geografie bacalahggghureat prof claudia

Geografie bacalaureat -CLIMA-

Geografie bacalaureat -CLIMA-IN EUROPA1. Climatul subpolar

a) vanturi puternice polare;b) precipitatii m.a. 500-800 mm/an; in majoritate zapada;c) temperaturi: 5-6 luni pe an negative; t.m. vara 10-15C; t.m. anuala 0-4C;2. Climatul temperat oceanic

a) vanturi permanente dinspre V;

b) influenta Curentului cald al Golfului;

c) precipitatii medii peste intre 800-1000 mm/an;

d) temperaturile: -vara intre 15-20C;

-iarna intre -1-8C; -anuala 10C

3. Climatul temperat continental a) mase de aer nordice (polare) si est-continentale;

b) precipitatii medii anuale 300-500 mm/an

c) t.m.a

t.m.v.

t.m.i.

4. Climatul mediteranean (subtropical)

a) doua sezoane (vara calda secetoasa, iarna blanda si ploioasa)

b) precipitatii, 500-1000 mm/an

c) t.m.vara: 25C

t.m.iarna: 10C

t.m.anuala: 18C

5. Climatul Europei Centrale (de tranzitie)

a) t.m. vara 15-18C;

t.m. iarna- negative 1-3 luni pe an; b) precipitatii medii; 800 mm in V; 500 mm in E;

c) in V influenta maselor de aer oceanice, in E mase de aer continentale, din N sau S;

ASEMANARI LA CLIMA

-etajata pe altitudine;-influentata de marile invecinate;-in Italia bate vantul Siroco, fierbinte dinspre Africa.RELIEFUL- Altitudini maxime:

Muntii Scandinaviei -2469m;Cordiliera Betica (Pen.Iberica)- 3478 m;Muntii Carpati 2655 m;Muntii Alpi 4807 m;

Muntii Ural 1894 mMuntii Pirinei 3404 m

Muntii Olimp 2917 m

Muntii Apenini 2914 m

Muntii Caucaz 5642 m

COMPARAREA MUNTILOR:

-formati din roci dure, sedimentare;

-formati prin incretire, sau eruptii vulcanice;

-varsta, perioada de formare: orogeneza caledoniana (M-tii Scandinavici, Pod. Casimcei,), orogeneza hercinica (Ural, Penini, Macin, Hartz,), alpina(Alpi, Carpati, Pirinei, Apenini, Caucaz, Balcani, Dinarici, Pindului.

-relief glaciar in muntii inalti, sau in muntii din N Europei -compararea muntilor dupa inaltime;COMPARAREA CADRULUI NATURAL al tarilor: asezare, relief, clima, ape, vegetatie, soluri;

COMPARAREA ECONOMIEI DIVERSELOR TARI: agricultura, industrie, cai de comunicatii, comert, turism. CARACTERIZAREA UNITATIILOR DE RELIEF DIN ROMANIA l. CARPATII ORIENTALI

Limite: -granita de N cu Ucraina, Valea Prahovei, Pod. Sucevei, Subcarpatii, Campia de Vest, Dealurile Silvaniei, Depr. Colinara a Transilvaniei.

Caracteristici:-orientati pe directia NV-SE;

-formati in orogeneza alpina, prin incretirea scoartei si eruptii vulcanice;

-cuprinde cel mai lung lant vulcanic din Europa: Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita;

-inaltimea maxima 2303 m, Vf. Pietrosul Rodnei;

-fragmentati de numeroase depresiuni si trecatori;

-prezinta relief glaciar;

-se prezinta sub forma a trei siruri paralele:

-E- munti vulcanicidin roci vulcanice;

-N si centru- munti de incretire din sisturi cristaline;

-E, centru si S- munti de incretire din roci sedimentare, flis;

Subunitati:1. Grupa Nordica (Gr. Maramuresului si Bucovinei)

Limite: Granita de N, Pasul Tihuta, Depr. Dornelor, Campulung, Gura Humor;

Caracteristici:-similare cu cele caracteristice Carpatilor Orientali;

Depresiuni: Maramuresului, Dornelor, Campulung, Gura Humor;2. Grupa Centrala (Gr. Moldo-Transilvaniei)Limite: Pasul Tihuta, Depr. Dornelor, Campulung, Gura Humor- Valea Oituzului, Pasul Oituz; Caracteristici: similare cu cele ale Carpatilor Orientali, cu exceptia:-inaltimea maxima 2100 m in Muntii Calimani;-cele mai raspandite urme vulcanice: cratere, conuri;

-lipseste relieful glaciar;

Depresiuni: Depr. Giuregeului, Ciucului, Comanesti;

3. Grupa Sudica (Gr. Curburii)Limite: Valea Oituz, Pasul Oituz- Valea Prahovei, Subcarpatii Curburii;

Caracteristici:

-nu mai are orientarea NV-SE, ci prezinta o curbura;

-inaltimea nu mai depaseste 2000 m, vf. Ciucas 1954 m;

-nu mai intalnim munti vulcanici si roci vulcanice,

-nu mai intalnim sisturi cristaline, ci doar roci sedimentare, flis;

-nu mai intalnim relief glaciar;Depresiuni: Depr. Brasov, cea mai mare depresiune intracarpatica.

ll. CARPATII MERIDIONALILimite: Valea Prahovei, Culuarul Cerna- Timis- Bistra, Subcarpatii Curburii, Subc. Getici, Pod. Mehedinti, Depr. Colinara a Transilvaniei;

Caracteristici:

-orientati pe directia E-V;

-formati in orogeneza alpina;

-lipsesc muntii vulcanici;

-intalnim relief glaciar, cel mai raspandit in Gr. Retezat-Godeanu;

-formati in centru din roci dure, sisturi cristaline, in extremitati roci sedimentare;-sunt cei mai masivi si mai inalti din toti Carpatii Romaniei;

-inaltimea maxima Vf. Moldoveanu 2543 m;

-se impart in 4 grupe;

Subunitati:1. Grupa Bucegi intre Prahova si Dambovita;

-inaltimea max. Vf. Omu-2505 m, Muntii Bucegi;

-fenomene specifice: ,,Sfinxul, ,,Babele;

2. Grupa Fagaras intre Dambovita si Olt;-inaltimea max. Vf. Moldoveanu- 2543 m, Vf. Negoiu- 2535 m;

3. Grupa Parang intre Olt si Jiu;-inaltimea max. Vf. Parangul Mare 2519;

4. Grupa Retezat-Godeanu intre Jiu si Culoarul Timis-Cerna-Bistra;-inaltimea max. Vf Peleaga 2509 m;

-aici este cel mai raspandit relief glaciar, in Muntii Retezat lacurile glaciare Bucura si Zanoaga;

Depresiuni: Lovistei, Petrosani, Hateg;

lll. CARPATII OCCIDENTALI

Limite: Defileul Dunarii, Culoarul Cerna-Timis-Bistra, Pod. Transilvaniei, raurile Somes si Barcau, Dealurile de V, Campia de V (in dreptul M-tilor Zarandului);Subunitati:

1. Muntii Banatului cuprinsi intre Dunare si Mures;Caracteristici:


-lipsesc muntii vulcanici;

-formati din roci dure;

-inaltimea maxima in Muntii Semenic 1445 m;


-cad in trepte de la E spre V;

- in S lor se afla cel mai lung defileu din Europa, Defileul Dunarii;

-raspandite fenomenele carstice: Cheile Nerei, Pestera Comarnic;

Depresiuni: Caras-Ezeris, Almajului (Bozovici);

2. Muntii Apuseni cuprinsi intre Mures, Somes, Barcau;

Caracteristici:


-formati dintr-o mare varietate de roci ,,mozaic petrografic;-inaltimea maxima in Muntii Bihor- 1849 m;


-foarte raspandite fenomenele carstice; Pesteri: Meziad, Scarisoara (unde se afla singurul ghetar din tara), Ursilor;

- cad in trepte de la centru spre exterior;

-depresiunile patrund in interiorul muntilor sub forma unor ,,depresiuni golf ex. Depr. Zarandului, Beius, Vad-Borod;Depresiuni: Zarandului, Beius, Vad-Borod, Tara Motilor;lV. SUBCARPATIILimite: Valea Moldovei, Valea Motrului, Muntii Carpati, Pod. Moldovei, Campia Romana, Pod.Getic;

Caracteristici:

-formati prin incretirea scoartei;-se prezinta sub forma unei succesiuni de dealuri si depresiuni;

-inaltimea medie 500-600 m;-inaltimea max. Magura Matau 1017 m, (Subc. Getici);

-fac trecerea de la regiunile inalte, montane, la podisuri sau chiar la campie;

Subunitati:

1. Subcarpatii Moldovei intre Moldova si Trotus;

-este unitatea cea mai simpla formata dintr-un singur rand de dealuri si un rand de depresiuni;

2. Subcarpatii Curburii intre Trotus si Dambovita;

- este unitatea cea mai complexa formata din doua randuri de dealuri si doua randuri de depresiuni;3. Subcarpatii Getici intre Dambovita si Motru;

- este unitatea cea mai inalta, Magura Matau, 1017 m

V. DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI

Limite: Carpatii Orientali, Meridionali, Muntii Apuseni, Dealurile Silvanieei;

Caracteristici:-formata prin depunerea de roci sedimentare;

-in fundament are structura asemanatoare Muntilor Carpati;

-straturile sunt boltite continand ,,domuri gazeifere;

-se intalnesc cute diapire care contin sare;

-unde argila este la suprafata se produc alunecari de teren (Campia Transilvaniei);-inaltimea medie 500-600 m;

-inaltimea max. 1000 m in Subcarpatii Transilvaniei;

-Subunitati:

-Podisul Somesan, la NV de Somese;

-Campia Transilvaniei, intre Somese si Mures;

-Podisul Tarnavelor, la S de Mures;

-Subcarpatii Transilvaniei, la contactul cu Carpatii Orientali;

-Depresiunile Submontane Fagaras si Sibiu;

-Culoarul Alba-Iulia-Turda;

Vl. PODISUL MOLDOVEILimite: Gr. N. a Carpatilor Orientali, subcarpatii, Campia Siretului, Prutul, Ucraina;Caracteristici:

-formati prin depunerea de roci sedimentare;

-in subsol, la mare adancime se afla resturi ale Platformei Rasaritene;

-inaltimea maxima 600 m in Pod. Sucevei;

-inclinat de la N spre S;

-unde argila este la suprafata se produc alunecari de teren (Campia Moldovei);

-in Pod. Barladului pantele sunt abrupte, numindu-se cueste.

Subunitati:-Podisul Sucevei in NV, 600 m inaltime;

-Campia Moldovei (Jijiei), 200-300 m inaltime, asemanatoare Campiei Transilvaniei;

-Pod. Barladului;

-Culoarul Siretului.

Vll. PODISUL GETICLimite: Subcarpatii Getici, Pod. Mehedinti, Campia Romana.

Caracteristici:

-format prin depunerea de roci sedimentare;-format din pietris, argila si nisip;

-inclinat de la N spre S;

-altitudinea maxima in N, pana la 600 m;

-fragmentat de Jiu, Olt, Arges si afluentii lor in subunitati numite platforme:

Subunitati: Platformele: Strehaiei, Oltetului, Jiului, Arges, Cotmeana, Candesti.Vlll. PODISUL DOBROGEILimite: Dunarea, Delta Dunarii, Marea Neagra, Bulgaria;Caracteristici: este o unitate tipica de podis;

Pod. Casimcei format in orogeneza Caledoniana;

Muntii Macin (inaltimea max. 467 m), formati in orogeneza hercinica;

inaltimea medie 200-300 m; jumatatea sudica acoperita cu un strat de loes; jumatatea nordica inclinata de le V spre E;

jumatatea sudica inclinata de la E spre V.

Subunitati:

-Pod. Dogrogei de N;

-Pod. Dobrogei Centrale

-Pod. Dobrogei de S.

lX. DEALURILE VESTICELimite: Carpatii Occidentali, Gr. N a Carpatilor Orientali, Campia de Vest.Caracteristici:

-formati prin depunerea de roci sedimetare;

-inclinate de la E spre V;

-inaltimile intre 200 si 400 m;

-patrund alaturi de campii in interiorul Carpatilor Occidentali sub forma unor ,,depresiuni golf;

Subunitati:

-Dealurile Banatene;

-Dealurile Crisene;

-Dealurile Silvaniei.

X. PODISUL MEHEDINTILimite: Muntii Mehedinti, Dunarea, Pod. Getic, Motru.-Caracteristici:

-are structura asemanatoare muntilor;

-inaltimea specifica podisurilor;

-inaltimea maxima- 600 m;

-foarte raspandite fenomenele carstice (Pestera Topolnita).

Xl. CAMPIA DE VESTLimite:Dealurile de Vest, Muntii Zarandului, Sebia, Ungaria;

Caracteristici:

-formata prin (sedimentare) depunerea de roci sedimentare;-acoperita pe alocuri cu nisip si loes;

-inclinata de la E spre V;

-panta redusa determina producerea indundatiilor, impotriva carora raurile sunt indiguite;

-inaltimea medie in jur de 90 m;

-Inaltimea medie 143 m in Campia Vingai;

-Se intalnesc trei tipuri de campii:

-Campii inalte- Campia Vingai;

-Campii Joase- Timisului, Crisurilor, Somesului;

-Campii tabulare (orizontale)- C. Aradului.

Xll. CAMPIA ROMANA

Limite: Dunarea, Pod. Moldovei, Subc. Curburii, Pod. Getic;

Caracteristici:-formata prin depunerea de roci sedimentare;

-inclinata de la N spre S, de la NV spre SE si de la V spre E;

-inaltimea medie intre 60-90 m;

-inaltimea maxima-300 m in Campia Pitestilor;

-inaltimea minima- 6 m in Campia Siretului Inferor;

-acoperita cu un strat gros de loes (grosimea max. in C. Baraganului);

-prezinta pe alocuri mici depresiuni numite crovuri. -se intalnesc trei tipuri de campii:

Campii inalte- C. Pitestilor;

Campii joase-C Siretului Inferior;

Campii tabulare (orizontale)- C. Baraganului.

Subunitati:-Sectorul Vestic la V de Olt

-Sectorul Central intre Olt si Arges

-Sectorul Estic la E de Arges

Xlll. DELTA DUNARII

Limite- Ucraina, Pod. Dobrogei, Marea Neagra

Caracteristici:-are origine fluvio-maritima, formata pe locul unui fost golf din aluviunile aduse de Dunare si M. Neagra;

-inaltimea medie 0,5 m;

-inaltimea max. 12 m in Grindul Letea;

-adancimea max. pe Bratul Sulina peste 30 m;

Factorii care au contribuit la formarea deltei:

-lipsa mareelor in M. Meagra;

-cantitatea mare de aluviuni aduse de Dunare;

-panta redusa a Dunarii la varsarea in mare;

-curentii circulari din directia NE;

Subunitati: Grindurile:Letea, Caraorman, Saraturile;

Bratele Dunarii: Chilia cel mai lung, Sulina (navigabil), Sf. Gheorghe

CARACTERISTICILE FACTORILOR CLIMATICI DIN ROMANIA1. TEMPERATURA

a.Temperatuta medie anuala in: campii, Pod. Dobrogei:10-11 grade C;b. Temperatura medie anuala in dealuri si podisuri: 10-6 grade C;c. Temperatura medie anuala in munti: sub 6 grade C.

2. PRECIPITATII

a. In: campii, Pod. Dobrogei: 400-600 mm anual;

b. Dealuri si podisuri: 600-800 mm anual;

c. Munti: peste 800 mm anual.

3. VANTURI

-in V si centrul tarii- vanturile de vest;

-in E si SE- Crivatul; -in SV- Austrul; -in Muntii Fagaras-Vantul Mare; - in munti- brizele montane; la mare, brizele montane.

4. TEMPERATURA MINIMA ABSOLUTA:-38,5 grade (Bod, Depr. Brasov);

5. TEMPERATURA MAXIMA ABSOLUTA +44,5 grade (Campia Baragan).

6. ETAJE CLIMATICE:

a) etaj de litoral si delta; b) etajul de campie; c) etajul dealurilor joase; intre 200-500m;

d) etajul dealurilor inalte; intre 500-800 m;

e) etajul montan intre 800-1800 m;

f) etajul alpin peste 1800 m. 7. INFLUENTE (SECTOARE) CLIMATICE

a) influente climatice oceanice, in centru si V;

b) influente submediteraneene, in SV;

c) influente de ariditate, in E si SE;

d) influente scandinavo-baltice, in N;

e) influente pontice, pe tarmul marii;

f) influente de tranzitie, in partea central- sudica a tarii.

CLIMA ROMANIEI ESTE TEMPERAT-CONTINENTALA-MODERATA SI DE TRANZITIERETEAUA HIDROGRAFICASectoarele Dunarii:

a) Defileul Dunarii: Bazias-Portile de Fier;

b) Lunca Dunarii: Portile de Fier-Calarasi;

c) Baltile Dunarii: Calarasi-Braila;

d) Dunarea mritima: Braila-Marea Neagra

LACURILE1. Lagunele maritime:Razim-Sinoe, Sutghiol;

2. Limane maritime: Tasaul, Techirghiol, Mangalia;

3. Limane fluviatile: Snagov, Caldarusani;

4. Iazuri: Campia Moldovei, C. Transilvaniei;

5. Lacuri carstice: Varasoaia (Bihor), Zaton (Mehedinti);6. Lac de baraj natural, Lacul Rosu;

7. Lac vulcanic, Lacul Sf. Ana;

8. Lacuri glaciare: Lala (Rodnei), Balea (Fagaras), Galcescu (Parang), Bucura si Zanoaga (Retezat);

9. Artificiale (hidroenergetice): Portile de Fier l, Portile de Fier ll (Dunare),Vidra (Lotru), Vidraru (Arges), Izvorul Muntelui (Bistrita), Stanca-Costesti (Prut).MAREA NEAGRA

Straturile din Marea Neagra

1. Stratul de la suprafata, pana la 200 m adancime;

-salinitatea 17-18 la mie;

-intalnim forme de viata;

2. Stratul de la adancime de la 200 m in jos:

-salinitatea 21-22 la mie;

-fara forme de viata;

-raspandit hidrogen sulfurat (H2S)

VEGETATIA

1. Stepa si silvostepa raspandita in campii, Pod. Dobrogei, S. Pod. Moldovei;

2. Zona de padure:

a) etajul stejarului intre 200-500 m;b) etajul fagului intre 500-1200 m;

c) etajul coniferelor intre 1200-1800 m;

3. Zona alpina la peste 1800 m.SOLURILE

1. Molisolurile (cernoziom, cenusii, balane dobrogene)

Raspandite in: campii, Pod. Dobrogei, Pod. Moldovei, Campia Transilvaniei 2. Argiluvisolurile (brune, brun-roscate);

Raspandite in: Dealurile de V si podisuri;

3.Cambisoluri(brune si brun-acide); Raspandite in: subcarpati, muntii josi si mijlocii.

4. Spodosolurile (podzoluri);

Raspandite in: muntii.

VEGETATIA SI SOLURILE EUROPEI

-In S Europei- Pen Iberica, S-Frantei, Pen. Italica si Pen. Balcanica

Vegetatia- maquis si gariga;

Solurile- terra rosa;

-In Europa de vest

Vegetatia-paduri de foioase;

Solurile- solurile brune

-In Europa de est

Vegetatia- de stepa; Solurile-cernoziom;

-In Europa de nord

Vegetatia- paduri de conifere (tundra) si taiga;

Solurile- podzolul

RESURSE NATURALE

Petrol si gaze naturale: Platforma continentala a Marii Negre, Campia Romana, Campia de Vest, Pod. Getic, Subcarpatii, Pod. Transilvaniei (gaz metan);

Lignit: Pod. Getic, subcarpati, Dealurile Silvaniei;

Huila: Depr. Petrosani, Muntii Banatului;

Minereu de fier: Muntii Poiana Rusca;

Minereuri neferoase, auro-argintifere si cuprifere: Muntii Apuseni (Metaliferi), Muntii Banatului (Almajului)-cupru, Grupa nordica a Carpatilor Orientali,

Sare: subcarpati, Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

Bauxita: Muntii Apuseni (Padurea Craiului)

Roci de constructii: in munti, subcarpati, podisuri;

Resursele solului: terenuri arabile, paduri, pasuni, fanete, resurse de apa

POPULATIA

-dupa recensamantul din 2011 populatia Romaniei este de 20.100.000 loc.

- scaderea populatie de dupa 1990 se datoreaza:

-scaderii natalitatii, ca urmare a liberalizarii intreruperii sarcinii;

-emigrarea tinerilor in strainatate;

-procesul de imbatranire a populatiei;

-structura nationala: -89,9% romanii;

- 6,5% unguri;

-alte minoritati: tigani, ucraineni, germani, sarbi, rusi, tatari etc.

-structura confesional;- 86,7% ortodocsi;

- 4,7% romano-catolici;

-alte confesiuni: penticostali, baptisti, greco-catolici etc.

-densitatea medie: 84,4 loc/Kmp.

-structura pe medii:-55% mediul urban;

-45% mediul rural;

-natalitatea - 10

-mortalitatea - 12 -spor natural 2

ORASELE

-in jur de 2.000.000 locuitori- Bucuresti;

-peste 300.000 locuitori: Timisoara, Iasi, Cluj, Constanta;

-intre 300.000 200.000 locuitori: Craiova, Galati, Brasov, Ploiesti, Braila, Oradea;

Tipurile de sate dupa structura:

-sate adunate, la campie;

-sate rasfirate, la deal si podis;

-sate risipite, in munti, satele din Muntii Apuseni se numesc Cranguri,

Orase aparute in antichitate:

-fostele colonii grecesti: Callatis (Mangalia), Tomis (Constanta),

-orasele Daciei romane: Napoca (Cluj-Napoca), Potaisa (Turda), Apullum (Alba Iulia)

Drobeta( Drobeta Turnu Severin), Dierna (Orsova).Orase medievale: Brasov, Sibiu, Medias, Sighisoara, Bistrita, Iasi, Suceava, Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare etc.

INDUSTRIA

-Ind. energetica: -termocentrale:Turceni, Rogojelu, Mintia, Isalnita, Ludus-Iernut, Brazi, Bucuresti; -hidrocentrale: Portile de Fier l si ll, Lotru-Ciunget (Lotru), Vidraru (Arges), Stejaru (Bistrita), Stanca-Costesti (Prut).

-centrala atomo-electrica: Cernavoda

-Industria siderurgica (metalurgia feroasa): Galati, aprovizionat cu materii prime din import; Resita, cel mai vechi centru siderurgic, din sec. al XVlll-lea

-Industria metalurgiei neferoase:

-alumina: Oradea si Tulcea;

-aluminiu: Slatina;

-prelucrarea cuprului: Baia Mare, Zlatna.

-Industria constructoare de masini:

-utilaj electrotehnic si electronic: Bucuresti, Timisoara;

-autoturisme: Pitesti, Craiova;

-vagoane: Arad;

-santiere navale: Constanta, Mangalia, Galati;

-Industria chimica:

-Ind. petrochimica, produse clorosodice, ingrasaminte, medicamente, cosmetice, celuloza si hartie

-Industria lemnului:

Dezvoltata mai ales in munti, acolo unde exista si materia prima necesara (lemnul).

-Industria materialelor de constructii

-Ind. cimentului, varului, liantilor, sticlei

CAILE DE COMUNICATII

-Transporturile feroviare

-Transporturile rutiere

-E 70- Moravita-Timosoara-Craiova-Pitesti-Bucuresti>Giurgiu;

-E 60- Bors-Cluj-Sighisoara-Brasov-Bucuresti;

-E 85- Siret-Suceava-Bacau-Buzau-Bucuresti>Giurgiu

-Transporturile pe apa

-fluviale: - Dunare;

-Canalul Dunare- Marea Neagra (64 Km), scurteaza drumul intre Dunare si Marea Neagra cu 400 Km;

-Canalul Bega, in aval de Timisoara.

-maritime:

Porturile maritime sunt: Constanta, Mangalia, Midia-Navodari

-Transporturile aeriene:

-aeroporturi: Otopeni-Bucuresti, Baneasa, Mihail Kogalniceanu (Constanta), Timisoara etc.

PUNCTE DE FRONTIERA

-cu Bulgaria:Vama Veche (r), Giurgiu(r si f), Calafat (r);

-cu Serbia: Moravita (r si f), Jimbolia (r);

-cu Ungaria: Nadlac (r), Curtici (f), Bors (r), Episcopia Bihor (f);

-cu Ucraina: Siret (r si f)

-cu Rep. Moldova: Ungheni (f), Albita (r)

ETAPELE FORMARII UNIUNII EUROPENE

1958 -STATELE FONDATOARE

Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg

1973-Danemarca, Irlanda, Marea Britanie

1981-Grecia

1986-Portugalia, Spania

1995-Austria, Finlanda, Suedia

2004-Cipru Polonia

Lituania Cehia

Letonia Slovacia

Estonia Slovenia

Malta Ungaria

-2007-Romania

Bulgaria

-2013-Croatia

PAGE 9

geografie bacalahggghureat prof claudia

Documents