m î m ai tr im ite încă 5 su lu ri. D in p arte-m i şi dela to ţi, ca ri am ă av u tă deja norocirea p rin p ilu le le D-v. ne redobând i sănăta tea cea m ai cordială m ultem ită .
M a r t i n D e n t i n g e r .
Bega Szt-G-yorgy 1G F eb ru a r iu 1882.O norate D o m n u le ! N u Ve p o tă esp rim a în des
tu lă cordiala m ea m ulţăm ită p en tru p ilu lele D-v. de ore-ce pre lângă a ju to ru lă lu i D -deu , consorta m ea care deja an i în d e lu n g a ţi au su fe rită de m iserere, s ’a v indeca tă p r in p ilu le le D -v ., şi eu to te că şi acum tre b u e d .n când în când se în treb u in ţeze d in elo, to tu ş i săn ă ta tea ei s’au îm b u n ă tă ţită în t ru a tâ tă , în câ tă
pote se-şî vedă de tote ocupa ţiun ile ei cu vioiciune juvenală.' Ace’stă a m ea m ulţăm ită Ve rogă a o în tre b u in ţa sp re b inele tu tu ro ru ce loră cari su fe ră , şi Ve rog-u to todată, ca se-mi tr im ite ţi d in nou 2 su lu ri p ilu le şi 2 bucăţi săpună chinezesc. •— Cu deosebită stim ă supusă A l o i s S o v a k p rim ă-g răd in a ră .
S tim ate D om nule ! P re s u p u n e n d ă , că to te me d icam entele D -tale vo ră ti aşa de bune, ca r e n u m i - t u t ă b a l s a m ă c o n t r a d e g e r ă t u r i l o r u , care în fam ilia m ea a făcută u n ă sfîrş ită g rabn ică la m ai m ulte um flături de deg e ră tu ră , m ’am dec .să pe lângă to tă ne încrederea m ea în aşa num ite le m ijloce u n iv e rsale de lecu ire, a lua re fug iu lă la p ilu lile cu răţito re de sânge ale D -tale, ca p r in a ju to ru lă acesto ră m ici g lobuleţe se bom bardeză la em orrlio idele, de ca ri su feră de an i înde lungaţi. N u esitezu de locă a Ve m ărtu risi acum , că su ferin ţa m ea învech ită dupe o în tre b u in ţa re de 4 septem ânî a în ce ta tă cu to tu lu , şi că recom andă aceste p ilu le în cercu lă cunoscin ţeloru mele cu celă m ai m are zelă. Nu am nim icii în con tră şi decă ve i face în treb u in ţa re în pub lică de aceste ale m ele şire , îuse fără de subsem narea m ea.
V i e n a , 20 F e b ru a riu 1881.Cu în a ltă stim ă v . T .
Balsam contra (legerăturei de I. Pser- hofer. de mulţi ani recunoscută ca celü mai sigurii rem ediu contra su - ferinţeloră de degerătură de totü fe lü lő , precum şi spre vindecarea, raneloră învechite etc. 1 borcă- neiü 40 cr.
Balsam contra g u ş i lo r ă , remediu de încredere spre lecuirea umflături - loră la gátü. 1 flaconü 4 0 cr.
Essenţa de v ieţă , (Picături de Praga) contra stom acului stricată, a m is- tuirei rele şi greutăţiloră de totü felulü, unü rem ediu de casă esce- lentö. 1 flaconü 20 cr.
Suculü - Sp itzw egericli, m edicam entă de casă în genere cunoscută şi es- celentü contra catarului, reguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr.
A liliă am ericană contra rlieum atis- mului, celü m ai bunü m edicamentü la tóté suferinţele rheum atice, junghiuri, Ischias (bóla de tremură}, junghiu la u rech i etc. 1 fl. 20 cr.
jjichiorü din b urueni fle A lpi dela W . O. Bernhard. 1 buteliă 2 fl. 60 cr-, x/2 b uteliă 1 fl. 40 cr.
50 cr. Va bu'se n , 1 buteliă 2 fl. teliă l fl. 50 cr.
Pomadă de Tanocliinin de I. Pser- hofer, de unü şiră de anî recunoscută de medici ca cea mai bună dintre tóté rem ediile pentru eres- cerea pérului. Unü borcanü ele- gantü adjustatü 2 fl.
P lastru universală de prof. Steudel, la rane din lovitură şi ínpunsü, la totü felulü de bube rele şi la nmflăturî învechite, ce se spargă periodică la p icióre, la degetă, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acestü soiü, s ’a probatü de m ulte ori. 1 bur- canü 50 cr.
Sare universală de curăţenia de A. W. Bulrich. Ună remediu de casă escelentü contra tuturoru urmări- lorü digestiunei stricate p recum : durere de capă, am etelă, cârcei la stomac-hü, acreală în gatü, suferinţe haem oroidale, constipaţiune etc. 1 pachetă 1 fl.
Franzbrantw ein 1 buteliă 60 cr. Prafti contra asudării piciórelorü, 1
Esenţă pentru coclii de Romershau- Cuţiă 50 cr.
Medicamente Homöopatice de totü felnin se «află totdéuna gata.
Afară de; preparatele aci numite se mai află tóté specialităţile farm aceutice in d igen e şi streine, anunţate prin tote diarele austriace, şi la casü, când u nele din a ce ste specii nu s ’ar afla în deposită, se vorü procura la cerere cu prom ptitudine şi câtă se póte de eftinü.
Trimiţi tf*ile prin poştă sé efectuézá iute, decă se trimite preţiilii înainte, séu cu rambursa.
IMniiţe ndn-se preţuln înainte, (mai bine prin ruanda! ii poştalii) este porto postain cn mulţii mai eftinü, decátü ia trimiteri cn rambursa. 6-12
m * m * m *
m «• M• *• Mm m
H
& »
- ................................ .....................................................................................5paie. Garnituri de treieratfl cu vîrteju (Goppel.) * Sistem ă cu •System ), cu, seu fără aparată pentru umplută în saci şi pen- §T
Mori pentru curăţitulu cerealeloru (Systemu Backer & Vidats)
T u rn ă to r ia s i fabrică de m a şin i» !a lui Schlick
Societate pe acţii în Budapesta.Biuroulu centralii: IV. Weitznerring 57 — Despărţămentnlă pentru ma
şini agricole VI. Aeussere Weitznerstr 1696—1699.gig a j recom andă Garnituri de tre ie ra tă cu vaporii, de încălzită cu cărbuni, cu
H lem ne şi cu Daie. Garnituri de treierată nu vîrtp.iil ÎRnnnfil i . Sistpmii nnw T i pene (Stiften
• '
tru curăţiţii^ mai departe patentatele pluguri Schlick cu 2 şi cu 3 feare recunoscute î â
de escelente.. — Preţulu dela fl. 58 în susu. — Pluguri-Rayol, patent, t ţ J*f Schlick cu aparatü pentru ridicaţii afară. Pluguri-Rayol de sine conduce- u
ÿ tore (după Sack). Pluguri originale Schlick şi Vidats cu 1 fierü.
l|t K Cea mai nouă maşină patentată de sèmânatü în brazdă.^ ^ Mai departe se află gata: Mori de macinatu , cu una şi cu doueIU P ^ re, mori pentru porumbă „Little G i a n t b a t o z e de porumbă, maşini pen- ^
t j w tru preparare de nutreţu. Teascuri pentru uleiuri ş. a. m. în stabilim en-c j tulă fabricei nôstre së potă vedea lucrândă: cele mai noué maşini pentruH topită cânepă flosă sist. Ramie şi maşini de curăţită după sistemulă nostru f?
e h
Nr. 12 /1887 . c. adm.
Publicatinne.
' Ţ i propriu, cu o putere de lucru cvantitativö şi cvaiilalivü estraordinară• ^f M -------- ..................................... ...... .... ?........................ " H-
Comisiunea esmisă pentru administrarea avei ei bisericei gr. or. din cetatea Braşovului dela Sf. Treime voesce a edifica şi ecuipa din nou m6ra afLat,6re în comuna Poiana MSrului la valea lungă.
Spesele s’au statoritu cu 1676 fl. 39 cr. v. a. întreprinzătorii îşi potu preda ofertele lorii prov&dute cu unu vadiu de 10% curatori- loru încredinţaţi cu pertractarea ofertelorii, care pertractare se va ţin<5 la 21 Martie a. c. 11 <5re a. m. în cancelaria bisericei la Braşovfl tergulă cailorii sub Nr. 34.
Planulu, preliminarulu şi condiţiunile se potu vede la notarulii co- misiunei lordanu I. Munteanu assesorii la scaunulG orfanalu.
B r a ş o v u în 5 Martie 1887.In numele comisiunei administrative
C u r a t o r i i e s m i ş i :3—3 Thomas Langer m. p. Iordan I. Munteanu m. p.
Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
P e n t ru re p e ţi r i se ac ó r d a u r m á t ó r e l e r a b a t e :Pentru repeţiri de 3— 4 orï ...................................... 10-|„
n n V 5— 8 ,, . . . . . . 15°|.ii n 9—11 ,, . . . . . . 20“,n n 11 12—15 n . . . . . . 3 0 \v ’1 11 16—20 n . . . . . . 40\
Delà 20 de repeţiri în susü ...................................... 5 0 \i Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe lunî se facu în-i voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu.
© Tipografia ALEXI, Braşovu.