geografia europei. caiet cu fișe de lucru pentru clasa a vi-a i.mĂrculeȚ.pdf

Ș c o a l a G i m n a z i a l ă D i s c o v e r y

IOAN MĂRCULEȚ

GEOGRAFIA EUROPEI

CAIET CU FIȘE DE LUCRU PENTRU CLASA A VI-A

ISBN 978-973-0-20681-4

VOLUNTARI 2016


Geografia Europei. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a VI-a, ISBN 978-973-0-20681-4, Voluntari, 2016

2

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY

Prof. dr. IOAN MĂRCULEŢ

GEOGRAFIA EUROPEI Caiet cu fișe de lucru pentru clasa a VI-a

Prefață Prof. dr. CRISTINA GHIȚĂ

ISBN 978-973-0-20681-4

VOLUNTARI 2016



3

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY www.ScoalaDiscovery.ro

Pipera – Str. Drumul Potcoavei, 100 Tel. 0212690036

[email protected]

Redactare și tehnoredactare: Ioan Mărculeţ

IOAN MĂRCULEŢ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei – studiu geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în 2013) și profesor gradul I la Colegiul Național „I. L. Caragiale“, București – este autorul sau coautorul a 39 cărți și broșuri (studii de specialitate, monografii, enciclopedii, dicționare, cărți școlare etc.). A publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii de geografie (geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia populației, geografia așezărilor, geografie economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie, precum și peste 120 de articole de popularizare și cu caracter școlar.

Între lucrările destinate sistemului școlar se evidenţiază: • Geografie şi istorie. Ghid de pregătire pentru examenul de bacalaureat (teste) (2011, coord.); • Mic dicţionar geografic şcolar (2012; coord.); • Dicţionarul ariilor naturale protejate din România (2012; coord.); • Dicţionarul așezărilor urbane din România (2013; coord.); • Judeţul Ilfov. Mapa de geografie a orizontului local (2013); • Geografie. Bacalaureat 2014. Ghid de pregătire intensivă (teste cu rezolvări) (2013, coord.); • Introducere în geografie. Valea Lungă – orizontul local. Activităţi de învăţare, Clasa a IV-a (2013, coautor); • 15 teste de geografie pentru pregătirea examenului de bacalaureat (2014); • Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie (2014; coord.); • Mic dicţionar geografic școlar cu superlative și singularităţi, Vol. I, Geografie fizică (2014; coord.); • Geografie. Bacalaureat 2015. Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale. Sinteze și teste cu

rezolvări (2014; co-coord.); • Geografia României. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a VIII-a (2015); • Statele Americii de Sud. Mică enciclopedie (2015, coord.); • Oraşele României. Mic dicţionar geografic şcolar (2015, coord.); • Geografie. Fişe de lucru şi teste pentru pregătirea examenului de bacalaureat (2015); • Geografia continentelor extraeuropene. Caiet de lucru pentru clasa a VII-a (2015, colab.).

ISBN 978-973-0-20681-4

Adrese de contact:

[email protected] [email protected] [email protected]

http://www.scoala/

mailto:[email protected]



4

C U P R I N S

Prefață (Prof. dr. Cristina Ghiță)…...………………………………………………….…………………………………..……….5 Notă introductivă …………………………………………………………………………….…...……………………………..……….6

Europa. Poziţia geografică, limitele, ţărmurile, întinderea ………………………………………………………..7 Relieful Europei ………………………………………………………………………………………………………………………..8 Clima Europei ……………………………………………………………………………………………………………………………9 Râurile, fluviile şi lacurile Europei ……………………………………………………………………………………………10 Vegetaţia, fauna şi solurile Europei …………………………………………………………………………………………12 Populaţia Europei ……………………………………………………………………………………………………………………14 Aşezările umane (I) – aşezările rurale din Europa ……………………………………………………………………16 Aşezările umane (II) – oraşele Europei …………………………………………………………………………………….18 Europa – harta politică ……………………………………………………………………………………………………………20 Resursele naturale ale Europei ………………………………………………………………………………………………..22 Europa – activităţile economice (I). Agricultura şi industria …………………………………………………….24 Europa – activităţile economice (II). Transporturile, comerţul şi turismul ……………………………….26 Diferenţieri geografice regionale. Uniunea Europeană ……………………………………………………………28 Europa Centrală. Specificul geografic ………………….…………………………………………………………………..30 Germania ………………………………………………………………………………………………………………………………..31 Ungaria …………………………………………………………………………………………………………………………………..33 România ………………………………………………………………………………………………………………………………….34 Moldova ………………………………………………………………………………………………………………………………….36 Europa Sudică (Mediteraneană). Specificul geografic ……………………………………………………………..37 Spania ……………………………………………………………………………………………………………………………………..39 Italia ………………………………………………………………………………………………………………………………………..40 Portugalia și Grecia ………………………..……………………………………………………………………………………….41 Europa de Est. Specificul geografic ………………………………………………………………………………………….42 Rusia ……………………………………………………………………………………………………………………………………….43 Europa Vestică (Atlantică). Specificul geografic ……………………………………………………………………….44 Franța ……………………………………………………………………………………………………………………………………..45 Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord) ……………………………………..……46 Europa Nordică. Specificul geografic ……………………………………………………………………………………….48 Norvegia și Suedia …………………………………………………………………………………………………………………..50 Regiunile geografice ale Europei. Recapitulare ……………………………………………………………………….51

Bibliografie selectivă ……………………………………………………………………………………………………………………52



5

P R E F A Ț Ă

Prin lucrarea de față prof. dr. Ioan Mărculeț de la Școala Gimnazială Discovery, din Voluntari,

jud. Ilfov, contribuie la completarea unei serii de auxiliare didactice sub forma fișelor de lucru,

extrem de ofertante, destinate elevilor și profesorilor din ciclul gimnazial. Caietul este elaborat în

conformitate cu sugestiile metodologice din programa școlară pentru clasa a VI-a (aprobată prin

OMECT nr. 4698/07.07.2008), iar cerințele sunt formulate preponderant în baza conținuturilor din

manualul de geografie al Editurii Teora. Materialele ce formează lucrarea pot fi utilizate la ora

săptămânală de geografie, la clasă, fiind un instrument util atât pentru cadrele didactice (în

realizarea instruirii), cât și elevilor în munca independentă de învățare sau de consolidare a

cunoștințelor.

Elevii au posibilitatea însușirii competențelor generale și specifice disciplinei, prin

descoperirea aspectelor referitoare la Geografia Europei într-un mod ușor și interactiv. Lucrarea

conține 29 de fișe de lucru ce pot fi introduse de profesor cu ușurință la oră și adaptate

potențialului clasei. Sunt abordate majoritatea temelor propuse de programă, de la Europa –

poziție geografică, limite, țărmuri, întindere, Elemente de geografie fizică, umană și economică

până la diferențieri geografice regionale, Uniunea Europeană și analiza diferitelor state din Europa.

Prin varietatea tipurilor de itemi și a activităților de învățare propuse (notare, comparare,

interpretare, descriere etc.) fișele de lucru ajută cadrul didactic să transmită și să însușească la

elevi competențele specifice disciplinei, să evalueze cu obiectivitate modul cum aceștia au înțeles

conținuturile, permițând un feed-back rapid și evaluarea unui volum mare de rezultate ale învățării

în timp scurt (la ora de curs).

Introducerea la fiecare fișă de lucru și a unor itemi semiobiectivi și chiar subiectivi (mai ales la

tema pentru acasă) oferă posibilitatea măsurării unor rezultate ale învățării situate la niveluri

cognitive superioare. De asemenea materialele ce formează lucrarea pot fi utilizate de către elevi

în munca independentă de învățare și de consolidare a cunoștințelor.

Prin calitatea și varietatea suportului grafic și cartografic utilizat, a exercițiilor și activitățile

propuse, respectiv a informațiilor suplimentare oferite în subsolul paginilor, lucrarea captivează

atenția cu ușurință și atrage spre studiul Geografiei Europei. De asemenea, temele pentru acasă

propuse contribuie la o cunoaștere a spațiului imediat înconjurător (la nivel de județ sau localitate),

scopul fiind ca elevii să înțeleagă mai bine importanța acestor informații și aplicabilitatea lor în

viața cotidiană.

În concluzie, ca și volumul precedent (Geografia României. Caiet cu fișe de lucru pentru

clasa a VIII-a), apreciem lucrarea domnului prof. dr. Mărculeț, ca fiind de un real folos pentru

profesori și elevi. Ajută la o învățare activă și eficientă, asigurând realizarea instruirii în mod

predominant la clasă și contribuind la o pregătire adecvată atât pentru evaluarea pe parcursul

anului, cât și pentru concursurile școlare specifice disciplinei.

Nu putem decât să în felicităm pe dl. prof. dr. Ioan Mărculeț și pentru această apariție și să

dorim succes elevilor în cunoașterea Geografiei Europei!

Prof. dr. Cristina GHIȚĂ Inspectoratul Școlar Județean Ilfov



6

N O T Ă I N T R O D U C T I V Ă

Prezenta lucrare („Geografia României. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a VI-a”), compusă

din 29 de fișe de lucru, este destinată activităţii elevilor la clasă, sub directa coordonare a

profesorului.

Fișele au fost elaborate în scopul lucrului individual cu manualul, textele și cerinţele din

conţinuturi fiind realizate, în cea mai mare parte, pe baza manualului publicat la Editura Teora

(autori: Daniela Strat şi Manuela Popescu), conform programei pentru o oră pe săptămână.

La decizia profesorului, conţinuturile unor fișe – „Clima Europei”, „Râurile, fluviile şi lacurile

Europei”, „Aşezările umane”, „Resursele naturale ale Europei”, „Așezările umane”, „Diferenţieri

geografice regionale” ș.a. – pot fi lucrate în perechi de elevi (colegii de bancă) ori pe grupe, iar

resursele de timp pot fi stabilite de către cadrul didactic în funcţie de potenţialul clasei.

Unele casete cu rubrica „Exerciţiu” oferă posibilitatea unor activităţi practice, iar cele cu

rubrica „Verificaţi-vă cunoștinţe acumulate” pot fi folosite în structura lecţiei ca teste destinate

evaluării cunoștinţelor acumulate (evaluării performanţei).

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ



7

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: EUROPA. POZIŢIA GEOGRAFICĂ, LIMITELE, ŢĂRMURILE, ÎNTINDEREA Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Ce este Europa?

Provenienţa numelui continentului Europa este incertă. Unii susţin că numele său provine de la cuvântul fenician ereb, care înseamnă apus (pentru asiatici Europa fiind locul spre care apune Soarele), iar potrivit mitologiei greceşti, Europa a fost fiica regelui fenician Agenor, ce a fost răpită de Zeus şi dusă în Insula Creta.

Analizaţi figura 7 – Continentele şi oceanele (pag. 4) – şi scrieţi în fişa de lucru: a) emisfera în care

se află situat continentul Europa: ……………………….…………………. şi b) oceanele care-l încadrează:

……………………….…………………..................................................................................................................

În est şi sud-est, Europa întră în contact cu Asia (pare a fi o peninsulă a Asiei). Arătaţi, pe harta murală, limitele dintre cele două continente: Munţii Ural, fluviul Ural, Marea Caspică şi Munţii Caucaz.

Teritoriul său, cu o suprafaţă de 10.170.340 km2, este cuprins între aproximativ 35 şi 71o latitudine nordică şi are ţărmurile foarte sinuoase. Cu ajutorul Hărţii 1: Europa – aşezarea geografică, din manual (pag. 5), scrieţi în fişa de lucru:

a. mările care scaldă ţărmurile Europei: ……………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. punctele extreme: …………………………………………………………….. (în nord), ……….…………………………

………………………….. (în vest) şi ……………………………………………………………… (în sud)

c. principalele peninsule: ……………………………………………………..………………………………………………………….

……………………………………………………..………………………………………………………………………………………………….

d. principalele insule: ……………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...

e. strâmtorile prin care Marea Neagră are acces la Oceanul Atlantic: ………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Arătaţi, pe harta murală, mările, punctele extreme, peninsulele, insulele şi strâmtorile scrise mai sus.

Temă: Analizaţi harta alăturată şi, cu ajutorul atlasului geografic, identificați și scrieţi numele:

1. peninsulelor marcate cu A, B şi C;

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

2. insulelor marcate cu a şi b;

………………………………………………………

………………………………………………………

3. mărilor marcate cu 1, 2, 3 şi 4.

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………



8

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: RELIEFUL EUROPEI Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi relieful. Relieful Europei este rezultatul evoluţiei scoarţei continentului, de-a lungul perioadelor

geologice, sub influenţa agenţilor interni şi externi. Scrieţi, în fişa de lucru, principalii agenţi interni şi externi cunoscuţi:

a. agenţi interni: ………………………………………………………………………………………………………………………………

b. agenţi externi: ……………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Evoluţia sa a fost îndelungată şi s-a petrecut în mai multe etape. Ca urmare, relieful din nordul continentului este mai vechi, intens erodat şi netezit, iar sudul, mai tânăr. În prima parte a Cuaternarului, din cauza scăderii temperaturilor, în nordul continentului s-au instalat calote glaciare, iar pe munţii înalţi s-au dezvoltat gheţari montani. În a doua parte a Cuaternarului temperaturile au crescut şi cea mai mare parte a gheţarilor s-au topit, rămânând în urma lor relief glaciar (câmpii de eroziune, morene, circuri şi văi glaciare).

Identificaţi pe Harta 1: Europa – harta formelor de relief, din manual (pag. 8), limita dintre Europa veche şi Europa nouă şi precizaţi forma de relief predominantă din Europa veche.

Altitudinea medie a reliefului este de 330 m. Altitudinea minimă este de -28 m, în câmpia din nordul Mării Caspice şi în polderele1) din Olanda, iar cea maximă, de 5.642 m, în Vârful Elbrus din Munţii Caucaz2). Arătaţi, pe harta murală, câmpia din nordul Mării Caspice (Câmpia Precaspică sau Câmpia Mării Caspice), polderele din Olanda şi Vârful Elbrus.

În ansamblu, relieful continentului este foarte variat, fiind prezente unităţi montane, podişuri şi câmpii.

Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori, definiţi munţii, podişurile şi câmpiile.

Cu ajutorul hărţii menţionate mai sus, scrieţi, în fişa de lucru, principalele unităţi de relief ale Europei. a. munţi: ………………………………………………………………………………………………………………………………………....

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. podişuri: ………………………………………………………………………………………………………………………………………

c. câmpii: …………………………………………………………………………………………………………………………………………

Pe lângă unităţile de relief scrise mai sus, localizaţi pe harta murală: Munţii Cordiliera Betică, Munţii Balcani, Podişul Meseta, Masivul Central Francez, Masivul3) Şistos Renan, Podişul Boemiei, Podişul Volgăi, Câmpia Andaluziei, Câmpia Nord-Europeană, Câmpia Padului, Câmpia Panonică şi Câmpia Română.

Din cauza dinamicii plăcilor tectonice, în Europa sunt prezenţi mai mulţi vulcani activi. Cu ajutorul Hărţii 1: Europa – harta formelor de relief, din manual (pag. 8), localizaţi şi scrieţi, în fişa de lucru,

numele vulcanilor din: a) Bazinul Mării Mediterane: …………………………………………………….. …………………………………………………….. şi b) Insula Islanda: ……………………………………………………..

1)

Polder = porţiune joasă de uscat smulsă mării prin îndiguire şi drenare. 2)

Conform manualului, Vârful Mont Blanc (4.807 m) din Munţii Alpi este cel mai înalt din Europa. 3)

Masiv = unitate de relief care se prezintă ca o masă relativ compactă, impunătoare, cu fragmentare redusă şi cu versanţii exteriori cu pante mari.



9

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: CLIMA EUROPEI Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi clima. Datorită poziţiei geografice între 35 şi 71o latitudine nordică, aproape întreg spaţiul

european este situat în zona de climă temperată.

Pe baza textului din manual (pag. 10), scrieţi, în fişă, influenţa factorilor de mai jos asupra caracteristicilor elementelor climatice.

a. creşterea latitudinii: …………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. Vânturile de Vest: ………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

c. Curentul Atlanticului de Nord: ……………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

d. relieful înalt: ………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Din cauza factorilor de mai sus, pe teritoriul Europei se manifestă mai multe tipuri de climă. Pe baza textului din manual (pag. 10 şi 11) şi a Hărţii 1: Europa – harta climei (pag. 11), localizaţi şi caracterizaţi climatele de mai jos:

a. Climatul mediteranean (subtropical): …………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. Climatul temperat-oceanic: …………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

c. Climatul temperat-continental: ……………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

d. Climatul subpolar (în zona de climă rece): …………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Utilizând textul din manual (pag. 11) şi a Harta 1: Europa – harta climei (pag. 11), caracterizaţi

climatul alpin, precizând: altitudinile la care se manifestă, particularităţile temperaturilor şi precipitaţiilor

şi munţii în care este prezent. …………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Temă: Caracterizaţi clima orizontului local (localităţii sau judeţului în care aveţi domiciliul),

precizând: tipul de climă, temperaturile şi precipitaţiile medii anuale şi vânturile din regiune. ……………………………………………………………………………………………………………………………..............................

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………



10

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: RÂURILE, FLUVIILE ŞI LACURILE EUROPEI Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi hidrosfera şi precizaţi tipurile de

ape care aparţin categoriei numite ape continentale.

Analizaţi Harta 1: Europa – clima, fluviile şi lacurile, din manual (pag. 13), şi scrieţi, în fişa de lucru,

fluviile de pe continent. ……………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Pe lângă apele curgătoare scrise mai sus, arătaţi pe harta murală fluviile: Peciora, Dvina de Nord, Duero şi Guadiana.

Tot cu ajutorul Hărţii 1: Europa – clima, fluviile şi lacurile, din manual (pag. 13), separaţi (în tabelul de mai jos) fluviile care au la vărsare delte de cele care au la vărsare estuare.

Fluvii cu delte Fluvii cu estuare

Explicaţi faptul că unele fluvii gurile de vărsare de tip deltă, iar altele, de tip estuar.

După cum se poate observa, reţeaua hidrografică a Europei, deşi este bogată, nu este uniform repartizată şi este influenţată de climă, relief, soluri etc. Clima, prin precipitaţii şi temperaturi, afectează densitatea reţelei hidrografice şi debitele apelor curgătoare. Pe baza textului din manual (pag. 12) şi a hărţii invocate mai sus, precizaţi, pentru fluviile de mai jos, tipurile de climă prin care curg şi regimurile de scurgere.

a. Sena, Tamisa, Rin, Elba: ……………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. Volga, Don, Ural: ………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

c. Tibru, Arno, Ebro: ….....…………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

După cum se poate constata din figura 1 – Lungimile celor mai mari fluvii europene, din manual (pag. 12), Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa. În lume ocupă locul 25. Pe baza textului din manual (pag. 12), scrieţi în fişa de lucru:

a. locul de unde izvorăşte fluviul: ………………………………………………..

b. marea în care se varsă: ……………………………………………………………

c. statele pe care le străbate: …………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

d. capitalele prin care curge: ……………………………………………………………………………………………………………

e. importanţa Canalului Dunăre-Main-Rin: ………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

f. modul de valorificare al fluviului: ………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………



11

g. numele celor mai mari hidrocentrale de pe fluviu şi ţările în care se găsesc: ……………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi lacurile. Lacurile din Europa sunt numeroase şi au origini variate. Analizaţi Harta 1: Europa – clima,

fluviile şi lacurile, din manual (pag. 13), şi scrieţi, în fişa de lucru, principalele lacuri de pe continent.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori şi cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi originile lacurilor de mai jos şi apoi le scrieţi în tabel. Lacuri: Albano, Balaton, Boden, Garda, Geneva, Ladoga, Maggiore, Mälaren, Nemi, Ness, Ohrid, Onega, Porţile de Fier I, Prespa, Samara, Sfânta Ana, Vänern, Vidraru, Volgograd, Zănoaga.

Tectonice Vulcanice Glaciare Hidroenergetice

Exerciţiu: Pe baza graficului alăturat („Lungimile unor fluvii din Europa„), precizaţi:

1. numele celui mai lung

fluviu: ………………………….

2. numele celui mai

scurt fluviu: …………………

…………………………………….

3. lungimea Dunării: ……

Lungimile unor fluvii din Europa

………………………………….…

4. numele fluviilor cu lungimi între 2.000 şi 2.500 km: …………………………………………..………………………..

5. numele fluviilor cu lungimi între 1.500 şi 2.000 km: …………………………………………………………………….

Temă: Caracterizaţi cea mai importantă apă curgătoare din orizontului local (localitatea sau judeţul în care aveţi domiciliul), precizând:

numele apei curgătoare: ……………………………………………………………………………………………………………….

locul de unde izvorăşte: ………………………………………………………………………………………………………………..

direcţia de curgere: ……………………………………………………………………………………………………………………….

unitatea acvatică în care se varsă (râu, fluviu, lac, mare): ……………………………………………………………..

doi afluenţi: …………………………………………………………………………………………………………………………………..

unităţile de relief pe care le străbate: ……………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………



12

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE EUROPEI Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Dintre elementele naturale, clima impune un anumit tip de vegetaţie şi faună. Din punct de vedere zonal (latitudinal), pe continent se găsesc mai multe tipuri de vegetaţie.

Analizaţi Harta 1: Europa –harta vegetaţiei, din manual (pag. 15), şi scrieţi, în fişa de lucru,

zonele/tipurile de vegetaţie şi regiunile geografice în care se găsesc. ……………………………………………….….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cu ajutorul Hărţii 1: Europa – harta climei, din manual (pag. 11), scrieţi în dreptul fiecărei zone de vegetaţie tipul de climă în care s-a dezvoltat.

zona mediteraneană (vegetaţia mediteraneană) → …………………………………………………..

zona de stepă → …………………………………………………..

zona pădurii de foioase → …………………………………………………..

zona pădurii de conifere (taigalei) → …………………………………………………..

zona de tundră → …………………………………………………..

Pe baza textului din manual (pag. 14 şi 15), completaţi tabelul de mai jos.

Zona de vegetaţie Caracteristici Specii de plante Specii de animale Soluri

Zona mediteraneană -pădurea mediteraneană -maquis

-gariga

---------------------------

---------------------------

---------------------------

---------------------------

Zona de stepă

-păiuş

-negară

-colilie

Zona pădurii de

foioase



13

Zona pădurii de

conifere

-ursul, elanul, cerbul, râsul, hermelina, zibelina, potârnichea zăpezii

Zona de tundră

-soluri de

tundră

În munţii înalţi (Caucaz, Alpi, Pirinei, Carpaţi, Balcani), vegetaţia este etajată în funcţie de altitudine (aşa cum este şi clima). Cu ajutorul textului din manual (pag. 16), desenaţi simbolurile vegetaţiei pe schiţa de mai jos („Etajele vegetaţiei în Munţii Alpi”).

Etajele vegetaţiei în Munţii Alpi

Verificaţi-vă cunoştinţele:

Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corecte (R.c.).

1. Stepa se încadrează în climatul temperat-oceanic._____ R.c.: …………………………………………........... .

2. Cernoziomul este un sol caracteristic pădurilor de fag._____ R.c.: ................................................ .

3. Asociaţiile de tip maquis sunt caracteristice sudului Europei._____ R.c.: ……………………................ . 4. Elanul trăieşte în taiga._____ R.c.: ………………………………………………………………............................... .

5. Terra rossa este o plantă din zona mediteraneană._____ R.c.: ..................................................... .

Temă: Caracterizaţi vegetaţia, fauna şi solul din orizontului local (localitatea sau judeţul în care aveţi domiciliul), precizând:

numele unităţii de relief: ………………………………………………………………..…………………………………………….

zona de vegetaţie: ………………………………………………………………………………………………………………………..

patru specii de plante dominante: ………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

patru specii de animale caracteristice: …………………………….....………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

un tip de sol: …………………………………………………………………………………………………………………………………



14

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: POPULAŢIA EUROPEI Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Actuala populaţie a Europei (cca. 725.000.000 locuitori) este rodul unei evoluţii îndelungate,

un rol important în acest proces având migraţiile popoarelor. Pe baza cunoştinţelor acumulate în orele de istorie, precizaţi câteva popoare migratoare şi

direcţiile lor de deplasare.

Densitatea medie pe continent este de cca. 70 loc./km2. Cum este cunoscut, populaţia nu este uniform răspândită. Analizaţi Harta 2: Europa – densitatea populaţiei, din manual (pag. 20), şi scrieţi în fişa de lucru:

a. regiunile cu populaţie foarte densă (peste 400 loc./km2): ……………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. regiunile cu populaţie rară (sub 50 loc./km2): ………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, precizaţi:

a. principalii factori care au determinat densităţi mai mari de 400 loc./km2: …………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. principalele două cauze care au generat densităţi mai mici de 50 loc./km2: ………………………….……

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Europenii, în cea mai mare parte, aparţin rasei albe. În cadrul ei se individualizează patru tipuri: a) nordic, b) slav, c) alpin şi d) mediteranean. Pe baza figurilor 1, 2, 3 şi 4, din manual (pag. 19), identificaţi caracteristicile celor patru tipuri umane (ale rasei albe).

Pe continent se vorbesc 128 de limbi şi dialecte, iar pentru scris se utilizează patru alfabete. Analizaţi figura 5 din manual (pag. 19) şi scrieţi, în fişa de lucru, numele celor patru alfabete utilizate.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cu ajutorul Hărţii 3: Europa – harta politică, din manual (pag. 27), scrieţi, în fişa de lucru, numele limbilor vorbite în statele marcate, pe Harta 3: Limbile vorbite în Europa (pag. 20), cu numerele 1, 2, 3 şi 4.

1. limbi romanice: ……………………………………………………………………………………………………………………………

2. limbi germanice: ………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. limbi slave: ………………………………………………………………………………………………………………………………....

4. alte limbi: …………………………………………………………………………………………………………………………………….

Sub raport confesional se evidenţiază religia creştină (majoritară) şi religia musulmană (în Peninsula Balcanică).

Cu ajutorul Hărţii 4: Religiile din Europa (pag. 20) şi Hărţii 3: Europa – harta politică (pag. 27), scrieţi, în dreptul statelor din tabelul de mai jos religia dominantă.

Albania = …………………………………………………………..

Austria = ……………………………………………………………

Belarus = ……………………………………………………………

Bosnia şi Herţegovina = ……………………………………..

Bulgaria = ………………………………………………………….

Estonia = ……………………………………………………………

Marea Britanie = ………………………………………………. Moldova = ………………………………………………………… Portugalia = ………………………………………………………. România = …………………………………………………………

Rusia = ………………………………………………………………

Serbia = ……………………………………………………………..



15

Germania = ……………………………………………………….

Irlanda = ……………………………………………………………

Islanda = ……………………………………………………………

Italia = ……………………………………………………………….

Spania = …………………………………………………………….

Ucraina = …………………………………………………………..

Ungaria = ………………………………………………………….

Vatican = …………………………………………………………..

Prin analiza hărţilor 3 şi 4, din manual (pag. 20), se observă că Europa este împărţită în trei mari „lumi”: o lume latină, de religie catolică;

o lume germanică, de religie ……………………………………………;

o lume ……………………………………………, de religie ortodoxă.

Majoritatea populaţiei Europei trăieşte în oraşe (cca. 70%): 80% în Europa de Vest şi 60% în Europa de Est.

Încercaţi să explicaţi faptul că în Europa de Vest ponderea populaţi urbane este mai ridicată.

Durata medie de viaţă (speranţa de viaţă) este de cca. 75 de ani (cea mai mare din lume), iar, din cauza natalităţii reduse, numărul locuitorilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 15 ani (populaţia tânără) este în continuă scădere.

Împreună cu profesorul de la clasă, explicaţi speranţa mai mare de viaţă din Europa în comparaţie cu alte continente (Africa, Asia, America de Sud).

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..…….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..…….

Identificaţi cauzele reducerii natalităţii şi îmbătrânirii demografice în Europa.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..…….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..…….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..…….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..…….

Temă: Cu ajutorul Hărţii 3: Limbile vorbite în Europa (pag. 20), Hărţii 4: Religiile din Europa (pag. 20) şi Hărţii 3: Europa – harta politică (pag. 27), din manual, completaţi tabelul de mai jos.

STATUL FAMILIA LINGVISTICĂ RELIGIA DOMINANTĂ

Andorra

Cehia

Croaţia

Danemarca

Letonia

Lituania

Macedonia

Malta

Moldova

Monaco

Norvegia

Olanda

Slovacia

Slovenia

Suedia



16

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: AŞEZĂRILE UMANE (I) – AŞEZĂRILE RURALE DIN EUROPA Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a:

definiţi aşezările rurale (satele); precizaţi elementele componente ale unui sat; menţionaţi activităţile economice desfăşurate de săteni; precizaţi prin ce se deosebesc vetrele satelor de moşii.

Analizaţi textul alăturat şi precizaţi:

a. regiunile geografice în care

predomină satele mici: …………………….

b. regiunile geografice în care

predomină satele mari: ……………………

………………………………………………………….

………………………………………………………….

………………………………………………………….

c. numărul locuitorilor din satele

foarte mari: ………………………………………

Din punct de vedere al mărimii demografice, „cele mai multe aşezări rurale europene concentrează între câteva sute şi 1.000-1.500 de locuitori. Satele mici sunt caracteristice regiunilor montane şi chiar de podiş. Există şi sate mari, îndeosebi în regiunile de câmpie, cum sunt cele din polderele olandeze, Câmpia Padului (Italia), Câmpia Europei de Est. Uneori sunt foarte mari, concentrând între 5.000 şi 10.000 de locuitori sau chiar mai mult, cum este cazul aşezărilor rurale din apropierea unor mari oraşe” (din Geografia continentelor. Europa. Manual pentru clasa a V-a, O. Mândruţ, S. Neguţ, Edit. Corint, Bucureşti, 1999, pag. 31).

În funcţie de resursele locale şi de activităţile sătenilor, casele sunt construite din piatră, cărămidă, lemn, lut etc.

Pe baza textului din manual (pag. 22), scrieţi, în fişa de lucru, regiunile geografice în care se găsesc case de tip izba şi iglu şi materialele din care sunt construite.

izba: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………

iglu: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Deosebiri evidente apar şi în cazul gospodăriilor. Pe baza textelor care însoţesc figurile 1, 2 şi 3, din manual (pag. 22), scrieţi în fişa de lucru

caracteristicile gospodăriilor din Franţa şi din Delta Dunării (România).

gospodăria din Franţa: ………………………………………………………………………………………………………..………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

gospodăria din Delta Dunării: ………………………………………………………………………………..……………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Din punct de vedere morfostructural, în Europa se evidenţiază patru tipuri de sate: adunat, risipit, răsfirat şi linear.

Utilizând textul din manual (pag. 23), scrieţi, în fişa de lucru, caracteristicile celor patru tipuri de sate.

1. satul adunat: ………………………………………………………………………………………………………..……………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. satul risipit: ………………………………………………………………………………..……………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………



17

3. satul răsfirat: ………………………………………………………………………………………………………..…………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. satul linear sau alungit: ………………………………………………………………………………..…………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Utilizând imaginile şi textele care însoţesc figurile 6, 7 şi 9, din manual (pag. 23), scrieţi, în fişa de lucru, caracteristicile satelor situate în regiunea mediteraneană („satul stup”), în Alsacia (Franţa) şi în Munţii Alpi.

a. satul mediteranean sau „satul stup”: ………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. satul din Alsacia: ………………………………………………………………………………..…………………………………….…

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

c. satul din Munţii Alpi: ………………………………………………………………………………………………………..………...

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Temă: Analizaţi comparativ schiţele satelor de mai jos (A şi B), precizând: a) tipurile morfostructurale de sate, b) regiunile geografice în care sunt dominante aceste tipuri de sate şi c) conţinuturile moşiilor.

Legenda: 1. moşie; 2. gospodărie; 3. străzi, drumuri exterioare; 4. poteci; 5. teren arabil; 6. livadă, viţă-de-vie; 7. păşune, fâneaţă, 8. pădure.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………



18

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: AŞEZĂRILE UMANE (II) – ORAŞELE EUROPEI Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi aşezările urbane (oraşele) şi

precizaţi elementele componente. În Europa, cca. 70% din totalul populaţiei locuieşte în mediul urban, aici primele oraşe

datând din Antichitate.

Citiţi textul alăturat şi precizaţi:

a. numele oraşelor înfiinţate de greci: ……….

…………………………………………………………………..

…………………………………………………………………..

b. numele oraşelor înfiinţate în Antichitate

pe teritoriul Imperiului Roman: …………………

…………………………………………………………………..

…………………………………………………………………..

c. numele oraşelor înfiinţate în Evul Mediu:

…………………………………………………………………..

…………………………………………………………………..

…………………………………………………………………..

…………………………………………………………………..

…………………………………………………………………..

d. numele oraşelor înfiinţate în Epoca

Modernă: ………………………………………………….

…………………………………………………………………..

…………………………………………………………………..

…………………………………………………………………..

…………………………………………………………………..

…………………………………………………………………..

Primele oraşe au apărut în timpul civilizaţiei miceniene, precum Knossos/Cnossos (din Insula Creta), întemeiat în urmă cu patru milenii. În bazinele Mării Mediterane şi Mării Negre, grecii au întemeiat numeroase oraşe, precum: Atena, Corint, Marsilia, Histria, Tomis (Constanţa), Callatis (Mangalia) ş.a.

Civilizaţia romană a cuprins o bună parte din spaţiul european. Aparţin acestei civilizaţii un număr mare de oraşe: Roma, Paris (Lutetia), Londra (Londinium), Köln (Colonia), Viena (Vindobona), Drobeta-Turnu Severin (Drobeta), Cluj-Napoca (Napoca) ş.a.

În Evul Mediu au fost construite oraşe-cetăţi, înconjurate de ziduri: Amsterdam (Olanda), Anvers (Belgia), Madrid şi Sevilla (Spania), Hamburg şi Nürnberg (Germania), Cracovia (Polonia), Praga (Cehia), Kiev (Ucraina), Moscova (Rusia), Budapesta (Ungaria), Braşov, Iaşi, Bucureşti etc.

În Epoca Modernă, revoluţia industrială a determinat apariţia unor noi oraşe, precum: Manchester şi Liverpool (Marea Britanie), Essen (Germania), Barcelona (Spania), Rotterdam (Olanda), Katowice (Polonia), Sankt Petersburg şi Nijni Novgorod (Rusia), Doneţk şi Odessa (Ucraina), Minsk (Belarus), Reşiţa, Petroşani, Călăraşi ş.a.

Clasificarea oraşelor: A. După mărime (numărul de locuitori). Pe continent se găsesc atât oraşe mici, de numai

câteva mii de locuitori, cât şi oraşe mari şi foarte mari, cu peste un milion de locuitori. Analizaţi graficul de mai jos şi scrieţi în fişa de lucru:

Oraşele Europei cu peste 1,5 milioane locuitori1)

1)

Istanbul (în trecut Byzantion sau Constantinopol), situat parţial în Asia Mică, numără cca. 14.000.000 locuitori.



19

a. numele celui mai mare oraş şi numărul locuitorilor săi: ……………………………………………………………….

b. numele oraşelor cu populaţie între 4 şi 10 milioane locuitori: …………...........………………………………………

c. poziţia oraşului Bucureşti în ierarhia marilor oraşe din Europa: …………………………………………………... Arătaţi, pe harta murală a Europei, oraşele prezente pe grafic.

A. După funcţiile pe care le îndeplinesc, oraşele pot fi: industriale, porturi, miniere, turistice etc. Pe baza textului din manual (pag. 25) şi a cunoştinţelor acumulate până în prezent, daţi exemple pentru

următoarele categorii de aşezări urbane:

a. oraşe industriale: ……………………………………………………………………………………………………………………………..

b. oraşe comerciale: ……………………………………………………………………………………………………………………………..

c. oraşele-capitală ale statelor vecine României: …………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

d. oraşe-porturi: …………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

e. oraşe financiar-bancare: …………………………………………………………………………………………………………………..

f. oraşe miniere: …………………………………………………………………………………………………………………………………..

g. oraşe turistice: ………………………………………………………………………………………………………………………………….

Pe continent se găsesc patru concentrări urbane: Middland (în Marea Britanie), Rin-Ruhr (în Germania), Randstad-Holland (în Olanda) şi Katowice (în Polonia). Arătaţi, pe harta murală, concentrările urbane menţionate.

Temă: Cu ajutorul atlasului geografic, identificați și scrieţi numele orașelor-capitală marcate, pe harta de mai jos, cu numere de la 1 la 44. 1. ……………………………………. 2. ……………………………………. 3. ……………………………………. 4. ……………………………………. 5. ……………………………………. 6. ……………………………………. 7. ……………………………………. 8. ……………………………………. 9. ……………………………………. 10. ………………………………….. 11. ………………………………….. 12. ………………………………….. 13. ………………………………….. 14. ………………………………….. 15. ………………………………….. 16. ………………………………….. 17. ………………………………….. 18. ………………………………….. 19. ………………………………….. 20. ………………………………….. 21. ………………………………….. 22. ………………………………….. 23. ………………………………….. 24. ………………………………….. 25. ………………………………….. 26. ………………………………….. 27. ………………………………….. 28. …………………………………..

29. ………………………………….. 30. ………………………………….. 31. ………………………………….. 32. ………………………………….. 33. ………………………………….. 34. ………………………………….. 35. ………………………………….. 36. …………………………………..

37. ………………………………….. 38. ………………………………….. 39. ………………………………….. 40. ………………………………….. 41. ………………………………….. 42. ………………………………….. 43. ………………………………….. 44. …………………………………..



20

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: EUROPA – HARTA POLITICĂ Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi harta politică. Europa este împărţită în 46 de state, la care se adaugă mici teritorii ale Turciei şi

Kazahstanului, care aparţin Asiei. De-a lungul timpului harta politică a Europei a suferit multiple modificări. La sfârşitul

Primului Război Mondial s-a destrămat Austro-Ungaria şi şi-au declarat independenţa mai multe state (Cehoslovacia, Ungaria etc.).

Analizaţi Harta 1: Europa – harta politică (1918), din manual (pag. 26), şi observaţi forma României. Precizaţi care au fost provinciile istorice care s-au unit, în anul 1918, cu Regatul României.

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost ruptă în două state – Germania de Vest, capitalistă, şi Germania de Est, socialistă –, iar ţările Europei au fost împărțite în două blocuri politice: ţări capitaliste, în vest, şi ţări comuniste (socialiste), în est.

Analizaţi Harta 2: Europa – harta politică (1989), din manual (pag. 26), şi observaţi repartiţia geografică a celor două blocuri politice.

România din care bloc politic a făcut parte? Prin comparaţie cu Harta 1: Europa – harta politică (1918), precizaţi teritoriile pierdute de România

până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial (1945).

Începând din anul 1989 sistemele socialiste din Europa au început să se prăbuşească, iar ţările multietnice din blocul estic au intrat într-un amplu proces de destrămare:

• în 1991, Uniunea Sovietică s-a destrămat în 15 state, şapte fiind situate în Europa (Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova, Estonia, Letonia şi Lituania);

• între 1991 şi 2008, teritoriul Iugoslaviei a fost împărţit (prin violenţă) între şapte ţări: Croaţia, Serbia, Slovacia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru şi Kosovo1);

• în 1993, Cehoslovacia s-a divizat (paşnic) în Cehia şi Slovacia. Singura unire a avut loc în anul 1990, când s-au reunit cele două Germanii (de Est şi de Vest).

Ştiţi cum s-a numit construcţia care a simbolizat separarea celor două Germanii?

În funcţie de poziţia geografică a teritoriului, statele Europei se împart în: I. State continentale (fără ieşire la mare): Cehia, Liechtenstein ş.a. II. State maritime (cu ieşire la mare sau ocean). În cadrul acestei categorii se disting: - state cu faţadă la mare (au deschidere la ocean sau mare, dar nu sunt situate în peninsule sau insule): Germania, Polonia ş.a. - state peninsulare (state situate în peninsule): Spania, Italia etc. - state insulare (situate în insule): Marea Britanie ş.a.

Exerciţiu: Cu ajutorul Hărţii 3: Europa – harta politică, din manual (pag. 27), separaţi statele de mai jos în funcţie de poziţia geografică a teritoriului.

State: Belarus, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elveţia, Estonia, Franţa, Grecia, Islanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Portugalia, România, Rusia, Slovacia, Suedia, Ucraina şi Ungaria.

Clasificare: a. state continentale: ………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. state cu faţadă la mare: ...……………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

c. state peninsulare: .....……………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

1)

Până în prezent, statul Kosovo a fost recunoscut de doar 98 de state.



21

d. state insulare: .…….………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

După întinderea teritoriului, în Europa se găsesc atât state foarte întinse – Rusia (17.075.400 km2; 4.309.000 km2 în Europa, restul în Asia), Ucraina (603.700 km2), Franţa (674.843 km2), Spania (504.750 km2), Suedia (449.964 km2), Germania (357.021 km2) etc. –, cât şi state de mici dimensiuni – Vatican (0,44 km2), Andorra, San Marino, Liechtenstein, Malta, Monaco ş.a.

După forma de guvernământ, ţările se împart în: I. republici (în fruntea statului se află un preşedinte): San Marino2), Rusia, Franţa, Germania, Ucraina, Moldova, Ungaria, Bulgaria ş.a.; II. monarhii (când în fruntea statului ajunge, pe linie ereditară, un rege, duce, principe etc.): Marea Britanie, Spania, Norvegia, Monaco, Liechtenstein, Luxemburg ş.a. III. stat religios: Vatican. Cine conduce statul Vatican?

După forma de guvernământ, România din care categorie de state face parte?

Temă: Cu ajutorul atlasului geografic, identificați și scrieţi numele statelor marcate, pe harta de

mai jos, cu numere de la 1 la 45.

1. ………………………………….

2. ………………………………….

3. ………………………………….

4. ………………………………….

5. ………………………………….

6. ………………………………….

7. ………………………………….

8. ………………………………….

9. ………………………………….

10. ………………………………..

11. ………………………………..

12. ………………………………..

13. ………………………………..

14. ………………………………..

15. ………………………………..

16. ………………………………..

17. ………………………………..

18. ………………………………..

19. ………………………………..

20. ………………………………..

21. ………………………………..

22. ………………………………..

23. ………………………………..

24. ………………………………..

25. ………………………………..

26. ………………………………..

27. ………………………………..

28. ………………………………..

29. ………………………………..

30. ………………………………..

31. ………………………………..

32. ………………………………..

33. ………………………………..

34. ………………………………..

35. ………………………………..

36. ………………………………..

37. ………………………………..

38. ………………………………..

39. ………………………………..

40. ………………………………..

41. ………………………………..

42. ………………………………..

43. ………………………………..

44. ………………………………..

45. ………………………………..

2)

San Marino este cea mai veche republică independentă din lume (din 1253). În 1599, adoptă prima constituţie republicană.



22

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Cu ajutorul textului din manual (pag. 29), răspundeţi, în scris, la următoarele întrebări:

1. Ce sunt resursele naturale?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….....

2. Care sunt cele două mari categorii de resurse naturale? Exemplificaţi.

a. ..……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….....

b. .……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….....

3. Care este ramura economică ce prelucrează resursele naturale?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Resursele energetice sunt foarte importante pentru viaţa oamenilor. Aparţin acestei categorii: cărbunii, petrolul, gazele naturale, uraniul, hidroenergia, energia mareelor, energia solară, energia eoliană şi energia geotermică.

Cu ajutorul Hărţii 1: Europa – harta resurselor naturale, din manual (pag. 30), scrieţi, în fişa de lucru, ţările din care se exploatează:

a. cărbuni superiori: ………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….....

b. petrol: …………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….....

c. gaze naturale: ……………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….....

d. uraniu: …………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….....

În care înveliş al Terrei se găsesc cărbuni, petrol, gaze naturale şi uraniu?

Analizaţi textul alăturat şi scrieţi în fişa de lucru:

a. ţările care îşi asigură aproape întreg

necesarul de energie electrică valorificând

potenţialul energetic al râurilor: ………………….

…………………………………………………………………….

b. statele care valorifică energia mareelor: …

…………………………………………………………………….

c. numele ţărilor în care se găsesc

numeroase centrale solare: ……………………….

……………………………………………………………………

…………………………………………………………………….

Hidroenergia (energia apelor curgătoare) este valorificată cu ajutorul hidrocentralelor. Mari hidrocentrale au fost construite pe Volga, Dunăre etc., iar unele ţări, precum Norvegia, Suedia şi Elveţia, îşi asigură aproape întreg necesarul de energie electrică valorificând potenţialul energetic al râurilor.

În Franţa (la Rance)1) şi în Marea Britanie (Severn) au fost construite centrale electrice mareomotrice care utilizează energia mareelor2), iar în ţările din sud (Italia, Franţa, Spania, Portugalia, Grecia etc.) au fost construite centrale solare.

Energia eoliană (a vântului) a fost folosită în

1)

Centrala Mareomotrică Rance (de 240 MW) este prima centrală de acest gen din lume. A fost construită între 1961 şi 1966, în estuarul râului Rance (la vărsarea în Golful St. Malo). 2)

Centralele mareomotrice se construiesc numai în regiunile în care amplitudinea mareelor depăşeşte 5 m.



23

d. modurile de utilizare a energiei vântului în

trecut: ………………………………………………………….

…………………………………………………………………….

e. statele cu importante centrale eoliene: ……

…………………………………………………………………….

…………………………………………………………………….

f. ţările cu importante centrale geotermice: ..

…………………………………………………………………….

trecut în navigaţie şi morărit, iar în prezent, în numeroase ţări (Marea Britanie, Olanda, Franţa, Germania, Austria, Spania ş.a.), pentru producerea energiei electrice3).

Energia geotermică (apelor geotermale) este întrebuinţată ca agent termic (pentru încălzirea locuinţelor) şi pentru producerea energiei electrice. Se evidenţiază Islanda şi Italia, ţări situate în regiuni cu vulcanism ridicat.

Explicaţi importanţa energiei electrice pentru societate.

În litosferă se găsesc minereuri: minereu de fier, folosit în siderurgie, şi minereuri neferoase (cupru, bauxită, aur, plumb etc.), prelucrate de metalurgia neferoasă.

Folosind Harta 1: Europa – harta resurselor naturale, din manual (pag. 30), scrieţi, în fişa de lucru,

ţările în care se găseşte minereu de fier. ……………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Minereurile neferoase. Rezerve mai mari de cupru se găsesc în Rusia, Finlanda, Suedia,

Norvegia, Portugalia, Serbia şi Albania, bauxită (din care se fabrică aluminiu), în Franţa, România,

Grecia, Ungaria şi Rusia, aur, în România şi Rusia, plumb, în Spania, Suedia şi Bosnia şi Herţegovina.

Arătaţi, pe harta murală, ţările în care se găsesc rezerve mai mari de cupru, bauxită, aur şi plumb.

Lemnul este obţinut prin exploatarea pădurii. Întinse păduri se găsesc în Suedia, Norvegia, Finlanda, Rusia, România, Elveţia etc.

Scrieţi, în fişa de lucru, tipurile de păduri din Europa şi câteva produse fabricate din lemn.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Solurile sunt valorificate în agricultură, iar vegetaţia şi fauna, în alimentaţie şi industrie. Scrieţi, în fişa de lucru:

1. principala însuşire a solurilor; ………………………………………………………………………………………………..

2. principalul tip de sol din estul Europei; …………………………………………………………………………………..

3. modalitatea de valorificare a stepei. ………………………………………………………………………………………

Temă: Cu ajutorul manualului şcolar şi a Atlasului geografic şcolar, precizaţi dacă enunţurile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F). Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corecte (R.c.).

1. Zăcământul de minereu de fier Krivoi Rog se găseşte în Ucraina._____ R.c.: ………………………........ .

2. Din regiunea Ruhr (Germania) se exploatează petrol._____ R.c.: .................................................. .

3. Din Depresiunea Petroşani (România) se exploatează gaz metan._____ R.c.: …………….………........ . 4. În regiunea localităţii Kiruna (Suedia) se găsesc rezerve de minereu de fier._____ R.c.: …………….. .

5. Norvegia extrage, din platforma continentală a Mării Nordului, bauxită._____ R.c.: ................... .

6. Centrala Mareomotrică Ronce se află la Marea Mediterană._____ R.c.: …………………….………....... .

7. Amenajările hidroenergetice de pe fluviul Volga se găsesc pe teritoriul statului Belarus._____

R.c.: .................................................. .

8. Zăcământul de minereu de fier Kursk se află în Rusia._____ R.c.: ………………….……………………....... .

3)

Centralele eoliene sunt eficiente numai în regiunile în care viteza medie a vântului este mai mare de 3-5 m/s şi frecvenţa foarte ridicată.



24

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: EUROPA – ACTIVITĂŢILE ECONOMICE (I). AGRICULTURA ŞI INDUSTRIA Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, precizaţi ramurile economiei.

A. Agricultura

Cu ce se ocupă agricultura? ……………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

În Europa, agricultura datează din Antichitate. La început, ea a fost caracteristică regiunii mărginaşe Mării Mediterane, unde se practicau irigarea şi terasarea versanţilor. Creşterea numerică a populaţiei şi, implicit, creşterea nevoilor de hrană, a determinat extinderea agriculturii pe aproape întreg continentul. Acest fapt a determinat defrişarea şi desţelenirea unor întinse teritorii şi transformarea peisajelor naturale în peisaje agricole.

Utilizând Harta 1: Europa – tipuri de peisaje agricole, din manual (pag. 35), scrieţi, în fişa de lucru, tipurile de peisaje din Europa. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Caracteristicile peisajelor agricole sunt determinate de: particularităţile reliefului, condiţiile climatice, fertilitatea solurilor, tipurile de culturi agricole, obiceiurile şi tradiţiile locuitorilor.

Pe baza textelor care însoţesc figurile 1, 2 şi 3, din manual (pag. 34), scrieţi, în fişa de lucru, caracteristicile principalelor peisaje agricole.

1. peisajul agricol de tip câmp deschis: ………………………………………………………………………………………….…

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. peisajul agricol mediteranean: ………………………………………………………………………………………………….…

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. peisajul agricol de tip câmp închis (bocage): ……………………………………………………………..…………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Agricultura în Europa este, în general, mixtă (în aceeaşi regiune se cultivă o mare varietate de plante şi se cresc animale). În Europa de Vest, datorită mecanizării şi tehnicizării lucrărilor agricole, sub 10% din populaţia activă munceşte în agricultură, iar în Europa de Est, din cauza tranziţiei economice (de la economia socialistă, planificată, la economia de piaţă), cultivarea terenurilor se face prin metode tradiţionale.

Scrieţi, în fişa de lucru, câteva specii de animale crescute în fermele din Europa. …………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Care este animalul care se care se creşte în mod tradiţional în extremitatea nordică a continentului?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………



25

B. Industria

Industria are ca scop exploatarea bunurilor naturale şi transformarea lor şi a produselor agricole, cu ajutorul mijloacelor tehnice, în produse necesare omului.

Pe baza textului din manual (pag. 33), scrieţi, în fişa de lucru:

a. factorii care au marcat începutul revoluţiei industriale: ……………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. ţara în care s-a „născut” industria: ………………………………………………………………………………………………

c. ţările în care a pătruns la început industria: …………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

d. prima mare industrie modernă: …………………………………………………………………………………………………..

e. numele industriei care a luat locul industriei bumbacului: …………………………………………………………..

f. numele industriilor care utilizează produsele industriei metalurgice: …………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

g. numele regiunilor în care era concentrată industria până la cel de-al Doilea Război Mondial: ……..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

După cel de-al Doilea Război Mondial, industria s-a generalizat pe continent, au apărut industrii noi şi s-au dezvoltat foarte mult industriile moderne.

Cu ajutorul textului din manual (pag. 33), scrieţi, în fişa de lucru, industriile moderne.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Multe dintre regiunile industriale sunt prezente în arealele de exploatare a materiilor prime şi a oraşelor-porturi. Explicaţi această situaţie.

Temă: Extrageţi de pe harta alăturată regiunile industriale şi precizaţi statele în care se găsesc.

……………………………………

……………………………………

……………………………………

……………………………………

……………………………………

……………………………………

……………………………………

……………………………………

……………………………………

……………………………………

……………………………………

……………………………………

……………………………………

…………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………



26

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: EUROPA – ACTIVITĂŢILE ECONOMICE (II). TRANSPORTURILE, COMERŢUL ŞI TURISMUL


C. Căile de comunicaţie şi transporturile

Pe baza cunoştinţelor acumulate, precizaţi ce sunt căile de comunicaţie şi care sunt mijloacele de transport.

I. Transporturile pe uscat (terestre) cuprind: • Transporturile feroviare (pe căile ferate). Cu ajutorul textului din manual (pag. 36), scrieţi în

fişa de lucru:

a. avantajele transporturilor feroviare: ……………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. lungimea căilor ferate din Europa: ………………………………………………………………………………………………

c. statele cu mari densităţi ale căilor ferate: …………………………………………………………………………………….

d. direcţiile magistralelor feroviare: …………………………………………………………………………………………………

e. munţii „străpunşi” de cele mai numeroase tuneluri: ……………………………………………………………………

f. ţările legate prin numeroase tuneluri feroviare: …………………………………………………………………………..

g. peninsula legată de continent prin cel mai lungi linii de ferry-boat: …………………………………………….

Din cauza transporturilor feroviare fac parte şi metrourile. Cele mai lungi şi mai circulate linii de metrou se găsesc în marile oraşe (Moscova, Londra, Paris, Berlin ş.a.).

În care oraş din România există metrou? ……………………………………………………………………………………

• Transporturile rutiere (pe şosele). Pe baza textului din manual (pag. 36), scrieţi în fişa de lucru:

a. avantajele transporturilor rutiere: ……………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. ţara europeană cu cea mai lungă reţea de drumuri din Europa: ………………………………………….………

c. numele unor ţări cu densitate mare a şoselelor: ……………………………………………………………………………..

d. litera cu care sunt marcate (notate) magistralele rutiere europene: ……………………………………………

e. unităţi acvatice peste care au fost construite poduri rutiere: ………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

II. Transporturile pe apă (navale) cuprind: • Transporturile maritime. Cu ajutorul textului din manual (pag. 37), scrieţi în fişa de lucru:

a. avantajele transporturilor maritime: ……………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. statele europene cu mari flote: …………………………………………………………………………………………….……..

c. numele celui mai mare port maritim din Europa: …………………………………………………………………………

Care este cel mai mare port din ţara noastră? Încercaţi să explicaţi de numeroase porturi maritime au fost construite în estuare.

Pentru scurtarea distanţelor între mări au fost construite canale pentru navigaţie. Arătaţi, pe harta murală, canalele Kiel şi Corint şi numiţi mările pe care le leagă.

• Transporturile fluviale se realizează pe fluvii, lacuri şi canale. Cu ajutorul textului din manual (pag. 37), scrieţi în fişa de lucru:

a. avantajele transporturilor fluviale: ………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. numele unor fluvii cu intens trafic naval: …………………………………………………………………………………….



27

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

c. mările pe care le leagă Canalul Dunăre-Main-Rin: ………………………………………………………………………..

III. Transporturile aeriene. Cu ajutorul textului din manual (pag. 37), scrieţi în fişa de lucru:

a. avantajele transporturilor aeriene: ………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. numele unor oraşe cu mari aeroporturi: ……………………………………………………………………………….…….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

c. numele celui mai mare port maritim din Europa: …………………………………………………………………………

Cum se numeşte cel mai mare aeroport din România şi în care localitate este situat?

IV. Transporturile speciale cuprind: transportul curentului electric prin linii de înaltă tensiune, transporturile prin conducte (apeducte, oleoducte şi gazoducte) şi telecomunicaţiile (telefonul, telegraful, radioul, televizorul etc.).

Explicaţi importanţa socio-economică a transporturilor speciale.

D. Comerţul

Cu ajutorul textului din manual (pag. 38), completaţi termenii şi noţiunile geografice care lipsesc din textul de mai jos.

Comerţul reprezintă circulaţia mărfurilor de la producător la ……………………………………... Prin

volumul de mărfuri comercializate, Europa ocupă locul ……………………………………... în lume.

Produsele comercializate se împart în: a) produse de ……………………………………... (produse

alimentare, materii ……………………………………..., ……………………………………...) şi b) produse prelucrate

(metale, produse ……………………………………..., maşini, utilaje, mijloace de ……………………………………...

Pe continent, prin cantitatea mare de mărfuri exportate şi importate se evidenţiază statele:

……………………………………..., Franţa, Marea Britanie, ……………………………………..., Olanda, Belgia,

……………………………………..., Suedia şi Spania.

Explicaţi importanţa socio-economică a comerţului.

E. Turismul

Turismul este activitatea recreativă care presupune deplasarea oamenilor (pe jos ori cu mijloacele de transport) la distanţe mai mici sau mai mari.

Cu ajutorul textului din manual (pag. 39), scrieţi în fişa de lucru:

a. resursele/obiectivele turistice din Europa: …………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. locurile unde se practică următoarele tipuri de turism:

turism litoral (balnearo-maritim): …………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

turism montan şi pentru sporturi de iarnă: ……………………………………………………………………………………

turism balnear: …………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

turism cultural: …………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

turism religios: ………………………………………….…………………………………………………………………………….……

Temă: Caracterizaţi turismul din judeţul în care se află localitatea în care aveţi domiciliul, precizând: numele judeţului, principalele obiective turistice şi tipurile de turism practicate.



28

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: DIFERENŢIERI GEOGRAFICE REGIONALE. UNIUNEA EUROPEANĂ


A. Regiunile geografice ale Europei

Regiunea geografică este un spaţiu caracterizat printr-un grad ridicat de omogenitate în desfăşurarea elementelor naturale şi socio-economice.

În funcţie de poziţia geografică şi de factorii fizico-geografici şi istorici, pe teritoriul Europei au fost delimitate cinci regiuni geografice. Analizaţi Harta 1: Europa – harta regiunilor geografice, din manual (pag. 41), şi scrieţi, în fişa de lucru, numele celor cinci regiuni geografice.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Utilizând harta precizată mai sus şi cunoştinţele acumulate până în prezent, răspundeţi, în scris, la următoarele zece întrebări:

1. Care sunt mările între care este situată Europa Centrală? ………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. Care sunt statele cu origine latină din Europa Centrală? ……..…………………………………………………

3. Care sunt peninsulele care compun Europa Sudică (sau Mediteraneană)? .....…………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Majoritatea munţilor din Europa Sudică sunt vechi sau tineri? …………………………………………..

5. Cum se numeşte câmpia care ocupă cea mai mare parte a Europei Estice (sau

Continentale)? …..……………………………………………………………………………………………………………………………

6. Care este religia dominantă din Europa Estică? ………………………………………………………………….

7. Care este climatul dominant în Europa Vestică (sau Atlantică)? ….…………………………………………

8. Care sunt statele insulare din Europa Vestică? …………………….………………………………………………..

9. Care sunt peninsulele care intră în compunerea Europei Nordice? ……………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

10. Cum se numeşte climatul de la latitudinile mari din Europa Nordică? ….……………………………..

B. Uniunea Europeană

Pentru a face faţă problemelor pe care le-au avut în ultimele decenii, ţările Europei s-au asociat în diferite grupări (structuri) economice (Uniunea Europeană, Comunitatea Statelor Independente1), Asociaţia Europeană a Liberului Schimb2) ş.a.).

Uniunea Europeană (U.E.) este o grupare economică şi politică, dezvoltată doar pe teritoriul Europei, compusă din 28 de ţări. Ea funcţionează printr-un sistem de instituţii supranaţionale3), independente şi interguvernamentale, care iau decizii prin negocieri între ţările membre.

1)

C.S.I a luat fiinţă în 1991 şi este formată din state rezultate în urma destrămării Uniunii Sovietice. Statele europene care fac parte din comunitate sunt: Rusia, Belarus şi Moldova. 2)

A.E.L.S. (înfiinţată în anul 1960) cuprinde patru dintre ţările dezvoltate ale Europei – Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda –, care nu fac parte nici din U.E., nici din C.S.I. 3)

Parlamentul European (cu sedii la Bruxelles, Luxembourg şi Strasbourg), Comisia Europeană (cu sedii la Bruxelles şi Luxembourg), Consiliul European (cu sediul la Bruxelles), Consiliul Uniunii Europene (cu sedii la Bruxelles şi Strasbourg), Curtea Europeană de Justiţie (cu sediul la Luxembourg) şi Banca Centrală Europeană (cu sediul la Frankfurt am Main).



29

U.E. a dezvoltat o piaţă unică în cadrul unui sistem standardizat şi unificat de legi care se aplică tuturor ţărilor membre.

Formarea uniunii s-a produs în mai multe etape: - în 1951, şase ţări – Franţa, Germania de Vest, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg – au creat Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (C.E.C.O.); - prin extinderea cooperării, statele C.E.C.O. au creat Comunitatea Economică Europeană (C.E.E.); - C.E.E. şi-a schimbat numele în Uniunea Europeană.

Citiţi textul referitor la Uniunea Europeană, din manual (pag. 42), şi scrieţi în fişa de lucru:

a. anul în care a fost înfiinţată C.E.E.: ………………………………………………………………………………………………..

b. anul în care CEE şi-a schimbat numele în U.E.: …………………………………………………………………………….

c. drepturile şi libertăţile din cadrul U.E.: …………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Pe baza cunoştinţelor generale, precizaţi:

1. culoarea drapelului U.E. şi numărul de stele de pe acesta: …………………………………………………………..

2. numele imnului U.E.: ……………………………………………………………………………………………………………………

3. numele monedei U.E.: …………………………………………………………………………………………………………………

România a intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, împreună cu Bulgaria.

Temă: Cu ajutorul atlasului geografic, identificați și scrieţi numele statelor membre ale Uniunii Europene marcate, pe harta de mai jos, cu numere de la 1 la 28.

1. …………………………………

2. …………………………………

3. …………………………………

4. …………………………………

5. …………………………………

6. …………………………………

7. …………………………………

8. …………………………………

9. …………………………………

10. ……………………………….

11. ……………………………….

12. ……………………………….

13. ……………………………….

14. ……………………………….

15. ……………………………….

16. ……………………………….

17. ……………………………….

18. ……………………………….

19. ……………………………….

20. ………………………………. 23. ………………………………. 26. ……………………………….

21. ………………………………. 24. ………………………………. 27. ……………………………….

22. ………………………………. 25. ………………………………. 28. ……………………………….



30

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: EUROPA CENTRALĂ. SPECIFICUL GEOGRAFIC Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Datorită poziţiei geografice, Europa Centrală intră în contact cu celelalte regiuni geografice

ale Europei.

Utilizând Harta 1: Europa Centrală – harta fizică şi politică, din manual (pag. 45), scrieţi în fişa de lucru:

a. mările cu care intră în contact, în funcţie de punctele cardinale: în sud-est: …………………………………………………………………

în nord-vest: ……………………………………………………………..

în nord: ……………………………………………………………………..

b. principalele unităţi de relief: ……………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

(De semnalat şi prezenţa Câmpiei Române şi a unei mari părţi din Câmpia Panonică.) c. fluviile care străbat regiunea şi mările în care se varsă: ……………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief şi fluviile menţionate mai sus. Cu ajutorul Hărţii 2: Europa Centrală – harta mediului natural, din manual (pag. 45), precizaţi ce

forme de relief s-au dezvoltat la gurile de vărsare ale celor 5 fluvii. Tot cu ajutorul hărţii 2, scrieţi în fişa de lucru:

a. tipurile de climă din Europa Centrală: ………………………………………………………………………………………..1)

b. temperatura medie anuală alunii ianuarie în nord şi sud-est: ………………………… în nord şi

………………………… în sud-est;

c. temperatura medie anuală alunii iulie în nord şi sud-est: ………………………… în nord şi

………………………… în sud-est.

Pe baza cunoştinţelor acumulate, scrieţi în fişa de lucru:

a. zona de vegetaţie în care se încadrează cea mai mare parte a Europei Centrale: …………………………

b. tipul de vegetaţie din estul Câmpiei Române şi din Câmpia Panonică: …………………………………………

c. locurile din această regiune în care se găsesc păduri de conifere: ………………………………………………..

Din cauza vechimii şi densei populări, peisajele naturale din Europa Centrală au suferit modificări substanţiale. Scrieţi (individual), în fişa de lucru, câteva activităţi umane care au determinat antropizarea mediului.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Temă: Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Centrală – harta fizică şi politică, din manual (pag. 45), scrieţi în tabelul de mai jos statele care compun Europa Centrală şi capitalele acestora.

STAT CAPITALĂ STAT CAPITALĂ

1)

În nord-vest, clima este temperată de tranziţie.



31

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: GERMANIA Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Germania, cu suprafața de 357.021 km2, este un stat situat în Europă Centrală. Actualul

teritoriu a rezultat prin unirea Germaniei de Vest cu Germania de Est, în anul 1990. Cu ajutorul Hărții 1: Germania – harta fizică, din manual (pag. 47), scrieți în fișa de lucru:

a. mările la care are ieșire: ...................................................................................................................

b. statele vecine: ..................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Arătaţi, pe harta murală, mările şi ţările vecine.

A. Mediul natural

Relieful Germaniei este extrem de variat. Cu ajutorul Hărții 1: Germania – harta fizică, din manual (pag. 47), scrieți, în fișa de lucru, principalele unități de relief de pe teritoriul Germaniei.

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Clima Germaniei este temperat-oceanică (în nord-vest) și temperată de tranziție (în centru şi est). Menţionaţi caracteristicile climatului temperat-oceanic.

Teritoriul Germaniei este străbătut de mai multe fluvii. Cu ajutorul Hărții 1: Germania – harta

fizică, din manual (pag. 47), scrieți, în fișa de lucru, fluviile care străbat Germania. .........................................

...............................................................................................................................................................

Lacul Boden, de la granița cu Elveția, este de origine glaciară. Arătaţi, pe harta murală, fluviile menţionate mai sus şi pe Lacul Boden.

Vegetația naturală a Germaniei este dominată de pădurile de foioase. Pe munții înalți se găsesc păduri de conifere și pășuni alpine.

Explicaţi prezenţa păşunilor alpine pe munţii înalţi.

B. Populația și orașele

Populația: 80.399.300 loc., cu densitatea medie de 225,1 loc./km2. Explicați densitatea ridicată a populației pe teritoriul Germaniei.

Structura etnică: germani = 91,5%, turci = 2,4%, alţii (greci, polonezi, italieni, croaţi, ruşi, sârbi, spanioli ş.a.) = 6,1%.

Structura confesională: protestanţi (luterani) = 42,2%, romano-catolici = 32,1%, musulmani = 2,1%, alții și neafiliaţi = 23,6%.

Capitala Germaniei este orașul Berlin (3.927.000 loc., cca. 4.500.000 loc. în metropolă). Citiţi textul din manual (pag. 25) care însoţeşte figura 2 şi aflaţi câteva repere despre trecutul şi

prezentul oraşului Berlin.

Pe teritoriul Germaniei se găsesc numeroase orașe. Cu ajutorul Hărții 2: Germania – harta

economică, din manual (pag. 48), scrieți, în fișa de lucru, principalele orașe din Germania. .......................... ............................................................................................................................................................... ...............................................................................................................................................................

C. Resursele naturale și economia

Cu ajutorul textului din manual (pag. 48), scrieți, în fișa de lucru, pentru Germania:

a. principalele resurse naturale: ...........................................................................................................

...............................................................................................................................................................



32

b. principalele caracteristici ale economiei (industriei, agriculturii, transporturilor și comerțului): ....

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Localizaţi pe Harta 2: Germania – harta economică, din manual (pag. 48), canalele Kiel, Central (Mittelland) şi Dunăre-Main-Rin şi scrieţi în fişa de lucru:

a. peninsula prin care a fost construit Canalul Kiel1) şi mările pe care le leagă: ………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. fluviile pe care le leagă Canalul Central (Mittelland): …………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

c. mările pe care le leagă Canalul Dunăre-Main-Rin: ……………………………………………………………………….

Temă: Citiţi textul alăturat şi precizaţi:

a. arealul pe care se desfăşoară regiunea

industrială Ruhr-Rin: …………………………………………

………………………………………………………………………….

b. reţele hidrografice cuprinse în cadrul regiunii:

………………………………………………………………………….

c. factorii care au contribuit la dezvoltarea

regiunii: ……………………………………………………………

………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….

d. principalele centre siderurgice din regiune: ….

………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………….

e. centrele cu rafinării: ……………………………………..

………………………………………………………………………....

f. centrele în care se fabrică autoturisme: ………..

………………………………………………………………………….

g. cel mai mare port fluvial al regiunii şi din

lume: ………………………………………………………………..

Regiunea industrială Ruhr-Rin este una

dintre cele mai mari şi complexe regiuni

industriale din lume. Se desfăşoară pe cca. 100

km, de la est la vest, şi pe cca. 40 km, de la sud

la nord, şi cuprinde văile Lippe şi Ruhr şi o parte

din culoarul fluviului Rin.

Factorii care au contribuit la evoluţia

ascendentă a regiunii industriale sunt: a) poziţia

geografică, pe axa fluviului Rin şi în

proximitatea Mării Nordului; b) prezenţa unor

importante resurse naturale (huilă, minereu de

fier, terenuri agricole, păduri etc.); c) activităţile

meşteşugăreşti cu tradiţii medievale; d) şi

varietatea căilor de transport (rutiere, feroviare

şi fluviale).

Profilul său economic este dat de

exploatarea huilei şi de producţia siderurgică (la

Duisburg, Dortmund, Düsseldorf, Essen – oţel

Krupp –, Bochum), care asigură 70% din

producţia de oţel a Germaniei. Automobile se

fabrică la Köln şi Bochum, produse chimice, la

Leverkusen, rafinării de petrol se găsesc la

Duisburg, Gelsenkirchen etc.

Datorită traficului de mărfuri, Duisburg,

situat la confluenţa Ruhr-Rin, a devenit cel mai

mare port fluvial din lume.

1)

Lung de 98 km, Kiel este considerat cel mai folosit canal maritim din lume. Este parcurs anual de peste 40.000 de vase (nu sunt luate în calcul ambarcaţiunile mici).



33

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: UNGARIA Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Ungaria, cu suprafața de 93.030 km2, este un stat situat în Europa Centrală. Cu ajutorul Hărții 1: Ungaria – harta fizică și economică, din manual (pag. 60), scrieți, în fișa de

lucru, statele vecine Ungariei: .................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

A. Mediul natural

Relieful Ungariei este predominant de câmpie. Cu ajutorul Hărții 1: Ungaria – harta fizică și

economică, din manual (pag. 60), scrieți, în fișa de lucru, principalele unități de relief de pe teritoriul

Ungariei. ................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Clima Ungariei este temperat-continentală. Teritoriul Ungariei este străbătut de mai multe ape curgătoare. Cu ajutorul Hărții 1:

Ungaria – harta fizică și economică, din manual (pag. 60), scrieți în fișa de lucru principalele ape

curgătoare din Ungaria. ..........................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Lacul Balaton este de origine tectonică. Vegetația naturală a Ungariei este dominată de stepă (pustă) și silvostepă. Sunt prezente

și păduri de foioase.

B. Populația, orașele și economia

Populația: 9.906.000 loc., cu densitatea medie de 106,4 loc./km2. Structura etnică: maghiari = 84,4%, romi = 5,4%, ruteni = 3%, germani = 2,4%, români =

1%, slovaci = 0,9%, evrei = 0,6% ș.a. Structura confesională: romano-catolici = 60,5%, protestanți (calvini, luterani) = 25,4%,

greco-catolici = 2,6%, fără religie, nespecificată ș.a. = 11,5%. Capitala Ungariei este orașul Budapesta (1.740.000 loc., cca. 2.500.000 loc. în aglomerația

urbană). Pe teritoriul Ungariei se găsesc numeroase orașe. Cu ajutorul Hărții 1: Ungaria – harta fizică

și economică, din manual (pag. 60), scrieți, în fișa de lucru, principalele orașe din Ungaria. ....................... ............................................................................................................................................................... ...............................................................................................................................................................

Economia Ungariei este supusă unor transformări ca urmare a trecerii la economia de piață și intrării în Uniunea Europeană. Cu ajutorul textului din manual (pag. 59-60) scrieți, în fișa de lucru, pentru Ungaria,

principalele caracteristici ale economiei (industriei, agriculturii, transporturilor, comerțului și turismului): ……… ...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................



34

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: ROMÂNIA Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

România (cu suprafața de 238.391 km2) este o ţară central-europeană, cu ieşire la Marea

………………………….. Este situată la intersecţia paralelei de 45o latitudine nordică, cu meridianul de

25o longitudine estică.

Cu ajutorul Hărții 1: România – harta fizică şi economică, din manual (pag. 62), scrieți, în fișa de

lucru, vecinii ţării noastre. ...................................................................................................................... ...............................................................................................................................................................

Arătaţi, pe harta murală, principalele coordonate geografice care se intersectează pe teritoriul

României, Marea Neagră şi ţările vecine.

A. Mediul natural

Relieful României este foarte variat şi are altitudini cuprinse între 0 m, în zona litorală, şi

2.544 m, în Vârful Moldoveanu (Munţii Făgăraş). Cu ajutorul Hărții 1: România – harta fizică şi

economică, din manual (pag. 62), scrieți, în fișa de lucru, unitățile de relief din România. ……………………….

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................... Pe baza cunoştinţelor din clasa a IV-a, scrieţi, în casetele de mai jos, numele celei mai vechi şi

numele celei mai tinere unităţi de relief din România.

cea mai veche = cea mai tânără =

Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief de pe teritoriul ţării noastre.

Clima României este temperat-continentală moderată. Explicaţi rolul Munţilor Carpaţi în etajarea climatică din România.

Apele. În Dunăre se varsă, direct sau indirect, aproape toate râurile din România. Utilizând

Harta 1: România – harta fizică şi economică, din manual (pag. 62), scrieți, în fișa de lucru, numele

principalelor râuri care curg pe teritoriul ţării noastre. .............................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Pe teritoriul României se află o mare varietate de lacuri: glaciare (Bâlea, Bucura, Zănoaga), de baraj natural (Lacul Roşu), vulcanic (Sfânta Ana), limanuri fluviale (Snagov, Căldăruşani), limanuri fluvio-maritime (Taşaul, Techirghiol), lagune (Complexul Razim-Sinoie), de baraj hidroenergetic (Porţile de Fier I, pe Dunăre, Vidra, pe Lotru, Vidraru, pe Argeş, Izvorul Muntelui, pe Bistriţa) etc.

Arătaţi, pe harta murală, Dunărea, Oltul, Mureşul, Prutul şi lacurile de mai sus.

Vegetația naturală. Datorită reliefului şi climei, pe teritoriul României se găsesc mai multe zone de vegetaţie. Analizaţi harta alăturată (România – harta vegetaţiei) şi scrieţi, în fişa de lucru, tipurile de vegetaţie din ţara noastră.

…………………………………………………………...

……………………………………………………………

……………………………………………………………

……………………………………………………………



35

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a IV-a, scrieţi, în fişa de lucru, numele celui mai fertil

sol din România şi unităţile de relief în care se găseşte. ……………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

B. Populația, orașele şi economia

Populația: 20.121.641 loc. (în anul 2011), cu densitatea medie de 84,4 loc./km2. Explicați densitatea mai ridicată a României comparativ cu cea a Europei.

Structura etnică: români = 83,4%, maghiar = 6,1%, romi = 3,0%, ucraineni = 0,3% ş.a. Singurele judeţe în care românii nu sunt majoritari sunt Harghita şi Covasna, din centrul ţării.

Încercaţi să explicaţi această situaţie. Structura confesională: ortodocşi = 81,0%, romano-catolici = 4,3%, reformaţi = 2,9%,

penticostali = 1,8%, greco-catolici = 0,7% ş.a. Capitala Românei este orașul ...………………………………………., cu 1.883.425 loc., în anul 2011.1)

În România se găsesc 335 de orașe. Cu ajutorul Hărții 1: România – harta fizică şi economică,

din manual (pag. 62), scrieți, în fișa de lucru, principalele oraşe ale ţării. ………………………………………..……..

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Administrativ, teritoriul României este împărţit în 41 de judeţe, la care se adaugă Municipiul

Bucureşti. Voi în care judeţ locuiţi? Care sunt judeţele care se învecinează cu judeţul în care locuiţi?

România deţine importante resurse naturale: petrol (în Câmpia Română, Subcarpaţi, Podişul Getic, Câmpia de Vest, Platforma Continentală a Mării Negre), gaze naturale (gaz metan, în Podişul Transilvaniei, şi gaze asociate, în regiunile de exploatare a petrolului), cărbuni (huilă, în Depresiunea Petroşani, şi lignit, în Subcarpaţi şi Podişul Getic), minereu de fier (în Munţii Poiana Ruscă), minereuri auroargintifere şi minereuri complexe (în Munţii Apuseni şi în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali), bauxită (în Munţii Apuseni), marmură (în Munţii Poiana Ruscă), hidroenergie (pe Dunăre, Olt, Argeş, Lotru, Sebeş, Bistriţa) etc.

Agricultura se practică în toate unităţile de relief. Scrieţi, în fişa de lucru, cele mai

importante plantele care se cultivă în România. ...................................................................................... ............................................................................................................................................................... ...............................................................................................................................................................

Industria este mai dezvoltată în marile oraşe. Cu ajutorul Hărții 1: România – harta fizică şi economică, din manual (pag. 62), scrieți, în fișa de lucru, principalele centre industriale din ţară.

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Transporturile sunt variate. Cu ajutorul hărţii menţionate mai sus, scrieți, în fișa de lucru,

principalele oraşe cu porturi şi aeroporturi. ............................................................................................. ...............................................................................................................................................................

România deţine un important potenţial turistic natural şi cultural. Daţi exemple de obiective turistice vizitate.

Temă: Caracterizaţi geografic judeţul în care se află localitatea în care aveţi domiciliul, precizând: numele judeţului, unităţile de relief, principalele ape curgătoare şi lacuri, numărul locuitorilor, numele oraşelor, numele celor mai importante aşezări rurale şi principalele activităţi economice.

1)

Oraşul Bucureşti a fost menţionat documentar pentru prima dată la 20 septembrie 1459, într-un act domnesc dat de Vlad Ţepeş. Însă, urmele de locuire pe acest teritoriu sunt mult mai vechi, coborând în timp până în epoca pietrei. Dezvoltarea sa economică şi politică a făcut ca în secolul al XVI-lea oraşul Bucureşti să devină prima reşedinţă domnească a Ţării Româneşti, Târgovişte, vechea capitală, trecând în plan secundar.



36

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: MOLDOVA Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Republica Moldova, cu suprafața de 33.846 km2, este un stat situat în sud-estul Europei Centrale. Cu ajutorul Hărții 1: Moldova – harta fizică și economică, din manual (pag. 65), scrieți în fișa de lucru:

a. statele vecine Moldovei: ..................................................................................................................

b. numele râului care separă Moldova de România: ............................................................................ Citiți textul din caseta de la pagina 64 din manual și răspundeți la următoarele întrebări:

1. În care an Basarabia a fost anexată de Rusia țaristă? .....................................................................

2. În care perioadă Basarabia a fost unită cu România? ......................................................................

3. În care an Republica Moldova și-a proclamat independența? .........................................................

A. Mediul natural

Relieful Moldovei este predominant de podiș. Cu ajutorul Hărții 1: Moldova – harta fizică și

economică, din manual (pag. 65), scrieți în fișa de lucru principalele unități de relief de pe teritoriul Moldovei.

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Clima Moldovei este temperat-continentală, cu veri calde și ierni geroase. Precipitațiile sunt între 350 și 600 mm.

Teritoriul Moldovei este străbătut de mai multe ape curgătoare. Cu ajutorul Hărții 1:

Moldova – harta fizică și economică, din manual (pag. 65), scrieți în fișa de lucru principalele ape

curgătoare din Moldova. ........................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

La granița cu România a fost construit Lacul Stânca-Costești (de baraj hidroenergetic). Vegetația naturală a Moldovei este dominată de pădurile de foioase (stejar, fag, tei și

jugastru). În sud sunt prezente asociații de silvostepă și stepă. Pe baza textului de la pagina 64, scrieți în fișă tipul de sol dezvoltat în regiunea de stepă din estul

Europei. .........................................................


Populația: 3.640.000 loc., cu densitatea medie de 107,5 loc./km2. Structura etnică: moldoveni (români) = 75,4%, ucraineni = 8,4%, ruși = 5,9%, găgăuzi =

4,4% ș.a. Cu ajutorul textului din caseta de la pagina 65 din manual, explicați numărul mare de ucraineni și ruși din Republica Moldova.

Structura confesională este dominată de ortodocși (93,3%). Capitala Moldovei este orașul ......................................, cu cca. 663.000 loc. (cca. 785.000

loc. în aglomerația urbană).

Principalele orașe din Moldova sunt: Tiraspol, Bălți, Tighina, Râbnița, Cahul și Soroca. Identificați pe Harta 1: Moldova – harta fizică și economică, din manual (pag. 65), orașele enumerate mai sus.

Economia Moldovei este supusă unor mari transformări ca urmare a trecerii la economia de piață. Principala ramură economică este agricultura. Se cultivă cereale (grâu, porumb, orz), sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, legume, tutun, cânepă, viță-de-vie, pomi fructiferi etc., și se cresc porcine, ovine, bovine, păsări etc.

Temă: Consideraţi oportună unirea Moldovei cu România? Precizaţi două argumente în sprijinul

opiniei pe care o aveţi. ……………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………



37

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: EUROPA SUDICĂ (MEDITERANEANĂ). SPECIFICUL GEOGRAFIC Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Europa Mediteraneană ocupă partea sudică a continentului, fiind o regiune geografică

peninsulară şi insulară. Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Sudică (Mediteraneană) – harta fizică şi politică, din manual (pag. 67),

scrieţi, în fişa de lucru, peninsulele şi insulele care alcătuiesc Europa Sudică. 1. peninsule: …………………………………………………………………………………………………………………………………...

2. insule: ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………... Utilizând harta menţionată, scrieţi numele oceanului şi ale celor două mări care scaldă la vest, sud şi est

regiunea. …………………………………………………………………………………………………………………………………………..

În cadrul Mării Mediterane se evidenţiază mai multe bazine maritime („mări” mai mici).

Scrieţi, în fişa de lucru, numele acestora. …………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Relieful regiunii este destul de variat. Identificaţi pe Harta 1: Europa Sudică (Mediteraneană) – harta fizică şi politică, din manual (pag. 67), principalele unităţi de relief. Scrieţi numele acestora în fişa de lucru.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...

În regiunea Peninsulei Italice se găsesc mai mulţi vulcani. Arătaţi, pe harta murală, vulcanii Vezuviu, Stromboli şi Etna.

Clima Europei Sudice este influenţată de poziţia geografică, de unităţile acvatice mărginaşe şi de altitudinea reliefului.

Cu ajutorul Hărţii 2: Europa Sudică (Mediteraneană) – harta mediului natural, din manual (pag. 68),

scrieţi, în fişa de lucru, tipurile de climă din regiune. ……….………………………………………………………………………….

Conform hărţii menţionate, în Europa Sudică bat vânturi reci (Bora1) şi Mistral2)) şi vânturi calde (Sirocco3)).

Principalele ape curgătoare sunt: Tajo, Guadiana, Guadalquivir, Ebro, Pad, Tibru şi Mariţa. • Localizaţi pe harta murală aceste ape curgătoare. • Explicaţi faptul că Ebro şi Pad au la gurile de vărsare delte, iar Tajo şi Guadiana, estuare. • Cum explicaţi faptul că majoritatea acestor râuri au debitele mici vara şi mari iarna.

În locul pădurilor defrişate cresc asociaţii de tufişuri dese, ţepoase şi arbuşti veşnic verzi (maquis şi gariga).

Activităţile antropice, incendiile din timpul verii şi ploile torenţiale din timpul iernii au determinat degradarea solurilor.

Care sunt solurile caracteristice sudului Europei? ……………………………………………………………………...

Europa Mediteraneană este o veche vatră de populare şi civilizaţie. Pe baza cunoştinţelor acumulate la orele de istorie, scrieţi în fişa de lucru:

a. două civilizaţii antice din Europa Sudică: ……………………………………………………………………………………..

b. două imperii care s-au succedat în Peninsula Balcanică, în Evul Mediu: ………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

1)

Bora este un vânt rece care coboară dinspre Munţii Dinarici spre Marea Adriatică. 2)

Mistralul este vânt rece care coboară dinspre Masivul Central Francez spre Marea Mediterană. 3)

Sirocco este un vânt cald care bate dinspre nordul Africii. Uneori, la trecerea peste Marea Mediterană, devine umed.



38

c. puterile coloniale din Peninsula Iberică: ……………………………………………………………………………………….

Dacă peninsulele Italică şi Iberică aparţin aproape exclusiv lumii latine, catolice, Peninsula Balcanică se evidenţiază printr-un mozaic de popoare (greci, albanezi, slavi, turci etc.) şi religii (ortodoxă, catolică şi musulmană). De-a lungul timpului, din cauza acestui mozaic etnic şi cultural din Peninsula Balcanică, conflictele au fost frecvente, fapt pentru care regiunea peninsulei a fost şi este considerată „butoiul cu pulbere al Europei”.

În Europa Sudică se găsesc 19 state. Două dintre acestea – Vatican şi San Marino – sunt enclave.

Arătaţi la hartă Vaticanul şi San Marino şi precizaţi statul al cărui teritoriu este perforat de cele două ţări.

Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:

1. Câmpia Padului este situată în:

a. Peninsula Balcanică b. Peninsula Iberică c. Peninsula Italică

2. Este vânt cald:

a. Bora b. Mistralul c. Sirocco

3. Albanezii locuiesc în:

a. Insula Corsica b. Peninsula Balcanică c. Peninsula Italică

4. Insula Cipru este situată în:

a. estul Mării Mediterane b. centrul Mării Mediterane c. vestul Mării Mediterane

5. În estul Peninsulei Italice se află Marea:

a. Adriatică b. Ionică c. Tireniană

6. Râul Mariţa curge prin:

a. Peninsula Balcanică b. Peninsula Iberică c. Peninsula Italică

7. Clima din nordul Peninsulei Iberice este:

a. mediteraneană b. temperat-continentală c. temperat-oceanică

8. Vulcanul situat în Peninsula Italică se numeşte:

a. Etna b. Stromboli c. Vezuviu

Temă: Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Sudică (Mediteraneană) – harta fizică şi politică, din manual (pag. 67), şi a atlasului geografic, scrieţi în tabelul de mai jos statele care compun Europa Sudică (Mediteraneană) şi capitalele acestora.




39

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: SPANIA Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Spania, cu suprafața de 504.750 km2, este un stat situat în sudul Europei, în Peninsula Iberică. Cu ajutorul Hărții 1: Peninsula Iberică – harta fizică și politică, din manual (pag. 69), scrieți în fișa de lucru:

a. statele vecine Spaniei: ......................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

b. oceanul și marea la care ieșire Spania: .............................................................................................

În componența Spaniei intră insule Baleare și Canare.

A. Mediul natural

Relieful Spaniei este extrem de variat. Cu ajutorul Hărții 1: Peninsula Iberică – harta fizică și politică, din manual (pag. 69), scrieți în fișa de lucru principalele unități de relief de pe teritoriul Spaniei.

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Clima Spaniei este temperat-oceanică (în nord și nord-vest), temperat-continentală (în Podișul Meseta) și mediteraneană (în sud).

Teritoriul Spaniei este străbătut de numeroase ape curgătoare. Cu ajutorul Hărții 1:

Peninsula Iberică – harta fizică și politică, din manual (pag. 69), scrieți în fișa de lucru principalele ape

curgătoare din Spania. .............................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Vegetația naturală: păduri de foioase (în nord și nord-vest), ierburi și tufișuri (în Podișul Meseta) și vegetație subtropicală (în sud). În Munții Pirinei sunt păduri de conifere și pajiști alpine.

Pe baza cunoștințelor acumulate, scrieți în fișă tipul de sol caracteristic zonei mediteraneene. .........................................................


Populația: 47.190.000 loc., cu densitatea medie de cca. 93,5 loc./km2. Structura etnică: spanioli = 72,3%, catalani = 16,8%, galicieni = 6,4%, basci = 2,3% ș.a. Structura confesională: romano-catolici = 92%, islamici = 0.7%, protestanți = 0,3% ș.a. Capitala Spaniei este orașul ......................................, cu cca. 3.300.000 loc. (cca. 6.087.000

loc. în aglomerația urbană). Principalele orașe din Spania sunt: Barcelona, València, Sevilla, Málaga, Zaragoza, Bilbao,

Córdoba, Valladolid și La Coruña. Identificați pe Harta 1: Spania și Portugalia – harta economică, din manual (pag. 73), şi pe harta murală orașele enumerate mai sus.

C. Economia

Cu ajutorul textului de la paginile 73 și 74 și a Hărții 1: Spania și Portugalia – harta economică, din manual (pag. 73), scrieți în fișa de lucru: a. șase centre industriale: ....................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

b. șase plante cultivate: .......................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

c. patru orașe cu porturi: ......................................................................................................................

d. două atracții turistice: ......................................................................................................................

Temă: Explicaţi importanţa Mării Mediterane şi a climatului mediteranean pentru economia Spaniei.



40

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: ITALIA Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Italia, cu suprafața de 301.268 km2, este un stat situat în sudul Europei, în Peninsula Italică. Cu ajutorul Hărții 2: Italia – harta economică, din manual (pag. 77), scrieți în fișa de lucru:

a. statele vecine Italiei: .........................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

b. mările componente Mediteranei la care ieșire Italia: Marea Ligurică, ............................................

...............................................................................................................................................................

În interiorul Italiei se găsesc două mici state: Vatican și San Marino. În componența Italiei intră numeroase insule: Sardinia, Sicilia etc.

A. Mediul natural

Geografic, teritoriul Italiei a fost împărțit în trei regiuni: Italia continentală, Italia peninsulară și Italia insulară. Arătați, pe harta murală, cele trei regiuni geografice.

Relieful Italiei este extrem de variat. Cu ajutorul Hărții 1: Italia – harta fizică, din manual (pag.

76), scrieți în fișa de lucru principalele unități de relief de pe teritoriul Italiei. ...........................................

...............................................................................................................................................................

Pe teritoriul Italiei se găsesc mai mulți vulcani activi: Vezuviu, Etna, Stromboli. Pentru a afla mai multe despre vulcanii Vezuviu și Etna, citiți casetele 5 și 6 din manual (pag. 76).

Clima Italiei este predominant mediteraneană (subtropicală), cu veri calde și uscate și ierni blânde și umede.

Teritoriul Italiei este străbătut de mai multe ape curgătoare. Cu ajutorul Hărții 1: Italia –

harta fizică, din manual (pag. 76), scrieți în fișa de lucru principalele ape curgătoare din Italia. ................. ...............................................................................................................................................................

La poalele Piemontului se află Lacul Garda (de origine glaciară). Vegetația naturală dominantă a Italiei este subtropicală și maquis. În Munții Alpi sunt

păduri de conifere și pajiști alpine. Pe baza cunoștințelor acumulate, scrieți în fișă tipul de sol caracteristic zonei mediteraneene. ……………..


Populația: 60.626.000 loc., cu densitatea medie de cca. 193 loc./km2. Structura etnică: italieni = 92%, alte europeni = 4,5% ș.a. Structura confesională: romano-catolici = 90%, musulmani = 3%, ortodocși = 2% ș.a. Capitala Italiei este orașul ......................................, cu cca. 2.750.000 loc. (cca. 3.458.000


Principalele orașe din Italia sunt: Milano, Napoli, Torino, Genova, Palermo și Florența. Identificați pe Harta 2: Italia – harta economică, din manual (pag. 77), şi pe harta murală orașele enumerate mai sus.

Economia. Regiunea nordică a Italiei este considerată inima economică a țării, în timp ce cea sudică, regiunea Mezzogiorno, este slab dezvoltată.

Cu ajutorul textelor de la paginile 76 și 77 și a Hărții 2: Italia – harta economică (pag. 77) din manual, scrieți în fișa de lucru:

a. trei centre industriale: ......................................................................................................................

b. trei plante cultivate: .........................................................................................................................

c. patru porturi: ....................................................................................................................................

d. trei aeroporturi: ...............................................................................................................................

e. două orașe turistice: .........................................................................................................................



41

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: PORTUGALIA ȘI GRECIA


Citiți textele din coloanele de mai jos și, pe baza hărților de la paginile 69 (Harta 1: Peninsula

Iberică – harta fizică și politică) și 79 (Grecia – harta fizică și economică), completați cerințele specificate.

A. PORTUGALIA B. GRECIA

• Portugalia (92.082 km2) este situată în

Peninsula .............................................................

• Are în componență arhipelagurile: Azore și Madeira. Arătaţi, pe harta murală, arhipelagurile menţionate mai sus.

• Statul vecin și oceanul la care are ieșire sunt:

..............................................................................

.............................................................................

• Principalele unități de relief sunt: Câmpia

Portugaliei și Serra ..............................................

• Clima este temperat-oceanică (în nord) și subtropicală (în sud). • Principalele trei ape curgătoare sunt: ..............

.............................................................................

• Vegetația este subtropicală (în sud), iar solurile sunt terra rossa. În nord sunt păduri de foioase. • Populația: 10.561.644 loc., cu densitatea medie de 114,3 loc./km2. • Capitala statului este .................................... și numără 564.657 loc. (2.641.000 loc. în metropolă). • Cele mai mari două orașe sunt ........................

.............................................................................

• Structura etnică: portughezi = 92%, metiși = 2%, brazilieni = 1,4% ș.a. • Utilizând Harta 1: Spania și Portugalia – harta economică (pag. 73), precizați: - două centre industriale: ....................................

..............................................................................

- două porturi: .....................................................

..............................................................................

• Agricultura. Se cultivă: măslini, viță-de-vie, citrice, stejari de plută.

• Grecia (131.990 km2) este situată în Peninsula

.......................................... și are în componență

numeroase insule (Ciclade, Sporade, Creta, Rodos, Ionice ș.a.). • Statele vecine și mările la care are ieșire sunt:

.............................................................................

.............................................................................

.............................................................................

.............................................................................

• Principalele unități de relief sunt: Câmpia

Tesalonicului și munții .........................................

.............................................................................

• Clima este, predominant, subtropicală. • Principalele ape curgătoare sunt: Evros, Néstos, Strimon și Axios. • Vegetația este subtropicală, iar solurile sunt terra rossa. • Populația: 10.815.000 loc., cu densitatea medie de 81,9 loc./km2. • Capitala ................................, numără 655.800

loc. (3,1 mil. loc. în aglomerația urbană).

• Cele mai importante orașe sunt: .....................

.............................................................................

• Pentru caracterizarea economiei, precizați:

- trei centre industriale: ......................................

.............................................................................

- trei porturi: .......................................................

.............................................................................

• Agricultura. Se cultivă: măslini, viță-de-vie, citrice. • Scrieți, pe baza cunoștințelor deţinute, trei

regiuni/centre turistice. .....................................

.............................................................................

Temă: 1. În Oceanul Atlantic, în dreptul ţărmului estic al Portugaliei se află un curent oceanic. Cu ajutorul

atlasului geografic, precizaţi numele curentului oceanic şi influenţa sa asupra climei Portugaliei.

2. Arătaţi importanţa Muntelui Athos (din Grecia) pentru Biserica Ortodoxă.



42

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: EUROPA DE EST. SPECIFICUL GEOGRAFIC Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Deşi pe teritoriul său se găsesc doar trei ţări (Belarus, Rusia şi Ucraina)1), Europa de Est este

cea mai întinsă regiune geografică de pe continent (peste 5.120.000 km2).

Cu ajutorul Hărţii 1: Europa de Est – harta fizică şi politică, din manual (pag. 91), completaţi termenii şi noţiunile geografice care lipsesc din textul de mai jos.

Europa de Est este cuprinsă între mările ……………………………………... şi …….……………………………….,

la nord (mări ale Oceanului Arctic), şi mările ………..……………………………. şi Azov, la

……………………………..………. Limita sa cu Asia este dată de Munţii ……..………………………………., fluviul

…………………………..…………., Marea ………….…………………………. şi Munţii ……..……………………………….

Între Marea Neagră şi Marea ………..……………………………. se află Peninsula Crimeea, iar între

Marea Barents şi Marea ……………………..………………. se găseşte Peninsula ……………..……………………….

Relieful este preponderent de câmpie (Câmpia Europei de ………………………..…………….), în nord

păstrând urme ale modelării gheţarilor de calotă. În interior sunt prezente podişuri şi coline: Podişul

Volîno-Podolic, Podişul ……………..………………………., Podişul ……………………………..………., Podişul Volgăi,

Colinele Timan etc., iar la est, sud şi sud-est, munţii: …………………………………., …………………………..………….

şi ……………………………..………. În Peninsula Crimeea se găsesc Munţii Iaila (Jaila).

Majoritatea apelor curgătoare se varsă în mările din nord şi ……………..……………………….. Spre

nord curg: …………………..…………………. şi Dvina de Nord, iar spre sud: Ural, ………………………………….,

Don, …………………………..…………. şi Nistru.

Lacurile sunt de origine glaciară. Se evidenţiază lacurile …………………………..…………. şi

…………………………..………….

Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief şi elementele acvatice de mai sus.

Utilizând Harta 2: Europa de Est – harta mediului natural, din manual (pag. 91), scrieţi, în fişa de lucru, de la nord la sud:

a. tipurile de climă: ………………………………………………………………………………………………………………………….

b. tipurile de vegetaţie: ……………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• Precizaţi numele solului caracteristic stepei. • Explicaţi de ce o mare parte din stepă a fost desţelenită şi înlocuită cu terenuri arabile.

Europa de Est este foarte bogată în resurse ale subsolului: minereu de fier (Kursk, Magnitogorsk, Krivoi Rog şi Kerci), cărbuni superiori (bazinele Doneţk, şi Peciora), petrol (între fluviul Volga şi Munţii Ural, în regiunea Peciora şi în nordul Mării Caspice) şi gaze naturale (în regiunile de exploatare a petrolului).

În aproape între teritoriul regiunii este dominantă populaţia slavă de religie ortodoxă.

Exerciţii:

1. Cărui stat a aparţinut teritoriul Europei de Est, până în anul 1991? .........…………………………………. 2. Care a fost sistemul politico-economic din Europa de Est în cea mai mare parte a secolului XX?

……………………………………………………………………………………………………………………..…………………………………. 3. Care sunt oraşelor-capitală ale statelor Belarus, Rusia şi Ucraina?

…………………………………………………………………………………………………………………………..……………………………. 4. Cum se numeşte structura economică din care fac parte Belarus şi Rusia?

…………………………………………………………………………………………………………………………..…………………………….

1)

Conform programei şcolare, Estonia, Letonia şi Lituania fac parte din Europa de Est.



43

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: RUSIA


Rusia, țară de dimensiuni continentale (17.075.400 km2), este situată în estul Europei și în

nordul Asiei. În componența sa intră insulele: Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea, Novaia Siberia și Sahalin. Arătați, pe harta murală, insulele enumerate mai sus.

Cu ajutorul Hărții 1: Rusia – harta fizică, din manual (pag. 97), scrieți în fișa de lucru: a) statele

vecine Rusiei: ........................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

și b) oceanele și mările la care ieșire: ...................................................................................................

...............................................................................................................................................................

A. Mediul natural

Relieful. Cu ajutorul Hărții 1: Rusia – harta fizică, din manual (pag. 97), scrieți în fișa de lucru

principalele unități de relief din Rusia. ....................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Clima Rusiei este subpolară (în nord), temperată rece (între 55 și 60o lat. N) temperat-continentală (în estul Europei) și temperat-continentală excesivă (în sud sectorului asiatic).

Ape curgătoare. Utilizând Harta 1: Rusia – harta fizică, din manual (pag. 97), scrieți în fișa de

lucru principalele ape curgătoare din Rusia. ............................................................................................

...............................................................................................................................................................

Lacurile. Arătați, pe harta murală, lacurile: Ladoga, Onega și Baikal. Vegetația naturală. Cu ajutorul Hărții 2: Rusia – harta climei și a vegetației, din manual (pag.

97), scrieți în fișa de lucru principalele asociații vegetale din Rusia. ..........................................................

...............................................................................................................................................................


Populația: 142.009.000 loc., cu densitatea medie de cca. 8,3 loc./km2. Explicați densitatea redusă a populației Rusiei.

Structura etnică. Rusia este o federație compusă din 21 de republici autonome, în care trăiesc: ruși = cca. 80%, tătari = 4%, ucraineni = 2% ș.a.

Capitala Rusiei este orașul ......................................, cu cca. 10.500.000 loc. Principalele orașe din Rusia sunt: Sankt Petersburg, Novosibirsk, Ekaterinburg, Volgograd,

Irkutsk și Murmansk. Identificați pe Harta 3: Rusia – harta economică, din manual (pag. 100), şi pe harta murală orașele enumerate mai sus.

C. Economia

Utilizând Harta 3: Rusia – harta economică, din manual (pag. 100), scrieți în fișa de lucru, pentru Rusia:

a. principalele resurse ale subsolului: ..................................................................................................

...............................................................................................................................................................

b. șase centre industriale: ....................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

c. fluviile pe care au fost construite mari hidrocentrale: .....................................................................

...............................................................................................................................................................

d. orașele-porturi: ................................................................................................................................

e. orașele situate pe traseul căii ferate „Transsiberianul”: .................................................................

...............................................................................................................................................................



44

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: EUROPA VESTICĂ (ATLANTICĂ). SPECIFICUL GEOGRAFIC Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Cu largă deschidere la Oceanul Atlantic, Europa Vestică este o regiune geografică situată

între 43o şi 61o latitudine nordică. Ţărmurile sale – foarte sinuoase – sunt scăldate de mările Nordului, Irlandei şi Mânecii, în partea nordică, şi de Marea Mânecii, în cea sudică. Este o regiune continuată dintr-o parte continentală şi una insulară (I. Marea Britanie, I. Irlanda etc.).

Arătaţi, pe harta murală, mările şi insulele precizate mai sus.

Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Vestică – harta fizică şi politică şi Hărţii 2: Europa Vestică – harta mediului natural, din manual (pag. 102), completaţi termenii şi noţiunile geografice care lipsesc din textul de mai jos.

Relieful Europa de Vest este variat, fiind evidenţiat de Munţii ……………..……………………….,

Munţii ……………..………………………., Munţii Scoţiei, Munţii ……………..………………………., Masivul

………………………………….…………………………………., Câmpia ……………..………………………. şi Câmpia Londrei.

De la nord la sud, tipurile de climă din regiune sunt: …………………………………

.…………………………………., temperată de tranziţie şi ……………..………………………., iar în munţii Alpi şi

Pirinei, ……………..……………………….

Apele curgătoare care se varsă în Oceanul Atlantic şi în mările din nord au la gurile de

vărsare ……………..………………………., iar cele care se varsă în Marea Mediterană formează la gurile de

vărsare ……………..……………………….

Fluviile care curg spre nord şi nord-est sunt: Rin, ……………..……………………….,

……………..………………………. şi ……………..………………………., iar spre sud: ……………..………………………. În

Insula Marea Britanie se evidenţiază ……………..……………………….

Vegetaţia este în strânsă dependenţă de climă şi relief. De la nord la sud se succed: vegetaţia

de ……………..………………………., pădurea de ……………..………………………. (cu fag) şi vegetaţia

mediteraneană (cu maquis).

Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief şi fluviile menţionate mai sus.

Exerciţiu: Utilizând textul care însoţeşte figura 5 din manual (pag. 102), scrieţi două caracteristici

ale vegetaţiei de landă.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Regiunea este foarte bine populată (cu popoare latine şi germanice) şi cu un grad ridicat de urbanizare.

Din această regiune – Anglia (Marea Britanie) – a pornit revoluţia industrială şi a luat fiinţă Uniunea Europeană.

Precizaţi statele care au fondat Comunitatea Economică Europeană.

Sub raport economic, Europa Atlantică este cea mai dezvoltată regiune a Europei. Se evidenţiază: industria de vârf, agricultura modernă, transporturile diversificate şi potenţialul turistic ridicat.

Temă: Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Vestică – harta fizică şi politică, din manual (pag. 102), scrieţi în tabelul de mai jos numele celor şase state care compun Europa Vestică şi capitalele acestora.




45

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: FRANȚA


Franța, cu suprafața de 674.843 km2, este un stat situat în vestul Europei. Cu ajutorul Hărții 1: Franța – harta fizică, din manual (pag. 104), scrieți în fișa de lucru:

a. statele vecine Franței: ......................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

b. oceanul și marea la care ieșire Franța: .............................................................................................

...............................................................................................................................................................

În componența Franței intră Insula Corsica. Arătați, pe harta murală, această insulă, Corsica.

A. Mediul natural

Relieful Franței este foarte variat. Cu ajutorul Hărții 1: Franța – harta fizică, din manual (pag.

104), scrieți în fișa de lucru principalele unități de relief de pe teritoriul Franței. .......................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Clima. Pe teritoriul Franței se găsesc mai multe tipuri de climă. Utilizând Harta climatică din

manual (Fig. 4, pag. 104), scrieți, în fișa de lucru, tipurile de climă din Franța, de la nord la sud. ................ ...............................................................................................................................................................

Teritoriul Franței este străbătut de numeroase ape curgătoare. Cu ajutorul Hărții 1: Franța –

harta fizică, din manual (pag. 104), scrieți în fișa de lucru principalele ape curgătoare din Franța. .................... ...............................................................................................................................................................

Vegetația naturală: păduri de foioase (în nord, nord-vest și centru) și vegetație subtropicală (în sud). În Munții Alpi și în Munții Pirinei sunt păduri de conifere și pajiști alpine.


Populația: 674.800.000 loc., cu densitatea medie de 96,8 loc./km2. Structura etnică a Franței este compusă din: francezi = cca. 95%, alții (arabi, nord-africani,

chinezi, indochinezi ș.a.) = cca. 5% ș.a., iar cea confesională, din: romano-catolici = 76,2%, musulmani = 5,6%, protestanți = 4%, ortodocși = 1,1%, iudaici = 0,1% ș.a.

Capitala Franței este orașul ......................................, cu cca. 2.243.000 loc. (10.143.000


Principalele orașe din Franța. Cu ajutorul Hărții densității populației, din manual (Fig. 5, pag.

104), scrieți, în fișa de lucru, principalele orașe din Franța. .......................................................................

...............................................................................................................................................................


Franța are economia foarte dezvoltată, deși resursele sale ale subsolului – cărbuni, minereu de fier (în Lorena), bauxită, uraniu, marmură ș.a. – nu acoperă necesarul țării.

Cu ajutorul textelor de la paginile 105 și 106 și a Hărții 2: Franța – harta economică (pag. 105) din manual, scrieți în fișa de lucru:

a. opt centre industriale: ......................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

b. opt plante cultivate: .........................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

c. patru orașe-porturi: ..........................................................................................................................

d. două orașe cu aeroporturi: ..............................................................................................................

e. trei atracții turistice: .........................................................................................................................

...............................................................................................................................................................



46

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: MAREA BRITANIE (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord) Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Marea Britanie (244.130 km2), țară insulară (circa 2.000 de insule), este situată în nord-vestul

Europei. Principalele insule ale Arhipelagului Britanic sunt: I. Marea Britanie, I-le Hebride, I-le Orkney și I-le Shetland. Tot Marii Britanii aparține și nord-estul Insulei Irlanda.

Arătați, pe harta murală, insulele amintite mai sus.

Cu ajutorul Hărții 1: Marea Britanie și Irlanda – harta fizică, din manual (pag. 113), scrieți în fișa de lucru

vecinul (........................................), oceanul și marile care scaldă țărmurile Marii Britanii: ..........................

...............................................................................................................................................................

Marea Britanie este formată din patru regiuni istorice. Analizați figura 1 din manual – Regiunile

istorice ale Marii Britanii (pag. 112) – și scrieți, în fișa de lucru, numele acestor regiuni. ............................

...............................................................................................................................................................

Arătați, pe harta murală, regiunile istorice menţionate mai sus.

A. Mediul natural

Relieful Marii Britanii este format din munți vechi și câmpii. Cu ajutorul Hărții 1: Marea

Britanie și Irlanda – harta fizică, din manual (pag. 113), scrieți în fișa de lucru principalele unități de relief

de pe teritoriul Marii Britanii. .................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Clima Marii Britanii este temperat-oceanică. Datorită Curentului Atlanticului se Nord, temperaturile și precipitațiile sunt mai ridicate și cețurile mai frecvente. Arătați, pe harta murală, traseul urmat de Curentul Atlanticului de Nord.

Exerciţiu: Pe baza cunoștințelor acumulate, scrieţi valorile medii ale temperaturilor şi precipitaţiilor

din climatul temperat-oceanice. …………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Apele curgătoare ale Marii Britanii sunt numeroase, cu debite bogate, dar scurte. Cu

ajutorul Hărții 1: Marea Britanie și Irlanda – harta fizică, din manual (pag. 113), scrieți în fișa de lucru

principalele ape curgătoare din Marea Britanie. ......................................................................................

Exerciţiu: Pe baza cunoștințelor de care dispuneți, explicați debitele ridicate ale râurilor din Marea

Britanie. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Explicaţi de ce Lacul (Loch) Ness, de origine tectonică, a devenit cel mai celebru lac din Marea Britanie.

Vegetația naturală. În Marea Britanie predomină pășunile (verzi tot timpul anului), pădurile de foioase fiind defrișate în cea mai mare parte.


Populația: 62.690.000 loc., cu densitatea medie de 256,8 loc./km2. Structura etnică a Marii Britanii este compusă din: britanici = 96% (englezi = 80%, scoţieni

= 9%, irlandezi = 4%, nord-irlandezi = 3%), alţii (africani, indieni, pakistanezi ş.a.) = 4%. Structura confesională cuprinde: protestanţi (anglicani = 43,5%, prezbiterieni, metodişti

ş.a. = 10 %) = 53,5%, romano-catolici = 9,8%, musulmani = 1,4%, ortodocşi = 0,9% ş.a. Capitala Marii Britanii este orașul ......................................, cu cca. 8.308.000 loc.

(aproximativ 8.979.000 loc. în aglomeraţia urbană).



47

În Marea Britanie se găsesc numeroase orașe. Cu ajutorul Hărții 2: Marea Britanie și Irlanda – harta economică, din manual (pag. 114), scrieți, în fișa de lucru, principalele orașe din Marea Britanie.

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................


Marea Britanie are economia foarte dezvoltată, statul dispunând de importante resurse energetice (cărbuni, petrol, gaze naturale). Arătați, la hartă, dispunerea spațială a acestor resurse naturale.

Cu ajutorul textului de la pagina 115 și a Hărții 2: Marea Britanie și Irlanda – harta economică (pag. 114) din manual, scrieți în fișa de lucru:

a. cinci centre industriale: ....................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

b. principalele plante cultivate și animale crescute în ferme: ..............................................................

...............................................................................................................................................................

c. cinci orașe-porturi: ............................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

d. numele tunelului feroviar care leagă Marea Britanie de Franța: ...................................................1)

e. trei produse exportate și trei produse importate: ...........................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Temă: Citiţi textul alăturat şi precizaţi:

a. factorii care au contribuit la dezvoltarea

regiunii industrială Anglia Centrală şi de

Nord: ……………………………………………………………

…………………………………………………………………….

…………………………………………………………………….

b. ramurile industriale bine dezvoltate: ……….

…………………………………………………………………….

…………………………………………………………………….

…………………………………………………………………….

c. subramurile industriei constructoare de

maşini: …………………………………………………………

.……………………………………………………………………

……………………………………………………………….……

d. principalele centre industriale: ………………

…………………………………………………………………….

…………………………………………………………………….

…………………………………………………………………….

Dezvoltarea regiunii industriale Anglia

Centrală şi de Nord a fost determinată de

activităţile meşteşugăreşti tradiţionale şi de

prezenţa unor importante resurse de subsol:

cărbuni (în Middland), minereu de fier, minereuri

complexe etc. Datorită acestor resurse, în regiune

a luat avânt siderurgia (în Manchester,

Birmingham, Leicester) şi metalurgia neferoasă (în

Liverpool).

În regiune, ale ramuri industriale bine

dezvoltate sunt: industria constructoare de maşini

(mecanică fină, electronică şi electrotehnică,

microelectronică, automobile şi avioane – în

Sheffield, Birmingham, Manchester, Derby,

Coventry), industria chimică (petrochimie – în

Liverpool –, industria cauciucului şi a maselor

plastice ş.a.) şi industria textilă (în Manchester,

Liverpool, Coventry, Leeds, Nottingham).

1)

Eurotunelul este un tunel feroviar pe sub Marea (Canalul) Mânecii, lung de 50,5 km, care leagă sud-estul Marii Britanii de Franţa. A fost construit sub fundul mării, la o adâncime medie de 40 m. Construcţia, a doua ca lungime din lume de acest tip (Seikan, din Japonia, având 58,85 km), este formată din trei galerii. Două sunt tuneluri feroviare (câte unul pentru fiecare sens), cu diametrele utile de 7,6 m, şi unul de serviciu, prin care se deplasează vehicule speciale destinate întreţinerii şi evacuării. Traversarea prin tunel durează 35 de minute.



48

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: EUROPA NORDICĂ. SPECIFICUL GEOGRAFIC Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Europa Nordică este situată la nord de paralela de 54o, cu ieşire la Oceanul Arctic, Oceanul

Atlantic şi Marea Baltică. Arătaţi pe harta murală: Oceanul Arctic, Marea Barents, Oceanul Atlantic, Marea Norvegiei, Marea

Nordului şi Marea Baltică (cu golfurile Botnic, Finic şi Riga).

Este o regiune preponderent peninsulară şi insulară. Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Nordică – harta fizică şi politică, din manual (pag. 118), scrieţi, în fişa

de lucru, peninsulele şi cea mai mare insulă care intră în compunerea Europei Nordice. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Relieful este, în general, vechi, intens erodat de calota glaciară cuaternară. Prin eroziune, transport şi acumulare, gheţarii au creat morene, circuri şi văi glaciare. În regiunile litorale, de-a lungul văilor glaciare, s-au format fiorduri.

Analizaţi ţărmurile Peninsulei Scandinavia şi Insulei Islanda şi precizaţi forma acestora.

Arătaţi pe harta murală: Munţii (Alpii) Scandinaviei, Podişul Norrland, Podişul Svealand, Podişul Småland, Câmpia Suediei Centrale, Câmpia Skäne, Câmpia Lacustră Finlandeză (Salpausselkä) şi Câmpia Mării Baltice.

Insula Islanda este de origine vulcanică. Explicaţi acest aspect. Identificaţi, pe harta din manual, Vulcanul Hekla.

Utilizând Harta 2: Europa Nordică – harta mediului natural, din manual (pag. 119), scrieţi, în fişa de lucru, tipurile de climă din Europa Nordică.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Explicaţi cum influenţează Curentul Atlanticului de Nord şi Munţii Scandinaviei clima Europei Nordice.

Scrieţi, în fişa de lucru, principalele caracteristici ale climatului subpolar. …………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

În nordul Peninsulei Scandinavia se produce noaptea polară. Ea durează din 12 noiembrie până la 23 ianuarie. Explicaţi mecanismul formării zilelor şi nopţilor polare.

Reţeaua hidrografică este extrem de bogată. Este formată din râuri scurte, cu debite mari şi cu potenţial energetic ridicat.

Europa Nordică este presărată cu numeroase lacuri glaciare (circa 60.000 de lacuri, numai în Finlanda)1)

Arătaţi, pe harta murală, lacurile: Saimaa, Vänern, Mälaren şi Vättern.

În Insula Islanda se găsesc mici calote glaciare (gheţari continentali), care sporesc varietatea peisajului natural.

În regiune sunt prezente trei zone de vegetaţie: tundră, pădure de conifere (pădure boreală) şi pădure de foioase (pădure nemorală). Pe baza cunoştinţelor avute, precizaţi poziţiile geografice ale celor trei zone de vegetaţie.

Învelişul pedologic este compus din podzoluri şi soluri de tundră. Utilizând textul care însoţeşte figura 4 din manual (pag. 119), scrieţi, în fişa de lucru, două

caracteristici ale podzolului. ………………………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Ce aspect are solul de tundră în timpul verii? …………………………………………………………………………….. 1)

Datorită numeroaselor lacuri, Finlanda este numită „Ţara celor 1.000 de lacuri”.



49

În nordul Peninsulei Scandinavia şi în Insula Islanda este prezent permafrostul.

Exerciţiu: Analizaţi schiţa alăturată şi – cu ajutorul profesorului de la clasă – stabiliţi şi scrieţi, în fişa de lucru, principalele caracteristici ale celor trei straturi.

……………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………

Principalele resurse naturale din regiune sunt: petrolul şi gazele naturale (în platforma continentală a Mării Nordului), minereul de fier (la Kiruna şi Gälivare, în Suedia), apele curgătoare cu potenţial energetic, lemnul din răşinoase şi peştele.

Europa Nordică este slab populată. Precizaţi trei cauze naturale care generează densitatea

redusă a populaţiei. ……………………………………………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Populaţia – cu unele excepţii (finlandezii şi estonii) – face parte din lumea germanică. Care

este originea etnică a finlandezilor şi estonilor? …………………………………………………………………………….......

În nordul Peninsulei Scandinavia, în Laponia, trăiesc laponii (populaţie indigenă care vorbeşte limba sami, înrudită cu limbile uralice – finlandeza, maghiara – şi samoindice).

Cu ajutorul textului din manual (caseta de la pag. 121), scrieţi, în fişa de lucru, principalele aspecte din viaţa şi ocupaţiile laponilor.

…………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………

Cu excepţia Lituaniei, în toate celelalte state ale Europei Nordice predomină religia protestantă.

Temă: Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Nordică – harta fizică şi politică, din manual (pag. 118), scrieţi în tabelul de mai jos numele celor opt state care compun Europa Nordică şi capitalele acestora.




50

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: NORVEGIA ȘI SUEDIA Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Citiți textul din coloanele de mai jos și pe baza hărților de la paginile 118 (Europa Nordică – harta

fizică și politică), 123 (Norvegia – harta economică), 125 (Suedia – harta economică) și din atlas, completați cerințele specificate mai jos.

A. NORVEGIA B. SUEDIA

Norvegia (324.219 km2) este situată în Peninsula .............................................................................. • Statele vecine și oceanele și mările la care are ieșire: ................................................................... .............................................................................. .............................................................................. .............................................................................. • Principala unitate de relief: .............................. ............................................................................. Țărmurile sunt cu fiorduri. Ce sunt fiordurile?

• Clima este temperat-oceanică (S și V) și subpolară (N). • Apele cuprind: râuri scurte cu debite mari și mici lacuri glaciare. • Vegetația: păduri de foioase, păduri de conifere, tundră. • Resurse ale subsolului: petrol, gaze naturale, minereu de fier. • Forma de guvernământ: monarhie constituțională. • Populația: 4.805.000 loc., cu densitatea medie de 14,8 loc./km2. • Structura etnică: norvegieni = 95%, finlandezi = 0,3%, laponi (sami) = 0,3% ș.a. • Capitala: ...........................................................

(590.000 loc.).

• Patru mari orașe: ..............................................

..............................................................................

..............................................................................

• Economie dezvoltată. • Principalele cinci centre economice: ................

..............................................................................

..............................................................................

..............................................................................

• Principalele cinci orașe-porturi: .......................

..............................................................................

..............................................................................

Suedia (449.964 km2) este situată în Peninsula ............................................................................. • Statele vecine și mările la care are ieșire: ....... ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. • Principalele unități de relief: ............................ ............................................................................. ............................................................................. • Clima este temperat-oceanică (S), temperată-rece (centre) și subpolară (N). • Principale ape curgătoare: Tome, Lule, Ume şi Dal. • Principale lacuri glaciare: Vänern, Vättern şi Mälaren. Arătați, pe harta murală, lacurile menţionate mai sus.

• Vegetația: păduri de foioase, păduri de conifere, tundră. • Resurse ale subsolului: minereu de fier, roci pentru construcții. • Forma de guvernământ: monarhie constituțională. • Populația: 9.341.000 loc., cu densitatea medie de 20,7 loc./km2. • Structura etnică: suedezi = 87,6%, finlandezi = 2%, sârbi și muntenegreni = 0,9%, iranieni = 0,6%, bosniaci = 0,6%, polonezi = 0,2%, laponi (sami) = 0,2% ș.a. • Capitala: ........................................... („Veneția

nordului”; 830.000 loc.)

• Economie dezvoltată. • Cinci mari orașe și centre economice: .............

.............................................................................

.............................................................................

.............................................................................

• Un oraș-port: ...................................................

Temă: Arătaţi importanţa socio-economică a fiordurilor.



51

Elev …………………………………………………………………. Data ………………………..

Fişa de lucru: REGIUNILE GEOGRAFICE ALE EUROPEI. RECAPITULARE Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

I. Se dau statele: Albania, Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg,

Macedonia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, România, San Marino şi Ungaria. Extrageţi din lista de mai sus statele care aparţin:

1. Europei Centrale: …………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 2. Europei Sudice: …………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 3. Europei Vestice: ……………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

II. În coloana A sunt numele regiunilor geografice din Europa, iar în coloana B, numele unor ape curgătoare care curg pe teritoriile acestor regiuni geografice. Stabiliţi corespondenţa între apele curgătoare şi regiunile geografice pe care le străbat.

A B

________ 1. Europa Centrală a. Don

________ 2. Europa Estică b. Lule

________ 3. Europa Nordică c. Obi

________ 4. Europa Sudică d. Oder

________ 5. Europa Vestică e. Tibru

f. Tamisa

III. Precizaţi trei deosebiri între clima Europei Vestice (Atlantice) şi clima Europei Sudice (Mediteraneene). Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii

anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic, tipul climatic, amplitudini termice, factorii genetici etc. Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

IV. Completaţi tabelul de mai jos şi identificaţi deosebirile dintre Europa Nordică şi Europa Estică.

Elemente de geografie fizică şi umană

Europa Nordică Da sau Nu

Europa Estică Da sau Nu

Asemănare (A) Deosebire (D)

Alpii Scandinaviei

Câmpia Europei de Est

Relief glaciar

Climă subpolară

Oceanul Arctic

Pădure de conifere

Tundră

Limbi germanice

State ortodoxe

State membre UE



52

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Dragomirescu Ş., Săgeată R.: Statele lumii contemporane, Edit. Corint, Bucureşti, 2011. Dulamă Maria Eliza: Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Edit.

Clusium, Cluj-Napoca, 2002. Hârjoabă I. (coord.): Geografia continentelor. Europa, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1982. Marin I., Luchian N.: Geografia fizică a României şi geografia fizică a Europei, Facultatea de

Geografie, Bucureşti, 1996. Mărculeţ I.: Geografie. Fişe de lucru şi teste pentru pregătirea examenului de bacalaureat, Colegiul

Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-18579-9, Bucureşti, 2015. Mărculeţ I. (coord.): Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie, Colegiul Naţional „I. L.

Caragiale”, ISBN 978-973-0-16211-0, Bucureşti, 2014 Mărculeţ I, Ghiţă Cristina (coord.).: Geografie. Europa – România - Uniunea Europeana. Probleme

fundamentale. Sinteze şi teste cu rezolvări, Edit. Erc Press, Bucureşti, 2015. Mândruţ O.: Atlas geografic şcolar, Edit. Corint, Bucureşti, 2008. Mândruţ O., Neguţ S.: Geografia continentelor. Europa. Manual pentru clasa a VI-a, Edit. Corint,

Bucureşti, 1999. Posea Gr. (coord.): Geografia de la A la Z. Dicţionar de termeni geografici, Edit. Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1986. Strat Daniela, Popescu Manuela: Geografia continentelor. Geografia Europei. Manual pentru clasa

a VI-a, Edit. Teora, Bucureşti, 1998. Trufaş Constanţa (coord. ştiinţific): Atlas geografic şcolar, Edit. Cartographia, Budapesta, 1999. ***: Atlasul statelor lumii, Edit. RAO, Bucureşti, 1999.


GEOGRAFIA EUROPEI. CAIET CU FIȘE DE LUCRU PENTRU CLASA A VI-A

ISBN 978-973-0-20681-4

Voluntari - 2016

geografia europei. caiet cu fișe de lucru pentru clasa a vi-a i.mĂrculeȚ.pdf

Documents