GEORGE POP de BASESTI

(CU VA NTA RE FESTIVA)

I) F

VALERIU BRANISCE

191:1

TkPi)GRArIA NATION ALA S. A., SIR. REGINA MARL 4,CLUJ

\I/

L

t

Dl dr. Valerie Branisce a road, tonaivete partidului national roman, urmatoral diseurs festiv .

Min modestul men grai vine partl-dui national roman sa aduca prilos deiabire, de recunostintA §i admiratie me-mories pre§edintelui sail George Popde 13A,,e5ti, sub a dud inteleapta, In-sufletita st nesovaltoore conducere ne-aajutat bunul D-zeu sa vedem prlibu-§indu-se_ °belle cart ne-au incatuqatlungs yea curt de Daft! 0 sa infaptuimdin unanima, libera 0 nestramutatavointa a tuturor rotranilor : emancl-parea noastra callow-11A §i unfree pevecie a tuturor proviciilor romanestilntr'un singer Stat mare, puternic Siuuitar romanesc t iti Romania intre-ea.

Rar a harazit soar tea unul conduca-tor politic, ca dupa o viala traits inlupte, jertfe §1 suferinte, trecand prinatatea sgudairl, cataclisme §i cutmmure,cum e epoca dela 1848-1919, sa vadatoate jertfele, toate suferintelele raspIA-tite cu Implintrea celor mai generoaseaspiratiunl ale neamulul, cAruia §1-a de-dicat lucrarea, §ttpla, averea §1 chiarIlbertatea Caci daca a suferit din grewPop de lilase§ti, iertndu-§1 totul sichiar pe sine, nu a facut-o pentru sine,pentru interesul sat personal, el numal

peutitt learnt! eau, pentru credit* saPo Mid, pentru binele otvtgsc.

NAscut din famille nal. liana cu titfude nobleta §1 cu dare de maul, el pa-tea till o viata linktita It tihna st Inbursa stare, desLhiandui-se toate aleinalnOrii in shot'', dad se gandeanumai la sine. Gh, Pop de Basest' a-partInea acelor ferkitl Mini atunci§1 putini §I astazi cari tfai.eaf decat sail Intinda mana si gasea In ju-rul fat* total ce I putea cere imam,dacii nu avea alt gaud decat hur asta-rea sa §i satisfacerea eventoale or saleambitii personale. Dar Intma int marenu l'a lasat sa bere9cieze n ting'teritde toate ace:ilea. Nu lin4t a §1 t hna,el zgomotul luptei it chma pe el.Dora' ndvalnic de a 11 de f as neamului sau, ,_bise ieei sale binell 1obstcsc til impins sit reliant. latoate sifuatzile stralueitoare ce ise hji-biau de a drep'ul, treednd din szrelerare ale celor favorizafi de sal to iniirele dese ale alp'', ce gemeau ,Ft °frauduod drept si drenitte, in cu. 'e celorMaltz $z asuprifi, Ca in Gan ire° sor-t(' for sa gciseasca multurnirea sa sufleecy°, chior sl en prep I t_e or 17101

aspre suferi iii vi mai grel jerife pet-sonale.

Cand 1 -am apucat not generatlacanetelor ninse de azi era deja cureputatia cm ,1 aorig lurtgto pentrudrepturile impresLrint'bile ale a el na-pm! doritnare de viatA proprie, hberatI deamna de 4igipea sa, puterea sa

si menlrea ca. Y1 ram ,,,,,,Itit, It urr atla inceput ca invala el, mai tarziu ca

3

soli de lupta suferin te, Insufletiti decredinte sfinte, credinte ce creeteau ne-marginit tocmai sub influenta Malta-toare a exemplului ce se desfaeurainaintea ochilor noetril,

Patrietism§iAertfeL'am vazut cu capul ridicat Intre

hoardole maselor at de cea matinvereunata ura flat onala tmpotriva lui,pentruca a cutezat sa se solidarizezecu f, of ii lui de sang° ei lege. L'amvAzut cu fruntea selling pe banca acu-

cand la porunca- guvernului 11chema in judecata procurorul pentru ceamai Brea crireA cetateneascru Inalta tra-date 1 -1--`arn -admirat tAria sufleteasca cucare cam! de 60 an' suporta mai usordeck multi tineri asprul regim al penl-ienciarului, care nu I'a fipsit =nal dc Ii-bertate, ci el de nume,titlu, reducandu-I laun simplu nanar : IndivutalN o 6'. l'arn v i i z u t lesind din tem-nita ca . . . suflet intInerit, cd ford d(a nzai da pe aeasci la at sad serarunce an total lnptei, ca a Ufa zedizpace s au &alit in urma tut scar-tazoare portt ale tentnitei sa preztdeze

Budanesia Cougresui natiotialltatitor.ram vdzut admirat cum a dus lupta

luand mai tarziu chiar franeleconducorit In mans avand de furciirill numal cu duemanul, ci i cu homenuzeril Interluare, cari au consumatatata Auer& In van. Avea deja tretsferturl de veac pe merit sal, and mer-cenarIt &uremia' 1-au_spart_capaLintotal um! canzparzil electorate 01 Pantvaz t ca capul bandajat conductindImitate la lupt4, and multi din celce

din ,cetula-

la

inmate,§i

vei

z-Vor,

a

3h

4

aveau sA -1 urmeze sg resfirasera eapull de potIrniche de groaza teroirel

$1 pe pragul anulul at 83-lea at We-ill trdite to servtclul credlnclos alneanzalui sau, in cap de lama vi pcarmele unet revolutil, ram vazut cuochii plird de lacrimi slink ale feti-

cu glasul incibqvit de plans, prezldand adunarea memorabila, dela IDecemvri4 1918, cdnd intr'o slngura,unanlma inseletita hotarare, acla-mata din sate de mli de piepturi, $'aconsiierat duni,eeqte rasplatit penIra tot ce a suferit vi Jerifit: va-zat vlsul cu oath! Impacat cu sine .4;cu. lumea simta ca 1 a sosit ceasul incare sA poatA zlco el: *Acum slo-bozevte Doamne pe robul tau, dupa cm-Antal tau, in pace, ca vdzurd ochilmei mantuirca Ta, Care o of g'alt Inaidea Mel taturor popoarelor, luminaspre luminarea ncamurilor incirfre po-porulul taut"

Opera vietil teticitului Gh. Pop deviata faptele lui sent in

titn conrrescute CU istorla recentg aneamului nostru pd aceste vat si pia-

friimintate cu siingele pi sudoa-rea poporului roman. $i este cu ne-putinta a der:Attel firul ganduflorfapteior far de perspecrvag istorica aepocel, a Ideilor ei conducgtoare, apremiseior interne pi oxterne, cari audeterminat ca necesitatea rigidA

evenimentele ce s,au succ dot.Omul zlIelor de acr.I muncit de gr joie

prezentulul Qi prospectele vlitoriului

violenlei.

cull,

ci

$0

Bfipepti, pi

iur),

lo-glcel

el

el

pi

el

a

5

urea s'a deprins a nesocoti tre:utul runespus de prefoasele Jul invataminte.Prea ne-am deprins a lacra cu Oweell usurafce generali7firl, cari ne into-nerd vederea si ascund lumina to caretrebule std vede.n faptele.

Inipta Tratitnrafri a ki-d-eafataAzi, data amintim ana 1848 49

ne Wind= numai la male* adu-nare de pe campul Libertatit delaBlaj, vedem numai gigantica figuraluminoaqa de profet alui Simirn Bar-nutiu,-eare 110a dal, evangnena liner'tatii nationale si ne mandrim numaicu glor is cetelor viteze de mots aleblandului idealist Avram fallen, silitde eveniniente a Ina asupra-st coniu-corea logiunllor roman°, alaturea cuco]egil sal pi ofe41 Axente of An-dreica.

Si cand IntAmplarea ne aduce aminte,c3 afarA de cel dela Blab Sibilu, Cluj alTr Murepului, afarA de aranicerli Lresoutiin nec intita supunere tatA ae imparat,afar de molt carl Ni veau de veacurifrocesele for neispravite cu aumultAillerapace camerale si mon aniste, mai esteo masba consiaerabila ae popor romanesc,mai ales in Banat, In pArtile ungureneale Cri5urilor, n Biharia, SAlaj, SAtinar piMaraniurea cu alto orentlin nationle peacete vremun.. ne cutonutam ca la ovederne neplAcutA pi cAutAm sa iritindemo perdea pLste toate aceste orlentAi I, fArde a ne da a ama ca aceleaa aspfrat i ge-neroase ca pi pe malul TA nav ior au in-rolat Hill al zed de milt de roman! ingarde nationale, din ca,i s'au inchegattinerele Bataltoane de honvezi, dand voi-

6

niceete plept cu putreda armatA ausiriacAel cutropitoarele ruseeti, revArsate dindouA pdrti asupra "acestui peter de pa-mint spre a InAbuei totul ce Insemna li-bertate, democratic emancipate de subintunerecul absolutismului. Par'ca ne at an-pare toate acestea, le nesocotim, le tre-cern cu vederea, ba chiar le asLundera,pat'd n'ar servi neamului spre cinste cinumai spre marl.

Greeim cand facern aceastaEmancipates noastrA nalionalA nu s'a

alimentat dintr'un singer izvor, ci dinmane- ..deos-enge at (mange !titre °pita,Numai din confine* multor afittentt s'aformat marele torent, In care 'en vremea

crisfalizat intreaga actiune de libertatenafionalA a poporului roman, fora privirela vitregile hotare 'Mate de vremurilegrele in corpul national.

Era firesc cA ardeleanul sn tins movieis autonomia tarleoarei sale, chiarLand Constitutia acestel titri I-a degradatto soartea de rob legat de glie consvials cA in ceasul cand fatal va trebui sise praimpascl regimul titanic are st tieromanul stApan pe Ardeal. Eta fiteascdacA prm urmare nu admitca ca o DietA!ordain, din care era tutus, ba desbatauniunea cu Ungaria ch., nobis sinenobis palace poporul roman nu va fiintrodus to toate drepturile sale naturale.,.Dar pesW runtkatc.....ditummul roma/nemsupus tj a a arA de iron-tierele _stzarnte..:gte .4arononazei 2416.10Meet' roman! nu se puteau legs deautonomie, care era streinA for chiaro piedicA artifIcialA, Mind in clod uni-fatea neamului romanesc. Era deci totatilt de firesc ca acesti roman; sa caute

o$ti

$i

1)

s'a

sI

--

Habt.bilguld

opi

7

sA gaseasca ',fate orlentatt rationalepolitice In acele vremurl de cutremu! eu-ropean. Le-au gAsit In cele 12 nuncie-fundamentale de program ,proclamate subfarmecul !dear ce porneau din Paris, detinerimea din Pestn_la 15 _Multi- 1R48,de acea tinerime care a spart potpie tem-nitel eliberand pe aprigul luptAtorMean Eutimia, nargu 1,-au, _vadat ge_p-kited iu triumt... foulard! din pArtileNord-vestice cautau sA scape de Urania,,peamtulur, far eel dinapre Sud-vestconsiderau sosit momentul sii scuture ju-gul sugrumAtor al hiepthiei sarbestt,vadit mAretele adunari din mat ti brute1848 din Lugoj. Astfel fatalitatea a Inro-tat-pe. roman! in sirurile de luptA1ndreptate contra reactfunil Imparateati peearn ardelenii autonomy au fiat spritinfardpos ostilor imparatestt. ',Meat de au-reroasa a fost qceastA sfasiere intre frati,azi vedem clan ca aSa a trthuir Istt seintample Wei ca se putea altfel

Se va zice ca conducAtori ro-man', cad au cautat salvgardarea intere-selor nationale romanesti in solidaritateacu ceice an proclarnat generosul programdin 15 Matte la Pasta ai s'au dat ulte-rior concursul la detronarea Habsburgilor,au suferit mare deceptii si desiluzll dinpartea ungurilor. Negresit Dar nu anindurat aceleas deceptii sl desiluzilace! conducatori ardeleni, tart au aparatTronul prabusit al Habsburealati ? Tra-gedia lul Avram fancu e cutrerparatoare de

Din alte isvoare a a adapat lupta'Janata a unora ci din alte isvoare a celorlalti. Miscarea odatA poinita, deli Incadeosel2ita In diferitele regiuni, Bind o

si

si bil-

no-

siMimosa

!

§1

suffete,rid

8

raise/ire alimentata de Wei si nu de luterese 'machine, s'a apropiat cu vretnea mmAsura in care se nivelau deosebirile deidei, Once in mod necesar s'au unitdevenind una singura, mare, puterni a etla sfarsit iresibtibill. N 'me n'ar ft azimai otios, declit a intreba de Wagon,hAnAlean s'au and lean, a la leagAnulnationarsmului scsu genuin romanesc,stat-a revoala impotrlva impAratulul sperjur, s'au credinta neclinPIA dire acelasimpArat t

Tinerelea lid Gh PopFar de a cunoaste factor!! sufigfesti

cart au determi at formarea potalcA na-tionalA a lui Pop de 13Ases 1 nu ne vomputea cI eia red' ode& o icoanA aproxima-fly adeeratA despre ce a fitcut, simtit $igandit.

Cutremurul European al anitor 184849 l'a gasit pe tina ul Gh Pop de BA-setsti to frageda va hta de 13 14 ani,cand sufletul este mai susct.ptibd si fan-tazia mai vivace Era flresc ca sA fie cu-pans de m4ajul evenimentelor Ettropene,a cAror repercusiune fn Unga la a fort 15Marne, concretizatit In acele legi pa sr:sta-tism', a cAror san t mare s'a tors is 11Aprille dela neputinclosul ImpArat, al cArulsingur moment lucid in acest an cutrem urAtorde lume, a fast renuntarea lui la Iron spre aface toe until tin& mai d stoinic sionstient.

Gh Pop de &Nest'. era in-A prea tin&peritru a lua paste activA la evenimefitelece se predpitau vertiginos, dar destul decopt pentra a tnsoti cu toga cAldura su-fletului sAu juvenil lupta diva de maghiariimpreunl cu roman pentru constiti tiona!ism, egalitate cetitten ascA, resoonsabili-tate unnisterialA libertatea preset i1 toate

9

celelalte revendicatiuni democratice. farand a nAvAlit Muscalul in *tonal au-tocrallei ?alma Ind lupta idealA gi restabl-lind cel mai reactionar regim absolutist,era firesc ca toatA simpatia tinArului sA

Ile pe partea celor ce sufereau cu mineprin temnitl or! mureau In spanzurAtori altoatA ura lui sA se concentreze impotriva,neamtulur perfid, care a risplAtit cre-dinla romAnului ardelean cu ceeace a pe-depsit pe uagurul resculat,

Toate aceste momenta trebule sA le pA-trundem ca sA Intelegem pentru ce a sa-lutat cu caldurA Gh. Pop de BAseati la1860 zorile restabilirel Constituttunel, grA-bind a intra In serviclul autonom al Jude-tului sAu, ocupand ca Mobile Officiumu,mai intal postal de judecitor al admini-strator cercual si mai tarziu de consulterla Epitropia judetana a orianilor, panlidad Is anul 1872 din Increderea nu nu-mai a romanilor ci al a maghlarilor a fostales deputat in Cehul-Silvaniei, reprezen..tend acest cerc WA intrerupere trei ciclurlparlameutare (1872 75, 1875 78 4118'18 81) in Camera din Budapesta.

Evenlmentele dupt 1848.Dela 1848-49 pans la intrarea pa a-

rena parlarnentara a in! Pop de BAseatis'au petrecut marl evenlmente, cart anprovocat adanci schitnbiri : Moldova atMuntenia s'au unit sub protectia nobilelFrante al primul doom al Principatelorunite intindea mana sa protectoare asuprae .patriatilor ungurent refuglati In Principate. Absolutismul inaugurat la Vfena adat grel. Mandril( ImpArat, care Pi inLeput visa o mare monarhle centralist*

-

I0

intemelati pe un fel de autonomienationala, a revemt la restabilirea autono-mhlor Istorice adaptate bine inteles ideiiGentian te, Jar dupA catastrofa sufenta pecampille 13oheme cand Bismark In-demna pe noul Principe a Tari lor unitesA alimenteze Dacoromanismul in Ardeal

a fost snit Imparatul sA primeasei ramura de maslin °fern de Francisc Deak,sA se Impace cu unguii, incercand a opriprocesul evident de descompunere at mo-=Mei prin Constitutia dualfstA, avand labazA dincoace de Leitha suprematia me-ghlarA al dIncolo Oa german§, aterganddeodata cu buretele toate conceslunile M-alta ,,credincioaseloe sale popoare in anti60, Jar ca slmbol al ispAairet fats de ma-ghiari, a chemat de primul-rninistru at Ca-blnetuluilungar pe acelafo Jul u AndrLsy, aanti sentintA de moarte p in turd a conftrmat -o la 1850 al nu l'a spanzurat attincinumal pentrucA nu a putut pune minape el,

Eta o trancsactle nenorocitif carenu putea aim', dacA nu I urma altitcatastrofii : Infringerea nobilel Frantela Sedan sl pacea dela Frankftet, princare s'a inaprimat Europei timbrul pre-potent& pruslace, In jnrul carela s'ainchegat marele Imperil/ german.

Friimantarile politice In ArdealSufletul cuiat alul Pop de BIt§e01,

In care trAiau IncA vii idea- gene-roase ale armful 1848 nu se puteaImplies cu aceasta dureroasa Intnrsaturn rot singura grupare poi th A dintarA, de care se sinat a atras, era acelLaic grup de idealist!, cart an pAstratIncA neatinse In sufletul for traditfile

11

nefalsifi 'ate ale anului 1848, era asazIsul grup ,,48-1st` (care a luat ulte-rior numele de mdependist') MalD nieUranyi soli!, dusmanl nelm-pagati ai transactel lui Desk cu ur-gisitul de Imparat sf Critort r)e aceeavreme a ajunge la o Intelegere cucelelalte popoare ale tart!, spre-a asi-gura dPplina independenta a Ungarielsi prin umare desfacerea de legittu-Tile fatale cu Austria Memorabil va*minea prolectul de legs -- nepre-

z ntat parlamentului elaborat la1870 de grupul lul 'fatly! dimpreunacu fericlu Alermdru Mocsonyi,, Sve-

Mdetici Si losif Hodol'u pen-tru soiutiouarea cheatiunil de natio-nalitati, protect, al carui articol primstabileste ca in Ungur a exista urtna-toaiele natluni istonce $i indigene :maghlarl,sonfinfL. stubislovaci, ru-teni germlnl, declarate egale Infaia IegI .

Rezervandu-si dreptul de a procedaaolldar 1a cliebbile rotntmestl cu cei-lalti duputati roman' din Camera, in-ro1ati I d ferite particle, s'a alaturatPop de Basest! part/dului ,48 .1st` de-v cit independ at ", ales flind chiarv represed'ute al party:lulu!, pina la18/9, and infectAndu-se Qi acest par-t d de curentul dominant sovinist, apar sit Pop de Basesti pentru tot-deauna partidul independist, In care11 duse convingerea politica a solida-ritatii de interese a maghiarilor so-n:11111110r.

gi

t zor

al

si

NeccIsttlitgla nggi piohjcinit.tiOnale/

Inca inaInte de a fi ales deputat la1872 azistase Pop de Basest! In Aradla conferinta nationalit a fruntaslior 131.-patent sl ungureni, uncle drept conti-nuare a hotararilor luate la 1869 InTImisoara, isi da zadarnica gruda ferl-citul A. Mocloni de a inflinta no sin:.gal parfid national, cuprinzand §i peardeleni, avand la baza solidaritateatuturor popoarelor nemaghiare si a croattlor-antonomi, Met premature pentruacele ere, mai ales ca Mocioni excin-dea participarea romanilor in alte partide, decat acest sirgur partid Arde-lenii se frAmantau trica In lupta surdsdintre pasivisti activist; de nici pro-lectatul congres national nu I-au pututtine, croatii cu autonomia for se On-;eau prea sus decat sa se degradeze asta pa o linie cu simple nationalitati",slovacil rutenIi emu anihilati politi-ceste, sarbil putini divIza ti nu elansimpatici multora din rouidni din cauLaluptelor din trecut, din german/ numalsail sa mentineau politiceste, dar cagrup egoist, care cauta sa redobandeasca vechilie privelegli, astfel cafrumoasele hotaran dela Arad an ramas ca st cele dela Timisoara, idel farerealitate in sufletele celor ce trebulausa be reprezinte. Alexandru Mocioni a

-

§I

§i

13

tras pentru sine consecventele, depu-nand cu doi ani in urma dupa oluptd sterild de opt ant mandatulde depufat peitru tordeuria.

Top de Bilsesti vedea cea mai si-gurd baza a unei politic! nationale ro-manevi in comunitatea de inteleeromanilor cu acei maghiari, can pa-strau iu curetejita Jor _principiile 4!n48. Ulterior dupd 7 Pni s'a convinsapol V Pop de Bdsesti, ca n.ci careaaceasta nu e rears, pentruca in mdsuraIn care se intdrea pozitia maghiarilorin lard, abandorlau trutuoasele principalpang ce chiar §i tovaraVi 1W Pop deFittsesti au devenit protagoniVii celuimai intpleraut sovulism.-CFza a izbuc-nit In 1879 iald c, proiectnl de legerelativ ra-obitgativitatea invdtamantuluii'mbei nrighiate in scoalele pritrare,confesionaPi si comunale. Prin scrisoa-rea sa dated la 20 Februarie..adi rsatA pre§edirtclui partIdului Inde-re dIst, motiveazi Pop de [Om!i lel,-rea sa din legat rrle partidului, caretrAdat principiee ce au stat la baza in-fiintaiLluI. De sine s'a lich dat p-in a-ceq pas Ideia piliticA de a intometavitt°. ut pnporultii romttnesc pe conm-mlatea §i Idertitatea intereiclor bine.rtieep, is maghiaro romaue.

s'a dovedit ca lkdelle dela Tirni-03 A:Ad erau mai aproape /de

tea:ale, nurnal ca faptele nu 'pot Lineatotdeakina paa cu idetilc proclarnate, cianew i zlibuvesc, dar nu int,lizie,soattea a volt ca land pe rand tocmaiPop de Bafesti sä prezideze realizaroacelor mai Importante puncte de pro-

1.879. .0,

,s'a

si

a

$I

14

grams dela Timieoara E0 Arad :-1,a 1880actiunea Inchegarii tuturor romanilortntr'gn angur partid- math:mat _romanDe attain' an incercat sä se afirmemale elemente rasiete de NIA §I dered credintii, dar alt partid romanescnd an mai putut creia ; La 1895 a pre-zidat corgresul nationalitapior. caredad. nici nu a fost desavar§it .totual apus temella solidaritatd tuturor popoa-relor nemaghtare, In Junta commacontra opresiunef maghtare; la 18118 apresfelat realizarea unirei politics etteritoriale a tuturor romanilor , idealultuturor luptelor §1 jertfelor politiceale natiunii romane

In -alete. -dm &AvestaCa de.putat to pieta din Budapesta a

desvoltat Pop de 1314esti o rodnicaactivitate. vorblnd la 17 Februarie 1873in chestia §oselelor d n judetele neglijate(§i ulterior suprimate) Crasua §i Solno-cul de mijloc; la 6 Decemvrie 1873telativ la intregirea articolului 5 a legiide nationalitall (44 ex. 1868) cerandgarantatea Intrebuintath legate him-blior-nationAlAtifor nemaghlare In Vistade Stat ; la 12 Julie 1874 relativ lareforma electorala, combatand anoma-lia exceptionale In Ar-deal sustinute arume pentru a lmpie-deca afirmarea ,6oliticA a romanilor Inviata coastitutiona a; la 22 Noemvrie1875 In chestia fondului de dispozitiecombatand intrebuintarea Jul lmpotrivscetAenilor de nationalitate laaghlarala 9 Decemvrie 1875 contra prolectulutde lege relativ la urcarea Impozitulu;suplernentar dupii dare; la 15 Decem-

a

dispozitiumlor

15

Brie 1875 in chestia monopolului desari cerand sa se tina seams de tre-buintele economllor de vitt.; la 24Noernvrle 1876 to buget vorbind contrap lgonfrilor politico la cad sunt supu§iromand pentru credintele for politice ;La 25 Noemvrie 1878 la Mesa) con -damnlad politica extetna abut hair'AndraV intiat in ape moscovite..; la 2Marti 1870 combatand proiectul do legeamintit relativ la obligativitatea inviW-

tatnantului limb i magg re in .scoalelenoastre primare ; la 17 Martie 1880contra masurilor eseeptionale in Seve-rin; la 5 lunle 1880 de trei or! Inchestia agrarrt din Ardeal.

Cu anul 1881 §i-a inchelat Pop deBAsesti pentru tOtdeuna a ctivitateaparlamenta a in Meta din Budapesta,poste al anti prag nu a mai trocut,Cu teza identitatt1 de interese ma-ghlaro-romane s'a isparvit, Wand localtor oriental." r altor prespective po-Mice 0 revizuire generals a bazelorpolitico a urmat pe ihtre?ga

Pe langa cauzele atinse aid nu pt-tam hal% seapa din vedere of altomomcnte importante, cart au determi-nat s;natirea $1 cugetarea nationala kitpolitica a lui Pop de Blips% ca of aintregei genetatii din acele vremurl.Eta gloria derobantului roman, care

dapa rullnosul e§ec al armatel ru-sestl eluptase pe campiile bulgareindependenta Statiilui roman, stabilinddeodatA ca prin farmec in intreagiEuropa reputata armatei ronalinemislunea Romaniei In ottul Europe!.Alaturea cu gloria armelor urmase

hide

al

16

Isbanda Jul Vas& Alexandre la Mont.pallier, premiat ca poietul laureat alintregai Ginte Latino. Prin aceste s'adeschls un non izvor dadator de vistapentru credintele speranteie nelmulu! nostrtr. Cantecele de birulntit aledorobantului roman ritaunau dela SR-A- pink. 7a- Skala $1 no era small%de sat In care sti nu se declame cumandrie la fiecare prilej solemn : Can.-tecul Gintei Latine.

Tot atunci an urmat foritnele intro-'vederl politico intro brtrbatlrconducittors dela not qi barbatil de_Stat. aRnmaniet. kite drizoniuri se deschideauavana ca urmare orlontrtri noul,large el mai proprii. Nu mai stam sin-guri ci aveatu de aid Inainte Rumaniala spiels actiunilor de aid.

Intemeerea part. nationalInca In vara attain! 1880 a in2provi

zat Pop de BLesti cu prilejul adunkilAsoziatiunel la Nowa o Intrunirebarbatilor conducaMIT din diferitelapart! ale tarn in casele fericituld drTuan Ra ja daramate ulterior devancIMIsmul barbar al plebe! maghiareasmutate ca urmare a convocatPop de Baseetl Intrunirea confidentialitdin Sibiiu la Albina, uncle s'a ous lacale /nchegarea tuturor romanilor dinungaria, Transilvania t3anat Intr'unsingur partid national, prociarnat lumemnrabila conferenta nationals cos'a Intrunit la Sibilu In allele de 12,

si 14 Mai 1881 $i nu este Intamp..fare, ci o c3nzetinta logics a eveni-mentelor ch aceasta renastere politics

$i

ma.

-pi

pi

L3.

17

coincide cu Incoronarea CarolRege al R011111110.

In co ultetul central de 10 al parti-dului unitar a fost ales si Pop de BA-sop!, devenind ulterior vice-pre4edintesi dupa moartta fericitulul dr loan Ra-tin presedinte Acest comitet a edi-tat In trei limbs cunoscutul memorialinformativ pentru Europa, lucrat de fe-ricitul G. Baritiu, Wand cunoscutlicauza roman[ fn Intreaga Europa. Eracel ma potrivit moment : Evenimenteledin Bal-ani au scos In planul primimportanta Romanies 51 a romanilor. Inlumina acest i important° avea sa Ju-dea) F ropa r ginul da opreslune-ma-ghiara. Toafe ziarele marl din strelna-tale au luat act de memorial, condam-nand nenorocitul sistem sovinist deopresiune nationala In Ungaria. Viata4i politica nationals dela not luase unavant extraordinar Regat alRonattniei ne sprdinea. Europasimpatiza r

Dar avantul era permatur. Inca nusosise plinirea vremii. Politica vieneza,unde remise deja binisor influinta ma-ghiara sa se Instapaneascit nu vedeacu o-hi bunt avantul nostra loveaIn Romania ca s># simtlm nol. Pri-lejuri erau suficlente. La 1883 desva-linduse la Iasi statuia lui Stefan celMare a vorbit Petre Gradisteang de(Iona margaritare ce iipseau din co-roana Viena °IR din sitrite.Tinarul Regat roman stramtorat caresfat dela Bismark, care nu mal era celdela 1866. SI Bismark dela 13 n'astiut da alt sfat derat ca Romania sa

Jul 1.1u1

_tare:le

yi.

. . . pi-a

18

incheie tratat de allantA cn AustroUngaria, tractat, a caml permisA eradads nu tocmai suprimarea mivAre'nationale la not Ia tot cazul desinteresarea Romantel oficiale_ tai de not

Romania n'a- a vut incAtrAu.isbucnirea marelut rAzboi mondialdeicAtuaat-o.

Repercusiunea a fost inevitabill. Marele avant dela not se potobse. Tran-saction1011. se ivi A la s prafatA !neer-cand din fericire fl a rezultat sadela vlata unul partid guvernamentalromaneac cadre MA sdflet tarin sanul partIdului se manifesta dinnou dorinta a bAtatort vechile cat, incad nu mal -credea nintent Era--o frA-mantare surds in 1 artid comitetConducerea rezistand un limp oarecareimpetuoaselor asalturi, n'a avut insfarait incatru, decat se cedeze §I s'ahotArat plecarea din non la .. lmpa-rat, cum se zicea ; Spre a part

pe Regele UngarieiPop 'le Base§ti s'a opus acestui cu-

rent panA-ce a vAzut ca nu se maipoate °pact. Atunci a a hotarat Ia acestdemers ca In sfarait sa se lichideze qiaceasta iluzie a celor ce nu se puteauemancipa de sub vraja lozincelor dintrecut. Daca ne va face ImpAratul drep-tate bine t [tacit nu sa ne atimmacar cu PIM la o parte--.Procesul MemoranduluiPolitica nationalA a ajuns In 0 si-

tuatle InexorabilA. Imparatul nu a pri-mit deputatia monstrA, tar hiemorandul

Sl Abi.

sI

Lama-tatulul 1

19

depus In numele a 3 milloane supusi l'aretrimis nedesfAcut. Partidul nu era tosituate sit rAsnunda la aceada cddaze.?q .,r. frenorocire a tom ca acum

au ievit .maghlard din Mite, in_ sul-_

barberne fruntasii; EtEiffinfana mou

came presectintelui chemandIn jud cats Intregul comitet nationalpentru tipArirea of rAsnAndirea textuluiMernorandului. Efectele Indirecte algpolitic I Memorandrite au fost ex61-ordmare.

tinmea a vazat cum un IntregDo-po g mt, la fink veacilui Xi -leaIn g ea robie nationals, cum Impara-tul al arm rrtsrr tda aparat acest po-por in zile de restriste, nici nu pri-meste In and enta pe reprezentantilleg tint al poporulul, tar pentru publi-carea c vtntelor Imparatesti spuse altsdata actestuf popor, se trage In jude-alb, tnt g comi etul diriguitor, pro-

nuntand -se sentinta barbara delaCluj . Tr&zeci trey _ani temnita deStet 1 imenze spese at amenzi Inbent._

Din acel moment chestia nallonalaa romanilor din tattle Coroanel on,earn qg s'a mai lust dela ordinee zL,Pet, nu numai in presa monamia, cisl to cabinetele marilor puteri euro-pene. Rdzultaiele-It== fieserat in raz-boiul monaial.

Comitetul national ajuns in teMnitaa suportat cu demnitate greaua osanda,dot avea sa lupte cu multe st =-spuse neafunsurt interne, provocatemai ales de aceia, cart neputandu-neajuta an ci utat sit exploteze in sat-

(Aida inai

sj

tg

20

purl maschlne trecerea ce o avea to-mitetul In tap lurnel. Pop de BAseqtia fort Intro cei mat hotAratt In cornbaterea acelor tentative de a expatriacomitetul $1 a1 pone In servlcit im-proprli. Itianitebtalitle regretabile, cartnu Wail stilt nicl de a abuza de trlburn Partamentului din Bucureqti insaslunea 1893 94 vor ramanea pa-gini do durere in Istoi la emanciparli;rostra.

Iota cu aceste neajunsurl Internea trebuit sit o sustinii comitetul Inaani de zile, dupace a tesit din temnita,parallzandu-tse once actiune mat mare,pantice bunul stmt $t Inbufletirea sin-cere a membrilor a inchewat din nouunitatea comitetulut. Blitranul dr loanRatitu a putut Inchide lini$lit ochil,vazind dupii multe sbuciumari r agubitoare tarkt lutruniti in jurul stiu to-var411 sal de-tuota La mormantul luidr Rattu a lust Poo de Base$ti cuverde lurilmint steagul partidulul Inmania el l'a purtat cu chaste $1 demni-tate panA In Isbanda.

A avot multe zile grele in slujba nes-multi!, dar le-a supravetuit tuvingator. Seprimenisera sirele. Generatii noul ill cereaulocul in conducere. lji cu aceste genera-(tuft notd s'au ridicat la supratati at idolnot. irele vechei scoale de drept publicardelenesc cad credeau In reinvierea Dietei din Sibliu dela 1863-65 se. lareau,dogma vasivitaiii fatA de Dieta din Budapesta se subtiase In o simple chestiede tactics, marele aparat de dovezi tato-rice intru sustinerea magi nallonale M-euse loc conceptiel simple ;undying . sun-

21

tern sf voim sa fim I botarele ce despArbeau provincitle austriene si ungare (ifs-'PAraserA Cu tot balastul for traditional .Eram un singur neam..4Carpatil puteau fto frontiers provizorle de Stat, dar nu matputeau sta in tales deplinei noastre uni-tAtf in cugetare, simtire ei aspiradune.

Sub Inteleapta conducere alui Pop deBlisesti s'au flout toate aceste transfor-marl, nu MrA sguduiri interne, dar totusiin mod norocos, asa cll. pentru toll ro-minii din cele patru unghluri a It poletului desteptAril noastre nationale, deveniseevangbelia 1311nufin din 1 _ T 4_

bertatea unlit popor nu poste tt necatrtationair Ural gonducator Flub avAtitulgeneros at tinenmel se revizufse la .i9tibprogramul of luptele ce s'au dat in par-lament ..tf. Al* &e parlament nft mai erauluptele unel provincii, nici efectul unoranumite premise fstorfce, ci produsul do-ruini impetuos de via% proprie nationaliinclependentA a intregului popor romande pretutindenea. Toate isvoarele maiapropiate si mai depArtate in timp sispadu s'au sours Inteun singur torent :Lthertite nationals De teritor_ nationalXcebt pair ant pe care-1 iocuim, muncim,apadm i intArim, nu poate avert cleato singurd nationalitate pe cea a stIpanu-lut legithn elf singurul stilpan legitimeste natiunea RcImaneasca In Intregul elcuprins

GIL Pop de BAsesti n'a mai pututtrunde to Parlamentul din Budapesta. Pentrumaghiari era chestie de ambitiune, ca dupArilluiala din 1879 sA nu mai treaca Popde Mesa pragul Parlamentului. Lipairea

ita

pAi-

22

lui Pop de Basesti de mandat, formeaza uncapitol special at luptelor noastre, Incepandcu guveruul lul Co oman T'sza *Ina la til-timul guvern a lui Alexandra Wekerle. Darpuslt, °data lupta national' pe propriul elteren nitre maghiari gi roman, era evident,ca lupta nu mai avea sd se decidA In Par-lamentul din Budapesta, care devenise nu-mai unul din nenumaratele mijloace de pro-paganda to serviciul cauzei romane01.

afar' de Parlament a condus Pop deBasegtl lupta cu credinta nestramutata, cuenergie neinfranta qi cu foc tineresc, pansce deglantuindu se mania razbozu, a naatu-rat cutretnurul european ca niate paredcarton, toate ziduzile ce ne d spa teau, unindfateun singur Stat pe toti thin, pe cari le-gea firm i a moult sa fie una un trap ungullet, un gaud o gunfire, o singuril vointaVointa Natitmei Roman* i una nedespar-pit pe pamantul stramofjesc

Ca Moist 4 legendet lytblece net a condusPop de Baseati pad la tmolin rea fligadu-tei. Pe prag s'a oprit . . ca lui M0i90pe Moav i a zis Domnul Acesta a pa!nautili pentru care m'am Surat zi and ge-minted Talc H voiu da. Vain aratat olot Tai, iar acolo nu vet infra

Si a murit acolo robul Datnnului, cum azis Domnur.

Strabatea deja in Baseati glasul navainieat goamei ftdnicilor urmaqi ai Dorobantilor,and Inchidea pentru totdeauna ochli :nuttatul noatru Gh. Pop de Bitsegth

Frumos aia trait vista, pentru dreptate a!Admit al dreapta lupta a dat

Si cad vreme pe aceste vat qx plaiuri sevor tnchega suspinele izvoarelor, vajititul

Qi

yl.

tu-

On.

$t

23

viintultu, lopotul frunzelor qi murmurul codrilor in dulci cintelo romineoti Fiei bine-cuvAntatA arnintirea din genunche id gonunche 1

&anti recuno*tinta 1