genurile presei scrise
TRANSCRIPT
GENURILE PRESEI SCRISE
caracteristica
GEN tip/fel/modalitate
sex
categorie informative(impartite pe domenii)
opinie(interpretative)
a)INFORMATIVE - stirea (are impact)
- reportaj(nu are efect imediat)
- relatare
-interviu(are impact)
-ancheta(are impact)
b)INTERPRETATIVE - editorial
-comentariu
-cronica(facuta numai de specialisti)
-recenzie(rezumat/ceva scurt)
-pamflet(ironizarea unei situatii)
-satira
EDITORIAL art.de opinie scris de o pers.din redactie ce exprima pct dvd.al autorului agreat de trust
COMENTARIUL art. de opinie scris de o pers.anizata intr-un anumit domeniu
INTERVIUL 3 elem.ce atrag cititorul sa citeasca un interviu:
- Titlul- Poza celui intervievat- Sapoul
SAPOUL cuprinde functia intervievatului
prez.evenim.sau personalitatii in sine
prez.intervievatului ( elem.esentiale ale personbalit.lui )
daca evenim.este imp.sapoul va contine info.imp.despre
eveniment.
INTERVIUL este o succesiune de intrebari si rasp.,reprezentand mediatizarea convorbirii rezultate dintr-o intrevedere solicitata de ziarist si purtata sub semnul actualitatii.
ETAPELE ELABORARII UNUI INTERVIU:
alegerea persoanei si a temei predocumentarea ( background-ce s-a intamplat inaintea evenim.respectiv) documentarea (intamplarea respectiva) pregatirea intrebarilor realizarea interviului redactarea interviului
TIPURI DE INTREBARI:
1) intreb.actuale / intrebari care solicita rasp.directe2) intreb. De opinie
PAMFLETUL
este o scriere satirica prin care sunt dezaprobate fapte ,oameni sau atitudini ,socotite negative
termenul are ca origini cuvantul grec”pamflego”care inseamna “tot” si “a arde”(=a critica tot)
poate fi considerat o specie literara dar si un gen journalistic poate fi realizat in versuri sau in proza are menirea de a blama pers.,idei,intamplari dar si actiuni ale pers. pe care le critica procedeele folosite :hiperbola,ironia ( banc,rima,comparative,zicala), caricatura …nu
explica ,nu argumenteaza ,nu aduce probe si nu ofera drept la replica…impune un adevar caricaturizat,tratat cu ironie.
.Daca este vorba de o persoana ,cu defectele ei adevarat si correct enuntate sau exaggerate _ limbaj care il minimalizeaza pe cel atacat=====pamphlet.
Pamfletul – polemica degradata prin faptul ca limbajul este coborat in suburban ,in argou
Datorita modului de a intelege discutia aceasta ,pamfletul a disparut.Pamfletul este pamphlet ptr ca
Apare un limbaj de argou deoarece limbajul duce la injuries au calomnie.
GENURILE REDACTIONALE
Cuv.de legatura /cheie ( CAPCANE ) eufemismul argoul jargonul cuv.depreciative
FRAZA→PARAGRAF
1)Paragraful initial este foarte important (Ziarele mari “New York Time “ au lipite de pereti mai multe tipuri de inceput de text ) →favorizeaza lectura
2)Paragraful final
are alte mize ( sa trezeasca curiozitatea , are menirea de a clarifica informatia ) in functie de tipul de text ,paragraful final are miza sa-l faca pe cititor sa se mai gandeasca la
ceea ce a citit,sa memorize un context
3)Corpul textului este important deoarece oricand se poate intrerupe ;pentru ca textul sa fie coherent,trebuie sa aiba un unghi de abordare ;intentia autorului este interdependent cu unghiul de abordare
intentia de a informa-caracter riguros intentia de a exprima –formarea propriei opinii
TITRAREA se face la sfarsit
Ideal ar fi ca textul de azi sa poata fi revizuit si maine …sa se piarda din atentia publicului anumite detalii
REVIZUIESTE si apoi rescrie in caz de nevoie.
STIREA DE TV deriva din stirea de presa scrisa.Imaginile nu pot spune ce se scrie intr-un text.
ELEMENTE DE REDACTARE
1.Exprimare specifica jurnalistica
2.Tipuri de curente: →de legatura
→cheie
→exprimare exacta
→capcane: enfemismul,argoul,jargonul,cuv.depreciative
3.Fraza si Paragraf ( tip paragrap initial,paragraful final)
4.Unghi de abordare al textului – planul textului + legatura stransa cu intentia autorului ,intentia de a informa( exprimare exacta) si a exprima(opinia retorica)
5.Titrarea ( o face jurnalistul)
Genurile sunt in continua miscare.
a)Presa tiparita = a stabilit tipare
b)Radioul =seaman cu un text tiparit
c)TV ( anii ’30 se specula ca dispare presa tiparita din cauza TV )
1.GENURILE JURNALISMULUI DE INFORMARE
stirea-text de baza relatarea interviul de informare reportajul-complex dpdvd.al scriiturii ancheta-complicata
2.GENURILE JURNALISMULUI DE OPINIE
O serie de texte provin din antichitate ,din satira
pamfletul- cu text care ataca si murdareste textul polemic(ataca,respinge) recenzia din critica literara cronica comentariul editorialul
Relatia teorie-practica este foarte flexibila . Pluralismul exprimarii intre institutul de presa ,ii oblige intr-un fel sau altul sa-I urmeze.
CUVINTE
Cuvinte functionale (unele gramaticale- cuvinte de legatura)
Prepozitia ,conjunctia ,orice alte cuvinte care au rol de conjunctii.
Aceste cuvinte au sens,ele sunt de legatura .
Conjunctiile construiesc semnificatia logica .Ce este inaine si dupa “ si”sa fie egale sau comparabile.
‘’DECI’’ este folosit in ultimul paragraf ,asadar,prin urmare.
La mijlocul textului cand incepe o succesiune si se continua cu alta ,punem “deci”.
EXEMPLU: Daca ploua nu vin.(conditionalitate)
Desi nu ma simt bine,voi veni.(concesia)
CONCESIA este o cauza care teoretic impiedica desfasurarea actiunii ,dar nu o impiedica…cu toate acestea,a2a optiune se petrece.Toate conduc la exprimarea corecta,exacta.
TEORIA REDACTARII – apar cuvinte care exprima adaugirea (pe deasupra, in plus)
EXEMPLE: Ma duc la Bucuresti.
Indica un sens
Vin la Vucuresti.
Citesc de la ora5 la ora 7. Indica un interval oral
CUVINTE care exprima ADAUGAREA:
= pe deasupra
=in plus
CUVINTE care exprima REZULTATUL:
=astfel…./…in consecinta
=pentru acest motiv…/…prin urmare
CUVINTE care exprima EXEMPLIFICAREA:
=pentru a ilustra
=fireste
CUVINTE care exprima EXPLICATIA :=adica / astfel spus →sunt evitate in presa scrisa
CUVINTE care exprima CONCLUZIA:
=in incheiere
=pe scurt
=in concluzie
=deci
CUVINTE care indica TIMPUL:
=mai intai
=intre timp folosite in reportaj
=in acelasi timp
CUVINTE care exprima COMPARATIA:
=comparative retorica
=comparative logica →folosita in presa scrisa ( editorial )-sunt folosite cand asemanarile dintre 2 elem. Sunt mai importante decat deosebirile dintre cele 2 elemente.
=prin comparatie…./…asemanator…/,,,tot asa
CUVINTE care exprima CONTRASTUL:
=in schimb, totusi
=dar…insa …dimpotriva
CUVINTE care exprima ILUSTRATIA:
=cu alte cuvinte….altfel spus ….adica(introduce explicatia)
CUVINTE CHEIE:
=apar in teoria literaturii din anii ’60 .
=exprima ideea ,faptul cel mai important in jurul caruia se face discursul/enuntul
=orice enunt are un cuv.central dpdvd.al sensului care este cel mai important.
=in INTERVIU cuvantul cheie trebuie sa se refere la raspuns
=in limbajul politic el isi pierde semnificatia
Ex: democratie
CUVANTUL EXACT:=fara el exprimarea este un mesaj vag
=este acela in jurul caruia nici o imagine ,incepand cu cea a jurnalistului ,nu poate sa apara ptr ca textul ar deveni eronat ,chiar mincinos ,este un cuvant fara echivoc ,un cuvant care nu spune nici mai mult nici mai putin decat realitatea pe care o desemneaza.
=echivoc-ambiguu ( exprimare eliptica )
Pot sa apara 2 interpretari la fel de indreptatite ,fara ca exprimarea sa-ti ofere 2 interpretari ,ca apoi tu sa poti trage o concluzie.
Americanii dau niste exemple:
Nivel abstract → ex: automobile; a pleca
general→ ex. masina ; a parasi
familiar→ ex. rabla ( poate fi depreciativ) ,a o sterge
ERORI … CAPCANE
Eufemismul =exprimarea atenuata
EX. ”dobitoc” in loc de “nu prea genial”
“beat” - “bine dispus”
Politete fara agresiune
Politetea este o chestiune care se invata ca element educational.
Eufemismul poate fi o modalitate de a exprima un effect netarmuit…eufemismul reprezinta exprimarea fundamental in limbajul diplomatic
JARGONUL = cuvant de specialitate specific fiecarui domeniu.Jurnalistul trebuie sa fie capabil sa le traduca exact pentru public
ARGOUL = definit ca fiind limbajul strazii ….este limbajul folosit de grupurile anti-sociale ( grup de puscarie,bandele de cartier)
Nu are ce cauta in textele jurnalistice ,decat in reportaje ptr a reda culoarea locala.
ERORI DE EXPRIMARE:
a) Reduntanta b) Tautologiec) Pleonasm
Reduntanta
=provine de la tehnica info.si este atribuita lui WEBER →repetarea unui mesaj
SCHEMA COMUNICARII
E canal MESAJ cod R
Repetarea unui enunt in presa scrisa ----eroare,e inutila, ocupa spatial.
REDUNTANTA este utila in limbaj radiofonic.
→ exprima aceleasi idei dar cu alte cuvinte ….figuri de stil folosite mai ales de actorul politic
→este considerate o greseala de exprimare din perspective gramaticala
CUVINTELE DEPRECIATIVE sunt insultatoare ,riguroase ,sarcastic care intr-un fel sau altul ,odata folosite scot in evidenta inferioritatea cuiva( dpdvd.social)
DEPRECIATIV : -injurie(esti un dobitoc)
-calomnie (dispret public)
PARAGRAFUL
Paragraful reprezinta locul ptr.lucrurile care stau impreuna.
=o succesiune factuala ,un argument,unele elemente de informare cu care incepe enuntul cheie in jurul caruia se formeaza paragraful.
PARAGRAFUL INITIAL este foarte important pentru ca de el depinde daca lectura continua sau nu.Astfel,el trebuie sa spuna destul ca sa starneasca curiozitatea ,sa atraga atentia dar nu tot.
PARAGRAFUL FINAL miza este aceea de a-l lasa pe cititor sa se gandeasca la ceea ce a citit.
TIPURI DE PARAGRAF INITIAL
1.Paragraf initial organizat pe baza vizualizarii
- trebuie alese cuvinte care starnesc vizualizarea cu ochii mintii de catre cititor
- jurnalistul trebuie sa sties a observe, sa priveasca sis a aleaga cuvintele in reportaj inclusive in portret
EXEMPLU: in reportaj – autor liber
In stire - raspunde la intrebarea “CUM”(adj.descriptive- fata inalta
adj.calificative- fata frumoasa )
2.Paragraful initial organizat in jurul unui citat
- trebuie sa contina elem.care atrag atentia,exprimarea clara,inteligibila
-in general prima stire este organizata astfel ptr.ca porneste de la “CINE”…”CE”…ulterior pornind de la “CUM” …SI …’’DE CE”.
-ghilimelele sunt obligatorii fara sa foloseasca alt context si implicit sa-l determine pe cititor sa inteleaga altceva deact trebuie inteles.
-citarea incorecta duce la pierderea sursei
-citarea e folosita in orice tip de text
-se aleg cuvinte neutre ca : a replica…a negat…a confirmat…a explicat…(fara “a pretins ca”…”a mintit”)
-cuvinte care descriu ceva : a exclamat ,a strigat,a soptit,a spus cu glas ezitant
3.Paragraful initial oraganizat in jurul metaforei sau comparatiei
In jurul metaforei se foloseste doar in reportaje.Metafora trebuie sa fie usor descifrabila .
Metafora este polisemantica si cere o dubla lectura .
Ex: ad literam
Implicit figurata
In jurul comparatiei -----linie retorica……..trebuie sa aiba o constructive inedita.
Comparatia usureaza intelegerea atunci cand un termen este abstract.Poate sa apara in reportaj,editorial si citat.
Comparatia este corecta cand asemeanari exista mai multe decat deosebiri.
4.Jocuri de cuvinte sau ironia ( editorial, cronica, comentariu )
Jocul de cuvinte se bazeaza pe asem….identitate Sonora dar cu semnificatii diferite.Un cuvant este folosit in acelasi enunt cu 2 sensuri.
IRONIA este o figura de stil dar si de gandire .Se construieste cu antiteza-opusul celor gandite …
reprezinta transmiterea unei info.eronate…litota- inversul hiperbolei care exagereaza prin micsorare.
5.Sloganul
Seamana cu lozinca insa nu este lozinca.Sloganul trebuie sa fie foarte scurt ,sa impresioneze ,expresivitate si muzicalitate ,nu trebuie sa I se raspunda si atrage adeziunea fara nici o intrebare.
Sloganul trebuie formulat in asa fel incat sa nu I se poata raspunde: ‘’Idiotii nu citesc acest ziar”.
Proverbul nu reprezinta un avantaj sa fie citat.
6.Echilibrul TEZA / ANTITEZA
(editura,cronica,comentariu)
In textele de opinie ,textul se dezvolta pe relatia teza/antiteza.
7.Paragraful interogativ in textul de opinie
=un tip de intrebare ce formeaza o problema
=introducerea unui superlative in stire,reportaj
8.Paragraful initial in care se introduce un superlativ
De exemplu: “Este prima oara cand se intampla asa ceva”.
Pentru reportaj:- rezumati textul in c3 fraze si intrebati-va ce reiese din intamplare
TIPURI DE PARAGRAF FINAL
a) PF. Sinteza
=valabil pentru orice tip de text dar nu ptr orice tip de evenimente ,doar ptr un eveniment complex
b)PF. Umoristic
=in reportaj….in editorial
UMOR ≠ IRONIE
Bonom • denunta demagogic Victima simpatica • este determinat de o indignare Jurnalistul nu vrea sa demonstreze nimic de tip moral,de regula Gluma…rasul
c)PF. Circular
=plan clepsidra
=reportaj…stire
d)PF Deschis
=numai in situatia in care evenimentele din realitate continua sa se desfasoare dup ace a fost pus in circulatie prin text.
=implica o succesiune de texte
=evenimentul este acoperit de la inceput pana cand se incheie
PARAGRAFELE DIN INTERIORUL TEXTULUI
Fiecare paragraph este o idée ,un subiect distinct ptr.dezvoltarea unui punct de sprijin.
Cititorul are nevoie in fiecare moment sa stie unde se afla si incotro se indreapta.
Daca un paragraph da nastere la o intrebare ,atunci se raspunde in urmatoarele paragrafe.
Ptr.a introduce in text un al2-lea vorbitor ,intai il prezentam apoi dam cateva info.despre el.
Elemente de background
=formulari “ cu doua luni inainte” ,”intre timp”, “in acest timp”, “in alta ordine de idei”.
Planul textului
1.Informare
2.Opinie
1)Informarea
=piramida inversata( info.importanta este spusa de la inceput)
Primul paragraph se centreaza pe: “ CINE?” “CE?” “CAND?” “UNDE?” (trebuie indicata sursa)
Paragraful 2 continua informatia care n-a putut fi spusa in primul paragraph: “UNDE?” “DE CE?”
Paragraful 3 dezvolta raspunsul la “CINE?” ( background ).
Paragraf 4 continua backgroundul.
2)Opinia
Se va scrie al 2-lea sau al 3-lea text cu aceeasi tema ,atunci cand evenimentul este important…….aprofundarea informatiei.
=piramida circulara ( organizarea unghiulara piramidei inverse.)
Ultimul paragraph contine informatii la fel de importante ca primul paragraph.In functie de evenimente apar si alte planuri.
RELATAREA CRONOLOGICA este rentabila cand un eveniment are un continut care si-ar pierde importanta daca ar fi pus in piramida inversata.Un loc important il ocupa folosirea verbelor ( timp, diateza, mod).
=timpul trebuie sa fie present
=actiunea incheiata ,viitorul nu se foloseste
=nu trebuie folosit gerunziul….conditional optativ nu ofera nici o informatie
=diateza pasiva
=nu se pun intrebari in textele de informare
=indic actiunea care s-a petrecut cu adevarat
RATIONAMENT:
1.Deductia
2.Inductia
1.DEDUCTIA
Unele cunostinte fiind considerate déjà achizitii,altele sunt consecintele lor.
DIN : a → b ; b→ c ; a → c (SILOGISM)
Ingredientele construirii silogismului este omul(fiinta care gandeste).
Tip de definitie persuasive “ Limba noastra abunda in cultura “ (semnificatie descriptive ,vaga dar este emotionanta)cum oamenii accepta ceea ce li se spune ,cum adevarul are forta persuasive care conduce la acceptare.
EXEMPLU: stat de drept, democratie
Rationamentul disjuctiv de tipul : “Cei care l-au ucis pe Cezar sunt complotisti aparatori ai dreptatii “.
(disjunctia)
DILEMA : Reducerea la absurd – cand o informative nu poate fi dovedita direct ,se ia drept premiza propoz. / informatia contrara …………………daca deductia duce la propozitii neacceptabile atunci aceasta premiza este falsa → propozitia initiala este adevarata.
Erori de Rationament
=argumentare tendentioasa …. A asocial o idée / o persoana cu o actiune valorizata de colectivitate de tip negative / pozitiv.
2.INDUCTIA
Este opusa deductiei………….trecerea de la particular la general sau de la obiectii particulare la afirmatii despre toate cazurile .
Exista 2 tipuri de inductie:
• inductia completa adica enumerarea tuturor cazurilor particulare + formularea concluziei
• inductia amplificatoare ( generalizatoare ) ….doar o parte din cazuri sunt enumerate + formularea concluziei generalizatoare
EXEMPLU: Sondajul de opinie unde un esantion de 1000-2000 de oameni reprezinta intreaga populatie.Rezultatul sondajelor ar reprezenta parerile collective ale tuturor ,la un moment dat in legatura cu intrebarile puse.
O alta metoda care intra in acelasi rationament este FOCUS GRUPUL ( dialog intre moderator si un grup ales in conformitate cu anumite criteria ) …… se numeste astfel ptr.ca rezultatul reprezinta intreaga categorie.
Principala eroare consta in insuficienta analiza a cazurilor particulare → concluzia incorecta →generalizare pripita.Pe baza generalizarii pripite se formeaza stereotipuri / prejudecati.
IMAGOLOGIE = imaginea mentala pe care un grup o are despre alt grup .
Exista si o inductie difuza . Se ajunge la ea prin masa de impresii ,experienta,aprecieri accumulate in timp de catre un individ . Acesta le pune in relatie difuza cu o serie de cunostinte generale ,traditii ,obiceiuri………nu se poate ajunge la o concluzie generatoare.
In persuasiune ,exemplul joaca rolul de argument………….calea de mijloc aristotelica = echilibrul intre exces si lipsa.
EXEMPLU : Cumpatarea este calea de mijloc intre exces si abstinenta.
Modestia este calea de mijloc intre trufie( exces ) si discret ( lipsa ).
TITRAREA .REVIZUIREA TEXTULUI.
RESCRIEREA TEXTULUI
1.TITRAREA
Titlul rubricii / paginii ( econ., sprort , soc. )este atemporal , rubricile trebuie sa se gaseasca mereu in acelasi loc.
Textul propriuzis are urmatoarele 3 ELEMENTE:
• supratitlu
•titlu •acestea 3 se impun cand textul e prea lung ( 1 / 2 pag.de ziar)
•subtitlu
•intertitlu ( titlul dintre 2 bucati de text )
Ptr . a atrage atentia,titlul trebuie sa contina info.cea mai imp.din text.
TITRAREA + PARAGRAF INITIAL trebuie sa se completeze……….ele trebuie sa spuna destul despre ce este vorba …destul ca sa incite la continuarea lecturii.
Orice adj.calitativ in titlu nu mai fc.info .ci preformeaza lectura.
Ptr . editori cea mai buna variant de formare a titlului este combinarea a ceea ce este mai imp.din ceea ce se vb.
Titlul nu trebuie sa promita mai mult decat ofera textul. Titlul care promite mai mult = minciuna , manipulare , incalcare a contractului de lectura ( se face intre autor –titlu – cititor).
TITLURILE INTEROGATIVE
→ ar trebui sa se renunte la ele
→ indoieli in privinta textului transmis
→intrebari retorice nu trebuiesc folosite in titlu
→cititorul se poate simti interpelat prin intrebarea din titlu
→intrebarea care formuleaza o problema este admisa in titlu( textul trb.sa raspunda clar,coherent la intrebare – contract de legatura) la sfarsitul textului se gaseste raspunsul la intrebare (editorial si analiza)
SUPRATITLUL pregateste syntactic vb. Propoz. Principale pe care o contine titlul.
Textele ample au fie supratitlu ,fie titlu= subst. + chapeaux
Formularile sunt impartite:
= formuleaza clar explicit informatia
=titlu incitativ (trezeste curiozitatea)
Institutiile serioase procedeaza astfel:
Autorul scrie textul si propune 4 variante de titlu.Primul cititor este acela care a dat sarcina de lucru ,apoi titlul merge la machetare .Aici este nevoie de cele 4 variante ptr. A nu se strica titlul.Singurul care poate schimba titlul este primul cititor(seful direct.)
Diferenta dintre LIED si CHAPEAUX:
Lied – pista ; primul paragraph al stirii
Sapoul – poate juca rol de primul paragraph( rezumatul textului)
Acros - agatare / cititorul e informat ca la pag.12 e cva imp. De citit.
2. Revizuirea textului
Textul trebuie revazut de 1-3 ori atunci cand esti incepator si macar o data daca esti experimentat.
Directii pe care trebuie sa le urmam cand revizuim textul:
•calitatea , acuratetea informatiei
“Citatul este sacru “ . ( Reuters)
•exprimarea exacta ( inflatie ) si completa ( inflatie + def.scurta ,fidela )
•directia stilistica ( exprimarea , ortografia ,cel mult 2 subordonate scurte in fraza )
Propozitia nu trebuie sa inceapa cu “ DAR “ sau “SI “
Dupa gerunziu se pune punct si urmeaza un verb la indicativ.
•ce contine textul …..daca textul contine mai mult decat s-a notat
3. Rescrierea textului
=textul e prost …..trebuie rescris integral
= se poate rescrie textul ptr ca apar noi informatii
=rescrierea textului dintr-un canal in alt canal ( ptr agentii mondiale)
STIREA. INTERVIUL. RELATAREA .
REPORTAJUL. ANCHETA . ANALIZA
STIREA este genul de baza ,din care se pot dezvolta celelalte ,in urmatoarele zile.
O STIRE→ RELATARE ( daca apar info. In plus ) →REPORTAJ → ANCHETA → INTERVIU cu una din sursele aparute in stire …
STIREA = lucrul aflat azi = NOUTATE
=interesul uman ( curiozitate)
•Din perspective sociologiei media “ STIREA “ este ceea ce decid jurnalistii ca este o stire .(GATE KEEPERS)
•Din perspective concurentei ,”STIREA “ este o marfa perisabila ,nimeni nu este interest de sterile de ieri ( proximitatea info.)
•Din perspective faptului divers, a neobisnuitului “ Trenurile incep sa existe ,atunci cand unul deraiaza “ (GATE KEEPERS)
•Din perspective concurentei ,”STIREA “ este o marfa perisabila ,nimeni nu este interest de sterile de ieri ( proximitatea info.)
•Din perspective faptului divers, a neobisnuitului “ Trenurile incep sa existe ,atunci cand unul deraiaza “ (GATE KEEPERS)
•Din perspective concurentei ,”STIREA “ este o marfa perisabila ,nimeni nu este interest de sterile de ieri ( proximitatea info.)
•Din perspective faptului divers, a neobisnuitului “ Trenurile incep sa existe ,atunci cand unul deraiaza “ →statistica informala →publicul considera ca acel tip de fapt se produce mai mult in realitate .
ROGER CLAUSSE : “ STIREA “ este o prima avizare in legatura cu un lucru intamplat recent.Este vorba ,nu despre un simplu fapt de actualitate ,ci despre un eveniment ,adica a unui fapt socialmente semnificativ.Cunoasterea acestui fapt este necesara ptr ca publicul sa inteleaga istoria ,in desfasurarea ei zilnica .
CURTIS D.MACDOUGALE ( journalist American) : “STIREA” este aceea care ii intereseaza pe cei mai multi oameni.Stirea se refera la tot ce priveste bunastarea publica ,la tot ce intereseaza sau intruneste un individ in relatiile ,activit., opiniile, calitatile sau comportamentele sale.
STIRE → nouvelle (fr.)
NOUTATE
→ new
CUM SE FORMEAZA STIREA??????
Teoreticienii ne spun ca stirea este preformata si rolul acesta de a preforma stirea revine asa-numitii Newsmakers.
Newsmakerii sunt primii care definesc o realitate .Stirea este preformata si de orizontul de asteptari al publicului → info.de interes public . Jurnalistul trebuie sa transcribe realitatea asa cum este ea .
Presa dezvoltata opereaza cu fm.tipuri de stiri.Un prim criteriu din perspective urgentei publicarii sunt asa numitii “ hard news “ ( care trb.publicate cu cea mai mare rapiditate ) sau care prezinta fapte violente.
Tipuri de STIRI de agentie :
Pe de o parte ,agentia opereaza in practica cu evenimente anticipate = agenda setting ( masa de evenimente anticipate)
STIRI obisnuite = textul care epuizeaza evenimentele abordand si consecintele evenim.(urmarile care decurg din evenim).Daca evenim.dureaza si a 2-a zi → felon up (al 2-lea sau al3-lea text despre acelasi subiect).Al 2-lea text trebuie sa contina info.pe scurt din primul text + adaugarea a ceva ce este nou.
Fisa tehnica descrie un mechanism,un aparat,o lege.
Portret.Biografie.
Cronologia : text de context care completeaza textul principal
Toate cele 3 mari agentii fac un tip de stire care se numeste “CLARIFICARE”.
ASS.PRESS./ Clarificarea – stirea trimisa si info.sunt corecte.Clarificarea se impune ptr ca receptorul sa inteleaga correct mesajul.
ASS PRESS si FRANCE PRESS fac asa numitele “ texte de culoare” .
Marile agentii fac stiri de sinteza ( stirea care face sinteza a 3 stiri despre acelasi eveniment).Sinteza vine in largirea background-ului( rasp. Mai in amanunt la intreb. “ DE CE? )→ character explicative.
Dimensiunea stirii e mai mica sau mai mare in fctie de eveniment:
•simplu – 10 randuri
•complicat – 2-3 pag daca e nevoie
Ziarele franceze folosesc 3- 4 termeni ptr . a define tipuri de stiri:
→stirea primita de la agentie
→brere- eveniment minor
→montaje – combinarea a2 stiri despre acelasi subiect dar care vin din 2 agentii
→spargerea unui text lung in mai multe texte mai scurte
RELATAREA
marturia unui ziarist de la fata locului propune o expunere a faptelor ,fara a le dezvolta intr-un subiect amplu si are doar
scopul de a informa este scrisa la pers III si face referire la fapte reale presupune prezenta jurnalistului la fata locului
Jurnalistul va raspunde in relatarea sa la cele 6 intrebari esentiale ,dar va da multe detalii de atmosfera si va incerca sa inchege o naratiune sobra si neutral prin informare ,cu obiectivitate a publicului sau despre ceea ce s-a intamplat.Termenul folosit in presa tiparita si care se refera la situatia conform careia stirea de azi e dezvoltata maine de catre ziar ( mai multe info , background mai complet)In categoria relatare ,poate sa intre si ceea ce se numeste actualizare ( se reia un text vechi si se aduce la zi + info noua).CURTIS D.MacDougale: “ O stire importanta erupe prea repede ptr a permite realizarea unei relatari sau a unui reportaj .A 2-a zi ,stirea va fi dezvoltata fie prin rescriere fie prin texte suplimentare sau prin localizare atata timp cat exista unghiuri noi ,ceea ce impune aducerea la zi a info. Prin text revitalizat ,reluat peste o vreme atunci cand misterele incep sa se destrame.
REPORTAJ
Michel Voirol “Guide de la redaction”(1992)= intai de toate reportajul este o poveste ,pe care tu,reporterul o spui ptr . ca ai fost acolo ,ai vazut,ai auzit,ai aflat,ai simtit,ai mirosit,ai gustat…sic el mai imp.e sa-l faci pe cititor sa simta ceea ce ai simtit tu ,sa auda ce ai auzit tu sis a vada ce ai vazut tu.
REPORETAJ = gen publicistic de informare ,care se bazeaza pe fapte reale
= singura legatura pe care o are cu literatura ,sunt mijloacele de
Expresie,rep.abunda in fig.de stil
REPORTAJ = specie publicistica care apeleaza adesea la modalitatile literare de expresie si informeaza asupra unor situatii ,evenimente sau realitati
REPERE DE COSTRUCTIE:
→construiesti imaginile …trebuie sa le arati cititorului ,ceea ce tu vezi ,fara a detalia prea mult
→este essential sa prezentam oamenii ,descriindu-I d.p.d.v. fizic ci si prin dialog
( propriile lor cuvinte-naturalete )
→dam cifre rotunde
→textul scris trebuie sa ma reprezinte ( citit + recitit)
→nu trebuiesc cautate modele de reportaj
TIPOLOGIA REPORTAJULUI:
1.de atmosfera ( reda detalii de atmosfera )
2.de eveniment ( pune accentual pe faptele oamenilor ) ,dezbateri,vizita unui delegate strain ,o parade ,un accident sau o experienta personala”o zi la mall”
3. de fapt divers
Terminologia Americana se refera la orice tip de reportaj.
Reporterul este intotdeauna la fata locului .
“Ce trebuie sa existe dupa sfarsitul lumii?
-Un reporter” ( N.IORGA )
Jean Paul Sartre “Calitatile necesare reporterului constau in capacitatea de a sesiza instantaneu semnificatiile,precum si abilitatea de a le grupa ptr.a oferi cititorului ansambluri sintetice,ce pot fi descifrate instantaneu”.
“ Un bun reporter vede lucrurile interesante intr-un eveniment pe care un reporter mediocre nu le vede.Acest lucru se intampla ptr.ca mintea lui a fost atat de antrenata incat vede tot ceea ce il inconjoara si dincolo de eveniment .Aproape natural il scoate la suprafata interesul latent care se afla in oameni si in lucruri .Si atunci ,destul de curios spune ca omul are nas ptr stiri.”
•capacitatea de a observa trece dincolo de capacitatea de a privi ,de a vedea
•reporterul vede ceva interesant sub aparenta banalului
Louis Aragon “ Taranul din Paris “
=miraculosul cotidian este langa noi ,la coltul strazii ,trebuie doar sa-l vedem
Geo Bogza este unul dintre putinii jurnalisti adevarati.
•Incepand din anii ’30 reportajul devine un text de granita intre realitate si transformarea ei.Inaintea reportajului au fost jurnalele de calatorie.
•In anii ’90 reportajul este o poveste care se spune ,dar o poveste adevarata.Reportajul se situiaza in eveniment ,il lumineaza ,il pune in perspective si da substanta info.brute.
In presa tiparita ,reportajul este essential.Reportajul vizualizeaza informatia ,o autentifica si ii ofera credibilitate.Cititorul are nevoie sa I se povesteasca lumea in care traieste.El coloreaza realitatea cea mai banala insa in masura in care sunt povestitori ,reporterii romani jurnalisti care informeaza.
•Anii ’60 marcheaza un tip de journalism ,mai ales in SUA “new journalist”.Teoreticienii acestui nou tip de journalism se opun relatarii neutre.Argumentarea are elemente stilistice ,oamenii soptesc,gem,vorbesc,in foarte multe feluri ………oamenii declara ca……
Guy Taleze pune in aplicare jurnalismul trait –apare romanul nou fictional “ Cu sange rece”
“Sunt fapte in fata carora nu poti ramane neutru” ( Oriana Fallaci)
ELEMENTE de redactare:
In reportaj este permis tot ce nu este permis in redactarea stirii( abatere de la neutralitate).
Citatul →in stire: a declarat
→In reportaj : a spus , a strigat ,s-a inrosit
Regionalismele in stiri sunt parafrazate standard ,in reportaj nu se intampla asa ,ba dimpotriva.
In reportaj este locul descrierii de care se selectioneaza elemental care este nou ,detaliul semnificativ.
Daca surprindem si exprimam legatura semnificativa dintre om si loc ,omul este lurprins in mediul lui.Unghiul de abordare este dat de intrebarile “CINE? “ “CE?” , se poate stabili in fctie de propria sensibilitate a autorului ,de impresia dominant a autorului ,astfel il aduce in mijlocul evenimentelor pe cititor.
Din perspective procedeelor narrative ,autorul este liber.
In audiovisual termenul de reportaj are o conotatie diferita.
PORTRETUL
La Bruyere – “Caracterele”
“Portretul nu este numai fizic ,ci si comportamental”.
Portretul editorialistului:
1.sa aiba experienta indelungata mai ales in zona de informare.
2.sa aiba o aprofundare in domeniu ,sa fie specializat
3.trebuie sa aiba o experienta de viata si culturala
4.capacitatea de exprimare ….de annaliza si sinteza……
5.trebuie sa aiba o atitudine etica
ANCHETA
= este o demonstratie
=sub ancheta este o problema / o disfunctie sau o chestiune complicate care trebuie lamurita si explicate.
=in a 2a variant se apropie de dezbatere
=in ambele situatii trebuie sa functioneze interesul public drept criteriu fundamental.
La Bryere “ Etapele realizarii anchetei” :
1.Formularea intrebarii pornind de la o pb.adevarata
2.Colectionarea info care sa ajute la rasp . la intrebare
3.Colectionarea unor info.suplimentare
4.Concluzia la care duc info.
Peste tot trebuie respectata regula incrucisarii surselor.Anchetele nu sunt pe problem ci pe persoane.
Anii ’70 sunt un pct.de cotitura ptr americani .
Filozofia jurnal.americani de investigare e mai simpla.Tinta sa este sa puna in circulatia publica info.de interes public pe care unii doresc sa le tina ascunse( aspect negative-coruptie).
Traseul anchetei: Jurnalistul porneste ancheta de la un zvon ,de la o info.neconfirmata ……………..aprofundarea informarii……….in final toate info conduc la o pb.principala si la o anumita intitutie deci la ierarhia instit.Aceasta este persoana cheie;odata publicata o astfel de ancheta jurnalistul trebuie sa poata dovedi adevarul fiecarui cuvant……………pot aparea sip b .etice.
TEXTUL DE OPINIE
Trebuie spus ca incepand de la Aristotel ,opiniei nu I se cere sa demonstreze adevarul,adica concordant cu o realitate palpabila……factualului I se cere ,insa.
Texte de opinie,recenzie,comentariu,cronica ,text polemic,atat polemica cat si editorialul.
Recenzia, comentariu si textul polemic provin din literature.Recenzia e cea mai simpla
Ptr. a putea scrie autorul trebuie sa fie specialist in domeniu………..2 accept.ale recenziei:::
•accept.europ- recenzia = text care se aplica un text scris unui volum
•accept.americana – pe langa volum ei aplica “ Reviewing” ptr orice tip de manifestare.
Factualul in recenzie raspunde la intrebarea “ Despre ce vorbeste?”………..cum este acest volum?????.............factualul se poate interpatrunde cu comentariul ,cu judecata de valori .
Pentru orice text de opinie este valabil faptul ca poti sa nu fii de accord cu recenzia ,dar autorul este apreciat.
Ptr.presa de prestigiu New York Times ,semnatarul recenziei trebuie sa fie de prestigiu si astfel si volumul va fi apreciat .
Deosebiri intre Cronica ……..Comentariu …………..Recenzie:::::
→cronica , comentariul = ample ,largesc contextual
→chestiunea abordata este mai generala decat un rol ca in cazul recenziei = comentariu, cronica ( atemporale)…….recenzia se aplica unui subiect recent.
Distinctie comentariu / cronica = in comert subiectivitatea autorului e mai apreciata ,mai libera sa se manifeste.
Textul polemic …..”polemos”-razboi= combate o idée ,o pers.,este un atac sau un raspuns la un atac.In functie de chestiunea abordata ,problema / persoana ,textul polemic intra in dezbaterea de idei
Editorialul:textul de opinie care formuleaza o judecata de valori in legatura cu o problema ,un evenm. De actualitate,indifferent de domeniu care reprezinta pozitia institutului de presa in legatura cu chestiunea discutata.
Asadar conform traditiei editorialul poate fi semnat sau nu iar cand este semnat este de un editorialist al ziarului.
Incepand cu anii ’30 jurnal.american a introdus niste inovatii ce se mentin si azi.
