GÂNDIREA

A N U L II

No. 15

E X E M - i m Ţ f f % A E X E M -

i\7?L- ( J A J N U I K L A REDACTOR: CEZAR PETRESCU APARE LA 5 ŞI 20 ALE FIECĂREI LUNI CORESPONDENŢA REDACŢIEI PE ADRESA: CĂSUŢA POŞTALĂ 170, BUCUREŞTI

PENTRU RECENZII ŞI ANUNŢAREA APARIŢIEI, DOMNII AUTORI ŞI CASELE DE EDITURA SUNT RUGATE A TRIMITE CÂTE DOUĂ EXEMPLARE. - MANUSCRISELE NEPUBLICATE SE ARD. C Ă R Ţ I L E ŞI M A N U S C R I S E L E R U G Ă M A FI A D R E S A T E R E V I S T E I ŞI NU P E R S O N A L .

iiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiim

2 o M A R T I E 1 9 2 3

C U P R I N S U L I M P R I M Ă V Ă R A R E d e Cezar

Petrescu -201 S C H I Ţ Ă D E I A R N Ă d e Demostene

Botez lui Ion Pillat 203 D I N C E R A V E N I T U N C Â N T E C

D E L E B Ă D Ă d e Lucian Blaga 2 0 4 N E V I N O V A T A N E B U N I E A M A -

D L E N E I d e Teodor Scorţescu 205 D R U M U L D E S Â N G E d e Adrian

Maniu 214 C R O N I C I : IDEI, O A M E N I & F A P T E : E R N E S T R E N A N 2 r , U N N O U M I S T I C I S M ; A L F I E ­

R U L U I 2 1 6 C R O N I C I L I T E R A R E : Î N S E M N Ă R I P E N T R U P O V E Ş T I

d e Adrian Maniu C U P R I L E ­J U L U N E I N O U I E D I Ţ I I D I N « B A S M E L E R O M Â N I L O R » D E I S P I R E S C U . . . . . . . . . 217

D I N A M O P O E Z I A d e G. M. Ivanov A L D O I L E A A R T I C O L . . . 218

D R A M A Ş I T E A T R U L : « P Ă M Â N T U L M O R Ţ I I » ( T E R R E S ' I N H U M A I N E S ) , D E E R . D E C U -

R E L d e Ioan M. Sadoveanu. . . 221 S C R O N I C A A R T I S T I C Ă :

G. P E T R A S C U d e Nichifor Crainic 222 C R O N I C A M Ă R U N T Ă . . . • . 222

DESEMNE ŞI REPRODUCERI DIN EXPOZIŢIA G. PBXRAŞCU

iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiFiiiiiiiiiiiiiim

ABONAMENTE: 1 AN, 120 LEI; 6 LUNI, 60 LEI. EDIŢIE DE LUX, 250 LEI. PENTRU 1NSTITUŢIUNI ŞI AUTORITĂŢI, 250 LEI ANUAL. IN STRĂINĂTATE: 250 LEI ANUAL. - INSERŢII ŞI RECLAME SE F A C LA A D M I N I S T R A Ţ I A R E V I S T E I ŞI LA T O A T E A G E N Ţ I I L E D E P U B L I C I T A T E

ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. POVERNEI, 28

GÂNDIREA

I M P R I M Ă V Ă R A R E D E

CEZAR PETRESCU DUPĂ o s ă p t ă m â n ă d e ploi m u c e d e , pres imţ irea pr imăver i i a cobor î t deodată , a seară ,

neaş tep ta t , d i n a lbas tru l îna l t a l ceru lu i , desve l i t d e nori în as f inţ i t . N u era î n c ă n i m i c pri-m ă v ă r a t i c d e c â t l u m i n a î m b l â n z i t ă , c a r e v a trezi m â i n e g â z e l e . Nic i n ă m e ţ i i n ' a u s fârş i t d e topit c r e s t e l e î n e g r i t e d e s g u r ă . Nici m u g u r i i cas tan i lor n ' a u p lesn i t verde l e fraged s u b so lz i i c l e io ş i . Şi t o t u ş c e v a n e l ă m u r i t şi î n c â n t ă t o r s 'a fur işat n e s i m ţ i t , pr intre trecători i c u m e r s u l î n c e t i n i t fără v o i e . A fost c a d e s m i e r d a r e a u n e i p r i e t e n o a s e m â i n i n e v ă z u t e . A fos t c a a d e m e n i r e a u n e i m e l o d i i foarte d e departe .

D a r m â i n e a d e v ă r a t a p r i m ă v a r ă v a i s b u c n i a lbă în f lori le d e c a i s , v a î n ţ e p a c u a c e l e verz i a l e g r â n e l o r î n c o l ţ i t e , bulgări i d e a r ă t u r ă . V a a d u c e în fr igurare şi forfotă d e h ă r n i c i e , a c o l o u n d e s ă m ă n ă t o r i i c u g e s t d e căde ln i ţare , î m p r ă ş t i e g r ă u n ţ e în b r a z d a î n g r ă ş a t ă p e n t r u be l şug .

N i c i o d a t ă m a i tr ist , c a în z i l e l e a c e s t u i î n c e p u t d e a n n o u d u p ă c a l e n d a r u l p ă g â n al lucrător i lor d e o g o a r e , n i c i o d a t ă m a i tr ist n u a p a s ă z ă d ă r n i c i a n e v r e d n i c i e i o s â n d i t ă s ă n u c u n o a s c ă s e c e r i ş .

A m v ă z u t trei scr i i tori opriţ i în pragul c a f e n e l e i . N ' a u pr ins d e v e s t e c ă s e p r e g ă t e a pri­m ă v a r a . A v e a u d e j u d e c a t u n confra te . P e u r m ă , u n u l a p l eca t grăbit p e l â n g ă z iduri , c u g u l e ­rul pardes iu lu i r id icat . Cei r ă m a ş i s ' au în tors î n l ă u n t r u , s ă foar fece c u d e a m ă n u n t u l p e ce l c a r e s e d u c e a . S 'au a ş e z a t l a m a s a « lor» . C o a t e l e f a m i l i a r i z a t e c u lus tru l m e s e i ş i - a u g ă s i t b u c u r o a s e r e a z ă m u l d in f i ecare z i . Şi a ş a m â i n e , şi a ş a m a i departe . S e f u g ă r e s c a n o t i m p u r i l e , t rag an i i c re s tă tur i subţ ir i în jurul o c h i l o r , î m p u ţ i n e a z ă a b u n d e n ţ a cap i lară şi s c o t l a l u m i n ă c h e l i i l u c i o a s e ; s e a d a u g ă arar u n v o l u m , c u n e a p ă r a t a d u e l a r e a recenz i i lor , s e i s c ă d u ş m ă n i r i ş i s e s ă r b ă t o r e s c î m p ă c ă r i d e o c l ipă . S e înf ir ipă şi s e r i s ipesc pr ie ten i i , c e n a c l u r i , r e v i s t e c u e x i s t e n ţ a v r e m e l n i c ă . . . D i n c o l o , î n a fară d e g e a m u l abur i t a l c a f e n e l i i v i e a ţ a f r e a m ă t ă , v e ş n i c ă şi m i s t e r i o a s ă ; t a i n ă p e c a r e scr i toru l n u o m a i ş t i e v e d e a d e c â t a t â t c â t p o a t e h r ă n i s u b s t a n ţ a u n u i s t i h , a u n e i p o v e ş t i n ă s c o c i t e , a u n u i a c t c e n u s e v a j u c a n i c i o d a t ă . N u p a r e o a r e i z o l a r e a s c r i i t o r u l u i p ă m â n t e a n îngr i j i tor d e a s e m u i t o a r e c u a c e e a a f e m e i l o r î n c h i s e în c a s e l e c u p e r d e l e l e t r a s e ? A c e l a ş fel d e a d e f o r m a b o l n a v s p e c t a c o l u l d e a fară , a c e l e a ş i m â n d r i i , ge loz i i şi î n c ă e r ă r i ; a c e e a ş d e s ă v â r ş i t ă rupere d e p r e o c u p ă r i l e f ireşt i , d e în trebăr i l e şi d e î n s ă ş s e n z u l a s c u n s şi c h i n u i t o r a l v i e ţ i i . Câteva dresuri ş i m i r o d e n i i s t i l i s t i c e , v i z i t a s ă p t ă m â n a l ă a m e d i c u l u i - c r i t i c , şi u n c o l ţ d e perdea trasă , în a ş t e p t a r e a c l i e n t u l u i - c e t i t o r .

D a r p r i m ă v a r a n u s e p r e g ă t e ş t e n u m a i a fară , în s e v a c e co l căe s u b s c o a r ţ a copac i lor , în f lor i le d e g h i o c e l î n ă l ţ a t e d e s u b z ă p a d ă c u u n b o b d e p ă m â n t în f r u n t e . U n î n c e p u t n o u d e v i e a ţ ă , o n e r ă b d a r e , t i n e r e a s c ă , o c u r i o z i t a t e d e n e a m n e o b o s i t îş i fac l o c p r e t u t i n d e n i . A m v ă z u t d e c â t e v a ori p e s ă p t ă m â n ă să l i d e c o n f e r i n ţ e prea p u ţ i n î n c ă p ă t o a r e p e n t r u a t â ţ i a a scu l tă tor i . Să l i l e d e c o n c e r t c u n o s c îns fârş i t î m b u l z e a l a l a u ş i . Tea tru l N a ţ i o n a l , şi a c e l e c e n u j o a c ă n u m a i v o d e v i l u r i , g e m d e m u l ţ i m e . Cărţi le m u l t o r scr i i tor i , c u t o a t e t â n g u i r i l e «di tor i lor , s u n t c ă u t a t e p e s t e preveder i . D i n târgur i d e prov inc i i , o a m e n i car i a u a l t ă î n d e ­l e tn i c i re d e c â t l i t era tura , fac rugăr i s ă c o b o a r e c â t e o d a t ă , l a o ş e z ă t o a r e î n t o c m i t ă a c o l o , c â ţ i v a poe ţ i şi p o v e s t i t o r i car i s ă - ş i c e t e a s c ă s i n g u r i s l o v a . P e u r m ă , n u m ă r u l cop i i lor ce t i tor i a î n t r e c u t o r i c e î n c h i p u i r e . E x p o z i ţ i i l e d e p i c t u r ă n u m a i s u n t pus t i i . 0 l u m e n o u ă s e t r e ­z e ş t e , d e z o r i e n t a t ă î n c ă , a l e r g â n d d e c o l o - c o l o , n e ş t i i n d u n d e s ă g ă s e a s c ă m u l ţ u m i r e , c ă u -

2 0 1

t â n d u - ş i o î n d r u m a r e , a ş t e p t â n d u - ş i n e l ă m u r i t p r o f e t u l . N u e o î n c h i p u i r e . D u p ă v a l u l d e r i s i p ă , d e d a n c i n g u r i ş i d e b a r u r i , v e n i t e s ă p o t o l e a s c ă n e v r o z a e x a s p e r a t ă d e d u p ă r ă s b o i u • s e z ă m i s l e s c î n c e p u t u r i l e u n u i s u f l e t c a r e - ş i c a u t ă i s b ă v i r e . S ' a r p ă r e a c ă n e - a m a m i n t i t î n s f â r ş i t c ă d e s t i n u l o m e n e s c , n u e n u m a i t r e c e r e a p r i n d e s f ă t ă r i l e ş i p l â n g e r i l e v i e ţ i i , c i m a i e s t e c â t e o d a t ă şi î n c e r c a r e a d e a d e s l u ş i , e s e n ţ a d i v i n ă ş i p e r m a n e n t ă p e n t r u c a r e d e l a î n c e ­p u t u l v a c u l u i a fos t î n s u f l e ţ i t ă h u m a . Câ t d e s t e a r p ă a t u n c i ş i d e c o p i l ă r e a s c ă e g r i j a d e a l ipi u n a d j e c t i v i n g e n i o s s u b s t a n t i v u l u i , d e a m i n u n a v e c i n u l c u o n ă s c o c i r e e t i m o l o g i c ă ş i d e a S m u l g e e n t u z i a s m c o n f r a t e l u i d e l a c a f e n e a , c u o f u m i s t e r i e c u b i s t ă !

A b i s s ' a c ă s c a t î n t r e p u b l i c şi s c r i i t o r . D e l a f r ă m â n t a r e a a c e e a u n d e s e p r e g ă t e ş t e s u f l e t u l ce l n o u , s c r i i t o r u l l i p s e ş t e , ţ i n t u i t î n c o n t r o v e r s e e s t e t i c e , p e c a r e l a f i e c a r e d e c e n i e v â n t u r i l e m o d e l o r l e m ă t u r ă p e n t r u a a d u c e î n l oc a l t e u s c ă t u r i . G â n d e s c l a î n d a t o r i r e a p u r t ă t o r u l u i d e c o n d e i , d e a - ş i a p l e c a u r e c h e a s ă a s c u l t e m u r m u r a r e a n o r o d u l u i . N ' a r fi n u m a i i z v o r d e l i t e r a t u r ă . L i t e r a t u r a s ' a r î n t â m p l a a s t f e l s ă a j u n g ă , ea , î n d r u m ă t o a r e d e g â n d u r i . N ' a r c r e ş t e f l o a r e s u s p e n d a t ă p e t e r a s e , c u r ă d ă c i n i a e r i e n e , c u r ă d ă c i n i î n go l . Ş i - a r s o r b i v i e a ţ a d i n g l i a r e a v ă n ă , u n d e m u s t e ş t e h r a n a a d u c ă t o a r e d e r o b u s t ă s ă n ă t a t e . Şi d i n p a r a z i t a r ă şi e x o t i c ă c u m se a f l ă a c u m , a r f a c e t r u p c u t r u p u l a c e s t e i n a ţ i i ce - ş i c a u t ă d r u m u l . S u n t — n u e s t e a ş a ? — g â n d u r i n a i v e . D a r s ' a v o r b i t î n u l t i m a v r e m e d e c r i z ă î n l i t e r a t u r ă , d e l i p s ă d e s t a t o r n i c i e , d e a c e a n e p r e c i s ă v l ă g u i r e a s c r i s u l u i , î m p o t m o l i t î n n i s i p u r i m i ş c ă t o a r e . S ' a u d a t t o a t e e x p l i c a ţ i i l e , n u m a i c e a f i r e a s c ă r u : î n s t r ă i n a r e a şi r u p e r e a s c r i i t o r u l u i de m e d i u l î n c o n j u r ă t o r . D o u ă l u m i p u s e f a ţ ă î n f a ţ ă ; a s c r i i t o r u l u i şi a b i e t u l u i l e c t o r c o n ­s u m a t o r , n e c u n o s c â n d u - s e , n e p ă t r u n s e , î n s t r ă i n a t e , b ă n u i t o a r e , a d e s d i s p r e ţ u i n d u - s e r e c i p r o c . Şi a t â t a n e v o i e a v â n d u n a d e a l t a , p e n t r u a - ş i d e s ă v â r ş i r o s t u l . . .

E g r e a c a l e a î n t o a r c e r i i ? Ca şi o g o a r e l e p r i m ă v e r i i , f e r t i l i z a t e d e d o s p e a l a z ă p e z i i t o p i t e ş i a ş t e p t â n d c ă d e l n i ţ a -

r e a s e m ă n ă t o r u l u i ; t o t a s t f e l s t ă p r e g ă t i t s ă - ş i p r i m e a s c ă s ă m â n ţ a d i n c a r e v a r o d i g â n d n o u , s u f l e t u l n o r o d u l u i . N e v o m a p r o p i a d e e l ? V o m ş t i a r u n c a b o b u l ce l g r e u ? P a r a b o l a s e m ă n ă t o r u l u i a r fi u n î n d e m n c u t â l c , p e n t r u a c e i c a r e d e m u l t a u p i e r d u t a d e v ă r a t u l senz a l l i t e r a t u r i i , f i i ndcă s ' a u î n d e p ă r t a t şi d e a c e l a l v i e ţ i i .

S C H I Ţ Ă D E I A R N Ă D E

D E M O S T E N E B O T E Z LUI ION PILLAT

PE acolo, pn» viea părinteasca, Bătrâne garduri sure de nuele Vor fi 'nceput acum să putrezească. Hotarele copilăriei mele...

Prin frunzele de an şi viţă dulce Şi-acuma poate iepurii s'ascund, Şi vin şpre sară vrăbii să se culce In streşina căsuţii vechi din fund.

Pe coasta îngheţată, vânturi reci Or fi adus troene de zăpadă Pe care câni vor fi bătut poteci Dealungul viei până în ogradă.

In viea aceia iernile pe rând Am mers săpându-mi paşii în troian. Şi parcă merg şi-acum aşa. prin gând, — Şi-i parcă altă iarnă, şi-i alt an—

Şi-mi pare viea, când mi-aduc aminte, Cu moşuroae 'n care sînt butuci Pe iarnă îngropaţi ca în morminte, Un cimitir uitat şi fără cruci.

D I N CER A V E N I T U N C Â N T E C D E L E B Ă D Ă

D E

L U C I A N B L A G A

DIN cer a venit un cântec de lebădă. II aud fecioarele ce umblă cu frumseţi desculţe printre muguri, — şi pretutindeni îl aud eu şi tu.

Călugării şi-au închis rugăciunile în pivniţele pământului. Toate-au încetat murind sub zăvor.

Sângerăm din mâini, din cuget şi din ochi, — nimeni nu mai crede. Ţărâna e plină de zumzetul tainelor, dar prea e aproape de călcâie şi prea e departe de frunte. Am privit, am umblat — şi iată cânt: Cui să mă 'nchin, la ce să mă 'nchin?

Cineva a 'nveninat fântânile omului. Fără să ştiu mi-am muiat şi eu mâinile în apele lor. Şi-acuma strig: O, nu mai sunt vrednic să trăiesc printre pomi şi printre pietre. Lucruri mici, lucruri mari, lucruri sălbatice — omorîţi-mi inima!

NEVINOVATA NEBUNIE A MADLENEI

V ^ R A n o u ă s e a r a ; l a S t ă t e ş l i . T o a t ă l u m e a t r e c e a d i n so frager i e în s a l o n . — Va i D o m n u l e ! . . d u p ă D u m n e a v o a s t r ă , d u p ă D u m n e a v o a s t r ă ! pro te s tă L e o n B o r c e a

în f a ţ a uş i i . S t ă t e s c u , cur ten i tor dar energ i c , pr inse t â n ă r u l de braţ şi-1 si l i s ă t r e a c ă pragu l . L e o n

î n g ă i m a s c u z e , f ă c e a p l e c ă c i u n i , graţ i i , dor i tor s ă a r a t e b u n a lui creş tere şi respec tu l n e m ă r ­g in i t fa ţă de a m f i t r i o n . L a dreptul vorb ind , d o m n u l S t ă t e s c u îi insp ira a d m i r a ţ i e a m e s t e c a t ă c u t e r o a r e ; n u era p e n t r u el u n D u m n e z e u d e c a r e d e p i n d e a t o a t ă v i e a ţ a lui p ă m â n t e a n ă ?

E r a u trei s ă p t ă m â n i d e c â n d I o r d a c h e B o r c e a — tată l , m i c a r e n d a ş d in aprop ierea H u ş i l o r , s c r i s e s e lu i E m i l S t ă t e s c u , r u g â n d u - 1 c a în a m i n t i r e a pr ie ten ie i d i n l i c e u s ă s e o c u p e d e v i i torul f ec ioru lu i s ă u L e o n , v e n i t î n Capitală . L e o n a v e a d o u ă z e c i şi trei d e an i , o î n f ă ţ i ş a r e n e î n s e m n a t ă şi o s i n g u r ă a m b i ţ i e : să - ş i f a c ă o s i t u a ţ i e în b a n c ă . S t ă t e s c u , d irec ­torul bănc i i A s t r a îl l u a s e în serv ic iu l lu i persona l , c a a l d o i l e a s e c r e t a r ; îl t ra ta ch iar c u o a r e c a r e b u n ă t a t e şi d in c â n d î n c â n d îl i n v i t a la m a s ă .

I n v i t a ţ i i l e a c e s t e a a v e a u în och i i lu i L e o n o e x t r a o r d i n a r ă î n s e m n ă t a t e ; era c o n v i n s c ă prin per fec ţ ia m a n i e r e l o r şi pr in spir i tul răspunsur i lor , v a cucer i n e a p ă r a t î n c r e d e r e a m a r e l u i f i n a n c i a r .

In s e a r a a s t a , c a d e o b i c e i u , a v e a o ţ i n u t ă rezerva tă , a s c u l t â n d c u p i o a s ă a t e n ţ i e d i s c u ţ i a d e a facer i d in tre E m i l S t ă t e s c u şi b ă t r â n u l b a n c h e r Grosya ld .

— Câte b u c ă ţ e l e d e z a h ă r ? î n t r e b ă d o a m n a S t ă t e s c u c a r e s e r v i a c a f e a u a . Lui L e o n B o r c e a i s e p ă r u c ă d o a m n a S t ă t e s c u îl pr iveş t e s e v e r ş i , îngr i jora t îşi pipăi

m a ş i n a l n o d u l c rava te i , c u t e a m ă c a n u c u m v a s ă s e fi d e s f ă c u t . M a d l e n a S t ă t e s c u era o b l o n d ă c o a p t ă , îna l tă , s v e l t ă , care-ş i l u a aeru l u n e i r e g i n e în

e x i l d e î n d a t ă c e a u z i a v o r b i n d u - s e d e s p r e f i n a n ţ e în juru l e i ; c u a l te c u v i n t e a v e a î n -

D E

T E O D O R S C O R Ţ E S C U

I

2 0 5

t o t d e a u n a aeru l une i r e g i n e i z g o n i t e . Se î m b r ă c a b ine , a v e a l in ia f ină şi s e m i ş c a î n t o t d e a u n a înce t , c u ges tur i s t u d i a t e , c a şi c u m ar fi v e ş n i c u r m ă r i t ă d e n e n u m ă r a t e l e priviri a l e u n e i m u l ţ i m i în e x t a z .

— N u d r a g ă Grosva ld , t e ' n ş e l i . . . z i s e S t ă t e s c u , r i d i c â n d u - s e . A m să- ţ i ară t c o n t r a c t u ă s t a f a i m o s ; p e u r m ă s ă vorbeş t i .

Şi-1 r u g ă p e b a n c h e r s ă t r e a c ă în b i r o u . A b i a i e ş i ră din s a l o n şi d o a m n a S t ă t e s c u s e r id ică c u u n aer h o t ă r î t şi grav , m e r s e

drept spre L e o n B o r c e a şi s e opri în fa ţa l u i : — A r e să m a i d u r e z e m u l t a s t a ? îl în t rebă c u o m â n i e s t ă p â n i t ă . B i e t u l L e o n b â l b â i : — P o f t i m ? — T e 'ntreb d a c ă m a n e v r e l e a s t e a a u s ă m a i d u r e z e m u l t ? — N u 'n ţe l eg d o a m n ă . . . L e o n B o r c e a o privi c u och i i m a r i , r o t u n z i , î n t r e b â n d u - s e îngr i jorat de ce p o z n ă s'o fi

f ăcut v i n o v a t . — D u m n e a t a crezi c ă m a i pot to l era a t i t u d i n e a a s t a ?. . D e s igur , n'ai îndrăzn i t î n c ă

n i m i c . Eş t i prea ş i re t c a s ă vorbeş t i d e s c h i s . . . D a r m ă u r m ă r e ş t i m e r e u c u p r i v i r e a . . . şi pr iv irea d u m i t a l e s p u n e d e s t u l . . s e n t i m e n t e l e d u m i t a l e , s a u m a i b ine z i s ; dor in ţa d u m i t a l e .

L e o n era î n s p ă i m â n t a t şi i n d i g n a t . N i c i o d a t ă , dar n i c i o d a t ă n'ar fi îndrăsn i t s ă d o r e a s c ă f e m e i a p a t r o n u l u i s ă u .

— V ă jur , d o a m n ă . . . — N u jura n i m i c . O f e m e i e s i m t e d o t d e a u n a c â n d c i n e v a o doreş te . In c l ipa a s t a toţ i

a v e ţ i n i ş t e pr iv ir i . . . or ibi le , m u r d a r e . Nu- i p r i m a d a t ă c â n d m i s e ' n t â m p l ă s ă f iu urmăr i tă , c o n t i n u ă d o a m n a S t ă t e s c u c u t o n u l pl ict is i t şi dureros al u n e i f i inţi c a r e a fost t o a t ă v i e a ţ a ţ i n t a u r m ă r i r i l o r l a c o m e a l e bărbaţ i lor . D a r d e s t u l ! T e p r e v i n c ă n u - m i p l a c e s ă s i m t privirea f u r i ş a ş i e n e r v a n t ă c a r e to t u m b l ă în juru l roch ie i m e l e . D o r i n ţ a a s t a m ă j i g n e ş t e . N u - s d e c â t o f e m e i e şi n u - m i p l a c e s ă t răesc a lă tur i d e u n v u l c a n .

T â n ă r u l B o r c e a , prăpădi t şi g h e m u i t p e s c a u n u l lu i d e u n d e n u î n d r ă z n i s e s ă s e miş te , c â n d m a i a u z i u n a c a a s t a , s e topi a ş a de m i c , c ă era depar te d e to t s ă s e a s e m e n e c u V e z u -v iu l . D a r c i n e p u t e a s ă î n l ă t u r e m i r a j u l g lor io s în c a r e d o a m n a S t ă t e s c u îş i p e t r e c e a v i e a ţ a ? S e v e d e a î n t o t d e a u n a t r o n â n d p e s t e h e c a t o m b e d e i n i m i , s p l e n d i d ă , d u r e r o a s ă şi g a t a l a sa ­crif ici i s u b l i m e .

— î m i vei s p u n e , u r m ă ea , c ă n u eşt i r e s p o n s a b i l d e s e n t i m e n t e l e d u m i t a l e , şi c ă e greu s ă tră ieş t i în i n t i m i t a t e a u n e i f e m e i f r u m o a s e fără s ă t e î n d r ă g o s t e ş t i d e ea . In a c e s t c a z , u r m ă ea , a p l e c â n d u - ş i och i i , t e - a ş r u g a . . . t e i m p l o r . . . să - ţ i î n v i n g i d r a g o s t e a . . . î m i f ă g ă d u e ş t i ?

— D a r . . . — î m i f ă g ă d u e ş t i ? — D a r d o a m n ă . . . — N u v r e i ? F a c i r ă u . . . Şi p e u r m ă , l a ce - ţ i s e r v e ş t e a s t a ? N u m i - a ş î n ş e l a n i c i o d a t ă

bărbatu l , s 'o şt i i a s t a ; e u n o m a d m i r a b i l şi-1 i u b e s c . . . î n ţ e l e g i ? îl iu-besc! — V ă î n c r e d i n ţ e z d o a m n ă . . . — T e î n c r e d i n ţ e z e u , c ă d o r i n ţ a bărbaţ i lor m ă d e s g u s t ă . D a c ă n u - m i fac i p lăcerea s ă

r e n u n ţ i l a p l a n u r i l e d u m i t a l e . . . a m s ă fiu n e v o i t ă să - ţ i in terz i c i n t r a r e a în c a s ă . D o a m n a S t ă t e s c u t ă c u , f i indcă S t ă t e s c u şi b a n c h e r u l Grosva ld s e î n t o r c e a u în s a l o n . L e o n B o r c e a s t ă t e a pit i t p e s c a u n şi ab ia m a i î n d r ă z n i a s ă răsuf le . Şi el şi d o a m n a Stă­

t e s c u , a v e a u o î n f ă ţ i ş a r e t u r b u r a t ă , dar bărbatu l n u l u ă s e a m a . T o t u ş M a d l e n a , c a r e p lu tea în p l i n ă d r a m ă , îş i p u s e în c a p s ă « m a s c h e z e » s i t u a ţ i a ; a d i c ă î n c e p u s ă s u r â d ă , s ă v o r b e a s c ă , s e f r ă m â n t ă , ridicându-se şi iar a ş e z â n d u - s e în prada u n e i suresc i ta ţ i i c a r e s e v e d e a c â t d e c o l o ; îns fârş i t s e a g i t ă p â n ă când izbut i s ă t r a g ă a t e n ţ i a d o m n u l u i S t ă t e s c u , c a r e o în trebă , c e - a a p u c a t - o .

— P e m i n e ? . . . n i m i c . . . r ă s p u n s e î n g ă l b e n i n d . D i n c l ipa a c e e a fu c o n v i n s ă c ă bărbatu l ş t i e tot .

N u î n t â r z i e s ă t r e a c ă p e l â n g ă L e o n c a să- i ş o p t e a s c ă în fr igurată , c ă S t ă t e s c u era g r o z a v d e g e l o s ; m u r m u r â n d c u v i n t e în trerupte , c a « m i z e r a b i l » şi «n i c iodată , n i c i o d a t ă » , c a r e s e r a p o r t a u d e b u n ă s e a m ă l a a ş a z i se l e pro iec te a l e ce lu i d e a l d o i l e a secre tar . L e o n Borcea , era sdrobi t , s e s i m ţ i a s u b l o v i t u r a u n e i c a t a s t r o f e i n e x p l i c a b i l e , i n j u s t e , şi n u m a i î n d r ă z n i a s ă m a i m i ş t e n i c i u n d e g e t , d e fr ică s ă n u d e s l ă n ţ u e p r ă b u ş i r e a f ina lă .

2 0 6

— D o m n u l e B o r c e a ! îl c h e m ă directorul bănc i i . — D e a c u m a s 'a s f â r ş i t ! îşi s p u s e L e o n a b i a m i ş c â n d u - s e d e e m o ţ i e , c u u n n o d în g â t . — Trec i t e rog în b i rou şi t e l e f o n e a z ă l a Ste ic & C o m p . S p u n e c ă trec d i m i n e a ţ a l a z e c e ,

l a b a n c ă . — î m i dai v o i e ? în trebă Grosva ld . A m să- i s p u n şi eu d o u ă v o r b e l i che l e i ă l e i a d e S te i c . . . Şi ieş i c u L e o n . M a d l e n a îş i pr iv ia bărbatu l c u o d r a g o s t e m i l o a s ă , s e aprop ie d e el şi t r e c â n d u - i braţu l

p e d u p ă g â t îi s p u s e m u s t r ă t o r : — Ce copi l prost e ş t i ! D o m n u l S t ă t e s c u r id ică s p r i n c e n e l e n e d u m e r i t . — Iţi jur c ă n 'a i d e c e s ă t e super i , c o n t i n u ă ea , h a i d e ! g e l o s u l e ! P e u r m ă îi e x p l i c ă c ă e g e l o s c a u n m a u r d e cel d e al d o i l e a s ecre tar . Oricât d e depr ins era S t ă t e s c u c u n ă l u c i r i l e n e v e s t e i , i d e a a s t a i s e păru prea c a r a g h i o a s ă

şi fu c u p r i n s d e v e s e l i e i a r ă m a r g i n i . — L i n i ş t e ş t e - t e , p r o t e s t ă el a p r i n z â n d c u n e p ă s a r e o ţ igară , n u - s g e l o s n ic i a t â t i c a , şi

b ie tu l L e o n n ic i n u s e g â n d e ş t e l a t i n e . — O r b u l e ! îl c o m p ă t i m i M a d l e n a . — B o r c e a ş i -a p u s în cap să -ş i s e d u c ă directorul , a t â t a to t . P e n t r u c e s'ar î n d r ă g o s t i

d e t i n e ? M a d l e n a , j i gn i tă , t ă c u d i spre ţu i toare , şi îş i privi bărbatul c u u r ă . D i n b irou s e a u z i

g l a s u l lui Grosvald , şi S t ă t e s c u s e grăbi î n t r ' a c o l o . M a d a m S t ă t e s c u , r ă m a s ă s i n g u r ă s e p l i m b ă în l u n g şi 'n l a t în s a l o n , m u ş c â n d u - ş i b u z e l e . A ş a o găs i L e o n .

— A ! îşi s p u s e ea , bă ia tu l ă s t a n u - i îndrăgos t i t d e m i n e ? T r e b u i e s ă fii orb ori n ă t â n g , c a s ă n u vez i c e o c h i f a c e . . . N ' a m d e c â t să-1 pr ivesc , s ă m ă apropi i d e el, să - i v o r b e s c , c a să - ş i p iardă capu l d e a b i n e l e a .

D o a m n a S t ă t e s c u e x e c u t a g e s t u r i l e pe m ă s u r ă c e l e g â n d e a , c a şi c u m n'ar a v e a a l t a în c a p , d e c â t g r a b a să. s t a b i l e a s c ă i m e d i a t şi în c h i p s tră luc i t , a d e v ă r u l a c e s t a p u s l a î n d o e a l ă d e u n scept i c ne l ecu i t . Şi f ă c u t o a t e a ş a d e b ine şi repede , c ă s e găs i a p r o a p e d e tot , a p r o a p e l ip i tă d e L e o n , c a r e s e r e z e m a s e d e o e tageră ş i -ş i p i erduse capu l şi darul vorbir i i . D e al t fe l n i c i n'ar fi a v u t t i m p s ă r o s t e a s c ă o vorbă , c ă c i m a d a m S t ă t e s c u vorb ia fără s ă s e o p r e a s c ă , foarte t a r e şi cu u n t o n v i c t o r i o s . S p u n e a lucrur i n e î n s e m n a t e , dar v e d e a t u r b u r a r e a t â n ă r u l u i şi a s t a o u m p l e a d e n e ţ ă r m u r i t ă m â n d r i e . L a drept vorb ind , L e o n era c u d e s ă v â r ş i r e t eror iza t şi c u to tu l d e p a r t e d e a fi în p r a d a s e n t i m e n t e l o r p e care i l e a tr ibu ia d o a m n a S t ă t e s c u .

D e o d a t ă M a d ' e n a t re săr i : — D o a m n e , s t r i g ă s u g r u m a t ă d e grijă , d a c ă t e -ar v e d e a bărbatu l m e u c u f igura a s t a ,

ar fi u n s c a n d a l ! N u poţ i l u a o fa ţă m a i o m e n e a s c ă ? Ce vrei îns fârş i t? Ţi-a i p ierdut m i n ţ i l e ? C u m poţi pre t inde s ă m ă săruţ i a i c i ? Ă s t a - i u n ş a n t a j d o m n u l e , u n ş a n t a j ! . . D a r f i indcă s u n t c o n s t r â n s ă . . . ş i d a c ă a s t e a t e p o a t e v i n d e c a . . . h a i d e . . . s ă r u t ă - m ă şi s ă s f â r ş i m o d a t ă c u i s tor ia asta- n e b u n e a s c ă !

Şi repede , î l s ă r u t ă . Câteva c l ipe d u p ă a s t a b a n c h e r u l şi S t ă t e s c u in trară în s a l o n . L e o n o b s e r v ă c ă Grosva ld îi f ăcea s e m n e m i s t e r i o a s e , p l i m b â n d u - ş i dege tu l p e reveru l

s m o c k i n g u l u i . — N u î n ţ e l e g i ? îi şopt i bă trânu l t r e c â n d p e l â n g ă el . Şterge- ţ i u r m e l e d e pudră d e p e

h a i n ă . Şi c o m p l i m e n t e l e m e l e . Mergi repede t i n e r e ! B r a v o ! . . L e o n s e s i m ţ i p e r d u t ; fu o m i n u n e c ă n u i z b u c n i în p lânse t c â n d mărtur i s i c u g la s n ă b u ş i t

c ă n u e v i n a lui d a c ă d o a m n a 1-a s ă r u t a t . Grosva ld îl privi c u m i l ă . — D r a g u l m e u , î i s p u s e el , s ă şt i i c ă n i c i o d a t ă n u t r e b u i e î n v i n u i t ă o f e m e i e . Ţi s 'a î n ­

t â m p l a t u n l u c r u e x t r e m d e agreabi l , şi d u m n e a t a par ' că nic i nu - ţ i da i s e a m ă . A i o m u t r ă d e c â i n e bă tu t c a r e - m i face m i l ă .

L e o n bâ lbâ i c e v a , vorbi d e pr imejd i i l e u n e i a v e n t u r i c u d o a m n a S t ă t e s c u . — E o a v e n t u r ă c a r e n u - i a v e n t u r ă , s p u s e c a î n c h e i e r e b a n c h e r u l . D e v e n i n d a m a n t u l

n e v e s t e i d i r e c t o r u l u i , n u eşt i d e a l t fe l d e c â t într 'o v e c h e tradi ţ ie . S e îndepăr tă , fără a prec iza d a c ă a c e s t e d i n u r m ă c u v i n t e p r i v e a u î n g e n e r a l toţ i d i ­

rectori i d e b ă n c i d in i u m e , ori s e a p l i c a u n u m a i l a c ă s n i c i a Stăteş t i lor . L e o n s e a ş e z ă în tr 'un co l ţ , c e v a m a i l in iş t i t şi îşi privi c u o l in i ş te p r e f ă c u t ă şi c u o u i tare d e s i n e i m b e c i l ă , vâr fu l d e

* 2 0 7

l a c a l p a n t o i i l o r . T o a t e l u a s e r ă în c a p u l lu i u n aspec t s t r a n i u şi e x t r a v a g a n t . D o m n u l Stă-t e s c u turna o ţ i g a r ă g r o a s ă d e foi , fo i l e tând o rev i s tă .

V a l e t u l v e n i s ă s t r â n g ă serv ic iu l d e c a f e a . — N u - i pentru t ine , i m b e c i l u l e . . . m u r m u r ă d o a m n a S t ă t e s c u , d u p ă c e va le tu l ieş i d in

s a l o n . — Găl iganu l ă s t a d e T o m a , e x p l i c ă ea , n u l a s ă s ă t r e a c ă o z i fără să - ş i fur i şeze privirea

î n corsa ju l m e u . A r t r e b u i E m i l , să-1 dai a fară . E m i l r idică spre t a v a n o privire d e m a r t i r .

II

D o a m n a S t ă t e s c u i n t r ă în s a l o n , u n d e E m i l îşi p u n e a m ă n u ş i l e , g a t a s ă i a s ă . — P l e c şi e u p e s t e c inc i m i n u t e , l ă m u r i c u u n aer d e n e p ă s a r e voi^-ă. T r e b u i e s ă fac c â t e v a

c u r s e , s ă trec p e l a m a d a m V o i n o v , p e la Elv ira , l a d e n t i s t . . . N ' a m i.ă f iu înapo i decâ t la d e j u n .

— Nici e u n u v in m a i d e v r e m e , r ă s p u u s e S t ă t e s c u î n c h e i n d u - ş i b u t o n i i m ă n u ş i l o r . — A m d a t d r u m u l lui T o m a şi n e v e s t i - s i p e n t r u t o a t ă z i u a . S'au d u s la u n botez , la n i ş te

n e a m u r i . C ineva b ă t u în u ş ă . E r a d o m n i ş o a r a A u r e l i a , d a c t i l o g r a f a , c a r e l u c r a în f i ecare zi în biroul d o m n u l u i S tă te scu . — D o m n i ş o a r ă , z i s e E m i l , a m lăsat p e b irou r a p o a r t e l e c a r e t r e b u e s c s fârş i te azL E u şi

n e v a s t ă - m e a n u n e î n t o a r c e m d e c â t spre s e a r ă , a ş a c ă ve i fi s i n g u r ă a i c i . . . Ş i c u m m a d a m S t ă t e s c u i e ş ia d in s a l o n : — . . . s i n g u r ă , c u m i n e , î n c h e e el, s t r â n g â n d în braţe dac t i l ogra fa . A u r e l i a , o t â n ă r ă f e t i ş cană , c u profi lul v o l u n t a r şi c u o c a s c ă d e păr brun p e frunte ,

a v u u n s u r â s m u t d e b i ru in ţă . P a t r o n u l era pr ins c u to t d i n a d i n s u l . E r a pentru ea o l e g ă t u r ă n e a ş t e p t a t ă , la c a p ă t u l c ă r e i a s t r ă l u c i a u n co l ier d e per le . D e al t fe l d-1 S t ă t e s c u — bărbat f r u m o s — n u - i era n ic i e i indi ferent .

— S u n t c e a s u r i l e trei , t r a g o g o a n ă p â n ă l a b a n c ă şi m ă în torc . In tr 'o j u m ă t a t e d e c e a s n e v a s t ă - m e a p l e a c ă şi ea . N u m a i a v e a d e c â t să - ş i p u n ă pă lăr ia .

î n d a t ă c e d irec torul ieş i ş i A u r e l i a t r e c u în b irou, la l u c r u ; M a d l e n a d e s c h i s e î n c e t u ş a c a r e d ă d e a în a n t r e u . A ş t e p t a p e L e o n .

D o u ă s ă p t ă m â n i n u m a i , t r e c u s e r ă d i n s e a r a a c e e a c a r e t u r b u r a s e d i n c a p p â n ă 'n p ic ioare t o a t e n o ţ i u n i l e t â n ă r u l u i H u ş a n . Sfârş i se prin a c r e d e c ă « t o a t e m e r g a ş a î n B u c u r e ş t i » , şi c ă t rebu ie s ă p ă r ă s e a s c ă c u to t d i n a d i n s u l , d a c ă v r e a s ă n u f ie r idicol , m o d u l s ă u prov inc ia l d e a v e d e a şi î n ţ e l e g e lucrur i l e . D e a l t fe l , era şi u ş o r s ă s o c o t e a s c ă , c ă n i c i o d a t ă n u v a găs i o i u b i t ă m a i d r ă g u ţ ă şi m a i p u ţ i n cos t i s i toare .

M e r g e a a ş a dar, foarte fer ice la a c e a s t ă p r i m ă î n t â l n i r e — şi t o t u ş , c â n d a j u n s e î n a i n t e a case i , o fr ică s t u d i p ă îi t r e m u r ă p ic ioare le .

D a c ă d in î n t â m p l a r e d o m n u l S t ă t e s c u e a c a s ă ? Ii v e n i s 'o p o r n e a s c ă î n a p o i D a r ci­n e v a d e l a c a s a d e p e s t e d r u m îl privi l u n g de la fereas tră şi îi fu r u ş i n e . Intră , u r c â n d scăr i l e c u precauţ i i n e n u m ă r a t e şi i n u t i l e . Madam, S t ă t e s c u era în prag , î l a p u c ă d e m â n ă şi îl t rase bi­n i ş o r în s a l o n . T ă c e r e a ei, aeru l grav , s fârş iră prin a t u r b u r a c u desăvârş ire p e L e o n . D e s i g u r — îşi z i s e — p a t r o n u l e a c o l o , m ă a ş t e a p t ă , c i n e ş t i e c e s 'a î n t â m p l a t !

D a r nu era n i m i c . M a d l e n a s e a ş e z ă în tr 'un foto l iu ; îl f ă c u s ă c a d ă în g e n u c h i la p i c ioare l e ei , p e o pernă ,

p e u r m ă îl privi cu o m i l ă d u i o a s ă şi iub i toare , şi păru c ă a ş t e a p t ă c e v a . — Pentru c e tac i ? în trebă M a d l e n a d u p ă u n t i m p . Ş t i u . . . eşt i u n o r g o l i o s c a r e s e f e ­

r e ş t e s ă s e d e s v ă l u i e c o m p l e t . . . D a r e b ine c â t e o d a t ă să - ţ i d e s c h i z i i n i m a . . . H a i d e ! Spu­n e - m i copi l î n c ă p ă ţ â n a t , s p u n e - m i c u v i n t e l e p e c a r e c u a t â t a greu l e m a i poţ i s t ă p â n i .

— D o m n u l . . . bărbatul d u m n e a v o a s t r ă a ieş i t ? în trebă L e o n ( a c e s t e c u v i n t e în tr 'adevăr îi a r d e a u î n c ă de p e scăr i , b u z e l e ) .

A f l ă ast fe l c ă d irectorul n ' a v e a s ă s e î n t o a r c ă decâ t s e a r a . S e s i m ţ i u ş u r a t d e o m a r e p o v a r ă şi o b s e r v ă c ă M a d l e n a era f r u m o a s ă din c a u z a e m o ţ i e i ; răsuf la g r e u ş i sân i i , r id icân-d u - s e , l ă s a u s ă s e v a d ă s u b m ă t a s e a b luze i r o t u n j i m i a m e ţ i t o a r e . L e c n , grăbi t c a toţ i neofi ţ i i , o pr inse d e m i j l o c şi v o i s 'o s ă r u t e . M a d a m S t ă t e s c u s e s m u l s e î n d ă r ă t ; n u î n ţ e l e g e a lucrur i l e a ş a . A ş t e p t a c a L e o n s ă - i v o r b e a s c ă d e d r a g o s t e a l u i , d e t r a g i c a p a s i u n e c a r e n u - i l ă s a o d i h n ă , s ă - i v o r ­b e a s c ă m a i a l e s d e s i n g u r u l p e r s o n a j i n t e r e s a n t şi adorabi l în a c e a s t ă a v e n t u r ă ; ad ică d e ea .

2 0 8

Ii u ş u r a d e a c e e a d r u m u l : — S u n t s i g u r ă c ă m ă v i sez i a d e s e a . . . — D a , m i n ţ i e l . — Şi t r e b u i e c â t e o d a t ă s ă scri i n u m e l e m e u p e reg i s tre le t a l e . — A s t a n u ! protes tă L e o n , î n s p ă i m â n t a t n u m a i la g â n d u l a c e s t a . — ' M i n c i n o s u l e ! Mi-i s p u n e p o a t e c ă n i c i n u roşeş t i c â n d trec p e l â n g ă t i n e ? E a îşi fabr ică ast fe l o s p l e n d i d ă d e c l a r a ţ i e d e d r a g o s t e ; ro lu l lu i L e o n s e m ă r g i n i l a o

a t i t u d i n e a p r o b a t i v ă . M a d l e n a n'ar fi fost de a l t fe l î n c u r c a t ă de loc , d a c ă L e o n ar fi protes ta t , ori ar fi j u r a t c ă n u e a d e v ă r a t n i m i c a ; c ă c i era c o n v i n s ă c ă ş t i e s ă c e t e a s c ă în i n i m a băr ­baţ i lor c a în tr 'o car te d e s c h i s ă , şi c e t i a d e a l t fe l , î n t o t d e a u n a a c e e a ş p o v e s t e .

— N u e a ş a c ă prof i lu l m e u îţi a m i n t e ş t e f ec ioare l e lui B o t i c e l l i ? — D a . — î m i spui lucrur i f r u m o a s e . D a r n u cred în c o m p l i m e n t e . C u m îţ i p l a c m â i n i l e

m e l e ? . . . M a d l e n a era a m e ţ i t ă , c u c e r i t ă de propri i le ei c u v i n t e . î ş i a p l e c ă trupul şi L e o n sorb i

g u r a s a v u r o a s ă . D e o d a t ă , m a d a m S t ă t e s c u s e d e s f ă c u , pa l idă . S e a u z i s e o c h e e î r v â r t i n d u - s e în î n c u i e t o a r e .

— B ă r b a t u - m e u ! . . E î n g r o z i t o r ! Ce n e f a c e m ? Ce n e f a c e m ? î m p i n s e p e L e o n în d o s u l c lav iru lu i , m u r m u r â n d c u d i n ţ i i c l ă n ţ ă n i n d : «ş t iu c e e în s t a r e

s ă f a c ă . A r e s ă n e o m o a r e c u s i g u r a n ţ ă » . L e o n s e l ă s ă s ă c a d ă p e covor , c a u n b a l o n d e s u m f l a t .

D o m n u l S t ă t e s c u , c a r e s e î n t o r c e a l a m i c a lui Aure l i e , f ă c u o f igură opăr i tă î n a i n t e a f e -m e e i . I n v e n t ă u n p r e t e x t ; u n d o s a r u i t a t . M a d l e n a n u î n t â r z i e s ă e x p l i c e în f e l u l ei turburarea bărbatu lu i .

— Şt ie t o t ! îş i s p u s e . — N'ai ieş i t î n c ă ? o î n t r e b ă E m i l . — D a . . . a d i c ă e r a m g a t a s ă i e s . . . a c u ş i . . •. s u n t g a t a , n u m a i o c l i p ă . . . u i t e . . . g â n ­

g a v i p i erdută c u t c t u l . D a c ă S t ă t e s c u ar m a i fi r ă m a s c â t e v a m i n u t e , M a d l e n a ar fi s fârş i t prin a mărtur i s i tot .

D a r d i rec toru l ieş i repede , p e n t r u a-ş i a s c u n d e propria î n c u r c ă t u r ă . L e o n îş i f ă c u a p a r i ţ i a d in a s c u n z ă t o a r e a lu i , îi era r u ş i n e d e fr ica p r o s t e a s c ă de adi ­

n e a o r i , c ă c i c u u ş u r i n ţ a d e g e n e r a l i z a r e a n a i v i l o r — î n c e p e a s ă c r e a d ă c ă i s tor i i l e d e adul ter în Capi ta lă n u s fârşe sc n i c i o d a t ă r ă u . S e aprop ie d e M a d l e n a , îi s t r â n s e m i j l o c u l şi voi s ă c o n t i n u i e . M a d a m S t ă t e s c u îi r ă s p u n s e c u o r o a r e :

— N u în ţe l eg i n e n o r o c i t u l e că bărbatu l m e u ş t i e cotul? D a c ă a p leca t , a f ă c u t - o c a s ă - m i d e a o d o v a d ă s u p r e m ă de î n c r e d e r e a l u i . . . m a i ter ibi lă d e c â t o p e d e a p s ă .

Căzu p e u n f o t o l i u , c u f r u n t e a s t r â n s ă în p u m n i , zdrob i tă d e r e m u ş c a r e , u m i l i t ă d e m ă r i n i m i a bărbatu lu i înşe la t . J u r ă s ă m ă r t u r i s e a s c ă s i n g u r ă , tot , î n d a t ă c e s e v a î n t o a r c e d i s eară . Cât despre L e o n , m i z e r a b i l u l s e d u c t o r , £ă p l e c e p e n t r u t o t d e a u n a , s ă p ă r ă s e a s c ă B u c u r e ş t i i , s ă d i s p a r ă !

î n t â i a o a r ă L e o n B o r c e a s e î n t r e a b ă d a c ă n u c u m v a M a d a m S t ă t e s c u n u - i în t o a t e m i n ­ţ i l e . S imţ i g r o a z a u n u i o m , c a r e g o n i n d c u m a r e v i t e z ă în tr 'un a u t o m o b i l , ar pr inde d e o d a t ă d e v e s t e că şo feru l e n e b u n .

— T u r b a t a a s t a a r e s ă - m i n e n o r o c e a s c ă v i e a ţ a , gând i m u ş c â n d u - ş i b u z e l e şi pr iv ind-o p iez i ş . D a r n u îndrăsn i s ă r o s t e a s c ă n ic i u n c u v â n t şi r ă m a s e în p i c i o a r e în fa ţa ei , pros ­tit şi n e ş t i i n d c e s ă facă . M a d l e n a îşi r id ică och i i c ă t r e d â n s u l şi în fă ţ i şarea lui d i spera tă fu î n d e a j u n s ca să- i s c h i m b e î n d a t ă e x a l t a r e a .

—• L e o n , şopt i învă lu indu -1 în tr 'o pr iv ire d e c o m p ă t i m i r e , L e o n , n 'a i s ă fac i v r e o pro ­s t i e !.. D e c e tac i ? D e c e tac i ? s tr igă c u g r o a z ă r i d i c â n d u - s e în p i c ioare şi t răgându -1 d e h a i n ă c a să-1 p r i v e a s c ă m a i a p r o a p e , ţ i n t ă î n o c h i . N'ai s ă faci a s t a , nu - ţ i d a u v o i e s ă tac i a s t a . . . L e o n n 'a i să t e o m o r i p e n t r u m i n e ! . . M ă ascu l ţ i ?

L e o n nic i n u g â n d i s e la a ş a c e a v a , şi v o r b e l e îl f ă c u r ă s ă s e c u t r e m u r e . M a d a m S t ă t e s c u îş i s p u s e c ă a gh ic i t şi s e f r ă m â n t a d i spera tă .

— Micu le , l i n i ş t e ş t e - t e ! Ce s u n t n e b u n i i l e a s t e a ? F i i n d c ă ţ i - a m s p u s c ă n u v r e a u să t e m a i v ă d ? . .

O m i l ă n e m ă r g i n i t ă o c u p r i n s e , ş i luându -1 în braţe îl d e s m e r d ă , îl l e g ă n ă , îl r u g ă c u l a c r i m i s ă p ă r ă s e a s c ă a s e m e n e a g â n d u r i s in i s t re .

2 0 9

— Ce vrei s ă fac c a s ă - m i promiţ i c ă v e i fi c u m i n t e ? H a i d e s p u n e . . . voi f a c e t o t . . . t o t , m ă în ţe l eg i ? vre i s ă t iu a t a ? . . N u r ă s p u n z i . . . E i b i n e fie, u i t e s u n t a ta , fă c e vrei d in m m e .

L e o n o s i m ţ i l ă s â n d u - s e m o a l e în bra ţe l e l u i ; o spri j ini o b u c a t ă d e t i m p , apo i î n ţ e l e ­g â n d c ă n u p o a t e s t a a ş a c a u n i m b e c i l , o r id ică î n t r e b â n d u - s e u n d e - a r p u t e a s 'o d u c ă .

M a d l e n a , m u r m u r a c u o c h i i î n c h i ş i : — A h ! b r u t ă . . . b r u t ă c e e ş t i ! B r u t a v ă z u pr in î n t r e d e s c h i d e r e a u ş e i , u n p a t în c a m e r a d e d o r m i t , s e repezi c u p o v a r a în

braţe , a t â t d e repede , c ă f r u n t e a Madler.ei s e izbi p e r â n d d e s p e t e a z a u n u i s c a u n şi d e uşor . . . . D u p ă u n sfert d e oră d-1 S t ă t e s c u i n t r â n d în s a l o n fu î n c â n t a t c â n d v ă z u d a c t i l o g r a f a

c a r e îl z ă r i s e p e f ereas tră şi îi i e ş i s e în î n t â m p i n a r e . Ab«'a o pr inse în braţe şi u s a s e d e ­s c h i s e ; în p r a g a p ă r u m a d a m S t ă t e s c u c u b l u z a d e s f ă c u t ă şi c u păru l d e s p l e l u . F u a t â t d e n e a ş t e p t a t p e n t r u to ţ i trei , c ă M a d l e n a n ic i n u a v u t i m p c â n d să - ş i d e a s e a m ă c ă E m i l o î n ş e l a , o s i n g u r ă s i g u r a n ţ ă i s e înf ipse î n d a t ă în m i n t e : bărbatu l v e n i s e s'o p e d e p s e a s c ă .

— U c i d e - m ă ! ţ ipă t r â n t i n d u - s e l a p i c i o a r e l e lu i . S t ă t e s c u c r e z u l a î n c e p u t că e o s c e n ă d e g e l o z i e şi s e a p l e c ă s ă o ridice. — N u i n u t e d u c e ! s u s p i n ă M a d l e n a a c ă ţ â n d u - s e d e el . S t ă t e s c u î n c e p u s ă b ă n u i a s c ă îns fârş i t c ă e c e v a n e c u r a t la m i j l o c , o î m p i n s e la o p a ­

r te şi t r e c u î n c a m e r a d e c u l c a r e . î n s p ă i m â n t a t ă , M a d l e n a t rânt i tă la p ă m â n t , îş i a s c u n s e f a ţ a în m â n i , s ă n u v a d ă , s ă

n u a u d ă . î n s f â r ş i t ridică capu l d e j o s şi î n t r e b ă d a c t i l o g r a f a c u o v o c e s f â r ş i t ă : — C a r e d in tre e i ? D a c t i l o g r a f a n u î n ţ e l e s e . — C a r e . . . m a i t r ă e ş t e ? D a c t i l o g r a f a c u pasu l h o t ă r î t m e r s e în c a m e r a d e c u l c a r e şi s e î n t o a r s e i m e d i a t î n d ă r ă t : — N u m a i e n i m e n i 1 — D u m n e z e u l e ! g e m u M a d l e n a , s 'au u c i s u n u l p e a l tu l . D a c t i l o g r a f a s e g â n d i î n d a t ă la p o v e s t e a ce lor d o u ă rept i le d in Mars i l ia , c a r e î n c h i s e

în tr 'o c u ş c ă , s 'au devorat î n t r e e l e p â n ă n'a m a i r ă m a s n i m i c ; şi c a s ă - ş i a s c u n d ă râsu l g a t a s ă i s b u c n e a s c ă , s e u i t ă p e fereastră .

î n d a t ă s e î n t o a r s e : — S u n t în s tradă , s t r i g ă ea . S e p l i m b ă foar te l i n i ş t i ţ i ! M a d l e n a v ă z u p e t r o t u a r u l d i n fa ţă p e E m i l şi p e L e o n , d i s c u t â n d foarte p a ş n i c , t raver ­

s â n d s t rada şi î n t o r c â n d u - s e spre scăr i . D u p ă u n m i n u t i n t r a r ă a m â n d o i în s a l o n . S t ă t e s c u c u g l a s u l c a l m şi h o t ă r î t o a n u n ţ ă c ă e h o t ă r î t s ă s e despar tă . N 'are n i m i c î m p o t r i v a ei, a re sâ - i u ş u r e z e t o a t e f o r m a l i t ă ţ i l e , ş i -ş i i a a s u p r a lu i r ă s p u n d e r e a în p r o c e s . In c â t e v a l u n i v a fi l iberă s ă s e m ă r i t e c u c i n e v r e a .

Sfârş ind v r u să - ş i i a z i u a b u n ă cu o d i scre ţ i e c a v a l e r e a s c ă , dar pr iv irea e x t a z i a t ă a M a d l e n e i care -1 s o c o t e a u n e r o u , g a t a s ă s e sacr i f i ce p e n t r u fer ic irea a l tora , îl în fur ie . A t â t a s t u p i d i t a t e îl s c o t e a d in m i n ţ i . Şi c a s ă s e r ă c o r e a s c ă îi ţ ipă în f a ţ ă d r a g o s t e a lu i p e n t r u d o m ­n i ş o a r a A u r e l i a şi h o t ă r î r e a d e a o l u a d e n e v a s t ă . O ves t i c ă îi d ă v o i e s ă p ă r ă s e a s c ă or icât d e repede d o m i c i l i u l c o n j u g a l , u n d e a r e s ă s e i n s t a l e z e v i i t o a r e a s o ţ i e , şi a s t e a s p u s e , l u ă d a c t i l o g r a f a d e bra ţ şi i e ş i ră a m â n d o i u ş o r i şi ferici .

M a d l e n a d ă d u din c a p c u u n aer d u r e r o s . — B i e t u l E m i l ! C u m g â n d e a c'ar p u t e a s ă c r e a d ă e a î n t r ' a e s e m e n e a c o m e d i e ? E m i l

s c h i m b â n d - o p e n t r u a c e a s t ă f e t i ş c a n ă c a r e n u f a c e doi b a n i ! A s t a s 'o c r e a d ă a l ţ i i . . . A h ! n u m a i el p o a t e s ă fie m a r t i r p â n ă l a s fârş i t .

D a r c u m îl ş l i a n e c l i n t i t în h o t ă r î r i l e l u i , n u s e m a i îndoi c ă a re s ă d i v o r ţ e z e . î ş i a d u s e a m i n t e c ă n 'are ze s t re ş i c ă din c l ipa a s t a e d i n n o u s ă r a c ă .

— Câte n e n o r o c i r i . . . câ ţ i n e n o r o c i ţ i ! g e m u r id icând m â i n i l e că tre cer . C u m L e o n s t ă t e a c u f r u n t e a în p u m n i p e u n s c a u n , o podidi m i l a şi s e d u s e l â n g ă el , p u n â n d u - i m â i n i l e p e u m e r i .

— Cel p u ţ i n a s t a are s ă f a c ă p e c i n e v a f er i c i t ! V i sur i l e t a l e c e l e m a i î n d r ă s n e ţ e a u putu t v r e o d a t ă s ă i m a g i n e z e fer ic irea p e c a r e ţ i -o a d u c e z i u a d e a s tăz i ? N u m a i trăesc d e a c u m d e c â t pentru L e o n a l m e u ; pentru t i n e L e o n ! S u n t e m sărac i , dar c e i m p o r t ă a s t a ? . . Sără­c ia n u m ă î n s p ă i m â n t ă . Eşt i t ânăr , a i s ă m u n c e ş t i . D e - a r fi s ă m u n c e ş t i c a u n rob ş i to t ai s ă s fârşeş t i pr in aţ i f a c e o car ieră s t ră luc i tă .

2 I O

H o r o s c o p u l a c e s t a fu l o v i t u r a d e g r a ţ i e p e n t r u L e o n B o r c e a . B ie tu l erou i s b u c n i în p l a n ş e t e copi lăreş t i .

— Bie tu l d e el 1 m u r m u r ă M a d l e n a d e s m i e r d â n d u - 1 c u d r a g o s t e m a t e r n ă . Fer ic irea îl z d r o b e ş t e !

I I I M a d l e n a îş i l u s t r u i a u n g h i i l e . In v e d e r e a a c e s t e i operaţ i i , deş i e r a u c e a s u r i l e u n s p r e ­

z e c e d i m i n e a ţ a , a p r i n s e s e a m â n d o u ă l ă m p i l e e l ec tr i ce d i n c a m e r a d e c u l c a r e a lu i L e o n . M i c u l a p a r t a m e n t n ' a v e a s o a r e şi t o a t ă z i u a n u s t r ă b ă t e a prin ferestre d e c â t o l u m i n ă c e n u ş i e şi n e h o t ă r î t ă .

D o m n u l S t ă t e s c u îş i ţ i n u s e c u v â n t u l . A d o u a zi d u p ă c e l e î n t â m p l a t e M a d l e n a pără ­s i s e c a s a u n d e s e i n s t a l a s e d - ş o a r a A u r e l i a . M a d l e n a s e r e f u g i a s e l a L e o n c a r e î n o c h i i e i r e p r e z e n t a î n c e p u t u l u n e i v i e ţ i n o u ă . A d u s e s e c u ea n u m a i «str ic tul necesar» , a d i c ă t o a t e r o c h i l e şi l inger ia , c a r e s c o a s e din v a l i z e u m p l u s e r ă într 'o c l ipă m i c u l s a l o n a ş şi c a m e r a d e c u l c a r e a a lui L e o n B o r c e a . D i n l ipsa garderoabe lor î n d e s t u l ă t o a r e , d e l i c a t e l e s t o f e s e î n t i n ­seră pre tu t inden i , L e o n s e s i m ţ i î n ă b u ş i t d e a c e a s t ă n ă v a l ă d e m ă t a s e , p e c a r e o b o ţ e a şi o r ă s t u r n a l a f i ecare p a s , s u b pr iv irea ir i tată a Madlene i . In c u r â n d n ic i n u m a i îndrăsn i s ă s e m i ş t e .

L e o n n u s e m a i î n t o r s e s e l a B a n c a A s t r a . S e p u s e fără e n t u z i a s m să - ş i c a u t e a l t l oc , a i u r e a . î n c ă n u g ă s i s e . I n d i m i n e a ţ a de a c u m s e î m p l i n e a o l u n ă d e c â n d d u c e a u v i e a ţ a a c e a s t a «prov izor ie» .

M a d l e n a S t ă t e s c u s e s i m ţ e a c a u z a tu turor a c e s t o r c a t a s t r o f e şi propria s a a d m i r a ţ i e c r e s c u . î ş i p e t r e c e a t i m p u l p r i v i n d u - s e î n d e l u n g în o g l i n d ă , l u s t r u i n d u - ş i u n g h i i l e , p r i n z â n -du-ş i părul în c â r l i g e d e h â r t i e şi f r e c â n d u - s e c u to t so iu l d e a p e şi d e m i r o d e n i i . I n t r e t i m p , p o v e s t e a n ă s c o c i r i a s e m u i t o a r e t o a t e c u a c e a s t a deopi ldă , pe care o i s tor i sea a c u m lui L e o n :

— E m i ş c ă t o r c â n d t e g â n d e ş t i c ă dob i tocu l ă s t a d e portar e în s t a r e s ă s e a r u n c e în foc c a s ă - m i f a c ă u n s e r v i c i u . . . D e c â t e ori t rec p e d i n a i n t e a lui n u m a i s f â r ş e ş t e c u p l o c o n e l i l e . Eri , v ă z â n d u - m ă c ă u r c scăr i le , s p u n e a o r d o n a n ţ e i de la e taju l a l d o i l e a : E h e i ! c e m a i n o r o c a r e d o m n u ' B o r c e a ! . .

C o n c l u z i a era c ă portarul , o r d o n a n ţ a , ch ir iaş i i d e l a parter şi e t a j , v e c i n i i , t o a t ă s t rada , erau îndrăgos t i ţ i n e b u n i d e M a d l e n a .

A c e s t e n ă z b â t i i e x t r a v a g a n t e î n c e p u r ă să-1 s c o a t ă d i n săr i t e p e L e o n . Mai c u s e a m ă în d i m i n e a ţ a a s t a , c â n d c ă u t a d e o j u m ă t a t e de oră , fără r e z u l t a t , u n b u t o n d e m a n ş e t ă r o s t o ­g o l i t c i n e ş t i e u n d e . II c ă u t a n u m a i c u priv irea , c ă c i M a d l e n a îi i n t e r z i s e s e s ă d e r a n j e z e roch i i l e . N e m a i p u t â n d s ă r a b d e s e h o t ă r î s ă d e a o l o v i t u r ă d e Stat . Cu o b u c u r i e d r ă c e a s c ă , a p r o a p e c u v o l u p t a t e a u n u i s a c r i l e g i u , î n t r e r u p s e p o v e s t e a M a d l e n e i c â n d era m a i apr insă , şi o r u g ă să - i cau*e b u t o n u l m a n ş e t e i , d a c ă v r e a s ă n u - i s v â r l e câ t c o l o t o a t ă z e s t r e a . M a d l e n a opr i tă l a m i j l o c u l i s tor is ire i , a d i c ă în pl in del ir a l grandoare i , r ă m a s e c u p i la d e u n g h i i în m â n ă , u i m i t ă d e a t â t a î n d r ă s n e a l ă . A s t a u m p l e a p a h a r u l . N u era des tu l c ă L e c n n u - ş i p e t r e c e a z i l e l e l a p i c i o a r e l e ei , c u m v i s a t e , dar a c u m a î n c e p e a s ă f ie ş i o b r a s n i c ; o t ra ta d e l a ega l la ega l . E r a g a t a s ă î n c e a p ă o s t r a ş n i c ă f i l ipică, d a c ă n u s b â r n â i a s o n e r i a . S e a s c u n s e în s a l o n a ş , şi a b i a î n c h i s e u ş a , c â n d p e c e a l a l t ă , i n t r ă Grosvald , b a n c h e r u l . L e o n B o r c e a privi m o s a f i r u l c u a d e v ă r a t ă p l ă c e r e ; a c e a a c a m e n i l o r c a r e s u f e r ă a c a s ă t i ran ia u n e i f e m e i şi g ă s e s c n e m ă r ­g i n i t ă b u c u r i e s ă s t e a d e v o r b ă c u ce l m a i n e î n s e m n a t c a m a r a d . B a n c h e r u l , e drept , n i c i m ă c a r c a m a r a d n u e r a ; dar L e o n îl c u n o s c u s e l a S t ă t e s c u , în v r e m e a c â n d t o a t ă v i e a ţ a îi p ă r e a s i m p l ă şi t randaf ir ie . î n c e p u r ă s ă v o r b e a s c ă despre l u c r u r i fără î n s e m n ă t a t e . In t i m p u l c o n v e r s a ţ i e i , L e o n s t r e c u r ă c â t e v a c u v i n t e d e s c u z ă , d e părere d e r ă u . . . L a î n c e p u t b a n c h e r u l n u î n ţ e l e s e , dar depr ins s ă s t o a r c ă p e n e s i m ţ i t e spovedani i o a m e n i l o r , îl s i l i s ă m ă r t u r i s e a s c ă îndes tu l d e p e departe , părerea d e r ă u c ă l 'a f ă c u t s ă su fere , fără s ă v r e a .

— Să s u f ă r ? s e m i r ă Grosva ld . L e o n B o r c e a a p l e c ă och i i , s t â n j e n i t . — M a d l e n a m i - a s p u s ! î n g â n ă , săr ind d e o d a t ă d e p e s c a u n şi r e p e z i n d u - s e s u b m a s ă

u n d e c r e z u s e c a a zăr i t îns fârş i t b u t o n u l . D a r n u era , şi s e î n t o a r s e la l o c fur ios . — D o a m n a S t ă t e s c u . . , ţ i - a s p u s ? . . Ce-a putu t să - ţ i s p u n ă ? — M i - a s p u s c ă ş t i a . . . s e n t i m e n t e l e p e c a r e i l e p u r t a ţ i . . . d e m u l t ; s fârş i r ă s u f l â n d

L e o n şi pr iv ind c u d e s n ă d e j d e la g a u r a g o a l ă a m a n ş e t e i . — M ă a ş t e p t a m , r ă s p u n s e Grosva ld l in iş t i t d e o d a t ă . Fi i fără g r i j ă t inere , m a d a m Stă­

t e s c u s 'a î n ş e l a t .

I I I

O l u m i n ă b r u s c ă s e f ă c u î n su f l e tu l b a n c h e r u l u i şi în t rebă el a c u m , l a rândul l u i : — Şi d u m n e a t a . . . o iubeş t i ? L e o n B o r c e a r ă m a s e surpr ins . Nic i el n u - ş i d ă d u s e î n c ă bine s e a m a . — D u m n e t a c e crezi ? în trebă s f ios , c ă u t â n d o l ă m u r i r e pare 'că , de la a l tu l , c u c u g e t u l m a i

l i m p e d e . Mărturis i c ă n u - ş i p o a t e da s o c o t e a l ă . L a î n c e p u t c r e z u s e c ă n 'o i u b e ş t e , dar c u m d e a t u n c i , d o a m n a S t ă t e s c u îl a s i g u r a d e tre izec i d e ori p e zi c ă o a d o r ă , n u m a i ş t ia n ic i el n i m i c .

Ochi i b a n c h e r u l u i s u r â d e a u ş iret . N e n o r o c i r i l e a l t o r a îl d i s trau î n t o t d e a u n a . — D o m n u l S t ă t e s c u , î n c e p u el c u u n aer n e p ă s ă t o r , d o r e ş t e s ă l i m p e z e a s c ă m a i repede

s i t u a ţ i a . Cere c a d o a m n a s ă i n t r o d u c ă ea s i n g u r ă , m a i repede , d ivor ţu l . A l t fe l î n c e p e el . D u p ă c u m şt i i e f o a r t e a p r i n s d u p ă d o m n i ş o a r a A u r e l i a şi v r e a s ă s e î n s o a r e p â n ă în t o a m n ă . D e a c e e a a cerut o î n t r e v e d e r e c u d o a m n a S t ă t e s c u , s ă f i x e z e în b u n ă î n ţ e l e g e r e c â t e v a p u n c t e ; n 'ar v r e a s ă s e d e s p a r t ă în d u ş m ă n i e . D o a m n a S t ă t e s c u n 'a r ă s p u n s n i m i c ş i a f ă c u t ră u . Nu-ş i î n e ţ e l e g e i n t e r e s e l e . Intr 'o j u m ă t a t e d e o r ă E m i l v a fi a ic i , c a t ă s ă l i p s e ş t i ; pr insă p e n e a ş t e p t a t e d o a m n a S t ă t e s c u v a fi n e v o i t ă s ă ia îns fârş i t î n ţ e l e g e r e a , p e c a r e şi e u o s o c o t , foarte , f oar te n e c e s a r ă . Şi a c u m l a r e v e d e r e t inere .

L e o n B o r c e a îl p e t r e c u p â n ă l a u ş ă , şi c â n d M a d l e n a intră , î l g ă s i a r u n c â n d c u o în fă ­ţ i ş a r e turbată , r o c h i i l e în dreapta şi în s t â n g a , p e s t e s c a u n a şi m e s e . D o a m n a S t ă t e s c u d ă d u u n ţ ipăt d e g r o a z ă . ,

— T r e b u i e s ă - m i g ă s e s c b u t o n u l a c u m a , î n d a t ă , f i indcă t r e b u i e s ă p l e c ! i sbucni L e o n , s m u l g â n d o r o c h i e v e r d e d e p e u n scr in şi s v â r l i n d - o p e u n d u l a p .

M a d l e n a îl pr ivea n e m i ş c a t ă , d e s a r m a t ă d e a t â t a î n d r ă s n e a l ă . — Eşt i n e b u n ! . . N i c i o d a t ă b ă r b a t u - m e u n u ş i -ar ti p e r m i s s ă fie n e c u v i i n c i o s , a d ă u g ă

e a p e n t r u d â n s a s i n g u r ă . — E u ş o r s ă fii po l i t i cos c â n d ai u n a p a r t a m e n t c u o p t c a m e r e ! D a r M a d l e n a s e g â n d e a a c u m la S t ă t e s c u . C u g la s t a r e f ă c u c o m p a r a ţ i e î n t r e E m i l ,

per fec t g e n t l e m a n şi L e o n , o m i c ă s e c ă t u r ă prost c r e s c u t ă . . . P e u r m ă î n c e p u s ă p l â n g ă l a a m i n t i r e a su fer in ţe i p e c a r e a pr ic inu i t -o o m u l u i c a r e - a a d o r a t - o î n t o t d e a u n a , şi care , D u m ­n e z e u ş t i e n u m a i c â t s u f e r ă a c u m . P l â n s u l a c e s t a şi r e m u ş c ă r i l e i m a g i n a r e s fârş iră prin a-1 s c o a t e c o m p l e t d in fire p e L e o n şi n e g ă s i n d n ic i o r ă z b u n a r e , î i ţ i p ă în f a ţ ă m ă r t u r i s i r e a lu i Grosva ld , c ă S t ă t e s c u o i u b e a p e d o m n i ş o a r a A u r e l i a d e trei a n i ş i c ă d e a b i a a ş t e p t a să s c a p e l iber , c a s ă s e î n s o a r e . î ş i l u ă repede pă lăr ia şi fugi p e scăr i î n a i n t e c a M a d l e n a s ă a p u c e a e x p l o d a l a a u z u l a c e s t e i n e m a i p o m e n i t e « n ă s c o c i r i » . A j u n s în s tradă , o l u ă l a g o a n ă , c a u n c o n s p i r a t o r care , d u p ă c e a dat foc f i t i lului d e l a b o m b a ca tas tro fa lă , o i a l a f u g ă c â t m a i departe , î n a i n t e d e erupţ ie .

Când d u p ă c â t e v a m i n u t e , d o m n u l S t ă t e s c u î n t r ă în m i c u l s a l o n , fu pr imi t d e o a v a l a n ş ă d e s t r i g ă t e şi i n v e c t i v e , a t â t d e formidab i l e , î n c â t s e t r a s e înapo i , u i m i t , în fa ţa a c e s t e i M a d l e n e f u r i o a s e ş i r e c u n o s c u t e . Ochi i d i lataţ i şi g l a s u l a scuţ i t , m â n a î n t i n s ă spre el, a r ă t â n d u - 1 c a o i m a g i n ă a jus t i ţ i e i , î l i n t i m i d a r ă în tr 'a tâ ta , î n c â t în c â t e v a c l ipe a v u î n f ă ţ i ş a r e a şi c h i a r s e n t i m e n t u l u n u i v i n o v a t . A p o i , n e a ş t e p t a t , furia M a d l e n e i s e poto l i şi ea s e prăbuş i l a p i c ioare l e lu i S t ă t e s c u , m ă r t u r i s i n d u - i g e l o z i a , c h i n u l nesu fer i t la g â n d u l c ă p u t u s e s ă i u b e a s c ă trei a n i a l tă f e m e i e , p e c â n d ea , îşi d ă d e a s e a m a a c u m a , n u p u t u s e să - ş i i u b e a s c ă d e c â l bărbatul , î l i u b e a ; îi c e r e a ertare în g e n u n c h i , îl r u g a s ă o p r i m e a s c ă î n a p o i a c a s ă , s ă - i fie o s c l a v ă s u p u s ă şi iub i toare .

S t ă t e s c u c u t o a t e c ă v e n i s e c u a l t e gândur i , c a or i ce o m c u obice iur i d e c a r e s e d e s p ă r ţ e a g r e u , a v u o pr iv ire d e i er tare p e n t r u f e m e i a lângă, c a r e t ră i se a t â ţ i a a n i . P e u r m ă , ş t ia a c u m c ă n o u a lu i c ă s n i c i e v a p r o v o c a o ser i e d e nep lăcer i în l u m e a u n d e trebuia s ă i n t r o d u c ă o s i m p l ă dac t i l ogra fă . As t fe l a v u s e n z a ţ i a c ă lucrur i l e i n t r ă în n o r m a l şi s fârş i prin a t ă g ă d u i i er tare f e m e i i . N ' a v e a d e c â t s ă s e î n t o a r c ă a c a s ă . T o a t ă î n t â m p l a r e a n u era c u n o s c u t ă decâ t d e Grosva ld . S e despărţ i c u g r e u d i n bra ţe l e Madlene i şi p l e c ă î n a i n t e , s ă a r a n j e z e în toarcerea .

P e s t e z e c e m i n u t e , c â n d L e o n v e n i s ă a f le r ezu l ta tu l d i scuţ i e i în tre foşt i i soţ i S tă te scu , o g ă s i t r e m u r â n d î n c ă d e fer ic ire .

— A v e n i t ? în trebă el , fără s ă s i m t ă n e v o i a a m a t prec i za c i ne . M a d l e n a îl privi c u m i l ă . O durere g r o a z n i c ă îi s t r â n s e i n i m a . B ie tu l d e e l ? C u m să- i

s p u n ă ? Şi t r e b u i a t o t u ş . . - . -Cu m i i d e î n c o n j u r u r i , î l f ă c u s ă î n ţ e l e a g ă c ă S t ă t e s c u o r u g a s e s ă s e î n t o a r c ă a c a s ă . Când a u z i c ă M a d l e n a s'ar p u t e a s ă p l e c e , L e o n B o r c e a s i m ţ i o b u c u r i e a t â t d e t u m u l ­

t u o a s ă ş i n e s t ă p â n i t ă , î n c â t îi v e n i s ă sară p e s t e m e s e şi s c a u n e , c u s t r i g ă t e d e s ă l b a t e c . Se

2 1 2

g â n d i î n s ă c ă e c u v i i n c i o s să - ş i a s c u n d ă fer ic irea şi s c o a s e o bat i s tă , s u f l â n d u - ş i n a s u l î n d e ­l u n g , pentru a c â ş t i g a t i m p să - ş i o m p u n ă o f a ţ ă m a i po tr iv i tă tr i s te ţe i u n e i despărţ ir i .

D i n ne fer ic i re g e s t u r i l e n o a s t r e s u n t l i m i t a t e , ş i c â t e o d a t ă a c e l e a ş i n e s e r v e s c în c e l e m a i contrad ic tor i i s i tuaţ i i .

M a d l e n a s o c o t i c ă b a t i s t a lu i L e o n a s c u n d e a u n î n c e p u t d e p l â n s , şi fu a d â n c m i ş c a t ă . — N u ! N u ! c u a t â t m a i r ă u ! N ' a m s ă f iu n i c i o d a t ă a t â t d e c r u d ă s ă t e l a s s i n g u r ! R ă m â n

c u t i n e . L e o n B o r c e a v ă z u p r i m e j d i a . II c u p r i n s e o fr ică fără m a r g e n i , fr ica d e a-ş i v e d e a risipit

t o t v i s u l d e l iber ta te . î ş i p ierdu c u m p ă t u l . — D a r n u t e i u b e s c , n u t e - a m iub i t n i c i o d a t ă ! sb ieră fur ios ş i d e s n ă d ă j d u i t . N u t e - a m

iubit , a i o ide i e f i x ă şi a t â t ! E s i m p l u ! c u m n'a i î n ţ e l e s - o ? N u - t e - a m - i u b i t ! o s p u n tare şi răsp ica t .

P e n e r ă s u f l a t e îi s p u s e to t c e a v e a p e i n i m ă . T o a t ă r e v o l t a lui d e o m t i m i d , t o a t e i n d i g ­n ă r i l e d in f i ecare zi î n a i n t e a ţ i c n e l e i a c e s t e i f e m e i , i e ş iră l a l u m i n ă în a c e a s t ă e x p l o z i e târz ie . Cu b u c u r i e , m i r a r e şi fr ică, s e a u z i p e el î n s u ş vorb ind , s i m ţ e a g r o s o l ă n i e purtări i , dar s i m ­ţ e a d e a s e m e n i c ă n i m i c p e l u m e nu-1 p o a t e opri s ă v o r b e a s c ă . Când sfârş i , c u răsuf larea tă ia tă , t rânt i u ş a şi s e î n t i n s e p e pat , în c e a l a l t ă c a m e r ă .

M a d l e n a r ă m a s e s i n g u r ă , în s a l o n a ş , î n p ic ioare , l â n g ă perde le . P r i v e a în juru l ei, fără s ă î n ţ e l e a g ă . Mobi le le , z u g r ă v e a l a , t a b l o u r i l e d e p e pereţ i , roch i i l e a r u n c a t e pre tu t inden i , f igura ei r ă s f r â n t ă d e o g l i n d ă , îi p ă r e a u c e n u ş i i t o a t e şi m i z e r a b i l e . S i m ţ i a a c o l o , î n l ă u n t r u , c ă o f lacără care - i î n c ă l z i s e su f l e tu l t o a t ă v ia ţa , s e s t i n s e s e brusc .

— L e o n n u m ă i u b e ş t e . . . E m i l n u m ă i u b e ş t e . . . S e a ş e z ă c u î n c e t i n e a l ă u n e i b o l n a v e m t r ' u n ji lţ şi p l â n s e î n d e l u n g , t ă c u t , în bat i s tă .

T â r z i u de to t , a u z i s o n e r i a , paş i , g l a s u l lu i L e o n vorb ind c u c i n e v a în cor idor . U ş a s e d e s c h i s e şi f r u m o a s a m a d a m Vore l i s b u c r i în c a m e r a s g o m o t o a s ă .

— Insfârş i t , t o t t e - a m descoper i t , lâcheuse! M a d a m Vore l era, p r i e t e n a M a d l e n e i î n t o a r s ă d e c â t e v a z i l e d e l à C o n s t a n ţ a şi c a r e

a f l a s e d e l à Grosva ld î n t â m p l a r e a şi a d r e s a . M a d l e n a , i n s t i n c t i v s e î n t o a r s e c u s p a t e l e spre fereas tră să a s c u n d ă u r m e l e lacr imi lor . — Allons, chérie, p o v e s t e ş t e - m i r o m a n u l ! s e f r ă m â n t a d e n e r ă b d a r e m a d a m Vore l . M a d l e n a ş t i a c ă n u v a p u t e a s c ă p a fără s ă p o v e s t e a s c ă . D a r c u n o ş t e a ş i s o l e m n i t a t e a

a c e s t e i c l i p e : o a s c u l t a o p r i e t e n ă c a r e a v e a la rândul ei a l t e pr ie tene . — Căci d u p ă câ t a m a u z i t c'est un vrai roman. N u M a d l e n o ? — Mon Dieu... s e î m p o t r i v i m o a l e M a d l e n a .

Qui est ce jeune homme i — Secretarul lui E m i l . — Et naturellement s 'a îndrăgos t i t d e t ine . . . — M d a . . . n e v e d e a m în f i ecare z i . . . ş i n'est past c â n d eşti to t t impul l â n g ă o f e m e i e . . . — F r u m o a s ă ca t i n e . M a d l e n a r id ică f r u n t e a ş i -ş i îndreptă repede părul p e t â m p l e . — Alors, un jour, a m a v u t o e x p l i c a ţ i e . . . — Ţi -a s p u s c ă t e i u b e ş t e ? — Mi-a s p u s că m ă i u b e ş t e d e m u l t ă v r e m e . . . Glasul Madlene i d e v e n e a s igur , d in n o u încreză tor . — A m î n ţ e l e s c ă în o m u l a c e s t a t â n ă r era u n s e n t i m e n t foarte ser ios şi foar te p u ­

tern ic . A ş a c ă . . . M a d a m Vore l o privi c u i n v i d i e şi a d m i r a ţ i e . — Iţi a m i n t e ş t i , î n t r e r u p s e ea , z i u a c â n d a m fost l a g h i c i t o a r e ? Ţ i - a s p u s c ă a i s ă i n ­

spiri p a s i u n i p u t e r n i c e . T e v e d e a în vi i tor , c u m s p u n e a ea , c a o reg ină , avec une longue traîne, p e o t e r a s ă p ă t a t ă de s â n g e .

Ochi i Madlene i s t r ă l u c e a u d e p lăcere . — Bref, un jour, e r a m s i n g u r ă , la fereas tră , în s a l o n u l ce l m a r e . L e o n intră ; a m s i m ţ i t

qu'il s'était arrêté ş i m ă pr ivea . E r a u n f r u m o s a p u s d e s o a r e c a r e f ă c e a în părul m e u un brouillard d'or vaporeux... A m în tors c a p u l et je vis le jeune — homme — pal id , tout pâle.

M a d l e n a l u n e c ă din n o u în m i r a j u l a m e ţ i t o r şi ind i spensab i l e x s i s t e n ţ e i s a l e . Când p o v e s ­t irea s fârş i , c r e z u d in n o u în ea , şi în och i îi s t r ă l u c e a i m a g i n e a r e î n v i a t ă , a u n e i M a d l e n e S t ă t e s c u , m a g n i f i c ă , a d o r a t ă şi fa ta lă .

2 1 3

D R U M U L D E S Â N G E

V J A u n v â n ă t o r a p r i g , r ă s c o l i n d a d â n c u l d e c o d r u P e u r m a d r u m u l u i t r ă d a t d e r a n ă , C ă u t â n d c ă p r i o a r a u r m ă r i t ă O p r i n d u - s e î n r ă s t i m p u r i , s ă d e s l u ş e a s c ă S u s p i n u l d i n u r m ă , d i n s u s p i n u l f r u n z e l o r . . .

D o r n i c d e p r a d ă , a s e m e n i p ă t i m a ş u l u i v â n ă t o r S â n t , d a r v â n a t u l p r i g o n i t d e m i n e c u î n d â r j i r e , F i a r a s p e r i o a s ă •— m â n d r ă î n n e v i n o v ă ţ i e — s ă l b a t i c ă , E î n s u ş i , r ă n i t u l m e u s u f l e t a s c u n s .

I s c o d i n d u - 1 d e a p r o a p e p r i n t a i n a s u f e r i n ţ e l o r , N e l ă s â n d u - i n i c i r ă g a z , n i c i o d i h n ă , P e s t e p r ă p ă s t i i ş i p r i n h ă ţ i ş u r i • I n d o r u l g l o r i o a s e i b i r u i n ţ e . P r i v i n d p ă m â n t u l ş i u i t â n d c e r u l .

D e p a r t e g l o a t a c u h a i t ă i s c u s i t ă I z b u c n i n d z g o m o t o s î ş i u r m e a z ă m e n i r e a .

I a r v â n ă t o r u l c a r e ş i - a v ă z u t i z b â n d a Ş i n u s ' a l ă s a t p â n ă c e n u a a j u n s , C r o i n d d r u m u r i n o u i , s f â ş i i n d u - s e d e s p i n i , P â n ă l a c ă p r i o a r a î n g e n u n c h i a t ă , p l â n g â n d , m u r i n d . . .

C u m â i n i l e g o a l e ş i c u p o v a r a u n e i z â m b i r i \ V â n ă t o r u l t r ă g ă n i n d p e d r u m u l c u n o s c u t .

S e î n t o a r c e î n t r ' u n s f â r ş i t l a t o v a r ă ş i i v e s e l i Ş i î n d i s p r e ţ u l t u t u l o r , z i c e : n u a m g ă s i t n i m i c .

D E

A D R I A N M A N I U

I I

C R O N I C I

I D E I . O A M E N I & F A P T E

E R N E S T R E N A N

4ă vie est colorie powr moi» E. R.

C E N T E N A R U L naşterii lui Emest Renan coin­cide trist, cu o renegare a acelui care a dat o nuanţă de scepticism elegant cugetării a două generaţii.

A m cetit cu melancolie articolele, studiile, ce s'au scris cu prilejul centenarului. Toate s'ar re­zuma în: «l'heure de Renan est pas.ee». Un scriitor e şi. mai ne îndurat cu amintirea splendidului sedu­cător al cugetării franceze, o spune clar: «Noi nu mai putem să adresăm acestui maestru al vârstei de douăzeci de ani, acel adio pe care el îl trimitea la sfârşitul cărţii L'Avenir de la Science Dumne­zeului tinereţii sale». In ultimele rânduri ale acestei mişcătoare şi supreme rugăciuni; el spunea: «Adio, cu toate că tu m'ai înşelat, eu te iubesc încă».

Trebuie să ne spunem adio, fără amărăciune, fără mustrări, fără injurii, dar fără isbucniri, scurt, într'un cuvânt, aceluia care ne-a târît prea mult după el. Nu-1 mai iubim. Suntem mântuiţi.

Franţa care domină ambele ţărmuri ale Rhinului, nu mai e Franţa învinsă — deci contemplativă — şi sceptică dela 1870. Un spirit de afirmaţie, un spirit activ de disciplină dogmatică, străbate cugetarea franceză. Emest Renan care reprezintă nu numai naufragiul credinţei dogmatice, dar şi o pasionată respingere a oricărui razim al gândirii u m a n e — n u mai poate găsi în sufletul generaţiei de astăzi re­zonanţa pe care a avut-o în formaţia intelectuală a unui Barres, Lemaître, Bourget sau France.

E o generaţie nouă, preţuind cugetarea ca un resort al acţiunii nu ca un stimulent al visului; o generaţie mai puţin iubitoare de liniile armonioase ale artei şi preţuitoare a maşinismului brutal şi monstruos ca o viziune de apocalips; e o generaţie bărbătească.

Totul în spiritul lui Renan este femenin, de altfel undeva îi şi scapă această mărturisire. «In chipul meu de a simţi eu sunt femeie pe trei sferturi...». El nu s'a revărsat tumultos în afară, spre a da

2 1 5

VIEŢII UMANE UN ALT ASPECT, CUGETAREA LUI NU A CU­CERIT CI S'A LĂSAT SĂ FIE CUCERITĂ DE TOATE ÎNDOELILE, DE TOATE MINUNATELE FRUMUSEŢI ALE VIEŢII. EL NU CONSIDERA EXISTENŢA CA O OBLIGAŢIE CU UN SCOP DE­FINIT, CI CA UN MIJLOC DE VOLUPTOASĂ COCHETĂRIE CU NECUNOSCUTUL CE TIVEŞTE CA O DUNGĂ DE DOLIU, A M E ­ŢITOAREA ÎNFĂŢIŞARE CE CULORI, DE LUMINI, DE SUNETE, ALE NATURII.

N U ODATĂ S'A ADRESAT LUI DUMNEZEU ASTFEL: «DĂ-MI NUMAI VIEAŢA, PENTRU REST M Ă OBLIG EU». U N EPICURIANISM INTELECTUAL, UN DISPREŢ SUVERAN PEN­TRU OMENIRE, CARE NU PREŢUEŞTE DECÂT ÎN MĂSURA UNEI LUMI IDEALE PE CARE O ÎNCHIDE ÎN CEAŢA INCONŞTIEN­TULUI, O EGOISTĂ CULTIVARE A INTELIGENŢEI PENTRU A FACE DIN EA O ARMĂ DE DĂRÎMARE A AMĂGITOARELOR ADEVĂIURI, REFUGII MÂNGÂIETOARE, PENTRU O BIATĂ 1U-M E MEDIOCRĂ, IATĂ CONTURURILE SPIRITULUI QUASI FILO­ZOFIC AL LUI R E N A N .

CU ARTA LUI NEÎNTRECUTĂ — ANATOLE FRANCE NU-I ESTE DECÂT UN ELEV — ERNEST RENAN ŞI-A CARACTERI­ZAT ŞI MAI BINE ATITUDINEA LUI MORALĂ. « M ' A M NĂSCUT ROMANTIC ŞI SUFLETULUI MEU ÎI TREBUIE CEVA CARE SĂ M Ă ÎMPINGĂ PE MARGINEA PRĂPĂSTIEI».

CA PASĂRILE MARINE, SPIRITUL LUI DE BRETON NU SE SIMŢIA BINE PE ŢĂRMUL SIGURANŢELOR — EL VOI SIGU­RANŢA ÎNDOELILOR. ŞI NAVIGÂND DEASUPRA TUTUROR ÎN-

DOELILOR, EL AVEA CEVA DIN DESTINUL TRAGIC AL PASĂRILOR MARINE CE-ŞI DUC EXISTENŢA DEASUPRA VALURILOR NE­SFÂRŞITE ŞI HAINE ALE MĂRILOR ; O MICĂ OBOSEALĂ A ARI­PELOR ŞI SE PRĂBUŞESC NEPUTINCIOASE ÎN ADÂNCUL PRI­MITOR AL APELOR. RENAN NU A AVUT CEEACE SE CHEAMĂ UN SISTEM FILOZOFIC. CU O IMAGINAŢIE PLASTICĂ, EL A FOST UN ARTIST, UN POET PE CARE NU 1-A PREOCUPAT NICI ADEVĂRUL ISTORIC, NICI ADEVĂRUL MORAL, NICI AR­HITECTONICA AŞEZARE A VREMELNICELOR SIGURANŢE U M A ­NE. TAINE 1-A JUDECAT CU O PRIETENEASCĂ ÎNŢELEGERE: «RENAN, ESTE CU TOTUL INCAPABIL DE FORMELE PRECISE; EL NU PĂŞEŞTE DELA UN ADEVĂR LA ALTUL. EL ÎNCEARCĂ, PIPĂE; EL ARE IMPRESII; ACEST CUVÂNT SPUNE TOTUL. FILOZOFIA, GENERALIZĂRILE NU SUNT PENTTU EL DECÂT RĂSUNETUL, ECOUL LUCRURILOR ÎN EL. EL NU ARE UN SIS­TEM, CI PRIVIRI, SENZAŢII».

POET-FILOZOF AL ÎNDOELII, SFĂRÂMĂTOR DE CREDINŢE, ERNEST RENAN RĂMÂNE CA O PERMANENTĂ TENTAŢIE A OMULUI DE ACŢIUNE. OPERA LUI SUBTIL-NARCOTIC RĂ­MÂNE ÎN CADRUL PUR AL LITERATURII. E A NU A FOST DESTINATĂ SĂ CREEZE ADEVĂRURI, CI STĂRI SUFLETEŞTI PRIINCIOASE DUMNEZEEŞTEI DESFĂTĂRI A VISURILOR.

ŞI POATE PENTRU ACEASTA RENAN ESTE M A I IUBIT AIUREA, DECÂT ÎN FRANŢA DE ASTĂZI.

Pamfil Şeicaru

U N N O U M I S T I C I S M ; A L F I E R U L U I

A C U M ŞAIZECI DE ANI, PRESIMŢIND ÎNCEPUTUL UNEI ARTE TINERE, NĂSCUTE DIN MAŞINISM ŞI VITEZĂ, B A U -DELAIRE SCRIA: «ORICÂT DE ÎNCET AR PORNI O CALEAŞCA ORI O CORABIE, ELE DAU MIŞCĂRII O GRAŢIE MISTERIOASĂ ŞI COMPLEXĂ. OCHIUL ARTISTULUI GĂSEŞTE DESFĂTARE ÎN ŞIRUL DE FIGURI GEOMETRICE, PE CARE CORABIA ORI CA­LEAŞCA, ÎN TRECEREA LOR, LE DESCRIU SUCCESIV ŞI GRĂBIT ÎN SPAŢIU».

ERA CEA DINTÂIU ÎNCERCARE DE A RECUNOAŞTE FRUMUSEŢE MAŞINILOR DISGRAŢIOASE ŞI PRIMITIVE ALE TIMPULUI; ALE CĂROR STRĂNEPOATE AU ÎNTRECUT CU MULT POATE, ÎN­CHIPUIREA CELUI CE-A CÂNTAT FLORILE DE OTRAVĂ. D E ATUNCI VAPOARELE ŞI-AU SUBŢIAT TRUPUL, MODELATE CU RĂBDARE DE PREDESTINAREA LOR SĂ STRĂBATĂ CÂT MAI RAPID TALAZURILE OCEANELOR; DE ATUNCI PURITATEA DE LINII A UNUI AUTOMOBIL, ÎNGUSTAT ŞI STILIZAT DE NEBUNIA VITEZEI, A CĂPĂTAT CEVA DIN SVELTEŢA ELEGANTĂ A UNUI CAL DE CURSE. NU SE MAI POATE VORBI DE MONSTRUOZI­TATEA MAŞINELOR, NICI DE LIPSA LOR DE ESTETICĂ. INSĂŞ ARTA VEACULUI ÎNCEARCĂ A-ŞI HRĂNI INSPIRAŢIA DIN VIEAŢA ACESTOR FĂPTURI ANDROIDE, CARE NE ÎNCONJOARĂ ŞI SCHIMBÂNDU-NE DECORUL, NE SCHIMBĂ NU NUMAI ÎNFĂŢIŞAREA LUMEI, DAR VIEAŢA TOATĂ PÂNĂ LA CEL MAI NEÎNSEMNAT AMĂNUNT COTIDIAN. SUNT ZORILE UNUI NOU MISTICISM, CU ZEII ÎNTR'UN OLIMP UNDE ATOTSTĂPÂ-NIREA LUI JUPITER A FOST UZURPATĂ DE ŞCHIOPUL FĂURAR VULCAN. MIRACOLUL ŞTIINŢIFIC, PLIN DE NĂSCOCIRI UI­MITOARE ŞI DE ÎNDRĂSNELI NEBĂNUITE, VA ADUCE CÂNDVA POATE ŞI ACEST MISTICISM AL FORŢELOR INDUSTRIALE. ÎNCEP SĂ APARĂ ICI-COLO, ROMANCIERI ŞI POEŢI, CARE FĂRĂ SĂ AJUNGĂ LA ANTROPOMORFISM, ATRIBUIE MONŞTRILOR M E ­CANICI ŞI INDUSTRIEI MODERNE, ÎNSUŞIRI GRANDIOASE ŞI MENIRI SUPRANATURALE. CE FRUMOS ŞI PATETIC ROMAN AR SCRIE ÎNDRĂSNEŢUL CARE AR RIDICA LA SIMBOL RE­VANŞA FIERULUI, LUCRAT DE M Â N A OMENEASCĂ PENTRU A FĂURI ARME, TUNURI ŞI TĂIUŞURI DE B A I O N E T E — Ş I RĂSBUNÂNDU-SE APOI PE ÎNSĂŞ OMUL CREATOR, PE CARE SUPRAÎNARMĂRILE L'AU OSÂNDIT LA RĂSBOIUL UCIGAŞ! SUNT CÂTEVA DECENII DE CÂND ZOLA, LA APARIŢIA CELOR DINTÂIU MAŞINI DE VITEZĂ A TRANSPUS UNEI LO­

COMOTIVE CÂTEVA DIN SENTIMENTELE CARE FRĂMÂNTAU GÂNDUL MECANICULUI. IN ROMANUL «LA BÊTE HUMAINE»; MECANICUL JACQUES ŞI, LOCOMOTIVA LIZON. DAR ATUNCI PARALELISMUL ÎNTRE IUBITA MECANICULUI ŞI MAŞINĂ, ERA EXPRIMATĂ ÎN IMAGINI ŞI SIMBOLURI MAI DEGRABĂ, DECÂT ÎN NOTĂRI DIRECTE. A TREBUIT MULT MAI TÂRZIU, KIPLING, ENGLEZUL MULT MAI APROPIAT DE INDUSTRIE ŞI MAŞINĂ, SĂ NE FACĂ A ÎNŢELEGE POEZIA INTENSĂ A ACESTUI VEAC DE FIER, DÂND VIEAŢA MAŞINILOR ÎNSU­FLEŢITE S'AR PĂREA DE O VIEAŢĂ PROPRIE ; ATUNCI CÂND ÎNTÂIA OARĂ O LOCOMOTIVĂ PROASPĂT STIUJITĂ DIN ATE­LIER LUNECĂ PE ŞINE, SAU UN VAPOR DE CURÂND SLOBO­ZIT DIN ŞANTIERUL NAVAL, ÎNFIUNTĂ PRIMA FURTUNĂ. RĂSBOIUL FĂCÂND PE O M SĂ SIMTĂ MAI TRAGIC PUTEREA INDUSTRIEI, A FĂCUT SĂ NASCĂ ŞI MITUL MAŞINISMULUI. MIT DE LEGENDĂ ; PUTERE DRĂCEASCĂ, FORŢĂ DESTRUCTIVA ŢÂŞNITĂ DIN ANGRENAJUL CU DIBĂCIE DOSIT, CARE a Î M ­PRĂŞTIAT MOARTEA ŞI RUINA, ÎN CER, ÎN ŞANŢURI, SUB PĂMÂNT, ÎN ASCUNZIŞUL APELOR. MICHELET AR FI VĂ­ZUT CEVA DRĂCESC ÎN ACEASTĂ ÎNTOARCERE ÎMPOTRIVA OMULUI, A MAŞINISMULUI, CARE SE NĂSCUSE PENTRU A ADUCE BINE ŞI BELŞUG OMENIREI, ŞI A DEVENIT ÎN DE­CURS DE CINCI ANI ,-— ŞI MAI DUREAZĂ a FI ÎNCĂ — GENIUL EI RĂUFĂCĂTOR, EROU ÎNTUNECOS DE EPOPEE. CU DREPT CUVÂNT UNDEVA, LÉON DAUDET SE ÎNTREBA DACĂ NU E DE PRISOS TRUDA DE A STÂRPI FIARELE SĂL­BATICE, CÂND SUB OCHII NOŞTRI SUNT ÎNLOCUITE DE O ZOOLOGIE METALICĂ, MULT MAI DE TEMUT ŞI MAI NE­CRUŢĂTOARE DE C U M AU FOST FIARELE ANTEDELU-VIANE.

LITERATURA ACESTUI NOU MISTICISM AL VEACULUI, NE-AU DAT PÂNĂ ACUM PE WELLS, CHESTERTON, K I P ­LING, ALEXANDRE ARNOUX, A N D I É THÉRIVE. DAR ASTA NU POATE FI DECÂT UN ÎNCEPUT. LIRISMUL FIERULUI VA CUCERI CU ÎNCETUL LITERATURA. NU ASCULTĂ OARE COPII, DE PE A C U M , CU MAI MULT INTERES BASMELE UNDE MAŞINI MINUNATE SĂVÂRŞESC EROISMELE LUI FĂT FRUMOS DE ODINIOARĂ; IAR MAŞINILE DRĂCEŞTI, NELEGIUIRILE ODI­OASE ALE URIAŞULUI, DEVENIT TANK, DESTRUCTOR DE TRANŞEIE ?

2 l 6

C R O N I C I L I T E R A R E Î N S E M N Ă R I P E N T R U P O V E Ş T I

de Adrian Maniu

CU P R I L E J U L UNEI NOUI EDIŢII DIN

O D A T Ă ca nici o dată , va veni o vreme, când poveştile au să fie cercetate pentru alte înţelesuri de­cât acele ale unor întâmplări depănate la g u r a focului. Vremile de basm au să fie atunci cântăr i te cu tot a t â t a grije, precum cărturar i i de azi îşi aţintesc ochii asupra unei pietre săpate cu răboj s t răbun, sau, asupra unui cuvânt ce s ingur evocă o civili-za ţ iune .

Ţinând sub ochi car tea pentru copi i ; «Basmele românilor», de Ispirescu, în vreme ce u n copilaş se juca pe scânduri cu u n tren mecanic , încet întâiu din joacă, apoi cu înflăcărare, a m început să subliniez rânduri şi rândur i din minunate le po­veşt i .

Nu a m cunoşt inţă dacă cineva vreodată a în­cercat o analiză a basmelor, spre a vedea ce sim­boluri filozofice pot fi de terminate în m i n u n a t a lor destăinuire . Pornind dela cunoşt inţa că odată au fost ma i mul t decât desfătarea celor mar i , voi amint i pe nenumăra ţ i i visători ce au râcâ i t pă­mân tu l în căutarea comorilor din basme. Unii no­rocoşi au găsit astfel cazane cu bani , alţii numa i urmele bolovanilor din palate de smei şi de feţi frumoşi. Dar adevăratele comori zac încă sub ve­r iga vrăjilor.

In drumul prin basm ar fi t rebui t să ^pornim conduşi de u n fir nevăzut pe care să înşirăm pre­ţioasele mărgele . Ne ferim de această cale. Vrem să facem n u m a i o s implă osebire între ceeace e scornit de fantezia popoarelor, şi ceeace e u r m a unei civilizaţii s t răvechi . Insăş această osebire între gând şi faptă, va fi uneori imposibilă. P rada e mai bogată decât podoabele unui m o r m â n t de rege . De pildă descoperirea aeroplanelor îşi are numele legat n u n u m a i de Vuia , ci şi de u n unchiaş de demult , pe care în al t volum al lui Ispirescu l ' am cunoscut întrecând şi «Covorul sburător» din Ha­l ima şi t ragedia lui «Icar», cel ce pe aripi de ceară în mitologia elină se ridică — parabolă, deasupra umani tă ţ i i , până în vecie.

In «Hoţ împărat» u n fiu de domn, îşi face o datorie din a cunoaşte prin ucenicie toate meseriile şi astfel a junge să înveţe să şi fure — d a r mai ales să îşi «îmbine o maşină ' cu spiţe şi vârtejuri». (Ci­tiţi apa ra t demontabil cu aripi plane şi cu he-l ice!) . Invenţ ia modernă e prevestită în bazmul românesc , pe u n principiu m u l t ma i aplicabil de cât sborul păsărilor încercat de îngerescul Icar sau de Leonardo da Vinci.

* Pădurea de aur , argint , a ramă. . . splendidă com­

paraţie poetică.. . pentru codrii de tei, mesteacăni şi s te jar i .

* Balaurii . Două ipoteze. Sau hidrele antichităţi i

— sau, cum Cuvier, geologul francez, a reconsti­tu i t u n an imal preistoric după o măsea uriaşe — de ce n u u n cioban de geniu (ca cel ce a doinit Mioriţei) — r ă t ă c i n d prin munţ i şi întâlnind «îm-pietriţii» fosile, măsele de m a m u t , oasele cerbului

«BASMELE ROMÂNILOR» D E ISPIRESCU

preistoric «(în basme: cerbul sur)», să n u fi recon­sti tuit şi el, imaginile unei vieţi s t r ăbune?

* Voinicul tă ia t în bucăţele şi scos apoi din de­

sagi , lipit os cu os şi s tropit cu apă m o a r t ă — n u vă amint iş te acel zeu t ânăr al Egiptului care avu o tot a tâ t de crudă soar tă la gurile Nilului, aştep­tând pr imăvara ca şi Fă t frumosul nostru cel ce greu somn a dormi t? Greu până ce învăţă să se prefacă în porumbiel, ca să r ă p u n ă pe duşman . Tot aşa a făcut şi împără teasa Semiramis. Cetitorii în stele ciobani, sun t fraţi buni cu magi i Chaldeii.

* Unde au cunoscut povestitorii români «Ochiannl

de sticlă» cu care feciorul de domn, vede peste n o u ă ţări şi măr i palatul în care s tă Doamna Chiral ina? Telescoape?

In omul de piatră simbolul mer i t ă să fie un i ­versal. Un frate de cruce (amintire mai veche decât cruciaţii — cred că e pomeni tă tocmai în Herodot) află ta ina de nespus, prin care îşi poate mân tu i dorul tovarăşului său . Şi nu învinge decât ascun­zând cele aflate, şi împietreşte cu in imă cu tot , în z iua în care fratele îi cere să spulbere o bănuială rea ce întunecă prietenia. De unde o fi călătorit acest d rum în care merseră până la Crivăţ şi până la Vânt de P r imăva ră? Acolo ascultă destăinuirea ascunşi sub aripile unei păsări de au r ca în o mie şi u n a de nopţi , sau ca Ulise cel şiret în rătăcirile sale. Acest basm i-a plăcut m u l t lui Eminescu. Ia tă cum in t ră în miros de rosmarin Vântu l : «un flăcău frumos, cu părul lung de aur . . . şi cu un băţ în m â n ă , împletit cu tot felul de ierburi şi flori. (El poartă 'n m â n ă u n toiag, împodobit cu trest i i ) . Ii miroase a om şi m ă n â n c ă lapte dulce de căprioară, bea apă de micşunele, şi se apucă de povestit .

* Mărturiseşte vântul , calea lungă de zece ani , ce

poate fi s t răbă tu tă într 'o clipă. Şi «dacă s 'ar duce cineva în pădurea neagră de lângă gârla de pă­cură, care a runcă cu pietre şi foc până la cer, şi dacă încăleca pe buşteanul Ielelor...» cu care se poate trece gârla .

Ielele sun t de mul t identificate cu acele divini­tăţ i infernale, cărora şi Romani i şt iau că n u e bine să le pomeneşti numele . Când spoi «ele» în­ţelegi de cine e vorba.

Dar gârla de păcură asvârlind pietre de foc? Unde a văzut povestitorul r o m â n acest fenomen geologic? E vorba de vulcanii noroioşi din coti tura Carpaţilor, sau de alţi vulcani autent ic i? De unde viziunea cu pietre şi foc sărind din păcura lavă — şi nu plouând ca în Sodoma ?

* «Mama Crivăţului o să t r imea tă un ovrei cu nişte

cămăşi ca pânza păiajenului dar otrăvi te . Cine le îmbracă fără să le ude cu lacrimi de tur tur ică va muri».

2 1 7

In graiul popular, nu odată drumul lui Traian e făcut de jidovi şi ovrei — singuri care se price­peau în lucruri ext raordinare . Să lăsăm însă această problemă economică, amint ind o cămaşe otrăvi tă ce a fost dătătoare de moar te pentru nemuri torul Hercu le !

O cămaşe otrăvi tă . Basmul român ca şi legenda greacă par confuze. Oare despre ce să fie vorba şi cum ucideau cu cămăşi otrăvite vrăji toarele? O cronică de pe vremea ciumei luminează textu l . Atunci cioclii a runcau hainele morţi lor prin curţi ca să răspândească boala! Infecţia datori tă micro­bilor e ra exploatată de cei ră i . Desinfectantul la­crimilor e slab deşi poetic.

* «Feciorul ascuns în cerbul de aur» — ca în calul

Troian, spre a in t ra în cetate şi apoi «în iatacul» frumoasei. Când fata de împărat se preface că doarme numa i ca să prindă pe Fă t frumosul cerb, bufniţă sau chiar porc, fără ironie, — atunci amin­t im că şi Psihe a încercat să îşi cunoască iubitul — deşi Ea nu e silită apoi sa îl caute până la mar ­ginea lumii, tocind toiag şi opinci de fier, pentrucă, Ta prins cu adevărat .

* Fa ta părăsi tă cutreerând lumea cu copilaşul în

braţe se opreşte la căsuţa în care pasă-mi-te şedea Mama Sântei Lune. Vedeţi tabloul. Bă t râna gal­benă îi dă o găină friptă, din care iar simbolic trebuie păstrat fiecare oscior, apoi fata merse merse, prin nişte câmpii numai nisip, aşa de greu era drumul că făcea doi paşi înainte făcea şi unul înapoi...» E vorba de pustia africană sau de cea a rabă? Peisagiul e exotic. Dacă îl completăm cu leii şi pardosii paralei din alte basme, cu coarne sburli te, pândind de sub poduri de a ramă , ce pot să fie stâlpii unor apeducte s t răbune, imaginea se desfăşură în plin Orient. Nu numa i alte t impur i ; — al tă climă.

* Şi ajunse la o văgăună care era în t r 'un colţ de

m u n t e , (mare de puteau să intre şapte cetăţi în-t r ' însa) . Acolo şedea vântul . La Greci şi Romani , vânturi le erau ţ inu te când în burdufuri , când în peşter i .

* Iubitul îşi făcuse acolo u n fel de casă, g rămă­

dind buştenii unul peste altul şi împletindui cu nuielele. Amănunte le despre Dacia preistorică nu sunt străine acestei a rh i tec tur i ! Acea casă n ' avea nici ferestre nici uşi — int rarea era pe deasupra.

* Voinicii se înţeleg pe rând să grijească de foc

să n u se s t ingă. Cultul focului la toate popoarele indo-europene, (vezi Fustei de Coulanges) ca şi pentru vestale, are pedeapsă sacră — moar t ea .

* Şi a junge la o peşteră mare unde t ră iau oameni

ur iaşi cu un ochiu în frunte. . . Cu u n tăciune ur i ­

aşul e orbit — Fă t frumos din balaurul cu şapte capete răpeşte focul, ca să se re în toarcă acasă.. . din peştera omerică a ciclopilor.

* Făt frumos cu carată de sticlă e «adus pe ape

în t r 'un sicrinel încheiat şi smolit bine» e acel în care a călătorit şi Moise al evreilor şi copilul e t rusc !

* «Un armăsar cu şase aripi», caii înaripaţi de pe

porţile Ninivei. *

«Movilele de pămân t ce ai întâlnit- până aci sun t fraţii fetei împăratului şi ostile lui».

Da, cele mai mul te movile tumulusur i şi gher-gane scite în Muntenia , Moldova şi Ardeal sunt pline de oasele armatelor de al tă dată — ai îm­păraţilor roşii şi verzi, pe care numai basmul îi pomeneşte, arheologului u imit .

* împăra tu l vrea cu orice preţ «măcar o s târpi tură

de copil». Romanilor le era ruşine să n 'a ibă urmaşi . Dacă împără teasa prinde s ămân ţa muşcând un m ă r , să ţ inem min te că şi Buda s 'a născut pe gura m a m e i sale.

* «Nu m ă omorî Fă t Frumos», vorbeşte Ştiuca, în

basmul ce poate a fost întâiu fabulă. Ţine acest solzişor şi te vei gândi la mine . Toată vrăjitoria şi descântecele leagă în evocaţie, par tea de întreg.

* Ca să nu-1 prindă măias t ră — Fă t F r u m o s se pre­

face în l indină «şi se ascunse chiar în coada fetei». Cu u n humor delicios, domni ţa ia ochianul şi îl caută pe cer s tr igând obosită, «te s imt că eşti p'aci pe aproape, dar nu te văz. A t a să fiu».

* Paraleul «cu dinţi ca cei de fildeş şi cu ghiare

ca secerile», din Il iana Simziana, e o jus tă caracte­rizare a felinelor carnasiere — ce nu au fost vâ­na t e prin pădurile dunărene , ci apar ţ in codrului oriental în care Alexandria şi o miie şi u n a de nopţi ar fi adus inspiraţ ia . Amănun tu l ghiarelor e văzut cu ochii . Dar când şi unde ?

* * »

Sfârşesc aceste scur te sublinieri din numa i câteva basme româneşt i . Ar trebui u n voinic înţelept în luptă piept la piept, cu sfinxul, să desvălue enigma.

A m lăsat afară nenumăra t de mul te imagini ce sunt porţile marilor tainiţe de gând. In vechime se păstrau mari le adevăruri pentru puţinii aleşi Credem că a m satisfăcut şi acest obiceiu.

Trebuie să ne oprim la acea ipoteză a eredităţi i care a ra tă că în acelaş neam, n u exis tă numa i asemănări făţişe, ci şi interioare. Dovezile eredi­tăţii le găsim exterior, în cuvinte filologice, iar interior în identităţi de gând şi de vis.

D I N A M O P O E Z I A de

G. M. Ivanov

Al doilea articol IN creaţ iunea lor dinamopoetică, poeţii proletari, muse ţe . Nu e nevoie să fii neapăra t marxis t-or to-

cari n u aii ieşit totuşi din găoacele cazone ale dox ca să aprobi, sau pentrucă nu eşti , să desa-criticei sovietice — au scris versuri de o r a r ă fru- probi. Pretut indenismul frumuseţii — când această

2l8

frumuseţe e emana ţ i a strălucitoare a adevăratului talent — n u e o abstracţ ie , ci o real i tate, şi această reali tate în totdeauna şi oriunde, covârşeşte concep­ţiile şi preferinţele sociologice.

Poetul Mihail Gherasimov cân tă :

— Noi totul vom lua, noi totul vom cunoaşte , Vom despica adâncul până 'n fund, Ca 'n Maiu ce înfloreşte 'n aur Ni-e sufletul pr imăvăratec beat .

Şi noului muzeu — clădirii, — Măsură n 'a re -avântu l nostru mândru , — Noi s u n t e m : Wagner , Vinci, Tiţ ian, Şi noului muzeu — clădirii Zidi-vom o cupolă, cât Montblanc.

Şi în cristalele marmore i lui Angello, Şi 'n tot , cu ce ne fermeca Pa rnas , Cânta e ternul creator avân t Ce s t răbătea prin noi , ca u n fluid.

Noi a l to i răm orhidee Şi l egănarăm leagăne de trandafiri . Nu oare noi e r a m în Iudeea Când învăţa să ne iub im Hristos?

Noi pietrele a m p u s : — a Par tenonului Şi-a uriaşelor p i r amide ; A tu turor templelor, a Sfinxilor, a Panteonu-

[rilor Noi a m tă ia t grani tul cel r ă sună to r .

Şi sburdalnic, ca u n flăcău încrezut, fiu şi m a ­nierat , Iliâ Sadofiev, într 'o formă de o impecabilă eleganţă, făgăduieşte:

— Vom iu ţ i , vom înmulţi Şi distrugeri şi izbânzi. Iar cu plugul minţ i i colective Ţelina vom ridica, ţel ina vom ră s tu rna Şi pe toţi vom îmbăta Cu m i n u n e a încântări i noastre Mai mul t decât ra iul , mai frumos decât

[soarele, Şi luându-şi născocirile entusiaste drept o leal i­

ta te înfăptuită acelaş poet vede c u m : — Se perindă premergătorii veacurilor vii-

[ toare : Scriitori, poeţii şi barzii proletari . I-au t r imis gloatele, massele, milioanele, mil i-

[ardele. Sunt legioanele:

Fabricilor ce u r lă mânios , a uzinelor, a şan­t i e r e lo r ,

A foburgurilor înfumate, a tavernelor şi a [speluncilor,

A minelor întunecoase, a salinelor, a subtera­nelor,

A regimentelor ce brăzdează lanurile A cazarmelor, a vapoarelor. . .

I-au t r imis mahalalele , periferiile, oraşele, Şi ei, ca t i tanii , au s fărâmat lanţurile robiei , Şi au spus lumii cuvântul lor. Cuvântai nou, înaripat, răsunător , de foc: «Libertate, soviete, toată puterea să apar ţ ină

[muncitori lor! . Şi au înscris în istorie, din care se desfată

[aburi de s ânge , Din cele mai frumoase poeme, pe cel ma i

[frumos poem:

— Şi care 'n lumea veche n ' a m a i fo^t nici-[când —

«Republica sovietelor». Uzina trecutului , adică cea burgheză. Din poema

lui M. Gherasimov «Octomvrie»: — E negru catafalcul uzine<, Sunt posomorite mulţ imile muncitori lor , Şi din tavanurile acoperite cu funingine F u m u l le ucide vederea. Scânteile coşurilor ce se st ing S'ating de coardele stelelor. E sunet f u n e b r u — s u n e t u l armelor , Iar alături — u n sicriu de tuc iu . Uzinele sunt temniţe de fier,, Şi 'n şlepuri e un mort plin de puteri . . . Cuptoarele sun t u rne ce ard împreună cu cenuşa inimilor munci toreş t i .

Uzina de azi, adică cea sovietică. Poezia lui Iliâ Sadofiev:

— Deabiâ astăzi a m simţit , deabiâ astăzi a m [aflat:

Fiecare zi 'n r z i n ă e o sgomotoasă sărbătoare [— ca rnava l .

Fiecare zi în ora fixă, rând pe rând perechile [sunt cu cânturi invi tate ,

Oaspeţii sunt în costume ca 'n zi mare , ce [Răsunet , urui tur i , dansuri şi cân tă r i !

Ce răsunet , uru i tur i , cuvântare făurită din r ă -[sunet măsura t , cuvântare fără vorbe!

E zvelt dansul şi e r i tmic dansul lucrătorilor [înveseliţi .

Fiecare zi 'n uzină, e o voluptate fiecare zi 'n [uzină ,

Să pricepi ce fierul spune — să auzi o nouă [ taină,

Şi să 'nveţi dela maşine să distrugi cu forţe [vii,

Să creezi făr ' încetare lucrul nou şi strălucit . Proletarul îşi are rugăciunea lui — e m u n c a . Şi

după ce necredinţa fu declarată ca religie de Stat-şi pentrucă poetul mai mul t ca oricare altul trei buie să aibă u n templu, poetul Vladimirov din uz ină face templu.

— Vom preschimba uz ina noas t ră In biserică a sufletului — d ă t ă t o a r e de

[vieaţă — Şi va fi lumea şi mai nouă şi mai frumoasă In zgomotul şi 'n liniştea voioasă.

Şi chiar Monna Lisa e alta. O Monna Lisa într 'o comi ni tate socialistă?

Există totuşi . Cealaltă, cea burgheză a r ămas pentru vecie într 'o frumoasă nemişcare şi n u m a i zâmbetul de pe colţul buzelor ei, deabia-deabia perceptibil, e par 'că o tresărire. Monna Lisa pro­letară e pe s tradă, în mers , în mişcare .

— Pe străzile răsunătoare-a Capitalei, Tresar zgribulite felinarele, Şi de pe ele alunecând, cad pe asfalturi pasări Şi penele zorilor dimineţei . Cu u n ecou de mii de mii de sunete Tropăe copitele pe granitul de foc, Iar Monna Lisa cu râs tainic Şi-aprinde azurul obrajilor. Pe umeri i în tresăriri , Pe granitul întrandafirat De pe felinare cad luminile Pe 'nt inderea pavajului aur i t .

In felul acesta, poetul Sadofiev, proiectând în afară în false apercepţii vizuale, u n viitor care există numa i într 'o închipuire desfăcută de pre­zent , şi crezând că el se găseşte chiar pe pragul «Uşilor viitorului», vorbeşte tuturor poeţilor cari au fost până la e l :

— «Orbilor! Să ţineţi min te că ceeace voi aţ i [ înghesuit

In dogma condiţională, ştirbă şi r i tmică, Nu mai t r ăeş t e !

Şi tot ce se zămisleşte în vi r tutea legilor vechi în t r ' o clipă va m u r i !

Noi, cei răsculaţi , noi, cari a m sfărâmat că-[tuşele robiei,

Suntem chemaţi să zdrobim şi dogmele cele [vechi,

Şi formele. Fi indcă poemul creat de noi E însăş — vieaţa .

Poemul «Republica Sovietelor» declarat de poeţii dinamoproletari ca cel mai frumos e însăş vieaţa. . . Avem însă dreptul să ne îndoim şi să punem în­t rebarea : sau imagina ţ ia poeţilor dinamo-societici n u se nutreşte din impresiile lumii reale, sau ei sunt membri i activi ai partidului Comunist şi în v i r tu tea decretului din 1920 a militarizării tu turor forţelor poetice şi artistice ai republicii — fac o poezie de propagandă, o l i teratură cazonă pentru scopuri foarte personale.. .

In reali tatea şi în hotarele geografice ale acestui poem, dinamismul industrial şi social s 'a d iminuat în felul u r m ă t o r :

Din 400 de fabrici de zahăr , care produceau a t â t a zahăr încât în Anglia şi în Germania se hrăneau câinii cu zahărul rusesc, au r ă m a s numa i şapte . Pe imensele plantaţii de sfeclă, cresc a c u m buruieni , mărăcini şi urzici . Nesfârşitele basinuri de cărbuni de fier — din Doneţ — sunt lăsate în părăsire. Deabia-deabia se scoate o minimală can­t i tate de cărbuni . Locomotivele sovietice merg cu lemne. Din cele două sute de mii de lucrători dela o s ingură fabrică din Petersburg «Putilov» au ră ­m a s deabia 8 mi i . Ceilalţi s 'au împrăşt iat prin sate după o bucată de pâine. Aceeaş stare de lucruri e pretutindeni. Fabrica aproape a dispărut din pri­cina lipsei de cărbuni . Lucrătorul a devenit altceva însă nu u n producător. Uzina a îngheţat .

Totul a îngheţat . Chiai şi sufletele oamenilor. Suma vieţii s 'a micşorat până la u l t ima linie. Se poate oare ca numa i cu imagina ţ ia — chiar in­cendiar de febrilă — să despici pământu l , să-i i lu­minezi adâncuri le , să schimbi fabrica şi uz ina în temple ale munci i , să maşinizezi întreaga producţie, să electrifici a şaptea parte a uscatului şi d in t r 'un cimitir să faci pe cel ma i frumos dintre poeme — însăş v iea ţa?

Totaluri: Poezia dinamoproletară e frumoasă pen­tru că e o creaţie a unor adevărate talente.

E sectară, pent rucă se separă, se divide, se clasifică şi se pune serviciul unui principiu politico-economic. Devine u n ins t rument de luptă socială, îşi însuşeşte un caracter de dogmă chiar după ce a vrut să sfărâme şi înainte de a fi s fărâmat pe celelalte. Monopolizează tă râmur i şi le îngrădeşte de pă­t runderea în ele şi înflorirea pe ele a altor talente cu alte avântur i . Şi ceeace n u se iar tă •— uită că vieaţa n u ştie

hotare cum nu le ştie nici zămislirea creatoare al adevărului poet.

învăţături: Inspăimântătoarea desnodare de ener­gii a Revoluţiei , o mişcare planetar de mare a pus în mişcare şi fiinţa poetului. A răsăr i t poetul mişcării — dinamopoetul . Poetul — oricare — e o rază . Toţi poeţii sunt lumina lumii . Poetul străluceşte îndoit de frumos şi de t a r e : din lumina geniului său şi din lumina ideolo­giei celei mai curate ale epocei sale. El e deasupra claselor şi trebuie să r ămână în afară de încăerările lor. El îşi are ţ in ta şi numa i u n a — pentrucă che­marea lui e dela Dumnezeu : universalismul cultural a l întregei omeniri . Universalismul cultural iar n u internaţ iona­lismul politic.

Aşteptări: Poetul proletar, ca om viu, ca m e m ­bru al unei comunităţ i , are dreptul şi poate visa în voie. Să viseze, însă să n u înşele dinadins: nici pe sine, nici pe ceilalţi. Fabrica — a ş a cum vede el •—va fi. Uzina •—cum o vrea el — v a de­veni u n templu. Va veni şi ziua când «fiecare zi 'n uz ină va fi o voluptate» de creaţie al lucrului nou şi strălucitor. Se vor înfăptui toate visurile lor şi a celorlalţi. Şi v ieaţa întregei o m e n i r i — n u numai u n colţ al pământului •— va fi odată şi odată — u n poem dumnezeesc de frumos.

Deocamdată însă, ci mai mul t ca oricare altul , sunt datori să n u ui te pe dascălul lor, Karl Marx, care cu mul tă chibzuială a s t r ămuta t în sociologie ceeace u n om mai mare şi mai folositor ca el , Darwin , formulase în biologie:

«Formele superioare ale producţiei — (prin ur­mare ale tu turor posibilităţilor de a transforma vieaţa) — i a u naştere numa i atunci când în sânul societăţii vechi există toate condiţiu-nile materiale pentru naş terea lor».

Karl Marx. Capitalul.

Fă ră aceste condiţiuni materiale şi t impul ne­cesar, o t ransformare siluită e o naştere grăbită şi moar t ă , în sociologie o transformare siluită e o Revoluţie sângeroasă şi s tearpă.

De ţ inu t m i n t e : Poeţii tuturor t impurilor şi tu turor ' naţiunilor sun t u n a . Unul este rolul perso­nalităţii lor artistice în procesul muncii şi în des-voltarea omenir i i . Adjectivele «burgheze», «prole­tar», «colectivist», «individualist», «contemplativ», «dinamic» — n u spun n imic •— şi dacă convin când­va cuiva, poeţilor niciodată.

Cel care şi-a păstrat mai curată şi mai neschimbată ca orişicare altul — faţa sa, şi cel care şi-a întărit ma i mul t ca ori care individualitatea sa, a fost Goethe. Şi ia tă ce scria el cu două luni înainte de m o a r t e :

«Ce sun t eu s ingur? Ce a m făcut eu însumi? A m adunat şi m ' a m folosit de tot ce a m văzut , ce a m auzi t , ce a m observat. Opera m e a e nu t r i t ă de mii de oameni deosebiţi: de ne­învăţaţi şi înţelepţi, de proşti şi cuminţ i . Co­pilăria, vârsta ma tu ră , bătrâneţea — totul^ îmi aducea gândurile sale, aptitudinile sale, nădej ­dile sale, alcătuirea vieţii sa le : deseori eu culegeam ceeace semănaseră alţii . Opera mea e m u n c a fiinţei colective, şi această fiinţă poartă numele Goethe».

Goethe e cel mai sintetic poet, şi chiar din punct de vedere a contravietăţi i claselor. Poetul — ori­care — trebuie să fie ca' el, pentrucă —

Ars-una.

2 2 0

D R A M A Ş I T E A T R U L

« P Ă M Â N T U L M O R Ţ I I » ( T E R R E S I N H U M A I N E S ) , D E F R . D E C U R E L

de loan Marin Sadoveanu

Cu toate asigurări le de fiecare clipă pe care ni le d ă m n o u ă şi al tora, că sun tem u n popor de cul­tu ră franceză — şi vroim întotdeauna să subînţe­legem sfera ei cea ma i cuprinzătoare — , pentru cel care trăeşte în plină actual i tate românească , şubrezenia acestei cupole străine înălţate cu tot dinadinsul pe vieaţa noas t ră culturală, e vădită de mu l t .

Ar fi o mare binefacere înţelegerea unei culturi a t â t de complete, până în cele ma i mici a m ă n u n t e . Să n u ne facem însă i luzi i ; sun tem departe de acest ideal. Sunt poate de vină — la cei mulţ i — metoadele noastre greşite şi insuficiente de infor­maţ ie asupra culturii f ranceze; sunt poate de vină — la cei puţini —• anumi te e lemente străine cari in t ră în alcătuirea spiritului lor şi cari le frâng, le cotesc, dela un anumi t punct , deplina înţelegere.

Cauzele acestei greutăţ i , care n e împiedică să ne aşezăm în linia celei ma i bune şi adevărate t radi-ţiuni franceze poate să fie şi de alt ordin, n u numa i pur cul tural . Sufletul nostru — d u p ă cum a m mai scris şi a iurea — poate să fie aşezat n u m a i pe o bază l a t ină ; înălţimile lui însă să caute poate alte apropieri , alte înfrăţiri. . . E o problemă care ar t re­bui a m ă n u n ţ i t ă sub toate laturile ei . Deocamdată ne m u l ţ u m i m să o amin t im aci, în t reacăt , scoasă fiind la iveală, prin câteva exper ienţe , foarte pu­ţ ine la n u m ă r , de contactul luat de către publicul românesc cu opera lui Fr . de Curei.

Din Curei, reprezentantul cel mai francez — în înţelesul mare şi adevăra t —• al l i teraturii franceze, (cu piesa recentă «Pământul Morţii) , ni s 'au pus la îndemână numa i două lucrăr i . După cum se vede n u prea a m fost răs fă ţa ţ i ; socotim totuş aportul ca suficient, pentru ca graţ ie lui să n o t ă m rezul­ta tu l experienţelor .

P r ima operă «Idolul», publicul a primit-o cu ră ­cea lă ; dacă admosfera s 'a ma i încropit puţin pen­tru «Pământul Morţii», noi credem că trebuie să punem această uşoară ameliorare pe seama anu­mitelor elemente melodramatice şi patr iotarde, pe care Curei le-a a lambicat în u l t ima sa piesă, ca pe o umi l in ţă de mare ar t is t , ideilor t iranice şi şovine ale masselor.

Fondul însă, al adevăratelor sale calităţi de mare scriitor, în amândouă operele, a r ă m a s neat ins , fie de desaprobarea fie de aprobarea marelui public.

Pe acest fond se aşează clina anevoioasă a ideei, care u r c ă vert iginos, în toate piesele, sub m â n a lui Curei, dar care u rcă după anumi t e reguli , cari in t ră în linia cea m a i puternică a spiritului şi t r a ­diţiei franceze.

Şi tocmai în linia aceasta noi n u isbut im — dint r 'o cauză sau al ta — să ne aşezăm.

Curei este astăzi s inteza tu turor mari lor calităţi spirituale ale neamului său, calităţi pe care le pă­s t rează până în vârful piramidei , la care u r c ă : o a rh i tec tură — a tâ t în ideologie cât şi în tehnică — formată din linii mar i , precise, severe, poate pu­ţ in rigide; o l impezime absolută în concepţii şi ma i ales, totul legat cu lanţul de oţel al unei logici fără nici u n inel dubios. Astfel, deşi cred că temeliile acestea cureliene —'de masivi ta te , ne tez ime de con­

tur şi trăinicie la t ină — sunt singurele pe care poate construi şi spiritul românesc , acelaş spiri t când se înal ţă , cred că preferă săgeţi i ascuţ i te şi materiale din vârful edificiului francez, nouru l ne lămur i t şi a lergător al cerului slav.

Scara ideei în opera lui Curei, puţ in seacă şi prea logică schematică în înălţimile ei , se pare a fi prea anevoiasă spiritului românesc .

Obosit de u n plan sever, s t râns oarecum în t r 'un joc precis de linii fixe, publicul nostru cu greu ma i poate gus ta astfel poezia mare ale cărei şivoae inundă opera întreagă. Căci e a nu lipseşte nici din «Pământul Morţii», în care, u n intelectual francez, aviator în răsboiu, a ter isat în Lorena copilăriei sale, iubeşte într 'o noapte o princesă ge rmană , pentru ca a doua zi , inamici i din ei să re înceapă lupta , luptă în care va cădea princesa şi în locul avia­torului , m a m a sa , o bă t rână eroică.

In dialogul lung — aproape to t actul al I l -a din centrul piesei, poezia aceasta , după modelul m a ­relui stil francez, care coboară deadreptul din cla­sici — în câteva linii, pictează sufletul unui n e a m înt reg: toa tă Germania , cu sufletul ei medieval , Germania pădurilor nesfârşite şi a uriaşelor bătăi de sălbătăciuni, e în câteva replici şi în t r 'o amin­tire de v â n ă t o a r e — d e l a c u r t e — a principesei.. . .

Apoi cântecul acela de dragoste, de t ragedie, aspru, dintre cei doi oameni cari în curând vor fi reaprinşi de u r a datoriei lor, e ne înt recut .

Conflictul, desfăşurat prin căi necunoscute şi nea­şteptate, ca ale vieţii însăş, rezidă în apropierea acestor două fiinţe, autagoniste prin toate datele problemei. Mişcarea t ragică se va produce în cu­prinsul nelămuri tului caer de sent imente , care va ieşi la iveală, după dragoste .

Dar ce poate însemna dragostea ac i? O dublă l egă tu ră ; o împletire din vanitate şi

sexual i ta te . Atâ t şi n imic ma i m u l t ; înduioşerile sunt umbre care se topesc de îndată ce se nasc .

Sau Curei a închinat fiecăreia din aceste idei : vanitate şi sexual i ta te , câte o piesă. Celei dintâiu capod 'opera : «La danse devant le miroir»; celei de a doua : «L'âme en folie». Mai ales ideea aceasta de sexual i ta te , e frecventă, aş zice chiar baza ra­porturilor dintre bărbat şi femeie, în cugetarea lui Curei.

«Pământul Morţii», «piesa lui de răsboiu», e ca u n mozaic , lucrat cu elemente îmbinate din toate temele desvoltate ma i de mul t . Conflictul ei aproape clas ic—-lupta dintre dragoste, fie ea văzută n u ­mai sub anumi te la tur i , şi datorie — e tu rna t în cel ma i de preţ t ipar al unui determinism scenic. Din punct de vedere tehnic e o cont inuare a «for­mulei lui Curei»: cea mai limpede şi cea ma i pu­ternică din câte a născocit tea t ru l francez".

In înt regime, opera e susţ inută cu nobleţe la un nivel ridicat ceeace face ca, chiar cu u n final m e ­lodramatic , să fie u n spectacol de o reală valoare, în aşa numi tu l repertoriu «eclectic» al teatrului «Regina Măria».

Dintr 'o interpretare onorabi lă , să amin t im izbu-tirile d-nei Lucia Sturza-Bulandra şi ale d-lui Ion Manolescu.

2 2 1

C R O N I C A A R T I S T I C A G. P E T R A Ş C U

de Nichifor Crainic

DE a r t a lui Pet raşcu nu-ţ i poţi apropia uşor cuvintele, chiar dacă prin corespondenţă de tem­perament pătrunzi sufleteşte în in t imi ta tea crea­ţiilor lui . E a r ta cea mai îndărătnică faţă de s t runga formulelor curente. Mai întârziate ori mai înainta te , aceste formule primesc cu bunăvoinţă să găzdu-ească pe artiştii noştri plastici. Şi ma i fiecare din­tre ei se simte măgul i t în confortul modern sau modernist al unei formule europene. Unii se sta­tornicesc, alţii le iau pe rând, cum ai schimba camerele de hotel . Petraşcu s tă deoparte, s ingura­t ic . El refuză onoarea de-a fi chiriaşul unei formule.

îmi vine în gând o privelişte de orăşel aus t r iac : pe laturile văii, sprintene vile ce-şi a ra tă printre maldăre de verdeaţă surâsul lor p i toresc; una , două, trei . . . toate surîd la fel. Când ai ajuns în celălalt capăt , impresia s 'a uniformizat în aceeaş formulă de zâmbe t : vilele sun t clădite toate în acelaş stil. Dar ia tă , pe şoldul munte lu i , deasupra orăşelului, un castel s trăvechiu îşi ridică turnuri le semeţe peste vârfurile brazilor. Gravă şi plină de ta ină , desfăcându-se din liniile severe ale zidurilor, s tăpâneşte de acolo de sus măre ţ i a lui izolată peste surîsul uniform al vilelor din vale... Nu ştiu de ce-mi vine în gând această imagine . Poate fiindcă şi colorile lui Petraşcu ridică uneori castele stră­vechi pe şolduri de mun te ; poate fiindcă întreg ca­racterul picturii lui e grav şi sever într 'o vreme când pictura noas t ră surîde veşnic la fel ; poate pentrucă tehnica lui e izolată, fiind numa i a l u i ; ori poate pentru toate aceste lucruri . Arta lui şi-a clădit u n cuib al ei din care domină peste vilele uniforme din vale.

Hrăni tă din puterile proprii , ea a crescut prin vreme încet ca stejarul , durabi lă ca el . A avu t un sâmbure b inecuvânta t : viziunea plastică a art is­tului , sigur de ea dela început. Lumea , cum o vede Petraşcu, se deosebeşte dintr 'o mi ie . Intre el şi ea n u s 'au interpus ochelarii coloraţi ai nici unei doctr ine. A văzut-o cu inst inctul unui ochiu primitiv. Şi-a pictat-o cu frenezia unu i t empera­m e n t clocotitor. A fost o vreme, prelungi tă ca u l t im ecou până la expoziţ ia de acum patru ani , când spumegări le nestăpâni te ale acestui t emperament se revărsau în" talazuri de colori întunecate peste lumea lui, distrugându-i conturu­rile şi înecând totul în armonii enigmat ice . Pân­zele lui de-atunci erau mai mul t acorduri pure de colori sub care lucrurile de-abia se ma i ghiciau ca de sub apele unui potop în scădere. E r a u n impresio­nism subjugat viziunii sumbre a pictorului şi l-ai fi bănui t ma i degrabă evoluat în t r 'un absolutism coloristic, decât în realismul artei lui de azi . Tem­peramentul îl domina şi , vrând să se exprime prin lucruri , se expr ima peste lucruri , ne ţ inând seamă de ordinea lor obiectivă. De aci şi caracterul de

învălmăşeală t u rmen ta t ă , de haos şi de en igmă al mul to ra din pânzele de a tunc i .

Lumea lui Petraşcu apare astăzi l impezită şi i lumina tă . Intre ea şi t emperamentu l lui s'a sta­tornicit un rapor t de întrepătrundere , ce-şi află expresia echil ibrată în realismul sugestiv al pân­zelor ac tuale . Lucrurile se desfac din învălmăşeala enigmat ică şi, îmbrânci te parcă de nu ştiu ce pu­teri ale na tur i i , înaintează în tablou sigure, grele şi masive , cum in t ră vapoarele în t r ' un port . In pasta văpselii, ele îşi impr imă caracterul real cu un relief de lucruri aevea. Dar tot acest caracter realist n ' a re nimic aface cu reproducerea obiectivă a na tur i i . Temperamentu l art istului le transfigu­rează vorbind prin ele, d inlăuntrul lor. Coloarea care le îmbracă, undind în tonuri ş i 'n nuan ţe ce se contopesc pr in t r 'un meşteşug propriu, e dogo­r i tă de vieaţa in ter ioară a acestor lucruri , iar nuan­ţele şi tonurile se aprind şi se s t ing pe suprafeţe în r i tmica fâlfâire de flacără a acestei vieţi lăun­t r i ce : vreau, în lipsa unui t e rmen technic pentru felul lui de-a colora, să pun în evidenţă neobişnuita putere de sugestie a picturii lui Pet raşcu. E proprie până la intransmisibi l i tate . Aşa ne pu tem explica de ce u n art is t a t â t de caracteristic n ' a creat şcoală. Caracterul obiectului central d in t r 'un tablou, răspândi t împrejurul lui prin corespondenţe im­perceptibile de tonur i , crează to tdeauna atmosfera prielnică. E ca şi cum sufletul lucrului ar umple aerul din prea jmă. Şi var iază dela pânză la pânză : linişte diafană, pust ie ta te , posomorîre, d r amă înă­buşită, nelinişte şi fantastic. Dar peste toate apasă accentul grav al aceluiaş t emperamen t ce n u obişnu­ieşte să r âdă . Chiar florile capătă , în colorile lui, relief şi luciri metal ice, sub învăluiri de nelămurir i şi de nelinişte.

Technica lui apar te are u n echivalent psihologic: creaţiile lui Petraşcu sunt ale unui s ingurat ic pe care oamenii nu-1 interesează. Cu două trei excepţii la 160 de tablouri . Oamenii îşi au sufletul lor. Să stai cu paleta în faţa lor e oarecum o umi l in ţă : trebuie să renunţ i la sufletul t ău . Artistul preferă să se ţ ină la dis tanţă . Uneori îi vede de depar te : pete de coloare, interesante înt rucât in t ră în rit­mul vibraţiilor lui cromatice . Şi totuş , st ingheri­tori sunt ş i -atunci . Ii simţi după s tângăcia cu care se profilează pe un sân de mare albastră . Şi i-ai dori exc luş i : să r ă m â n ă în faţa t a sufletul ar t is­tului contopit în adânca armonie a lucrurilor. Pe ele singure le îmbrăţ işează văpăile acestui tempe­ramen t s ingura t ic : străzi pustii de trecători , bărci pe Dunăre , plaje de m a r e , dâmbur i s ihastre , in-terioruri de atelier, n a t u r ă moar t ă , şi mai ales case. Ai zice că toate aceste lucruri neînsufleţite le alege înadins ca să poată t u rna în golul lor pri­sosul viu al unui suflet ce dă pe răscoale ca flăcările din cuptorul prea încărcat de cărbuni.

C R O N I C A M Ă R U N T Ă URME de aşezări antice se găsesc mul te în arheologii . Cetăţi şi rămăşi ţ i de drumuri pietruite,

România , şi fără îndoială puţin ştim despre ele, picioare de pod încă n u deplin măc ina te de valuri, numa i fiindcă până acum puţine lucruri ne-au spus tumulur i şi chergane în pustiul bărăganului , ape-

2 2 2

duete din care au mai r ămas întregi olane de pă­m â n t ars . Material pentru candidaţii la catedre un i ­versitare, descoperiri petrecute în ta ină şi discutate acolo, în îndelungi controverse pecetluite în bro­şuri , pe care le cumperi apoi, târziu de tot , ne tă­ia te , din barăcile anticarilor de pe cheiu. Atât , şi mul t încă din trecutul acestor meleaguri r ămâne mister , chiar pentru căr turar i . De aceia o broşură ca acea despre cercetările arheologice din munţ i i Hunedoarei făcute de profesorul de arheologie dela Cluj, D. M. Teodorescu şi Dr. Mart in Roşea, direc-storul unu i Muzeu din aceeaş capitală ardelenească, se citeşte cu adevărată nerăbdare. E vorba despre peştera dela Cioclovina, întinsă pe sub pământ o jumăta te de ki lometru, cu lungi coridoare şi în­căperi boltite, întortochiate, de unde s 'au desgro-pat din lut şi pulbere m ă r u n t ă de pământ , u rme de cioburi, de unel te şi foc. Vetre cu cărbuni stinşi de mii de ani , în jurul cărora au s ta t cândva adu­naţ i oameni despre cari încă nici istoricul, nici arheologul, n u ştie să spună nimic precis.

Dar ma i arzătoare întrebări , fără răspuns , pun ruinile celor trei grupuri de cetăţi din munţ i i Hune­doarei , între care se n u m ă r ă şi Grădiştea, şi unde stau ferecate poate cele dintâi taine ale istoriei noas t re . Urme dinaintea cuceririi romane , cu do­vezi de civilizaţie băştinaşă şi îndestul de înaintată, ca să fi priceput rostul apeductelor şi cisternelor de apă, după cum vorbesc pietrele. Urme în care s'a mai găsit şi monedă de bronz, bă tu tă de oraşul grecesc Histr ia, cu capul ei de Hermes şi cu racul de m a r e ; ban purta t de negustori cu un veac îna­inte de Cristos, când băştinaşii acestor locuri, îna­inte de romani vor fi avu t legături de negoţ toc­mai cu grecii Mării Negre şi poate cu cei ma i îndepărtaţi încă. Ce lume a ridicat cetăţile acele, cu ce învăţă tură , pentru apărarea de care vrăj ­maşi i , n 'o spun încă nici stâlpii ciopliţi, nici fă­râmele de calcar moale , cu profilaturi care-au împodobit pilaştrii încăperilor nivelate de milenii .

Cei doi cercetători se feresc a se împotmol i în vagi teori i . Cercetările sunt abia la început, pri­mit iv şi sărac ajutate de Guvernele ce risipesc mi ­lioane în cele ma i fantastice şi vane operaţ iuni . Indărădnicia singuraticilor e cu a tâ t ma i pre­ţ ioasă. Dar a m dori-o mai cald' sprijinită, pentru a prinde o lucire de lumină , din besna celor dintâiu începuturi ale noast re , despre care puţine se ştiu, şi mul te se spun, de către a tâ tea capricioase şi ne înfrânate închipuiri căr turăreşt i .

SE pun pietre pentru mai târziu. . . In potopul de conferinţe de azi , publicul este chiemat să adere oarecum, la idei cari îşi aş teaptă încă braţele în­făptuirii de mâ ine .

Şi astfel se t rec cicluri întregi de vorbiri despre politică, despre economie politică, despre ar tă , des­pre l i teratură. . .

Un zvon, de curând născut , pare a tu rbura însă liniştea acestei ploi mărun te şi teoretice. Unul din­tre cercurile noastre culturale — «Poesis» — vrea cu orice chip să t reacă dela vorbă la faptă.

Şi după ani întregi de propăvăduire se încearcă să clădească pe schelele tu turor gândurilor f rămân­ta te până acum. Azi e n u m a i u n miracol — Sora Beatrice a lui Maurice Maeterlinck, la Ateneul Ro­m â n — mâ ine poate va fi mai mul t , să nădăjduim cel puţ in . Năvala tinerilor întreprinderi, desgheaţă bătrânele ziduri . Prin visurile ne lămuri te ale a tâtor muzic iani , cari domnesc sub cupola bătrânului

Ateneu, făpturi «fantasmagorice de culori» vor s tră­bate , ducând cu ele melopeea misterelor. . .

Va arde t ămâ ie , vor bate reflectoare, şi leproşi cu inimi de foc pe piept vor să ru ta poalele mantiei Făcătoarei de minuni ş i — s e vor m â n t u i . Orbii vor vedea, îngerii vor cânta , schilozii vor alerga. . .

Năvală t ână ră , cu Maeterl inck în frunte.

V UNDAŢIA Principele Carol, a aduna t la u n loc o su tă cincizeci de pânze într 'a les , din epoca picturii noastre dela 1825—1870, a tunci când sub privegherea maeştri lor formaţi la Roma şi în aca­demiile Franţe i , se făcea trecerea dela fresca bise­ricească la începuturile de pictură modernă . Pân ­zele a u fost alese cu anevoie ; ş t im altele, a iurea , tot a tâ t de însemnate cel puţ in , păstrate cu sgâr-cenie de moştenitorii boierilor de pe vremuri ori a runcate în poduri, la u n loc cu rămăşi ţe de gos­podării căzute în parag ină . Poate cândva s 'ar cu­veni aduna te într 'o pinacotecă ce întârzie a se înfăptui. Aşa cum a fost înfiripată expoziţ ia de s tudiu, e u n început cu făgădueli de roade şi n u sun t cuvinte îndestul de calde de laudă, pentru gospodarii Fundaţiei care lărgesc preocupările ace­stui aşezământ , peste îngrădirile celor dintâi anga­jamente de program. S'au putut vedea aşa lucrări ale ucenicilor apuseni , veniţi să ne înveţe meşte­şugul pictoricesc. Preziozi, Suter, Chaldek, Szat-mar i , pe u r m ă pânze ale zugravului Toma şi pol­covnicului Niculae; cea dintâiu generaţ ie ce avea să pregătească drum pictorilor pământen i , duşi să înveţe singuri meşteşugul în străine ţăr i , la mae ­ştrii academiei Sf. Luca din R o m a ori la academiile franceze, la Cabanei, ori la A ty Scheffer. Sunt pân­zele lui Rosental , Lapaty, Nasta, Negulici, H e n ţ i a ; după cari , A m a n şi Tătărăscu au găsit d rum bătu t pentru învăţăturile lor occidentale, de unde mai târziu aveau să ne r ă sa ră păstorii şi primăverile lui Grigorescu şi florile înrourate ale lui Luchian. Pa t ina vremii a adânci t colorile pânzelor ; stângăciile în­ceputurilor apar aşa cu o poezie mai caldă ochilor veniţi să se plimbe repede dela o cadra la a l t a . Pânzele acelea cu naiv i ta tea lor cinsti tă, ne-au păru t însă în sălile Fundaţiei şi ca o mus t ra re discretă, t r imisă ultramodernişt i lor noştri văpsitori, care în u l t ima vreme ne-au importat din apus cu tot tămbălăul cuvenit , o a r t ă a cuburilor şi aţelor de păianjen. Se află în acele tablouri , iscălite de maeştri cu totul ui ta ţ i , şi u n început de lămurire a proprirei noastre vieţi sufleteşti, aşa cum o gă­s im şi la cei dintâi scriitori ai t impului . A fost prin u rmare folositoare expoziţia cu dragoste alcă­tui tă de Funda ţ ie , n u numa i pentru documentarea breslaşilor de pictură, dar pentru documentarea su­fletească, a noas t ră , a tu turor , care-am pierdut mul te legături cu t recutul , şi p lut im sufleteşte peste goluri .

A. JUNGE o carte românească de l i tera tură , în doisprezece an i , chiar până la a cincea ediţie. Mi­n u n e a s 'a în tâmplat cu «Haiducul» de Bucura D u m ­bravă, în t raducerea d-lui Teodor Nica şi în t ipă­r i tura «Cărţii Româneşti». Despre roman s 'au scris mul te , încă înainte de tă lmăcirea din nemţeş te . Vieaţa acestui Iancu J ianu , cel ma i t ână r frate dintr 'o viţă de boieri olteni, t recut la haiducie, go­ni t de poteri şi împărţi tor de dreptate, a fost în-t r 'adevăr demnă de o povestire romant ică . A şi

2 2 3

ispitit îndestui, începând dela autori i necunoscuţ i ai baladelor haiduceşti , până la cărţuliile lui N. D . Popescu, pur ta te din m â n ă în m â n ă , în t r 'o vreme când s ingura l i teratură a poporului o t ipărea Igna t Hertz şi Steinberg. Peripeţiile se desfăşoară pe pla­iuri olteneşti evocate cu d ragos te ; oamenii vremilor învie, purtaţ i în braşovencile acoperi te cu covil t ire; boierese subţiri în malote de at las şi boieri cu giu-bele grele şi işlicuri căptuşite cu blăniţe de miei nefătaţ i . Capătă vieaţă şi a rnăuţ i i nelegiuiţi şi Cârc Serdarii cu n u m e şi vicleşug grecesc, şi dragostele sfârşite cu repezi lovituri de cuţi t . O lume care a t ră i t o epocă de eroism în felul ei , în anii din preajma etei iei . Cartea mer i t ă succesul, ea răspunde unei dorinţi sufleteşti ce mijeşte în fiecare om la o v â r s t ă ; evadarea din cenuşiul realităţii în închi­puirile unde orice eroism e cu put inţă , şi orice fără­delege îşi află pedepsire.

A. t recut creştineasca pomenire a zece ani dela moar t ea lui Spiru H a r e t ; n u m e legat de şcoala şi biserica românească . După bunul obicei al pă­mântu lu i , omul şi opera au fost disputate în în­t regime de u n partid politic. Aşa ne-au apărut mai împuţ ina te , fiindcă apa tare a politicei e îndestul de acidă ca să roadă şi cel mai cura t aur . Omul, s tăpân pe sine şi de o severitate încrunta tă n ' a fost simpatic pe deantregul . Opera a avu t fără îndoială şi dedesubturi politice, n u în to tdeauna glorioase. Dar în t r 'o vreme când fruntaşii partidelor n ' au lăsat moştenire decât amint i rea unor vieţi de prisos m ă ­cinate în discursuri şi sforări i ; pomenirea unui om care s 'a dat cu tot sufletul şcoalei poate fi prilej de reculegere, chiar în t r 'o ţ a r ă cu ruşinos procent de anaflabaţi cum e România cea măr i t ă . O re ­vistă pentru şcoală o închinat întreg n u m ă r u l din două luni , acestui paras tas . Articolele citi te, în afară de puţ ine, pot s târni celor maliţ ioşi şi u n zâmbet . E vorba de aceiaş vanitate a u n o r a care vorbind de omul răposat nu s 'au u i ta t pre ei în­

ş i ş i — sau amint ind de şcolile lui , n ' a u u i ta t că sun t înscrişi în t r ' un partid de unde pot aş tepta u n Ministeriat al Instrucţ iei , ori măca r o direcţie ge­nera lă de t ea t ru .

S C A N D A L U L li terar a început a deveni, în F r a n ţ a ma i cu seamă, h r a n a editorilor de toate zilele. Eri procesul lui Pierre Benoit cu Grandjean, au torul romanulu i Ant inea , afişată în librărie ca u rmare firească a Antlantidei, ea însăş a runca tă odinioară pe piaţa l i terară cu al t scandal ; al pla­giatului . Pe u r m ă La Garçonne... A c u m o carte de adevăra t rechizi toriu. Le Livre des plagiats de Georges Maurevert, pune pe două coloane ma i bine de j u m ă ­ta te dintre scriitorii cei ma i cu faimă ai Franţe i , toţi învinuiţi de delict l i terar . Cartea se ceteşte cu curio­zi tate , uneori cu nedumer i re , alte ori cu spa imă. Pla­giate reciproce, a l ternat ive şi s imu l t ane ; delicvenţi prădaţi la rândul lor de alţii . . . Ce ma i r ămâne întreg şi onest în l i te ra tură ? Un sonet de Brébent e refăcut în întregime şi semnat de Corneille, al tul de May-nard t ransformat şi s emna t de Voltaire, o descrip­ţie a lui Théophile Gautier însuşi tă de Balzac, proza lui Laforgue şi R imbaud expropr ia tă de Jean Lorrain, şi în sfârşit Stendhal , toartele la modă Stendhal, punându-ş i pur şi simplu numele pe cartea al tuia . Se impune după lectura acestor destăinuiri , ca o u r m a r e firească şi metodică, o minuţ ioasă clasificare a plagiatelor, aşa ci\ n a încercat-o mi se pare Charles Nodier, în «Questions de l i t térature légale». Sunt inspiraţ i i , t raducer i , imitaţ i i , remini­scenţe conştiente şi inconşt iente , folosinţi de izvoare comune , coincidenţe, mul te poate foarte nevino­vate . Dar a t â t de mul t e , de des repeta te şi de sur­pr inzătoare, încât deodată te simţi mai îngăduitor, deopildă cu acel critic de tea t ru al unui ziar politic, dela no i , care îşi pune cu seninătate numele sub cronicile gazetelor franţuzeşti , t raduse şi gătite cu puţ in sos naţ ional şi m ă r a r au toh ton , sub cuvânt de orientări critice, bune pentru balcanica noas t ră ignoran ţă .

N u m ă r u l v i i t o r a l „ G â n d i r e i " v a a p ă r e a d u b l u , î n a i n t e d e S ă r b ă t o r i l e P a s t e l o r , c u s u p l i m e n t e a r t i s t i c e î n n e g r u ş i c o l o r i . E x e m p l a r u l d e 4 0 p a g i n i ş i s u p l i m e n t e p e h â r t i e s p e ­

c i a l ă , s e v a p u n e î n v â n z a r e c u p r e ţ u l d e 1 2 l e i .

TIPARUI, CVI/TVRA NAŢIONALĂ, BUCUREŞTI CLIŞEELE MAR VAN