GEOGRAPHIA N

APOCENSIS An X

I, nr. 1

/2017

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

31

Geographia Napocensis Anul XI, nr. 1, 2017

Deși patrimoniul religios mobil și imobil al județelor din nordul regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia este impresionant ca mărime și valoare, acesta acoperind peste opt sute de ani de creștinism pe aceste meleaguri, contribuția lui la dezvoltarea economică a zonei este modestă. Pe lângă măsuri ca: refacerea stării fizice a unora dintre aceste edificii, dezvoltarea infrastructurii de acces și de cazare în zonele adiacente, mai buna cooperare între autoritățile locale, cele bi-sericești și agenții economici din turism, realiza-rea unor pachete turistice sub forma unor trasee de esență religioasă, care să atragă și să mențină pentru mai mult timp pelerinii în activități turisti-ce, se impune cu prisosință.

În cele ce urmează, pornind de la analiza inventarului patrimoniului religios și coroborând calendarul sărbătorilor religioase cu acesta, pro-punem o serie de trasee turistice religioase. Unele dintre ele se desfășoară în mai multe județe, pe o perioadă mai mare de o zi, ceea ce poate avea un rol sinergic în activitatea turistică religioasă.

Analiza patrimoniului religios al județelor din nordul regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia conduce la evidenţierea unui veritabil paradox şi anume: deşi potenţialul atractiv religios al regi-unii este remarcabil, fiind alcătuit dintr-un mare număr de obiective de o mare diversitate tipolo-gică, participarea sa în balanţa economică a teri-toriului este încă foarte modestă. Aspect generat de un cumul de factori restrictivi care diminuea-

ză valorile circulaţiei turistice şi, implicit, ale în-casărilor generate de aceasta. Cei mai ilustrativi sunt:

- accesibilitatea limitată spre multe obiecti-ve datorită stării precare a căilor rutiere existente;

- baze de cazare insuficiente numeric şi nesatisfăcătoare sub aspectul calităţii serviciilor oferite turiştilor;

- modestul grad de conservare şi/sau ame-najare a multor, biserici, schituri ceea ce le tran-sformă în obiective lipsite de atractivitate şi le face improprii includerii în circuitele turistice propriu-zise;

- lipsa unor ghizi calificaţi în etalarea şi prezentarea unei oferte turistice,un pronunţat ca-racter de unicitate, ce se adresează unei categorii aparte de vizitatori, cu o cultură şi comportament aparte;

- gama limitată de produse turistice (hărţi, ghiduri, pliante, souveniruri) adecvate ambientu-lui religios al obiectivului de vârf;

- ofertă relativ săracă în activităţi cu sub-strat religios (conferinţe pe teme biblice, şcoli de vară, şcoli de pictură etc.) care să diversifice oferta considerată standard pentru orice obiectiv turistic religios: arhitectură, vechime, funcţie, valori culturale înmagazinate.

Din observaţiile noastre se constată că exploatarea turistică individualizată pe fiecare obiectiv religios în parte este, din punct de ve-dere al profitabilităţii economice, puţin eficientă,

TRASEE TURISTICE RELIGIOASE îN PARTEA NORDICĂA REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-MUNTENIA

DrD. Ing. LIvIu gabrIeL Muşat

ABSTRACT - Although the religious heritage of the counties from the Northern part of South Muntenia development region is im-pressive as size and value, covering over eight hundred years of Christianity on these lands, its contribution to the economic develop-ment of the area is modest.Thus, along measures to rehabilitate some of the buidings, development of access and accommodation infrastructure in the adjacent areas there is the need to enforce a better cooperation among the local authorities, church and local business operating in tourism, as well as to create tourism offers for religious itineraries that will attract and retain for a longer period of time the pilgrims in tourism activities.In the following paper, starting from the analysis of the inventory of the religious heritage and corroborating the calendar of religious holidays with this analysis, I propose a series of religious itineraries. Some of them are taking place in more counties, on a period of more days which can have a synergic role in the touristic religious activity.

Cuvinte cheie: regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, turism religios, trasee turistice

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS An X

I, nr. 1

/2017

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

32

Liviu GabrieL Muşat

vizitatorul realizând actul turistic aferent acestu-ia într-un interval temporal relativ îngust (2-4 ore), după care îşi dedică timpul altor atracţii. Fenomenul respectiv este deosebit de ilustrativ în cazul turismului de tranzit în care ,,vizitele scurte” predomină în raport cu sejurul mai înd-elungat or, cum majoritatea edificiilor religioase vizitabile nu percep încă o taxă de vizitare iar, în cazul celor care au introdus-o, valorile aceste-ia sunt simbolice, rentabilitatea economică este quasi-inexistentă.

În consecinţă, apreciem că instituirea unor trasee (circuite) turistice care să integreze într-un sistem unic de exploatare mai multe obiective poate deveni mult mai profitabilă, reţinând mai multe zile în regiune şi determinând astfel un consum turistic mai susţinut. Pentru partea nor-dică a regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia astfel de trasee ar putea fi:

TRASEUL NR. 1

Mănăstirea Bascovele (Bascov) – Mănăstirea Vieroși (Colibași) – Mănăstirea Râncăciov (Călinești) – Mănăstirea Bunea (Vulcana-Băi)

Lungimea traseului: 130 km

Atracţii: peisaj cultural religios inedit, va-lori arhitecturale şi culturale, hramul Intrarea în Biserica Maicii Domnului (21 noiembrie);

Durata – 2 zile (una dedicată hramului la una dintre mănăstiri).

TRASEUL NR. 2

Mănăstirea Dealu (Târgoviște) – Mănăstirea Cobia (Găești) – Mănăstirea Curtea de Argeș (Curtea de Argeș)

Lungimea traseului: 140 km.

Motivație: Mănăstirea Dealu și Mănăstirea Cobia au același hram (Sfântul Nicolae, 6 de-cembrie), iar a doua zi (7 decembrie) este Sfânta Filofteia, ale cărei moaște sunt la Curtea de Argeș, ocazie cu care se desfășoară un important pelerinaj. De asemenea, la Curtea de Argeș sunt și părticele din moaștele Sfântului Nicolae, al că-rui praznic este în ziua anterioară.

Perioada de desfășurare: 6-7 decembrieCazare: în noaptea de 6 decembrie pelerinii

se pot caza la Curtea de Argeș (inclusiv la Casa Pelerinului, 50 locuri), precum și la pensiunile din împrejurimi.

Fig. 1 Traseul nr. 1

Fig. 2 Traseul nr. 2

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS An X

I, nr. 1

/2017

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

33

Trasee turistice religioase în partea nordică a regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia

TRASEUL NR. 3

Mănăstirea Ciocanu (Bughea de Sus) – Mănăstirea Nămăiești (Valea Mare – Pravăț)

Lungime traseu: 8 km.

Motivație: amândouă mănăstiri au același hram: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Ca punct suplimentar de atracție menționez Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Nămăiești găsită însec. XVI-XVII ascunsă într-o stâncă uriașă.

Data desfășurării pelerinajului: 21 noiembrie.

TRASEUL NR. 4

Catedrala Arhiepiscopală Târgoviște – Mănăstirea Negru Vodă (Câmpulug Muscel) – Mănăstirea Cetățuia (Cetățeni) – Mănăstirea Curtea de Argeș

Lungime traseu: 117 km

Motivație: pe data de 11 august este praz-nicul Sfântului Nifon de Constantinopol, o săr-bătoare la care participă, de la an la an, mai mulţi pelerini, iar pe 15 august se prăznuiește Adormirea Maicii Domnului, hramul mănăstiri-

lor Negru-Vodă, Cetățeni și Curtea de Argeș, săr-bătoare majoră a creștinilor ortodocși. Ziua de 12 august poate fi folosită pentru un tur cultural-re-ligios al Târgoviștei, capitală a țării Românești, cu un bogat patrimoniu pe care îl pune la dispo-ziţia turiștilor pelerini. Cazarea poate fi asigu-rată la Târgoviște. Pe data de 13 august, după vizitarea Mănăstirii Cetățeni, cu un important punct de atracție în Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului dar și în Peștera Moșului, Peștera Cuviosului Ioanichie Schimonahul și Stânca Dorințelor, considerate locuri tămădui-toare, se face deplasarea la Câmpulung Muscel, prima capitală a țării Românești, cu multe obiec-tive de vizitat. Cazarea se va face în Câmpulung Muscel. Pe data de 14 august se va face depla-sarea la Curtea de Argeș, de asemenea capitală a țării Românești pentru o perioadă, cu un patri-moniu demn de vizitat. Traseul poate cuprinde și Schitul Rupestru Corbii de Piatră, considerat un loc tămăduitor din vremuri predacice. Cazarea se va face în Curtea de Argeș, iar a doua zi pelerinii vor asista la slujba de hram a Mănăstirii Curtea de Argeș. Având în vedere că sunt vizitate toate capitalele țării Românești, turul poate fi intitulat Turul Capitalelor.

Perioadă de desfășurare a pelerinajului: 11-15 august.

Fig. 3 Traseul nr. 3

Fig. 4 Traseul nr. 4

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS An X

I, nr. 1

/2017

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

34

Liviu GabrieL Muşat

TRASEUL NR. 5

Mănăstirea Pissiota (Poienarii Burchii) – Mănăstirea Ghighiu (Bărcănești, Prahova) – Biserica Maica Precistă (Ploieşti) – Mănăstirea Zamfira (Lipăneşti) – Mănăstirea Crasna (Izvoarele, Prahova) – Mănăstirea Suzana (Măneciu, Prahova)

Lungime traseu: 124 km.

Motivație: toate cele şase mănăstiri au în patrimoniu icoane făcătoare de minuni repre-zentând-o pe Maica Domnului. Dintre acestea se distinge Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului (Siriaca) de la Mănăstirea Ghighiu care este foarte apreciată de credincioşii orto-docşi. Toate icoanele sunt descrise în capitolul referitor la icoanele făcătoare de minuni.

Acest traseu are ca avantaj faptul că se poate organiza în mai multe date, atunci când sunt sărbători importante legate de Maica Domnului.

Date de desfășurare a pelerinajului: 15 august (Adormirea Maicii Domnului), 8 septembrie (Naşterea Maicii Domnului), 01 octombrie (Acoperământul Maicii Domnului), 21 noiembrie (Intrarea în Biserică a Maicii Domnului).

Bibliografie1. A.D.R. SUD-MUNTENIA, (2014), Planul de

Dezvoltare Regională al regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia pentru perioada 2014-2020, 2014, Călărași.

2. ARHIEPISCOPIA ARGEȘULUI ȘI MUSCELULUI (2012), Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Curtea de Argeș.

3. ARHIEPISCOPIA TâRGOVIȘTEI (2009), Semne ale frumuseții si iubirii de Dumnezeu: mănăstiri și biserici reprezentative din Arhiepiscopia Târgoviștei, Editura Asa, Bucuresti.

4. BĂRBULESCU, C.A. (2011), Catalogul monumentelor istorice din județul Argeș, Editura Tiparg, Pitești.

5. CIOCIOI, Ghe., DRAGNE, A., VLAD, D-C., VOICU, M., (2016), Ghidul mănăstirilor din România, Editura Sophia, București.

6. COCEAN, P. (2006), Turismul cultural, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

7. COCEAN, P. (2010), Patrimoniul Turistic al României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

8. COCEAN, P., DAVID, N., (2014), Peisaje culturale, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

9. COSMOIU, L., (2016), Icoane făcătoare de minuni din România. Ghid ilustrat, Editura Lumea Credinței, București.

10. MUȘAT, L (2014), Potențialul atractiv religios al nordului regiunii de dezvoltare Sud Muntenia (Argeș, Dâmbovița și Prahova), A VI-a Conferință Internațională și a X-a Aniversare a Centrului de Geografie Regională, Cluj-Napoca.

11. PĂCURARIU, M., (2010), Enciclopedia ortodoxiei românești, Editura Institutului Biblic și de misiune ortodoxă, București.

12. S.C. AVENSA CONSULTING S.R.L., (2012), Studiu privind stadiul actual de dezvoltare a infrastructurii în regiunea Sud-Muntenia și perspective de dezvoltare, Călărași.

13. VLASIE, M., (2003), Drumuri spre mănăstiri. Ghidul așezămintelor monahale din România Ediția a VIII-a, Editura Sofia, București.

14. *** (2014), Monahismul ortodox românesc, istoric, contribuții și repertorizare, Editura Basilica, București.

Fig. 5 Traseul nr. 5