ghid strachina final lr

8/20/2019 Ghid Strachina FINAL LR

1/88

GHIDUL SITULUI NATURA 2000

LACUL STRACHINA


2/88

2

Curpins

CUVÂNT ÎNAINTE ..............................................................................3

DESCRIEREA PROIECTULUI ......................................................................5

LACUL STRACHINA – DESCRIERE ................................................................7

Activități interzise în AriA nAturAlă protejAtă.............................................8

HAbitAtele și importAnțA lor ecologică .....................................................9

specii de păsări ........................................................................... 15

HArtA Ariei de protecție speciAlă AvifAunistică

Grafcă ș DTP: Exclus Prod SRLPlanșe desenate: Asocața ART i.k.S

Produs de: Exclus Prod SRL în colaborare cu R.A. Montorul Ofcal


3/88

3

Cuvânt înainte

Publcața pe care o ctț în acest moment este un ghd dedcat celor care u-besc natura ș care se află la prmele lor experențe orntologce. Ne adresăm, în specal, locutorlor dn aproperea Laculu Strachna - una dntre Arle deProtecțe Specală Avfaunstcă dn Româna. Ghdul se vrea un nstrumentpentru ce care vor să descopere păsărle sălbatce ș habtatele lor. De ce

sunt păsărle atât de mportante? Pentru că sunt cel ma bun ndcator al să-nătăț medulu înconjurător. În momentul în care studem păsărle, vedemcum răspund ele la schmbărle pe care oamen le fac asupra medulu, ve-dem aproape medat efectele negatve, dar ș pe cele poztve. Păsărle neatențonează față de problemele pe care le întâmpnă ș celelalte anmale,ba char ș oamen. Ce care ștu despre păsăr doar că mgrează toamna șcă revn prmăvara vor avea ma multe surprze. În pagnle acestu ghd vorcunoaște spec care sosesc în Româna doar ca să erneze, așa cum sunt unelegâște ș o parte dntre rațe, vor descoper spec care nu părăsesc ncodatăRomâna sau spec care ajung ac doar o dată la do sau tre an, în căutareahrane. Nu este un ghd care să cuprndă toate specle de păsăr dn zonă,cu atât ma puțn toate specle de păsăr dn Româna, dar este o publcațeesențală pentru zonă ș pentru locutor de ac. Așa vor vedea că una dntrevecnele lor este cea ma mcă, dar ș cea ma percltată spece de gâscăsălbatcă dn lume: gâsca cu gât roșu. Această pasăre cubărește în cele manordce puncte ale Ase, în Sbera, ar de acolo străbate peste 9.000 de -lometr ca să erneze în Româna. iar unul dntre punctele de oprre, care leoferă adăpost ș sguranță este Lacul Strachna. Nu în ultmul rând, acest lacș habtatele dn jurul său sunt extrem de mportante pentru păsărle aflate în

mgrațe. Ac se opresc pentru „a-ș reîncărca baterle” ș pentru a pleca madeparte în călător de zec de m de lometr.


4/88


5/88

5

primul proiect destinAt lAcului strAcHinA

Socetatea Orntologcă Română este prmul ONG de medu care a luat fnță în Ro-

mâna după Revoluța dn 1989, ș totodată, cea ma longevvă organzațe de profl. În caltate de custode al Are de Protecțe Specală Avfaunstcă, SOR mplementeazăac un proect european de mportanță vtală pentru zonă. „Elaborarea Planulu de Mana-gement al Are de Protecțe Specală Avfaunstcă ROSPA0059 Lacul Strachna” este numeleproectulu ș este fnanțat prn PROGRAMUL OPERATiONAL SECTORiAL “MEDiU” ș cofnanțatde Fondul European de Dezvoltare Regonală. Obectvul general al acestu proect este sămențnă statutul favorabl de conservare al speclor prortare la nvel națonal ș comu-ntar, prn măsur adecvate de management. În acest fel, se va asgura ș cadrul necesarpentru o utlzare durablă a resurselor naturale ca bază de dezvoltare pentru comuntățle

locale. Un Plan de Management este un document extrem de mportant pentru o are natu-rală protejată – este smlar cu o consttuțe pentru o nouă națune. Prn acest document seasgură ș dezvoltarea vtoare, dar se stablesc ș regulle prn care această zonă va f ad -mnstrată. Sunt prevăzute măsurle necesare ca zona să se dezvolte în armone cu natura:de la protecța păsărlor, a mamferelor ș a peștlor, la habtatele în care acestea trăesc.Un astfel de plan a în calcul toate vergle lanțulu trofc, de la nsecte la păsăr, mamfe-re, reptle ș peșt. Doar ca exemplu: multe dntre păsăr se hrănesc cu nsecte, în tmp cealtele țn în lmtele naturale populațle de rozătoare care pot afecta culturle agrcole.

Prn acest proect, SOR îș propune să promoveze bodverstatea stepcă, în general, ș ele-

mentele naturale specfce dn stul Lacul Strachna, în mod specal. Acest obectv specfcva f atns prn derularea actvtățlor de nformare ș conștentzare a publculu larg, arghdul de față îș propune să fe ș el o parte dn această acțune. Caracterstcle sale uncefac dn Lacul Strachna dn județul ialomța una dn cele ma mportante zone de cubărt,de hrănre ș de odhnă pentru specle de păsăr lmcole dn această regune. Tocma deaceea, lacul este o are de protecțe specală avfaunstcă, parte a cele ma mar rețelemondale de ar protejate - Natura 2000.

Prmul obectv specfc al proectulu este colectarea ș analzarea datelor ș a nformațlor

necesare fundamentăr măsurlor de management în stul Natura 2000. Cu alte cuvnte,specalșt care lucrează în proect au actvtăț specfce, de studu al flore ș faune dnzonă. Botanșt au luat la pas fecare colț al are pentru a dentfca toate specle de plan-te de ac, pentru a determna mportanța lor pentru oamen ș anmale. Orntolog au statore întreg pe teren pentru a urmăr păsărle cubărtoare dn zonă, pentru a le observa pecele care mgrează ș se opresc ac doar pentru o z sau o noapte, au efectuat transecteș lste cu specle observate. ihtolog au întns plase ș capcane pentru a vedea care suntspecle de peșt dn lac, spec care sunt la rândul lor hrană pentru păsărle ș mamfereledn jurul laculu.

Al dolea obectv specfc al acestu proect este crearea cadrulu necesar pentru mențne-rea sau pentru îmbunătățrea stăr de conservare a speclor dn Ara de Protecţe SpecalăAvfaunstcă ROSPA0059 Lacul Strachna. Cel de-al trelea obectv specfc al proectulueste evdențerea fzcă ș documentară a lmtelor Are de Protecțe Specală Avfaunstcă


6/88

6

ROSPA0059 Lacul Strachna. Aceasta va f realzat prn bornarea întregsuprafețe, astfel încât să se ște exact care este zona protejată. De la agr-

cultor la pescar ș localnc, toț vor șt care sunt lmtele stulu Natura 2000. Celde-al patrulea obectv specfc este unul care țne de comuntatea locală. Se dorește

creșterea gradulu de nformare prvnd mportanța pentru conservare a stulu Natura2000 vzat de proect, în specal, ș a rețele Natura 2000, în general. Pentru a atnge

acest obectv, SOR a organzat acțun specfce: de la confernțe de presă, comuncatecătre toate mass-meda județene ș până la semnare cu elev dn școlle adacente are na-turale protejate. Au fost organzate tabere ecologce ș ecologzăr ale stulu Natura 2000,acțun la care elev școllor au putut vedea ara naturală protejată, au învățat de la experțcele ma mportante caracterstc ale speclor protejate dn zonă. Nu în ultmul rând, celde-al cnclea obectv specfc al proectulu este creșterea capactăț custodelu pentru

mplementarea ș ntegrarea spațală a măsurlor de montorzare ș conservare. Acest lucru înseamnă că Planul de Management, consttuța stulu, va deven actul după care SOR se vaghda în vtoarele acțun de admnstrare a are.


7/88

7

lAcul strAcHinA – scurtă descriere

Lacul Strachna se afla n județul ialomța, pe tertorul orașulu Țăndăre ș alsatulu Valea Cor. Este stuat char în aproperea DN 2, cea ma folostă cale de de-plasare de la Sloboza către Tulcea ș Delta Dunăr. Lacul, în sne, a fost folost pentrupsccultură încă dn an 1950, ar acum este concesonat cu acelaș scop. Faptul că acexstă peșt a atras mereu păsărle acvatce. Pe lângă ele, pot f găste ș păsărle lmcole,cele care se hrănesc pe malurle mâloase ale laculu. Terenurle dn vecnătatea ape sunt, în mare parte, terenur agrcole sau slazur, ar prezența popândălor nu trebue sa mre penmen. iarna, aceste terenur cultvate devn loc de întâlnre pentru gâștele sălbatce, carese hrănesc ac, ca ma apo să înnopteze pe apele laculu, la adăpost de prădător.

Lacul Strachna a fost desemnat ca „Are de Protecțe Specală Avfaunstcă” (SPA), ROS-PA0059, conform H.G. 1284/2007 prvnd declararea Arlor de Protecțe Specală Avfauns-tcă ca parte ntegrantă a rețele ecologce europene Natura 2000 în Româna.

Lacul Strachna se află în Bărăganul Central, care este o subdvzune de est a CâmpeRomâne. Câmpa Strachne face parte dn categora câmplor de tp bălț dunărene vech,care provn dn foste bălț dunărene extnse pe dagonala Bărăganulu Central ș Sudc. Tere-nul dn apropere are vă puțn adânc, predomnante fnd suprafețele plane.


8/88

8

Activități interzise în sit

Un st Natura 2000 nu înseamnă un loc unde turșt sau localnc să nu abă acces,dar un st Natura 2000 nu este o zonă de promenadă urbană. Ce care ntră ac trebuesă ște că se află într-o zonă unde natura este protejată ș unde trebue să protejeze

natura. Tursmul în astfel de zone trebue să fe un tursm responsabl, lucru de pe urmacărua pot benefca atât localnc, cât ș ce care trec pe ac pentru câteva ore sau zle.

sunt interzise:• Furtul de ouă de păsăr sălbatce• Camparea în aproperea colonlor de păsăr• Abandonarea deșeurlor de orce fel• Aprnderea de focur

În cazul în care vă aflaț în stul Natura 2000, rețneț că Garda de Medu controlează actv-tățle cu mpact asupra medulu înconjurător ș aplcă sancțun contravențonale prevăzutede legslața în domenul protecțe medulu. Garda de Medu ialomța poate f contactatăla adresa Str. Lujerulu nr.1, Sloboza, Telefon: 0243 /236.446; 0243/236.486, emal [email protected]


9/88

9

Habitatele și

importana lorecologică


10/88

10

Lacul Strachna se înscre în subzona de vegetațe naturală a stepe, multmodfcată astăz dn cauza agrcultur. Pajștle stepce erau cândva predo-

mnante în Bărăgan, dar practcle agrcole le-au transformat în terenur cultva-te. La ora actuală, aceste habtate au devent extrem de fragmentate ș ma pot f

găste doar zolat.


11/88

11

Un habtat cu o mportanță foarte mare este cel format de mlaștn.Acestea au un rol purfcator, deoarece pot absorb materalele provente dnagrcultură (erbcde, pestcde, bocde, fertlzator) ș pot înlătura excesul denutrenț dn apă, prn fltrare ș stablzarea sedmentelor.

Mlaștnle ș pajștle sărăturate restrânse în jurul baznelor psccole se formează pe malullaculu, după fâșa de stufărș, ș sunt foarte dependente de fluctuațle sezonere ale nvelu-lu de apă. Acesta are o dnamcă naturală, dar, în cadrul stulu, este nfluențat de golrea șnundarea baznelor efectuate conform planurlor de producțe aplcate de ferma psccolă.


12/88

12

Aceste habtate formează un mozac specfc, cu rogozșur ma înalte înpărțle unde nvelul ape dn bazne este rdcat până în prma parte a ver ș

pajșt ma scunde la perfere, unde efectul de secare este ma pronunțat. Com-plexul vegetal reprezntă o sursă deală de hrănre pentru multe spec de păsăr care

preferă zone lmcole, așa cum sunt pcorong, cocîntorș, crste, egretele mc,țgănuș ș lopătar. importanța ecologcă a mlaștnlor (atât a celor cu apă dulce, cât ș

a celor salne ș salmastre) se poate rezuma la rolul lor de purfcarea ape, retența soluluș a sedmentelor, respectv controlul nundațlor.


13/88

13

Habtatele cu vegetațe submersă ș natantă au un rol deosebt pentrumulte spec de păsăr care sunt prezente în st. Ele consttue zone de hră-nre pentru ma multe spec de păsăr precum rața roșe, crestețul pestrț, cres-tețul cenușu, lopătarul, lebăda de arnă, gâsca cu gât roșu. Nu în ultmul rând,vegetața aceasta este folostă ca platformă de cubărt de chre, chrghțe ș o partedn pescăruș.

O mare parte dn habtate sunt formate dn stufărșur ș rogozșur înalte. Ele reprezntăhabtatul cu cea ma mare capactate de a ofer loc de hrănt ș de cubărt pentru ma multespec de mportanță comuntară dn st cum ar f stârcul de noapte, egreta mcă, eretelede stuf, stârcul ptc, egreta mare ș stârcul roșu. Structura densă a acestor formațunvegetale le oferă păsărlor protecțe ș loc de adăpost, dar ș sursă de hrană bogată, având

în vedere că acest habtat susțne o mare dverstate de nevertebrate acvatce ș terestre.

Controlul nundațlor se datorează ma mult vegetațe hgrofle de stufărșur care rdcăsemnfcatv capactatea de retențe a ape a mlaștnlor, dar formează ș barere fzce împotrva valurlor, ma ales în ape cu adâncm reduse. De asemenea, sstemul de rădăcnbne dezvoltat are un rol mare în fxarea materalulu organc ș în fltrarea ape.


14/88

14

foto: Dan Drăgan


15/88

Specii de păSări


16/88

16

l v (Cygnus olor)

prezentAreEste lebăda cel ma des întâlntă în Româna,de la malul măr până în parcurle dn centrulorașelor. Trăește în zone cu apă dulce sausărată: lacur, azur, râur, ape de coastă,

lagune, estuare, mlaștn. Penaj alb unform,cu coc roșu-portocalu. Mascul sunt puțnma mar decât femelele, cu o proemnențăneagră vzblă pe coc. Se hrănesc cu vege-tațe acvatcă, grâne, nsecte ș melc. Sehrănește scufundându-se parțal în apă, sauprn bălăcre la suprafață. Perechle deseorrămân împreună toată vața, deș uneor maș „dvorțează”. Masculul apără cu agresv-tate tertorul, ar femela construește cubulsoltar: o movlă înaltă de vegetațe pe mal

sau prntre trest, cub la care vor reven ș în an următor. Depun ouăle pe la mjlocullun aprle, în număr de patru-nouă, pe carele clocește femela, în specal, o peroadă de35-41 de zle, dar masculul o ajută. Amb pă-

rnț au grjă de pu, care pot părăs cubuldupă 120-150 de zle. Pu rămân cu părnț în prma arnă dn vața lor. Scot un sngurrând de pu pe an.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăPoate f observată pe toată suprafața LaculuStrachna sau pe terenurle agrcole dn jur.

foto: Danel Petrescu


17/88

17

prezentAreEste cunoscută ș sub denumrea de lebădăcântătoare ș este caracterstcă zonelor arc-tce, cubărnd pe lacur înconjurate de vege-tațe. Lungmea corpulu este de 140 – 160 cm

ș are o greutate mede de 7,2 – 15,5 g pentrumascul ș 5,6 – 13,1 g pentru femele. Se hră-nește în specal cu plante de apă, semnțe.Este speca națonală în Fnlanda ș este m-prmată pe moneda de 1 euro. Este o spececubărtoare în islanda, Pennsula Scandna-vcă ș nordul Ruse. Sunt păsăr socable,nu se pot scufunda ș adâncmea la care potajunge este lmtată de lungmea gâtulu. Întmpul peroade de împerechere se în-regstrează lupte între mascul. Pu îș petrec arna împreună cu

părnț, ar uneor se atașează grupulu ș pudn an precedenț. Înoată cu capul drept ș îș înfoe arple asemen unor pânze umflatede vânt. Adeseor cântă când stă pe apă, arcorul format de stolurle mar este mpres-

onant. Pentru a-ș lua zborul, au nevoe desuprafețe generoase. Zboară în stolur înformă de “V”, ar în tmpul zborulu arpleproduc un foșnet ușor. iernează pe cea mamare parte a contnentulu european, nclu-sv în Româna.

vÂnătoAreA interzisă.locAlizAreA în AriA protejAtăPoate f observată pe toată suprafața Laculu

Strachna în sezonul rece.

l (Cygnus cygnus)



18/88

18

gâț (Anser albifrons)

prezentAreSe înmulțește în tundră, în aproperea lacur-lor, petecelor de apă, mlaștnlor ș râurlor.Petrece ernle în zone umede, câmpur agr-cole, estuare ș în mlaștnle de apă dulce sau

sărată. Este o gâscă de mărme mede, cu olungme a corpulu cuprnsă între 65 ș 86 decentmetr ș o masă corporală mede de 2,5g. Penajul este în majortate gr cu maro-nu, dar ș cu pene albe care înconjoară bazacoculu rozalu. Se hrănește cu plante ș se-

mnțe. iernează nclusv în Româna. Se hră-nesc în tmpul zle cu arba de pe malurleape sau cu vegetața de pe fundul lacurlor șrâurlor. Femela construește un cub îngustdn plante, ascuns în vegetațe, în apropere

de apă. Cubărtul începe în lunle ma-une.Femela clocește 5-6 ouă, tmp

de 27 sau 28 de zle. Ambpărnț au grjă de pu,care încep să se hrăneas-că sngur aproape me-

dat, ca să părăsească cubul după40-43 de zle de la eclozare. Vor

ma sta cu părnț încă un an.

vÂnătoAreA este permisă în limitele legAle.

locAlizAreA în AriA protejAtăStolurle de gârlță mare folo-sesc lucul ape pentru odhnă

ș terenurle agrcole învecnatepentru hrănre. Pot f observate în

specal în peroadele de pasaj.



19/88

19

gâț (Anser erythropus)

prezentAreGârlța mcă este o spece caracterstcă zo-nelor arctce, cu mlaștn ș pâlcur de sălcș mestecen. Lungmea corpulu este de 56– 66 cm ș are o greutate de cr-

ca 1,95 – 2,3 g. Speca poa-te f confundată cu gârlțamare (Anser albfrons), fațăde care este ma mcă, areun coc ma mc, fruntea ma înal-tă, pata albă depășește lna och-lor ș se observă un cerc galben înjurul ochulu. iarna se hrăneștepe pajștle ș culturle agrcoledn sudul ș estul Europe, în sto-lur mxte cu alte spec de gâște(Anser albfrons, Branta rufcollsetc.). Cubărește în nordul Sber-e ș în Pennsula Scandnavă, so-ltar, în zone de pășun umede cutufșur, la alttudn de până la 700m. Zborul e puternc, cu bătă mar șregulate dn arp. Pot executa adevăra-te acrobaț în aer, cu volte ș pcaje m-

presonante. Cubărtul începe la

sfârștul lun ma-început de une. Femeladepune 4 - 6 ouă, ar ncubața durează 25– 28 de zle. Pu devn zburător la 35 – 40de zle.vÂnătoAreA interzisă.locAlizAreA în AriA protejAtăNumere foarte mc pot apărea în stolurlede gârlță mare, în peroadele de pasaj, pelac sau în zonele agrcole dn aproperealaculu.



20/88

20

gâs v (Anser anser)

prezentAreEste sngura spece de gâscă sălbatcă dn Ro-mâna care ș cubărește la no în țară. Poa-te f găstă în ma multe zone umede, de lamlaștn, lacur ș până la terenur agrcole,

pajșt ș zone de coastă. Este o gâscă de d-mensun mar, cu o lungme a corpulu de76 - 89 cm ș o greutate mede de 3,6 g.Penajul este gr. Se hrănește cu vegetațe, în prncpal pe terenurle unde pasc vte șo. Cubărește ma peste tot în Europa cuexcepța zone de sud-vest, dar în zone re-strânse. Partener construesc împreună

un cub dn stuf ș erbur, fe în copac, fe în stufărș. Femela clocește 4-6 ouă pentru27-28 de zle, în tmp ce masculul rămâne înapropere. Amb părnț au grjă de pu, carepărăsesc cubul după 50-60 de zle. E vor

rămâne cu părnț până în prmăvara anuluurmător.

vÂnătoAreA este permisă în limitele legAle.

locAlizAreA în AriA protejAtă În zona Laculu Strachna,

gâsca de vară poate f observată pelucul ape ș pe terenurle dn apro-

perea laculu, în sezonul cald ș

peroadele de pasaj.



21/88

21

gâs u â u (Branta ruficollis)

prezentAreEste cea ma mcă spece de gâscă sălbat-că dn lume: 54 – 64 cm ș o greutate medede 1,4 – 1,6 g. Are un penaj elegant, negrucombnat cu roșu-rugnu, sublnat de dung

albe. Se hrănește în tertorle de cubărrecu spec vegetale dn tundra sbera-nă, ar în carterele de ernare dnsud-estul Europe se hrănește înspecal pe culturle de grâu detoamnă ș rapță. Este o pasăresmbol pentru Dobrogea. Cubărește înnordul Sbere, în colon mc stuatepe malurle râurlor. Uneor cubărește în aproperea cuburlor de șom călă-tor, pentru a benefca de protecțaaceste spec împotrva prădătorlor,cum este vulpea polară. În cartere-le de ernare, formează stolur mxte împreună cu alte spec de gâște, înspecal gârlța mare. Se hrănesc zua peculturle agrcole, la început cu boabe deporumb, rămase rspte după recoltare șma apo cu grâu de toamnă, ar seara înnop-

tează pe lacur. Când lacurle îngheață, seașază ș pe mare. Zboară împreună cualte spec de gâște în șrur dspuse înformă de “V”. Atunc când stolul este

format numa dn gâște cu gât roșu, formațaeste neregulată ș asemănătoare ca formă cucea a graurlor sau corlor. iernează în vestulMăr Negre, în specal în Dobrogea (Românaș Bulgara).

vÂnătoAreA interzisă.locAlizAreA în AriA protejAtă În peroadele de pasaj, gâsca cu gât

roșu poate f observată împreună cucelelalte spec de gâște odhnndu-sepe lucul ape sau hrănndu-se pe te-renurle agrcole de lângă lac.



22/88

22

rț fu (Anas penelope)

prezentAreRața fluerătoare poate f întâlntă pe tot te-rtorul Române, în zonele acvatce de mcăalttudne, în peroada de arnă sau de pasaj,cu precădere în aproperea Măr Negre. Cu-

bărește în zone acvatce de mcă adâncme,deschse, bogate în vegetațe. Se hrăneșteaproape în întregme cu vegetațe, respec-tv frunze, rădăcn, bulb, rzom ș arbădn zonele acvatce ș pajștle ș terenurleagrcole adacente acestor zone. Rar poate

consuma semnțe ș hrană anmală. Cubă-rește pe pământ, bne ascunse de vegetațe.Depun 8-9 ouă pe care le clocesc tmp de 24– 25 de zle.vÂnătoAreA este permisă în limitele legAle.locAlizAreA în AriA protejAtă În zona Laculu Strachna, rața fluerătoarepoate f observată pe lucul ape în peroade-le de prmăvară ș toamnă.

foto: Răzvan Zncă


23/88

23

rț sț (Anas strepera)

prezentArePreferă apele dulc, productve, în zone des-chse de mcă alttudne, cu precădere celeferte, bogate în vegetațe ș nsule acope-rte de arbă. Poate f întâlntă pe canale,

azur, lacur. În Româna, rața pestrță poatef întâlntă în zonele acvatce de joasă alt-tudne, deschse, cu apă de mcă adâncme,stătătoare sau ușor curgătoare. Formează,de obce, grupur de mc dmensun în afa-ra peroade de cubărt. Mascul părăsesczonele de cubărt la începutul lun ule, cuo lună înantea femelelor ș pulor, deplasân-du-se către zonele undeare loc schmbareapenajulu. Aceastadurează aproxma-tv 4 săptămân,

după care începe mgrața de toamnă. Se întorc dn carterele de ernare în lunle mar-te-aprle. Cubăresc în perech separate sau în grupur dspersate. Cubul este construtpe sol, bne ascuns în vegetațe. Poate cu-

băr destul de departe de apă. Depune 8-12ouă pe care le ncubează tmp de 21-27 dezle. Rața pestrță se hrănește predomnantcu vegetațe acvatcă, dar ocazonal se hră-nește ș cu plante ș semnțe de pe culturleagrcole. În peroada de cubărt femela sehrănește ș cu nevertebrate.

vÂnătoAreA este permisă în limitele legAle.locAlizAreA în AriA protejAtă

În zona Laculu Strachna, rața pestrță poatef observată pe lucul ape în sezonul cald ș în peroadele de pasaj.



24/88

24

rț (Anas crecca)

prezentAreRața mcă este o spece cu o răspândre foar-te largă, ar în Româna poate f întâlntă înspecal în pasaj ș peroada de arnă, într-o va-retate de habtate acvatce: lacur naturale

ș artfcale, azur, estuare, delte, lagune șmlaștn. Preferă apele puțn adânc. În per-oada de arnă poate f întâlnt ș pe ape des-chse, lacur, delte, câmp nundate. Specepredomnant mgratoare, în specal populațlenordce. Mgrața de toamnă începe dn ulepentru exemplarele care nu au reușt să sereproducă, dar culmnează în octombre-no-embre. Se întorc dn carterele de ernare în

marte-aprle. Este o spece omnvoră, dar înperoada de cubărt hrana este predomnatformată dn mc nevertebrate, moluște, crus-tacee, larve. În peroada de arnă se hrăneșteș cu semnțe de plante acvatce, restur de

plante, semnțe de pe terenurle agrcole. Cu-bul este construt pe sol, în vegetațe densă, în aproperea ape. Depun 8-11 ouă care suntncubate tmp de 21-23 de zle.vÂnătoAreA este permisă în limitele legAle.

locAlizAreA în AriA protejAtăPoate f observată în peroadele de pasaj, pelucul ape.



25/88

25

rț (Anas platyrhynchos)

prezentAreEste o spece care se adaptează cu ușurnțăla o multtudne de habtate, dn zonele detundră până în cele subtropcale. Preferă ha-btate care cuprnd ape încet curgătoare sau

stătătoare, relatv adăpostte, estuare ș del-te, lagune, coaste martme unde apa este demcă adâncme, lacur, azur ș bălț. Evtă, în general apele adânc, expuse. Se adună îngrupur mar în afara peroade de cubărt.Mgrează în stolur, la mgrața de prmăvarăstolurle fnd predomnant formate dn pe-

rech. Stolurle se separă în luna februare,când perechle încep să caute locur pen-tru cubărt. Cubăresc pe sol, în vegetațe,sub bolovan, în scorbur. Depun 9-13 ouă,ncubate pentru 26 -28 de zle. Rața mare

este o spece omnvoră ș oportunstă, hranaacestea cuprnde restur vegetale, frunze,tubercul, rzom, rădăcn, semnțe, nsecteș larve.vÂnătoAreA este permisă în limitele legAle.

locAlizAreA în AriA protejAtă În zona Laculu Strachna, rața mare poatef observată pe lucul ape în toată peroadaanulu, cu excepța peroadelor când lacul

este înghețat.



26/88

26

rț suț (Anas acuta)

prezentAreSpece mgratoare care cubărește, în spec-al, în partea de nord a Europe, Ase ș Ame-rc de Nord, în zonele arctce ș sub-arct-ce. Pe tertorul Române, această spece

poate f întâlntă în specal în peroada dearnă ș de pasaj. În peroada de cubărt,aceasta spece preferă habtatele contnen-tale, acvatce, cu apă dulce sau sărata demcă adâncme, deschse, stuate în zone dejoasă alttudne, pajșt, ape cu productv-tate mare sau mede. În peroada de arnă,stațonează în zone de coastă ferte, delte,estuare ș terenur nundate, lagune ș lacurce au în apropere terenur agrcole. Peroa-da de ernare a sfârșt în luna aprle. Hranaeste compusă dn matere vegetală acvatcă,verm, moluște. Uneor se hrănește pe sol

cu semnțe, rădăcn ș rzom. Cubărește înperech soltare relatv apropate ș uneor îngrupur dspersate, dn aprle până în une, în majortatea zonelor. Cubul este construtpe sol, ascuns în vegetațe, relatv aproape

de apă. Depune 7-9 ouă ce sunt clocte tmpde 21-25 de zle.vÂnătoAreA este permisă în limitele legAle.

locAlizAreA în AriA protejAtă În zona LaculuStrachna, rațasulțar poate fobservată pelucul ape în

peroadele deprmăvară ștoamnă.

foto: Răzvan Zncă


27/88

27

rț ââ (Anas querquedula)

prezentArePreferă habtatele de apă dulce, de mcăadâncme, ascunse, bogate în vegetațe, ad-acente zonelor acvatce ma mar, pășunlornundate sau mlaștnlor. Evtă, totuș, hab-

tatele cu vegetațe acvatcă foarte înaltă saufoarte densă. În Româna, poate f întâlntăcubărnd în ape dulc, de mcă adâncme,bne adăpostte. Perechle se formează întmpul peroade de arnă. Cubărește pe sol în vegetațe deasă, de obce în apropereaape. Depune 8-11 ouă de la mjlocul lun

aprle, pe care le clocește tmp de 21 -23 dezle. După cubărt, adulț îș schmbă pena-jul într-o peroadă de 3-4 săptămân în care îș perd capactatea de zbor. Se hrănește cuvegetațe ș moluște, nsecte acvatce, larve,

crustacee, mormoloc ș peșt mc.vÂnătoAreA este permisă în limitele legAle.

locAlizAreA în AriA protejAtă În zona Laculu Strachna, rața cârâtoarepoate f observată pe lucul ape în sezonulcald ș peroadele de pasaj.



28/88

28

rț u (Anas clypeata)

prezentAreEste o spece cu un areal mare, ar în Ro-mâna cubărește relatv localzat, în specal în Dobrogea, Muntena, Oltena, Moldova șBanat. Poate f întâlntă tot anul, arna fnd

înregstrate efectvele cele ma mc. Zoneleprncpale de ernare se afla la sud de Româ-na. Pentru cubărt preferă zonele umede, în specal de mcă adâncme, lacur cu ve-getațe subacvatcă, înconjurate de porțunmar de stuf. În afara peroade de cubărtpoate f întâlntă în orce zonă umedă, îngeneral cu ape de adâncme mcă. Poate f întâlntă, de asemenea, în eleștee, lagune,orezăr, lacur artfcale etc. Este o spece

mgratoare, care apare în locurle de cubărtdn luna marte. În Româna, este o spececare poate f întâlntă tot tmpul anulu. Cu-bul este nstalat, în general, în apropereaape, în pășun umede cu arbă înaltă, ma

rar în păpurș. Femela depune 9 - 11 ouă, arperoada de ncubațe are între 22 ș 27 dezle. Femela clocește ouăle ș îngrjește pu.vÂnătoAreA este permisă în limitele legAle.

locAlizAreA în AriA protejAtă În zona Laculu Strachna, rața lngurar poatef observată pe lucul ape în peroadele deprmăvară ș toamnă.



29/88

29

rț (Aythya nyroca)

prezentAreEste o spece caracterstcă zonelor umedecu stufărșur. Lungmea corpulu este de 38– 42 cm ș o greutate mede de crca 580 gpentru mascul ș 520 g pentru femele. Se

hrănește cu plante acvatce, moluște, n-secte ș peșt. Este o spece prezentă pe ceama mare parte a contnentulu european, cuexcepța zonelor nordce. Deș este o rațăscufundătoare, preferă ape puțn adânc (30– 100 cm) ș trăește destul de ascunsă peochur de apă rămase lbere în stufărșurledese. Cubărește soltar sau în grupur mc.Adulț năpârlesc în ule ș august. iernează în Pennsula Arabă ș Afrca, de unde revn în a doua parte a lun marte. Cubul este

format dn stuf sau restur vegetale, așezatpe sol în aproperea ape sau char pe plaur.Femela depune în peroada ma – une, unnumăr de 8 – 10 ouă, ar ncubața durează25 – 28 de zle ș este asgurată de femelă.

Pu devn zburător la 55 – 60 de zle.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăPoate f observată în peroada de cubărt pelucul ape, în aproperea stufărșurlor.



30/88

30

cu (Phalacrocorax pygmeus)

prezentAreEste cea ma mcă dntre spe-cle europene de cormoran.Are un penaj maro-închs lucos șeste o spece acvatcă. Adulț au

o lungme a corpulu între 45 – 55cm. Proporțonal cu dmensun-le corpulu, coada este lungă, arcocul scurt. Năpârlesc complet întoamnă, înante de sfârștul lunnoembre. Se hrănește în specalcu pește ș nevertebrate acvatce,scufundându-se până la câțva me-tr adâncme ș o peroadă de până la1 mnut. Apare în sud-estul Europe,unde cubărește în colon (sngur saucu alte spec cum sunt cormoranul mareș stârc) în lungul Dunăr ș pe lacurle șrâurle nteroare. iernează în sudul arede cubărt dn sudul Europe, cu efectvemar în Greca, Azerbadjan ș Bulgara.Trăesc în “cârdur” ș pescuesc adesea

împreună cu pelcan. La sfârșt de mar-te ș început de aprle, perechle revn în colonle vech unde repară cuburleexstente (alcătute dn creng ș căptu-ște cu vegetațe) sau construesc cu-

bur no. Numărul cuburlor varază peun arbore, de la câteva până la câteva

zec. Femela depune 4 - 6ouă, ar la ncubarea lorpartcpă amb părnț.Pu au penajul completla 42 de zle, dar rămân

în colone până la 8 - 10săptămân, peroadă în caresunt hrănț de către părnț.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtă Este o spece care poate er-na în zona Laculu Strachna.

Habtatele preferate dn aresunt reprezentat de stufărșurș lucul ape.



31/88

31

pu u (Pelecanus onocrotalus)

prezentAreEste o spece acvatcă, masvă, care parecomplet albă atunc când e așezată pe sol. În zbor, se dstnge ușor culoarea neagră depe partea nferoară a arplor. Are un coc

larg ș lung de care atârnă “o gușă galbenăstrăbătută de vne roș”. Adulț au o lung-me a corpulu cuprnsă între 160 – 180 cm ș ogreutate de 8 – 10 g. Se hrănesc cu pește, înape cu adâncme redusă (1,5 – 2,5 m) deoa-rece nu se pot scufunda într-un mod asemă-nător cormoranlor. Apare în sud-estul Euro-pe ș cubărește în colon, uneor împreunăcu ruda sa - pelcanul creț. Pelcan comunsunt păsăr care trăesc în grupur mar. Esteremarcablă ușurnța cu care această pasăremare plutește în cercur larg, folosnd cu-renț ascendenț. Carterele de ernare suntlocalzate în israel ș pe coastele Afrc, deunde revn în a doua par-te a lun marte. Cu-băresc în colonmar unde cubur-le sunt alăturate,

construte smpluș adăpostesc 1 -2 ouă. incubațadurează 29 – 36

de zle ș ouăle sunt clocte de către ambpartener. Pu sunt golaș în prmele zle șprmesc hrana de la adulț, prn regurgtareș aproape dgerată. Rămân în cub ș sunthrănț de părnț tmp de 9 săptămân până

devn zburător.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtă În peroadele de pasaj, respectv prmăvaraș toamna, mc stolur de pelcan comunpot popos pe lac sau pe terenurle agrcole învecnate.



32/88

32

Sâu (Ixobrychus minutus)

prezentAreEste specfc zonelor umede cu malur acope-rte de stuf ș răchtă. Adulț au o lungme acorpulu de 27 – 38 cm, ș au o greutate de 59– 150 g. Femela are pe spate o culoare ma-

rone cu straț negre, comparatv cu mascu-lul care este negru pe spate. Se hrănește cupeștșor, broaște, nsecte acvatce ș larveleacestora. Speca apare pe tot contnentul, cuexcepța Pennsule Scandnave ș a Mar Br-tan, unde este oaparțe rară. Esteo spece sfoasă,retrasă, cu o vață ascunsă.Atunc când este deranjată, pre-feră să se depărteze prn alergaredecât în zbor sau rămâne nemșcată în stuful dens unde cu greu este detec-tată. iernează în Afrca, de unde revne la începutul lun aprle. Cubul este amplasatpe treste dn anul precedent, căzută la pă-mânt, sau pe ramur de răchtă aflate la joa-să înălțme. La construrea cubulu,ce are forma une farfur puțn adân-

c ș alcătut dn treste, papură ș alterestur vegetale, partcpă numa masculul.Femela depune un număr de 2 - 9 ouă ș n-cubața este asgurată de amb părnț. După

16 – 21 zle pu eclozează ș rămân în cub operoadă de 7 - 9 zle. După crca o lună de-vn zburător ș îș pot asgura sngur hrana.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăSpece cubărtoare în st, stârcul ptc poatef observat în sezonul cald în zonele cu stu-fărș de pe malul laculu Strachna.



33/88

33

Sâu (Nycticorax nycticorax)

prezentAreEste specfc zonelor umede cu apă dulcesau char sărată. Are o lungme a corpulu de58 – 65 cm ș o greutate de aproxmatv 800g. În peroada nupțală, partea posteroară a

capulu are 3 - 4 pene albe, înguste, cu olungme de 18 – 20 cm. Juvenl au în pr-ma arnă un penaj maronu cu strur albe.

Se hrănește cu larve de nsecte, mormolo-c, lptor ș char șoarec. Prezent în toatăEuropa cu excepța zonelor nordce ș MareaBrtane. Este o spece nocturnă ș de crepus-cul, dar se poate hrăn ș în tmpul zle. Cu-

bărește în colon mxte alătur de alte specde stârc ș cormoran. iernează în Afrca, deunde revne în lunle marte ș aprle. Cubuleste amplasat pe sălc ș în vegetațe acvat-că, stuf sau treste. La construrea cubulu,

ce are forma une farfur puțn adânc,alcătut dn crenguțe ș stuf, partcpă

amb părnț. Femela depune unnumăr de 3 - 5 ouă, ar ncuba-ța este asgurată în specal de

femelă. După 21 - 24 de zle pu eclozea-ză ș rămân în cub 21 – 28 de zle, dar con-tnuă să fe hrănț de părnț până la 50 – 56zle, când devn ndependenț.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăPoate f observat în st în sezonul cald ș înperoadele de mgrațe, în zonele cu stufărșș cu apă de mcă adâncme.



34/88

34

Sâu (Ardeola ralloides)

prezentAreMa este cunoscut ș sub denumrea de stâr-cul blond, este o spece specfcă zonelorumede cu suprafețe cu stuf, tufărșur ș co-pac. Are o lungme a corpulu de 42 - 47 cm

ș o greutate mede de 350 g. Culoarea carac-terstcă, galben marone a penajulu este v-zblă atunc când sunt așezaț. În zbor, aparcomplet alb. Se hrănesc cu peștșor, broaș-te, verm, nsecte acvatce ș melc. Îș caută hrana ma ales înamurg. Cubărește în co-lon mxte, alăturde alte specde stârc șcormoran. În afara peroadede cubărt, apare soltar sau în gru-pur mc. Adeseor se amestecă prntrecrezle de vte sau turmele de porc, pecare se ș așază. iernează pe contnentulafrcan. Sosește în Româna la începutul lunaprle. Cubul este amplasat în apropereasau deasupra ape, în stufărșur, arbor sauarbușt. La construrea cubulu, alcătut dn

rămurele ș stuf, partcpă amb părnț. Fe-mela depune 4 – 6 ouă ș amândopărnț asgură ncubața. După22 - 24 de zle pu eclozează ș

rămân în cub în jur de 32 de zle, dar cont-nuă să fe hrănț de părnț până la 40 – 45 dezle când devn ndependenț.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăEste o spece ce preferă pajștle ș zonelecu apă de mca adâncme. În peroadele depasaj poate f observat în st în zone asemă-nătoare.



35/88

35

e (Egretta garzetta)

prezentAreEste specfcă zonelor umede. Este zveltăș elegantă, cu o lungme a corpulu de 55 –65 cm ș o greutate de 280 – 710 g. Penajuleste complet alb. Degetele galbene ce con-

trastează cu pcoarele negre ș cocul negrusunt semnele dstnctve care o deosebesc deegreta mare. În partea posteroară a capuluare 2 - 3 pene ornamentale lung ș înguste,care în secolul XiX erau vândute caselor demodă pentru împodobrea pălăr-lor. Se hrănește cu peșt-șor, broaște ș alteanmale ac-vatce mc.Este prezen-tă în toatăEuropa, cue x c e p ț aP e n n s u l e Scandnavce. Cubărește în colon mxte alăturde alte spec de stârcș cormoran. Este spe-

ca cea ma tăcută dntrestârc. Vânează stând lapândă sau de-plasându-se cu

atențe în ape mc. iernează pe în sudul Eu-rope ș pe contnentul afrcan, de unde rev-ne în Româna la începutul lun aprle. Cu-bul este amplasat pe sălc ș uneor în stuf

sau lăstărșur dese dn aproperea

bălțlor. Femela depune 1 – 7ouă, ar ncubața e as-gurată de amb părnț.

După 21-25 de zle pu eclozează șrămân în cub în jur de 30 de zle,dar contnuă să fe hrănț de părnțpână la 40 de zle când devn nde-pendenț.

vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăEste o spece ce cubărește în st. Înperoadele de pasaj, exemplare aflate în

mgrațe tranztează stul ș unele se oprescpentru hrănre. În st prefer zonele cu apă demca adâncme.



36/88

36

e (Casmerodius albus)

prezentAreEste specfcă zonelor umede.Lungmea corpulu este de85 – 100 cm ș o greutatemede de 950 g, fnd ca d m e n -

sun asemănătoare cu stârcul cenușu( Ardea cinerea). Penajul este completalb. Pe spate are, în peroada de cu-bărt, 30 – 40 de pene ornamentalealb sclptoare, fn spntecate ș de-numte “egrete”, care în secolul XiXerau recoltate prn dstrugerea colo-nlor ș împușcarea păsărlor pentru af vândute caselor de modă. Se hrăneștecu peșt de tale mcă, broaște, șerp șnsecte. Este prezentă pe cea ma mareparte a contnentulu în efectve mc, cu ex-cepța zonelor nordce. Cubărește în colonformate numa dn egrete sau împreună cualte spec de stârc. iernează în zona me-dteraneeană ș Afrca, dar sunt exemplarecare rămân peste arnă în Româna. Cubuleste amplasat pe “treste bătrână ș încâlctăsau pe sălc scunde”. La construrea cubu-

lu, alcătut dn creng ș stuf, partcpă ce

do părnț. Femela depune 3 – 5 ouă, arncubața e asgurată de amb părnț.După 25 – 27 de zle pu eclozează șrămân în cub în jur de 30 de zle,dar contnuă să fe hrănț de părnț

până la 42 de zle când devn nde-pendenț.


locAlizAreA în AriA protejAtăEste o spece de pasaj în zona laculu Stra-

chna. Poate f ob-servată în peroade-le de prmăvară ș

toamna la margneastufărșurlor ș înzonele cu apă demca adâncme.Unele exemplarepot f observa-te ș în sezonulrece.



37/88

37

Sâu (Ardea purpurea)

prezentAreEste o spece caracterstcă bălțlor cu stu-fărșur mar, ar la jumătatea secolulu XXera cea ma răspândtă ș numeroasă spe-ce dntre stârc dn Româna. Lungmea

corpulu este de 70 – 90 cm, măsurat cugâtul întns ș o greutate de 500 – 1.350g. Se hrănește cu peșt, nsecte acvatce,broaște, pu a altor spec de păsăr, șoa-rec ș char pu de popândă. Cubărește încolon, împreună cu alte spec de stârc șcormoran, dar ș în colon formate nu-ma dn stârc roș. Pentru pescu-t, alege bălț cu apă mcă șbogate în plante acvatcede suprafață. Așteap-tă cu răbdare,nemșcat îno c h u r l e

lpste de vegetațeș săgetează prada

cu o lovtură precsăde coc. În peroada cubărtulu,

când pu au nevoe de ma multă hra-

nă, vânează ș pe uscat. iernează pecontnentul afrcan, Madagascar școastele Scle. Sosește la fnele lu-n marte în Româna. Cubul poatef amplasat pe sol, în stuf, în tufede răchtă sau char în sălc înalte.La construrea cubulu, alcătut dncreng ș stuf, partcpă ce do pă-rnț. Femela depune 3 - 5 ouă. După

24 – 28 de zle pu eclozează ș sunthrănț de părnț până la 60 de zle,

când devn ndependenț.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăPoate f observat zburând deasupra apesau zonelor cu stufărș ș hrănndu-se pepajșt sau în zonele unde apa are o adân-cme redusă.



38/88

38

bz (Ciconia nigra)

prezentAreMa este cunoscută drept cocostârc negruș este o spece caracterstcă pădurlor decâmpe ș de pe dealur ce au în aproperezone umede. Ca dmensun, este cu puțn

ma mcă decât barza albă. Lungmea cor-pulu este de 90 – 105 cm ș are o greutatemede de 3 g. Se hrănește, în specal, cupește când î găsește, mamfere mc, pude păsăr, ouă, broaște, moluște, lp-tor, râme, șopârle, șerp, nsecte.Este o spece răspândtă în toatăEuropa. Retrase ș sfoase, cu-băresc în pădur, în cubur pecare le folosesc ma mulț anș pe care le repară ș conso-ldează în fecare an. Dupăce au fost depuse ouă-le, este alungată foartegreu de la cub. Cea mamare parte a populaț-e europene traversea-ză Bosforul ș planeazădeasupra uscatulu, er-

nând pe contnentul afrcan, deunde sosește în a doua jumătate

a lun marte. Cubul este am-plasat în tremea superoară

a arborlor bătrân. Este o

construcțe mare - poatedepăș 1 m în dametru ș

char în înălțme. La nteror estecăptușt cu mușch, restur vege-tale sau balegă uscată. Femeladepune 3 – 4 ouă, ar ncubața e

asgurată de amb părnț. După32 – 38 de zle pu eclozează șsunt hrănț de părnț până la 70de zle când devn ndependenț.


locAlizAreA în AriA protejAtăMa puțn cunoscută barză neagră este o

spece ce trece prn st în tmpul mgrațe.Unele exemplare se pot opr pentru hrană șodhnă pe pajștle de lângă lac ș în zoneleunde malurle sunt întnse.



39/88

39

bz (Ciconia ciconia)

prezentArei se ma spune ș cocostârc ș este o spececaracterstcă pășunlor umede ș zonelormlăștnoase. Lungmea corpulu este de 95– 110 cm ș are o greutate de 2,3 – 4,4 g.

Se hrănește cu broaște, șoa-rec, nsecte, cârtțe, pude păsăr ș de epur,melc, șerp ș șopâr-le. Este o specelarg răspândtă petot tertorul eu-ropean, cu populațma mar în zona centralăș estcă a Europe. Barzaalbă este, alătur de rândun-că, speca care nteracțoneazăcel ma mult cu populața umană,fnd prezentă în multe localtățlor dnțară cu excepța zonelor montane. Este ospece obșnută cu prezentă umană ș folo-sește ca suport pentru cub, stâlp rețelelorde mede tensune ș acoperșurle caselor. Înmod obșnut, perechea de berze se întoarce

la cubul ocupat ș în an precedenț. Întâsosește masculul, care apără cubul în fața

altor pretendenț ș în așteptarea femele,repară ș consoldează cubul. Berzele suntaproape mute, însă comuncă la cub cu par-tenerul prn ntermedul unu “clămpănt alcoculu” care se desfășoară sacadat, în tmp

ce capul ș gâtul sunt lăsate pe spate. Înantede plecarea în mgrațe, se strâng în numărmare pe pajștle umede sau în zone nun-dable. iernează în Afrca, unde ajung prntraversarea Bosforulu. Revn în Româna la începutul lun marte. Masculul aduce ma-

teralele, ar femela le așază ș le po-trvește în cub. Femela depune

3 – 4 ouă. incubața e asguratăde amb părnț.


locAlizAreA în AriA prote-jAtă

Este o spece cetranztează stul înperoada de pasaj.Poate f observată

trecând în zbor deasupralaculu sau hrănndu-se pe

pajștle ș terenurle agr-cole adacente.



40/88

40

uu (Plegadis falcinelus)

prezentArePrvt în zbor ș de la dstanță ma mare, parenegru. Prvt de aproape, are un penaj fru-mos, cu reflexe verzu metalce pe un fondbrun rugnu ș un coc încovoat în formă de

seceră. Este o spece caracterstcă pășunlorumede ș stufărșurlor. Lungmea corpulueste de 55 – 65 cm cu o greutate de crca350 – 480 g. Se hrănește cu lptor, nsec-te acvatce, mormoloc ș peștșor. Este ospece prezentă în partea sudcă ș sud-es-

tcă a Europe. Cubărește în colon împre-ună cu stârc ș cormoran. Fnd socablă,apare de cele ma multe or în stolur mamc sau ma mar sub forma unor șrur lung,oblce sau șerpute. Zborul țgănușulu este o

succesune de plutr ș vâslr. Este o pasăretăcută, ce cutreeră prn smârcur

ș în ape mc, cu paș măsuraț,fără să alerge în căutarea hra-

ne. iernează pe contnentulafrcan, de unde revne

în luna aprle. Cu-bul este amplasat în

sălc sau în stuf. Laconstrurea cubuludn crenguțe ș stuf,partcpă ce do pă-

rnț. Femela depune 3- 4 ouă, ar ncubațae asgurată de amb părnț. După 21 de zlepu eclozează ș sunt hrănț 48 – 50 de zlepână devn ndependenț.

vÂnătoAreA interzisă.locAlizAreA în AriA protejAtăPoate f observat în sezonul cald pe malur-

le întnse ale laculu Strachna acolo ș acolounde apa are o adâncme redusă.



41/88

41

lu (Platalea leucorodia)

prezentAreEste o spece caracte-rstcă bălțlor ș lacu-rlor puțn adânc custufărșur ș pâlcur

de copac. Penajuleste alb, ar în par-tea posteroară acapulu se ob-servă un smocmare de penesubțr. Spre deosebrede egrete, cu care seamă-nă la culoarea penajulu, are uncoc turtt pe toată lungmea sa ș lă-țt spre vârf, ar în zbor îș țne gâtul întns.Lungmea corpulu este de 80 – 93 cm șo greutate mede de 1,5 g. Se hrănește în zone cu apă mcă, unde prnde nsec-te acvatce, larvele acestora, moluște.Este o spece prezentă ma mult în sudulș estul Europe. Cubărește în colon ală-tur de stârc ș cormoran. Este o pasăresocablă, tăcută, ce trăește

în grup. În zbor, formează lnde front sau oblce. Când sehrănește îș plmbă coculpuțn întredeschs într-o

parte ș alta, culegând ș fltrând hrana. ier-nează pe contnentul afrcan, de unde revnela mjlocul lun aprle. La construrea cubu-lu, alcătut dn crenguțe ș stuf partcpă cedo părnț, masculul fnd prmul care începe

construcța. Cubul este amplasat în sălcsau în stuf. Femela depune 3- 4 ouă, în per-

oada ma-une. incubața e asguratăde amb părnț. După 24 – 25 de

zle pu eclozează ș durează50 – 56 de zle până devn

ndependenț.

vÂnătoAreA interzisă.locAlizAreA în AriA pro-

tejAtăSpece de pasaj care tranztează

ara protejată



42/88

42

g (Milvus migrans)

prezentAreEste o pasăre de pradă durnă de mărme me-de, caracterstcă pădurlor stuate în aproperea zonelor umede. Lun-gmea corpulu este de 44 – 66 cm

ș o greutate între 630 – 1080 g;femela este cu puțn ma mare de-cât masculul. Pozțonarea arplor în ungh ș coada în furculță fac cadentfcarea să fe relatv ușoară.Se hrănește cu nsecte, mamfe-re mc ș restur de la mamferemar, păsăr, șerp, broaște ș peșt.Petrece mult tmp în aer, planează în curenț ascendenț, în căutareahrane. Cubărește în scobturle stân-clor ș în copac înalț. Orentarea cu-bulu este aleasă în funcțe de drecțapredomnantă a vânturlor. iernează în Afrca, de unde revne în marte.La construrea cubulu partcpă am-b părnț ș acesta este alcătut dncreng, căptușt cu restur vegetale. Fe-mela depune 2 - 3 ouă, ar ncubața durează

30 – 34 de zle ș este asgurată de femelă.La pu, penele corpulu apar după 18 – 22de zle. După 50 de zle încep să se mute pecrengle dn preajma cubulu.


locAlizAreA în AriA protejAtăSpece de pasaj în zona laculu Strachna.Poate f observat trecând în zbor deasu-pra are protejate în peroadele de pr-

măvară ș vară.



43/88

43

cu (Haliaeetus albicilla)

prezentAreEste cunoscut ș sub denumrea de vultur cucoada albă, dar este cea ma mare acvlă dnEuropa ș dn Româna. Pasăre de pradă dur-nă, caracterstcă zonelor deschse dn aprop-

erea coastelor marne ș lacurlor cu apă dulce în aproperea cărora sunt arbor bătrân saunsule stâncoase. Lungmea corpulu este de69 – 92 cm ș o greutate de 4,1 g pentru mas-cul ș 5,5 g pentru femelă. Adulț au coculgalben, rsul galben, coada albă ș corpul ma-ronu. Coada devne complet albă numa după8 an. Tner au cocul, rsul, coada ș corpul închse. Se hrănește în specal cupește, păsăr de apă, mamferemc ș, uneor, leșur. Este ospece cu o răspândre mamare în nordul, cen-trul ș estul Eu-rope. Esteo specem o -

nogamă ce tnde să îș păstreze perecheatoată vața. Pentru cubărt folosește acelaștertoru an după an, utlzând alternatv 2 - 3cubur. Vânează prntr-un zbor jos deasupraape de unde îș prnde prada, sau poate de-

scre cercur larg la 200 – 300 m înălțme, deunde se ută după pradă. La sfârștul lu apr-le ș început de ma, când peșt depun crele,stă nemșcat în ape mc ș prnde, cu sărturrapde, peșt care trec prn apropere. Furăhrana ș de la alte păsăr. Cubul este constru-t dn creng aduse de mascul ș aranjate defemelă. Este căptușt cu mușch ș arbă, une-or ș lână. Femela depune 2 ouă, ar ncubațadurează 34 – 46 de zle ș e asgurată de ambpărnț, dar în specal de femelă. Masculul stăș veghează în apropere. În prmele 2 săptă-mân unul dntre adulț rămâne la cub, arapo vânează împreună. Pu devn zburătorla 70 – 80 de zle ș devn ndependenț la 95– 100 de zle.

vÂnătoAreA interzisă.locAlizAreA în AriA protejAtăEste o spece ce apare ocazonal în ara pro-

tejată. Folosește această zonă pentru hrăn-re ș ndvz pot f observaț zburând deasu-pra laculu în căutarea hrane.



44/88

44

e suf (Circus aeruginosus)

prezentAreEste o spece caracterstcă zonelor umede în care abundă stuful. Lungmea corpulueste de 43 – 55 cm ș greutate de aproxmatv500 – 700 g, fnd cel ma mare dntre ereț.

Masculul are vârful arplor negre, arple școada gr-argntu, arabdomenul rugnu.Femela este ma-ro-cocolatu închs,cu capul ș gâtulalb-gălbu. Se hră-nește cu păsăr ș ouă,pu de epur, rozătoaremc, broaște, nsecte mamar ș uneor peșt. Cândvânează, zboară la o înăl-țme cuprnsă între 2 – 6 mde la sol ș plonjează brusc cânddentfcă prada. iernează în sudulEurope, Afrca ș inda. Cubul este con-strut de către femelă, dn creng, stuf șeste căptușt cu arbă. Femela depune3 – 6 ouă în a doua parte a lun

aprle, ar ncubața du-rează 31 – 38 de zle șeste asgurată de feme-lă. Pu devn zburător

la 35 – 40 de zle. Rămân în aproperea pă-rnțlor încă 25 – 30 de zle, după care devnndependenț.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăCubărește în stufărșurle de pe malul Lacu-lu Strachna ș poate f observat în sezonulcald zburând deasupra laculu sau terenurlor învecnate.



45/88

45

prezentAreCunoscut ș sub denumrea de erete de câmp,este o spece caracterstcă zonelor desch-se, cu pășun, mlaștn ș tertor agrcole.Lungmea corpulu este de 45 – 55 cm ș are

o greutate de 290 – 400 g pentru mascul ș370 – 708 g pentru femelă. Eretele vânăt estezvelt, de mărme mede, coada este lungă șo pată albă caracterstcă apare la baza cozla ambele sexe. Masculul este gr pe spate,ar vârfurle arplor negre. Femela este marope spate ș maro cu alb sub arp. Se hrăneștecu mamfere mc, păsăr, reptle, broaște,nsecte ș uneor cu leșur. Înnoptează în co-pac ș char pe sol. Când vânează, alunecă în zbor cu vteza redusă, la înălțme mcă depământ. iernează în partea centrală ș es-tcă a Europe, adcă ș în Româna, darș în Afrca. Cubul este așezat pesol, de multe or în aprope-rea ape, în vegetața deasăș înaltă. Este alcătut dncreng, arbă ș căptușt cupene. Femela depune 3

– 6 ouă în a doua partea lun aprle. incuba-ța durează 29 – 31 dezle ș este asgurată de

femelă, care este hrăntă de mascul în totacest tmp. Pu devn zburător la 29 – 42 dezle, dar rămân dependenț de părnț câtevasăptămân în plus.vÂnătoAreA interzisă.locAlizAreA în AriA protejAtăSpece oaspete de arnă, eretele vânăt poatef observat în tmpul zle în zonele cu pajștș terenur agrcole dn st.

e vâ (Circus cyaneus)



46/88

46

Eretele alb (Circus macrourus)

prezentAreEste o spece caracterstcă pășunlor, stepe-lor uscate, terenurlor agrcole ș mlaștnlordn preajma râurlor. Lungmea corpulu estede 40 – 50 cm ș greutatea mede de 315 g

pentru mascul ș 445 g pentru femelă. Mas-culul este gr pal pe spate ș vârfurle arp-lor sunt negre. Femela este maro pe parteasuperoară cu un abdomen pal ș arp marostrat pe partea ventrală. Se hrănește cu ro-zătoare, păsăr, nsecte, broaște, șopârle.Este o spece prezentă doar în estul ș sud-es-tul Europe. Cubărește soltar sau îngrupur dspersate de 3 – 5perech. Se hrănește

la o dstanță de până la 20 de m de cub.Zboară jos, aproape de sol, ș coboară bruscdupă ce dentfcă prada. iernează în Afrcaș inda. Cubul este așezat pe sol, în vege-tața deasă ș înaltă. Este alcătut dn pae

ș alte restur vegetale. Femela depune 4 – 5ouă, ar ncubața durează 28 – 30 de zle șeste asgurată de femelă, care este hrăntăde mascul în tot acest tmp. Tmp de crca 2săptămân după eșrea pulor dn ouă, mas-culul contnuă să aducă hrana, atât pentru

femelă, cât ș pentrupu. Pu devn zbu-rător la 35 – 40 dezle, dar rămân de-pendenț de părnț

încă 14 – 21 de zle.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăEste o spece care tranztează ara

protejată în peroada de mgrațe ș poa-te f observat zburând deasupra zone sau

vânând în pajștle ș terenurle agrcole dnjurul laculu.

foto: Sebastan Bugaru


47/88

47

Eretele sur (Circus pygargus)

prezentAreEste o spece caracterstcă zonelor deschse,stepelor uscate ș terenurlor agrcole. Lun-gmea corpulu este de 39 – 50 cm ș greu-tatea mede de 265 g pentru mascul ș 345 g

pentru femelă. Este cel ma mc dntre ereț.Masculul, spre deosebre de celelaltespec de ereț, are un penaj grma închs. Femela este maro.Se hrănește cu mamfere, pă-săr, broaște, șopârle ș nsecte.Cubărește soltar sau în colonmc, de până la 10 de cubur, ds-puse la dstanțe de cel puțn 10 m.Se asocază pentru cubărt pentru aasgura o ma bună apărare contraprădătorlor (vulp, cor ș alte ră-ptoare). Pentru hrănre zboară la înălțme mcă cu o vteză redusă,folosnd trasee fxe. Într-o manerăspecfcă erețlor, masculul hrăneștefemela în zbor, lăsând prada să cadă,ar femela o prnde în aer. iernează înAfrca ș inda, ar tner îș petrec prma

vară în carterele de ernare. Cubul,folost doar un sezon, este construtde femelă, în vegetațe înaltă, dnpae ș arbă. Femela depune 3 – 5

ouă în luna ma, ar ncubața durează 27 –40 de zle ș este asgurată de femelă, careeste hrăntă de mascul în tot acest tmp. Pudevn zburător la 28 – 42 de zle, dar rămândependenț de părnț pentru încă 14 zle.

vÂnătoAreA interzisă.locAlizAreA în AriA protejAtă

Este o spece care tranztează ara pro-tejată în peroada de mgrațe ș poate

f observat zburând deasupra aresau vânând în pajștle ș terenurle

agrcole dn jurul laculu.



48/88

48

ș u (Buteo buteo)

prezentArePasăre de pradă durnă care poate f întâlntă într-o varetate de habtate. Are nevoe decopac sau de pădur pentru a cubăr, darare nevoe de acces la zone deschse precum

terenurle agrcole sau pajșt, pentru a vâna.Este o pasăre de mărme mede, lungmeacorpulu estede 50-57 cm.Se hrăneștecu mamferemc, păsăr,hotur, dar nu re-fuză nc râmele șnsectele mar. Poa-te f văzută deseorcum stă la pândă pestâlp sau cum planează în cercur. Cubul este sold,dn bețe, construt la bfurcareaa două creng solde de copac. Pe-rechea formată rămâne împreunătoată vața. Femela depune2-4 ouă ș le clocește 33-38

de zle. Pu pot zbura după50-60 de zle de la eclozare,dar ma stau cu părnț pen-

tru încă șase-opt săptămân. Scot un sngurrând de pu pe an.


În peroada de pasaj ș arna poate f obser-vat trecând deasupra Laculu Strachna.

foto: Dreamstme


49/88

49

șu (Buteo rufinus)

prezentAreEste o spece caracterstcă zonelor deschse,arde, stepce ș terenurlor agrcole aban-donate. Lungmea corpulu este de 50 - 65cm ș greutatea mede ajunge la 1,1 g

pentru mascul ș 1,3 g pentru feme-lă. Este o pasăre foarte atractvă,cu o varabltate mare a penajulu,acesta poate f roșatc, pal sau închs. Se hrănește cu mamferemc, păsăr, reptle ș nsec-te. Pentru hrănre, planează în cercur larg, utlzândcurenț calz ascendenț,zboară “stațonar” saupoate pând hrana de pestâlp sau alte punc-te fxe. Urmărește înmrșt anmalele carepărăsesc tertorul șpândește ntrarea îngalerle rozătoarelor.Cubărește în copa-

c de la margnea zonelordeschse, în crăpăturlestânclor sau reconstru-ește cuburle părăsteale altor spec. iernează

în sudul Europe, Afrca ș însudul Ase, de unde sosește înaprle. Unele exemplare potf observate pe tertorul ță-r noastre tot tmpul anulu.Cubul este alcătut dn crengcare formează o împlettură.

Femela depune o dată pe an 2– 4 ouă, ar ncubața durează 33

- 35 de zle. Pu devn ndepen-denț după 40 – 45 zle.


locAlizAreA în AriA protejAtă În peroada de pasaj, exemplare deșorecar mare pot f observate trecând

deasupra Laculu Strachna.



50/88

50

av ț (Aquila pomarina)

prezentAreAcvla țpătoare mcă este o spece caracte-rstcă zonelor împădurte stuate în aprop-erea tertorlor deschse cum sunt pajștle,terenurle agrcole ș pășunle umede. Lung-

mea corpulu este de 55 – 65 cm ș greutateamede cuprnsă între 1 - 2,2 g.Are o mărme mede, un pe-naj întunecat, arple largș cocul mc. Se hrăneștecu mamfere mc, păsăr,broaște, șerp, șopârle șnsecte. Poate să trăască pânăla 20 – 25 de an, însă datortăpercolelor exstente, trăesc înmede 8 – 10 an. Masculul estemult ma agresv decât femela șmanfestă un comportament ter-toral fata de alț mascul. Cubăreș-te în copac ș se întoarce la acelașcub ma mulț an la rând. Cubul este n-stalat, de cele ma multe or, la înălțmea de12-15 m. iernează în Afrca. Soseștedn carterele de ernare la sfârșt

de marte ș început de aprle.Cubul este alcătut dn creng șrestur vegetale. Este căptușt curamur cu frunze pe care le schm-

bă perodc, pentru o ma bună camuflare.Femela depune 1 – 2 ouă la sfârșt de aprleș început de ma. incubața durează 36 – 41de zle ș este asgurată de femelă, care estehrăntă de mascul în tot acest tmp.


Această spece tranztează stul în peroa-dele de pasaj. Exemplare pot f observate,

în zbor, deasupra laculu, prmă-vara sau toamna.



51/88

51

av (Hieraaetus pennatus)

prezentAreEste cunoscută ș sub denumrea de acvlaptcă ș este o spece caracterstcă zonelor împădurte, cu lumnșur, dn preajma râur-lor ș zonelor umede. Lungmea corpulu este

de 45 – 55 cm ș o greutate mede de 709g pentru mascul ș 975 g pentru femelă. An-vergura arplor este cuprnsă între 110 – 132cm. Este o răptoare de tale mede. Adulțau înfățșare smlară. Se hrănește în specalcu păsăr, mamfere mc, nsecte ș reptle.Preferă hrana ve ș evtă leșurle. Este o spe-ce prezentă în sud-vestul ș estul contnen-tulu european. Are ma multe cubur pe carele folosește alternatv. Îș construește rarcubul ș preferă să folosească cuburlealtor răptoare, nclusv cel decodalb. Cubul este așezat în copac ș alcătut dncreng, ornamentate curamur verz. iernează în Afrca, de unde rev-ne în marte. Femela depune1 – 2 ouă, ar ncubața durează în mede 37

– 40 de zle ș este asgurată de amb parte-ner. Pu devn zburător la 50 – 56 de zle.


locAlizAreA în AriA protejAtăEste o spece mgratoare ce tranztează zonaLaculu Strachna în peroada de mgrațe. Înperoadele de prmăvară ș toamnă exempla-re pot f observate trecând în zbor pe deasu-pra laculu, de obce la mare înălțme.



52/88

52

Uu s (Pandion haliaeetus)

prezentAreEste o spece caracterstcă regunlor cu apepermanente, stătătoare sau cu un curs lent,dulc sau sărate. Lungmea corpulu estede 52 – 60 cm ș o greutate cuprnsă între

0,99 – 1,8 g pentru mascul ș 1,2 – 2,05 gpentru femelă. Prezntă adaptăr specfcepentru prnderea peștlor: penaj dens, ule-os, pcoare mar, năr care se închd cândse scufundă, deget exteror reversbl ceeace ajută la prnderea bună a peștelu, cu 2degete în față ș 2 degete în spate. Adulțau înfățșare smlară, fnd maro pe spate,coadă ș arp. Capul ș corpul sunt albe, arpeste och trece o bandă de culoare închsă.Se hrănește aproape exclusve cu pește. Vâ-nează planând în cercur larg sau “plutnd lapunct fx”. Cubul este așezat pe stânc, încopac sau pe stâlp rețelelor electrce, înaproperea zonelor umede. Este alcătut dncreng ș îmbunătățt an de an. iernea-ză în Afrca, ar în Româna este vă-zut ma ales în pasaj, când zboa-ră spre locurle de cubărt sau

de ernat. Femela depune 1 – 4ouă în ultma parte a lun aprleș începutul lun ma, ar este asgurată deamb partener. În această peroadă vânează

numa masculul, care hrănește femela. Într-olună de la eclozare, pu atng 70 – 80 % dndmensunle părnțlor. Pu devn zburătorla 56 - 60 de zle, însă ma sunt hrănț demascul încă două-tre săptămân.

vÂnătoAreA interzisă.locAlizAreA în AriA protejAtăAceastă spece tranztează araprotejată în peroadele de prmă-vară ș toamnă. Unele exem-plare folosesc ara protejatăca loc de hrănre în aceastăperoadă ș pot f obser-vate vânând

deasupralaculu.



53/88

53

Vâuu u (Falco tinnunculus)

prezentArePoate f întâlnt într-o varetate mare de ha-btate, char ș în orașe. Are nevoe de ve-getațe joasă, deschsă, pentru a vâna – așacum sunt zonele dn jurul fermelor, pajșt-

le, parcurle sau lzerele. Pasăre de pradămcă, de culoare castane, poate f dentf-cată după zborul pe loccaracterstc, în carețne coada lungă des-chsă ca pe un evan-ta. Lungmea corpulueste de 32-39 cm, masacorporală mede de 190g (mascul) ș 220 g(femele). Se hrănesc în prncpal cu mamfe-re mc, dar aprecază șpăsărle mc sau neverte-bratele. Vânture îș cautăprada zburând pe loc, deasuprasolulu. Speca cubărește în scor-bur, în clădr sau folosește cuburleabandonate ale altor spec. Perech-

le sunt tertorale ș revn laacelaș cub an de an. În aprle sau ma, fe-mela depune 4-5 ouă

ș le clocește tmp de 27-31 de zle. Ambpărnț vânează pentru pu care vor părăscubul după încă 27-39 de zle.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăSpeca poate f observată vânând deasupratuturor terenurlor dn ara protejată, tottmpul anulu.



54/88

54

Vâuu s (Falco vespertinus)

prezentAreEste cunoscut ș sub denumrea de șomu-leț de seară ș este caracterstc zonelordeschse cu pâlcur de pădure, așa cumsunt stepele, pășunle, suprafețele agr-

cole, ce au alttudne redusă. Lungmeacorpulu este de 28 - 34 cm ș o greuta-te mede de 130 – 197 g. Este un șomde tale mede spre mcă. Mascululare în penaj o combnațe uncă între albastru-gr închs (ardeze)de pe corp ș rosul rugnu de pepenele pcoarelor ș subcodale.Femela este ma mare ș are pe-najul gr – albastru pe spate șrugnu pe corp. Se hrănește înspecal cu nsecte, mamferemc, broaște ș șopârle. Esteo spece prezentă în sudulș estul Europe. Este opasăre socală ce cubă-rește în colon. Pentrucubărt ocupă cuburvech de răptoare

sau corvde, fnd înacest fel dependen-tă de colonle decor de semănătură.

Cea ma mare parte a hrane for-mată dn nsecte o capturează înzbor. Uneor “planează la punctfx” sau merge pe sol căutând

prada. Cel ma actv vânează

la răsărt ș în amurg, cândpoate f văzut zburând la înălțme mcă. iernează în Afrca, de unde soseș-te în Româna în a douaparte a lun aprle ș înprma parte a lun ma.Femela depune 3 - 4 ouă,

ar ncubața durează înmede 22 – 28 de zle ș este

asgurată de amb părnț.Pu devn zburător la 27 – 30

de zle ș devn complet nde-pendenț după încă o săptămână.


locAlizAreA în AriA protejAtăTraversează ara protejată în peroada

de mgrațe ș poate folos arbor ș arbuș-t de pe malul laculu ca ș loc de odhnă.

Poate f observat vânând deasupra pajștlorș terenurlor agrcole dn st.



55/88

55

șu âu (Falco subbuteo)

prezentAreSpecfc zonelor deschse, joase, cu pâlcurde copac ș vegetațe, deseor în aproperede ape. Adulț sunt gr pe partea superoa-ră, cu o „mustață” neagră ș „pantalon”

roșu-cărămz. Lungmea corpulu este de28-36 de centmetr, masa corporală medede 131–232 g (mascul) ș 141-340 g (femela).Vânează în zbor nsecte larg, păsăr mc șllec, ar ocazonal mamfere mc ș rep-tle. Vztator de vară în ma toată Europa,ernează în Afrca de Sud. Este foarte actvseara, când vânează păsărle care se strâng în stolur. Aproape întotdeauna cubăresc încuburle abandonate de alte păsăr, celma adesea în cubur de coară. Do-uă-patru ouă sunt depuse înluna une ș suntclocte de am-b părnț,deș ma multde femelă,tmp de 27-33 de zle. Pu părăsesc cubuldupă 28-34 de zle, dar depnd de mânca-

rea adusă de părnț pentru încăcnc săptămân.


locAlizAreA în AriA protejAtăAceastă spece poate f observată pe toată întnderea are protejate, atât în peroadade cubărt, cât ș în peroadele de pasaj.



56/88

56

csțu sț (Porzana porzana)

prezentAreSpece caracterstcă zonelor umede, mlăș-tnoase, cu multă vegetațe. Duce o vațăretrasă ș este greu de observat. Lungmeacorpulu este de 22 – 24 cm ș o greutate

mede de 57 – 147 g. Au coc mc, pcoareverz ș o culoare marone cu dung negre șpete albe. Îș fac remarca-tă prezența prn sunete.Se hrănește cu nsecteș larvele acestora,melc ș semnțe,plante de apă șpeșt. Este o specetertorală, atât în reguneade cubărt, cât ș în cea deernare. Cubul, construt învegetațe, are forma une cupeș este construt de amb par-tener. iernează în Afrca, de underevne la începutul lun aprle. Femeladepune 8 – 12 ouă, ar ncubața durează18 – 24 de zle ș este asgurată deamb partener. Pu es dn

ou cu un puf negru, lucosș se pot recunoaște dupăcocul roșu la bază ș vârfulalb. Pu îș urmează părn-

ț, care le asgură hrana, ș devn zburătorla 45 de zle.


Spece foarte ascunsă, care poate f observa-tă foarte greu în zonele cu vegetațe acvat-că de pe malul laculu Strachna.

foto: Dreamstme


57/88

57

csțu uu (Porzana parva)

prezentAreSpece caracterstcă zonelor umede, cumultă vegetațe. Lungmea corpulu este de18 – 20 cm. Masculul are corpul gr-albastru,ar femela alb-gălbu/maronu. Îș face sm-

țtă prezența prn sunete care se aud de ladstanță. Se hrănește cu nsecte, larve, mo-luște, semnțe ale plantelor acvatce. Este ospece prezentă pe cea ma mare parte a Eu-rope centrale ș de est ș duce o vață retrasăfnd greu de observat,ma ales că este actvăseara ș noaptea. Cu-bul este construt de am-b partener, dn frunze destuf ș fre de plante, înlocur greu accesble. În serle de prmăvară,se aud chemărle repe-zte ale mascululu. iernează în Afrca ș Pennsula Arabe, de underevne în peroada marte-aprle. Femeladepune 7- 9 ouă, ar ncubața durează21 – 23 de zle ș este asgurată

de amb partener. Pues dn ou cu un puflung ș negru, ar co-cul e alb - gălbu. Pu

îș urmează părnț, care le asgură hrana șdevn zburător la 25 – 29 de zle.


Spece foarte ascunsă, care poate f observa-tă foarte greu în zonele cu vegetațe acvat-că de pe malul laculu Strachna.



58/88

58

csu â (Crex crex)

prezentAreEste o spece caracterstcă zonelorjoase, cum sunt pășunle umede,dar ș culturlor agrcole (cereale,rapță, trfo, cartof). Lungmea

corpulu este de 27 – 30 cm ș o greutatemede de 165 g pentru mascul ș 145 g pen-tru femelă. Penajul este maronu, cu rug-nu pe arp. Se hrănește cu nsecte ș larveleacestora, verm, semnțe, plante ș muguracestora. Este o spece prezentă pe cea mamare parte a contnentulu european. Ter-torul medu al unu mascul este de 15,7 ha.Cubul este așezat într-o scobtură pe sol șcăptușt cu vegetațe. iernează în Afrca, deunde sosește în a doua parte a lun aprle.Femela depune de obce 8 – 12 ouă la sfârș-tul lun ma, ar ncubața durează 19 – 20 dezle ș este asgurată numa de femelă. Dupăeclozare pu sunt acoperț cu puf negru, arcocul este brun negru. Pu pot părăs cubuldupă o z sau două. Sunt hrănț de femelă încă 3- 4 zle, după care se hrănesc sngur.Pu devn zburător la 34 - 38 de zle.

vÂnătoAreA interzisă.locAlizAreA în AriA protejAtăPentru că această spece duce o vață foarte

ascunsă ș numărul de exemplare dn araprotejată este redus, este foarte greu

de observat. Habtatul preferat decrstelul de câmp în ara protejatăeste reprezentat de făș de pajște

ș margn de șanțur cu arba înaltă.

foto: Răzvan Zncă


59/88

59

gu (Gallinula chloropus)

prezentArePoate f întâlntă într-o varetate de zone cuape lnștte în care exstă vegetațe abun-dentă. Preferă râurle, azurle, lacurle,canalele ș mlaștnle adacente pădurlor

sau care au vegetațe înaltă în apropere.Penajul este negru-maronu, cu târtța albăș o lne albă de-a lungul corpulu. Ușor derecunoscut după cocul roșu cu vârf galbenș scut facal roșu. Och sunt ne-gr, ar pcoarele ș labapcorulu suntde culoare gal-ben-verzue. Lun-gmea corpulu este de30-38 de centmetr, an-vergura de 50-55 cm, ar masacorporală mede de 320 de grame.Se hrănește cu vegetațe acvatcă,nevertebrate, peșt mc ș ouă de pasă-re. Este o spece durnă, dar se hrănește ș în serle cu lumnă puterncă a lun. Ce doadulț construesc un cub în formă de cupă,ancorat de vegetața adacentă, ș îș apără

tertorul cu agresvtate. Ouălesunt depuse la mjlocul lunmarte. Ce do părnț clocescpe rând tmp de 17-22 de zle.

Amb hrănesc pu, până când aceșta devnndependenț, la 52-99 de zle de la eclozare.


Poate f observată pe apă, în aproperea zo-nelor cu vegetațe acvatcă, atât în sezonulde cubărt, cât ș în peroadele de pasaj.



60/88

60

Lișița (Fulica atra)

prezentAreTrăește în zone cu ape mc, lnștte, lacur,azur, canale de rgaț, baraje de acumu-lare, mlaștn. Deseor poate f întâlntă, petmp de arnă, ș în estuare. Are cap negru,

corp negru cu nuanțe gr, coc alb cu un mcscut facal alb. Och sunt roș, pcoarele deculoare verde-gălbu, ar laba pcorulu esteparțal palmată ș de culoare gr. Lungmeacorpulu este de 36-39 cm, masa corporalămede de 800 g. Se hrănește, preponderent,cu plante acvatce, dar nu refuză nevertebra-

tele, ouă de pasăre, amfben, peșt sau ma-mfere mc. Îș obțne hrana prn scufunda-rea sub apă ș prn culegerea de pe sol. Esteo spece durnă, dar se poate hrăn, uneor,ș în tmpul nopțlor în care lumna lun este

puterncă. Este o spece sedentară în zonelecu clmă temperată. Cubul este construt dnfrunze uscate ș arbă, ca o rdcătură, fe pevegetațe de pământ, fe pe vegetațe plu-ttoare. Ouăle sunt depuse la mjlocul lunmarte. Amb părnț clocesc 6 - 10 ouă, tmpde 21-26 de zle. Ce do au grjă de pu pânăcând aceșta sunt ndependenț, la 55-60 dezle de la eclozare.

vÂnătoAreA este permisă în limitele legAle.locAlizAreA în AriA protejAtăPot f observate în ara protejată pe tot lu-

cul ape, în peroadele de cubărtș de pasaj.



61/88

61

cu (Grus grus)

prezentAreEste o spece caracterstcă zonelorumede cu adâncme mcă (20 – 40cm) ce nclud mlaștn, pajșt umede,pădur nundable, râur ș lacur pu-

țn adânc. Lungmea corpulu este de96 – 119 cm, greutatea de 5,1 – 6,1 gpentru mascul ș 4,5 – 5,9 g pentrufemelă. Au pcoarele ș gâtul

lung, ar penajul este gr. Se hrănesc curădăcn, rzom, fructe, frunze, semn-țe, nsecte, verm, mamfere mc, ouă

ș pu de păsăr, broaște. Este o spece pre-zentă în centrul ș nordul Europe. În afara

peroade de cubărt, se adună ș mgrează în stolur mar, la mare înălțme în forma-țe de “V” sau în lne oblcă. Cubul, carepoate f folost succesv ma mulț an, estealcătut dntr-o movlă de vegetațe așezatăpe pământ în aproperea ape ș poate atngedametrul de 1 – 1,6 m. iernează în sudul-ves-tul Europe, Afrca ș Asa, de unde sosește înluna aprle. În cubul construt de amb par-tener, femela depune de obce doua ouă, în prma parte a lun ma. incubața durează în mede 28 – 31 de zle ș este asgurată deamb partener. La câteva zle după ecloza-re, pu îș urmează părnț ș devn zburătordupă 65 – 70 de zle.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăEste o spece de pasaj în ara protejată LaculStrachna. De obce tranztează zona zbu-

rând la înălțm mar ceea ce îl face greu deobservat. Este posbl ca în un an, uneleexemplare să se oprească pe terenurle ad-acente laculu.

foto: Sebastan Bugaru


62/88

62

pu (Himantopus himantopus)

prezentAreEste o spece caracterstcă zonelor cu apepuțn adânc, apelor nteroare ș coastelormarne. Lungmea corpulu este de 35 – 40cm ș o greutate mede de 180 g. Pro-

porțonal cu tala, este speca cu

cele ma lung pcoare dntre păsărleprezente la no. Este o pasăre elegantă,cu pcoarele lung ș roș, ar penajuleste alb cu negru. Se hrănește cu n-secte, moluște, crustacee, păanjen,peșt mc ș semnțe. Se deplasează,de obce, în stolur ș cubărește în co-lon mc, în care cuburle sunt așezatepe sol ș căptuște superfcal cu vege-tațe. iernează în Afrca, de unde revn în aprle. Femela depune 3 – 4 ouă, ar

ncubața durează25 – 26 de zle șeste asgura-tă de amb

partener. La scurt tmp după eclozare, pupărăsesc cubul, însă contnuă să fe hrănțde părnț. Devn zburător la 28 – 32 de zle.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăEste o spece ce cubărește în ara protejatăLacul Strachna. Zonele unde această specepoate f observată sunt malurle întnse șzonele cu apă de mca adâncme.



63/88

63

cîsu (Recurvirostra avosetta)

prezentAreSpece caracterstcă zonelor de țărmur alelmanurlor ș coastelor marne, cu apă sal-mastră sau sărată. Lungmea corpulu este de42 – 46 cm ș o greutate mede a corpulu de

225 – 397 g. Cocul mascululu este lung șma puțn curbat în sus. Penajul esteo combnațe de alb cu negru. Sehrănește prntr-o mșcare de “co-sre” realzată cu cocul, prn-zând nsecte, moluște,crustacee, verm, darș cu fragmente vegetale de la supra-fața ape. Este o spece care poate f ob-servată în stolur ș cubărește în colon.Sncronzarea exemplarelor dntr-un stoleste mpresonantă. Sunt gălăgoase ș com-batve, alungă posbl prădător dn aprop-erea colone. Cuburle sunt sumare, forma-te într-o adânctură a nspulu ș căptuște curestur vegetale ș scoc. iernează în Afrca,de unde revn în aprle. Femela depune 3 - 4ouă, ar ncubața durează 21 – 25 de zle șeste asgurată de amb partener. La scurt

tmp după eclozare, pu părăsesc cubul șrămân ascunș în vegetațe, în așteptarea pă-rnțlor ș a hrane. Pu devn zburător la 35– 42 de zle.


locAlizAreA în AriA protejAtăAceastă spece poate f observată în st înspecal în peroada de pasaj, unde se opreș-te pentru a se hrăn. Locurle preferate suntmalurle întnse ș zonele cu ape de adânc-me redusă.



64/88

64

ps uu (Burhinus oedicnemus)

prezentAreEste o spece caracterstcă zonelor deschsede stepă ș pășunlor. Lungmea corpulu estede 38 – 45 cm ș o greutate mede cuprnsă între 290 – 535 g. Au un penaj de culoarea

“erburlor” uscate, ce “ascunde” pasărea înpesajul dn jur, ma ales când stațonează.Este ușor de recunoscut după dungle ș pete-le albe de pe arp, och galben, mar (adap-taț la vața nocturnă) ș pcoarele galbene.Se hrănește cu nsecte ș larve, melc,râme, broaște, semnțe, mamferemc. Este dfcl de văzut,aleargă cu capul întreumer ș vâneazănoaptea. Speroa-să ș pruden-tă, atunccând estesurprnsă se poate întnde la pământ cu gâtul întns. Cubul este amplasat în zone cu puț-nă vegetațe sau în cultur agrcole, formatdntr-o adânctură în sol, căptuștă superf-cal cu restur vegetale ș petrcele. iernea-

ză în Afrca, de unde revne la sfârștul lunmarte. Femela depune 2-3 ouă,ar ncubața durea-ză 25 – 27 de zle ș

este asgurată de amb

partener. După eclozare,la scurt tmp, pu părăsesccubul, dar contnuă să fe hrănț

de părnț.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăHabtatul preferat al aceste spec în st se rezumă la pajștle ș zoneleagrcole cu vegetațe de mca înălț-

me de pe malul laculu.



65/88


66/88

66

bț u (Gallinago gallinago)

prezentAreCubărește în mlaștn ș zone umede, deseorpe margnea lacurlor ș a râurlor. iarna stă în zone de coastă sau mlăștnoase. Are p-coare scurte, arp lung, ar cocul dstnctv

este alungt mult. Lungmea corpulu este de25-27 cm, masa mede corporalăde 110 g. Se hrănește cu never-tebrate ș plante. Cubărește înaproape toată Europa. Se hră-nesc la răsărt ș la apus desoare, sondând cu cocullung în noro. Mascu-l sunt prm careajung la locurlede cubărt șstablesc ter-torle. Feme-lele selectează un loc de cub,ar acesta este o mcă adânctură în sol. Depun 3-5 ouă în peroada apr-le-une. Femela le clocește pentru 18-20de zle, ș fecare părnte are grjă

de jumătate dn pu. Aceșta părăsesc cubuldupă 19-20 de zle.


Fnd o spece de pasaj în ara protejată, be-cațna comună poate f observată prmăva-ra ș toamna pe malurle întnse ș în zonelemlăștnoase.



67/88

67

psuu (Larus minutus)

prezentAreEste o spece caracterstcă zonelor umedereprezentate de lacur bogate în stuf, mlaș-tn sau coaste lagunare cu apă salmastrăsau marne. Este cel ma mc dntre pescă-

ruș. Lungmea corpulu este de 25 – 30 cmș o greutate de 88 – 162 g. Penajul capulueste negru, arple sunt late ș rotunjte, arpartea de sub arp este închsă la culoare.Pcoarele sunt de un roșu aprns, ar coculeste roșu-închs sau negru – roșatc. Gâtulș spatele sunt albe. Se hrănește cu nsecte,nclusv lbelule, verm ș peștșor. Se hră-nește adeseor împreună cu alte spec depescăruș. Îș prnde hrana în zbor în cazulnsectelor, dar ș plonjează dupa pradă sau înoată în tmp ce caută hrana. Cubăreșteprma dată la 2 – 3 an, în colon așe-zate pe sol, în apro-perea ape. Laconstrurea cubu-lu partcpă ambpartener ș este alcătut dn resturvegetale. iernează în Europa ș pe coastele

Mar Caspce ș Măr Negre. Femela depune2 – 3 ouă, în a doua parte a lun une, arncubața durează în jur de 23- 25 de zle șeste asgurată de amb partener. Pu pă-

răsesc cubul la câteva zle după eclozare șrămân dependenț de părnț până la 21 – 24zle, când devn zburător.vÂnătoAreA interzisă.

locAlizAreA în AriA protejAtăPescărușul mc este o spece de pasaj în araprotejată lacul Strachna ș poate f observatdeasupra laculu sau pe lucul ape în peroa-da de toamnă ș prmăvara.



68/88

68

psu âz (Larus ridibundus)

prezentAreEste un pescăruș mc, cu lungmea corpulude 35-39 cm. Pe tmp de vara, prezntă o glu-gă cocolate, pe care o perde în tmpul er-n. Este un oportunst când vne vorba despre

hrană, de la nsecte la verm, peșt, hoturș gunoae menajere. În general, poate f în-tâlnt în apropere de ape calme, mc. Cu-bărește lângă mlaștn, azur, lacur ș zoneuscate dn aproperea apelor. iarna, poate fgăst într-o varetate de habtate, nclusv în apropere de ferme, parcur ș locur dejoacă. Cubărește în aproape toată Europa,contnent care acum dețne ma mult de ju-mătate dn întreaga populațe globală. Suntvăzuț, de obce, în stolur ș cubăresc în colon unde fecare pereche îșapără tertorul. Cubul constă într-o mcă parcelăde pământ, râcâ-tă, demarcată

cu vegetațe. Depun două – tre ouă pe careamb părnț le clocesc pe rând, tmp de 23-26 de zle. După ce es dn ou, pu sunt în-grjț de amb părnț ș vor părăs cubul la33-37 de zle după eclozare.

vÂnătoAreA interzisă.locAlizAreA în AriA pro-tejAtă

Poate f observat pelac în peroada depasaj ș arna.

foto: Dreamstme


69/88

69

ch (Sterna albifrons)

prezentAreSpece caracterstcă zonelor umede coste-re, dar ș lacurlor nteroare cu apă dulce,stuate la o

ghid strachina final lr

Documents