ghid pentru studii universitare de licenŢĂ · 2012-05-20 · universitatea spiru haret facultatea...
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE
DE LICENŢĂ
anul universitar 2006-2007
Specializarea EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ
EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2006
1
3
C U P R I N S
Universitatea Spiru Haret în anul de învăţământ 2006-2007 ….. 7
Metodologia admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă în anul universitar 2006-2007 …………………………………..
14
Lista facultăţilor, domeniilor şi specializărilor la care se organizează admiterea la studii universitare de licenţă pentru anul universitar 2006-2007 ……………………………………………………….
18
Facilităţi ………………………………………………………... 21
Înmatricularea ………………………………………………….. 22
Înscrierea ………………………………………………………. 22
Evaluarea ………………………………………………………. 22
Prezentarea facultăţii …………………………………………… 25
Calendarul anului universitar 2006-2007 ……………………… 31
Planul de învăţământ – Anul I …………………………………. 35
Programele analitice ale disciplinelor – Anul I ………………… 36
Planul de învăţământ – Anul II ………………………………… 57
Programele analitice ale disciplinelor – Anul II ……………….. 58
Planul de învăţământ – Anul III ………………………………... 81
Programele analitice ale disciplinelor – Anul III ………………. 82
Pregătirea practică a studenţilor ………………………………... 107
4
Pregătirea pentru cariera didactică ……………………………... 108
Obţinerea certificatului de competenţă lingvistică necesar pentru înscrierea la examenul de licenţă ………………………………...
109
Perioada/perioadele în care se optează pentru (pachete de) dis-cipline opţionale şi facultative …………………………….……
109
Transferul de credite în interiorul Universităţii Spiru Haret …... 110
Accesul la Biblioteca virtuală a Universităţii şi la Internet ……. 110
Programe de studii de masterat la specializările din cadrul facultăţii 111
Centre şi colective de cercetare la nivelul facultăţii …………… 114
Cercuri ştiinţifice studenţeşti ………………………………….… 115
Centrele teritoriale I.D. ………………………………………… 116
Extrase din Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor 119
UNIVERSITATEA SPIRU HARET în anul de învăţământ 2006 – 2007
La 19 ianuarie 1991, pe baza
prevederilor art.1 din Legea pentru persoanele juridice nr.21/1924, adu-narea generală constitutivă a Fundaţiei România de Mâine a aprobat Actul constitutiv, prin care s-a înfiinţat Fundaţia România de Mâine – instituţie social-umanistă de cultură, ştiinţă şi învăţământ, autonomă, fără scopuri politice sau patrimoniale, persoană juridică de drept privat, având în structura sa, ca parte integrantă, Universitatea Spiru Haret.
Acreditarea Universităţii Spiru Haret – proces premergător înfiinţării prin lege – s-a realizat prin hotărârea din data de 14 februarie 2000 a Consiliului
Prof.univ.dr. Aurelian Bondrea
Rectorul Universităţii Spiru Haret
Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare, organism creat în vederea evaluării şi acreditării instituţiilor de învăţământ superior, pentru asigurarea calităţii procesului de învăţământ, aflat sub control parlamentar.
7
Prin Legea privind înfiinţarea Universităţii Spiru Haret din Bucureşti nr.443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.491 din 9 iulie 2002, Universitatea Spiru Haret este definită ca „instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ”.
8
În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa, 30 de facultăţi şi 49 de specializări, toate acreditate sau autorizate să funcţioneze, în conformitate cu prevederile legale (vezi p. 18-20).
În baza prevederilor Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în structura Universităţii Spiru Haret funcţionează formele de învăţământ de zi, la distanţă şi cu frecvenţă redusă, precum şi programe de masterat.
Universitatea Spiru Haret cultivă valorile ştiinţei şi culturii naţionale şi universale, asumându-şi misiunea:
• de a forma specialişti cu studii superioare pentru necesităţile economiei, învăţământului, ştiinţei, culturii, artelor, în domeniile dreptului, ştiinţelor administrative, sociologiei, psihologiei, ştiinţelor educaţiei, filosofiei, ştiinţelor comunicării, marketingului, contabilităţii, managementului, finanţelor, administrării afacerilor, geografiei, istoriei, matematicii, informaticii, medicinei, limbilor şi literaturilor străine, limbii şi literaturii române, relaţiilor internaţionale şi studiilor europene, arhitecturii, muzicii, teatrului, culturii fizice şi sportului;
• de a asigura aprofundarea pregătirii în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat sau obţinerea de competenţe complementare în alte domenii, prin programe de masterat;
• de a dezvolta cercetarea ştiinţifică, în permanentă cola-borare cu instituţii similare din ţară şi de peste hotare;
• de a asigura pregătirea tinerilor proveniţi din alte ţări; • de a sprijini promovarea principiilor democratice,
respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în cadrul statului de drept.
Universitatea Spiru Haret • oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în
condiţii care să permită valorificarea capacităţilor şi înclinaţiilor acestora;
• pune accent pe acele domenii de studii de licenţă şi specializări, pentru care tinerii manifestă interes deosebit şi care răspund necesităţilor actuale şi viitoare ale României;
9
• realizează un învăţământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în planuri şi programe de învăţământ, cuceririle noi, semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii;
• valorifică tradiţiile înaintate ale învăţământului românesc şi contribuţiile româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi culturii;
• promovează interdisciplinaritatea în desfăşurarea procesului de învăţământ şi a cercetării ştiinţifice;
• asigură un învăţământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenţi deprinderea de a-şi perfecţiona pregătirea de specialitate şi pe cea de cultură generală.
Universitatea Spiru Haret a aderat la idealurile şi principiile înscrise în Magna Charta Universitatum, adoptată la Bologna, în anul 1988.
Rectorul Universităţii, prof.univ.dr. Aurelian Bondrea, a semnat, în septembrie 2005, la Bologna, Magna Charta Universitatum, angajându-se, în numele Universităţii Spiru Haret, să respecte şi să promoveze valorile şi drepturile universitare fundamentale, cuprinse în acest document programatic.
În întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret promovează principiile autonomiei universitare şi ale libertăţii academice, valorile democratice şi umaniste, în spiritul respectului deplin faţă de drepturile fundamentale ale omului.
Începând cu anul universitar 2005-2006, se aplică prevederile Legii nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare şi ale Hotărârii Guvernului României nr.88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licenţă. În acest sens, au intrat în vigoare noile planuri de învăţământ pentru studiile universitare de licenţă, începând cu anul I de studii.
Pentru domeniile de licenţă din structura Universităţii Spiru Haret,, se organizează admitere, în anul I de studiu 2006-2007, în perioada iulie-septembrie 2006.
În cadrul facultăţilor Universităţii învaţă peste 100.000 de studenţi la formele de învăţământ de zi, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.
10
În ultimii 10 ani, au absolvit cursurile Universităţii peste 50.000 de studenţi.
A luat amploare învăţământul la distanţă. În toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, Universitatea Spiru Haret a înfiinţat o reţea naţională de 44 centre teritoriale pentru învăţământ la distanţă. Astfel de centre funcţionează, de asemenea, în SUA, Spania, Canada, Israel, Republica Moldova, urmând ca, în perioada imediat următoare, să ia fiinţă altele, în Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania, Grecia, Ungaria, R.P. Chineză. Această formă modernă de desfăşurare a procesului învăţării beneficiază de o infrastructură de excepţie, constând în peste 3.000 de calculatoare de ultimă generaţie, care au conexiune continuă la Internet, precum şi de programul de evaluare Exam.ViewPro, folosit în marile universităţi din ţările dezvoltate.
În acelaşi timp, au fost organizate 61 de programe de studii de masterat, la care au fost înscrişi, în perioada 2004-2006, circa 5.000 de masteranzi. Având în vedere creşterea ponderii studiilor de masterat în ansamblul activităţii universitare şi ţinând seama de interesul şi solicitările privind această formă superioară de formare şi perfecţionare profesională, Senatul Universităţii Spiru Haret a hotărât organizarea studiilor de masterat online la programe avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru forma de învăţământ de zi. În concordanţă cu strategia proprie de modernizare a procesului de învăţământ, pe baza introducerii noilor tehnologii informatice, Universitatea Spiru Haret a achiziţionat, cu un efort financiar deosebit, o platformă infor-matică dintre cele mai moderne – platforma Blackboard pentru învăţământul online.
În baza prevederilor legale în vigoare şi, având în vedere orientările strategice ale Universităţii, prin hotărâri ale Senatului au luat fiinţă şi funcţionează următoarele departamente: Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă, Departamentul pentru Învăţământul cu Frecvenţă Redusă, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Departamentul de Limbi Străine, Departamentul pentru Coordonarea Programelor de Masterat online, Departamentul I.T., precum şi Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră.
Personalul de învăţământ şi cercetare al Universităţii însumează 1.500 cadre didactice şi cercetători ştiinţifici, cu vocaţie didactică şi ştiinţifică incontestabilă.
11
Activitatea de cercetare ştiinţifică se desfăşoară în cele peste 70 de colective de cercetare, organizate pe programe, proiecte şi teme. În Universitate funcţionează 40 de laboratoare de cercetare. Activitatea acestor unităţi este integrată cu cele 6 institute de cercetare de profil din cadrul Fundaţiei România de Mâine şi al Universităţii Spiru Haret: Institutul de Sociologie şi Opinie Publică, Institutul de Studii pentru Dezvoltarea Economico-Socială a României, Institutul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Institutul de Cercetare Medicală Ştefan Milcu, Institutul de Ştiinţe Juridice şi Administrative şi Institutul de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară.
Cadrele didactice şi de cercetare din Universitatea Spiru Haret au desfăşurat şi desfăşoară activitate de cercetare pe bază de contract cu numeroase instituţii din ţară şi străinătate, participă la Programul Leonardo da Vinci, Programul Socrates şi Programul CERES.
Perioada ultimilor ani a fost marcată de amplificarea relaţiilor de cooperare, în plan intern şi internaţional, între Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret şi fundaţii, asociaţii, universităţi, alte instituţii. Fundaţia şi Universitatea au participat la manifestări importante, interne şi externe, au stabilit relaţii de colaborare în diverse domenii.
Membră, încă din anul 1991, a Alianţei Universitare pentru Democraţie, care grupează peste 150 de universităţi din Statele Unite ale Americii şi din ţări ale Europei Centrale şi de Est, instituţia noastră a fost prezentă, având o participare activă, la reuniunile desfăşurate anual.
Din luna mai 2006, Universitatea Spiru Haret a devenit membră a Asociaţiei Universitare Europene (EUA), fiind invitată la primul Forum privind asigurarea calităţii învăţământului superior, care va avea loc în luna noiembrie 2006, la München.
Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret au fost vizitate de ambasadori, de personalităţi ale vieţii academice, ştiinţifice şi culturale, au încheiat parteneriate sau au stabilit raporturi de cooperare cu instituţii similare din S.U.A, Japonia, R.P. Chineză, Marea Britanie, Franţa, Germania, Federaţia Rusă, Spania, Grecia, Israel, Danemarca, Olanda, Elveţia, Italia, Liban.
Universitatea a participat la manifestări ştiinţifice de anvergură naţională, a fost prezentă la evenimente educaţionale de nivel mondial – Târgul Mondial al Educaţiei, Lisabona, 2003; Târgul de Educaţie
12
din Orientul Mijlociu, Beirut, 2004; Expoziţia Internaţională de Educaţie, Beijing, 2005; Conferinţa Internaţională „Online Educa”, Berlin, 2005 etc.
Cu prilejul celebrării a 25 de ani de Pontificat, Universitatea Spiru Haret a decernat titlul de Doctor Honoris Causa Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Fundaţiei România de Mâine şi rectorul Universităţii Spiru Haret fiind invitat, de Suveranul Pontif, la Castel Gandolfo. Totodată, au fost decernate Diplome de Excelenţă unui număr mare de personalităţi ale vieţii academice, ştiinţifice şi culturale din ţară şi de peste hotare.
Universitatea Spiru Haret a dezvoltat şi consolidat, an de an, baza materială proprie, astfel încât, în prezent, dispune de 33 imobile, cu o suprafaţă de peste 100.000 m2, pentru desfăşurarea, în condiţii deosebite, a procesului de învăţământ, a activităţii de cercetare ştiinţifică, cultural-educative şi sportive în Bucureşti, la Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel, Blaj.
Investiţii substanţiale au fost făcute şi pentru achiziţionarea de calculatoare de ultimă generaţie, echipamente performante pentru edi-tare de carte, aparatură pentru echiparea şi buna funcţionare a postului propriu de televiziune România de Mâine. Post naţional universitar şi cultural, singurul cu acest profil în audiovizualul din ţara noastră, Televiziunea România de Mâine transmite emisiuni specializate pentru învăţământ, precum şi emisiuni cu caracter ştiinţific, cultural, educativ şi sportiv, informativ universitar, de larg interes public.
Sub egida Fundaţiei România de Mâine şi a Universităţii Spiru Haret apare publicaţia periodică Opinia Naţională, în care se publică materiale didactice.
Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret dispun de editură, laborator de tehnoredactare şi complex tipografic digital de ultimă generaţie proprii, situat în Splaiul Independenţei nr.313. Editura Fundaţiei România de Mâine a editat, pentru anul universitar 2006-2007, peste 250 de titluri (cursuri, caiete de seminar, teste grilă şi alte materiale didactice), într-un tiraj de 410.000 exemplare, cu o valoare totală de circa 6.000.000 RON.
În anul universitar 2000-2001 a fost dat în funcţiune un modern complex multifuncţional studenţesc – Clubul Fundaţiei România de Mâine şi al Universităţii Spiru Haret, situat în Bd. Metalurgiei nr.87.
13
În acelaşi scop, au fost realizate amenajări importante la Braşov şi Câmpulung Muscel. Căminele Universităţii, situate în Bucureşti, Aleea Moldoviţa nr.5-10 şi Bulevardul Energeticienilor nr.9-11, totalizează peste 1.200 locuri.
Universitatea oferă studenţilor condiţii deosebite pentru practicarea activităţilor sportive în cadrul Complexului sportiv, situat în Şos. Berceni nr. 104, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet.
În vederea dezvoltării în condiţii optime a bazei materiale proprii, a fost elaborat proiectul Complexului Universitar şi Cultural România de Mâine, în cadrul căruia vor fi construite, în următorii ani, un nou edificiu al Universităţii, un Spital clinic universitar, un Centru de conferinţe, un hotel-cămin pentru studenţi, un hotel de 4 stele pentru visiting professors, amplasate în Calea Văcăreşti şi Bulevardul Tineretului.
Toate aceste aspecte evidenţiază deschiderea amplă spre ţară şi spre lume a Fundaţiei România de Mâine şi a Universităţii Spiru Haret. Prin întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret face dovada de necontestat a prestigiului câştigat, a menirii sale de promovare a valorilor învăţământului, ştiinţei, culturii naţionale în spaţiul universal. Se poate spune că Universitatea noastră, al cărei spirit tutelar este marele sociolog şi matematician de recunoaştere internaţională Spiru Haret, creator al învăţământului românesc modern, se afirmă, prin realizările sale, prin calitatea activităţii didactice şi de cercetare, prin condiţiile de studiu pe care le oferă studenţilor, drept una dintre prestigioasele universităţi din sistemul naţional de învăţământ.
14
METODOLOGIA ADMITERII ÎN CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ ÎN ANUL UNIVERSITAR 2006–2007 În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995,
republicată, cu modificările ulterioare; În conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind orga-
nizarea studiilor universitare; În temeiul Hotărârii de Guvern nr. 88/2005 privind organizarea
studiilor universitare de licenţă şi a dispoziţiilor din O.M.E.C. nr. 3404/2006 privind criteriile generale de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă pentru anul 2006–2007.
Senatul Universităţii Spiru Haret stabileşte următoarea Metodologie:
I. ORGANIZAREA ADMITERII
Art. 1. Ciclul de studii universitare de licenţă se organizează pe domenii de studiu.
Art.2. (1) Admiterea în Universitatea Spiru Haret se organizează pe domenii de studiu de licenţă.
(2) Constituirea formaţiunilor de studiu pe specializări se face după exprimarea opţiunilor de către candidaţii admişi, cu luarea în considerare a planului strategic al universităţii.
Art.3. Admiterea se organizează pe domenii de studiu prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 88/2005, la specializările acreditate şi autorizate ale Universităţii Spiru Haret.
Art. 4. Pentru toate formele de învăţământ ale ciclului universitar de licenţă, admiterea se organizează astfel:
– în perioada mai–septembrie a.c., pentru candidaţii posesori de diplomă de bacalaureat din promoţiile anterioare anului 2006;
– în perioada iulie-septembrie a.c., pentru candidaţii absolvenţi de liceu ai promoţiei 2006, care au promovat examenul de bacalaureat, pe baza adeverinţei eliberate de liceu, în care se precizează media generală şi notele obţinute la probele susţinute, până la dobândirea diplomei de bacalaureat.
Art. 5. Admiterea pentru anul universitar 2006–2007 se desfă-şoară pentru formele de învăţământ Zi, Frecvenţă redusă (F.R.) şi Învăţământ la distanţă (I.D.).
15
Admiterea în ciclul I, Studii de Licenţă se organizează pe do-meniul de licenţă Cultură fizică şi sport şi este comună pentru cele două specializări organizate de facultate, candidaţii urmând să susţină teste de aptitudini în conformitate cu Metodologia proprie de organizare şi desfă-şurare a admiterii aprobate de Senatul Universităţii, următoarele probe:
a. Proba practică de evaluare a indicilor morfo-funcţionali ai organismului şi de control medical, prin evaluarea făcută de Comisia de admitere în urma prezentării de către candidat a unui Certificat medical, eliberat de medicul de familie sau o altă unitate medicală, prin care se certifică starea de sănătate a candidatului cu precizarea compatibilităţii practicării exerciţiilor fizice şi sportului;
b. Interviu pe baza Fişei-chestionar şi a Fişei sportive. În aprecierea candidatului prezent la concursul de admitere se va
ţine seama şi de notele obţinute în liceu la: educaţie fizică şi sport şi biologie – anatomie.
Înscrierile pentru admitere se fac la secretariatul Facultăţii şi la sediul central al Universităţii.
În anul I se pot înscrie la admitere absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat, precum şi absolvenţii altor şcoli echivalente din ţară şi străinătate, apţi din punct de vedere medical.
II. CANDIDAŢII LA ADMITERE
Art. 6. Pot candida la admiterea în învăţământul superior, în ciclul de studii universitare de licenţă, absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.
Art. 7. Documentele necesare înscrierii la admitere sunt urmă-toarele:
– diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta) sau adeverinţă eliberată de liceu, pentru candidaţii care au pro-movat examenul de bacalaureat în anul 2006, în original;
– certificatul de naştere, în copie (xerox); – certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); – adeverinţă medicală tip; – copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă
codul numeric personal; – 3 fotografii tip buletin de identitate; – adeverinţă de la facultatea la care se află diploma de bacala-
ureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate);
16
– un dosar plic. – adeverinţă medicală cu specificaţia: „Apt pentru efort fizic”
cu precizarea compatibilităţii practicării exerciţiilor fizice, a sportului
Art. 8. Candidaţii din străinătate, conform Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.4501/2003, se pot înscrie numai la specia-lizări acreditate, din cadrul Universităţii noastre şi pot fi înmatriculaţi după primirea aprobării scrise din partea MEC – Direcţia Generală Relaţii Internaţionale.
Pentru aceasta, candidaţii respectivi vor depune dosarele de studii, care vor cuprinde:
- diploma de bacalaureat – copie legalizată a documentului original şi traducere legalizată, în limba română;
- copii ale certificatelor de naştere, de căsătorie, paşapoartelor şi altor acte de identitate.
Art.9. (1) Taxa de înscriere la admitere este de 60 RON. (2) Fiii de ţărani, cadre didactice, pensionari şi şomeri,
aflaţi în întreţinerea părinţilor, sunt scutiţi de plata taxei de înscriere pentru admitere.
Această facilitate se acordă: – candidaţilor fii de ţărani, în baza adeverinţei eliberate de
primăria comunei unde domiciliază părinţii lor, care să ateste că unica sursă de venit a acestora este agricultura;
– candidaţilor fii de cadre de didactice, în temeiul unei ade-verinţe eliberate de şcoala unde funcţionează părintele;
– candidaţilor fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună;
– candidaţilor fii de şomeri, în temeiul unei adeverinţe care să ateste statutul de şomer al părintelui;
(3) De asemenea, sunt scutiţi de taxa de admitere şi taxele de şcolarizare candidaţii care au obţinut distincţii la olimpiadele naţionale, olimpiadele şi concursurile internaţionale.
Art.10. Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediul central al Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, Str. Ion Ghica nr. 13, Sectorul 3, la sediile facultăţilor din Bucureşti, Constanţa, Braşov, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel, Blaj şi la Centrele pentru învăţământ la distanţă ale Universităţii Spiru Haret din ţară şi din străinătate.
17
III. DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATUL ADMITERII Art. 11. (1) Admiterea în anul I se face, în principal, pe baza
rezultatelor obţinute la examenul de bacalaureat, a fişei-chestionar şi a discuţiei pe care o poartă un membru al comisiei de admitere cu fiecare candidat în parte, pe marginea răspunsurilor din fişa-chestionar.
(2) Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, cultură fizică şi sport, limbi şi literaturi, relaţii internaţionale şi studii europene, facultăţile organizează teste de aptitudini.
(3) Fişa-chestionar se semnează de cadrul didactic care a realizat interviul şi se validează de conducerea facultăţii respective.
(4) Rezultatele admiterii se comunică după susţinerea interviului şi, după caz, a testelor de aptitudini.
IV. ALTE PRECIZĂRI ŞI DISPOZIŢII FINALE
Art. 12 (1) Taxele de şcolarizare pentru anul universitar 2006-2007 se menţin la acelaşi nivel ca în anii precedenţi, fiind următoarele:
Forma de organizare Specializarea ZI ID; FR Drept; Administraţie publică; Contabilitate şi informatică de gestiune; Finanţe şi Bănci; Marketing; Afaceri internaţionale; Administrarea afacerilor; Management; Sociologie; Psihologie; Pedagogie; Filosofie; Jurnalism; Geografie; Pedagogie muzicală; Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină; Istorie; Relaţii internaţionale şi studii europene; Matematică; Informatică.
1.200 RON 900 RON
Limba şi literatura străină A – Limba şi literatura străină B; Educaţie fizică şi sportivă. 1.500 RON 900 RON
Artele spectacolului de teatru; Kinetoterapie şi motricitate specială; Arhitectură. 1.500 RON -
Medicină veterinară. 2.200 RON -
(2) Prezenta Metodologie pentru admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă în anul universitar 2006–2007 a fost aprobată de Senatul Universităţii Spiru Haret la data de 25 aprilie 2006.
Rectorul Universităţii Spiru Haret, Prof. univ. dr. Aurelian Bondrea
18
LISTA FACULTĂŢILOR, DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR LA CARE SE ORGANIZEAZĂ
ADMITEREA LA STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2006-2007
Facultatea Domeniul
de licenţă Specializarea Forma de organizare
Limba şi literatura străină A (engleză, franceză) - Limba şi literatura străină B (franceză, engleză, ger-mană, spaniolă, italiană, rusă, latină)
ZI/ID/FR Limbi şi Literaturi Străine, Bucureşti
Limbă şi literatură
Limba şi literatura străină A (engleză, franceză) - Limba şi literatura străină B (arabă, japoneză)
ZI/ID
Drept Drept ZI/ID/FR Drept şi Administraţie Publică, Bucureşti
Ştiinţe administrative Administraţie publică
ZI/ID/FR
Educaţie fizică şi sportivă ZI/ID/FR Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti
Cultură fizică şi sport Kinetoterapie şi motricitate
specială ZI
Marketing Marketing ZI/ID/FR Marketing şi Afaceri Economice Internaţionale, Bucureşti
Economie şi afaceri internaţionale
Afaceri internaţionale ZI/ID/FR
Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR Management
Financiar-Contabil, Bucureşti Management Management ZI/ID/FR
Finanţe şi Bănci, Bucureşti
Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR
Medicină Veterinară, Bucureşti
Medicină veterinară Medicină veterinară ZI
19
Facultatea Domeniul de licenţă Specializarea Forma de
organizare Filosofie Filosofie ZI/ID/FR Filosofie şi
Jurnalism, Bucureşti
Ştiinţe ale comunicării Jurnalism ZI/ID/FR
Sociologie Sociologie ZI/ID/FR Sociologie-Psihologie, Bucureşti Psihologie Psihologie ZI/ID/FR
Management Management ZI/ID/FR Management, Braşov Contabilitate Contabilitate şi informatică
de gestiune ZI/ID/FR
Muzică, Bucureşti Muzică Pedagogie muzicală ZI/ID/FR
Geografie, Bucureşti Geografie Geografie ZI/ID/FR
Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR
Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR
Management Financiar-Contabil, Constanţa Management Management ZI/ID/FR Teatru, Bucureşti Teatru Artele spectacolului de teatru ZI
Limba şi Literatura Română, Bucureşti
Limbă şi literatură
Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină (engleză, franceză)
ZI/ID/FR
Istorie, Bucureşti Istorie Istorie ZI/ID/FR
Relaţii Interna-ţionale şi Studii Europene, Bucureşti
Relaţii internaţionale şi studii europene
Relaţii internaţionale şi studii europene ZI/ID/FR
Ştiinţe administrative Administraţie publică ZI/ID/FR Ştiinţe Juridice şi
Administrative, Braşov Drept Drept ZI/ID/FR
Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR
Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR Management Financiar-Contabil, Craiova
Economie şi afaceri internaţionale
Afaceri internaţionale ZI/ID/FR
20
Facultatea Domeniul de licenţă Specializarea Forma de
organizare Drept şi Administraţie Publică, Craiova
Drept Drept ZI/ID/FR
Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR
Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR
Contabilitate şi Finanţe, Câmpulung Muscel Administrarea
afacerilor Administrarea afacerilor ZI/ID/FR
Matematică Matematică ZI/ID/FR Matematică şi Informatică, Bucureşti Informatică Informatică ZI/ID/FR
Arhitectură, Bucureşti Arhitectură Arhitectură ZI
Drept Drept ZI/ID/FR Drept şi Administraţie Publică, Constanţa
Ştiinţe administrative Administraţie publică ZI/ID/FR
Psihologie Psihologie ZI/ID/FR Psihologie şi Pedagogie, Braşov
Ştiinţe ale educaţiei Pedagogie ZI/ID/FR
Drept şi Administraţie Publică, Râmnicu Vâlcea
Drept Drept ZI/ID/FR
Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR Contabilitate şi
Finanţe, Râmnicu Vâlcea Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR Finanţe şi Bănci, Blaj Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR
Management Financiar-Contabil, Blaj
Administrarea afacerilor Administrarea afacerilor ZI/ID/FR
Matematică-Informatică, Blaj
Informatică Informatică ZI/ID/FR
21
FACILITĂŢI Universitatea Spiru Haret acordă studenţilor, inclusiv celor care
susţin admiterea în anul 2006, următoarele facilităţi: a) menţinerea taxelor de şcolarizare în anul universitar 2006-2007
la nivelul celor din anii anteriori şi posibilitatea achitării lor în trei rate; b) neperceperea de taxe de înscriere la admitere pentru fiii de ţărani,
cadre didactice, pensionari şi şomeri (aflaţi în întreţinerea părinţilor); c) acordarea de burse de merit, în valoare de peste 3 miliarde lei
pentru anul universitar 2006-2007, pentru studenţii de la forma de învăţământ de zi care au obţinut, în anul de învăţământ precedent, medii între 9 şi 10, asigurându-le, astfel, studii gratuite; se stimulează, prin burse, competiţia, se motivează efortul şi se pun în valoare capacităţile intelectuale, aptitudinale şi talentul studenţilor Universităţii Spiru Haret;
d) achiziţionarea de cursuri şi manuale universitare, realizate în editura şi tipografia proprii, cu o reducere de 30%;
e) vizionarea emisiunilor Televiziunii România de Mâine (TvRM) – post naţional universitar şi cultural, creat special pentru a veni în spijinul celor dornici să înveţe şi să se cultive – şi accesul gratuit la publicaţia Opinia naţională, săptămânal de opinie, informaţie şi idei de larg interes naţional;
f) masa, în cantinele proprii din Bucureşti şi Braşov, subvenţionată cu 30% de către Fundaţia România de Mâine;
g) cazare în căminele proprii din Bucureşti; h) acces gratuit la cluburile studenţeşti proprii din Bucureşti şi
Braşov şi în Complexul sportiv propriu din Bucureşti, care cuprinde un stadion de 10.000 de locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet etc.
i) Studenţii angajaţi în sistemul sanitar (cabinete, policlinici şi spitale cu secţii de kinetoterapie şi masaj) beneficiază de unele facilităţi, având asigurate toate condiţiile pentru a-şi continua activitatea în instituţiile medicale de specialitate, prin acordarea de frecvenţă redusă (până la 50%).
Decanatul facultăţii va aproba aceste facilităţi pe baza cererii scrise a studentului(ei), însoţită de o adeverinţă eliberată de unitatea sanitară la care este angajat.
22
ÎNMATRICULAREA Studenţii admişi în anul I de studiu sunt înmatriculaţi prin
Ordinul Rectorului Universităţii, pe baza aprobării cererii de înscriere şi a semnării Contractului anual de studii între student şi Universitate.
Studenţii transferaţi de la alte universităţi sunt înmatriculaţi prin Ordinul Rectorului Universităţii Spiru Haret, în baza aprobării cererii de transfer şi a semnării Contractului anual de studii între student şi Universitate.
ÎNSCRIEREA Înscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia
(acesteia), în maximum 10 zile de la data la care a fost declarat(ă) admis(ă), dacă are dosarul complet, a achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şi contractul anual de studii. Fiecare student(ă) este înscris(ă) în registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare, în facultatea respectivă.
Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pe baza rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fi înscris, studentul(a) este obligat(ă) să completeze şi să semneze contractul anual de studii şi fişa de înscriere, în care se consemnează şi numărul chitanţei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau prima rată a acesteia. Contractul anual de studii şi fişa de înscriere, completate la fiecare început de an universitar, constituie dovada că studentul(a) a luat la cunoştinţă de Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor şi că s-a angajat să-l respecte. Data până la care se poate face înscrierea este 1 octombrie al fiecărui an.
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior de scurtă du-rată (colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua, cu aprobarea Rectorului Universităţii, la recomandarea decanilor, studiile în cadrul ciclului universitar de licenţă (ZI, FR, ID), la profilul/domeniul studiat iniţial sau apropiat, cu susţinerea examenelor de diferenţă.
EVALUAREA Evaluarea cunoştinţelor se realizează electronic prin programul
Exam.ViewPro. Pregătirea are la bază cursul titularului de curs şi bibliografia minimală obligatorie indicată în programa analitică.
La disciplinele cu caracter practic, modalităţile de evaluare sunt stabilite în funcţie de specificul facultăţii.
PREZENTAREA FACULTĂŢII
Prof.univ.dr. Septimiu Todea
Decanul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Scurt istoric Este una dintre facultăţile
componente ale prestigioasei Univer-sităţi Spiru Haret, fiind autorizată să funcţioneze începând cu anul universitar 2002-2003. Actul normativ prin care facultatea a fost autorizată este Hotărârea Guvernului României nr. 443/2002 privind structurile şi specializările universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provi-zoriu din instituţiile de învăţământ superior, hotărâre publicată în „Monitorul Oficial” Partea I nr. 675/11 septembrie 2002. Ulterior, prin Hotărârea Guvernului României nr. 916/11 august 2005 a fost aprobată structura instituţiilor de învăţământ superior acreditate şi autorizate să funcţioneze provizoriu şi specializările acestora, în noua formă de organizare a învăţământului universitar (3 – 2 – 3, licenţă, masterat, doctorat) în concordanţă cu prevederile Legii 288/2004, în care Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii Spiru Haret funcţionează conform anexei 2 la Hotărâre, cu specializările Educaţie fizică şi sportivă şi Kinetoterapie şi motricitate specială.
Structura organizatorică şi funcţională Începând cu anul universitar 2005-2006, urmare a prevederilor
Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare şi a Hotărârii Guvernului nr. 916/ 11 august 2005, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii Spiru Haret organizează în domeniul Cultură Fizică şi Sport studii universitare la următoarele cicluri de învăţământ superior:
25
Ciclul I – studii universitare de licenţă, 3 ani/6 semestre (180 credite), curs de ZI, ID şi FR;
26
Ciclul II – Studii universitare de masterat, 2 ani/4 semestre (120 credite), curs de ZI şi ID.
Studiile universitare de licenţă se organizează la următoarele specializări:
• specializarea Educaţie fizică şi sportivă, este acreditată şi pregăteşte specialişti cu înaltă calificare: profesor de educaţie fizică pentru învăţământ; antrenor sportiv specializat într-o ramură sportivă; metodist în domeniul educaţiei fizice şi sportului cu cunoştinţe de operare pe calculator; organizator al activităţilor şi manager al structurilor sportive, publice sau private, oficial sportiv pentru organizarea şi administrarea activităţii sportive; organizator, monitor- manager al activităţii sportive de agrement, recreative şi turistico-sportive, pentru activităţile „Sportul pentru toţi – Sport loisir”;
• specializarea Kinetoterapie şi motricitate specială este autorizată şi la sfârşitul acestui an universitar va intra în procedură de acreditare. Prin această specializare sunt formaţi: kinetoterapeuţi cu o pregătire fundamentală şi de specialitate; kinetoterapeuţi pentru unităţile şcolare de învăţământ special, pentru instituţiile medicale, baze sportive, baze de tratament şi reeducare din policlinici şi spitale, în staţiuni balneoclimaterice, ca şi în instituţii de ocrotire şi asistenţă socială, cabinete şi servicii private de kinetoterapie, cabinete de recuperare din cluburile sportive de performanţă; kinetoterapeut al loturilor de sportivi de performanţă.
Examenul de licenţă finalizează studiile la Facultatea de
Educaţie Fizică şi Sport, în perioadele iunie – iulie şi ianuarie – februarie şi constă în:
Proba 1: Susţinerea unui examen scris pentru evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate. Subiectele sunt din: Evaluarea articulară şi musculară în kinetoterapie, Kinetoterapia în afectările neurologice şi ortopedico-traumatice, aprobată de Senatul Universităţii, la propunerea Consiliului facultăţii.
Proba 2: Prezentarea şi susţinerea orală a lucrării de licenţă. Elaborarea lucrării de licenţă se realizează pe parcursul ultimelor
două semestre de învăţământ.
27
Admiterea în examenul de licenţă este condiţionată de obţinerea Certificatului de competenţă lingvistică.
Absolvenţii care promovează Examenul de licenţă cu media generală minimă 6, primesc titlul de licenţiat în domeniul respectiv (Cultură Fizică şi Sport), menţionat pe Diploma de licenţă, conform Hotărârii Guvernului României nr.88/2005. Odată cu diploma de licenţă, absolvenţii vor primi şi Suplimentul de Diplomă.
Dacă una dintre probe este nepromovată (scris sau lucrare de licenţă) ea poate fi susţinută într-una din sesiunile următoare. Nicio probă nu este eliminatorie.
Structura anului universitar 2006-2007 la Facultatea de
Educaţie Fizică şi Sport, pentru ambele specializări, prezintă unele particularităţi. Astfel, pentru a asigura cele mai bune condiţii de desfăşurare a orelor practice, a practicării sporturilor desfăşurate în aer liber, la propunerea Consiliului profesoral şi cu aprobarea Rectorului Universităţii, programul studenţilor se desfăşoară începând cu data de 15 septembrie pe module.
Anul universitar la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport este format din două semestre (4 module), durata unui semestru fiind de 14 săptămâni, cu excepţia ultimului semestru al anului terminal, care are durata de 12 săptămâni, având în vedere pregătirea pentru examenul de licenţă.
Planurile de învăţământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică acordată unei discipline de studiu, valoare care desemnează volumul de muncă al studentului (ei), – participarea la ore de curs, seminar, laborator, studiu individual, pregătirea pentru examen, activitate şi stagii de practică etc.–, suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.
Studentul(a) obţine numărul de credite prevăzut la o disciplină prin promovarea acesteia (nota minimă de promovare). Calitatea pre-gătirii studentului este evidenţiată prin notele obţinute.
Numărul de credite obligatorii pentru un an de studii, obţinute la disciplinele obligatorii şi opţionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenţă.
Planul de învăţământ al facultăţii este fundamentat pe tradiţia şi experienţa învăţământului de profil din ţara noastră şi al unor instituţii
28
de specialitate de prestigiu din lume şi asigură, prin desfăşurarea unui proces de învăţământ modern, transmiterea către studenţi, într-o manieră interdisciplinară, a celor mai noi cunoştinţe teoretice şi practico-metodice, ce contribuie la realizarea unei pregătiri profesionale superioare. Astfel, planul de învăţământ al facultăţii la specializarea Educaţie fizică şi sportivă urmăreşte o pregătire fundamentală prin studierea unor discipline biologice şi medico-sportive (cum sunt: Anatomie; Biomecanică; Biochimia şi Fiziologia efortului fizic; Igienă şi prim ajutor în educaţie fizică şi sport; Kinetologie; Tehnici şi mijloace de refacere în activitatea sportivă; Masaj aplicat în educaţie fizică şi sport;), ca şi a celor psiho-pedagogice sau a altor discipline ştiinţifice (cum sunt: Teoria educaţiei fizice şi sportului; Istoria culturii fizice şi a olimpismului; Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi sport; Informatică aplicată în sport; Teoria activităţilor sportive; Teoria antrenamentului şi competiţiei sportive; Managementul educaţiei fizice şi sportului; Psihologia educaţiei fizice şi sportului; Măsurarea şi evaluarea în activităţile fizice şi sportive).
Disciplinele fundamentale teoretice ca şi cele de specialitate: Gimnastică de bază, Atletism, Fotbal (b), Gimnastică ritmică (f), Volei, Baschet, Handbal, Înot, Tenis de câmp, sunt obligatorii pentru toţi studenţii. Alături de acestea, Planul de învăţământ cuprinde şi discipline opţionale – la alegere (discipline prevăzute în Plan şi care după exprimarea opţiunii studenţilor, devin obligatorii); discipline facultative (a căror studiere este benevolă, în funcţie de preferinţele şi interesele studenţilor şi contra cost dacă sunt minimum 20 de solicitări din partea studenţilor).
Încă din primul an de funcţionare Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a realizat o pregătire profesională, ştiinţifică şi practică de performanţă a studenţilor săi, astfel încât aceştia să facă faţă cerinţelor tot mai ridicate ale pieţei muncii.
CALENDARUL ANULUI UNIVERSITAR 2006-2007
15 septembrie 2006 – DESCHIDEREA ANULUI UNIVERSITAR SEMESTRUL I: 15 septembrie – 21 decembrie 2006 14 săpt.
• MODULUL I: 15 septembrie – 3 noiembrie 2006 7 săpt. • MODULUL II: 6 noiembrie – 21 decembrie 2006 7 săpt.
VACANŢA DE IARNĂ: 22 decembrie 2006–7 ianuarie 2007 18 zile SESIUNEA DE EXAMENE: 8 – 26 ianuarie 2007 21 zile VACANŢĂ: 29 ianuarie – 4 februarie 2007 7 zile EXAMENUL DE LICENŢĂ: 30 ianuarie – 2 februarie 2007 SEMESTRUL II: 5 februarie – 21 mai 2007 14 săpt.
• MODULUL III: 5 februarie – 25 martie 2007 7 săpt. • MODULUL IV: 26 martie – 21 mai 2007 7 săpt.
VACANŢA DE PAŞTI: 6 aprilie – 15 aprilie 2007 10 zile SESIUNEA DE EXAMENE: 21 mai – 17 iunie 2007 4 săpt. EXAMENUL DE LICENŢĂ: 25 – 27 iunie 2007 SESIUNEA DE EXAMENE (toamnă) 1 – 10 septembrie 2007 – La învăţământul la distanţă, sesiunile de examene se programează pe o perioadă mai mare; – Structura anului universitar pentru anii terminali de studiu este propusă de Consiliul facultăţii şi aprobată de Biroul Senatului.
31
În atenţia studenţilor anului I
Studenţii anului I, anul universitar 2006-2007, au, în continuare, toate informaţiile esenţiale utile (Planurile de învăţământ, Programele analitice şi informaţii generale) pentru tot ciclul Studiilor universitare de licenţă (anii I-III, respectiv anii universitari 2006-2009).
Deci, ele vor constitui, pentru dumneavoas-tră, îndrumar de studii şi pentru anii II şi III.
34
36
PROGRAME ANALITICE ANUL I
ANATOMIE
ANATOMY Disciplină obligatorie; sem 1; ore semestru: 28 curs; 28 lucrări
practice; 94 muncă independentă; 6 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Generalităţi privind anatomia. • Planuri şi axe. Osteologie generală. • Artrologie generală. Miologie generală. • Anatomia sistemului nervos. • Anatomia sistemului endocrin. • Anatomia aparatului cardio-vascular. • Anatomia aparatului respirator. • Anatomia aparatului digestiv. • Anatomia aparatului excretor. • Anatomia aparatului reproducător.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Djamo Olga, Anatomie, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006. 2. Calb M., Anatomie funcţională şi biomecanică, partea I, Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2000. 3. Calb M., Gavrilescu D, Anatomie funcţională şi biomecanică, partea
a II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2000. 4. Gavrilescu D., Nenciu G., Anatomie funcţională – Miologie, Editura
ANEFS, Bucureşti, 1999. 5. Nenciu G., Sistemul neuro-muscular şi efortul fizic, Editura ANEFS,
Bucureşti, 1999.
37
BIOMECANICĂ
BIOMECHANICHS Disciplină obligatorie; sem 2; ore semestru: 28 curs; 14 lucrări
practice; 108 muncă independentă; 6 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Interacţiunea dintre structura osoasă, articulaţii şi muşchi şi mişcările
corpului în întregime sau ale segmentelor sale; • Executarea corectă a mişcărilor în diferite planuri, cu amplitudini,
viteze, energii şi forţe adecvate scopului şi în diferite discipline sportive; • Însuşirea şi execuţia corectă a exerciţiilor fizice, în pregătire şi
concurs sportiv; • Evitarea eventualelor traumatisme ce pot apărea în efortul fizic, în
practicarea sportului.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Nenciu G., Biomecanica în educaţie fizică şi sport, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Calb M., Gavrilescu D., Anatomie funcţională şi biomecanică,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000. 3. Sidenco E., Evaluarea articulară şi musculară a membrului inferior,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.
38
IGIENĂ ŞI PRIM AJUTOR ÎN EDUCAŢIE
FIZICĂ ŞI SPORT HYGIENE AND FIRST AID IN PHYSICAL TRAINING
AND SPORT Disciplină obligatorie; sem 1; ore semestru: 14 curs; 14 lucrări
practice; 72 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Normele igienice individuale, ale echipamentului, ale bazelor spor-
tive şi ale activităţii de educaţie fizică şi sport şcolar. • Principiile şi metodele de bază ale călirii organismului. • Noţiunile generale privind tipurile de accidente frecvent întâlnite în
activitatea de educaţie fizică şi sport. • Componentele alimentaţiei corecte, necesară susţinerii metabolis-
mului bazal şi efortului fizic. • Măsurile de prim ajutor (specifice şi generale) luate în fiecare tip de
accident din activitatea de educaţie fizică şi sport.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Mureşan D., Prim ajutor medical, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Vâjială G.E., Igienă şi evaluare biologică, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2000. 3. Creţu A., A.B.C.-ul primului ajutor medical, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1998.
39
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
THE THEORY OF SPORTS AND PHYSICAL EDUCATION Disciplină obligatorie; sem 2; ore semestru: 28 curs; 28 seminar;
94 muncă independentă; 6 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Noţiunile de bază ale Teoriei educaţiei fizice şi sportului: mişcarea
omului; actul motric; exerciţiul fizic; acţiunea şi activitatea motrică; • Funcţiile educaţiei fizice şi sportului: funcţia dezvoltării armonioase,
a perfecţionării fizice; funcţia de perfecţionare a capacităţii motrice; funcţia igienică; funcţia educativă; funcţia recreativă; funcţia de emulaţie;
• Categoriile şi sistemul mijloacelor educaţiei fizice şi sportive: edu-caţia fizică; sistemele de educaţie fizică; sportul, antrenamentul şi competiţia, concursul sportiv;
• Formele de bază ale practicării exerciţiilor fizice: gimnastica; jocul; dansul; sportul;
• Educaţia fizică şi sportivă în diferite perioade ale vieţii: perioada preşcolară; perioada şcolară; perioada de maturitate; perioada la vârsta înaintată;
• Educaţia fizică şi sportul feminin.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Todea S.F., Teoria educaţiei fizice şi sportive, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2004. 2. Todea S.F., Exerciţiul fizic în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Legea educaţiei fizice, „Monitorul Oficial” din 28.04.2000, Bucureş-
ti, 2000.
40
INFORMATICĂ APLICATĂ ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ
ŞI SPORTIVĂ INFORMATICS APPLIED IN PHYSICAL EDUCATION
Disciplină obligatorie; sem 1; ore semestru: 28 lucrări practice;
72 muncă independentă; 4 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Deschiderea unui fişier nou sau deja existent. Salvarea unui fişier.
Tipărirea unui fişier; • Alegerea dimensiunii şi formei caracterului de literă, definirea
paragrafelor. Utilizarea unor simboluri speciale; • Introducerea notelor de subsol sau de sfârşit, numerotarea paginilor şi
personalizarea acestora; Identificarea şi înlocuirea unor caractere sau cuvinte (Find, Replace), copierea, decuparea şi lipirea paragrafelor. Corectarea unui text; Definirea şi construirea de tabele în Word;
• Utilizarea programului Microsoft Anti-Virus, MSAV; • Imprimarea unui fişier text sub DOS; Windows Explorer, Accessories
(Note Pad, Calculator, Paint, Word Pad), Settings (Control Panel, Printers, Folder Options), Internet Explorer, Find, Help, Shut Down etc.;
• Arhive şi programe de arhivare; • Elemente de design – WordArt, figuri geometrice, imagini, desene,
scheme; Introducerea datelor; Operaţii în Excel. Funcţii în Excel; Universul internet.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Mareş, M.D., Informatică şi bazele generale de operare pe
calculator, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000; 2. Crumlish Christian, Word pentru Windows 95 – uşor şi rapid, Edi-
tura Teora, Bucureşti, 1996; 3. Gookin Dan, MS-DOS pentru toţi, Editura Teora, Bucureşti, 1996; 4. Jones Gerald E., Excel pentru Windows 95 – uşor şi rapid, Editura
Teora, Bucureşti, 1996.
41
GIMNASTICA DE BAZĂ 1 ESSENTIAL GIMNASTICS 1
Disciplină obligatorie; sem 1; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Gimnastica în sistemul de educaţie fizică şi sportivă din România;
Istoricul apariţiei şi dezvoltării gimnasticii pe plan mondial şi naţional; Gimnastica – disciplină fundamentală a ariei curriculare a educaţiei fizice şi sportului: obiective, caracteristici, mijloace, ramuri;
• Terminologia gimnasticii: importanţă, cerinţe, noţiuni de bază, poziţiile fundamentale şi derivatele lor, poziţiile şi mişcările segmentelor corpului. Gimnastica de bază: obiective, caracteristici, mijloace.
• Exerciţii de organizare şi ordine : acţiuni pe şi de pe loc, acţiuni din deplasare, alcătuiri şi schimbări de formaţii, indicaţii metodice privind utilizarea lor în lecţia de educaţie fizică. Exerciţii de dezvoltare fizică generală: obiective, caracteristici, efecte, bazele generale ale mişcărilor, sistematizare (exerciţii libere, cu partener, obiecte portative, la/cu/pe/peste aparate de gimnastică de bază). Exerciţii aplicative: specifice gimnasticii (târâre, căţărare, escaladare, ridicare şi transport de obiecte şi persoane); nespecifice (mers, alergare, săritură, aruncare – prindere)
• Parcursuri aplicative. • Rolul şi locul gimnasticii de bază în lecţia de educaţie fizică.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Niculescu G., Gimnastica în kinetoterapie, Editura Fundaţiei
România de Mâine Bucureşti, 2006. 2. Niculescu G., Gimnastica de bază, Editura Printech, Bucureşti, 2001. 3. Culda D. şi colab., Manual de gimnastică, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2000. 4. Tudusciuc I., Gimnastica de bază, Pregătirea aparatului locomotor,
Editura Fundaţiei România de Mâine Bucureşti, 2006.
42
ATLETISM 1 ATHLETICS 1
Disciplină obligatorie; sem 1; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Evoluţia atletismului în lume şi în România. Atletismul în epoca
modernă şi contemporană. • Concepte specifice, caracteristici, conţinutul şi organizarea atletis-
mului. • Iniţierea în atletism: şcoala alergării, şcoala săriturii, şcoala aruncării. • Alergările de viteză, de semifond-fond-mare fond, cros, garduri şi
ştafetă: tehnica şi regulamentul probelor de concurs. • Săriturile în înălţime cu păşire, în lungime cu 1½ şi 2½ paşi în zbor:
tehnica şi regulamentul probei de concurs. • Aruncările: bazele tehnice, tehnica aruncării mingii de oină, tehnica şi
regulamentul probei de aruncare a greutăţii.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Plocon E., Atletism. Metodica predării exerciţiilor, Editura Fundaţiei
România de Mâine Bucureşti, 2000. 2. Tatu T., Plocon E., Atletism. Curs pentru studenţii anului II, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. 3. Regulamentul concursurilor de atletism, FRA, Bucureşti, 2002. 4. Tatu T. şi colab., Atletism: note de curs, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 1996. 5. Sabău E., Sabău I., Atletism. Curs pentru studenţii anilor I-II,
Editura ANEFS, Bucureşti, 1999.
43
BASCHET 1
BASKETBALL 1 Disciplină obligatorie; sem 2; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Domeniul jocului de baschet. Conţinutul domeniului. Apariţia şi
evoluţia jocului de baschet pe plan internaţional şi în România. • Obiectul şi problemele teoriei, practicii şi metodicii jocului de baschet. • Caracteristici şi tendinţe ce se manifestă în jocul de baschet actual. • Tehnica jocului de baschet: sistematizarea conţinutului tehnicii
jocului de baschet. Analiza principalelor elemente şi procedee tehnice: poziţia fundamentală, deplasările, schimbările de direcţie, pirueta, săriturile, lucrul de braţe şi jocul de picioare, prinderea şi ţinerea mingii, pasa cu două mâini de la piept de pe loc, din deplasare, cu pământul, pasa cu o mână din dreptul umărului, oprirea, pivotarea, driblingul, aruncarea la coş de pe loc cu o mână de sus, aruncarea la coş din dribling, aruncarea la coş din alergare şi aruncarea la coş din săritură.
• Metodica învăţării procedeelor tehnice fundamentale. • Noţiuni de regulament.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Popescu, F., Baschet. Curs de bază, Editura Fundaţiei România de
Mâine, 2006. 2. Popescu, F., Baschetul în şcoală, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2003. 3. Regulamentul jocului de baschet, FRB. 4. Negulescu, C., Baschet – Bazele generale ale teoriei şi practicii
jocului, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001. 5. Vasilescu, L., Baschet – Antrenament, exerciţii, jocuri, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1999.
44
FOTBAL (B) 1
FOOTBALL (B) 1 Disciplină obligatorie; sem 1; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Obiectul teoriei şi metodicii jocului de fotbal; • Istoricul şi evoluţia jocului şi al regulamentului de fotbal; • Caracteristicile, aria practicării şi valenţele formative ale jocului; • Tehnica jocului de fotbal – definiţie, caracterizare, sistematizare; • Metodica învăţării elementelor şi procedeelor tehnice fundamentale
din jocul de fotbal.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Ciolcă S., Tehnica şi tactica jocului de fotbal. Curs de bază, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Petrescu T., Dehelean O., Fotbal. Curs de bază, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2000.
45
GIMNASTICĂ RITMICĂ (F) 1 RHYTHMIC GYMNASTICS (G) 1
Disciplină obligatorie; sem 1; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Cunoştinţe teoretice şi metodologice pentru formarea bazelor
generale ale mişcării artistico-ritmice; • Mijloace pentru însuşirea esteticii corecte a corpului şi a tehnicii
corporale; • Mijloace pentru tehnica elementelor corporale (balansări, dezechi-
librări, valuri, poziţii de echilibru, întoarceri şi piruete, sărituri artistice); • Mijloace pentru tehnica de mânuire a obiectelor portative (coarda,
cercul, mingea, măciuci, eşarfe, steaguri); • Formarea capacităţii de a executa cursiv „legat” 2-5 elemente
corporale şi a 2-4 elemente de mânuire a obiectelor portative pe fond muzical (legări de 32 şi 64 de timpi muzicali), teme ritmice, dansuri, ansambluri.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Jeleascov C., Gimnastica ritmică de bază, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2000. 2. Macovei S., Buţu O., Gimnastica ritmică în şcoală, Editura Man–
Delly, Bucureşti, 2000. 3. Macovei S., Gimnastica ritmică sportivă, Editura ANEFS,
Bucureşti, 1996.
46
HANDBAL 1 HANDBALL 1
Disciplină obligatorie; sem 2; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Scurt istoric şi caracteristicile jocului de handbal; • Elementele de bază ale tehnicii jocului; • Calităţi şi deprinderi motrice dezvoltate şi însuşite prin structurile
tehnico-tactice ale handbalului; • Procedeele tehnice şi tactice de bază; • Algoritmul metodic aferent însuşirii tuturor elementelor şi
procedeelor în concordanţă cu Regulamentul de joc. • Sistemele de acţionare folosite în activitatea de predare-învăţare-
evaluare ale jocului după cerinţele şi normele (principiile) psihopedagogice ale fiecărei vârste.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Postolache, N., Handbal în şcoală, Editura Uranius, Bucureşti, 2006. 2. Kunst-Ghermănescu I., Hnat V., Handbal I, Ediţia II-a, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 3. Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România; vol I,
Editura Aramis, Bucureşti, 2002 (Capitolul Federaţia Română de Handbal). 4. Regulamentul jocului de handbal, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2000.
47
VOLEI 1
VOLLEYBALL 1 Disciplină obligatorie; sem 1; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Scurt istoric: apariţia şi dezvoltarea jocului de volei; • Noţiuni de bază ale regulamentului jocului de volei; • Tehnica jocului de volei: definiţie; generalităţi; sistematizare; • Tehnica jocului de volei în atac: serviciul (de jos din faţă, de sus din
faţă, din săritură); • Elemente şi procedee tehnice: poziţiile fundamentale; pasa cu două
mâini de sus înainte şi peste cap; serviciul de jos din faţă şi din lateral; lovitura de atac procedeu drept; blocajul individual; preluarea cu două mâini se sus din lovitură de atac, serviciu şi blocaj; rularea pe spate (plonjonul pe spate).
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Mureşan Al., Volei – tehnică şi tactică, Editura Fundaţia România
de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Cojocaru A., Ioniţă M., Volei – caiet de lucrări practice, Editura
Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2005. 3. Drăgan A., Volei – noţiuni de bază, Editura Fundaţia România de
Mâine, Bucureşti, 2000. 4. Drăgan A., Cojocaru A., Regulamentul jocului de volei cu
comentarii, Editura Yes, Bucureşti, 2003.
48
ÎNOT
SWIMMING Disciplină obligatorie; sem 2; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Istoricul înotului. Ramurile nataţiei. Probele înotului sportiv. • Forţele care acţionează asupra corpului înotătorului în apă. • Respiraţia, plutirea şi alunecarea. • Tehnica procedeelor clasice şi moderne de înot: craul, spate, bras şi
delfin. • Evoluţia tehnicii, poziţia corpului în apă în funcţie de viteza de înot,
de mişcările picioarelor, braţelor şi respiraţiei. • Coordonarea mişcărilor de braţe şi picioare cu respiraţia. • Greşeli frecvente în execuţia tehnică a acestor procedee, la mişcarea
de picioare, braţe, respiraţie. • Tehnica starturilor la procedeele craul, spate, bras şi delfin. • Tehnica întoarcerilor simple şi avansate la procedeele de înot sportiv,
cu greşelile frecvente. • Lecţia de înot. • Prevederi ale regulamentului de înot.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Mureşan E., Curs de înot, ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2002. 2. Cirlă L., Grecu A., Ramurile nataţiei, Editura Bren, Bucureşti, 2003. 3. F.R.N., Cartea Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern,
tipărită de Institutul de Informare şi Documentare Bucureşti, 2002. 4. Maglischo E.W., Să înotăm mai repede, vol. I, Bucureşti, MTS, 1993.
49
JOCURI DE MISCARE
MOVEMENT GAMES Disciplină obligatorie; sem 2; ore semestru: 28 lucrări practice; 47
muncă independentă; 3 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Consideraţii generale. Metodica alegerii, organizării, desfăşurării şi
conducerii jocurilor de mişcare; • Jocuri de mişcare pentru dezvoltarea calităţilor motrice de bază; • Jocuri de mişcare pentru formarea şi consolidarea deprinderilor motrice
de bază, utilitar – aplicative şi specifice unor probe sau ramuri sportive; • Jocuri de mişcare pentru orientarea în spaţiu, dezvoltarea capacităţii
de organizare, captarea atenţiei şi disciplinarea colectivului de participanţi; • Jocuri de mişcare organizate şi desfăşurate în/pe apă sau pe nisip; • Jocuri de mişcare specifice sezonului de iarnă, organizate şi des-
făşurate pe zăpadă/gheaţă; • Jocuri de mişcare şi distractive organizate şi desfăşurate în spaţii
improvizate, în sala de clasă sau în alte încăperi.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Todea Fl. Septimiu, Jocuri de mişcare, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2002. 2. Todea Fl. Septimiu, Metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.
50
TENIS TENNIS
Disciplină obligatorie; sem 2; ore semestru: 14 curs; 14 lucrări
practice; 47 muncă independentă; 3 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Istoricul jocului de tenis; • Prizele rachetei; • Formele de deplasare în teren; • Criteriile de clasificare a loviturilor; • Biomecanica loviturilor de bază; • Conţinutul tactic al loviturilor; • Tactica jocului de simplu; • Tactica jocului de dublu; • Etapele şi metodele de învăţare şi perfecţionare a tehnicii şi tacticii
jocului; • Raportul între antrenamente şi competiţii la copii; • Regulamentul de joc.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Teuşdea Cl., Tenis – Noţiuni de bază. Curs, Editura Fundaţia
România de Mâine, Bucureşti, 2004. 2. Bârcu J., Pregătirea fizică, tehnic-tactică şi mentală în tenis, Editura
Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2005. 3. Brown Jim, Tenis – Trepte spre succes, Editura Teora, Bucureşti,
1997. 4. Moise D., Moise Gh., Tenis pentru începători, Editura Garamond,
Bucureşti, 1995.
51
CULTURISM – FITNESS
BODYBUILDING – FITNESS Disciplină facultativă; sem 1; ore semestru: 14 lucrări practice;
36 muncă independentă; 2 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Principalele metode şi mijloace de dezvoltare fizică segmentară. • Elemente de topografie musculară, proporţii, simetrii, tipuri consti-
tuţionale. • Importanţa principiilor nutritive şi elemente de dietetică specifice
culturismului şi fitness-ului. • Exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii spatelui, umerilor, toracelui,
abdomenului, pectoralilor, membrelor superioare şi inferioare. • Exerciţii pentru îmbunătăţirea capacităţii aerobe. • Exerciţii pentru ameliorarea mobilităţii articulare şi supleţei musculare. • Culturismul şi fitness-ul ca discipline competiţionale. • Regulamentul competiţiilor de culturism şi fitness.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. F.R.C.F. Linia metodică a F.R.C.F., Editura C.C.P.S., Bucureşti,
1986. 2. Ifrim M., Antropologie Motrică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti 1986. 3. Nicu A., Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis, Bucureşti,
1993. 4. Székely L., Culturism, Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1981.
52
SCHI SKI
Disciplină facultativă; sem 1; ore semestru: 30 lucrări practice; 45
muncă independentă; 3 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Formarea capacităţii de practicare a schiului alpin; • Dobândirea capacităţi metodice care să permită studenţilor predarea
deprinderilor specifice ale schiului alpin la nivelul începătorilor; • Învăţarea procedeelor tehnice de bază (de încărcare–descărcare şi de cantare–
decantare a schiurilor); • Învăţarea acţiunilor de pivotare a schiurilor (pivotarea cu balans); • Învăţarea acţiunilor complexe de schimbare a direcţiei de deplasare în
alunecare (amortizarea, plugul, jumătate plug, deschidere); • Însuşirea mijloacelor pentru învăţarea frânării şi ocolirii prin frânare
în plug şi jumătate plug; • Dobândirea capacităţii de a coordona mişcările, de a doza efortul şi de a-l
armoniza cu forţele externe, de a controla viteza, adaptând-o împrejurărilor date, în timpul deplasării pe teren variat;
• Însuşirea mijloacelor pentru învăţarea cristianiilor spre vale cu deschidere, desprindere, păşire, rotaţie.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE
1. Forţu Al., Cătună C., Regulamentul concursurilor de schi şi biatlon,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.
53
PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
PSYCHOLOGY OF EDUCATION Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-
ului pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; anul I, sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Specificul studiului psihologiei educaţiei: statutul epistemologic al
psihologiei educaţiei; priorităţi ale studiului psihologiei educaţiei. • Dezvoltarea psihică şi educaţia: problematica educabilităţii;
dezvoltarea cognitivă, afectivă, socio-morală şi consecinţele în plan educativ. • Formarea şi dezvoltarea personalităţii: structura personalităţii;
formarea caracterului; dezvoltarea aptitudinilor. • Elemente de psihologia învăţării: caracteristicile şi condiţiile
învăţării; metode de învăţare eficientă. • Succesul şcolar şi social: factori determinanţi; evaluarea şi
prevenirea insuccesului; problematica devianţei comportamentale. • Dimensiuni psihologice ale activităţii educative: rolul profesional şi
personalitatea profesorului.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Radu N. (coord.), Psihologia educaţiei, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Cosmovici, A., Iacob L. (coord.), Psihologie şcolară, Editura, Polirom,
Iaşi, 1998/1999. 3. Creţu C., Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.
54
FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI FUNDAMENTALS OF PEDAGOGY
TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUI CURRICULUM’S THEORY AND METHODOLOGY
Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-
ului pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; anul I, sem. 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Pedagogia şi sistemul ştiinţelor educaţiei: educaţia – obiectul specific
de studiu al pedagogiei, caracteristicile şi structura educaţiei, perspectiva pedagogică în abordarea şi studierea educaţiei, problematica contemporană a educaţiei. Formele educaţiei: educaţia formală, nonformală şi informală; relaţiile, notele definitorii şi continuitatea dintre formele educaţiei. Domeniile educaţiei: educaţia intelectuală, moral-civică, profesională, estetică, fizică, religioasă; noile educaţii. Sistemul instituţional al educaţiei: şcoala, familia, comunitatea locală, organizaţiile cultural – educative, şi nonguvernamentale, asociaţiile profesionale, societăţile ştiinţifice, unităţile economice, mass-media etc.
Teoria şi metodologia curriculum-ului: curriculum-ul – concepte fundamentale: curriculum general, Curriculum Naţional, curriculum specializat, curriculum subliminal, curriculum formal, curriculum informal, curriculum scris, curriculum predat, curriculum învăţat, curriculum recomandat. Compo-nentele curriculare: finalităţi, (ideal, scopuri, obiective), conţinut – tendinţe în organizarea conţinuturilor curriculare (monodisciplinaritatea, multidisciplina-ritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea); timp (plaja orară), strategii de predare-învăţare, strategii de evaluare. Produsele curriculare: documente oficiale (planul – cadru de învăţământ; programele şcolare; manualele şcolare) şi materialele auxiliare, în sprijinul profesorilor şi elevilor (curriculum-ul de suport). Evaluarea curriculum-ului – cadru conceptual şi metodologie; calităţile unui bun curriculum: extensia, echilibrul, relevanţa, diferenţierea, continuitatea şi progresia, calităţi fundamentale ale curriculum-ului.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE
1. Şerdean, I., Pedagogie – Compendiu, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004.
2. Radu, I., T., Pedagogie, fundamente teoretice, Editura V. & I Integral, 2002. 3. Dewey, J., Fundamente pentru o ştiinţă a educaţiei, E. D. P.,
Bucureşti, 1992. 4. Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ – Dobridor, I., Pânişoară, I.- O.,
Prelegeri pedagogice, Iaşi, Polirom, 2001. 5. Creţu, C., Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei. Iaşi,
Editura Universităţii Al.I.Cuza, 1999.
În atenţia studenţilor anului II
Studenţii anului II, anul universitar 2006-2007, au, în continuare, toate informaţiile esenţiale utile (Planuri de învăţământ, programe analitice şi informaţii generale pentru următorii 2 ani – II şi III, respectiv anii universitari 2006-2008).
Ghidul va constitui un îndrumar până la finalizarea ciclului de studii universitare de licenţă.
56
58
PROGRAME ANALITICE ANUL II
FIZIOLOGIA EFORTULUI FIZIC PHYSIOLOGY OF PHYSICAL EFFORT
Disciplină obligatorie; sem 3; ore semestru: 28 curs; 14 lucrări
practice; 83 muncă independentă; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Efortul fizic şi clasificarea fiziologică. • Suportul energetic al efortului fizic. • Homeostazia şi adaptarea la efort. • Fiziologia sistemului nervos şi mecanismul reflex. • Fiziologia analizatorilor implicaţi major în efortul fizic. • Fiziologia sistemului neuro-muscular. • Fiziologia sistemului neuro-endocrin. • Fiziologia aparatului cardio-vascular. • Fiziologia aparatului respirator. • Termoreglarea.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Nenciu G., Fiziologia generală şi a efortului fizic, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti., 2006. 2. Nenciu G., Fiziologia sistemului neuromuscular cu aplicaţii în
sport, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002
59
BIOCHIMIA EFORTULUI FIZIC
BIOCHEMISTRY OF PHYSICAL EFFORT Disciplină obligatorie; sem 4; ore semestru: 28 curs; 14 lucrări
practice; 83 muncă independentă; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Noţiuni introductive de biochimie; • Metabolismul protidelor, lipidelor şi glucidelor, • Metabolismul energetic; • Metabolismul mineral; • Biochimia contracţiei musculare; • Elemente de biocataliză şi susţinătoare de efort şi favorizante ale
refacerii post efort.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Vâjială G., Curs de biochimia efortului, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 1996, 2002. 2. Vâjială G. şi colab., Influenţa susţinătoarelor de efort asupra
organismului sportivilor, Biblioteca I.N.C.S., Bucureşti, 1988.
60
METODOLOGIA CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE
ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT THE METHODOLOGY OF SCIENTIFIC RESCARCH IN PHYSICAL
EDUCATION AND SPORT Disciplină obligatorie; sem 3; ore semestru: 14 curs; 14 seminarii;
72 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Metodă, metodologie, tehnici şi procedee de cercetare. Tipuri de
cercetare ştiinţifică; • Metodologia generală a cercetării ştiinţifice; • Ipoteza în cercetarea ştiinţifică; • Măsurarea în cercetarea ştiinţifică, instrumentele măsurării, scalele de
măsurare; • Metodologia cercetării în educaţie fizică şi sport; • Organizarea, etapele, redactarea şi susţinerea comunicării ştiinţifice.
Managementul proiectelor de cercetare ştiinţifică; • Noţiuni de statistică-matematică aplicate în educaţie fizică şi sport.
Măsurarea caracteristicilor spaţiale ale mişcării: viteza, acceleraţia, forţa şi energia mişcărilor.
• Documentarea în cercetare prin internet, mail, alte reţele. Redactarea lucrării de cercetare ştiinţifică. Ofertele de cercetare contractuală şi grantu-rile. Managementul proiectelor de cercetare ştiinţifică.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Epuran M., Metodologia cercetării activităţilor corporale în educaţie
fizică şi sport. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1995. 2. Gagea A., Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi
sport. Editura Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 1999.
61
ISTORIA CULTURII FIZICE ŞI A OLIMPISMULUI
THE HISTORY OF PHYSIC AL CULTURE AND OF OLYMPICS Disciplină obligatorie; sem 4; ore semestru: 28 curs; 22 muncă
independentă; 2 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Istoria – disciplină universitară şi componentă a istoriei universale; • Factorii geoclimatici şi de ordin social, economic etc; • Doctrine, sisteme, şcoli şi modele naţionale care au alcătuit arta şi
ştiinţa de a trăi sănătos şi îndelungat în Evul mediu, Renaştere şi Iluminism; • Rolul formării statelor, al urbanizării, academiilor, bisericii, culturii
populare, creşterii timpului liber, revoluţiilor burgheze etc, în internaţionali-zarea mişcării sportive şi olimpice în epoca modernă;
• Educaţia fizică a femeii; • Marile puteri sportive ale lumii contemporane şi rolul lor în luarea
marilor decizii şi a olimpizării lumii.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Nicu A. – Istoria exerciţiilor fizice, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006. 2. Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România, vol I, II şi III,
Editura Aramis, 2002.
62
TEORIA ACTIVITĂŢILOR SPORTIVE
THE THEORY OF SPORTS ACTIVITIES Disciplină obligatorie; sem 3; ore semestru: 28 curs; 14 seminarii;
58 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Sportul – fenomen social şi noţiunile de bază ale Teoriei activităţilor
sportive; • Principalele etape de dezvoltare a sportului în România; • Categoriile şi clasificarea sporturilor şi categoriile de bază; Sportul
pentru toţi (loisir); Sportul de performanţă (Sportul de elită); Sportul generator de ştiinţă, artă şi cultură;
• Sport şi performanţă, principalele cerinţe ale antrenamentului sportiv de înaltă performanţă şi a concursului sportiv;
• Principalele caracteristici ale antrenamentului sportiv de înaltă performanţă; Principalele mijloace ale pregătirii sportive;
• Conţinutul şi metodele de bază ale antrenamentului sportiv; • Bazele teoretice ale competiţiei sportive; • Managerul sportiv şi baza materială sportivă.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Nicu A., Teoria şi metodica antrenamentului sportiv, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1999. 2. Gheorghe D., Teoria antrenamentului sportiv, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2005. 3. Hoffmann A., Resursele umane în activitatea de educaţie fizică şi
sport, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 4. Hoffmann A., Structurile sportului, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004. 5. Todea S.F., Managementul educaţiei fizice şi sportului, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.
63
ATLETISM 2, 3 ATHLETICS 2,3
Disciplină obligatorie; sem 3; ore semestru: 28 lucrări practice; 72
muncă independentă; 4 credite; verificare; sem 4; ore semestru: 14 curs; 14 lucrări practice; 72 muncă independentă; 4 credite; examen;
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Bazele generale ale învăţării exerciţiilor de atletism. • Succesiunea metodică a predării tehnicii exerciţiilor de alergări,
sărituri şi aruncări cuprinse în programa şcolară. • Particularităţile predării exerciţiilor de atletism în lecţia de educaţie
fizică şcolară. • Particularităţile metodice privind dezvoltarea calităţilor motrice
specifice atletismului la vârsta şcolară. • Orientări metodice şi organizatorice privind activitatea de selecţie
specifică şi antrenamentul copiilor în atletism. • Organizarea concursurilor de atletism.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Plocon E., Atletism. Metodica predării exerciţiilor, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2000. 2. Roman D., Rugină Gh., Metodica predării exerciţiilor de atletism,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1998.
64
BASCHET 2
BASKETBALL 2 Disciplină obligatorie; sem 4; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Tactica individuală: sistematizarea conţinutului tacticii individuale.
Analiza principalelor acţiuni tehnico-tactice individuale de atac şi de apărare. Metodica învăţării tacticii individuale.
• Contraatacul şi apărarea împotriva contraatacului: sistematizarea formelor de contraatac şi a componentelor acestora; metodica învăţării con-traatacului şi a apărării împotriva contraatacului.
• Tactica colectivă: sistematizarea tacticii colective; analiza combi-naţiilor fundamentale de 2-3 jucători şi a unor sisteme de atac şi de apărare; metodica învăţării tacticii colective.
• Baschetul în lecţia de educaţie fizică. Obiective, indicaţii metodice generale, metodologia învăţării jocului.
• Baschetul în ciclul gimnazial. Obiective instructiv-educative. Conţinutul programei.
• Pregătirea echipei reprezentative şcolare. Competiţiile în jocul de baschet.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Popescu, F., Baschet. Curs de bază, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Popescu, F., Baschetul în şcoală, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2003. 3. Popescu, F., Metodologia învăţării tehnicii jocurilor sportive,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. 4. Negulescu, C., Baschet – Bazele generale ale metodicii predării
(curs de bază – partea a II-a), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.
5. Regulamentul jocului de baschet, FRB.
65
FOTBAL (B) 2
FOOTBALL (B) 2 Disciplină obligatorie; sem 3; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Tactica jocului de fotbal – definiţie, evoluţia sistemelor de joc,
caracteristici. • Metodica învăţării acţiunilor tactice de atac şi apărare; individuale şi
colective. • Predarea fotbalului în şcoală. • Prevederile regulamentare. • Acţiunile de selecţie şi de organizare a competiţiilor de fotbal.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Ciolcă S., Tehnica şi tactica jocului de fotbal. Curs de bază. Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Petrescu T., Dehelean O., Fotbal. Curs de bază. Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2000.
66
GIMNASTICĂ RITMICĂ (F) 2 RHYTHMIC GYMNASTICS (G) 2
Disciplină obligatorie; sem 3; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Aplicarea cunoştinţelor teoretice şi metodologice în predarea mişcării
artistico-ritmice, în conformitate cu cerinţele programelor curriculare; • Aprofundarea tehnicii de execuţie şi a metodologiei de predare a
elementelor corporale – în concordanţă cu ritmul şi tempoul muzicii: legări de 2-3 elemente, combinaţii de elemente corporale cu elemente acrobatice – realizate individual, în perechi, în grup.
• Perfecţionarea tehnicii de mânuire a obiectelor portative şi a metodologiei de predare – prin: combinaţii de elemente corporale şi de mânuire a obiectelor în 32-64 timpi (individual, grup).
• Dezvoltarea capacităţii de creaţie (compoziţie) şi execuţie, pe fond muzical, folosind elemente de tehnică corporală şi de mânuire a unui obiect, individual sau în grup.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Jeleascov C., Gimnastica ritmică de bază, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2000.
67
HANDBAL 2 HANDBALL 2
Disciplină obligatorie; sem 4; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Metode şi procedee didactice menite să formeze un bun demonstrând,
capabil să predea, să înveţe şi să evalueze în şcoală acest joc; • Noţiuni, concepte, situaţii specifice din Regulamentul jocului de
handbal ce trebuie însuşite şi stăpânite de student: terenul de joc, dreptul de joc, acordarea golului, sancţiunilor etc.
• Probleme de organizare a competiţiilor şi de conducere a echipelor reprezentative şcolare.
• Acţiunile de selecţie.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Postolache, N., Handbal în şcoală, Editura Uranius, Bucureşti, 2006. 2. Kunst-Ghermănescu I., Hnat V., Handbal I, Ediţia II-a, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 3. Regulamentul jocului de handbal, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2000.
68
GIMNASTICĂ 2, 3 GYMNASTICS 2, 3
Disciplină obligatorie; sem 3; ore semestru: 28 lucrări practice; 72
muncă independentă; 3 credite; verificare; sem 4; ore semestru: 14 curs; 14 lucrări practice; 72 muncă independentă; 4 credite; examen;
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Deprinderile motrice în gimnastică: caracteristicile motricităţii în
gimnastică, sistematizare, factorii care influenţează formarea deprinderilor motrice, etapele învăţării în gimnastică, metode şi procedee de învăţare utilizate.
• Gimnastica acrobatică în şcoală: obiective, caracteristici, sistema-tizare (exerciţii statice şi dinamice), bazele tehnice şi metodice ale exerciţiilor acrobatice, cerinţe metodice privind predarea gimnasticii acrobatice în şcoală.
• Săriturile în gimnastică: sistematizare, bazele tehnice şi metodice ale săriturilor cu sprijin, indicaţii metodice privind predarea săriturilor în şcoală.
• Procedeele de asigurare în gimnastică: asistenţa, ajutorul, autoasigurarea.
• Acompaniamentul muzical în lecţia de gimnastică: rolul muzicii, criterii de selecţie a pieselor muzicala, indicaţii metodice privind acompa-niamentul muzicale în lecţia de gimnastică.
• Concursurile de gimnastică şi regulile specifice de arbitraj. • Baza materială necesară desfăşurării activităţilor de gimnastică.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Niculescu G., Gimnastică – curs, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Tudusciuc I., Gimnastica de bază (pregătirea organismului pentru
efort), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 3. Tudusciuc I., Gimnastica aerobică, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2006.
69
VOLEI 2 VOLLEYBALL 2
Disciplină obligatorie; sem 4; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Tactica jocului de volei: definiţie; generalităţi; sistematizare. • Tactica individuală colectivă în atac şi în apărare. • Metodica predării jocului de volei în lecţia de educaţie fizică şcolară.
Planificarea şi programarea în volei. • Organizarea competiţiilor şcolare la volei.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Mureşan Al., Volei – tehnică şi tactică, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Cojocaru A., Ioniţă M., Volei – caiet de lucrări practice, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 3. Drăgan A., Volei – noţiuni de bază, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2000.
70
ÎNOT 2 SWIMMING 2
Disciplină obligatorie; sem 3; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Învăţarea metodică a exerciţiilor care stau la baza tehnicii înotului
sportiv: respiraţia acvatică, plutirea, alunecarea pe piept şi spate. • Succesiunea exerciţiilor pentru învăţarea metodică a procedeelor de
înot sportiv craul, bras, spate, delfin, a starturilor şi întoarcerilor specifice. • Metodica învăţării înotului cu copiii. • Metode de învăţare a înotului. • Sistemul competiţional şi organizarea concursurilor de înot. • Înotul utilitar – aplicativ. • Salvarea de la înec.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Mureşan E., Curs de înot ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2002. 2. Mureşan E., Paraschiv I.C., Înotul aplicativ utilitar, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001. 3. F.R.N., Cartea Federaţiei Române de Nataţie şi pentatlon modern,
tipărită de Institutul de Informare şi Documentare Bucureşti, 2002.
71
DANS SPORTIV SPORTS DANCE
Disciplină opţională; sem 3; ore semestru: 28 lucrări practice;
22 muncă independentă; 2 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Cunoştinţe şi mijloace practico-metodice specifice dansului sportiv; • Tehnica elementelor specifice dansului: paşii de bază de dans
standard (vals lent, vals vienez şi tango); paşii de bază de dans latino-american (samba, cha-cha-cha şi jazz);
• Formarea capacităţilor de a executa cursiv o linie de paşi standard şi o linie de paşi latino – americani, în concordanţă cu caracterul, ritmul şi tempoul bucăţii respective
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Jeleascov C., Dans sportiv, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006.
72
GIMNASTICĂ AEROBICĂ AEROBICS
Disciplină opţională; sem 3; ore semestru: 28 lucrări practice;
22 muncă independentă; 2 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Particularităţile tehnice şi metodice ale predării mişcărilor gimnice din
conţinutul programelor de gimnastică aerobică: variante de deplasare – paşi de bază şi specifici diferitelor tipuri de gimnastică şi de dans, paşi succesivi, adăugaţi, paşi în ,,V”, paşi încrucişaţi, paşi ritmici, pas schimbat, paşi de dans (jazz dance, dans sportiv, paşi de dans cu caracter folcloric, paşi de dans modern, combinaţii cu paşi variaţi);
Caracteristicile tehnice ale mişcărilor conduse (conştientizarea schemei corporale, prelucrarea specifică a musculaturii, îmbunătăţirea mobilităţii articulare, dezvoltarea coordonării, îmbunătăţirea forţei musculare): mişcări conduse la nivelul membrelor superioare; mişcări conduse la nivelul trunchiului; mişcări conduse la nivelul membrelor inferioare;
Caracteristicile tehnice ale mişcărilor de balans (capacitatea de relaxare reflexă a grupelor musculare, mobilitate articulară şi supleţe musculară, simţul echilibrului, orientare spaţio – temporală, ritmicitate motrică). Modalităţi de prelucrare analitică a aparatului locomotor realizate prin metode ,,stretching”.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Ferario B., Gimnastică aerobică pe înţelesul tuturor, Bucureşti,
Editura Semne, 2005.
73
SOCIOLOGIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI THE SOCIOLOGY OF SPORT AND PHYSICAL EDUCATION
Disciplină opţională; sem 4; ore semestru: 14 curs; 14 seminarii;
47 muncă independentă; 3 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Obiectul şi problematica sociologiei ca ştiinţă. • Geneza şi evoluţia sociologiei ca ştiinţă. Sociologia ca ştiinţă a
sistemului realităţii sociale. Morfologia vieţii sociale: faptul social, fenomenul social, relaţiile sociale, grupurile sociale. Statutul şi rolul social.
• Rolul educaţiei fizice şi sportului în acest proces. Controlul social şi conformarea culturală. Transformare şi acţiune socială. Stratificare socială. Tipologizări axiologice: valori materiale şi valori spirituale; valori mijloace şi valori scop; valori deziderative şi valori dignitative; valori de consumare şi valori de însumare etc.
• Corelaţia valori – scop – valori – mijloc – aspect esenţial al filosofiei valorilor: „a fi” sau „a avea” sau raportul dintre valorile spirituale şi cele materiale, economice.
• Problema crizei valorilor.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Bâtlan Ion, Introducere în istoria filosofiei culturii, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993. 2. Blaga Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală,
Bucureşti, 1993.
74
LEGISLAŢIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI THE LEGISLATION OF SPORT AND PHYSICAL EDUCATION
Disciplină opţională; sem 4; ore semestru: 14 curs; 14 seminarii;
47 muncă independentă; 3 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Evoluţia şi situaţia raporturilor dintre sport şi stat în România şi unele
state Europene; • Unele consideraţii generale privind legislaţia domeniului educaţiei fizice
şi sportului; decrete, hotărâri, ordonanţe, ordine; • Ordinele Agenţiei Naţionale pentru Sport, ale Federaţiilor Sportive
Naţionale; Legalitatea principalelor structuri sportive internaţionale; • Locul sportului înscris în legislaţia naţională; • Legislaţia europeană în domeniul educaţiei fizice şi sportului.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Teodorescu S., Legislaţia educaţiei fizice şi sportului, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006; 2. Hoffmann A., Resursele umane în activitatea de educaţie fizică şi
sport , Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004; 3. Hoffmann A., Structurile sportului, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004; 4. Todea S.F., Managementul educaţiei fizice şi sportului, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000; 5. Legea educaţiei fizice, (Monitorul Oficial Nr. 578 din 14 sept.
2001), Bucureşti, 2000; 6. Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 69/2000 a educaţiei
fizice şi sportului (Monitorul Oficial Nr. 578 din 14 sept. 2001).
75
LUPTE WRESTLING
Disciplină facultativă; sem 3; ore semestru: 14 curs; 28 lucrări
practice; 8 muncă independentă; 2 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Istoricul – apariţia – evoluţia disciplinelor ce compun sporturile de
lupte (judo, lupte libere, lupte greco-romane, ju-jit-su). • Caracteristici tehnico – tactice ale sporturilor de luptă. • Etapele şcolii. • Tehnica principalelor procedee din lupta în picioare şi la sol (O-uki-
gari, Ko-uki-gari, Ko-soto-gari, Kansetsu-waza). • Tactica judo-ului pentru lupta în picioare şi pentru lupta la sol. • Regulamentul desfăşurării luptei de judo şi a luptelor greco-romane.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Pop A.M., Judo – Îndrumar metodic, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2005.
76
TURISM ŞI ORIENTARE SPORTIVĂ TOURISM AND ORIENTATION
Disciplină facultativă; sem 3; ore semestru: 14 lucrări practice; 36
muncă independentă; 2 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Formarea capacităţii de deplasare în siguranţă pe diferite trasee
turistice; Deprinderea orientării în teren cu ajutorul hărţii şi busolei şi a altor procedee; Cunoaşterea, citirea şi folosirea hărţii, a semnelor convenţionale şi interpretarea lor (pe hartă şi pe teren);
• Elemente de planimetrie şi nivelment; • Învăţarea determinării unghiurilor de marş, a distanţelor dintre
punctele de control, a diferenţelor de nivel; • Învăţarea şi folosirea jocurilor de orientare în şcoală; • Marcarea traseelor cu diferite grade de dificultate pentru organizarea
concursurilor de orientare sportivă în şcoală şi în activitatea sportivă pentru toţi;
• Deplasarea în excursie cu cortul, organizarea unei excursii specifice.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Teodorescu A.B., Turism şi orientare sportivă, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 1998.
77
TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII THE THEORY & METHODOLOGY TRAININGS TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII
THE OF EVALUATION THEORY& METHODOLOGY Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-
ului pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; anul II, sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Teoria şi metodologia instruirii: Procesul de învăţământ şi instruire.
Procesul de învăţământ ca sistem; concepte fundamentale; instruire, predare, învăţare, evaluare; principiile şi organizarea procesului de învăţământ. Metode de instruire; delimitări conceptuale: metodologie, metode, strategie didactică; modele de instruire; sistemul metodelor de instruire. Esenţa şi conţinutul principalelor metode de instruire: metode expozitive, metode active şi interactive, metode de explorare sau metode bazate pe contactul cu realitatea, metode de comunicare scrisă. Proiectarea activităţii didactice; delimitări conceptuale: lectura programei în contextul aplicării noului currriculum naţional; planificarea calendaristică; algoritmul proiectării didactice pentru: proiectul unităţii de învăţare, activităţii de evaluare; relaţia dintre lecţie şi unitatea de învăţare. Stiluri de comunicare didactică şi competenţe educaţionale ale personalului didactic.
Teoria şi metodologia evaluării: Concepte-cheie ale evaluării educaţionale: măsurare, apreciere, judecată expertă. Tipuri de rezultate şcolare supuse acţiunilor evaluative. Calităţi metrologice ale instrumentelor de evaluare. Tipologia demersurilor şi instrumentelor de evaluare educaţională; Evaluarea iniţială; evaluarea formativă; evaluarea finală. Tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare; metodologia şi tehnicile construirii instrumentelor de evaluare a rezultatelor şcolare. Calitatea şi eficienţa instrumentelor de evaluare educaţională.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Lisievici, P. (coord.), Ţăranu Mihaela, Tudorică Roxana, Pedagogie.
Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
2. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2004.
4. Lisievici, P., Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
5. Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.
78
DIDACTICA SPECIALITĂŢII (un semestru pentru o specialitate, două semestre pentru două specialităţi)
DIDACTIC OF THE SUBJECT TO BE TAUGHT (one semester for one subject, two semestres for two subjects)
Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului
pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; semestrul 4; ore semestru: 2 curs, 2 lucrări practice; total ore semestru 56; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Optimizarea procesului de predare-învăţare la disciplinele de
specialitate prin aplicarea metodologiei noului curriculum. Aplicaţii. Procesul de învăţământ: structură, funcţionalitate şi transpunere
didactică la disciplina de specialitate. Proiectarea didactică; strategii, metode şi tehnici de predare-învăţare a disciplinei de specialitate. Lectura personalizată a programei, proiectarea calendaristică (anuală), proiectarea unităţilor de învăţare, proiectarea lecţiei. Strategii, metode şi tehnici didactice adecvate specificului lecţiei de specialitate. Tipuri de lecţie şi forme de activitate în studiul disciplinei de specialitate.
Conceperea instrumentelor de evaluare şi valorificarea rezultatelor elevilor. Elaborarea unui test de evaluare formativă. Tipuri de itemi. Prelucrarea şi analiza rezultatelor probelor de evaluare.
Specificul lecţiilor desfăşurate la cabinetul de specialitate. Domenii de activitate şi principale atribuţii ale profesorului-diriginte.
Demersuri creative şi inovative în Didactica de specialitate. Coordonate teoretico-metodologice ale modernizării Didacticii de specialitate. Noi tehnologii informatice şi modernizarea Didacticii de specialitate.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele şcolare
pentru aria curriculară educaţie fizică şi sport. 2. Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare din aria
curriculară educaţie fizică şi sport, 2001, Editura SC Aramis Print, Bucureşti. 3. MEC, CNC, Repere privind activitatea educativă, Ghid metodologic,
2001.
82
PROGRAME ANALITICE ANUL III
TEORIA ANTRENAMENTULUI ŞI COMPETIŢIEI SPORTIVE
THE THEORY OF SPORTS TRAINING AND COMPETITION Disciplină obligatorie; sem 5; ore semestru: 28 curs; 28 lucrări
practice; 69 muncă independentă; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Finalităţile şi obiectivele sportului de performanţă. • Acţiunea sistemică a factorilor şi indicatorilor care determină
performanţa sportivă. • Selecţia şi unele particularităţi ale pregătirii sportive a copiilor şi
juniorilor. Modelul şi modelarea în antrenamentul sportiv. • Programarea antrenamentului sportiv. • Calităţile motrice implicate în activitatea sportivă de performanţă şi
simulatoarele în teoria şi practica antrenamentului sportiv. • Planificarea antrenamentului sportiv. • Forma sportivă. Factorii implicaţi în pregătire şi concursul sportiv.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Gheorghe D., Teoria antrenamentului sportiv, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Nicu A., Teoria şi metodica antrenamentului sportiv, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1999.
83
KINETOLOGIE
KINETICS Disciplină obligatorie; sem 6; ore semestru: 24 curs; 24 lucrări
practice; 27 muncă independentă; 3 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Gimnastica terapeutică – definiţie, rolul său în activitatea fizică; • Principii metodologice de aplicare a gimnasticii terapeutice; • Tehnici şi metode folosite în gimnastica terapeutică – exerciţiul
terapeutic; • Principalele obiective ale kinetoterapiei aplicate în gimnastica
terapeutică – modalităţi de aplicare; • Postura corectă şi viciile de postură – prevenire şi corectare; • Deficienţele fiziologice ale coloanei vertebrale – cifoze, lordoze,
scolioze, deficienţe combinate – metodologia de gimnastică terapeutică corectoare;
• Deviaţiile şi deformaţiile membrelor superioare şi inferioare – metodologia de gimnastică terapeutică corectoare.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Sidenco E.L., Ghid practic de evaluare articulară şi funcţională –
aplicaţii în kinetoterapie şi medicina sportivă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
2. Sidenco E.L., Evaluarea articulară şi musculară a membrului superior – aplicaţii în kinetoterapie şi medicina sportivă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.
3. Sidenco E.L., Coloana vertebrală şi membrul inferior – evaluarea mio-articulară în kinetoterapie şi medicina sportivă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.
84
MASAJ APLICAT ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
PHYSICAL EDUCATION IN SPORTS MEDICAL MASSAGE Disciplină obligatorie; sem 6; ore semestru: 12 curs; 24 lucrări
practice; 39 muncă independentă; 3 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Noţiuni generale privind masajul clasic şi mijloacele rapide de
acţiune prin reflexologie (definiţii, clasificări, indicaţii şi contraindicaţii, reguli metodice);
• Principalele manevre specifice (modul de aplicare şi efectele, imediate şi tardive, locale, la distanţă şi generale).
• Abordarea fiecărei regiuni corporale, prin aplicarea procedeelor caracteristice.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Sidenco E. L., Masajul în kinetoterapie, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2003. 2. Moldoveanu O., Masajul practic, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2006.
85
TEHNICI SI MIJLOACE DE REFACERE
IN ACTIVITATEA SPORTIVĂ MEANS AND TECHNIQUES OF RECOVERY
IN SPORTS ACTIVITIES Disciplină obligatorie; sem 5; ore semestru: 28 curs; 28 seminarii;
44 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Teoria oboselii şi teoria refacerii pentru activitatea sportivă. • Mijloacele refacerii: hidroterapia, alimentaţia, medicaţia, psihote-
rapia, odihna pasivă, odihna activă. • Refacerea în funcţie de periodizarea antrenamentului. • Modele de refacere pentru diferite discipline sportive. • Teoria recuperării, mijloacele kineziei pasive şi ale kineziei active. • Protocol de recuperare pentru cele mai frecvente traumatisme
produse în activitatea sportivă.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Sabău E., Refacere – recuperare – kinetoterapie în activitatea spor-
tivă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.
86
PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTIVE
THE PSYCHOLOGY OF PHYSICAL EDUCATION AND SPORT Disciplină obligatorie; sem 5; ore semestru: 28 curs; 28 lucrări
practice; 44 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Psihologia activităţii de educaţie fizică şi sport. • Rolul proceselor senzoriale în activitatea sportivă. • Rolul proceselor cognitive în activitatea de educaţie fizică şi sport. • Importanţa stărilor afective şi dispoziţiilor afective; dispoziţiile de
start. Optimum motivaţional; motivaţia pentru educaţie fizică şi sport. • Priceperi şi deprinderi motrice. Treptele pregătirii psihologice. • Personalitatea sportivului. Particularităţi ale grupului sportiv. • Conducerea grupului sportiv. • Metode de cunoaştere şi evaluare a particularităţilor individuale şi a
aptitudinilor sportivilor. • Asistenţa psihologică a sportivului. Reglarea stărilor psihice şi
refacerea psihică a sportivului.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Niculescu M., Elemente de psihologia sportului de performanţă şi
mare performanţă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999. 2. Epuran M., Holdevici I., Psihologie. Compendiu, Editura Sport-
Turism, Bucureşti, 1980. 3. Tüdös Ş., Criterii psihologice în fundamentarea şi structurarea
pregătirii sportive, Editura Paideia, Bucureşti, 2000.
87
MĂSURAREA ŞI EVALUAREA ÎN ACTIVITĂŢILE
FIZICE ŞI SPORTIVE MEASUREMENT AND EVALUATION IN PHYSICAL
AND SPORT ACTIVITIES Disciplină obligatorie; sem 6; ore semestru: 12 curs; 12 lucrări
practice; 51 muncă independentă; 3 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Rolul şi locul aparatului locomotor în economia organismului uman; • Aparatul locomotor – ca un tot unitar; • Evaluarea membrului superior şi inferior; • Evaluarea coloanei vertebrale; • Evaluarea toracelui; • Deprinderile motorii complexe: mersul, alergarea, săritură, aruncarea
şi influenţa lor asupra aparatului locomotor.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Baciu Cl., Anatomia funcţională a aparatului locomotor, Editura
Stadion, Bucureşti, 1972.
88
LIMBĂ STRĂINĂ APLICATĂ – ENGLEZĂ APPLIED POREIGN LANGUAGE – ENGLISH
Disciplină obligatorie; sem 6; ore semestru: 24 seminarii; 26
muncă independentă; 2 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Verbul „to be” – conjugarea la prezent şi adjectivul posesiv;
Prezentul simplu; • Articolul hotărât, articolul nehotărât; • „There is/are”, prepoziţia, alţi determinanţi („any” şi „some”);
„Ability CAN/COULD”, trecutul verbului „to be”; • Trecutul simplu; • Numerale ordinale; • Gradele de comparaţie ale adjectivelor; • Prezentul continuu; Genitivul pronumelui personal; • Viitorul simplu; Adverbul; • Prezentul perfect simplu şi continuu; Verbe care cer infinitivul şi
verbe care cer gerunziul; • Formule de salut, obiecte familiare; Anatomie, model de scrisoare în
limba engleză; • Prezentări personale, ora şi minutele în limba engleză; Activităţi,
preferinţe.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Cănănău, I., English for Sport Students, Editura Fundaţiei România
de Mâine, 2004. 2. Gălăţeanu, Fârnoagă G., Exerciţii de gramatică engleză, Omega-
press, Bucureşti, 1994. 3. Soars Liz & John, HEADWAY, elementary, Oxford University Press,
Oxford, 1999.
89
LIMBĂ STRĂINĂ APLICATĂ – FRANCEZĂ
APPLIED FOREIGN LANGUAGES – FRENCH Disciplină obligatorie; sem 6; ore semestru: 24 seminarii; 26
muncă independentă; 2 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Pronunţarea şi scrierea corectă, legătura între un cuvânt terminat în
consoană nazală şi un cuvânt care începe cu o vocală; • Articolul hotărât şi articolul nehotărât; verbe de grupa I, II şi III; • Punctuaţia şi importanţa ei; • Noţiuni de educaţie fizică şi sport.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Bondrea, E., Drăgoi, S., Le français en situations, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Florea, G., Le français du sport, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2002.
90
APROFUNDAREA UNEI RAMURI DE SPORT
– ATLETISM 1, 2 THE PROFOUND STUDY OF A SPORTS BRANCH
– ATHLETIC 1, 2 Disciplină opţională; sem 5; ore semestru: 28 curs; 14 seminarii;
28 lucrări practice; 205 muncă independentă; 10 credite; colocviu; sem 6; ore semestru: 24 curs; 24 lucrări practice; 202 muncă independentă; 11 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Tehnica probelor din grupele de probe de alergări, sărituri şi aruncări
din atletism. • Scopul, sarcinile şi componentele antrenamentului în atletism. • Particularităţile de ordin metodic şi organizatoric privind pregătirea
atleţilor consacraţi. • Efortul de antrenament şi de concurs: metode şi mijloace de
dezvoltare a vitezei, rezistenţei, forţei şi detentei. • Planificarea antrenamentului la atleţii de performanţă. • Particularităţile antrenamentului pe probe: sprint, garduri, sărituri,
aruncări, probe combinate.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Plocon E., Atletism. Metodica predării exerciţiilor, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2002. 2. Roman D., Rugină Gh., Metodica predării exerciţiilor de atletism,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Tatu T., Plocon E., Atletism, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2001. 4. Regulamentul concursurilor de atletism, FRA, Bucureşti, 1996.
91
APROFUNDAREA UNEI RAMURI DE SPORT – BASCHET 1, 2
THE PROFOUND STUDY OF A SPORTS BRANCH – BASKETBALL 1, 2
Disciplină opţională; sem 5; ore semestru: 28 curs; 14 seminarii;
28 lucrări practice; 205 muncă independentă; 10 credite; colocviu; sem 6; ore semestru: 24 curs; 24 lucrări practice; 202 muncă independentă; 11 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Orientări ale jocului de baschet particularizate la copii şi juniori.
Procesul selecţiei pentru şi pe parcursul pregătirii juniorilor pentru baschetul de performanţă.
• Etapizarea procesului de instruire sportivă şi implicaţiile acestuia asupra activităţii de selecţie. Acţiuni tehnico-tactice individuale de atac şi de apărare în cadrul relaţiei 1 contra 1.
• Sisteme de atac şi apărare specifice jocului practicat la nivelul copiilor şi juniorilor. Unele aspecte specifice în pregătirea baschetbaliştilor juniori privitoare la dezvoltarea calităţilor motrice.
• Proceduri metodice folosite în pregătirea fizică a baschetbaliştilor juniori. Proiectarea activităţii de pregătire.
• Organizarea competiţiilor sportive şcolare.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Popescu, F., Baschetul în şcoală, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2003. 2. Popescu, F., Metodologia învăţării tehnicii jocurilor sportive,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. 3. Popescu, F., Baschet. Curs de bază, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2006. 4. Vasilescu, L., Bschet. Curs de specializare, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 1998. 5. Vasilescu, L., Baschet. Bazele tacticii, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 1998. 6. Gheorghe, D., Teoria antrenamentului sportiv, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2005.
92
APROFUNDAREA UNEI RAMURI DE SPORT – FOTBAL 1, 2
THE PROFOUND STUDY OF A SPORTS BRANCH – FOOTBALL 1, 2
Disciplină opţională; sem 5; ore semestru: 28 curs; 14 seminarii;
28 lucrări practice; 205 muncă independentă; 10 credite; colocviu; sem 6; ore semestru: 24 curs; 24 lucrări practice; 202 muncă independentă; 11 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Obiectul teoriei şi metodicii antrenamentului în fotbal. • Conceptul de antrenament sportiv; mijloacele şi metodele antrena-
mentului specifice fotbalului; componentele antrenamentului în fotbal. • Efortul şi forma sportivă în jocul de fotbal. • Rolul pregătirii teoretice şi a cunoaşterii regulamentului de joc. • Pregătirea psihologică în cadrul unei echipe de fotbal. • Mijloace de refacere în fotbalul actual. • Şedinţa de analiză a ultimului joc, pregătirea pentru jocul următor. • Particularităţile bio – psiho – sociale ale fotbaliştilor juniori la diferite
vârste. • Criterii de selecţie la copii şi juniori la diferite vârste. • Formarea echipelor de performanţă, concepţie de joc şi pregătire. • Relaţia antrenor – jucător – arbitru. • Importanţa publicului spectator. Suporteri şi huligani. • Factori perturbatori ai activităţii fotbalistice.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Ciolcă S. M., Fotbal – Curs de aprofundare. Pregătire antrenori,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Miu Ş., Velea F., Fotbal. Specializare, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2002. 3. Cojocaru V., Fotbal de la 6 la 18 ani. Metodica pregătirii, Editura
Axis Mundi, Bucureşti, 2002.
93
APROFUNDAREA UNEI RAMURI DE SPORT
– HANDBAL 1, 2 THE PROFOUND STUDY OF A SPORTS BRANCH
– HANDBALL 1, 2 Disciplină opţională; sem 5; ore semestru: 28 curs; 14 seminarii;
28 lucrări practice; 205 muncă independentă; 10 credite; colocviu; sem 6; ore semestru: 24 curs; 24 lucrări practice; 202 muncă independentă; 11 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
• Metodica predării – învăţării – evaluării handbalului în învăţământul
de toate gradele. • Metodele de pregătire. • Metodica individualizării în procesul pregătirii. • Etapizarea pregătirii. • Instruirea copiilor şi juniorilor în unităţi şcolare de profil, asociaţii şi
cluburi. • Factori care condiţionează pregătirea în handbal şi obţinerea formei
sportive. • Managementul activităţii handbalistice. • Selecţia în handbal.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Kunst-Ghermănescu I., Hnat V. – Handbal I, Ediţia II-a, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Regulamentul jocului de handbal, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2000.
94
APROFUNDAREA UNEI RAMURI DE SPORT – NATAŢIE 1, 2
THE PROFOUND STUDY OF A SPORTS BRANCH – SWIMMING 1, 2
Disciplină opţională; sem 5; ore semestru: 28 curs; 14 seminarii;
28 lucrări practice; 205 muncă independentă; 10 credite; colocviu; sem 6; ore semestru: 24 curs; 24 lucrări practice; 202 muncă independentă; 11 credite; examen;
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Selecţia la înot. • Pregătirea înotătorilor din grupele de nivel III, II, I, copii şi juniori. • Efortul în lecţiile de antrenament. • Specificul calităţilor motrice necesare înotătorilor. • Sistematizarea efortului pe cele 6 zone de intensităţi la înot. • Metode şi mijloace de antrenament. • Aspecte specifice privind încălzirea după efort a înotătorilor. • Planificarea pregătirii înotătorilor. • Refacerea după efort în înotul de performanţă.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Mureşan E., Curs de înot ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2002. 2. Cirlă L., Grecu A., Ramurile nataţiei, Editura Bren, Bucureşti, 2003. 3. F.R.N., Cartea Federaţiei Române de Nataţie şi pentatlon modern,
tipărită de Institutul de Informare şi Documentare Bucureşti, 2002. 4. Maglischo E.W., Să înotăm mai repede vol.I, Bucureşti, MTS, 1993.
95
APROFUNDAREA UNEI RAMURI DE SPORT
GIMNASTICA – AEROBICA 1, 2 THE PROFOUND STUDY OF A SPORTS BRANCH
– AEROBICS 1, 2 Disciplină opţională; sem 5; ore semestru: 28 curs; 14 seminarii;
28 lucrări practice; 205 muncă independentă; 10 credite; colocviu; sem 6; ore semestru: 24 curs; 24 lucrări practice; 202 muncă independentă; 11 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Sportul aerobic: istoric, importanţă, obiective, caracteristici. Actua-
lităţi şi perspective în sportul aerobic. Noţiuni conceptuale despre gimnastica aerobică: obiective, caracteristici, ramuri. Mijloacele specifice şi nespecifice gimnasticii aerobice.
• Selecţia în sportul aerobic: calităţile psiho-motrice necesare practică-rii sportului aerobic.
• Gimnastica aerobică de performanţă: caracterizarea comportamen-tului motor în gimnastica aerobică, paşii specifici din gimnastica aerobică, grupa elementelor de dificultate.
• Antrenamentul în sportul aerobic: obiective, caracteristici, principii. • Conţinutul antrenamentului în sportul aerobic : pregătire fizică,
tehnică, artistică, psihologică, tactică, teoretică, biologică pentru concurs. • Documentele de planificare şi documentele de evidenţă în sportul
aerobic. • Obiectivele şi conţinutul pregătirii gimnaştilor începători. • Lecţia de antrenament. • Concursul şi arbitrajul în sportul aerobic – evaluarea exerciţiilor.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Niculescu G., Sport aerobic, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006. 3. Popescu C., Impact aerobic, Editura Elivaros, Bucureşti, 2005. 4. Stroescu G., Gimnastica aerobică, Editura ISPE, Bucureşti, 2000 5. Codul de punctaj FIG, 2005.
96
APROFUNDAREA UNEI RAMURI DE SPORT
– VOLEI 1, 2 THE PROFOUND STUDY OF A SPORTS BRANCH
– VOLLEYBALL 1, 2 Disciplină opţională; sem 5; ore semestru: 28 curs; 14 seminarii;
28 lucrări practice; 205 muncă independentă; 10 credite; colocviu; sem 6; ore semestru: 24 curs; 24 lucrări practice; 202 muncă independentă; 11 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
• Caracteristici şi tendinţe de dezvoltare în jocul de volei. • Conceptul de pregătire al copiilor şi juniorilor încadraţi în eşalonul
bazei de masă al voleiului de performanţă. • Strategia selecţiei la nivelul copiilor şi juniorilor. • Aspecte privind pregătirea copiilor şi juniorilor (principii, metode),
precum şi modelele specifice în jocul de volei. • Sistemul competiţional şi organizarea competiţiilor la nivelul copiilor
şi juniorilor. • Sistemul elementelor şi structurilor de joc tehnico-tactice prevăzute la
copii şi juniori. • Programarea instruirii copiilor şi juniorilor.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Mureşan Al., Volei – tehnică şi tactică, Editura Fundaţia România
de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Cojocaru A., Ioniţă M., Volei – aprofundare, Editura Fundaţia
România de Mâine, Bucureşti, 2006. 3. Cojocaru A., Ioniţă M., Volei – caiet de lucrări practice, Editura
Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2005. 4. Drăgan A., Volei – noţiuni de bază, Editura Fundaţia România de
Mâine, Bucureşti, 2000.
97
ACTIVITĂŢI DE TIMP LIBER (LOISIR)
FREE TIME ACTIVITIES Disciplină opţională; sem 5; ore semestru: 28 curs; 14 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Sportul pentru toţi – principalele reguli şi cadrul legislativ, în
România; Federaţia Sportivă Naţională Sportul pentru toţi, Asociaţiile judeţene „Sportul pentru toţi”.
• Programul naţional Sportul pentru toţi. • Resursele umane ale activităţii Sportul pentru toţi. • Instructorii sportivi şi voluntarii. • Organizarea activităţilor specifice diferitelor categorii de vârstă în
cadrul activităţii Sportul pentru toţi. • Sport şi mediu.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Hoffmann A., Resursele umane în activitatea de educaţie fizică şi
sport, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 2. Hoffmann A., Structurile sportului, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Todea S.F., Managementul educaţiei fizice şi sportului, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000. 4. Hotărârea Guvernului nr. 641/1998 privind aprobarea Programului
Naţional „Sportul pentru toţi – România 2000”. 5. Legea educaţiei fizice nr. 69/2000 cu modificările şi completările
ulterioare, Bucureşti. 6. Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 69/2000 a educaţiei
fizice şi sportului (Monitorul Oficial Nr. 578 din 14 sept. 2001).
98
DIDACTICA ACTIVITĂŢILOR SPORTIVE
THE METHODIC OF SPORTS ACTIVITIES Disciplină opţională; sem 5; ore semestru: 28 curs; 14 lucrări practice;
33 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Sportul – fenomen social şi noţiunile de bază ale activităţilor
sportive; Principalele etape de dezvoltare a sportului în România. • Categoriile şi clasificarea sporturilor şi categoriile de bază. • Sportul de performanţă (Sportul de elită). • Sportul generator de ştiinţă, artă şi cultură. • Sportul pentru toţi – definiţia şi cadrul legislativ, în România. • Organizarea acţiunilor în cadrul activităţii Sportul pentru Toţi. • Sport şi mediu.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Nicu A., Teoria şi metodica antrenamentului sportiv, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1999. 2. Hoffmann A., Structurile sportului , Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Alexe N., coordonator, Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului
din România, vol. IV, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. 4. Hotărârea Guvernului nr. 641/1998 privind aprobarea Programului
Naţional „Sportul pentru toţi – România 2000”. 5. Legea educaţiei fizice nr. 69/2000 cu modificările şi completările
ulterioare, Bucureşti. 6. Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 69/2000 a educaţiei
fizice şi sportului (Monitorul Oficial Nr. 578 din 14 sept. 2001).
99
AMENAJĂRI INSTALAŢII ŞI BAZE SPORTIVE
DESIGN OF SPECIFIC DEVICES FACILITIES Disciplină opţională; sem 6; ore semestru: 24 curs; 12 seminar; 39
muncă independentă; 3 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Managementul şi dezvoltarea bazelor sportive. • Managementul şi funcţionarea instalaţiilor sportive. • Clasificarea bazelor sportive. • Etapele amenajării bazelor sportive. • Managementul bazelor sportive pentru sporturile de iarnă. • Managementul bazelor sportive pentru sporturile nautice. • Bazele sportive pentru pregătirea fizică generală şi antrenament. • Registrul bazelor sportive. • Amenajarea şi întreţinerea instalaţiilor şi amenajărilor auxiliare la
bazele sportive. • Managementul de mentenanţă. • Bazele sportive şi mediul.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Hoffmann A., Resursele umane în activitatea de educaţie fizică şi
sport, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 2. Hoffmann A., Structurile sportului, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Todea S.F., Managementul educaţiei fizice şi sportului, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000. 4. Administrarea şi gestionarea bazelor sportive – M.T.S., Centrul de
Cercetări pentru Problemele Sportului, Bucureşti, 1997.
100
MANAGEMENTUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
THE MANAGEMENT OF PHYSICHAL EDUCATION AND SPORT Disciplină opţională; sem 6; ore semestru: 24 curs; 12 seminar; 39
muncă independentă; 3 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Bazele generale teoretice ale managementului. • Procesele de bază de execuţie şi de management. • Funcţiile principale ale managementului educaţiei fizice şi sportului;
Managementul sistemului naţional de educaţie fizică şi sportivă. • Bazele teoretice ale managementului competiţiei sportive. • Managementul activităţii „Sportul pentru toţi”. • Resursele umane în activitatea de educaţie fizică şi sportivă. • Resursele informaţionale în activitatea managerială. • Unele reglementări de bază europene în domeniului educaţiei fizice şi
sportului.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Hoffmann A., Resursele umane în activitatea de educaţie fizică şi
sport, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 2. Hoffmann A., Structurile sportului, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Todea S.F., Managementul educaţiei fizice şi sportului, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000. 4. Alexe N., coordonator, Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului
din România, vol. IV, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. 5. Gâf-Deac M., Managementul modern, elemente de bază şi studii de
caz, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. 6. Legea educaţiei fizice, Bucureşti, 2000. 7. Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 69/2000 a educaţiei
fizice şi sportului („Monitorul Oficial” Nr. 578 din 14 sept. 2001).
101
SOCIOLOGIA EDUCAŢIEI SOCIOLOGY OF EDUCATION
Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului
pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 5; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Sociologia educaţiei ca disciplină ştiinţifică; geneza şi evoluţia
sociologiei educaţiei ca ramură a sociologiei; locul sociologiei educaţiei în sistemul ştiinţelor sociale şi în sistemul ştiinţelor educaţiei; societate şi educaţie; relaţiile dintre idealul social, idealul uman şi educaţie; sistemul social instituţional al educaţiei; condiţionarea socială a structurilor şi conţinuturilor instructiv-educative; şcoala ca organizaţie şi instituţie socială; ştiinţa, tehnologia şi cultura, educaţia şi învăţământul; cunoaşterea contemporană, educaţia şi exigenţele dezvoltării sociale; coordonate sociologice ale continuităţii şi permanentizării educaţiei; învăţarea permanentă şi continuitatea educaţiei; eficienţa economico-socială şi umană a educaţiei; resursele umane, educaţia şi dezvoltarea; viitorul educaţiei; evoluţii şi tendinţe în sistemele educaţionale contemporane.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Bernstein E., Studii de sociologia educaţiei, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1978. 2. Comisia Europeană, Memorandum, privind învăţarea permanentă,
tipărit şi difuzat sub îngrijirea Centrului Naţional „Leonardo da Vinci”, (aprilie, 2001).
3. Costea Şt., (coord.), Ştiinţă, tehnologie, dezvoltare socială şi umană, Bucureşti, Editura Politică, 1984.
4. Costea Şt., Educaţia şi învăţământul în concepţia lui Dimitrie Gusti, în vol.: Dimitrie Gusti – Studii critice, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1980.
5. Costea Şt., Educaţia viitorului şi viitorul educaţiei, (în „Opinia naţională” nr. 353, 3 februarie 2003 şi nr. 357, 17 martie 2003).
6. Durkheim, E., Educaţie şi sociologie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980.
102
MANAGEMENT EDUCAŢIONAL EDUCATIONAL MANAGEMENT
Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului
pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 6; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Managementul ca ştiinţă. Esenţa şi obiectivele managementului;
funcţii, activităţi şi roluri manageriale; tipologia, competenţele şi calificările manageriale; unităţile şi organizaţiile educaţionale, ca organizaţii întemeiate pe cunoaştere; managementul educaţional; general şi specific în managementul educaţional; managementul sistemului instituţional al învăţământului şi educaţiei; opţiuni şi decizii fundamentale în managementul de sistem; managementul unităţilor şi instituţiilor educaţionale; managementul formaţiunilor, proceselor şi activităţilor educaţionale; managementul clasei de elevi; managementul calităţii şi al calităţii totale în domeniul educaţiei şi învăţământului; conceptul şi sensurile conceptului de calitate; principiile, obiectivele şi sistemul calităţii în învăţământ şi educaţie; criterii, indicatori, standarde, acreditarea şi certificarea calităţii; managementul calităţii şi al calităţii totale la nivelul sistemului, unităţilor, grupurilor, proceselor şi activităţilor educaţionale.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Costea Şt., General şi specific în managementul învăţământului, în
„Tratat de management universitar”, Editura LuxLibris, Braşov, 1998. 2. Cristea S., Managementul organizaţiei şcolare, EDP, Bucureşti, 1996. 3. Joiţa Elena, Management educaţional. Profesorul manager: roluri şi
metodologie, Editura Polirom, Iaşi, 2000. 4. xxx Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ – MEC,
ISE, Bucureşti, 2001. 5. Păun E., Şcoala ca organizaţie. Abordare sociopedagogică, Editura
Polirom, Iaşi, 1999.
103
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 1
PRACTICAL WORK 1 Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-
ului pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; anul III, sem. 5; ore săptămânal – învăţământ de zi: 3 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42; 2,5 credite.
I. CONŢINUTUL PRACTICII • Întâlnire cu directorul unităţii de învăţământ şi cu profesorii-mentori
şi diriginţi. • Participarea la unele activităţi metodice ale catedrei de specialitate
şi/sau întâlniri cu şefii catedrelor de specialitate. • Asistenţă la lecţii sau la alte forme de organizare a procesului de
învăţământ. • Activităţi de practică observatorie (asistenţă la ore). • Discuţii de analiză în urma orelor asistate. • Activităţi de proiectare curriculară: planificare anuală, proiectul unei
unităţi de învăţare din trunchiul comun-obligatoriu, proiectul unei unităţi de învăţare din CDS, proiecte de lecţie.
• Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS (curriculum la decizia şcolii). • Activităţi extraşcolare: excursii, emisiuni radio-tv, schimb de
experienţă cu alte unităţi de învăţământ de profil s.a. • Participarea la o şedinţă a comisiei metodice.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. MEC; Gliga, Lucia (coord), Standarde profesionale pentru profesia
didactică, Bucureşti, 2002. 2. Florea, Nadia, Tudorică, Roxana, Caiet de practică pedagogică,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 3. MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele şcolare
pentru ariile curriculare / disciplinele vizate. 4. MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic,
pentru aplicarea programelor şcolare, aria curriculară, liceul şi profilul corespunzător specialităţii.
104
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 2
PRACTICAL WORK 2 Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-
ului pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; anul III, sem. 6; ore săptămânal – învăţământ de zi: 3 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42; 2,5 credite.
I. CONŢINUTUL PRACTICII Activităţi de proiectare curriculară: planificare anuală, proiectul unei
unităţi de învăţare din trunchiul comun-obligatoriu, proiectul unei unităţi de învăţare din CDS, proiecte de lecţie.
Realizarea/conceperea unui material didactic personal, necesar în predarea unei lecţii/sistem de lecţii la disciplina de specialitate.
Asumarea rolului de manager al procesului educaţional. Proiectarea a diferite tipuri de probe de evaluare: comune, pentru toţi
elevii şi cu caracter diferenţiat. Proiectarea şi realizarea unei lecţii de probă. Discuţii de analiză a lecţiei de probă. Principii în activitatea de consiliere şi de orientare. Analiza rubricilor Fişei de caracterizare psihopedagogică. Participarea la unele activităţi extracurriculare planificate, derulate cu
elevii.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997 sau Metodologia didactică în „Prelegeri pedagogice”, Editura Polirom, Iaşi, 2003, p. 63-99.
2. Florea, Nadia, Tudorică, Roxana, Caiet de practică pedagogică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
107
PREGĂTIREA PRACTICĂ A STUDENŢILOR Studenţii beneficiază de cele mai bune condiţii de pregătire
practică având la dispoziţie Complexul sportiv al Universităţii Spiru Haret care dispune de amenajări şi dotări moderne cum sunt: un stadion cu gazon şi o tribună cu 6 mii de locuri, terenuri pentru practicarea: baschetului, voleiului, un teren sintetic pentru handbal şi mini fotbal, 8 terenuri de tenis, badminton şi fotbal-tenis pe zgură. O sală pentru gimnastică artistică, aerobică şi ritmică, fitness, şi sporturi de luptă la Sala Polivalentă.
Activităţile practico-metodice la alte discipline cuprinse în planul de învăţământ ca biomecanică, fiziologie, biochimie, informatică, gimnastică terapeutică etc. se desfăşoară în incinta facultăţii unde sunt amenajate laboratoare şi cabinete metodico-didactice şi de cercetare ştiinţifică.
Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinţelor, prevăzute în planul de învăţământ al unui an de studiu, se susţin astfel:
– Disciplinele prevăzute cu verificarea pe parcurs (Vp) se încheie înaintea sesiunii de examene.
Practica de specialitate – stagiul de antrenor se efectuează în anul III, anul ultim al ciclului de licenţă, pe baza opţiunii studenţilor. Practica se desfăşoară în principal la nivelul cluburilor sportive şcolare şi al altor structuri sportive de performanţă, în activităţile de selecţie, de instruire – iniţiere în ramura, probele sportive pentru care a urmat programul de aprofundare ce condiţionează obţinerea Carnetului de antrenor – Categoria IV.
Practica de specialitate – stagiul de antrenor este prevăzută în planul de învăţământ şi se efectuează în două semestre, săptămânal cu un volum de 60 de ore. Pregătirea pentru obţinerea calificării de antrenor are la bază în principal cele 112 ore de curs şi lucrări practico – metodice de specialitate, completate cu disciplinele conexe cuprinse în planul de învăţământ al primului ciclu de licenţă. Carnetul de antrenor este acordat la absolvirea studiilor de licenţă de către Agenţia Naţională pentru Sport, în urma validării de către Federaţiile Sportive Naţionale pe ramura de sport, a stagiului respectiv.
Practica se consemnează într-un Caiet de practică de antrenor care cuprinde toate activităţile, necesare obţinerii acestei categorii ca o cerinţă a aprofundării într-o disciplină sportivă.
108
PREGĂTIREA PENTRU CARIERA DIDACTICĂ Concomitent cu studiile universitare de licenţă de specialitate,
Facultatea în colaborare cu Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, entitate academică distinctă a Universităţii, abilitată să asigure pregătirea viitorilor profesori, oferă tuturor studenţilor interesaţi şi Pro-gramul de pregătire pentru cariera didactică. Programul se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare, în conformitate cu Planul naţional unitar de formare iniţială a personalului didactic, care prevede studiul psihologiei educaţiei, fundamentelor pedagogiei, teoria şi metodologia curriculum-ului, instruirii şi evaluării în învăţământ, metodica specialităţii, practica pedagogică, sociologia educaţiei şi management educaţional.
Studenţii înscrişi au obligaţia de a participa la cursurile, semi-nariile şi celelalte activităţi didactice, de a îndeplini sarcinile specifice disciplinelor de studiu şi de a promova probele de evaluare la toate disciplinele din planul de învăţământ, precum şi proba de evaluare finală cu care se încheie Programul.
Absolvirea Programului se finalizează cu: • obţinerea unui număr de 30 de credite transferabile suplimentare,
pe baza cărora studenţii dobândesc o a doua calificare, pe lângă cea de specialitate;
• obţinerea unei Adeverinţe de absolvire însoţită de o anexă cu-prinzând situaţia şcolară şi competenţele absolventului, act oficial de studii fără de care nu este posibilă practicarea profesiei didactice şi ocuparea de posturi didactice în învăţământ;
• şanse sporite de inserţie şi integrare în viaţa profesională activă, învăţământul reprezentând un domeniu vast, care prin natura sa, oferă permanent locuri de muncă pentru absolvenţii studiilor universitare de licenţă, calificaţi pentru munca în învăţământ;
• oportunităţi de promovare profesională în carieră, personalul didactic având posibilitatea de a participa, pe întreaga durată a carierei, la programe de formare şi formare continuă şi la concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere, de îndrumare şi control din întregul sistem al învăţământului preuniversitar.
Participarea la program se face pe baza taxei stabilită de Senatul Universităţii.
Înscrierea şi înmatricularea la Program se face odată cu înscrierea anuală a studenţilor la secretariatele facultăţilor sau la secretariatul Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din strada Ion Ghica nr. 13, etajul 5, camerele 510 şi 511.
Informaţii suplimentare la: D.P.P.D., strada Ion Ghica nr. 13, etaj V, camera 511, sector 3, Bucureşti; telefon 3140075/149,353, fax 3121538, e–mail: ushdppd @spiruharet.ro.
109
OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENŢĂ LINGVISTICĂ, NECESAR PENTRU ÎNSCRIEREA LA EXAMENUL DE LICENŢĂ
• Certificatul de competenţă lingvistică se eliberează gratuit de către Departamentul de Limbaje Specializate studenţilor facul-tăţilor în care limba străină este obligatorie şi care au promovat examenul/colocviul de limbă străină, indiferent de forma de învăţământ (ZI/FR/ID).
• Se eliberează Certificate de competenţă lingvistică, studenţilor facul-tăţilor în care limba străină este facultativă, după cum urmează: a) studenţii de la forma de învăţământ ZI pot urma cursuri de
limbă străină (2 ore pe săptămână), cu achitarea unei taxe pe semestrul de studii, stabilită de conducerea Universităţii, în grupe de 15-20 studenţi; în urma cursului, li se eliberează gratuit Certificatul de competenţă lingvistică;
b) studenţii de la formele de învăţământ ID/FR, care nu au susţinut la bacalaureat o probă la limba străină, dar cunosc o limbă străină, pot susţine un examen, la cerere, la limba străină, în cadrul Centrului de Limbi Străine, cu achitarea unei taxe; Certificatul de competenţă lingvistică se eliberează contra unei taxe;
c) studenţilor, de la formele de învăţământ ZI/FR/ID, care au sus-ţinut la bacalaureat o probă la o limbă străină, li se eliberează Certificate de competenţă lingvistică în urma achitării unei taxe;
d) punctele b şi c se aplică studenţilor şi în cazul în care limba străină nu este inclusă facultativ în planul de învăţământ.
PERIOADA/PERIOADELE ÎN CARE SE OPTEAZĂ
PENTRU (PACHETE DE) DISCIPLINE OPŢIONALE ŞI FA-CULTATIVE cuprinse în planul de învăţământ al semestrului/anului următor.
• studenţii admişi în anul I fac opţiunile odată cu înscrierea în anul I sau cel mai târziu în perioada 1-10 septembrie 2006 (pentru se-mestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2007 (pentru semestrul al II-lea);
• studenţii care au promovat anul I sau îndeplinesc condiţiile pentru înscrierea în anul al II-lea optează pentru disciplinele opţionale/ facultative odată cu înscrierea în anul al II-lea sau cel mai târziu în perioada 20-27 septembrie 2006 (pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2007 (pentru semestrul al II-lea);
110
• în acelaşi mod studenţii care au promovat anul II sau îndeplinesc condiţiile pentru înscrierea în anul III.
Studenţii optează, în raport cu structura planului de învăţământ al anului respectiv de studii pentru o disciplină/pachet de discipline opţionale.
Şcolarizarea la disciplinele facultative se realizează cu perceperea unei taxe.
TRANSFERUL DE CREDITE ÎN INTERIORUL UNI-
VERSITĂŢII SPIRU HARET se poate efectua la orice disciplină, dar îndeosebi, la disciplinele complementare sau de cultură generală şi la disciplinele opţionale şi facultative.
Transferul de credite se realizează, la solicitarea studenţilor, prin acordul facultăţilor în condiţiile în care:
• numărul de ore de curs la disciplina de la facultatea de la care se face transferul este identic, apropiat (mai mic cu cel mult 10%) sau mai mare în raport cu cel de la facultatea la care se face transferul;
• numărul de credite alocat disciplinelor este identic sau mai mare; • programa analitică a celor două discipline este, în conţinutul ei
aceeaşi, apropiată sau compatibilă. ACCESUL LA BIBLIOTECA VIRTUALĂ A UNIVERSITĂŢII ŞI LA INTERNET Studenţii Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport au acces gratuit la
Avizierul virtual şi la Biblioteca virtuală ale Universităţii Spiru Haret. Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro.
Studenţii îşi pot crea un cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual, prin completarea unui formular de înscriere: nume, prenume, parola (pe care o alege fiecare student), codul numeric personal, adresa de e-mail. La user name se va introduce codul numeric personal şi la password – parola aleasă la crearea contului. După selectarea formei de învăţământ, a anului şi a facultăţii se face clik pe butonul „Trimite”.
Contul este creat numai dacă datele personale ale studentului: numele şi codul numeric personal sunt incluse în baza de date. Dacă aceste date nu sunt operate şi transmise de secretariatele facultăţilor studenţii nu îşi vor putea crea cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual.
111
PROGRAME DE STUDII DE MASTERAT LA SPECIALIZĂRILE DIN CADRUL FACULTĂŢII Până în prezent Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a
Universităţii Spiru Haret a primit aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a organiza următoarele studii de masterat:
a. Managementul activităţilor sportive Organizarea acestui curs de masterat are la bază şi prevederile
Legii educaţiei fizice şi sportului, adoptată în anul 2000, care subliniază faptul că „unităţilor de învăţământ superior, care pregătesc cadre de specialitate în domeniul educaţiei fizice şi sportului, le revine misiunea de a pregăti viitorii specialişti cu competenţă sportivă, ştiinţifică, pedagogică, organizatorică-managerială, la nivelul cerinţelor sociale şi culturale ale societăţii româneşti actuale şi viitoare”.
Absolvenţii studiilor de masterat vor dobândi cunoştinţele necesare pentru a putea să se regăsească în conducerea celor peste 1700 de structuri ale administraţiei publice pentru sport, în organismele sportive centrale şi locale ale, care au identitate sportivă şi se află înscrise în Registrul sportului din România sau în conducerea celor aproape 3000 de structuri sportive existente în prezent.
Planul de învăţământ este conceput, într-o viziune multi şi interdisciplinară, disciplinele nominalizate având rolul de a extinde competenţele în domeniul ştiinţei Culturii fizice pentru a asigura o temeinică pregătire celor care studiază pentru a se perfecţiona ca specialişti, manageri ai structurilor şi activităţilor specifice educaţiei fizice, sportului, turismului, kinetoterapiei etc.
Caracterul interdisciplinar al cursului de masterat este asigurat de disciplinele din Planul de învăţământ cum sunt: Tehnici de consiliere psihologică pentru managementul sportiv; Evaluarea fiziologică şi biochimică în sportul de performanţă; Sociologia sportului. Coordonate psiho-sociale ale măiestriei şi performanţei sportive individuale şi de grup; Tehnologi informatice moderne utilizate în managementul sportului; Teoria sportului; Managementul activităţii sportive; Evaluarea fiziologică şi biochimică în sportul de performanţă. Susţinătoarele de efort şi refacere. Prevenirea dopajului în sport; Marketingul activităţii sportive; Strategia proiectării
112
antrenamentului sportiv la diferite discipline sportive; Educaţia olimpică şi istoria olimpismului; Tehnici şi metode de cercetare ştiinţifică în sportul de performanţă; Legislaţia sportului şi Reglementări europene în domeniul sportului.
b. Comunicare şi mass-media în sport Complexitatea fenomenului sportiv şi olimpic legăturile sale
multiple cu toate domeniile vieţii sociale contemporane se reflectă permanent în toate mijloacele şi tehnicile actuale de comunicare în mass-media.
În consecinţă, într-o societate atât de informatizată este nevoie de formarea ziaristului de educaţie/cultură fizică şi sport, de educaţie olimpică – de specialistul care să comunice responsabil şi cu competenţă maximă valorile sportului, ale olimpismului (fair-play-ul, pacifismul, loialitatea, toleranţa etc.) pentru a le integra în comportamentul uman şi în cele din urmă în progresele culturii şi civilizaţiei.
Existenţa atât a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, cât şi a celei de Filozofie şi Jurnalism – constituie mediul cel mai prielnic, unic în ţară putem spune, care poate pune în valoare un asemenea demers.
La baza organizării studiilor de masterat cu acest profil tematic a stat şi faptul că Universitatea Spiru Haret dispune de post de televiziune propriu, Televiziunea România de Mâine – TvRM, că are un periodic, „Opinia naţională”, revista „Analele Universităţii Spiru Haret”, editură şi tipografie modernă, proprii.
Structura tematică a Planului de învăţământ, îmbină armonios partea teoretică cu cea practică, interdisciplinaritatea activităţilor se reflectă în discipline ca: Problematica omului şi a valorii în gândirea contemporană; Teoria sportului; Teoria limbajului; Istoria presei sportive şi a tradiţiilor sportive la români; Limbajul presei sportive scrise şi audio–vizuale; Tehnici de realizare a emisiunilor sportive la radio – TV; Tehnici informatice moderne utilizate în presa sportivă; Metode şi tehnici de investigare a realităţii social – sportive.
c. Antrenament şi performanţă sportivă Fenomen social de mare amploare, componentă majoră a
societăţii, fenomenul sportiv şi ştiinţa pregătirii performanţelor şi a
113
organizării competiţiei în vederea obţinerii rezultatelor de excepţie presupun existenţa unor specialişti cu înaltă calificare universitară.
Obiectivele Programului de studii urmărite prin acest curs de masterat îi vizează, în primul rând, pe absolvenţii ciclului de învăţământ superior, pe cei aproape 9800 de antrenori care activează în cele 57 de discipline sportive câte se practică în ţara noastră, precum şi pe tehnicienii din cele peste 4500 structuri sportive recunoscute, în prezent, în România.
În Planul studiilor sunt cuprinse şi îmbină armonios partea teoretică cu cea practică-metodică şi de cercetare ştiinţifică discipline ca: Strategia proiectării antrenamentului la diferite ramuri sportive; Tehnici de consiliere psihologică în sportul de performanţă; Teoria antrenamentului sportiv de performanţă; Ergofiziologia efortului în sportul de performanţă; Managementul sportului de performanţă; Didactica şi metodica antrenamentului sportiv de performanţă pe discipline sportive; Tehnici şi mijloace de refacere şi recuperare în sportul de performanţă; Tehnici şi metode de cercetare ştiinţifică şi de monitorizare a performanţei sportive.
d. Refacerea după efort şi recuperarea posttraumatică în educaţie fizică şi sport
Continua căutare a unor metode şi mijloace capabile să împingă limita rezultatelor competiţionale spre valori cât mai ridicate constituie o problemă centrală în sportul de performanţă. Cunoscând faptul că mobilizarea tuturor resurselor organismului în antrenamente şi competiţii are la bază utilizarea marilor eforturi, singurele în măsură să crească capacitatea de efort a organismului, problema refacerii organismului după efort îşi găseşte pe deplin justificarea.
Studiile de masterat la această specializare abordează coerent şi adecvat toate aspectele Refacerii după efort şi recuperării post-traumatice în educaţie fizică şi sport prin discipline ca: Refacerea posttraumatică a individului şi sportivului prin metode fizical-kinetice; Biochimia efortului fizic – particularităţi în efort şi perioada de refacere după antrenament şi competiţie; Principiile sanogenetice de viaţă la tânăr, adult, vârstnic, sportivi de performanţă; Metode de refacere a sportivilor de performanţă; Fiziologia şi fiziopatologia efortului fizic; Aspecte particulare ale suferinţelor traumatice la indivizi şi sportivi.
114
CENTRE ŞI COLECTIVE DE CERCETARE LA NIVELUL FACULTĂŢII Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii Spiru Haret
are, pe lângă misiunea didactică, şi pe cea de cercetare. Toate cadrele didactice sunt angrenate în această activitate prin Planuri anuale de cercetare, ce abordează teme de interes naţional pe plan metodologic, organizatoric-managerial. Planurile abordează diferite sisteme de monitorizare şi evaluare a creşterii somatice şi motrice a potenţialului biomotric al tinerei generaţii, ameliorarea condiţiei sale fizice şi psihice. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport dispune de Programe de cercetare, în colaborare cu specialiştii Centrului Naţional de Cercetări pentru Problemele Sportului, ai Institutului Naţional de Medicină Sportivă şi ai altor facultăţi, activitatea finalizându-se prin organizarea a 9 sesiuni ştiinţifice unde au fost prezentate peste 360 de comunicări ştiinţifice, prin tipărirea a două numere din Anuarul Educaţiei fizice şi sportului etc.
La nivelul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport funcţionează permanent cinci colective de cercetare, alcătuite din cadre didactice universitare, profesori de educaţie fizică, antrenori, medici şi studenţi, colective care îşi desfăşoară activitatea pe bază de contract cu alte instituţii ca: Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Fundaţia Special Olympics. 42 de cadre didactice din cadrul facultăţii şi 12 studenţi, studiază problematica a trei teme de cercetare fundamentală (Ambidextria în sport, Pregătirea organismului pentru efort fizic şi psihic şi Mijloace şi metode eficiente folosite în procesul de refacere a organismului după efortul din antrenamente şi competiţiile sportive etc.
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii Spiru Haret dispune de amenajări şi dotări moderne, de laboratoare şi cabinete amenajate în incinta sa, cum sunt cele de: Anatomie şi Biomecanică, Biochimia efortului fizic, două cabinete de Gimnastică terapeutică, Igienă şi Prim ajutor medical, Fiziologia efortului fizic, două cabinete pentru tratarea diferitelor afecţiuni, două cabinete de Masaj, un cabinet de Măsurare şi Evaluare a potenţialului motric, Informatică cu acces la INTERNET, Istoria Culturii fizice şi Olimpismului, Managementul activităţilor sportive etc. În total, 22 de unităţi distincte, care slujesc buna desfăşurare a procesului de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică autentică.
115
CERCURILE ŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTI de la Facul-tatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii Spiru Haret cuprind anual un număr tot mai mare de studenţi. Ele sunt organizate la: Psihologia sportului; Kinetoterapie; Istoria sportului, kinetoterapiei şi a olimpismului şi Managementul structurilor şi activităţilor sportive, Teoria antrenamentului sportiv şi se organizează anual Sesiuni ştiinţifice ale studenţilor.
Conducerea Universităţii Spiru Haret dă o înaltă apreciere rezultatelor muncii de cercetare, cele mai bune lucrări ştiinţifice ale studenţilor fiind publicate în volume apărute în Editura Fundaţiei România de Mâine, dar şi prezentate şi dezbătute la postul propriu de televiziune TvRM. De altfel, multe dintre emisiunile TvRM se afirmă tot mai mult ca tribună de dezbateri ştiinţifice.
116
CENTRELE TERITORIALE I.D. Nr. crt.
Centrul teritorial ID Adresa Centrului ID Telefon, fax, e-mail
la sediul Centrului 0 1 2 3 1. BUCUREŞTI Str. Ion Ghica, nr. 13 021/312.11.50 – telefon
021/312.22.17 – telefon [email protected] [email protected]
2. ALBA IULIA Str. Mihai Viteazul, nr.31 (CCS)
0258/832199 (telefon şi fax) [email protected]
3. ALEXANDRIA Str. Libertăţii, nr. 202A, Imobil nr. A5, parter şi etaj
0247/421006 (telefon şi fax) [email protected]
4. ARAD Str. Corneliu Coposu, nr. 8bis (CCS)
0257/270.242 (telefon şi fax) 0257/231.307 (telefon şi fax) (CCS) [email protected]
5. BACĂU Str. Mioriţei, nr.76 Bis (Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii N.V. Rapen)
0234/206243 (telefon şi fax) [email protected]
6. BAIA MARE B-dul. Independenţei, nr.4 (CCS)
0262/211.770 (telefon şi fax) [email protected]
7. BISTRIŢA Str. Vasile Conta, nr.1 (Sala Polivalentă)
0263/230.672 (telefon şi fax) [email protected]
8. BLAJ Str. T. Vladimirescu, nr.80 0258/711231 – tel 0258/711868 – fax [email protected]
9. BRAŞOV Str. Turnului, nr.5 0268/420437– tel. (0268)427432 – fax [email protected]
10. BRĂILA Calea Călăraşilor nr. 15, Etaj 2
0239/612.256 (telefon şi fax) [email protected]
11. BOTOŞANI Str. Arhimandrit Markian, nr. 9(CCS)
0231/511.440 (telefon şi fax) [email protected]
12. BUZĂU Str. Nicolae Bălcescu, nr. 38 (CCS)
0238/727.616 (telefon şi fax) [email protected]
13. CÂMPULUNG-MUSCEL
Str. Traian, nr.223 0248/512284 – tel 0248/512283 – fax [email protected]
14. CĂLĂRAŞI Str. Bucureşti, nr. 72 (Şc. G. Carol I)
0242/311.357 (telefon şi fax) [email protected]
117
15. CLUJ-NAPOCA
B-dul. 21 Decembrie 1989, nr. 74
0264/431.944 (telefon şi fax) [email protected]
16. CHIŞINĂU Str. Sfatul Ţării, nr. 18 00373/ 22 234.896 (telefon secretariat) [email protected]
17. CONSTANŢA Str. Unirii, nr.32-34 0241/541491 0241/541.490 0241.545.015 (telefon şi fax) [email protected]
18. CRAIOVA Str. Brazda lui Novac, nr.4 0251/599.282 0251/423.395 (fax) [email protected]
19. DEVA Str. 22 Decembrie, nr.37/A (I. C CEPROMIN)
0254/214.433 (telefon şi fax) [email protected]
20. DROBETA TR. SEVERIN
Str. Antonini, nr. 2 (C. N. Decebal)
0252/324728 (telefon şi fax) [email protected]
21. FOCŞANI Str. Dimitrie Cantemir, nr. 4 (CCS)
0237/231.158 (telefon şi fax) [email protected]
22. GALAŢI Str. Brăilei, nr. 134 (CCS)
0236/466.575 (telefon şi fax) [email protected]
23. GIURGIU Str. 23 August, nr. 9 (L. T. Nicolae Cartojan)
0246/215.986 (telefon şi fax) [email protected]
24. IAŞI B-dul. Carol I, nr. 8 (Academia Română)
0232/273.071 (telefon şi fax) [email protected]
25. MIERCUREA-CIUC
P-ţa Libertăţii, nr. 16 (CCS)
0266/311.226 (telefon şi fax) [email protected]
26. ORADEA Str. Roman Ciorogariu, nr. 18 (C. Mihai Eminescu)
0259/432.389 (telefon şi fax) [email protected]
27. PIATRA NEAMŢ
B-dul. Republicii, nr. 15 (CCS)
0233/223.741 (telefon şi fax) [email protected]
28. PITEŞTI Piaţa Vasile Milea, nr. 3 (CCS)
0248/213.118 (telefon şi fax) (CCS) [email protected]
29. PLOIEŞTI B-dul. Republicii, nr. 65 (CCS)
0244/546.788 (telefon şi fax) [email protected]
30. REŞIŢA B-dul. Alexandru Ioan Cuza, nr. 7(L. Traian Lalescu)
0255/227.320 (telefon şi fax) [email protected]
31. RÂMNICU VÂLCEA
Bvd. Grl. Praporgescu, nr.22 0350/401.626 (telefon şi fax) [email protected]
118
32. SATU MARE B-dul Transilvania, nr. 3 (CCS)
0261/711775 (telefon şi fax) [email protected]
33. SFÂNTU GHEORGHE
P-ţa Mihai Viteazul, nr. 15 (CCS)
0267/317.592 (telefon şi fax) [email protected]
34. SIBIU
Str. Emil Cioran, nr. 1A (CCS)
0269/214.075 (telefon şi fax) [email protected]
35. SIGHETU MARMAŢIEI
Str. Ioan Mihali de Apşa, nr. 2(CCS)
0262/316.766 (telefon şi fax) [email protected]
36. SLATINA Str. Independenţei, nr. 1 (CCS)
0249/415.552 (telefon şi fax) [email protected]
37. SLOBOZIA B-dul. Chimiei, nr. 10 (Clubul Tineretului)
0243/236710 (telefon şi fax) [email protected]
38. SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare, nr. 20A, et.2 (CCS )
0230/522393 (telefon şi fax) [email protected]
39. TÂRGOVIŞTE Piaţa Mihai Viteazul, nr. 1 (CCS)
0245/640.328 (telefon şi fax) [email protected]
40. TÂRGU-JIU Bd. C-tin Brâncuşi, nr. 3A (Eltop SA)
Tel: 0253/223.500 (telefon şi fax) [email protected]
41. TÂRGU- MUREŞ
Str. Cuza Vodă, nr. 22 (CCS)
0265/269.852 (telefon şi fax) [email protected]
42. TIMIŞOARA B-dul. 16 Decembrie 1989, nr. 26(C. N. Bănăţean)
0256/201.223 (telefon şi fax) [email protected]
43. TULCEA Str. Piaţa Independenţei, nr.1 - (C. C. S.)
0240/510.669 (telefon şi fax) [email protected]
44. VASLUI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 19(L.T. Mihail Kogălniceanu)
0235/312.279 (telefon şi fax) 0335/402.143-tel [email protected]
45. ZALĂU Str. 9 Mai, nr. 2 (CCS)
0260/615.267 (telefon şi fax) [email protected]
46. MADRID
C/IGLESIA, nr. 2, 1-A 28891 Madrid
0034-665-345.684 (telefon) ush_madrid @spiruharet.ro
47. NEW YORK 30-18 50th Street Woodside, NY 11377
001-718-626-6013 (telefon) 001-718-626-0507 (fax) [email protected] [email protected]
48 TEL AVIV HASHUK ST. no. 43/14 TEL AVIV, ISRAEL
00972-507.443.210 – telefon 00972-3-518.97.92 – fax [email protected]
119
EXTRASE DIN REGULAMENTUL PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONALĂ A STUDENŢILOR
Art. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăţilor
aduc la cunoştinţa studenţilor disciplinele prevăzute în planul de învăţământ în anul respectiv de studiu, formele de evaluare a cunoştinţelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), precum şi structura anului universitar.
Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unui semestru fiind de 14 săptămâni, cu excepţia semestrelor anului terminal, care, având în vedere examenul de licenţă, pot avea o altă durată, stabilită de consiliile facultăţilor.
Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de exa-mene: sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumul şi nivelul cunoştinţelor cerute la examene şi colocvii se stabilesc în concordanţă cu programa analitică a disciplinei respective.
Art. 23. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinţelor, prevăzute în planul de învăţământ al unui an de studiu, se susţin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul de studiu respectiv, conform structurii anului universitar.
Art. 24. Studenţii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au îndeplinit toate obligaţiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite prin programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toate obligaţiile financiare (taxa de şcolarizare, taxa de examen-restanţă, cazarea la cămin etc.).
Art. 34. Înscrierea studentului(ei) în anul următor de studiu se face, la cerere, cu condiţia obţinerii în anul universitar precedent a numărului de credite stabilit de Senatul Universităţii.
Art. 36. Studentului (ei) care repetă anul i se echivalează, la cerere, examenele/colocviile promovate în anul universitar anterior.
Art. 37. Examenele/colocviile restante din anul sau anii de studiu anteriori se pot susţine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea conducerii facultăţii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni special organizate pe parcursul anilor universitari următori, cu plata taxei stabilite de Senatul Universităţii.
Art. 39. Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăţii, studentul(a) poate susţine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în anul respectiv de studiu, cu plata taxei stabilite
120
de Senatul Universităţii. Examenul de mărire de notă se acordă la disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. În situaţia în care studentul (a) dovedeşte o pregătire superioară, profesorul examinator consemnează, în catalogul disciplinei, nota mărită obţinută şi menţionează: mărire de notă. La acordarea bursei de merit se ia în consideraţie prima notă de promovare obţinută, şi nu cea mărită.
Art. 40. În Universitatea Spiru Haret, planurile de învăţământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de studiu, valoare care desemnează volumul de muncă al studentului (ei), - participarea la ore de curs, seminar, laborator, proiecte, studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii clinice etc., suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.
Art. 42. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu, obţinute la disciplinele obligatorii şi opţionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenţă. […]
Art. 44. Sunt declaraţi absolvenţi ai facultăţii şi se pot înscrie la examenul de licenţă numai studenţii care au promovat toate examenele din toţi anii de studiu, obţinând cele 180 de credite necesare. […]
Art. 48. Transferul la Universitatea Spiru Haret al studenţilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii de învăţământ superior, se face în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenţii proprii (art.34), cu recunoaşterea perioadelor de studiu efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenţă. Transferul se aprobă de către Rectorul Universităţii.
Art. 49. În cadrul Universităţii Spiru Haret, studenţii se pot transfera de la o specializare la alta, din domenii de licenţă identice sau apropiate, de la o formă de învăţământ la alta (zi, frecvenţă redusă, învăţământ la distanţă) în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. Cererile de transfer se depun, cu cel puţin o săptămână înaintea deschiderii anului universitar, la secretariatele facultăţilor care urmează să primească studentul(a), se avizează de către decanul facultăţii de la care pleacă studentul(a) şi se aprobă de către decanul facultăţii care îl(o) primeşte.
Art. 52. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăţământul de zi, de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau învăţământul la distanţă poate fi întreruptă în cazuri motivate, la cererea acestuia, fără a se considera repetenţie, cu aprobarea decanului facultăţii. Situaţia şcolară a acestor studenţi se încheie cu menţiunea: întrerupere de studii. Reînscrierea în anul respectiv se face în baza cererii de întrerupere, cu plata taxei de şcolarizare şi nu necesită o altă aprobare.
1
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE
DE LICENŢĂ
anul universitar 2006-2007
Specializarea KINETOTERAPIE şi MOTRICITATE SPECIALĂ
EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2006
3
C U P R I N S
Universitatea Spiru Haret în anul universitar 2006-2007 ……… 7
Metodologia admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă în anul universitar 2006-2007 …………………………………..
14
Lista facultăţilor, domeniilor şi specializărilor la care se organizează admiterea la studii universitare de licenţă pentru anul universitar 2006-2007 ……………………………………………………….
18
Facilităţi ………………………………………………………... 21
Înmatricularea ………………………………………………….. 22
Înscrierea ………………………………………………………. 22
Evaluarea ………………………………………………………. 22
Prezentarea facultăţii …………………………………………… 25
Calendarul anului universitar 2006-2007 ……………………… 31
Planul de învăţământ – Anul I …………………………………. 35
Programele analitice ale disciplinelor – Anul I ………………… 36
Planul de învăţământ – Anul II ………………………………… 55
Programele analitice ale disciplinelor – Anul II ……………….. 56
Planul de învăţământ – Anul III ………………………………... 77
Programele analitice ale disciplinelor – Anul III ………………. 78
4
Programe complementare şi informaţii generale
Pregătirea practică a studenţilor ……………………………... 101
Pregătirea pentru cariera didactică …………………………... 102
Obţinerea certificatului de competenţă lingvistică, necesar pentru înscrierea la examenul de licenţă ………………………
103
Perioada/perioadele în care se optează pentru (pachete de) dis-cipline opţionale şi facultative …………………………...
103
Transferul de credite în interiorul Universităţii Spiru Haret ... 104
Accesul la Biblioteca virtuală a Universităţii şi la Internet ….. 104
Programe de studii de masterat la specializările din cadrul facultăţii ………………………………………………………
105
Centre şi colective de cercetare la nivelul facultăţii …………. 107
Cercuri ştiinţifice studenţeşti …………………………………. 108
Centrele teritoriale I.D. ……………………………………… 109
Extrase din Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor …………………………………………………..
112
7
UNIVERSITATEA SPIRU HARET în anul de învăţământ 2006 – 2007
La 19 ianuarie 1991, pe baza
prevederilor art.1 din Legea pentru persoanele juridice nr.21/1924, adu-narea generală constitutivă a Fundaţiei România de Mâine a aprobat Actul constitutiv, prin care s-a înfiinţat Fundaţia România de Mâine – instituţie social-umanistă de cultură, ştiinţă şi învăţământ, autonomă, fără scopuri politice sau patrimoniale, persoană juridică de drept privat, având în structura sa, ca parte integrantă, Universitatea Spiru Haret.
Acreditarea Universităţii Spiru Haret – proces premergător înfiinţării prin lege – s-a realizat prin hotărârea din data de 14 februarie 2000 a Consiliului
Prof.univ.dr. Aurelian Bondrea
Rectorul Universităţii Spiru Haret
Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare, organism creat în vederea evaluării şi acreditării instituţiilor de învăţământ superior, pentru asigurarea calităţii procesului de învăţământ, aflat sub control parlamentar.
Prin Legea privind înfiinţarea Universităţii Spiru Haret din Bucureşti nr.443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.491 din 9 iulie 2002, Universitatea Spiru Haret este definită ca „instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ”.
8
În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa, 30 de facultăţi şi 49 de specializări, toate acreditate sau autorizate să funcţioneze, în conformitate cu prevederile legale (vezi p. 18-20).
În baza prevederilor Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în structura Universităţii Spiru Haret funcţionează formele de învăţământ de zi, la distanţă şi cu frecvenţă redusă, precum şi programe de masterat.
Universitatea Spiru Haret cultivă valorile ştiinţei şi culturii naţionale şi universale, asumându-şi misiunea:
• de a forma specialişti cu studii superioare pentru necesităţile economiei, învăţământului, ştiinţei, culturii, artelor, în domeniile dreptului, ştiinţelor administrative, sociologiei, psihologiei, ştiinţelor educaţiei, filosofiei, ştiinţelor comunicării, marketingului, contabilităţii, managementului, finanţelor, administrării afacerilor, geografiei, istoriei, matematicii, informaticii, medicinei, limbilor şi literaturilor străine, limbii şi literaturii române, relaţiilor internaţionale şi studiilor europene, arhitecturii, muzicii, teatrului, culturii fizice şi sportului;
• de a asigura aprofundarea pregătirii în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat sau obţinerea de competenţe complementare în alte domenii, prin programe de masterat;
• de a dezvolta cercetarea ştiinţifică, în permanentă cola-borare cu instituţii similare din ţară şi de peste hotare;
• de a asigura pregătirea tinerilor proveniţi din alte ţări; • de a sprijini promovarea principiilor democratice,
respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în cadrul statului de drept.
Universitatea Spiru Haret • oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în
condiţii care să permită valorificarea capacităţilor şi înclinaţiilor acestora;
• pune accent pe acele domenii de studii de licenţă şi specializări, pentru care tinerii manifestă interes deosebit şi care răspund necesităţilor actuale şi viitoare ale României;
9
• realizează un învăţământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în planuri şi programe de învăţământ, cuceririle noi, semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii;
• valorifică tradiţiile înaintate ale învăţământului românesc şi contribuţiile româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi culturii;
• promovează interdisciplinaritatea în desfăşurarea procesului de învăţământ şi a cercetării ştiinţifice;
• asigură un învăţământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenţi deprinderea de a-şi perfecţiona pregătirea de specialitate şi pe cea de cultură generală.
Universitatea Spiru Haret a aderat la idealurile şi principiile înscrise în Magna Charta Universitatum, adoptată la Bologna, în anul 1988.
Rectorul Universităţii, prof.univ.dr. Aurelian Bondrea, a semnat, în septembrie 2005, la Bologna, Magna Charta Universitatum, angajându-se, în numele Universităţii Spiru Haret, să respecte şi să promoveze valorile şi drepturile universitare fundamentale, cuprinse în acest document programatic.
În întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret promovează principiile autonomiei universitare şi ale libertăţii academice, valorile democratice şi umaniste, în spiritul respectului deplin faţă de drepturile fundamentale ale omului.
Începând cu anul universitar 2005-2006, se aplică prevederile Legii nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare şi ale Hotărârii Guvernului României nr.88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licenţă. În acest sens, au intrat în vigoare noile planuri de învăţământ pentru studiile universitare de licenţă, începând cu anul I de studii.
Pentru domeniile de licenţă din structura Universităţii Spiru Haret,, se organizează admitere, în anul I de studiu 2006-2007, în perioada iulie-septembrie 2006.
În cadrul facultăţilor Universităţii învaţă peste 100.000 de studenţi la formele de învăţământ de zi, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.
10
În ultimii 10 ani, au absolvit cursurile Universităţii peste 50.000 de studenţi.
A luat amploare învăţământul la distanţă. În toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, Universitatea Spiru Haret a înfiinţat o reţea naţională de 44 centre teritoriale pentru învăţământ la distanţă. Astfel de centre funcţionează, de asemenea, în SUA, Spania, Canada, Israel, Republica Moldova, urmând ca, în perioada imediat următoare, să ia fiinţă altele, în Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania, Grecia, Ungaria, R.P. Chineză. Această formă modernă de desfăşurare a procesului învăţării beneficiază de o infrastructură de excepţie, constând în peste 3.000 de calculatoare de ultimă generaţie, care au conexiune continuă la Internet, precum şi de programul de evaluare Exam.ViewPro, folosit în marile universităţi din ţările dezvoltate.
În acelaşi timp, au fost organizate 61 de programe de studii de masterat, la care au fost înscrişi, în perioada 2004-2006, circa 5.000 de masteranzi. Având în vedere creşterea ponderii studiilor de masterat în ansamblul activităţii universitare şi ţinând seama de interesul şi solicitările privind această formă superioară de formare şi perfecţionare profesională, Senatul Universităţii Spiru Haret a hotărât organizarea studiilor de masterat online la programe avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru forma de învăţământ de zi. În concordanţă cu strategia proprie de modernizare a procesului de învăţământ, pe baza introducerii noilor tehnologii informatice, Universitatea Spiru Haret a achiziţionat, cu un efort financiar deosebit, o platformă infor-matică dintre cele mai moderne – platforma Blackboard pentru învăţământul online.
În baza prevederilor legale în vigoare şi, având în vedere orientările strategice ale Universităţii, prin hotărâri ale Senatului au luat fiinţă şi funcţionează următoarele departamente: Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă, Departamentul pentru Învăţământul cu Frecvenţă Redusă, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Departamentul de Limbi Străine, Departamentul pentru Coordonarea Programelor de Masterat online, Departamentul I.T., precum şi Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră.
Personalul de învăţământ şi cercetare al Universităţii însumează 1.500 cadre didactice şi cercetători ştiinţifici, cu vocaţie didactică şi ştiinţifică incontestabilă.
11
Activitatea de cercetare ştiinţifică se desfăşoară în cele peste 70 de colective de cercetare, organizate pe programe, proiecte şi teme. În Universitate funcţionează 40 de laboratoare de cercetare. Activitatea acestor unităţi este integrată cu cele 6 institute de cercetare de profil din cadrul Fundaţiei România de Mâine şi al Universităţii Spiru Haret: Institutul de Sociologie şi Opinie Publică, Institutul de Studii pentru Dezvoltarea Economico-Socială a României, Institutul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Institutul de Cercetare Medicală Ştefan Milcu, Institutul de Ştiinţe Juridice şi Administrative şi Institutul de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară.
Cadrele didactice şi de cercetare din Universitatea Spiru Haret au desfăşurat şi desfăşoară activitate de cercetare pe bază de contract cu numeroase instituţii din ţară şi străinătate, participă la Programul Leonardo da Vinci, Programul Socrates şi Programul CERES.
Perioada ultimilor ani a fost marcată de amplificarea relaţiilor de cooperare, în plan intern şi internaţional, între Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret şi fundaţii, asociaţii, universităţi, alte instituţii. Fundaţia şi Universitatea au participat la manifestări importante, interne şi externe, au stabilit relaţii de colaborare în diverse domenii.
Membră, încă din anul 1991, a Alianţei Universitare pentru Democraţie, care grupează peste 150 de universităţi din Statele Unite ale Americii şi din ţări ale Europei Centrale şi de Est, instituţia noastră a fost prezentă, având o participare activă, la reuniunile desfăşurate anual.
Din luna mai 2006, Universitatea Spiru Haret a devenit membră a Asociaţiei Universitare Europene (EUA), fiind invitată la primul Forum privind asigurarea calităţii învăţământului superior, care va avea loc în luna noiembrie 2006, la München.
Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret au fost vizitate de ambasadori, de personalităţi ale vieţii academice, ştiinţifice şi culturale, au încheiat parteneriate sau au stabilit raporturi de cooperare cu instituţii similare din S.U.A, Japonia, R.P. Chineză, Marea Britanie, Franţa, Germania, Federaţia Rusă, Spania, Grecia, Israel, Danemarca, Olanda, Elveţia, Italia, Liban.
Universitatea a participat la manifestări ştiinţifice de anvergură naţională, a fost prezentă la evenimente educaţionale de nivel mondial – Târgul Mondial al Educaţiei, Lisabona, 2003; Târgul de Educaţie
12
din Orientul Mijlociu, Beirut, 2004; Expoziţia Internaţională de Educaţie, Beijing, 2005; Conferinţa Internaţională „Online Educa”, Berlin, 2005 etc.
Cu prilejul celebrării a 25 de ani de Pontificat, Universitatea Spiru Haret a decernat titlul de Doctor Honoris Causa Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Fundaţiei România de Mâine şi rectorul Universităţii Spiru Haret fiind invitat, de Suveranul Pontif, la Castel Gandolfo. Totodată, au fost decernate Diplome de Excelenţă unui număr mare de personalităţi ale vieţii academice, ştiinţifice şi culturale din ţară şi de peste hotare.
Universitatea Spiru Haret a dezvoltat şi consolidat, an de an, baza materială proprie, astfel încât, în prezent, dispune de 33 imobile, cu o suprafaţă de peste 100.000 m2, pentru desfăşurarea, în condiţii deosebite, a procesului de învăţământ, a activităţii de cercetare ştiinţifică, cultural-educative şi sportive în Bucureşti, la Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel, Blaj.
Investiţii substanţiale au fost făcute şi pentru achiziţionarea de calculatoare de ultimă generaţie, echipamente performante pentru edi-tare de carte, aparatură pentru echiparea şi buna funcţionare a postului propriu de televiziune România de Mâine. Post naţional universitar şi cultural, singurul cu acest profil în audiovizualul din ţara noastră, Televiziunea România de Mâine transmite emisiuni specializate pentru învăţământ, precum şi emisiuni cu caracter ştiinţific, cultural, educativ şi sportiv, informativ universitar, de larg interes public.
Sub egida Fundaţiei România de Mâine şi a Universităţii Spiru Haret apare publicaţia periodică Opinia Naţională, în care se publică materiale didactice.
Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret dispun de editură, laborator de tehnoredactare şi complex tipografic digital de ultimă generaţie proprii, situate în Splaiul Independenţei nr.313. Editura Fundaţiei România de Mâine a editat, pentru anul universitar 2006-2007, peste 250 de titluri (cursuri, caiete de seminar, teste grilă şi alte materiale didactice), într-un tiraj de 410.000 exemplare, cu o valoare totală de circa 6.000.000 RON.
În anul universitar 2000-2001 a fost dat în funcţiune un modern complex multifuncţional studenţesc – Clubul Fundaţiei România de Mâine şi al Universităţii Spiru Haret, situat în Bd. Metalurgiei nr.87.
13
În acelaşi scop, au fost realizate amenajări importante la Braşov şi Câmpulung Muscel. Căminele Universităţii, situate în Bucureşti, Aleea Moldoviţa nr.5-10 şi Bulevardul Energeticienilor nr.9-11, totalizează peste 1.200 locuri.
Universitatea oferă studenţilor condiţii deosebite pentru practicarea activităţilor sportive în cadrul Complexului sportiv, situat în Şos. Berceni nr. 104, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet.
În vederea dezvoltării în condiţii optime a bazei materiale proprii, a fost elaborat proiectul Complexului Universitar şi Cultural România de Mâine, în cadrul căruia vor fi construite, în următorii ani, un nou edificiu al Universităţii, un Spital clinic universitar, un Centru de conferinţe, un hotel-cămin pentru studenţi, un hotel de 4 stele pentru visiting professors, amplasate în Calea Văcăreşti şi Bulevardul Tineretului.
Toate aceste aspecte evidenţiază deschiderea amplă spre ţară şi spre lume a Fundaţiei România de Mâine şi a Universităţii Spiru Haret. Prin întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret face dovada de necontestat a prestigiului câştigat, a menirii sale de promovare a valorilor învăţământului, ştiinţei, culturii naţionale în spaţiul universal.
Se poate spune că Universitatea noastră, al cărei spirit tutelar este marele sociolog şi matematician de recunoaştere internaţională Spiru Haret, creator al învăţământului românesc modern, se afirmă, prin realizările sale, prin calitatea activităţii didactice şi de cercetare, prin condiţiile de studiu pe care le oferă studenţilor, drept una dintre prestigioasele universităţi din sistemul naţional de învăţământ.
14
METODOLOGIA ADMITERII ÎN CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ ÎN ANUL UNIVERSITAR 2006–2007 În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995,
republicată, cu modificările ulterioare; În conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind orga-
nizarea studiilor universitare; În temeiul Hotărârii de Guvern nr. 88/2005 privind organizarea
studiilor universitare de licenţă şi a dispoziţiilor din O.M.E.C. nr. 3404/2006 privind criteriile generale de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă pentru anul 2006–2007.
Senatul Universităţii Spiru Haret stabileşte următoarea Metodologie:
I. ORGANIZAREA ADMITERII
Art. 1. Ciclul de studii universitare de licenţă se organizează pe domenii de studiu.
Art.2. (1) Admiterea în Universitatea Spiru Haret se organizează pe domenii de studiu de licenţă.
(2) Constituirea formaţiunilor de studiu pe specializări se face după exprimarea opţiunilor de către candidaţii admişi, cu luarea în considerare a planului strategic al universităţii.
Art.3. Admiterea se organizează pe domenii de studiu prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 88/2005, la specializările acreditate şi autorizate ale Universităţii Spiru Haret.
Art. 4. Pentru toate formele de învăţământ ale ciclului universitar de licenţă, admiterea se organizează astfel:
– în perioada mai–septembrie a.c., pentru candidaţii posesori de diplomă de bacalaureat din promoţiile anterioare anului 2006;
– în perioada iulie-septembrie a.c., pentru candidaţii absolvenţi de liceu ai promoţiei 2006, care au promovat examenul de bacalaureat, pe baza adeverinţei eliberate de liceu, în care se precizează media generală şi notele obţinute la probele susţinute, până la dobândirea diplomei de bacalaureat.
Art. 5. Admiterea pentru anul universitar 2006–2007 se desfă-şoară pentru formele de învăţământ Zi, Frecvenţă redusă (F.R.) şi Învăţământ la distanţă (I.D.).
15
Admiterea în ciclul I, Studii de Licenţă se organizează pe do-meniul de licenţă Cultură fizică şi sport şi este comună pentru cele două specializări organizate de facultate, candidaţii urmând să susţină teste de aptitudini în conformitate cu Metodologia proprie de organizare şi desfă-şurare a admiterii aprobate de Senatul Universităţii, următoarele probe:
a. Proba practică de evaluare a indicilor morfo-funcţionali ai organismului şi de control medical, prin evaluarea făcută de Comisia de admitere în urma prezentării de către candidat a unui Certificat medical, eliberat de medicul de familie sau o altă unitate medicală, prin care se certifică starea de sănătate a candidatului cu precizarea compatibilităţii practicării exerciţiilor fizice şi sportului;
b. Interviu pe baza Fişei-chestionar şi a Fişei sportive. În aprecierea candidatului prezent la concursul de admitere se va
ţine seama şi de notele obţinute în liceu la: educaţie fizică şi sport şi biologie – anatomie.
Înscrierile pentru admitere se fac la secretariatul Facultăţii şi la sediul central al Universităţii.
În anul I se pot înscrie la admitere absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat, precum şi absolvenţii altor şcoli echivalente din ţară şi străinătate, apţi din punct de vedere medical.
II. CANDIDAŢII LA ADMITERE
Art. 6. Pot candida la admiterea în învăţământul superior, în ciclul de studii universitare de licenţă, absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.
Art. 7. Documentele necesare înscrierii la admitere sunt urmă-toarele:
– diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta) sau adeverinţă eliberată de liceu, pentru candidaţii care au pro-movat examenul de bacalaureat în anul 2006, în original;
– certificatul de naştere, în copie (xerox); – certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); – adeverinţă medicală tip; – copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă
codul numeric personal; – 3 fotografii tip buletin de identitate; – adeverinţă de la facultatea la care se află diploma de bacala-
ureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate);
16
– un dosar plic. – adeverinţă medicală cu specificaţia: „Apt pentru efort fizic”
cu precizarea compatibilităţii practicării exerciţiilor fizice, a sportului
Art. 8. Candidaţii din străinătate, conform Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.4501/2003, se pot înscrie numai la specia-lizări acreditate, din cadrul Universităţii noastre şi pot fi înmatriculaţi după primirea aprobării scrise din partea MEC – Direcţia Generală Relaţii Internaţionale.
Pentru aceasta, candidaţii respectivi vor depune dosarele de studii, care vor cuprinde:
- diploma de bacalaureat – copie legalizată a documentului original şi traducere legalizată, în limba română;
- copii ale certificatelor de naştere, de căsătorie, paşapoartelor şi altor acte de identitate.
Art.9. (1) Taxa de înscriere la admitere este de 60 RON. (2) Fiii de ţărani, cadre didactice, pensionari şi şomeri,
aflaţi în întreţinerea părinţilor, sunt scutiţi de plata taxei de înscriere pentru admitere.
Această facilitate se acordă: – candidaţilor fii de ţărani, în baza adeverinţei eliberate de
primăria comunei unde domiciliază părinţii lor, care să ateste că unica sursă de venit a acestora este agricultura;
– candidaţilor fii de cadre de didactice, în temeiul unei ade-verinţe eliberate de şcoala unde funcţionează părintele;
– candidaţilor fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună;
– candidaţilor fii de şomeri, în temeiul unei adeverinţe care să ateste statutul de şomer al părintelui;
(3) De asemenea, sunt scutiţi de taxa de admitere şi taxele de şcolarizare candidaţii care au obţinut distincţii la olimpiadele naţionale, olimpiadele şi concursurile internaţionale.
Art.10. Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediul central al Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, Str. Ion Ghica nr. 13, Sectorul 3, la sediile facultăţilor din Bucureşti, Constanţa, Braşov, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel, Blaj şi la Centrele pentru învăţământ la distanţă ale Universităţii Spiru Haret din ţară şi din străinătate.
17
III. DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATUL ADMITERII Art. 11. (1) Admiterea în anul I se face, în principal, pe baza
rezultatelor obţinute la examenul de bacalaureat, a fişei-chestionar şi a discuţiei pe care o poartă un membru al comisiei de admitere cu fiecare candidat în parte, pe marginea răspunsurilor din fişa-chestionar.
(2) Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, cultură fizică şi sport, limbi şi literaturi, relaţii internaţionale şi studii europene, facultăţile organizează teste de aptitudini.
(3) Fişa-chestionar se semnează de cadrul didactic care a realizat interviul şi se validează de conducerea facultăţii respective.
(4) Rezultatele admiterii se comunică după susţinerea interviului şi, după caz, a testelor de aptitudini.
IV. ALTE PRECIZĂRI ŞI DISPOZIŢII FINALE
Art. 12 (1) Taxele de şcolarizare pentru anul universitar 2006-2007 se menţin la acelaşi nivel ca în anii precedenţi, fiind următoarele:
Forma de organizare Specializarea ZI ID; FR Drept; Administraţie publică; Contabilitate şi informatică de gestiune; Finanţe şi Bănci; Marketing; Afaceri internaţionale; Administrarea afacerilor; Management; Sociologie; Psihologie; Pedagogie; Filosofie; Jurnalism; Geografie; Pedagogie muzicală; Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină; Istorie; Relaţii internaţionale şi studii europene; Matematică; Informatică.
1.200 RON 900 RON
Limba şi literatura străină A – Limba şi literatura străină B; Educaţie fizică şi sportivă. 1.500 RON 900 RON
Artele spectacolului de teatru; Kinetoterapie şi motricitate specială; Arhitectură. 1.500 RON -
Medicină veterinară. 2.200 RON -
(2) Prezenta Metodologie pentru admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă în anul universitar 2006–2007 a fost aprobată de Senatul Universităţii Spiru Haret la data de 25 aprilie 2006.
Rectorul Universităţii Spiru Haret, Prof. univ. dr. Aurelian Bondrea
18
LISTA FACULTĂŢILOR, DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR LA CARE SE ORGANIZEAZĂ
ADMITEREA LA STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2006-2007
Facultatea Domeniul
de licenţă Specializarea Forma de organizare
Limba şi literatura străină A (engleză, franceză) - Limba şi literatura străină B (franceză, engleză, ger-mană, spaniolă, italiană, rusă, latină)
ZI/ID/FR Limbi şi Literaturi Străine, Bucureşti
Limbă şi literatură
Limba şi literatura străină A (engleză, franceză) - Limba şi literatura străină B (arabă, japoneză)
ZI/ID
Drept Drept ZI/ID/FR Drept şi Administraţie Publică, Bucureşti
Ştiinţe administrative Administraţie publică
ZI/ID/FR
Educaţie fizică şi sportivă ZI/ID/FR Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti
Cultură fizică şi sport Kinetoterapie şi motricitate
specială ZI
Marketing Marketing ZI/ID/FR Marketing şi Afaceri Economice Internaţionale, Bucureşti
Economie şi afaceri internaţionale
Afaceri internaţionale ZI/ID/FR
Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR Management
Financiar-Contabil, Bucureşti Management Management ZI/ID/FR
Finanţe şi Bănci, Bucureşti
Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR
Medicină Veterinară, Bucureşti
Medicină veterinară Medicină veterinară ZI
19
Facultatea Domeniul de licenţă Specializarea Forma de
organizare Filosofie Filosofie ZI/ID/FR Filosofie şi
Jurnalism, Bucureşti
Ştiinţe ale comunicării Jurnalism ZI/ID/FR
Sociologie Sociologie ZI/ID/FR Sociologie-Psihologie, Bucureşti Psihologie Psihologie ZI/ID/FR
Management Management ZI/ID/FR Management, Braşov Contabilitate Contabilitate şi informatică
de gestiune ZI/ID/FR
Muzică, Bucureşti Muzică Pedagogie muzicală ZI/ID/FR
Geografie, Bucureşti Geografie Geografie ZI/ID/FR
Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR
Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR
Management Financiar-Contabil, Constanţa Management Management ZI/ID/FR Teatru, Bucureşti Teatru Artele spectacolului de teatru ZI
Limba şi Literatura Română, Bucureşti
Limbă şi literatură
Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină (engleză, franceză)
ZI/ID/FR
Istorie, Bucureşti Istorie Istorie ZI/ID/FR
Relaţii Interna-ţionale şi Studii Europene, Bucureşti
Relaţii internaţionale şi studii europene
Relaţii internaţionale şi studii europene ZI/ID/FR
Ştiinţe administrative Administraţie publică ZI/ID/FR Ştiinţe Juridice şi
Administrative, Braşov Drept Drept ZI/ID/FR
Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR
Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR Management Financiar-Contabil, Craiova
Economie şi afaceri internaţionale
Afaceri internaţionale ZI/ID/FR
20
Facultatea Domeniul de licenţă Specializarea Forma de
organizare Drept şi Administraţie Publică, Craiova
Drept Drept ZI/ID/FR
Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR
Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR
Contabilitate şi Finanţe, Câmpulung Muscel Administrarea
afacerilor Administrarea afacerilor ZI/ID/FR
Matematică Matematică ZI/ID/FR Matematică şi Informatică, Bucureşti Informatică Informatică ZI/ID/FR
Arhitectură, Bucureşti Arhitectură Arhitectură ZI
Drept Drept ZI/ID/FR Drept şi Administraţie Publică, Constanţa
Ştiinţe administrative Administraţie publică ZI/ID/FR
Psihologie Psihologie ZI/ID/FR Psihologie şi Pedagogie, Braşov
Ştiinţe ale educaţiei Pedagogie ZI/ID/FR
Drept şi Administraţie Publică, Râmnicu Vâlcea
Drept Drept ZI/ID/FR
Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR Contabilitate şi
Finanţe, Râmnicu Vâlcea Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR Finanţe şi Bănci, Blaj Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR
Management Financiar-Contabil, Blaj
Administrarea afacerilor Administrarea afacerilor ZI/ID/FR
Matematică-Informatică, Blaj
Informatică Informatică ZI/ID/FR
21
FACILITĂŢI Universitatea Spiru Haret acordă studenţilor, inclusiv celor care
susţin admiterea în anul 2006, următoarele facilităţi: a) menţinerea taxelor de şcolarizare în anul universitar 2006-2007
la nivelul celor din anii anteriori şi posibilitatea achitării lor în trei rate; b) neperceperea de taxe de înscriere la admitere pentru fiii de ţărani,
cadre didactice, pensionari şi şomeri (aflaţi în întreţinerea părinţilor); c) acordarea de burse de merit, în valoare de peste 3 miliarde lei
pentru anul universitar 2006-2007, pentru studenţii de la forma de învăţământ de zi care au obţinut, în anul de învăţământ precedent, medii între 9 şi 10, asigurându-le, astfel, studii gratuite; se stimulează, prin burse, competiţia, se motivează efortul şi se pun în valoare capacităţile intelectuale, aptitudinale şi talentul studenţilor Universităţii Spiru Haret;
d) achiziţionarea de cursuri şi manuale universitare, realizate în editura şi tipografia proprii, cu o reducere de 30%;
e) vizionarea emisiunilor Televiziunii România de Mâine (TvRM) – post naţional universitar şi cultural, creat special pentru a veni în spijinul celor dornici să înveţe şi să se cultive – şi accesul gratuit la publicaţia Opinia naţională, săptămânal de opinie, informaţie şi idei de larg interes naţional;
f) masa, în cantinele proprii din Bucureşti şi Braşov, subvenţionată cu 30% de către Fundaţia România de Mâine;
g) cazare în căminele proprii din Bucureşti; h) acces gratuit la cluburile studenţeşti proprii din Bucureşti şi
Braşov şi în Complexul sportiv propriu din Bucureşti, care cuprinde un stadion de 10.000 de locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet etc.
i) Studenţii angajaţi în sistemul sanitar (cabinete, policlinici şi spitale cu secţii de kinetoterapie şi masaj) beneficiază de unele facilităţi, având asigurate toate condiţiile pentru a-şi continua activitatea în instituţiile medicale de specialitate, prin acordarea de frecvenţă redusă (până la 50%).
Decanatul facultăţii va aproba aceste facilităţi pe baza cererii scrise a studentului(ei), însoţită de o adeverinţă eliberată de unitatea sanitară la care este angajat.
22
ÎNMATRICULAREA Studenţii admişi în anul I de studiu sunt înmatriculaţi prin
Ordinul Rectorului Universităţii, pe baza aprobării cererii de înscriere şi a semnării Contractului anual de studii între student şi Universitate.
Studenţii transferaţi de la alte universităţi sunt înmatriculaţi prin Ordinul Rectorului Universităţii Spiru Haret, în baza aprobării cererii de transfer şi a semnării Contractului anual de studii între student şi Universitate.
ÎNSCRIEREA Înscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia
(acesteia), în maximum 10 zile de la data la care a fost declarat(ă) admis(ă), dacă are dosarul complet, a achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şi contractul anual de studii. Fiecare student(ă) este înscris(ă) în registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare, în facultatea respectivă.
Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pe baza rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fi înscris, studentul(a) este obligat(ă) să completeze şi să semneze contractul anual de studii şi fişa de înscriere, în care se consemnează şi numărul chitanţei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau prima rată a acesteia. Contractul anual de studii şi fişa de înscriere, completate la fiecare început de an universitar, constituie dovada că studentul(a) a luat la cunoştinţă de Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor şi că s-a angajat să-l respecte. Data până la care se poate face înscrierea este 1 octombrie al fiecărui an.
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior de scurtă du-rată (colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua, cu aprobarea Rectorului Universităţii, la recomandarea decanilor, studiile în cadrul ciclului universitar de licenţă (ZI, FR, ID), la profilul/domeniul studiat iniţial sau apropiat, cu susţinerea examenelor de diferenţă.
EVALUAREA Evaluarea cunoştinţelor se realizează electronic prin programul
Exam.ViewPro. Pregătirea are la bază cursul titularului de curs şi bibliografia minimală obligatorie indicată în programa analitică.
La disciplinele cu caracter practic, modalităţile de evaluare sunt stabilite în funcţie de specificul facultăţii.
25
PREZENTAREA FACULTĂŢII FACULTATEA DE EDUCAŢIE
FIZICĂ ŞI SPORT este una dintre fa-cultăţile componente ale prestigioasei Universităţi Spiru Haret, fiind autorizată să funcţioneze începând cu anul uni-versitar 2002-2003. Actul normativ prin care facultatea a fost autorizată este Hotărârea Guvernului României nr. 443/2002 privind structurile şi spe-cializările universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu din instituţiile de învăţământ superior, hotărâre publicată în „Monitorul Oficial” Partea I nr. 491 din 9 iulie 2002. Ulterior, prin Hotărârea Guvernului României
Prof.univ.dr. Septimiu Todea
Decanul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti
nr. 916/11 august 2005 a fost aprobată structura instituţiilor de învăţă-mânt superior acreditate şi autorizate să funcţioneze provizoriu şi specializările acestora, în noua formă de organizare a învăţământului universitar (3 – 2 – 3, licenţă, masterat, doctorat) în concordanţă cu pre-vederile Legii 288/2004, în care Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii Spiru Haret funcţionează conform anexei 2 la Hotărâre, cu specializările educaţie fizică şi sportivă şi kinetoterapie şi motricitate specială.
Începând cu anul universitar 2005-2006, urmare a prevederilor Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu mo-dificările şi completările ulterioare şi a Hotărârii Guvernului nr. 916/ 11 august 2005, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii Spiru Haret organizează în domeniul Cultură Fizică şi Sport studii universitare la următoarele cicluri de învăţământ superior:
26
• Ciclul I – studii universitare de licenţă, 3 ani/6 semestre (180 credite), curs de ZI;
• Ciclul II – Studii universitare de masterat, 2 ani/4 semestre (120 credite), curs de ZI şi ID.
Studiile universitare de licenţă se organizează la următoarele specializări:
• specializarea Kinetoterapie şi motricitate specială, este autorizată şi la sfârşitul acestui an universitar va intra în procedură de acreditare. Prin această specializare sunt formaţi: kinetoterapeuţi cu o pregătire fundamentală şi de specialitate; kinetoterapeuţi pentru unităţile şcolare de învăţământ special, pentru instituţiile medicale, baze sportive, baze de tratament şi recuperare din policlinici şi spitale, în staţiuni balneoclimaterice, ca şi în instituţii de ocrotire şi asistenţă socială, cabinete şi servicii private de kinetoterapie, cabinete de refacere şi recuperare din cluburile sportive de performanţă; kinetoterapeut al loturilor de sportivi de performanţă.
• specializarea Educaţie fizică şi sportivă, este acreditată şi pregăteşte specialişti cu înaltă calificare: profesor de educaţie fizică pentru învăţământ; antrenor sportiv specializat într-o ramură sportivă; metodist în domeniul educaţiei fizice şi sportului cu cunoştinţe de operare pe calculator; organizator al activităţilor şi manager al stru-cturilor sportive, publice sau private, oficial sportiv pentru organizarea şi administrarea activităţii sportive; organizator, monitor - manager al activităţii sportive de agrement, recreative şi turistico-sportive, pentru activităţile „Sportul pentru toţi – Sport loisir”.
Structura anului universitar 2006-2007 la Facultatea de
Educaţie Fizică şi Sport, pentru ambele specializări, prezintă unele particularităţi. Astfel, pentru a asigura cele mai bune condiţii de desfăşurare a orelor practice, a practicării sporturilor desfăşurate în aer liber, la propunerea Consiliului profesoral şi cu aprobarea Rectorului Universităţii, programul studenţilor se desfăşoară începând cu data de 15 septembrie pe module.
Anul universitar la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport este format din două semestre (4 module), durata unui semestru fiind de 14 săptămâni, cu excepţia ultimului semestru al anului terminal, care
27
are durata de 12 săptămâni, având în vedere pregătirea pentru examenul de licenţă.
Planurile de învăţământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică acordată unei discipline de studiu, valoare care desemnează volumul de muncă al studentului (ei), – participarea la ore de curs, seminar, laborator, studiu individual, pregătirea pentru examen, activitate şi stagii de practică etc.–, suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.
Studentul(a) obţine numărul de credite prevăzut la o disciplină prin promovarea acesteia (nota minimă de promovare). Calitatea pre-gătirii studentului este evidenţiată prin notele obţinute.
Numărul de credite obligatorii pentru un an de studii, obţinute la disciplinele obligatorii şi opţionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenţă.
Planul de învăţământ al facultăţii este fundamentat pe tradiţia şi experienţa învăţământului de profil din ţara noastră şi al unor instituţii de specialitate de prestigiu din lume şi asigură, prin desfăşurarea unui proces de învăţământ modern transmiterea către studenţi, într-o manieră interdisciplinară, a celor mai noi cunoştinţe teoretice şi practico-metodice, ce contribuie la realizarea unei pregătiri profesionale superioare. Astfel, Planul de învăţământ al facultăţii la specializarea Kinetoterapie şi motricitate specială urmăreşte o pregătire fundamentală prin studierea unor discipline biologice şi medico-sportive, cum sunt: Anatomie; Biomecanică; Biochimie; Fiziologie; Igienă şi elemente de dietetică; Prim ajutor medical; Masaj şi tehnici complementare de masaj; Refa-cere în activitatea sportivă, ca şi a celor psiho-pedagogice sau a altor discipline ştiinţifice, precum: Teoria activităţilor motrice; Teoria şi metodica kinetoterapiei; Istoria educaţiei fizice şi a kinetoterapiei; Metodologia cercetării ştiinţifice; Informatică aplicată; Psihomotricitate, psihopatologie şi psihoterapie; Evaluare motrică şi somato-funcţională).
Disciplinele fundamentale teoretice ca şi cele de specialitate sunt obligatorii pentru toţi studenţii. Alături de acestea, Planul de învăţământ cuprinde şi discipline opţionale – la alegere (discipline prevăzute în Plan şi care după exprimarea opţiunii studenţilor, devin obligatorii); discipline facultative (a căror studiere este benevolă, în funcţie de preferinţele şi interesele studenţilor şi contra cost; dacă sunt minimum 20 de solicitări din partea studenţilor).
28
Încă din primul an de funcţionare Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi-a propus să realizeze o pregătire profesională, ştiinţifică şi practică de performanţă a studenţilor săi, astfel încât aceştia să facă faţă cerinţelor tot mai ridicate ale pieţei muncii.
EXAMENUL DE LICENŢĂ finalizează studiile la Facultatea
de Educaţie Fizică şi Sport, în perioadele iunie – iulie şi ianuarie – februarie şi constă în:
Proba 1: Susţinerea unui examen scris pentru evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate. Subiectele sunt din: Evaluarea articulară şi musculară în kinetoterapie, Kinetoterapia în afectările neurologice şi ortopedico-traumatice, aprobată de Senatul Universităţii, la propunerea Consiliului facultăţii.
Proba 2: Prezentarea şi susţinerea orală a lucrării de licenţă. Elaborarea lucrării de licenţă se realizează pe parcursul ultimelor
două semestre de învăţământ. Admiterea în examenul de licenţă este condiţionată de obţinerea
Certificatului de competenţă lingvistică. Absolvenţii care promovează Examenul de licenţă cu media
generală minimă 6, primesc titlul de licenţiat în domeniul respectiv menţionat pe Diploma de licenţă, conform Hotărârii Guvernului României nr.88/2005. Odată cu diploma de licenţă, absolvenţii vor primi şi Suplimentul de Diplomă.
Dacă una dintre probe este nepromovată (scris sau lucrare de licenţă) ea poate fi susţinută într-una din sesiunile următoare. Nicio probă nu este eliminatorie.
31
CALENDARUL ANULUI UNIVERSITAR 2006-2007
15 septembrie 2006 – DESCHIDEREA ANULUI UNIVERSITAR SEMESTRUL I: 15 septembrie – 21 decembrie 2006 14 săpt.
● MODULUL I: 15 septembrie – 3 noiembrie 2006 7 săpt. ● MODULUL II: 6 noiembrie – 21 decembrie 2006 7 săpt.
VACANŢA DE IARNĂ: 22 decembrie 2006–7 ianuarie 2007 18 zile SESIUNEA DE EXAMENE: 8 – 26 ianuarie 2007 21 zile VACANŢĂ: 29 ianuarie – 4 februarie 2007 7 zile EXAMENUL DE LICENŢĂ: 30 ianuarie – 2 februarie 2007 SEMESTRUL II: 5 februarie – 21 mai 2007 14 săpt.
● MODULUL III: 5 februarie – 25 martie 2007 7 săpt. ● MODULUL IV: 26 martie – 21 mai 2007 7 săpt.
VACANŢA DE PAŞTI: 6 aprilie – 15 aprilie 2007 10 zile SESIUNEA DE EXAMENE: 21 mai – 17 iunie 2007 4 săpt. EXAMENUL DE LICENŢĂ: 25 – 27 iunie 2007 SESIUNEA DE EXAMENE (toamnă) 1 – 10 septembrie 2007 – Structura anului universitar pentru anii terminali de studiu este propusă de
Consiliul facultăţii şi aprobată de Biroul Senatului.
33
Specializarea KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
ANUL I
• Planul de învăţământ • Programele analitice
34
În atenţia studenţilor anului I
Studenţii anului I, anul uni-versitar 2006-2007, au, în continuare toate informaţiile esenţiale utile (Planurile de învăţământ, Programele analitice şi informaţii generale) pentru tot ciclul Studiilor univer-sitare de licenţă (anii I-III, respectiv anii universitari 2006-2009).
Deci, el va constitui, pentru dumneavoastră, îndrumar de studii şi pentru anii II şi III.
36
PROGRAME ANALITICE ANUL I
ANATOMIE
ANATOMY Disciplină obligatorie; sem. 1; ore semestru: 28 curs; 28 seminar;
69 muncă independentă; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Generalităţi privind anatomia; • Planuri şi axe; • Osteologie generală; • Artrologie generală; • Miologie generală; • Anatomia sistemului nervos; • Anatomia sistemului endocrin; • Anatomia aparatului cardio-vascular; • Anatomia aparatului respirator; • Anatomia aparatului digestiv; • Anatomia aparatului excretor ; • Anatomia aparatului reproducător.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Djamo, O., Anatomie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2006. 2. Calb, M., Anatomie funcţională şi biomecanică, partea I, Editura.
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000. 3. Calb, M., Gavrilescu, D., Anatomie funcţională şi biomecanică,
partea II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000. 4. Gavrilescu, D., Nenciu, G., Anatomie funcţională – Miologie, Editura
ANEFS, Bucureşti, 1999. 5. Nenciu, G., Sistemul neuro-muscular şi efortul fizic, Editura ANEFS,
Bucureşti, 1999.
37
BIOMECANICĂ BIOMECHANICS
Disciplină obligatorie; sem. 2; ore semestru: 28 curs; 14 lucrări
practice; 83 muncă independentă; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Interacţiunea dintre structura osoasă, articulaţii şi muşchi şi mişcările
corpului în întregime sau ale segmentelor sale; • Executarea corectă a mişcărilor în diferite planuri, cu amplitudini,
viteze, energii şi forţe adecvate scopului în diferitele discipline sportive; • Analiza biomecanică a mişcărilor corpului uman: mers, alergare,
sărituri, aruncări; • Însuşirea şi execuţia corectă a exerciţiilor fizice în pregătire şi
concursuri sportive; • Evitarea eventualelor traumatisme ce pot apărea în efortul fizic, în
practicarea sportului.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Nenciu, G., Biomecanica în educaţie fizică şi sport, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Calb, M., Gavrilescu, D., Anatomie funcţională şi biomecanică,
partea II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000. 3. Sidenco, L.E., Coloana vertebrală şi membrul inferior – evaluare
mioarticulară în kinetoterapie şi în medicina sportivă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.
4. Sidenco, L.E., Evaluarea articulară şi musculară a membrului superior – aplicaţii în kinetoterapie şi medicină sportivă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.
38
BIOCHIMIE BIOCHEMISTRY
Disciplină obligatorie; sem. 1; ore semestru: 28 curs; 14 lucrări
practice; 83 muncă independentă; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Noţiuni introductive de biochimie: sisteme biologice, structura chimică
a materiei vii; • Metabolismul protidic: digestia, biosinteza şi catabolismul proteinelor; • Metabolismul lipidic: digestia lipidelor, degradarea acizilor graşi şi
metabolismul glicerolului; • Metabolismul glucidic: glicoliza; • Energetica biochimică: ciclul Kreps; • Modificări biochimice în patologia aparatului locomotor; • Procese hidroelectrolitice: repartiţia apei în organism; • Hormoni: mecanisme de acţiune; • Susţinătoare de efort şi favorizante ale refacerii post efort.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Vâjială E., Curs de biochimia efortului, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucuresti, 1996, 2002. 2. Vâjială, G.E., Biologia efortului. Îndrumar pentru lucrări practice,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Demeter, A., Fiziologia şi biochimia educaţiei fizice Editura Sport –
Turism, Bucuresti, 1989. 4. Dumitru, I.F., Biochimie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1990. 5. Vâjială, G.E. şi colab., Influenţa susţinătoarelor de efort asupra
organismului sportivilor, Biblioteca I.N.C.S., Bucureşti, 1988.
39
IGIENĂ ŞI ELEMENTE DE DIETETICĂ HYGIENE AND DIET ELEMENTS
Disciplină obligatorie; sem. 1; ore semestru: 14 curs; 14 seminar;
72 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Principalele reguli de igienă şi de alimentaţie în activităţile de educaţie
fizică şi sport; • Noţiuni de bază privind influenţa mediului ambiant asupra organismului
uman; • Călirea organismului; • Igiena individuală, a echipamentului sportiv şi a bazelor sportive;
Igiena alimentaţiei; • Raţia calorică în alimentaţie, trofine (proteine, lipide, glucide, apă,
vitamine, minerale), produse alimentare şi suplimente nutriţionale; • Regimul alimentar al sportivului în diferite perioade de activitate şi în
funcţie de disciplinele sportive.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Vâjială, G.E., Igienă şi evaluare biologică, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2004. 2. Alexandrescu, C., Igiena educaţiei fizice şi sportului, Editura Coresi,
Bucureşti, 1997. 3. Rinderu, E.T., Alimentaţia sportivului – interrelaţii teoretice şi
practice, Editura Universităţii Craiova, 1999.
40
PRIM AJUTOR MEDICAL FIRST AID
Disciplină obligatorie; sem. 2; ore semestru: 28 curs; 14 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Noţiunile generale privind primul ajutor şi mijloacele folosite: asepsie,
antisepsie, pansament, bandaje, termoterapie, crioterapie; • Definiţie, simptomatologie, măsuri adecvate (specifice şi generale) în
cazul celor mai importante accidente: contuzii, plăgi, arsuri, entorse, luxaţii, fracturi, hemoragii, stop cardio-respirator;
• Aspecte particulare în cazul accidentelor colective şi a calamităţilor; • Intoxicaţiile acute: definiţie, simptomatologie, prim ajutor; • Modificările provocate de temperatura mediului extern (insolaţie,
hipertermie, degerătură, hipotermie): definiţie, simptomatologie, prim ajutor.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Mureşan, D., Prim ajutor medical, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Creţu, A., A.B.C.-ul primului ajutor medical, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1998.
41
TEORIA ACTIVITĂŢILOR MOTRICE THE THEORY OF MOVEMENT ACTIVITIES
Disciplină obligatorie; sem. 2; ore semestru: 28 curs; 28 seminar;
69 muncă independentă; 5 credite; examen
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Mişcarea, formă de manifestare a materiei vii; • Ştiinţa activităţilor motrice; • Delimitări conceptuale şi elemente de structură; • Mecanismele fiziologice ale motricităţii; • Legile mişcării omului; • Acţiunea motrică şi comportamentul motric; • Caracteristicile motricităţii în diferite etape ale vieţii; • Învăţarea motrică; • Activitatea motrică şi raportul ei cu oboseala şi efortul; • Exerciţiul fizic – mijloc de îmbunătăţire a capacităţii motrice; • Motricitatea ca formă de comunicare interumană.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Todea, S.F., Teoria educaţiei fizice şi sportive, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2004. 2. Todea, S.F., Exerciţiul fizic în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Nicu, A., coordonator, Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului
din România, vol. IV, Editura ARAMIS, Bucureşti, 2002. 4. Tudusciuc, I., Gimnastica de bază. Pregătirea aparatului locomotor,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.
42
METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE THE METHODOLOGY OF THE SCIENTIFIC RESEARCH Disciplină obligatorie; sem. 2; ore semestru: 28 curs; 28 seminar;
69 muncă independentă; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Educaţia fizică şi sportul ca ştiinţă; • Metodă, metodologie, tehnici şi procedee de cercetare; • Tipuri de cercetare ştiinţifică; • Metodologia generală a cercetării ştiinţifice; • Ipoteza în cercetarea ştiinţifică; • Măsurarea în cercetarea ştiinţifică, instrumentele măsurării, scalele de
măsurare; • Metodologia cercetării în educaţie fizică şi sport; • Tehnica documentării în cercetarea ştiinţifică; • Organizarea, etapele, redactarea şi susţinerea comunicării ştiinţifice; • Managementul proiectelor de cercetare ştiinţifică; • Conceptul de proiect; • Managementul de proiect în sport; • Noţiuni de statistică-matematică aplicate în educaţie fizică şi sport.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Gagea, A., Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi
sport. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1999. 2. Epuran, M., Marolicaru, M., Metodologia cercetării activităţilor
corporale, Editura Roprint, Cluj-Napoca, 2002. 3. Vasilescu, I., Statistica informatizată pentru ştiinţe despre om,
Editura Militară, Bucureşti, 1991.
43
ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI A KINETOTERAPIEI
THE HISTORY OF PHYSIC EDUCATION AND KINETOTHERAPY
Disciplină obligatorie; sem. 1; ore semestru: 14 curs; 61 muncă
independentă; 3 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Obiectul de studiu al istoriei kinetoterapiei în relaţia cu alte ştiinţe şi
activităţi; • Practici kinetoterapeutice în Orientul antic; • Realităţi sociale, economice, culturale care au condus la constituirea
kinetoterapiei ca disciplină autonomă; • Cultura fizică medicală – a doua natură a omului; • Experienţe practice şi cognitive de ameliorare a unor afecţiuni întâlnite
în Grecia şi Roma în antichitate; • Zestrea kinetoterapeutică pe care o moştenim; • Cronologia apariţiei în istorie a practicilor kinetoterapiei; • Practici kinetoterapeutice tradiţionale întâlnite la poporul român în
epocile modernă şi contemporană.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Petecel, S., Antichitatea greco-romană despre sport; Editura Sport-
Turism, Bucureşti, 1982. 2. Postolache, N., Olimpismul în istoria civilizaţiei, Editura Saeculum,
Bucureşti, 2004.
44
GIMNASTICĂ DE BAZĂ ESSENTIAL GYMNASTICS
Disciplină obligatorie; ore semestru: sem. 1; 28 lucrări practice;
47 muncă independentă; 3 credite; verificare; sem. 2; 14 curs; 14 lucrări practice; 72 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Istoricul apariţiei şi dezvoltării gimnasticii; • Terminologia gimnasticii: importanţă, cerinţe, noţiuni de bază în
gimnastică şi kinetoterapie; • Gimnastica de bază: obiective, caracteristici, mijloace; • Exerciţiile de dezvoltare fizică generală: obiective, caracteristici,
sistematizare, corectarea atitudinilor deficiente prin exerciţii de dezvoltare fizică (exerciţii libere, cu partener, perechi, banca de gimnastică, mingi medicinale, scara fixă) şi exerciţii aplicative (târâre, mers, alergare, aruncare, prindere, căţărare);
• Importanţa şi sistematizarea gimnasticii aplicate.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Niculescu, G., Gimnastica în kinetoterapie, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2006. Culda şi colab., Manual de gimnastică, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti , 1998. Tudusciuc, I., Gimnastica de bază. Pregătirea aparatului locomotor,
Editura Fundaţiei România de Mâine Bucureşti, 2006.
45
ÎNOT TERAPEUTIC SWIMMING THERAPY
Disciplină obligatorie; ore semestru: sem. 1; 28 lucrări practice;
47 muncă independentă; 3 credite; verificare; sem. 2; 14 curs; 14 lucrări practice; 47 muncă independentă; 3 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Importanţa înotului ca mijloc asociat al kinetoterapiei; • Bazele tehnice ale înotului; • Tehnica şi metodica învăţării procedeelor de înot craul, spate, bras,
delfin; • Evoluţia tehnicii, poziţia corpului în apă în funcţie de viteza de înot,
de mişcările picioarelor, braţelor şi respiraţiei. • Coordonarea mişcărilor de braţe şi picioare cu respiraţia. • Greşeli frecvente în execuţia tehnică a procedeelor, la mişcarea de
picioare, braţe, respiraţie • Corectarea principalelor deficienţe fizice segmentare prin exerciţii
specifice în apă (torticolis, cifoză, lordoză, scolioză etc.).
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Mureşan, E., Jeleascov, C., Mureşan, D., Corectarea deficienţelor
fizice. Mijloace utilizate în apă şi pe uscat, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.
2. Mureşan, E., Curs de înot, ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.
3. Cirlă, L., Jivan, I., Înotul mijloc asociat al kinetoterapiei, Editura A.N.E.F.S., Bucureşti, 1966.
4. Fozza, C.A., Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.
46
ATLETISM ADAPTAT ÎN KINETOTERAPIE ATHLETICS ADAPTED IN KINETOTHERAPY
Disciplină obligatorie; ore semestru: sem. 1; 28 lucrări practice;
47 muncă independentă; 3 credite; verificare; sem. 2; 14 curs; 14 lucrări practice; 72 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Atletismul – repere definitorii: disciplină formativă – asociată mij-
loacelor kinetoterapiei. • Bazele fizice ale exerciţiilor de atletism: parametri şi forţele în
exerciţiul terapeutic de atletism. • Alergările, săriturile şi aruncările: aspecte tehnice, terapeutice şi
aplicaţii în kinetoterapie. • Exerciţiile de atletism la persoane cu cerinţe educative speciale (CES):
exerciţii de atletism la persoane cu dizabilităţi mintale, de vedere şi de auz. • Organizarea activităţilor sportive de atletism pentru persoane cu
cerinţe educative speciale. • Fitness-ul fizic – mijloc kinetoterapeutic de recuperare a capacităţii
de efort.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Boeriu, C., Ivan, P., Exerciţii de atletism utilizate în kinetoterapie,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Sabău, E., Refacere-recuperare. Kinetoterapie în activitatea sportivă,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 3. Petrescu, T., Atletism pentru kinetoterapie, Editura Tehnoprint,
Bucureşti, 2004. 4. Sabău, E., Sabău, I., Atletism. Curs pentru studenţii anilor I-II,
Editura ANEFS, Bucureşti, 1999.
47
JOCURI SPORTIVE – BASCHET –, ADAPTATE ÎN KINETOTERAPIE SPORTS GAMES – BASKETBALL – ADAPTED IN KINETOTHERAPY
Disciplină obligatorie; sem. 1; ore semestru: 14 curs ; 14 lucrări
practice; 22 muncă independentă; 2 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Formarea priceperilor şi deprinderilor motrice specifice de bază a
elementelor tehnice; • Cunoştinţe şi deprinderi metodice specifice kinetoterapiei privind
folosirea elementelor tehnice ale jocului de baschet în profilaxia şi terapia diferitelor afecţiuni somato-fiziologice;
• Tehnica jocului de baschet: sistematizare şi analiza principalelor elemente şi procedee tehnice: poziţia fundamentală, deplasările, schimbările de direcţie, pirueta, săriturile, lucrul de braţe şi jocul de picioare, prinderea şi ţinerea mingii, pasa cu două mâini de la piept de pe loc, din deplasare, cu pământul, pasa cu o mână din dreptul umărului, oprirea, pivotarea, driblingul, aruncarea la coş de pe loc cu o mână de sus, aruncarea la coş din dribling, aruncarea la coş din alergare şi aruncarea la coş din săritură.
• Prevederi principale privind regulamentul oficial al Special Oliympics, al competiţiilor de baschet.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Popescu, F., Baschetul în şcoală, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Fozza, C.A., Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 3. Todea, S.F., Exerciţiul fizic în educaţia fizică şi kinetoterapie,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.
48
JOCURI SPORTIVE – VOLEI –, ADAPTATE ÎN KINETOTERAPIE SPORTS GAMES – VOLLEYBALL – ADAPTED IN KINETOTHERAPY
Disciplină obligatorie; sem. 1; ore semestru: 14 curs ; 14 lucrări
practice; 22 muncă independentă; 2 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Jocul de volei – mijloc al kinetoterapiei; • Noţiuni de bază ale regulamentului jocului de volei şi tehnica jocului
de volei adaptat la kinetoterapie; • Tehnica jocului de volei la persoanele cu deficienţe motorii: serviciul
(de jos din faţă, de sus din faţă); • Tehnica jocului de volei la persoanele cu deficienţe motorii : pasa cu
două mâini de sus înainte şi peste cap, preluare cu două mâini de jos; • Modalităţi de utilizare a voleiului ca mijloc al kinetoterapiei –
exerciţiul fizic mijloc fundamental al kinetoterapiei, utilizarea jocului de volei în alte afecţiuni;
• Mijloace specifice jocului de volei, care pot fi adaptate şi utilizate în kinetoterapie.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Cojocaru A., Ioniţă M., Volei – joc adaptat în kinetoterapie, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Cojocaru, A., Ioniţă, M., Volei – caiet de lucrări practice, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 3. Drăgan, A., Volei – noţiuni de bază, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2002. 4. Croitoru, D., Volei în Kinetoterapie, Editura Semne, Bucureşti 2002.
49
FITNESS – CULTURISM, ADAPTATE ÎN KINETOTERAPIE
FITNESS– BODYBUILDING ADAPTED IN PHYSICAL THERAPY
Disciplină facultativă; ore semestru: sem. 1; 14 lucrări practice; 61
muncă independentă; 3 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Metode şi mijloace de lucru segmentar cu îngreuieri pentru prevenirea
şi corectarea principalelor deficienţe fizice, precum şi elemente de formare şi întreţinere a condiţiei fizice (fitness);
• Exerciţii pentru corectarea deficienţelor coloanei vertebrale, toracelui, centurii scapulare, abdomenului, centurii pelviene, membrelor superioare şi inferioare;
• Exerciţii de dezvoltare a rezistenţei locale şi generale, şi în regimul altor calităţi motrice;
• Stretching şi elemente de mobilitate articulară; • Topografie musculară, proporţii, simetrii, tipuri constituţionale.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Ionescu, A., Gimnastica medicală, Editura All, Bucureşti, 1994. 2. Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern, Editis, Bucureşti, 1993. 3. Székely, L., Culturism, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
50
PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI PSYCHOLOGY OF EDUCATION
Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului
pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
• Specificul studiului psihologiei educaţiei: statutul epistemologic al psihologiei educaţiei; priorităţi ale studiului psihologiei educaţiei.
• Dezvoltarea psihică şi educaţia: problematica educabilităţii; dez-voltarea cognitivă, afectivă, socio-morală şi consecinţele în plan educativ.
• Formarea şi dezvoltarea personalităţii: structura personalităţii; formarea caracterului; dezvoltarea aptitudinilor.
• Elemente de psihologia învăţării: caracteristicile şi condiţiile învăţării; metode de învăţare eficientă.
• Succesul şcolar şi social: factori determinanţi; evaluarea şi prevenirea insuccesului; problematica devianţei comportamentale.
• Dimensiuni psihologice ale activităţii educative: rolul profesional şi personalitatea profesorului.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE
1. Radu N. (coord.), Psihologia educaţiei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
2. Cosmovici, A., Iacob L.(coord.), Psihologie şcolară, Editura, Polirom, Iaşi, 1998/1999.
3. Creţu C., Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.
51
INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE FUNDAMENTALS OF PEDAGOGY
TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUI THE THEORY AND METHODOLOGY OF THE CURRICULUM
Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului
pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
• Pedagogia şi sistemul ştiinţelor educaţiei: educaţia – obiectul specific de studiu al pedagogiei, caracteristicile şi structura educaţiei, perspectiva pedagogică în abordarea şi studierea educaţiei, problematica contemporană a educaţiei. Formele educaţiei: educaţia formală, nonformală şi informală; relaţiile, notele definitorii şi continuitatea dintre formele educaţiei. Domeniile educaţiei: educaţia intelectuală, moral-civică, profesională, estetică, fizică, religioasă; noile educaţii. Sistemul instituţional al educaţiei: şcoala, familia, comunitatea locală, organizaţiile cultural – educative, şi nonguvernamentale, asociaţiile profesionale, societăţile ştiinţifice unităţile economice, mass-media etc.
• Teoria şi metodologia curriculum-ului: curriculum-ul – concepte fundamentale: curriculum general, Curriculum Naţional, curriculum specializat, curriculum subliminal, curriculum formal, curriculum informal, curriculum scris, curriculum predat, curriculum învăţat, curriculum recomandat. Compo-nentele curriculare: finalităţi, (ideal, scopuri, obiective), conţinut – tendinţe în organizarea conţinuturilor curriculare (monodisciplinaritatea, multidisciplina-ritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea); timp (plaja orară), strategii de predare-învăţare, strategii de evaluare. Produsele curriculare: documente oficiale (planul – cadru de învăţământ; programele şcolare; manualele şcolare) şi materialele auxiliare, în sprijinul profesorilor şi elevilor (curriculum-ul de suport). Evaluarea curriculum-ului – cadru conceptual şi metodologie; calităţile unui bun curriculum: extensia, echilibrul, relevanţa, diferenţierea, continuitatea şi progresia, calităţi fundamentale ale curriculum-ului.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE
1. Radu, I., T., Pedagogie, fundamente teoretice, Editura V. & I Integral, 2002.
52
2. Dewey, J., Fundamente pentru o ştiinţă a educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.
3. Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ - Dobridor, I., Pânişoară, I.- O., Prelegeri pedagogice, Iaşi, Polirom, 2001.
4. Cucoş, C., Pedagogie (Ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Editura Polirom, Iaşi, 2002.
5. Creţu, C., Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei, Editura Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi,1999.
6. Şerdean, I., Pedagogie – Compendiu, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004.
53
Specializarea KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
ANUL II
• Planul de învăţământ • Programele analitice
54
În atenţia studenţilor anului II Studenţii anului II, anul univer-
sitar 2006-2007, au, în continuare, toate informaţiile esenţiale utile (Planuri de învăţământ, programe analitice şi informaţii generale pentru următorii 2 ani – II şi III, respectiv anii universitari 2006-2008).
Ghidul va constitui un îndru-mar până la finalizarea ciclului de studii universitare de licenţă.
56
PROGRAME ANALITICE ANUL II
FIZIOLOGIE PHYSIOLOGY
Disciplină obligatorie; ore semestru: sem. 3; 28 curs ; 14 lucrări
practice; 33 muncă independentă; 3 credite; colocviu; sem. 4; 28 curs; 14 lucrări practice; 33 muncă independentă; 3 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Fiziologia sistemului muscular; Structura muşchiului scheletic; • Fiziologia sistemului nervos vegetativ; Rolul sistemului nervos vege-
tativ în efortul fizic; • Fiziologia sângelui; Modificările de efort ale sângelui; • Fiziologia aparatului cardio-vascular; Structura cordului şi a vaselor; • Fiziologia aparatului respirator; Modificările imediate şi tardive ale
aparatului respirator, induse de efortul fizic; • Fiziologia excreţiei.; Excreţia renală şi extrarenală în efort; • Fiziologia sistemului endocrin. Modificările hormonale induse de
efortul fizic; • Fiziologia sistemului nervos. Bazele funcţionale ale neuronului.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Nenciu, G., Fiziologia generală şi a efortului fizic, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Bota, C., Fiziologia educaţiei fizice şi sportului, Editura MTS,
Bucureşti, 1993. 3. Bota, C., Fiziologie generală, aplicaţii la efortul fizic, Editura
Medicală, Bucureşti, 2002. 4. Gavrilescu, D., Nenciu, G., Anatomie funcţională – Miologie, Editura
ANEFS, Bucureşti, 1999.
57
PSIHOMOTRICITATE, PSIHOPATOLOGIE ŞI PSIHOTERAPIE
PSYCHOMOTRICS, PSYCHOPATHOLOGY AND PSYCHOTHERAPY
Disciplină obligatorie; sem. 4; ore semestru: 28 curs ; 14 seminar;
33 muncă independentă; 3 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Structura psihomotricităţii şi dezvoltarea de-a lungul vârstelor; Eva-
luarea psihomotricităţii prin teste de dezvoltare şi probe specifice; Tulburările psihomotricităţii; Elemente de psihopatologie: hiperestezia şi hipoestezia, ideile obsesive; dezechilibrele emoţionale – depresia, tulburări ale atenţiei, motivaţiei şi voinţei; Tipuri de personalitate dificilă; Posibilităţi şi limite ale psihoterapiei; Gândirea pozitivă;
2. Tehnici de relaxare; Asocierea tehnicilor de respiraţie cu sugestiile pozitive; Tehnici de comunicare terapeutică; Psihoterapia durerii şi a anxietăţii.
3. Perioade optime de dezvoltare a psihomotricităţii; Testele de dez-voltare şi testele screening; Aplicaţii practice de evaluare a componentelor psihomotricităţii; Relaţionarea cu persoane cu tulburări ale sensibilităţii, cu depresie, cu tulburări ale atenţiei, motivaţiei şi voinţei; Relaţionarea cu personalităţile dificile; Aplicaţii practice pentru tehnicile de gândire pozitivă, tehnicile de relaxare, de management al durerii şi al anxietăţii.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Golu, M., Fundamentele psihologiei (vol. I, II), Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Ionescu, A., Psihoterapie. Noţiuni introductive, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2006. 3. Epuran, M., Dezvoltarea psihică. Aspecte ale dezvoltării psihice în
ontogeneză, Editura ANEFS, Bucureşti, 1999. 4. Horghidan, V., Tüdös Ş., Mitrache, G., Psihologie normală şi
patologică, Editura Globus, Bucureşti, 2001.
58
TEORIA ŞI METODICA KINETOTERAPIEI THE THEORY AND METHODICS OF KINETOTHERAPY Disciplină obligatorie; sem. 3; ore semestru: 28 curs ; 28 lucrări
practice; 94 muncă independentă; 6 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Structura şi organizarea „sistemului articulaţiei unice”; • Funcţionalitatea „sistemului articular singular”; • Bazele fiziologice şi fiziopatologice ale kinetoterapiei: structura şi
funcţia sistemului, posibilităţi de aplicare, reglaje şi dereglaje ale sistemului cu caracter patologic;
• Tehnici, exerciţii şi metode în kinetoterapie – tehnici, exerciţiul fizic, terapeutic, metode în kinetoterapie;
• Obiectivele de bază în kinetoterapie: relaxarea, creşterea mobilităţii, creşterea forţei musculare, creşterea rezistenţei musculare, coordonare, control, echilibru, antrenamentul la efort fizic dozat, reeducarea sensibilităţii şi altele.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. De Lisa J.A. şi colectiv, Rehabilitation Medicine – principles and
practice (third edition), Editura Lippincott, Williams & Wilkins, 1998. 2. Kiss, J., Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală, Editura
Medicală, Bucureşti, 1999. 3. Sbenghe, T., Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura
Medicală, Bucureşti, 2000. 4. Sbenghe, T., Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Editura Medicală, Bucureşti, 2002.
59
INFORMATICĂ APLICATĂ, OPERARE PC APPLIED INFORMATICS, PC OPERATION SYSTEMS
Disciplină obligatorie; sem. 4; ore semestru: 28 lucrări practice;
47 muncă independentă; 3 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Bazele teoretice ale prelucrării automate a datelor; • Arhitectura sistemelor de calcul; • Sistemul de operare Microsoft Windows: Windows Explorer; • Procesarea documentelor în Microsoft Word; Meniuri de instrumente
în Microsoft Word; • Definirea stilurilor de caractere; • Schiţa logică a documentului; • Paginaţia, antetul şi subsolul; • Corectarea ortografică şi gramaticală; • Inserarea şi formatarea tabelelor; • Inserarea pictogramelor în document; • Pregătirea documentelor pentru imprimare; • Noţiuni de calcul tabelar în Microsoft Excel; • Operaţii cu registre de calcul: crearea, salvarea, ştergerea, redenumirea;
Structura unui registru de calcul.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Mareş, M.D., Informatică şi bazele generale de operare pe calcu-
lator, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001. 2. Mareş, M.D., Andronie, M., Sisteme electronice de calcul, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Popa, M., Word, Access în 5 lecţii, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2002.
60
MASAJ ŞI TEHNICI COMPLEMENTARE DE MASAJ MASSAGE AND COMPLEMENTARY MASSAGE TECHNIQUES
Disciplină obligatorie; ore semestru: sem. 3; 14 curs ; 28 lucrări
practice; 33 muncă independentă; 3 credite; colocviu; sem. 4; 14 curs ; 28 lucrări practice; 33 muncă independentă; 3 credite; examen
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Masajul clasic, masaj terapeutic, masaj energetic, masaj reflexogen,
drenajul limfatic; • Noţiuni generale privind masajul: definiţii, clasificări, indicaţii şi
contraindicaţii ale diferitelor tipuri de masaj, reguli metodice; • Descrierea manevrelor specifice fiecărui tip, modul lor de aplicare şi
efecte, imediate şi tardive, locale, la distanţă şi generale; • Abordarea fiecărei regiuni corporale, prin aplicarea procedeelor
caracteristice.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Sidenco, E. L., Masajul în kinetoterapie, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2003. 2. Moldoveanu, O., Tehnici orientale şi complementare de masaj,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 3. Cordun, M., Masajul – Tehnici şi aplicaţii în sport, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1995. 4. Drăgan, I., Masajul în activitatea sportivă, Editura Sport, Bucureşti,
1992. 5. Ionescu, A., Masajul (procedee tehnice, metode, efecte, aplicaţii în
sport), Editura All, Bucureşti,1992. 6. Sbenghe, T., Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Editura Medicală, Bucureşti, 2002.
61
RECUPERAREA AFECŢIUNILOR ORTOPEDICO-TRAUMATICE
THE RECOVERY IN THE ORTHOPEDIC AND TRAUMATIC DISEASES
Disciplină obligatorie; sem. 3; ore semestru: 28 curs ; 28 lucrări
practice; 94 muncă independentă; 6 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Afecţiunile ortopedico-traumatice ale membrelor superioare şi infe-
rioare: simptomatologie, metode medicale de rezolvare a afecţiunii; • Afecţiunile traumatice şi tulburările de statică vertebrală la nivelul co-
loanei vertebrale: simptomatologie, metode medicale de rezolvare a afecţiunii; • Principiile recuperării prin kinetoterapie; • Metode şi mijloace specifice de recuperare prin kinetoterapie la
nivelul membrelor superioare şi inferioare, coloanei vertebrale.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Budică, C., Kinetoterapie în afecţiunile ortopedico-traumatice,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Fozza, C.A., Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 3. Mureşan, D., Îndrumar pentru recuperarea afecţiunilor ortopedico-
traumatice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 4. Sbenghe, T., Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale
membrelor, Editura Medicală, Bucureşti, 1981.
62
KINETOTERAPIE ÎN AFECŢIUNI REUMATOLOGICE
KINETOTHERAPY IN RHEUMATIC DISEASES
Disciplină obligatorie; sem. 4; ore semestru: 28 curs ; 14 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Poliartrita reaumatoidă: etiologie, aspecte clinice, manifestări, forme
clinice, tratament; • Spondiliartropatii seronegative: spondilita anchilozantă, sindromul
Reiter, artropatia psoriazică; • Artrite produse de microcristale; • Coxartroza: etiologie, aspecte clinice, tratament, igienă ortopedică a
şoldului; • Gonartroza: etiologie, aspecte clinice, examene paraclinice, evoluţie,
tratament.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Creţu A., Boboc, F., Kinetoterapia în afecţiuni reumatice, Editura
ANEFS, Bucureşti, 2003. 2. Moraru G., Pâncotan, V., Recuperarea kinetică în reumatologie,
Editura Imprimeriei de Vest, 1999.
63
REFACERE ÎN ACTIVITATEA SPORTIVĂ RECOVERY IN SPORTS ACTIVITY
Disciplină obligatorie; sem. 3; ore semestru: 14 curs ; 14 lucrări
practice; 97 muncă independentă; 5 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Teoria oboselii şi teoria refacerii pentru activitatea sportivă; • Mijloacele refacerii: hidroterapia, alimentaţia, medicaţia, psihoterapia,
odihna pasivă, odihna activă; • Procesul de refacere în funcţie de periodizarea antrenamentului; • Scheme orientative de refacere în funcţie de disciplina sportivă; • Teoria recuperării, mijloacele kineziei pasive şi ale kineziei active; • Recuperarea celor mai frecvente traumatisme produse în activitatea
sportivă.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Sabău, E., Refacere-recuperare. Kinetoterapie în activitatea sportivă,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Bota, C., Ergofiziologie, Editura Globus, Bucureşti, 2000. 3. Brătilă, F., Refacerea după stresul psiho-fizic, Editura Transport-
Rutier, Bucureşti, 2002. 4. Drăgan, I., Medicină sportivă, Editura Medicală, Bucureşti, 2002. 5. Sabău, E., Mijloace de refacere şi recuperare în activitatea sportivă,
Editura Bren, Bucureşti, 2005.
64
EVALUARE MOTRICĂ ŞI SOMATO-FUNCŢIONALĂ
SOMATIC – FUNCTIONAL AND MOTOR EVALUATION
Disciplină obligatorie; sem. 4; ore semestru: 28 curs ; 28 lucrări
practice; 44 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Procesul de creştere şi dezvoltare a organismului şi caracteristicile lui
– factorii principali care le condiţionează, armonia în dezvoltare, deficienţele fizice;
• Pârghiile osoase – mobilitate articulară, cupluri şi lanţuri motrice (evaluare);
• Caracteristicile morfo – funcţionale ale organelor aparatului locomotor; • Contracţia musculară; • Examenul general al bolnavilor: tip constituţional, G, T, tegument,
ţesut adipos subcutanat, focare de infecţie: aparat digestiv, cardio-respirator, endocrin, temperatura corpului.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Drăgan, I., Medicina sportivă aplicată, Editura Editis, Bucureşti,
1994.
65
SEMIOLOGIE ŞI FARMACOLOGIE SEMIOLOGY AND PHARMACOLOGY
Disciplină obligatorie; sem. 3; ore semestru: 28 curs ; 14 lucrări
practice; 83 muncă independentă; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Semiologia: semne şi simptome atât cu caracter general, cât şi cele
care particularizează o anumită afecţiune; • Semiologia pe aparate (particularităţile anamnestice, examenul
obiectiv); • Principalele sindroame specifice fiecărui segment anatomic; • Farmacologia (studierea interacţiunilor sistemelor chimice cu sistemele
biologice şi consecinţele acestor interacţiuni); • Noţiunile principale privind: problemele generale de farmacocinetică,
farmacodinamie, medicaţia sistemelor cardiovascular, digestiv, respirator, neurologic şi endocrin.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Bruckner, I., Semiologie medicală, Editura Medicală, Bucureşti, 2002. 2. Cristea, A.N., Farmacologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1998. 3. Georgescu, M., Semiologie medicală, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2003. 4. Stroescu, V., Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editura
Medicală, Bucureşti, 1998.
66
TEHNICI SPECIALE DE MANEVRARE A BOLNAVULUI
SPECIAL TECHNIQUES OF PATIENT HANDLING
Disciplină obligatorie; sem. 4; ore semestru: 14 lucrări practice;
36 muncă independentă; 2 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Tehnici specifice individuale pentru kinetoterapeut necesare prevenirii
unor tulburări de statică vertebrală: şcoala spatelui; • Manevrarea bolnavului din poziţia decubit dorsal în decubit lateral şi
ridicarea în aşezat la marginea patului; • Transferul bolnavului de către una, două sau trei persoane; • Ghidajul mersului la pacienţii cu afecţiuni neurologice şi posttraumatice. • Transportul bolnavului conştient sau inconştient.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Mőzes, C., Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti,
1999. 2. Sbenghe, T., Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura
Medicală, Bucureşti, 1999.
67
JOCURI DE MIŞCARE MOVEMENT GAMES
Disciplină opţională; sem. 4; ore semestru: 14 lucrări practice;
36 muncă independentă; 2 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Consideraţii generale. Metodica alegerii, organizării, desfăşurării şi
conducerii jocurilor de mişcare; • Jocuri de mişcare pentru dezvoltarea calităţilor motrice de bază; • Jocuri de mişcare pentru formarea şi consolidarea deprinderilor motrice
de bază, utilitar – aplicative şi specifice unor probe sau ramuri sportive; • Jocuri de mişcare pentru orientarea în spaţiu, dezvoltarea capacităţii
de organizare, captarea atenţiei şi disciplinarea colectivului de participanţi; • Jocuri de mişcare organizate şi desfăşurate în/pe apă sau pe nisip; • Jocuri de mişcare specifice sezonului de iarnă, organizate şi desfăşurate
pe zăpadă/gheaţă; • Jocuri de mişcare şi distractive organizate şi desfăşurate în spaţii
improvizate, în sala de clasă sau în alte încăperi.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Todea, Fl. S., Jocuri de mişcare, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2002. 2. Todea, Fl. S., Metodica educaţiei fizice şi sportive, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2006.
68
GIMNASTICĂ AEROBICĂ AEROBICS
Disciplină opţională; sem. 4; ore semestru: 14 lucrări practice;
36 muncă independentă; 2 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Particularităţile tehnice şi metodice ale predării mişcărilor gimnice din
conţinutul programelor de gimnastică aerobică: variante de deplasare – paşi de bază şi specifici diferitelor tipuri de gimnastică şi de dans, paşi succesivi, adăugaţi, paşi în ,,V”, paşi încrucişaţi, paşi ritmici, pas schimbat, paşi de dans (jazz dance, dans sportiv, paşi de dans cu caracter folcloric, paşi de dans modern, combinaţii cu paşi variaţi);
• Caracteristicile tehnice ale mişcărilor conduse (conştientizarea schemei corporale, prelucrarea specifică a musculaturii, îmbunătăţirea mobilităţii articulare, dezvoltarea coordonării, îmbunătăţirea forţei musculare): mişcări conduse la nivelul membrelor superioare, mişcări conduse la nivelul trunchiului, mişcări conduse la nivelul membrelor inferioare;
• Caracteristicile tehnice ale mişcărilor de balans (capacitatea de relaxare reflexă a grupelor musculare, mobilitate articulară şi supleţe musculară, simţul echilibrului, orientare spaţio-temporală, ritmicitate motrică);
• Modalităţi de prelucrare analitică a aparatului locomotor realizate prin metode ,,stretching”; Programe de gimnastică aerobică adaptate în kinetoterapie
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Ferario, B., Gimnastică aerobică pe înţelesul tuturor, Editura SEMNE,
Bucureşti, 2005. 2. Macovei, S., Vişan, A., Gimnastica aerobică de întreţinere, Editura
Afir, Bucureşti, 2003. 3. Stoenescu, G., Gimnastica aerobică, Editura ISPE, Bucureşti, 2000.
69
MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ, SPORT ŞI KINETOTERAPIEI
THE MANAGEMENT OF PHYSICAL EDUCATION, SPORTS AND KINETOTHERAPY ACTIVITIES
Disciplină opţională; sem. 3; ore semestru: 14 curs ; 36 muncă
independentă; 2 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Bazele generale ale managementului; Procesele de execuţie şi de management în cultura fizică; Funcţiile managementului; Managementul sistemului de kinetoterapie; Sistemul de kinetoterapie, componentă a sistemului global; Nivelurile ierarhice; Resursele umane în managementul kinetoterapiei; Legislaţia domeniului kinetoterapiei.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Gâf-Deac, M., Managementul modern, elemente de bază şi studii de
caz, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. 2. Hoffmann, A., Resursele umane în activitatea de educaţie fizică şi
sport, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Hoffmann, A., Structurile sportului , Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004. 4. Todea, S.F., Managementul educaţiei fizice şi sportului, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 6. Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 69/2000 a educaţiei
fizice şi sportului („Monitorul Oficial” Nr. 578 din 14 sept. 2001).
70
METODE DE RECUPERARE ÎN PATOLOGIA SPECIALĂ
RECOVERY METHODS IN SPECIAL PATHOLOGY
Disciplină opţională; sem. 3; ore semestru: 14 curs ; 36 muncă
independentă; 2 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Deficienţă, incapacitate, handicap – generalităţi, evaluare; • Patologia specială – infirmităţi motorii de origine neurologică; • Infirmităţi motorii de origine reumatismală; • Infirmităţi motorii de natură oropedico-traumatică; • Infirmităţi motorii la copil şi la vârsta adultă; • Instituţionalizarea; • Tehnici şi mijloace de recuperare în patologia specială.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Moldoveanu, O., Metode de recuperare în patologia specială,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Sidenco, E.-L., Masajul în kinetoterapie, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2002. 3. Rădulescu, A., Fizioterapie şi masaj, Editura Medicală, Bucureşti,
2002. 4. Rusu, C., Hâncu, V., Carantina, D., Leca, M., Teodoru, V., Deficienţă,
incapacitate, handicap, Editura Pro Humanitate, Bucureşti, 1997. 5. Sbenghe, T., Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Editura Medicală, Bucureşti, 1987. 6. Sbenghe, T., Kinesiologie – ştiinţa mişcării, Editura Medicală,
Bucureşti, 2002.
71
PSIHOLOGIA PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI
THE PSYCHOLOGY OF THE PERSONS WITH DISABILITIES
Disciplină facultativă; sem. 4; ore semestru: 14 curs ; 14 seminar;
47 muncă independentă; 3 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Conceptele de normalitate, sănătate, boală şi dizabilitate ; • Delimitări conceptuale: defect, incapacitate, handicap, deficienţă, di-
zabilitate, nevoi speciale; • Tipuri de dizabilităţi: clasificare şi etiologie ; • Persoanele cu dizabilităţi fizice; paralizia cerebrală; • Persoanele cu dizabilităţi mintale; sindromul Down; • Persoanele cu dizabilităţi senzoriale (auditive şi vizuale); • Persoanele cu deficienţe de limbaj; • Persoanele cu tulburări polimorfe de dezvoltare; autismul; sindromul
atenţiei deficitare; • Relaţionarea şi comunicarea cu persoane cu dizabilităţi fizice; • Relaţionarea şi comunicarea cu persoane cu: dizabilităţi mintale,
dizabilităţi auditive, dizabilităţi vizuale, dizabilităţi de limbaj, autism, atenţie deficitară.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Avramescu, M.D., Defectologie şi logopedie, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Muşu, I., Taflan, A., Terapie integrată, Editura ProHumanitate,
Bucureşti,1999. 3. Weihs, Th., Să-i ajutăm iubindu-i, Editura Humanitas, Bucureşti,
1992.
72
TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII THE THEORY AND METHODOLOGY OF TRAINING
TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII THE THEORY AND METHODOLOGY OF ASSESMENT
Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului
pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 42; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
Teoria şi metodologia instruirii: Procesul de învăţământ şi instruire. Procesul de învăţământ ca sistem; concepte fundamentale; instruire, predare, învăţare, evaluare; principiile şi organizarea procesului de învăţământ. Metode de instruire; delimitări conceptuale: metodologie, metode, strategie didactică; modele de instruire; sistemul metodelor de instruire. Esenţa şi conţinutul princi-palelor metode de instruire: metode expozitive, metode active şi interactive, metode de explorare sau metode bazate pe contactul cu realitatea, metode de comunicare scrisă. Proiectarea activităţii didactice; delimitări conceptuale: lectura programei în contextul aplicării noului currriculum naţional; planificarea calendaristică; algoritmul proiectării didactice pentru: proiectul unităţii de învăţare, activităţii de evaluare; relaţia dintre lecţie şi unitatea de învăţare. Stiluri de comunicare didactică şi competenţe educaţionale ale personalului didactic.
Teoria şi metodologia evaluării: Concepte-cheie ale evaluării educa-ţionale: măsurare, apreciere, judecată expertă. Tipuri de rezultate şcolare supuse acţiunilor evaluative. Calităţi metrologice ale instrumentelor de evaluare. Tipologia demersurilor şi instrumentelor de evaluare educaţională. Evaluarea iniţială; evaluarea formativă; evaluarea finală. Tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare; metodologia şi tehnicile construirii instrumentelor de evaluare a rezultatelor şcolare. Calitatea şi eficienţa instrumentelor de eva-luare educaţională.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE
1. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2004.
2. Jean Vogler (coord.), Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
73
3. Lisievici, P. (coord.), Ţăranu Mihaela, Tudorică Roxana, Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
4. Lisievici, P., Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
5. Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.
74
DIDACTICA SPECIALITĂŢII (un semestru pentru o specialitate,
două semestre pentru două specialităţi) DIDACTICS OF THE SUBJECT TO BE TAUGHT
(one semester for one subject, two semestres for two subjects) Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului
pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; semestrul 4; ore săptămânal – învăţământ de zi : 2 curs, 2 lucrări practice; total ore semestru 56; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
• Optimizarea procesului de predare-învăţare la disciplinele de spe-cialitate prin aplicarea metodologiei noului curriculum. Aplicaţii.
• Procesul de învăţământ: structură, funcţionalitate şi transpunere didactică la disciplina de specialitate. Proiectarea didactică; strategii, metode şi tehnici de predare-învăţare a disciplinei de specialitate. Lectura persona-lizată a programei, proiectarea calendaristică (anuală), proiectarea unităţilor de învăţare, proiectarea lecţiei. Strategii, metode şi tehnici didactice adecvate specificului lecţiei de specialitate. Tipuri de lecţie şi forme de activitate în studiul disciplinei de specialitate.
• Conceperea instrumentelor de evaluare şi valorificarea rezultatelor elevilor. Elaborarea unui test de evaluare formativă. Tipuri de itemi. Pre-lucrarea şi analiza rezultatelor probelor de evaluare.
• Specificul lecţiilor desfăşurate la cabinetul de specialitate. Domenii de activitate şi principale atribuţii ale profesorului-diriginte.
• Demersuri creative şi inovative în Didactica de specialitate. Coor-donate teoretico-metodologice ale modernizării Didacticii de specialitate. Noi tehnologii informatice şi modernizarea Didacticii de specialitate.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE
1. MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele şcolare pentru aria curriculară la ISTORIE.
2. Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare din aria curriculară la ISTORIE, 2001, Editura SC Aramis Print, Bucureşti
3. MEC, CNC, Repere privind activitatea educativă, Ghid metodologic, 2001.
75
Specializarea KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
ANUL III
• Planul de învăţământ • Programele analitice
78
PROGRAME ANALITICE ANUL III
FIZIOPATOLOGIE PHYSIOPATHOLOGY
Disciplină obligatorie; sem. 6; ore semestru: 24 curs ; 12 lucrări
practice; 64 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Fiziopatologia echilibrului fluidocoagulant; • Fiziopatologia inflamaţiei; • Fiziopatologia termoreglării; • Fiziopatologia metabolismului fosfo-calcic; • Fiziopatologia echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic; • Fiziopatologia aparatului respirator; • Fiziopatologia aparatului cardio-vascular; • Fiziopatologia aparatului digestiv; • Fiziopatologia aparatului urinar; • Fiziopatologia sistemului endocrin; • Fiziopatologia antrenamentului.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Djamo, O., Fiziopalogie, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006. 2. Barbu, R.., Fiziopatologie, Editura Medicală, Bucureşti,1984. 3. Saragea, M., Fiziopatologie, Editura Academiei, Bucureşti, 1982. 4. Teodorescu-Exarcu, I., Fiziopatologia specială, IMF, Bucureşti, 1986.
79
ELECTROTERAPIE ELECTROTHERAPY
Disciplină obligatorie; sem. 6; ore semestru: 24 curs ; 12 lucrări
practice; 64 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Bazele fiziologice ale electroterapiei; • Terapia de înaltă frecvenţă – proprietăţi fiziologice, modalităţi de
aplicare, indicaţii şi contraindicaţii; • Terapia cu ultrasunete – acţiunile biologice, efectele fiziologice,
metodologie; • Fototerapia – efectele biologice, efectele fiziologice, efecte clinice şi
proprietăţi terapeutice; • Terapia prin câmpuri magnetice de joasă frecvenţă – indicaţii şi
contraindicaţii; • Laser-terapia – efectele biologice, efectele fiziologice, efecte clinice
şi proprietăţi terapeutice.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Sidenco, E.L., Electroterapie – aplicaţii în medicina sportivă şi în
kinetoterapie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Kiss, J., Fizioterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului
locomotor, Editura Medicală, Bucureşti, 1999. 3. Rădulescu, A., Electroterapie, Editura Medicală, Bucureşti, 1992. 4. Rădulescu, A., Teodorescu, E., Fizioterapie, masaj terapeutic şi
bioclimatologie, Editura Medicală, Bucureşti, 2002. 5. Teleki, N., Mijloace ale medicinii fizice, fizioterapiei în recuperarea
sportivilor în Practica medicinii sportive, sub red. Drăgan I., Editura Medicală, Bucureşti, 1989.
80
KINETOTERAPIE ÎN AFECŢIUNI RESPIRATORII KINETOTHERAPY IN RESPIRATORY DISEASES
Disciplină obligatorie; sem. 5; ore semestru: 28 curs ; 28 lucrări
practice; 94 muncă independentă; 6 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Metode de evaluare funcţională a pacienţilor cu afecţiuni respiratorii; • Obiectivele şi aplicarea mijloacelor kinetice de recuperare; • Tehnici fiziologice şi psihologice de relaxare, posturări relaxante şi
facilitatoare pentru respiraţie, posturile de drenaj bronşic; • Programe de exerciţii pentru corectarea deficienţelor fizice, care
evoluează cu diminuarea funcţiei respiratorii, dar şi pentru tonifierea, directă sau indirectă a musculaturii respiratorii (intrinseci, sau accesorii), controlul fluxului de aer inspirat/expirat, coordonarea fazelor respiratorii, a duratei lor şi a raportului dintre ele etc.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Cordun, M., Kinetologie medicală, Editura Axa, Bucureşti, 1999. 2. De Lisa J.A. şi colectiv., Rehabilitation Medicine – principles and
practice, Editura Lippincott, Williams & Wilkins, 1998. 3. Kiss, I., Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală, Editura Medicală,
Bucureşti, 1999. 4. Nica, A.S., Compendiu de medicină fizică şi recuperare, Editura
Universitară Carol Davila, Bucureşti, 1998. 5. Sbenghe, T., Recuperarea medicală a bolnavilor respiratori, Editura
Medicală, Bucureşti, 1983. 6. Sbenghe, T., Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Editura Medicală, Bucureşti, 2002. 7. Sbenghe, T., Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura
Medicală, Bucureşti, 2000.
81
KINETOTERAPIE ÎN AFECŢIUNI NEUROLOGICE KINETOTHERAPY IN NEUROLOGICAL DISEASES
Disciplină obligatorie; ore semestru: sem. 5; 28 curs; 28 lucrări
practice; 94 muncă independentă; 6 credite; colocviu; sem. 6; 24 curs ; 24 lucrări practice; 52 muncă independentă; 4 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Evaluarea clinică complexă a pacientului neurologic; • Metode şi metodologie generală de recuperare în patologia neurolo-
gică; • Tehnici şi metode generale şi speciale de kinetoterapie; • Programul kinetic şi recuperarea medicală complexă în sindroamele
algo-funcţionale ale coloanei vertebrale cervico-dorso-lombare (traumatismele vertebro-medulare, sindroamele nevralgice cervico-brahiale şi sindromul lombosciatic, discopatia vertebrală şi sindroamele herniei de disc lombare operate);
• Programul kinetic şi recuperarea medicală complexă în leziunile nervilor periferici.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. De Lisa J.A. şi colectiv, Rehabilitation Medicine – principles and
practice (third edition), Editura Lippincott, Williams & Wilkins, 1998. 2. Kiss, J., Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală, Editura Medicală,
Bucureşti, 1999. 3. Sbenghe, T., Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura
Medicală, Bucureşti, 2000. 4. Sbenghe, T., Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Editura Medicală, Bucureşti, 2002.
82
REEDUCARE MOTRICĂ ŞI FUNCŢIONALĂ ÎN PEDIATRIE
FUNCTIONAL AND MOTIONAL REEDUCATION IN PEDIATRY
Disciplină obligatorie; sem. 5; ore semestru: 28 curs ; 28 lucrări
practice; 69 muncă independentă; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Noţiuni de puericultură: creşterea şi dezvoltarea normală a copilului,
dezvoltarea neuromotorie a sugarului şi copilului mic, alimentaţia sugarului; • Particularităţile aparatelor şi sistemelor în perioada copilăriei; • Simptomatologia şi principiile de recuperare prin kinetoterapie în
afecţiunile specifice copilului, prezentate pe aparate şi sisteme; • Noţiuni generale de genetică; • Afecţiuni genetice: sindrom Down, hemofilie, mucoviscidoză etc.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Mureşan, D., Kinetoterapie în afecţiunile pediatrice, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Fozza, C.A., Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice, ediţia
a II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 3. Robănescu, N., Reeducarea neuromotorie, Editura Medicală, Bucureşti,
2001.
83
KINETOTERAPIE ÎN AFECŢIUNI CARDIO-VASCULARE
KINETOTHERAPY IN CARDIOVASCULAR DISEASES
Disciplină obligatorie; sem. 6; ore semestru: 24 curs; 12 seminar;
12 lucrări practice; 77 muncă independentă; 5 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Noţiunile teoretice legate de particularităţile clinice ale pacienţilor (în
funcţie şi de stadiul clinic evolutiv al bolii şi de cunoaşterea metodologiei de evaluare funcţională a bolnavilor cardio-vasculari);
• Elaborarea programelor kinetice de recuperare; • Principalele entităţi morbide în cardiologie: ateroscleroză, boala
coronariană (cardiopatia ischemică, infarctul de miocard), hipertensiunea arterială, arteriopatiile periferice, bolile venelor;
• Recuperarea post-revascularizare miocardică, post-transplant cardiac ca şi metodologia de aplicare;
• Personalizarea programelor complexe recuperatorii în valvulopatii, cardiomiopatii şi boli congenitale malformative cardiace şi vasculare.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Buşneag, C., Recuperarea în afecţiunile cardiovasculare, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Chirilă, L., Recuperarea funcţională a vasculopatiilor periferice
cronice, Editura Medicală, Bucureşti, 1983. 3. Sbenghe, T., Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura
Medicală, Bucureşti, 1996. 4. Zdrenghea, D., Branea, I., Recuperarea bolnavilor cardiovasculari,
Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995.
84
HIDROTERMOTERAPIE ŞI BALNEOLOGIE HYDRO-THERMOTHERAPY AND BALNEOLOGY
Disciplină obligatorie; sem. 5; ore semestru: 28 curs ; 14 lucrări
practice; 108 muncă independentă; 6 credite; examen.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Bazele fiziologice ale termoterapiei – termoreglarea; • Efectele fiziologice ale aplicaţiilor de cald, rece asupra organismului; • Metodologia de termoterapie (I) – aplicaţii generale de căldură – băile
calde şi hiperterme, termoterapia cu nămol, metodele de termoterapie efectele terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii;
• Metodologia de termoterapie (II) – aplicaţiile locale şi parţiale de căldură – efectele terapeutice ale aplicaţiilor locale de căldură, indicaţii şi contraindicaţii;
• Noţiuni de balneoclimatologie şi aplicaţii (I) – efectele terapeutice, indicaţiile şi contraindicaţiile climatului;
• Noţiuni de balneoclimatologie şi aplicaţii (II) – efectele terapeutice, indicaţiile şi contraindicaţiile apelor minerale (principalele tipuri – indicaţii de staţiuni), nămolurilor terapeutice, talasoterapia.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Kiss, J., Fizioterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile apa-
ratului locomotor, Editura Medicală, Bucureşti, 1999. 2. Rădulescu, A., Teodorescu, E., Fizioterapie, masaj terapeutic şi
bioclimatologie, Editura Medicală, Bucureşti, 2002. 3. Rădulescu, A., Electroterapie, Editura Medicală, Bucureşti, 1992. 4. Teleki, N., Mijloace ale medicinii fizice, fizioterapiei în recuperarea
sportivilor în Practica medicinii sportive, sub red. Drăgan I., Editura Medicală, Bucureşti, 1989.
85
LIMBĂ STRĂINĂ APLICATĂ – ENGLEZĂ APPLIED FOREIGN LANGUAGE – ENGLISH
Disciplină obligatorie; sem. 6; ore semestru: 24 seminar; 51 muncă
independentă; 3 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Gramatică: prezentul simplu şi trecutul simplu; prezentul continuu;
verbele modale; articolul hotărât şi articolul nehotărât; numerale ordinale; gradele de comparaţie ale adjectivelor; substantive numărabile şi nenumărabile; subjonctivul.
• Lexic, conversaţie: anatomie; activităţi preferinţe; sporturi favorite; Jocurile Olimpice; atletism, gimnastică; handbal; volei; baschet în kinetoterapie.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Cănănău, I., English for Advanced Sport Students, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2004. 2. Rădulescu, A., English in Kinetotherapy. A Practical English
Handbook for Intermediate Students, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.
3. Gălăţeanu-Fârnoagă, G., Exerciţii de gramatică engleză, Omegapress, Bucureşti, 1994.
86
LIMBĂ STRĂINĂ APLICATĂ – FRANCEZĂ APPLIED FOREIGN LANGUAGE – FRENCH
Disciplină obligatorie; sem. 6; ore semestru: 24 seminar; 51 muncă
independentă; 3 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Pronunţarea şi scrierea corectă, legătura între un cuvânt terminat în
consoană nazală şi un cuvânt care începe cu o vocală; articolul hotărât şi articolul nehotărât; verbe de grupa I, II şi III;
• Punctuaţia şi importanţa ei; • Lexic, conversaţie: anatomie; activităţi preferinţe; sporturi favorite;
Jocurile Olimpice; atletism, gimnastică; handbal; volei; baschet; kinetoterapie; • Noţiuni de kinetoterapie.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Bondrea, E., Drăgoi, S., Le français en situations, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Florea, G., Le français du sport, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2002. 3. Cristea T., Bondrea E., Eléments de grammaire française, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.
87
KINETOTERAPIE ÎN GERIATRIE KINETOTHERAPY IN ELDERLY
Disciplină obligatorie; sem. 6; ore semestru: 12 curs ; 12 seminar;
26 muncă independentă; 2 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Kinetoterapia vârstei a III-a; • Metode şi scale complexe de evaluare; • Definirea ADL (“activities of daily living”) şi aplicabilitatea în pro-
gramele de terapie; Formele aplicative ale terapiei ocupaţionale în: psihiatria geriatrică, afecţiunile neurologice centrale (sindrom de neuron motor central) şi periferice (sindrom de neuron motor periferic);
• Afecţiunile articulare cronice degenerative, low back pain, boli cardio-vasculare şi pulmonare, device-uri adaptative folosite în terapia ocupaţională.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Popescu, Al., Terapia ocupaţională şi ergoterapia, Editura Cerna,
Bucureşti, 1994. 2. Sbenghe, T., Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului,
Editura Medicală, Bucureşti, 1996. 3. Sidenco, E.L., Recuperarea mâinii – programe fizical-kinetice şi de
terapie ocupaţională, Editura A.P.P Bucureşti, 2000. 4. Sinden, J, Ebner, W., Ce putem face singuri împotriva reumatismului,
Editura Nemira Bucureşti, 1997. 5. Sbenghe, T., Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Editura Medicală, Bucureşti, 1987. 6. Williams Pedretti L., Occupational Therapy – Practice skills for
physical disfunction (fourth edition), Editura Mosby, 1996.
88
KINETOTERAPIE ÎN AFECŢIUNI ENDOCRINO-METABOLICE
ŞI OBSTETRICO-GINECOLOGICE KINETOTHERAPY IN ENDOCRINE METABOLIC AND OBSTETRIC – GYNECOLOGICAL DISEASES
Disciplină opţională; sem. 5; ore semestru: 14 curs ; 14 lucrări
practice; 47 muncă independentă; 3 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Afecţiuni ale glandelor cu secreţie internă, cu simptomatologia
specifică; Afectările hiper sau hipofuncţionale ale hipofizei, tiroidei, corticosuprarenalei;
• Afecţiuni metabolice şi mecanismele de declanşare (prin factori genetici, de mediu, greşeli de alimentaţie sau abuz);
• Diabetul zaharat, obezitatea, osteoporoza, hiperuricemiile, alcoolismul şi modalităţile de tratament prin kinetoterapie;
• Noţiunile anatomo-fiuncţionale ale aparatului genital al femeii, bazinul osos, perineul, organele genitale feminine externe şi interne;
• Noţiuni anatomo-functionale ale organelor abdominale, aparatelor digestiv şi urinar şi legătura acestora cu mijloacele specifice ale kinetoterapiei.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Buhociu, E., Kinetoterapia afecţiunilor endocrino-metabolice, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Cordun, M., Kinetologie medicală, Editura Axa, Bucureşti, 1999. 3. Flore, M., Dan, V., Recuperarea femeilor cu afecţiuni genitale,
Editura Medicală. Bucureşti, 1991. 4. Pasztai, Z., Pasztai, A., Terapii – Tehnici – Metode complementare de
relaxare, decontracturare folosite în kinetoterapie, Editura Logos, Galaţi, 2001. 5. Sidenco, E.L., Metodica recuperării mâinii. Aplicaţii în kinetoterapie
şi medicină sportivă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
89
ORTEZARE-PROTEZARE ORTHOTIC AND PROTHETIC TREATMENT
Disciplină opţională; sem. 5; ore semestru: 14 curs ; 14 lucrări
practice; 47 muncă independentă; 3 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Noţiuni de ortezare, materiale utilizate, indicaţii ale ortezelor; • Tehnici şi metode proprii kinetoterapiei, utilizate în recuperarea
pacienţilor ortezaţi; • Noţiuni bazale asupra amputaţiilor, a momentului în care se ia decizia
acestui tip de tratament chirurgical radical, a modului de realizare a protezelor şi pregătirii pacienţilor pentru a se acomoda cu ele şi a le purta.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Sidenco, E.L., Metodica recuperării mâinii. Aplicaţii în kinetoterapie
şi medicină sportivă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Cordun, M., Kinetologie medicală, Editura Axa, Bucureşti, 1999. Dobrescu, D., Farmacoterapie practică, Editura Medicală, Bucureşti,
1989. 3. Popescu, D., Poenaru, D., Ortezarea în recuperarea medicală,
Editura Vox, Bucureşti, 2004.
90
ACTIVITĂŢI SPORTIVE ADAPTATE ADAPTED SPORTS ACTIVITIES
Disciplină opţională; sem. 5; ore semestru: 14 curs ; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Obiectivele sportului adaptat; • Cadrul instituţional al sportului adaptat; • Elemente de didactică a sportului adaptat; • Sportul adaptat pentru persoanele cu: deficienţe de vedere, deficienţe
de auz, deficienţă mentală, pentru persoanele defavorizate social; • Clasificarea deficienţelor, delimitări conceptuale; • Principii didactice adaptate persoanelor cu cerinţe educative speciale; • Metode de instruire; • Direcţii curriculare; • Prezentare Special Olympics; • Sporturi adaptate.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Todea, S. F., Teoria educaţiei fizice şi sportive, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2004. 2. Todea, S. F., Exerciţiul fizic în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Epuran, M., Horghidan, V.,Psihologie şcolară, Universitatea
Ecologică, Bucureşti, 1999. 4. Popovici, D.V., Elemente de psihopedagogia integrării, Editura Pro
Humanitate, Bucureşti, 1999. 5. Teodorescu-Mate, S., Bota, A., Stănescu, M., Educaţie fizică şi sport
adaptat – pentru persoane cu deficienţe senzoriale, mintale şi defavorizate social, Editura Semne, Bucureşti, 2002.
91
TERAPIE OCUPAŢIONALĂ OCCUPATIONAL THERAPY
Disciplină opţională; sem. 5; ore semestru: 14 curs ; 28 lucrări
practice; 58 muncă independentă; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Noţiunile teoretice legate de terapia ocupaţională, parte integrantă a
programelor de recuperare funcţională; • Metode şi scale complexe de evaluare, definindu-se ADL (“activities
of daily living”) şi aplicabilitatea lor în programele de terapie; • Formele aplicative ale terapiei ocupaţionale în afecţiunile neurologice
centrale (sindrom de neuron motor central) şi periferice (sindrom de neuron motor periferic);
• Afecţiunile articulare cronice degenerative, low back pain, boli cardio-vasculare şi pulmonare, device-uri adaptative folosite în terapia ocupaţională.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Popescu, Al., Terapia ocupaţională şi ergoterapia, Editura Cerna,
Bucureşti, 1994. 2. Sbenghe, T., Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura
Medicală, Bucureşti,1996. 3. Sidenco, E.L., Recuperarea mâinii – programe fizical-kinetice şi de
terapie ocupaţională, Editura A.P.P Bucureşti, 2000. 4. Williams Pedretti L., Occupational Therapy – Practice Skills for
Physical Disfunction (fourth edition), Editura Mosby, 1996.
92
DANS SPORTIV ADAPTAT ADAPTED SPORTS DANCE
Disciplină opţională; sem. 6; ore semestru: 24 lucrări practice;
26 muncă independentă; 2 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Cunoştinţele şi mijloacele tehnice specifice dansului adaptat: per-
soana cu disabilităţi va folosi o tehnică specifică de deplasare pe un aparat specific cu manevrabilitate foarte bună (cărucior sau alt aparat), cealaltă persoană (asistentul) foloseşte tehnici de dans (paşi simpli de vals lent, vals vienez, slow – fox sau tango) în concordanţă cu ritmul şi tempoul muzicii;
• Formarea capacităţii de executare a tehnicilor de dans adaptat – împreună – în 32, 48 sau 64 de timpi muzicali.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Jeleascov, C., Dans sportiv, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006. 2. Vasiliu, I.C., Curs de dans, Braşov, 1988.
93
GIMNASTICĂ RITMICĂ ADAPTATĂ ÎN KINETOTERAPIE
RHYTHMIC GYMNASTICS ADAPTED IN KINETOTHERAPY
Disciplină opţională; sem. 6; ore semestru: 24 lucrări practice;
26 muncă independentă; 2 credite; verificare.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Aplicarea cunoştinţelor teoretice şi metodologice în predarea mişcării
artistico-ritmice, în conformitate cu cerinţele programelor de recuperare; • Tehnica de execuţie şi metodologia de predare a elementelor corporale
– în concordanţă cu ritmul şi tempoul muzicii: legări de 2-3 elemente, com-binaţii de elemente corporale cu elemente acrobatice – realizate individual, în perechi, în grup;
• Tehnica de mânuire a obiectelor portative şi a metodologiei de predare – prin: combinaţii de elemente corporale şi de mânuire a obiectelor în 32-64 timpi (individual, grup);
• Dezvoltarea capacităţii de creaţie (compoziţie) şi execuţie, pe fond muzical, folosind elemente de tehnică corporală şi de mânuire a unui obiect, individual sau în grup.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Jeleascov, C., Gimnastica ritmică de bază, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2000. 2. Macovei, S., Buţu, O., Gimnastica ritmică în şcoală, Editura Man –
Delly, Bucureşti, 2000. 3. Macovei, S., Gimnastica ritmică sportivă, Editura ANEFS, Bucureşti,
1996. 4. Macovei, S., Supleţea, Editura ANEFS, Bucureşti,1998. 5. Macovei, S., Pregătirea artistică în gimnastica de performanţă
(capitolul 4 şi 7.3), Editura ANEFS, Bucureşti, 2002.
94
SOCIOLOGIA EDUCAŢIEI SOCIOLOGY OF EDUCATION
Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului
pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 5; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
Sociologia educaţiei ca disciplină ştiinţifică; geneza şi evoluţia socio-logiei educaţiei ca ramură a sociologiei; locul sociologiei educaţiei în sistemul ştiinţelor sociale şi în sistemul ştiinţelor educaţiei; societate şi educaţie; relaţiile dintre idealul social, idealul uman şi educaţie. Sistemul social instituţional al educaţiei; condiţionarea socială a structurilor şi conţinuturilor instructiv-educative; şcoala ca organizaţie şi instituţie socială; ştiinţa, tehnologia şi cultura, educaţia şi învăţământul; cunoaşterea con-temporană, educaţia şi exigenţele dezvoltării sociale. Coordonate sociologice ale continuităţii şi permanentizării educaţiei; învăţarea permanentă şi continuitatea educaţiei; eficienţa economico-socială şi umană a educaţiei; resursele umane, educaţia şi dezvoltarea; viitorul educaţiei; evoluţii şi tendinţe în sistemele educaţionale contemporane.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE
1. Bernstein E., Studii de sociologia educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.
2. Comisia Europeană, Memorandum, privind învăţarea permanentă, tipărit şi difuzat sub îngrijirea Centrului Naţional „Leonardo da Vinci” (aprilie, 2001).
3. Costea Şt. (coord.), Ştiinţă, tehnologie, dezvoltare socială şi umană, Editura Politică, Bucureşti, 1984.
4. Costea Şt., Educaţia şi învăţământul în concepţia lui Dimitrie Gusti, în vol.: Dimitrie Gusti – Studii critice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1980.
5. Costea Şt., Educaţia viitorului şi viitorul educaţiei (în „Opinia Naţională” nr. 353, 3 februarie 2003 şi nr. 357, 17 martie 2003).
6. Durkheim, E., Educaţie şi sociologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.
95
MANAGEMENT EDUCAŢIONAL EDUCATIONAL MANAGEMENT
Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului
pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 6; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
Managementul ca ştiinţă. Esenţa şi obiectivele managementului; funcţii, activităţi şi roluri
manageriale; tipologia, competenţele şi calificările manageriale; unităţile şi organizaţiile educaţionale, ca organizaţii întemeiate pe cunoaştere.
Managementul educaţional; general şi specific în managementul educaţional; managementul sistemului instituţional al învăţământului şi educaţiei; opţiuni şi decizii fundamentale în managementul de sistem; managementul unităţilor şi instituţiilor educaţionale; managementul forma-ţiunilor, proceselor şi activităţilor educaţionale; managementul clasei de elevi; managementul calităţii şi al calităţii totale în domeniul educaţiei şi învăţă-mântului; conceptul şi sensurile conceptului de calitate; principiile, obiectivele şi sistemul calităţii în învăţământ şi educaţie; criterii, indicatori, standarde, acreditarea şi certificarea calităţii; managementul calităţii şi al calităţii totale la nivelul sistemului, unităţilor, grupurilor, proceselor şi activităţilor educaţionale.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE
1. Costea Şt., General şi specific în managementul învăţământului, în Tratat de management universitar, Editura LuxLibris, Braşov, 1998.
2. Cristea S., Managementul organizaţiei şcolare, EDP, Bucureşti, 1996. 3. Joiţa Elena, Management educaţional. Profesorul manager: roluri şi
metodologie, Editura Polirom, Iaşi, 2000. 4. *** Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ – MEC,
ISE, Bucureşti, 2001. 5. Păun E., Şcoala ca organizaţie. Abordare sociopedagogică, Editura
Polirom, Iaşi, 1999.
96
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 1 TEACHING PRACTICE 1
Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului
pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 5; ore săptămânal – învăţământ de zi: 3 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42; 5 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL PRACTICII
Întâlnire cu directorul unităţii de învăţământ şi cu profesorii-mentori şi diriginţi.
Participarea la unele activităţi metodice ale catedrei de specialitate şi/sau întâlniri cu şefii catedrelor de specialitate.
Asistenţă la lecţii sau la alte forme de organizare a procesului de învăţământ.
Activităţi de practică observatorie (asistenţă la ore). Discuţii de analiză în urma orelor asistate. Activităţi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul unei
unităţi de învăţare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS, Proiecte de lecţie.
Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS (curriculum la decizia şcolii). Activităţi extraşcolare: excursii, emisiuni radio-tv, schimb de experienţă
cu alte unităţi de învăţământ de profil ş.a. Participarea la o şedinţă a comisiei metodice.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE
1. MEC; Gliga, Lucia (coord.), Standarde profesionale pentru profesia didactică, Bucureşti, 2002.
2. Florea, Nadia; Tudorică, Roxana, Caiet de practică pedagogică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
3. MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele şcolare pentru ariile curriculare / disciplinele vizate.
4. MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic, pentru aplicare programelor şcolare, aria curriculară, liceul şi profilul cores-punzător specialităţii.
97
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 2 TEACHING PRACTICE 2
Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului
pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 6; ore săptămânal – învăţământ de zi: 3 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42; 5 credite; colocviu.
I. CONŢINUTUL PRACTICII
Activităţi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul unei unităţi de învăţare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS, Proiecte de lecţie.
Realizarea/conceperea unui material didactic personal, necesar în predarea unei lecţii/sistem de lecţii la disciplina de specialitate.
Asumarea rolului de manager al procesului educaţional Proiectarea a diferite tipuri de probe de evaluare: comune, pentru toţi
elevii şi cu caracter diferenţiat; Proiectarea şi realizarea unei lecţii de probă. Discuţii de analiză a lecţiei de probă. Principii în activitatea de consiliere şi de orientare. Analiza rubricilor Fişei de caracterizare psihopedagogică. Participarea la unele activităţi extracurriculare planificate, derulate cu
elevii.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE
1. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997 sau Metodologia didactică în „Prelegeri pedagogice”, Editura Polirom, Iaşi, 2003, p.63-99.
2. Florea, Nadia; Tudorică, Roxana, Caiet de practică pedagogică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
101
PREGĂTIREA PRACTICĂ A STUDENŢILOR Studenţii de la specializarea Kinetoterapie şi Motricitate specială
beneficiază de cele mai bune condiţii pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului prin folosirea Complexului sportiv al Universităţii Spiru Haret ce dispune de amenajări şi dotări moderne, cum sunt: cele 15 terenuri sportive: un stadion cu gazon şi o tribună cu 6.000 de scaune din plastic, terenuri pentru practicarea următoarelor ramuri sportive: baschet, volei, un teren sintetic pentru handbal şi mini fotbal, 8 terenuri de tenis, badminton şi fotbal-tenis pe zgură, o sală pentru gimnastică sportivă, aerobică, fitness, şi sporturi de luptă la Sala Polivalentă ş.a.
Activităţile practico-metodice la alte discipline cuprinse în planul de învăţământ (biomecanică, fiziologie, biochimie, informatică, gimnastică terapeutică etc.) se desfăşoară în perimetrul facultăţii, unde sunt amenajate 22 de laboratoare şi cabinete speciale.
Inaintea sesiunii de examene se încheie verificarea pe parcurs (Vp) la disciplinele care au prevăzută această formă.
Practica de specialitate: stagiile clinice se desfăşoară, în prin-cipal, în unităţi sanitare care au secţii de kinetoterapie (recuperare medicală); practica în instituţii de ocrotire se desfăşoară în centre de instituţionalizare a copiilor şi a persoanelor de vârsta a III-a; practica în staţiuni balneare se desfăşoară în staţiunile Felix şi Eforie Nord, pe bază de contract stabilit cu S.C.SIND ROMÂNIA. Toate aceste forme de practică de specialitate sunt prevăzute în Planul de învăţământ şi se efectuează pe parcursul a două semestre ( în anul II şi III), cu o durată de o săptămână/practică de specialitate (câte 30 de ore).
Practica de specialitate – stagiul clinic, paractica în instituţii de ocrotire şi practica în staţiuni balneare – reprezintă discipline obli-gatorii. Ele se creditează corespunzător volumului şi importanţei activităţilor practice şi se finalizează prin susţinerea unei verificări. Nepromovarea verificării conduce la refacerea integrală sau parţială a perioadei de practică/stagiu (potrivit prevederilor programei de pra-ctică şi, după caz, ale Regulamentului de organizare şi desfăşurare a practicii). Nota obţinută de student(ă) la verificare intră în condiţia de promovare a anului de studiu respectiv.
Activitatea de practică de specialitate (stagiul clinic, practica în instituţii de ocrotire şi practica în staţiuni balneare), nominalizată în Ghidul de studii al disciplinelor practice prevăzute în Planul de învă-ţământ, se consemnează în Caietul de practică de specialitate – kinetoterapie.
102
PREGĂTIREA PENTRU CARIERA DIDACTICĂ Concomitent cu studiile universitare de licenţă de specialitate,
Facultatea în colaborare cu Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, entitate academică distinctă a Universităţii, abilitată să asigure pregătirea viitorilor profesori, oferă tuturor studenţilor interesaţi şi Pro-gramul de pregătire pentru cariera didactică. Programul se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare, în conformitate cu Planul naţional unitar de formare iniţială a personalului didactic, care prevede studiul psihologiei educaţiei, fundamentelor pedagogiei, teoria şi metodologia curriculum-ului, instruirii şi evaluării în învăţământ, metodica specialităţii, practica pedagogică, sociologia educaţiei şi management educaţional.
Studenţii înscrişi au obligaţia de a participa la cursurile, semi-nariile şi celelalte activităţi didactice, de a îndeplini sarcinile specifice disciplinelor de studiu şi de a promova probele de evaluare la toate disciplinele din planul de învăţământ, precum şi proba de evaluare finală cu care se încheie Programul.
Absolvirea Programului se finalizează cu: • obţinerea unui număr de 30 de credite transferabile suplimentare,
pe baza cărora studenţii dobândesc o a doua calificare, pe lângă cea de specialitate;
• obţinerea unei Adeverinţe de absolvire însoţită de o anexă cu-prinzând situaţia şcolară şi competenţele absolventului, act oficial de studii fără de care nu este posibilă practicarea profesiei didactice şi ocuparea de posturi didactice în învăţământ;
• şanse sporite de inserţie şi integrare în viaţa profesională activă, învăţământul reprezentând un domeniu vast, care prin natura sa, oferă permanent locuri de muncă pentru absolvenţii studiilor universitare de licenţă, calificaţi pentru munca în învăţământ;
• oportunităţi de promovare profesională în carieră, personalul didactic având posibilitatea de a participa, pe întreaga durată a carierei, la programe de formare şi formare continuă şi la concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere, de îndrumare şi control din întregul sistem al învăţământului preuniversitar.
Participarea la program se face pe baza taxei stabilită de Senatul Universităţii.
Înscrierea şi înmatricularea la Program se face odată cu înscrierea anuală a studenţilor la secretariatele facultăţilor sau la secretariatul Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din strada Ion Ghica nr. 13, etajul 5, camerele 510 şi 511.
Informaţii suplimentare la: D.P.P.D., strada Ion Ghica nr. 13, etaj V, camera 511, sector 3, Bucureşti; telefon 3140075/149,353, fax 3121538, e–mail: ushdppd @spiruharet.ro.
103
OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENŢĂ LINGVISTICĂ, NECESAR PENTRU ÎNSCRIEREA LA EXAMENUL DE LICENŢĂ
• Certificatul de competenţă lingvistică se eliberează gratuit de către Departamentul de Limbaje Specializate studenţilor facul-tăţilor în care limba străină este obligatorie şi care au promovat examenul/colocviul de limbă străină, indiferent de forma de învăţământ (ZI/FR/ID).
• Se eliberează Certificate de competenţă lingvistică, studenţilor facul-tăţilor în care limba străină este facultativă, după cum urmează: a) studenţii de la forma de învăţământ ZI pot urma cursuri de
limbă străină (2 ore pe săptămână), cu achitarea unei taxe pe semestrul de studii, stabilită de conducerea Universităţii, în grupe de 15-20 studenţi; în urma cursului, li se eliberează gratuit Certificatul de competenţă lingvistică;
b) studenţii de la formele de învăţământ ID/FR, care nu au susţinut la bacalaureat o probă la limba străină, dar cunosc o limbă străină, pot susţine un examen, la cerere, la limba străină, în cadrul Centrului de Limbi Străine, cu achitarea unei taxe; Certificatul de competenţă lingvistică se eliberează contra unei taxe;
c) studenţilor, de la formele de învăţământ ZI/FR/ID, care au sus-ţinut la bacalaureat o probă la o limbă străină, li se eliberează Certificate de competenţă lingvistică în urma achitării unei taxe;
d) punctele b şi c se aplică studenţilor şi în cazul în care limba străină nu este inclusă facultativ în planul de învăţământ.
PERIOADA/PERIOADELE ÎN CARE SE OPTEAZĂ
PENTRU (PACHETE DE) DISCIPLINE OPŢIONALE ŞI FA-CULTATIVE cuprinse în planul de învăţământ al semestrului/anului următor.
• studenţii admişi în anul I fac opţiunile odată cu înscrierea în anul I sau cel mai târziu în perioada 1-10 septembrie 2006 (pentru se-mestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2007 (pentru semestrul al II-lea);
• studenţii care au promovat anul I sau îndeplinesc condiţiile pentru înscrierea în anul al II-lea optează pentru disciplinele opţionale/ facultative odată cu înscrierea în anul al II-lea sau cel mai târziu în perioada 20-27 septembrie 2006 (pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2007 (pentru semestrul al II-lea);
104
• în acelaşi mod studenţii care au promovat anul II sau îndeplinesc condiţiile pentru înscrierea în anul III.
Studenţii optează, în raport cu structura planului de învăţământ al anului respectiv de studii pentru o disciplină/pachet de discipline opţionale.
Şcolarizarea la disciplinele facultative se realizează cu perceperea unei taxe.
TRANSFERUL DE CREDITE ÎN INTERIORUL UNI-
VERSITĂŢII SPIRU HARET se poate efectua la orice disciplină, dar îndeosebi, la disciplinele complementare sau de cultură generală şi la disciplinele opţionale şi facultative.
Transferul de credite se realizează, la solicitarea studenţilor, prin acordul facultăţilor în condiţiile în care:
• numărul de ore de curs la disciplina de la facultatea de la care se face transferul este identic, apropiat (mai mic cu cel mult 10%) sau mai mare în raport cu cel de la facultatea la care se face transferul;
• numărul de credite alocat disciplinelor este identic sau mai mare; • programa analitică a celor două discipline este, în conţinutul ei
aceeaşi, apropiată sau compatibilă. ACCESUL LA BIBLIOTECA VIRTUALĂ A UNIVERSITĂŢII ŞI LA INTERNET Studenţii Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport au acces gratuit la
Avizierul virtual şi la Biblioteca virtuală ale Universităţii Spiru Haret. Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro.
Studenţii îşi pot crea un cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual, prin completarea unui formular de înscriere: nume, prenume, parola (pe care o alege fiecare student), codul numeric personal, adresa de e-mail. La user name se va introduce codul numeric personal şi la password – parola aleasă la crearea contului. După selectarea formei de învăţământ, a anului şi a facultăţii se face clik pe butonul „Trimite”.
Contul este creat numai dacă datele personale ale studentului: numele şi codul numeric personal sunt incluse în baza de date. Dacă aceste date nu sunt operate şi transmise de secretariatele facultăţilor studenţii nu îşi vor putea crea cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual.
105
PROGRAME DE STUDII DE MASTERAT LA SPECIA-LIZĂRILE DIN CADRUL FACULTĂŢII
Până în prezent Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii Spiru Haret a primit aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a organiza următoarele studii de masterat:
a. Refacerea după efort şi recuperarea posttraumatică în educaţie fizică şi sport
Continua căutare a unor metode şi mijloace capabile să împingă limita rezultatelor competiţionale spre valori cât mai ridicate constituie o problemă centrală în sportul de performanţă. Cunoscând faptul că mo-bilizarea tuturor resurselor organismului în antrenamente şi competiţii are la bază utilizarea marilor eforturi, singurele în măsură să crească capacitatea de efort a organismului, problema refacerii organismului după efort îşi găseşte pe deplin justificarea.
Studiile de masterat la această specializare abordează coerent şi adecvat toate aspectele Refacerii după efort şi recuperării posttraumatice în educaţie fizică şi sport prin discipline ca: Refacerea posttraumatică a individului şi sportivului prin metode fizical-kinetice; Biochimia efortului fizic – particularităţi în efort şi perioada de refacere după antrenament şi competiţie; Principiile sanogenetice de viaţă la tânăr, adult, vârstnic, sportivi de performanţă; Metode de refacere a sportivilor de perfor-manţă; Fiziologia şi fiziopatologia efortului fizic; Aspecte particulare ale suferinţelor traumatice la indivizi şi sportivi.
b. Managementul activităţilor sportive Organizarea acestui curs de master are la bază şi prevederile Legii
educaţiei fizice şi sportului, adoptată în anul 2000, care subliniază faptul că „unităţilor de învăţământ superior, care pregătesc cadre de specialitate în domeniul educaţiei fizice şi sportului, le revine misiunea de a pregăti viitorii specialişti cu competenţă sportivă, ştiinţifică, peda-gogică, organizatorică-managerială, la nivelul cerinţelor sociale şi culturale ale societăţii româneşti actuale şi viitoare”.
Absolvenţii studiilor de masterat vor dobândi cunoştinţele nece-sare pentru a putea să se regăsească în conducerea celor peste 1700 de structuri ale administraţiei publice pentru sport, în organismele sportive centrale şi locale, care au identitate sportivă şi se află înscrise în Registrul sportului din România sau în conducerea celor aproape 3000 de structuri sportive existente în prezent.
106
Planul de învăţământ este conceput într-o viziune multi şi interdisciplinară, disciplinele nominalizate având rolul de a extinde competenţele în domeniul Ştiinţei culturii fizice pentru a asigura o temeinică pregătire celor care studiază pentru a se perfecţiona ca specialişti, manageri ai structurilor şi activităţilor specifice educaţiei fizice, sportului, turismului, kinetoterapiei etc.
Caracterul interdisciplinar al cursului de masterat este asigurat de disciplinele din Planul de învăţământ cum sunt: Tehnici de consiliere psihologică pentru managementul sportiv; Evaluarea fiziologică şi biochimică în sportul de performanţă; Sociologia sportului. Coordonate psiho-sociale ale măiestriei şi performanţei sportive individuale şi de grup; Tehnologii informatice moderne utilizate în managementul sportului; Teoria sportului; Managementul activităţii sportive; Evaluarea fiziologică şi biochimică în sportul de performanţă; Susţinătoarele de efort şi refacere; Prevenirea dopajului în sport; Marketingul activităţii sportive; Strategia proiectării antrenamentului sportiv la diferite dis-cipline sportive; Educaţia olimpică şi istoria olimpismului; Tehnici şi metode de cercetare ştiinţifică în sportul de performanţă; Legislaţia sportului şi Reglementări europene în domeniul sportului.
c. Comunicare şi mass-media în sport Complexitatea fenomenului sportiv şi olimpic, legăturile sale multi-
ple cu toate domeniile vieţii sociale contemporane se reflectă permanent în toate mijloacele şi tehnicile actuale de comunicare în mass-media.
În consecinţă, într-o societate atât de informatizată este nevoie de formarea ziaristului de educaţie/cultură fizică şi sport, de educaţie olimpică, de specialistul care să comunice responsabil şi cu competenţă maximă valorile sportului, ale olimpismului (fair-play-ul, pacifismul, loialitatea, toleranţa etc.) pentru a le integra în comportamentul uman şi, în cele din urmă, în progresele culturii şi civilizaţiei.
Existenţa – atât a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, cât şi a celei de Filozofie şi Jurnalism – constituie mediul cel mai prielnic, unic în ţară putem spune, care poate pune în valoare un asemenea demers.
La baza organizării studiilor de masterat cu acest profil tematic a stat şi faptul că Universitatea Spiru Haret dispune de postul de televiziune propriu, (Televiziunea România de Mâine – TvRM), că are un periodic, „Opinia Naţională”, publicaţia „Analele Universităţii Spiru Haret”, editură şi tipografie modernă, proprii.
Structura tematică a Planului de învăţământ, îmbină armonios partea teoretică cu cea practică, interdisciplinaritatea activităţilor se
107
reflectă în discipline ca: Problematica omului şi a valorii în gândirea contemporană; Teoria sportului; Teoria limbajului; Istoria presei sportive şi a tradiţiilor sportive la români; Limbajul presei sportive scrise şi audio–vizuale; Tehnici de realizare a emisiunilor sportive la radio – TV; Tehnici informatice moderne utilizate în presa sportivă; Metode şi tehnici de investigare a realităţii social-sportive.
d. Antrenament şi performanţă sportivă Fenomen social de mare amploare, componentă majoră a
societăţii, fenomenul sportiv şi ştiinţa pregătirii performanţelor şi a organizării competiţiei în vederea obţinerii rezultatelor de excepţie presupun existenţa unor specialişti cu înaltă calificare universitară.
Obiectivele Programului de studii urmărite prin acest curs de masterat îi vizează, în primul rând, pe absolvenţii ciclului de învă-ţământ superior, pe cei aproape 9800 de antrenori care activează în cele 57 de discipline sportive câte se practică în ţara noastră, precum şi pe tehnicienii din cele peste 4500 structuri sportive recunoscute, în prezent, în România.
În Planul studiilor sunt cuprinse şi îmbină armonios partea teoretică cu cea practică-metodică şi de cercetare ştiinţifică discipline ca: Strategia proiectării antrenamentului la diferite ramuri sportive; Tehnici de consiliere psihologică în sportul de performanţă; Teoria antrenamentului sportiv de performanţă; Ergofiziologia efortului în sportul de performanţă; Managementul sportului de performanţă; Didactica şi metodica antrenamentului sportiv de performanţă pe discipline sportive; Tehnici şi mijloace de refacere şi recuperare în sportul de performanţă; Tehnici şi metode de cercetare ştiinţifică şi de monitorizare a performanţei sportive.
CENTRE ŞI COLECTIVE DE CERCETARE LA NIVE-
LUL FACULTĂŢII Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii Spiru Haret
are, pe lângă MISIUNEA DIDACTICĂ, ŞI PE CEA DE CERCETARE. Toate cadrele didactice sunt angrenate în această activitate prin Planuri anuale de cercetare, ce abordează teme de interes naţional pe plan metodologic, organizatoric-managerial. Planurile abordează diferite sisteme de monitorizare şi evaluare a creşterii somatice şi motrice a potenţialului biomotric al tinerei generaţii, ameliorarea condiţiei sale fizice şi psihice. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport dispune de Programe de cercetare, în colaborare cu specialiştii Centrului Naţional
108
de Cercetări pentru Problemele Sportului, ai Institutului Naţional de Medicină Sportivă şi ai altor facultăţi, activitatea finalizându-se prin organizarea a 9 sesiuni de comunicări ştiinţifice unde au fost prezentate peste 360 de comunicări ştiinţifice, prin tipărirea a două numere din Anuarul Educaţiei fizice şi sportului etc.
La nivelul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport funcţionează permanent cinci colective de cercetare, alcătuite din cadre didactice universitare, profesori de educaţie fizică, antrenori, medici şi studenţi, colective care îşi desfăşoară activitatea pe bază de contract cu alte instituţii ca: Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Fundaţia Special Olympics. 42 de cadre didactice din cadrul facultăţii şi 12 studenţi studiază problematica a trei teme de cercetare fundamentală (Ambidextria în sport, Pregătirea organismului pentru efort fizic şi psihic şi Mijloace şi metode eficiente folosite în procesul de refacere a orga-nismului după efortul din antrenamente şi competiţiile sportive etc.
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii Spiru Haret dispune de amenajări şi dotări moderne, de laboratoare şi cabinete amenajate în incinta sa, cum sunt cele de: Anatomie şi Biomecanică, Biochimia efortului fizic, două cabinete de Gimnastică terapeutică, Igienă şi Prim ajutor medical, Fiziologia efortului fizic, două cabinete pentru tratarea diferitelor afecţiuni, două cabinete de Masaj, un cabinet de Măsurare şi Evaluare a potenţialului motric, Informatică cu acces la Internet, Istoria Culturii fizice şi Olimpismului, Managementul activităţilor sportive etc. În total, 22 de unităţi distincte, care slujesc buna des-făşurare a procesului de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică autentică.
CERCURILE ŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTI de la Facultatea
de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii Spiru Haret cuprind anual un număr tot mai mare de studenţi. Tematica este următoarea: Psihologia sportului; Kinetoterapie; Istoria sportului, kinetoterapiei şi a olimpismului şi Managementul structurilor şi activităţilor sportive, Teoria antrena-mentului sportiv. Anual se organizează Sesiuni ştiinţifice ale studenţilor.
Conducerea Universităţii Spiru Haret dă o înaltă apreciere rezultatelor muncii de cercetare, cele mai bune lucrări ştiinţifice ale studenţilor fiind publicate într-o serie de volume apărute în Editura Fundaţiei România de Mâine, dar şi prezentate şi dezbătute la postul propriu de televiziune TvRM. De altfel, multe dintre emisiunile TvRM se afirmă tot mai mult ca tribună de dezbateri ştiinţifice.
109
CENTRELE TERITORIALE I.D. Nr. crt.
Centrul teritorial ID Adresa Centrului ID Telefon, fax, e-mail
la sediul Centrului 0 1 2 3 1. BUCUREŞTI Str. Ion Ghica, nr. 13 021/312.11.50 – telefon
021/312.22.17 – telefon [email protected] [email protected]
2. ALBA IULIA Str. Mihai Viteazul, nr.31 (CCS)
0258/832199 (telefon şi fax) [email protected]
3. ALEXANDRIA Str. Libertăţii, nr. 202A, Imobil nr. A5, parter şi etaj
0247/421006 (telefon şi fax) [email protected]
4. ARAD Str. Corneliu Coposu, nr. 8bis (CCS)
0257/270.242 (telefon şi fax) 0257/231.307 (telefon şi fax) (CCS) [email protected]
5. BACĂU Str. Mioriţei, nr.76 Bis (Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii N.V. Rapen)
0234/206243 (telefon şi fax) [email protected]
6. BAIA MARE Bdv. Independenţei, nr.4 (CCS)
0262/211.770 (telefon şi fax) [email protected]
7. BISTRIŢA Str. Vasile Conta, nr.1 (Sala Polivalentă)
0263/230.672 (telefon şi fax) [email protected]
8. BLAJ Str. T. Vladimirescu, nr.80 0258/711231 – tel 0258/711868 – fax [email protected]
9. BRAŞOV Str. Turnului, nr.5 0268/420437– tel. (0268)427432 – fax [email protected]
10. BRĂILA Calea Călăraşilor nr. 15, Etaj 2
0239/612.256 (telefon şi fax) [email protected]
11. BOTOŞANI Str. Arhimandrit Markian, nr. 9(CCS)
0231/511.440 (telefon şi fax) [email protected]
12. BUZĂU Str. Nicolae Bălcescu, nr. 38 (CCS)
0238/727.616 (telefon şi fax) [email protected]
13. CÂMPULUNG- MUSCEL
Str. Traian, nr.223 0248/512284 – tel 0248/512283 – fax [email protected]
14. CĂLĂRAŞI Str. Bucureşti, nr. 72 (Şc. G. Carol I)
0242/311.357 (telefon şi fax) [email protected]
110
15. CLUJ-NAPOCA
Bdv. 21 Decembrie 1989, nr. 74 0264/431.944 (telefon şi fax) [email protected]
16. CHIŞINĂU Str. Sfatul Ţării, nr. 18 00373/ 22 234.896 (telefon secretariat) [email protected]
17. CONSTANŢA Str. Unirii, nr.32-34 0241/541491 0241/541.490 0241.545.015 (telefon şi fax) [email protected]
18. CRAIOVA Str. Brazda lui Novac, nr.4 0251/599.282 0251/423.395 (fax) [email protected]
19. DEVA Str. 22 Decembrie, nr.37/A (I. C CEPROMIN)
0254/214.433 (telefon şi fax) [email protected]
20. DROBETA TR. SEVERIN
Str. Antonini, nr. 2 (C. N. Decebal)
0252/324728 (telefon şi fax) [email protected]
21. FOCŞANI Str. Dimitrie Cantemir, nr. 4 (CCS)
0237/231.158 (telefon şi fax) [email protected]
22. GALAŢI Str. Brăilei, nr. 134 (CCS)
0236/466.575 (telefon şi fax) [email protected]
23. GIURGIU Str. 23 August, nr. 9 (L. T. Nicolae Cartojan)
0246/215.986 (telefon şi fax) [email protected]
24. IAŞI Bdv. Carol I, nr. 8 (Academia Română)
0232/273.071 (telefon şi fax) [email protected]
25. MIERCUREA- CIUC
P-ţa Libertăţii, nr. 16 (CCS)
0266/311.226 (telefon şi fax) [email protected]
26. ORADEA Str. Roman Ciorogariu, nr. 18 (C. Mihai Eminescu)
0259/432.389 (telefon şi fax) [email protected]
27. PIATRA NEAMŢ
Bdv. Republicii, nr. 15 (CCS)
0233/223.741 (telefon şi fax) [email protected]
28. PITEŞTI Piaţa Vasile Milea, nr. 3 (CCS)
0248/213.118 (telefon şi fax) (CCS) [email protected]
29. PLOIEŞTI B-dul. Republicii, nr. 65 (CCS)
0244/546.788 (telefon şi fax) [email protected]
30. REŞIŢA Bdv. Alexandru Ioan Cuza, nr. 7(L. Traian Lalescu)
0255/227.320 (telefon şi fax) [email protected]
31. RM. VÂLCEA Bvd. Grl. Praporgescu, nr.22 0350/401.626 (telefon şi fax) [email protected]
111
32. SATU MARE Bdul Transilvania, nr. 3 (CCS)
0261/711775 (telefon şi fax) [email protected]
33. SFÂNTU GHEORGHE
P-ţa Mihai Viteazul, nr. 15 (CCS)
0267/317.592 (telefon şi fax) [email protected]
34. SIBIU
Str. Emil Cioran, nr. 1A (CCS)
0269/214.075 (telefon şi fax) [email protected]
35. SIGHETU MARMAŢIEI
Str. Ioan Mihali de Apşa, nr. 2(CCS)
0262/316.766 (telefon şi fax) [email protected]
36. SLATINA Str. Independenţei, nr. 1 (CCS)
0249/415.552 (telefon şi fax) [email protected]
37. SLOBOZIA Bdv. Chimiei, nr. 10 (Clubul Tineretului)
0243/236710 (telefon şi fax) [email protected]
38. SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare, nr. 20A, et.2 (CCS )
0230/522393 (telefon şi fax) [email protected]
39. TÂRGOVIŞTE Piaţa Mihai Viteazul, nr. 1 (CCS)
0245/640.328 (telefon şi fax) [email protected]
40. TÂRGU-JIU Bd. C-tin Brâncuşi, nr. 3A (Eltop SA)
Tel: 0253/223.500 (telefon şi fax) [email protected]
41. TÂRGU- MUREŞ
Str. Cuza Vodă, nr. 22 (CCS)
0265/269.852 (telefon şi fax) [email protected]
42. TIMIŞOARA Bdv. 16 Decembrie 1989, nr. 26(C. N. Bănăţean)
0256/201.223 (telefon şi fax) [email protected]
43. TULCEA Str. Piaţa Independenţei, nr.1 - (C. C. S.)
0240/510.669 (telefon şi fax) [email protected]
44. VASLUI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 19(L.T. Mihail Kogălniceanu)
0235/312.279 (telefon şi fax) 0335/402.143-tel [email protected]
45. ZALĂU Str. 9 Mai, nr. 2 (CCS)
0260/615.267 (telefon şi fax) [email protected]
46. MADRID
C/IGLESIA, nr. 2, 1-A 28891 Madrid
0034-665-345.684 (telefon) ush_madrid @spiruharet.ro
47. NEW YORK 30-18 50th Street Woodside, NY 11377
001-718-626-6013 (telefon) 001-718-626-0507 (fax) [email protected] [email protected]
48 TEL AVIV HASHUK ST. no. 43/14 TEL AVIV, ISRAEL
00972-507.443.210 – telefon 00972-3-518.97.92 – fax [email protected]
112
EXTRASE DIN REGULAMENTUL PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONALĂ A STUDENŢILOR
Art. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăţilor aduc
la cunoştinţa studenţilor disciplinele prevăzute în planul de învăţământ în anul respectiv de studiu, formele de evaluare a cunoştinţelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), precum şi structura anului universitar.
Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unui semestru fiind de 14 săptămâni, cu excepţia semestrelor anului terminal, care, având în vedere examenul de licenţă, pot avea o altă durată, stabilită de consiliile facultăţilor.
Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de exa-mene: sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumul şi nivelul cunoştinţelor cerute la examene şi colocvii se stabilesc în concordanţă cu programa analitică a disciplinei respective.
Art. 23. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinţelor, prevăzute în planul de învăţământ al unui an de studiu, se susţin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul de studiu respectiv, conform structurii anului universitar.
Art. 24. Studenţii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au îndeplinit toate obligaţiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite prin programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toate obligaţiile financiare (taxa de şcolarizare, taxa de examen-restanţă, cazarea la cămin etc.).
Art. 34. Înscrierea studentului(ei) în anul următor de studiu se face, la cerere, cu condiţia obţinerii în anul universitar precedent a numărului de credite stabilit de Senatul Universităţii.
Art. 36. Studentului (ei) care repetă anul i se echivalează, la cerere, examenele/colocviile promovate în anul universitar anterior.
Art. 37. Examenele/colocviile restante din anul sau anii de studiu anteriori se pot susţine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea conducerii facultăţii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni special organizate pe parcursul anilor universitari următori, cu plata taxei stabilite de Senatul Universităţii.
Art. 39. Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăţii, studentul(a) poate susţine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în
113
anul respectiv de studiu, cu plata taxei stabilite de Senatul Universităţii. Examenul de mărire de notă se acordă la disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. În situaţia în care studentul (a) dovedeşte o pregătire superioară, profesorul examinator consemnează, în catalogul disciplinei, nota mărită obţinută şi menţionează: mărire de notă. La acordarea bursei de merit se ia în consideraţie prima notă de promovare obţinută, şi nu cea mărită.
Art. 40. În Universitatea Spiru Haret, planurile de învăţământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de studiu, valoare care desemnează volumul de muncă al studentului (ei), - participarea la ore de curs, seminar, laborator, pro-iecte, studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii clinice etc., suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.
Art. 42. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu, obţinute la disciplinele obligatorii şi opţionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenţă. […]
Art. 44. Sunt declaraţi absolvenţi ai facultăţii şi se pot înscrie la examenul de licenţă numai studenţii care au promovat toate examenele din toţi anii de studiu, obţinând cele 180 de credite necesare. […]
Art. 48. Transferul la Universitatea Spiru Haret al studenţilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii de învăţământ superior, se face în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenţii proprii (art.34), cu recunoaşterea perioadelor de studiu efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenţă. Transferul se aprobă de către Rectorul Universităţii.
Art. 49. În cadrul Universităţii Spiru Haret, studenţii se pot transfera de la o specializare la alta, din domenii de licenţă identice sau apropiate, de la o formă de învăţământ la alta (zi, frecvenţă redusă, învăţământ la distanţă) în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. Cererile de transfer se depun, cu cel puţin o săptămână înaintea deschiderii anului universitar, la secretariatele facultăţilor care urmează să primească studentul(a), se avizează de către decanul facultăţii de la care pleacă studentul(a) şi se aprobă de către decanul facultăţii care îl(o) primeşte. Art. 52. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăţământul de zi, de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau învăţământul la distanţă poate fi întreruptă
în cazuri motivate, la cererea acestuia, fără a se considera repetenţie, cu aprobarea decanului facultăţii. Situaţia şcolară a acestor studenţi se încheie cu menţiunea: întrerupere de studii. Reînscrierea în anul respectiv se face în baza cererii de
întrerupere, cu plata taxei de şcolarizare şi nu necesită o altă aprobare.