MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL DE TRANSPORTURI AUTO

Timişoara, str. Ardealului nr. 1, RO-300536 telefon 0040 256 221671, fax 0040 256 221672

e-mail: licautotim@gmail.com; web: www.liceulauto.ro

PPAASS

PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

2011-2014

Plan operaţional 2011-2012

2

Echipa de proiect:

prof. Miriana IANCOVICI-WOLF – director, coordonatorul echipei prof. Cristina PURDEA – director adjunct prof. Daniela POPA – director interimar Şcoala cu clasele I-VIII nr. 29 Timişoara prof. Valeria PASCOTA – consilier pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare prof. Larisa CIOPLEA – responsabil arie curriculară „Limbă şi comunicare” prof. Mihaela FRENŢIU – responsabil arie curriculară „Matematică şi ştiinţe” prof. Valentina URECHIATU – responsabil arie curriculară „Om şi societate” prof. Prinţ Iosif FRENŢIU – responsabil arie curriculară „Educaţie fizică şi sport” prof. Alina MELNIC – responsabil arie curriculară „Tehnologii” prof. Angela OSAIN – responsabil formare continuă inv. Daniela JIVAN – responsabil comisie metodică învăţământ prima prof. Sorina CRĂCIUN – responsabil comisie metodică învăţământ primar prof. Simona PAVELESCU – coordonator centru perfecţionare maiştri instructori prof. Constantin OSAIN – lider sindical SIIP „Spiru Haret” Bogdan LITEANU. – preşedinte „Consiliul elevilor” Ioan MIHĂESC – preşedinte „Asociaţia părinţilor” Mariana Rodica HURJUI – contabil şef Nelu MARCU – informatician Diana DINU – psiholog Cătălin CRISTESCU – reprezentantul agenţilor economici parteneri

Discutat şi aprobat în Consiliul Profesoral din data de ………..

Avizat în Consiliul de Administraţie din data de ……………….

DIRECTOR, Nume si prenume: prof. Miriana IANCOVICI WOLF

Semnătura :……………………………………

3

CUPRINS Partea 1 – Context pag. 4

1. Viziune pag. 6 2. Misiune pag. 6 3. Scurt istoric pag. 7 4. Profilul actual al şcolii pag. 8 5. Analiza rezultatelor din ultimii doi ani şcolari pag. 10 6. Priorităţi naţionale pag. 18 7. Priorităţi regionale şi local pag. 19

Partea a 2-a – Analiza nevoilor pag. 20

1. Analiza mediului extern pag. 21 2. Analiza mediului intern pag. 24 3. Analiza SWOT a mediului intern şi extern pag. 44

Partea a 3-a – Planul operaţional pag. 48 Partea a 4-a – Consultare, monitorizare, evaluare pag. 57

1. Acţiuni de consultare pag. 58 2. Monitorizarea şi evaluarea operaţională pag. 58 3. Monitorizarea managerială pag. 58

Anexe la Planul de acţiune al şcolii pag. 59

4

Partea 1

CONTEXT

5

6

1.1. Misiunea şcolii Viziune:

Ca unitate reprezentativă a învăţământului din zona de vest a României, Grupul Şcolar de

Transporturi Auto din Timişoara urmăreşte să formeze elevii astfel încât să fie capabili să se integreze socio-profesional şi să înveţe pe tot parcursul vieţii.

Deviza şcolii: „Drumul spre succes este întotdeauna în construcţie!”

Va trebui să creăm pentru a avea:

„infrastructură” educaţională adecvată

mijloace didactice eficiente şi moderne

oameni competenţi şi deschişi spre nou

elevi care participă la propria lor educaţie

o relaţie biunivocă cu comunitatea

absolvenţi integraţi profesional şi social

Misiune:

Ne propunem ca şcoala pe care o conducem să ofere servicii de educaţie şi formare profesională în conformitate cu cerinţele comunităţii locale şi cu dinamica pieţei muncii din spaţiul european.

În măsura în care politica unei ţări este axată pe dezvoltarea durabilă, reformele şcolare apar ca o necesitate. Orice dezvoltare presupune oameni pregătiţi să o realizeze, profesionişti de toate categoriile iar şcoala este cea care îi pregăteşte.

Dezideratul care se impune a fi avut în vedere astăzi vizează înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional. Acestea marchează trecerea de la un enciclopedism al cunoaşterii, imposibil de atins în condiţiile de astăzi, când multiplicarea informaţiilor se petrece cu o viteză extraordinară, la o cultură a acţiunii contextualizate, care presupune aplicarea optimă a unor tehnici şi strategii adecvate.

Şcoala va trebui să răspundă mult mai aplicat cerinţelor sociale ce urmează a fi formate de elevi şi în acelaşi timp să asigure corelarea conţinuturilor învăţării cu aceste competenţe. Astfel, dominanta activităţii didactice trece pe asimilarea instrumentelor de prelucrare şi accesare la un nivel superior a informaţiei, absolut necesară integrării absolventului în viaţa socială şi profesională.

Răspunzând cerinţelor şi nevoilor societăţii româneşti actuale, comunităţii locale şi politicilor de reformare a învăţământului, Gr. Şc. Ind. de Transporturi Auto Timişoara îşi propune şi formarea iniţială şi continuă a unor specialişti în domeniile: „Mecanică”, „Electric”, „Electronică şi automatizări” şi „Transporturi”, capabili să facă faţă progreselor şi dinamicii actuale a activităţilor din aceste domenii.

Grupul de interes constituit la nivelul şcolii (elevi, părinţi, profesori, agenţi economici, manageri) au ca scop formarea unor competenţe tehnice şi abilităţi cheie care să permită o integrare socio-profesională adecvată. Elevii vor fi puşi în centrul tuturor proceselor de predare – învăţare şi vor fi îndrumaţi pentru a participa la propria lor educaţie, ceea ce ar creşte eficienţa colaborării dintre profesor / maistru instructor şi elev.

Aplicând tehnici moderne de muncă intelectuală, dezvoltând un parteneriat activ cu agenţi economici de profil şi o oferta educaţională adaptată nevoilor acestora, oferim posibilitatea elevilor şi absolvenţilor noştri să fie deschişi unei formări continue care să-i facă apţi să se încadreze în societatea viitorului, societate racordată la valorile europene.

7

1.2. Scurt istoric

În ceea ce priveşte şcoala din Freidorf, primele registre de înscriere datează din anii 1877-1878, adică din perioada Războiului pentru independenţa României. In 1889 este atestată şcoala cu predare în limba germană şi maghiară cu sediul în fosta clădire demolată a şcolii care data din anul 1884 ca locuinţă privată. Din datele existente se constată că funcţiona ca şcoală primară ataşată parohiei romano-catolice de peste drum, pentru copiii cu situaţie materială modestă. În anii 1920, Şcoala Primară Confesională Romano-Catolică din Freidorf trece la predarea atât în limba română cât şi în limba maghiară şi germană: în 1926-1927 sunt înscrişi 54 de elevi.

Zona avea să se transforme an de an, dintr-o localitate rurală, ancorată în istoria comunităţilor şvabilor şi maghiarilor din Banat, într-un cartier în expansiune al oraşului Timişoara, cu o puternică platformă industrială. Şi structura populaţiei avea să se schimbe, iar noua realitatea socială avea să-şi pună amprenta asupra nevoilor locale de educaţie şi formare profesională

Ca urmare, la câţiva paşi de şcoala de pe strada Slavici, adică pe strada Ardealului, s-a zămisit ideea unei noi unităţi şcolare. Obiectivul „Liceul Industrial de Transporturi Auto” a fost prevăzut în planul de investiţii al Centralei de Transporturi Auto Timişoara, în baza hotărârii nr. 6 din 10 oct. 1974 a Consiliului de conducere al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Instituţia avea să funcţioneze ca unitate de şcolarizare cu dublă subordonare pentru întreprinderile de transporturi rutiere aflate din vestul României, sub denumirea de „Grup Şcolar Auto Timişoara” până în 1980.

Între timp, începând cu anul 1980, vechea şcoala a cartierului de pe strada Slavici devine Şcoală generală având clasele I-VIII şi funcţionează cu două clase paralele, iar unitatea de pe strada Ardealului va fi restructurată pe două componente, pentru învăţământul liceal şi cel profesional, sub denumirile „Liceul Industrial nr. 10” şi „Şcoala profesională nr. 8”.

Din 1991 până în prezent şcoala funcţionează sub actuala denumire. În perioada 2000-2002, structura instituţiei s-a modificat prin comasarea a două şcoli: Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara şi Şcoala Generală nr. 29 Timişoara, prin Decizia I.S.J.Timiş nr. 79 / 1 din 8.03.2000, având în vedere O.M.3269/2000 privind raţionalizarea cheltuielilor de personal din învăţământul Profesional, dar în anul şcolar 2002-2003 s-a revenit la structura iniţială, prin desprinderea şcolii generale.

Pe data de 1 septembrie 2003 vechea clădire de pe strada Slavici este reconstruită complet în cadrul programului de Reabilitate a Şcolilor din România, realizat de Guvernul ţării cu Banca Mondială este dată în folosinţă unităţii şcolare fiind apoi pregătită pentru începerea anului şcolar 2003-2004. Anul şcolar 2011-2012 aduce o nouă regrupare a celor două şcoli, fără ca denumirea şcolii să se modifice.

Rezultatele acumulate de-a lungul timpului au făcut ca şcoala să-şi găsească locul printre unităţile performante ale judeţului Timiş şi ale ţării, ea fiind selectată şi participând la implementarea unor mari programe de reformare a învăţământului românesc: şcoală pilot în programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic Phare VET RO 94.05; şcoală de aplicaţie în cadrul programului „A doua şansă” (componentă a proiectului Educaţia

2000+); centru de resurse pentru zona de V-Vest, în programul PhareTVET RO0108.01 „Coeziune

economică şi socială”; centru suport pentru educaţia la distanţă în programul Phare TVET RO 2004-2006; centru de resurse în proiectul strategic “Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale

prin reţele parteneriale” (POS DRU, ID 57551); şcoală de aplicaţie în proiectul „Stagii de pregătire practică de calitate - elevi mai bine pregătiţi

pentru piaţa muncii” (POS DRU – ID 62356); şcoală de aplicaţie în proiectul „Model de consiliere centrat pe consilierea şi educarea carierei

elevilor” (POS DRU – ID 62350); centru de perfecţionare a maiştrilor instructori, specialitatea „maistru electromecanic auto”.

Ultimii ani au fost marcaţi de implicarea şcolii în derularea următoarelor programe europene sau campanii naţionale: „Leonardo da Vinci”, „Socrates” – Acţiunea Comenius 2.2.C, „Junior Achievement”, „De la şcoală la viaţa profesională”, „Tineri pentru tineri” – campania naţionala „Fii dotat”, campania naţională „Prevenirea violenţei în şcoală” şi campaniile naţionale antidrog, antifumat şi antialcool.

8

1.3. Profilul actual al şcolii Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara este o unitate şcolară pentru învăţământ de masă, finanţat din resurse publice şi din autofinanţare. Şcoala a adoptat sistemul tradiţional de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţa redusă. La nivelul anului şcolar 2011-2012, şcoala oferă mai multe programe de educaţie şi formare profesională prin învăţământul primar, gimnazial, liceal, profesional şi postliceal, în domenii de calificare şi pe nivele diverse.

Numărul claselor primare şi gimnaziale este 8, adică câte o clasă pe an de studiu. Ponderea cea mai mare o au, în continuare, clasele din învăţământul secundar superior, focalizate pe calificări din domeniul mentenanţei şi reparării automobilelor sau din domeniul transporturilor rutiere. Născută într-un spaţiu multicultural şi multiconfesional, şcoala oferă tinerilor de etnie germană oportunitatea de a se forma profesional în cadrul unor programe de învăţare în limba maternă. De altfel, oferta educaţională pentru anul şcolar 2010/2011 dovedeşte capacitatea instituţiei de a răspunde unor nevoi diverse de educaţie şi formare profesională, la toate nivele:

RUTA DIRECTĂ RUTA PROGRESIVĂ

CIC

LU

L I

NF

ER

IOR

AL

LIC

EU

LU

I

TE

HN

OL

OG

IC

Clasa a IX-a, învăţământ de zi, domeniile pregătirii de bază „Mecanică”

„Electric”

Clasa a IX-a, învăţământ seral, domeniul pregătirii de bază „Mecanică”

Absolv

enţi c

ap

abili

să e

xecute

sarc

ini pre

viz

ibile

şi

de r

utină, sub s

upra

veghere

AN

D

E C

OM

PL

ET

AR

E

Clasa a XI-a (anul de completare) - nivel 2 domeniul „Mecanică”,

calificări profesionale: „Mecanic auto”,

„Tinichigiu-vopsitor auto”

Angaja

ţi c

apabili

să e

xecute

sarc

ini non

-rutinie

re

care

im

plic

ă c

ola

bora

rea în c

adru

l unei echip

e

Clasa a X-a, învăţământ de zi, domeniile de pregătire generală „Mecanică de motoare”

„Lăcătuşărie mecanică structuri”

„Electric”

Clasa a X-a, învăţământ seral, domeniul de pregătire generală „Mecanică de motoare

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI TEHNOLOGIC - Nivel 3

Filiera tehnologică

Profilul „Tehnic”, învăţământ de zi, calificările: „Tehnician electrician-electronist auto” – clasele XI-XII, „Tehnician în automatizări” – cIasa a XII-

a, „Tehnician mecatronist” – cIasa a XII-a (din

care o clasă în limba germană)

Profilul „Tehnic”, învăţământ cu frecvenţă redusă: „Tehnician mecatronist” – clasele XI-XIII

Filiera tehnologică

Profilul „Tehnic”, învăţământ de zi, calificarea „Tehnician transporturi” – clasele XII-XIII

Profilul „Tehnic”, învăţământ serali, calificările „Tehnician transporturi” – clasele XII-XIII „Tehnician electrotehnist” – clasa a XII-a

Angajaţi capabili să efectueze sarcini diverse şi complexe, care exclud rutina şi presupun luarea unor decizii, responsabilitatea şi munca în echipă, uneori cu atribuţii de coordonare.

ŞCOALA DE MAIŞTRI - Nivel 3 avansat ŞCOALA POSTLICEALĂ - Nivel 3 avansat

Anii I, II – învăţământ seral Domeniul „Transporturi”, calificarea profesională:

„Maistru electromecanic auto”

Anii I, II– învăţământ seral Domeniul „Transporturi”, calificarea profesională:

„Tehnician transporturi auto interne şi internaţionale”

Angajaţi capabili să efectueze sarcini diverse şi complexe, caracterizate printr-un grad semnificativ nai mare al responsabilităţilor personale, al coordonării activităţii şi alocării resurselor necesare desfăşurării eficiente a respectivelor

activităţi profesionale

9

Urmare a modificării nomenclatorului calificărilor care pot fi formate prin învăţământul

profesional şi tehnic, ne propunem să introducem în oferta şcolii noi calificări, astfel încât să răspundem cât mai bine unor solicitări venite din partea comunităţii locale: „tehnician electromecanic auto” şi „tehnician diagnostician auto” (3 avansat).

Şcoala este autorizată şi desfăşoară programe de formare a adulţilor prin: - cursuri de calificare, calificarea „mecanic auto” (autorizaţie seria TM nr. 000137); - centrul de perfecţionare a maiştrilor instructori, specialitatea „Transporturi”.

Ne propunem extinderea ofertei de programe pentru formarea adulţilor prin includerea calificărilor de nivel 2 „stivuitorist” şi „maşinist utilaj terasier”.

Şi şcoala generală a propus o oferta educaţională variată la nivelul ciclului primar, prin

introducerea unei alternative educaţionale.

ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ÎNVĂŢĂMÂNT GIMNAZIAL

Învăţământ tradiţional

clasele I-IV

Învăţământ step by step

clasele I-IV

Învăţământ tradiţional

clasele VI-VIII

Şcoala are o frumoasă tradiţie în pregătirea sportivă a tinerilor rugbişti. De altfel, ea este

acreditată pentru a furniza servicii educaţionale şi de formare profesională a instructorilor sportivi, prin studii liceale, filiera vocaţională, specialitatea rugby.

Apreciind rezultatele sportive obţinute de şcoală în ultima vreme şi rolul de „pepinieră” pe care şcoala îl joacă pentru sportul cu balonul oval, comunitatea locală, cluburile sportive ne-au solicitat să facem demersuri pentru autorizarea şcolii pentru a-şi extinde oferta educaţională prin propunerea unei clase de gimnaziu pentru învăţământ sportiv integrat.

10

1.4. Analiza rezultatelor din ultimii doi ani şcolari a. Date privind rezultatele elevilor şi retenţia pentru ultimii doi ani şcolari:

TABELUL 1.1. – Situaţia promovabilităţii în anii şcolari 2008-2009 şi 2009-2010

Clase 2008-2009

Promovaţi 2008-2009

Repetenţi 2008-2009

Abandon 2008-2009

2009-2010 Promovaţi 2009-2010

Repetenţi 2009-2010

Abandon 2009-2010

llaa

îînncceeppuutt llaa

ssffâârrşşiitt NNrr.. %% NNrr.. %% NNrr.. %%

llaa

îînncceeppuutt llaa

ssffâârrşşiitt NNrr.. %% NNrr.. %% NNrr.. %%

RUTA DIRECTĂ

Zi

Clasa a IX-a 86 84 82 97,62 2 2,38 5 5,81 163 133 132 99,25 1 0,75 22 13,5

Clasa a X-a 114 109 106 97,25 3 2,75 3 2,63 82 78 76 97,44 2 2,56 2 2,43

Clasa a XI-a 82 77 77 100 - - - - 104 99 99 100 - - - -

Clasa a XII-a 72 69 69 100 - - - - 76 73 73 100 - - - -

Seral Clasa a IX-a - - - - - - - - 31 29 20 68,97 9 31,03 - -

Clasa a XII-a - - - - - - - - 32 32 25 78,13 7 21,87 - -

Frecvenţă redusă

Clasa a IX-a 34 27 23 85,19 4 14,81 7 20.59 - - - - - - - -

Clasa a X-a 59 52 49 94,23 3 5,77 7 11,86 30 24 24 100 - - - -

Clasa a XI-a 93 77 77 100 - - - - 67 67 63 94,03 4 5,97 - -

Clasa a XII-a 96 93 92 98,92 1 1,08 - - 95 89 86 96,63 3 3,37 6 6,31

Clasa a XIII-a 59 57 56 98,25 1 1,75 - - 99 98 94 95,92 4 4,08 1 1,01

RUTA PROGRESIVĂ

SAM Clasa a IX-a 107 87 83 95,40 4 4,60 13 14,94 - - - - - - - -

Clasa a X-a 121 116 114 98,28 2 1,72 4 3,30 86 84 79 94,05 5 5,95 2 2,32

An de completare Clasa a XI-a 100 93 93 100 - - - - 114 112 111 99,11 1 0,89 - -

Ciclul superior Clasa a XII-a 79 66 66 100 - - - - 59 52 44 84,62 8 15,32 4 6,78

Clasa a XIII-a 56 52 52 100 - - - - 67 64 64 100 - - - -

ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL

Şc. postliceală Anul I 61 59 59 100 - - - - 34 34 34 100 - - - -

Anul II 21 19 19 100 - - - - 59 57 57 100 - - - -

Şcoală de maiştri

Anul I 33 31 31 100 - - - - 34 32 28 87,5 4 12,5 - -

Anul II 29 28 28 100 - - - - 31 31 31 100 - - - -

Diferenţe şi tendinţe* : 2,15% 2,51% 0,64%

TABELUL 1.2. – Situaţia rezultatelor obţinute la examenul de bacalaureat

Anul

Total elevi: Medii între:

înscrişi prezenţi promovaţi respinşi

6÷6,99 7÷7,99 8÷8,99 9÷9,99 10 Nr. % Nr. %

2008 223 220 211 95,90 9 4,10 46 119 50 5 -

2009 187 182 181 99,45 1 0,55 11 106 63 1 -

2010 235 228 193 84,65 35 15,35 148 43 2 - -

Diferenţe şi tendinţe*: 14,8% 14,8%

*) se compara rezultatele din 2009 şi 2010

12

TABELUL 1.3 – Situaţia rezultatelor obţinute la examenele de certificare a competenţelor profesionale

Nivel Domeniul /

Profilul Calificarea / specializarea Anul

Total elevi:

înscrişi prezenţi admişi respinşi

1

Mecanică

Lucrător în mecanică de motoare

2008 68 67 67 0

2009 70 70 70 0

2010 44 44 44 0

Lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri

2008 15 15 15 0

2009 24 24 24 0

2010 20 20 20 0

Electric Lucrător în electrotehnică

2008 16 15 15 0

2009 21 21 21 0

2010 15 15 15 0

2

Mecanică

Mecanic auto

2008 62 61 61 0

2009 79 79 79 0

2010 77 77 77 0

Tinichigiu-vopsitor auto

2008 31 31 31 0

2009 14 14 14 0

2010 23 23 23 0

Electric Electrician-electronist auto

2008 22 21 21 0

2009 - - - -

2010 - - - -

3 Tehnic Tehnician transporturi

2008 35 35 35 0

2009 43 43 43 -

2010 46 46 46 0

3 Tehnic Tehnician în automatizări

2008 21 21 21 0

2009 17 17 17 0

2010 20 20 20 0

3 Tehnic Tehnician mecatronist

2008 46 46 46 0

2009 52 52 52 -

2010 122 122 122 0

3 Tehnic Tehnician în instalaţii electrice

2008 21 21 21 0

2009 - - - -

2010 - - - -

3 Tehnic Tehnician electrotehnist

2008 24 24 24 0

2009 20 20 20 0

2010 18 18 18 0

3 Tehnic Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii

2008 34 32 32 0

2009 15 15 15 0

2010 - - - -

TABELUL 1.4. – Situaţia rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a şcolii de maiştri

Domeniul / specializarea

Anul

Total elevi: Medii între:

înscrişi prezenţi promovaţi respinşi

6÷6,99 7÷7,99 8÷8,99 9÷9,99 10 Nr. % Nr. %

Transporturi / maistru

electromecanic auto

2008 37 37 37 100 0 0 0 0 11 26 0

2009 29 28 28 100 0 0 0 0 0 20 8

2010 31

Diferenţe şi tendinţe:

Transporturi / Tehnician transporturi

auto interne şi internaţionale

2008 - - - - - - - - - - -

2009 19 18 18 100 0 0 0 0 1 17 0

2010 57

Diferenţe şi tendinţe:

13

b. Situaţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii în primul an după absolvire

TABELUL 1.5. – Date statistice privind evoluţia absolvenţilor în primul an de la terminarea studiilor

Promoţia 2008 Total Încadraţi Continuă studiile

Şomeri Alte

situaţii

Şcoala de arte şi meserii (nivel1) 99 2 93 2 2

Anul de completare (nivel 2) 115 37 71* 3 4

Liceu (nivel 3) 223 46 162* 5 10

Şcoala de maiştri (nivel 3+) 37 37 - - -

* din care 32 sunt şi încadraţi; ** din care 72 sunt şi încadraţi

Absolvenţi S.A.M.

2%

94%

2% 2%

Încadraţi

Continuă studiile

Şomeri

Alte situaţii

Absolvenţi an de completare

32%

62%

3% 3%

Încadraţi

Continuă studiile

Şomeri

Alte situaţii

Absolvenţi liceu

21%

73%

2% 4%

Încadraţi

Continuă studiile

Şomeri

Alte situaţii

TABELUL 1.6. – Date statistice privind evoluţia absolvenţilor în primul an de la terminarea studiilor

Promoţia 2009 Total Încadraţi Continuă studiile

Şomeri Alte

situaţii

Şcoala de arte şi meserii (nivel1) 114 1 107 4 2

Anul de completare (nivel 2) 93 37 51* 1 4

Liceu (nivel 3) 177 38 122** 12 5

Şcoala de maiştri şi şcoala postliceală (nivel 3+)

47 47 - - -

* din care 30 sunt şi încadraţi; ** din care 97 sunt şi încadraţi

Absolvenţi SAM

94%

2% 1%3% Încadraţi

Continuă studiile

Şomeri

Alte situaţii

Absolvenţi an de completare

55%

4%1%

40%

Încadraţi

Continuă studiile

Şomeri

Alte situaţii

Absolvenţi liceu

69%

3%7%

21%

Încadraţi

Continuă studiile

Şomeri

Alte situaţii

14

Pentru învăţământul primar şi gimnazial, la sfârşitul anului şcolar 2009 – 2010, rezultatele la învăţătură sunt sintetizate astfel:

Clasa Promovaţi

Promovati pe medii Corigenti

total elevi

5-6,99 7-8,99 9-10

Procent promov (sept 2010)

1 ob. 2 ob. 3 – 4 ob.

I 26

3

6

17

100%

-

-

-

26

IV

19

3 3 13 95% - - 1 20

Total primar

116 12 16 88 99,13% - - 1 117

V

31 - 20 11 100% - - - 31

VIII

31 2 19 10 96,87% - - 1 32

Total gimnaziu

142 8 81 45 98,61% 2 144

Total general

258

20 97 133 98,85% 3 261

Starea disciplinară

Elevi sanctionati

Total Elevi

eliminati Elevi exmatriculati Elevi cu notele scazute la purtare

4 5 6 7

Total Total

Pentru absenţe

Alte motive note intre 9.99 si 7

note sub 7 din care

Total Total Total pt absente alte motive

Clasa I - a - - - - - - -

Clasa II - a - - - - - - -

Clasa III-a

- - - 3 - 2 1

ClasaIV-a - - - 3 - 2 1

Total primar

- - - 6 - 4 2

Clasa V-a - - - 9 - 3 6

Clasa VI-a - - - 10 - 4 6

ClasaVII-a - - - 5 1 4 2

Clasa VIII - - - 9 1 2 8

Total gimnaziu

- - - 33 2 13 22

Total general

- - - 39 2 17 24

c. Performanţe obţinute de elevi la concursurile şcolare:

Rezultatele participării elevilor la concursurilor şcolare ne oferă o imagine asupra domeniilor curriculare pentru care există potenţial şi o motivaţie crescută pentru performanţă.

15

Cele mai mari performanţe s-au obţinut la concursurilor şcolare din aria curriculară „Tehnologii”. Analizând cele câteva sute de premii obţinute la faza judeţeană şi cele peste 30 de premii cucerite la faza naţională, putem spune că elevii şcolii „s-au abonat” la performanţe înalte, numărându-se în fiecare ediţie printre laureaţii acestor concursuri.

Pentru exemplificare, prezentăm rezultatele obţinute în ultimii ani şcolari:

2006-2007

La faza judeţeană, lotul de elevi ai şcolii a obţinut următoarele rezultate:

locul I – 4 premii: - calificarea „Tehnician transporturi”: Rădeanu Iosif - calificarea „mecanic auto”: Moisin Adrian - calificarea „electrician-electronist auto”: Fekete Zoltan - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Paul Sebastian locul II – 6 premii:

- clasa a XII-a, profil „mecanic”: Dobrea Andrei Sebastian - calificarea „tehnician în automatizări”: Neag Bogdan Adrian - calificarea „Tehnician transporturi”: Balint Dan Emil - calificarea „mecanic auto”: Grădinaru Florin - calificarea „electrician-electronist auto”: Popescu Anton - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Moldovan Ovidiu Dumitru locul III – 3 premii

- calificarea „Tehnician transporturi”: Stan Cristian - calificarea „mecanic auto”: Gyurki Cosmin Florin - calificarea „electrician-electronist auto”: Călin Ioan Marian menţiuni – 7 premii:

- clasa a X-a, profil „tehnic”: Iţu Bogdan şi Kerekes Ernest - calificarea „tehnician în automatizări”: Puie Lucian Alexandru

- calificarea „Tehnician mecatronist”: Cozma Andrei” - calificarea „Tehnician transporturi”: Pavel Ciprian - calificarea „electrician-electronist auto”: Popovici Andrei - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Bârla Gabriel Dan

Aceste rezultate anunţau performanţele bune obţinute de elevii şcolii la faza naţională:

premiul I – Paul Sebastian, calificarea „tinichigiu-vopsitor auto” menţiune I – Rădeanu Iosif, calificarea „tehnician în transporturi” premiu special – Fekete Zoltan, calificarea „electrician-electronist auto”

2007-2008

La faza judeţeană, lotul de elevi ai şcolii a obţinut următoarele rezultate:

locul I – 6 premii: - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Filip Marius Marcel - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Filip Marius Marcel - calificarea „mecanic auto”: Cernescu Constantin - calificarea „electrician-electronist auto”: Drăgoi Laurenţiu - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Cociotă Sebastian Pavel - informatică, pagini web: Zmole Cristian locul II – 6 premii:

- calificarea „tehnician în automatizări”, clasa a XII-a: Neag Bogdan Adrian - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Mirăuţă Gabriel - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Rădeanu Iosif - calificarea „mecanic auto”: Vingert Daniel - calificarea „electrician-electronist auto”: Pantea Daniel - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Cozma Marius locul III – 5 premii

16

- calificarea „Tehnician mecatronist”, clasa a XII-a: Kerekes Ernest - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Enculesei Daniel - calificarea „mecanic auto”: Anastasia Alexandru Luigi - calificarea „electrician-electronist auto”: Veselinov Florin - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Cercel Rada menţiuni – 3 premii:

- clasa a X-a, profil „tehnic”: Constantinescu Vasile - calificarea „mecanic auto”: Someşan Andrei - informatică, concursul de afişe: Zmole Cristian

La faza naţională s-au obţinut următoarele rezultate:

premiul III – Cociotă Sebastian Valentin, calificarea „tinichigiu-vopsitor auto” menţiune I – Drăgoi Laurenţiu, calificarea „electrician-electronist auto”

2008-2009

La faza judeţeană, lotul de elevi ai şcolii a obţinut următoarele rezultate:

locul I – 4 premii: - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Vingert Daniel - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Mirăuţă Gabriel - calificarea „mecanic auto”: Duma Gabriel - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Barticel Sergiu locul II – 5 premii:

- calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Cociotă Valentin Sebastian Pavel - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Neag Adrian - calificarea „tehnician electrotehnist”, clasa a XII-a: Drăgoi Laurenţiu - calificarea „mecanic auto”: Stancu Răzvan şi Lupu Marius - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Matedolean Sergiu locul III – 4 premii

- calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Filip Marius - calificarea „tehnician mecatronist”, clasa a XI-a: Giurgi Ştefan - concursul INFOTEH: Marinescu Cristian menţiuni – 4 premii:

- clasa a X-a, profil „tehnic”: Stănescu Adrian - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Ioanovici Vasile Ilie - calificarea „mecanic auto”: Spânu Gheorghe - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Chifan Adrian

La faza naţională s-a obţinut o menţiune I prin Duma Gabriel, calificarea „mecanic auto”

2009-2010

La faza judeţeană, lotul de elevi ai şcolii a obţinut următoarele rezultate:

locul I – 4 premii: - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Lupu Marius Fabian - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Cociotă Valentin Sebastian Pavel - calificarea „mecanic auto”: Isfan Edward - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Stanici Petru locul II – 4 premii:

- calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Spînu Gheorghe - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Vingert Daniel - calificarea „tehnician electrotehnist”, clasa a XIII-a: Drăgoi Laurenţiu - calificarea „mecanic auto”: Ban Nicolae Marian locul III – 3 premii

- calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Ioanovici Vasile - calificarea „mecanic auto”: Farcaş Ciprian - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”, clasa a XI-a: Mioc Claudiu Andrei

17

menţiuni şi premii speciale – 4 premii: - clasa a X-a, profil „tehnic”: Horonceanu Viorel - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Duma Alexandru Gabriel - calificarea „mecanic auto”: Nicoli Beniamin - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Rus Nicu Alexandru

La faza naţională s-au obţinut următoarele rezultate:

menţiune – Stanici Petru, calificarea „tinichigiu-vopsitor auto” menţiune – Lupu Marius Fabian, calificarea „tehnician în transporturi”, cls. a XII-a menţiune – Cociotă Sebastian Valentin, calificarea „tehnician în transporturi”, cls. a XIII-a

Obţinerea acestor performanţe a fost rodul activităţilor de selecţie, formare şi evaluare realizate de profesorii inginerii şi maiştrii instructori, constituiţi în grupuri de lucru mixte pe calificări şi ani de studiu (programa de examen conţinând un număr mare de discipline sau module din mai multe domenii - mecanică, electrotehnică, transporturi, CAD).

O excelentă performanţă a fost obţinută de elevii participanţi la târgul naţional de primăvară al firmelor de exerciţiu, care au obţinut cu firma Auto HQ: premiul I la secţiunea „Cataloage profesionale” şi numeroase aprecieri pozitive pentru calitatea standului, cifra de afaceri şi tranzacţiile realizate. Precizăm că elevii noştri au fost singurii participanţi care realizează această activitate extracurricular, iar performanţele lor au fost obţinute sub coordonarea d-nei Pascota Valeria.

Performanţe foarte bune s-au obţinut la competiţiile sportive naţionale şi internaţionale de rugby, fotbal şi atletism. De altfel, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto constituie o pepinieră pentru echipele naţionale de rugby, numeroşi elevi ai săi fiind componenţi ai loturilor de seniori, de tineret sau de juniori. În perioada 2007-2010, la „Olimpiada naţională a sportului şcolar”, echipa de rugby a câştigat fazele locală şi judeţeană, a obţinut locul II pe zona Transilvania, iar echipa de fotbal a repetat performanţele rugbiştilor de la nivel judeţean şi a fost semifinalistă la faza zonală. Premii importante au fost obţinute şi la competiţiile “Je parle le Rugby”, organizat în 2008 de GSITA, CSS Bega, Centrul Cultural Francez Timişoara (locul I) şi „Cupa mondială a micilor rugby-şti” organizată la Lion. Fotbaliştii au fost finalişti în Cupa Euroita şi Cupa antidrog, iar la cros s-au obţinut două menţiuni la faza judeţeană.

Rezultate meritorii s-au obţinut şi în activităţile educative extracurriculare, remarcabile în acest sens fiind următoarele performanţe: Proiectul naţional „Mesajul meu antidrog”:

Consiliul elevilor din Gr. Şc. Ind. de Transp. Auto: locul I – faza judeţeană, secţiunea „Proiecte ecologice” cu proiectul „STOP, se trece numai pe verde!” Proiectul educativ „Diferiţi, dar egali”:

Zmole Cristian: premiul I la secţiunea „Film de scurt metraj”

Datcu Alex şi Matei Marius: premiul special la secţiunea „Power Point”, cea mai completă lucrare Programul judeţean de prevenire a delicvenţei juvenile şi a victimizării minorilor „TIN-TM 2008-

2009”

Zmole Cristian: locul IV la secţiunea „Creaţie video-clip”

Constantinescu Vasile, Tudose Marius şi Curean Renato: locul VI la concursul „Sport-Inteligenţă-

Nonviolenţă” de street-ball Elevii şcolii au avut o comportare meritorie şi în cadrul altor proiecte educative, menite să le formeze şi să le educe spiritul civic, să-i atragă spre valorile culturii naţionale şi europene şi să le dezvolte sentimentul naţional: „Săptămâna educaţiei globale – să descoperim o lume sănătoasă”, „Delicvenţa juvenilă”, „Ziua Europei”, „Drepturile omului”, „Ziua francofoniei”, „Unirea Principatelor Române”, „Ziua eroilor”, „De la şcoală la viaţa profesională”, “Bunele mele maniere”, “O ţigară in plus, 10 minute în minus din viaţă”, „Adolescentul” etc. În ultima vreme, în gama de preocupări a elevilor câştigă tot mai mult teren activităţile menite să le dezvolte competenţe antreprenoriale şi lingvistice. În acest an şcolar, edificatoare sunt participările elevilor şcolii la următoarele activităţi:

„Cambridge Tests - Business English”, în cadrul proiectului Junior Achievement

„Compania elev”, în cadrul proiectului Junior Achievement

18

„Etica în afaceri”, în cadrul proiectului Junior Achievement

FE Tim-Autoserv SRL, în cadrul proiectului „Vreau să-mi dezvolt propria carieră”, finanţat de Consiliul Local Timişoara şi derulat de Colegiul Tehnic din Timişoara în parteneriat cu Gr. Sc. Ind. de Transporturi Auto Timişoara.

FE AUTO HQ SRL Abilităţile de documentare şi comunicare ale elevilor aveau să fie dezvoltate şi exersate în

participarea elevilor cu comunicări la diferite sesiuni şi simpozioane, precum şi în realizarea revistelor şcolare „Autostop” şi „Mon permis de francais", laurate la diferite concursuri pentru reviste şcolare.

1.5. Priorităţi naţionale ale învăţământului preuniversitar românesc

Proiecţiile realizate de Institutul Naţional de Statistică cu privire la evoluţia cererii de forţă de muncă indică necesitatea ca şcolile din învăţământul profesional şi tehnic să includă în oferta lor mai multe programe de recalificare pentru a actualiza competenţele forţei de muncă la nevoile actuale şi viitoare ale pieţei muncii. Integrarea pieţelor va genera necesitatea ca firmele să se adapteze concurenţei tot mai puternice, fiind favorizaţi cei care au un nivel de pregătire ridicat, cu o paletă mai largă de competenţe, dar şi cu o mobilitate profesională mare. Drept urmare, absolvenţii de învăţământ preuniversitar ce vor intra în următorii ani pe piaţa muncii va trebui să aibă o pregătire mai largă pentru a putea a avea o mobilitate profesională ridicată şi pe de altă parte va trebui să fie înzestrată cu competenţe superioare pentru a fi competitivă. În momentul de faţă preocuparea de bază în învăţământul preuniversitar românesc o constituie analiza rezultatelor implementării reformei prin prisma menţinerii unui echilibru între cererea de forţă de muncă şi oferta de personal calificat pe diversele trepte ale învăţământului, astfel încât să rămână deschisă posibilitatea recalificării rapide, în funcţie de dinamica economică locală şi zonală. Această acţiune ridică însă probleme multe şi foarte complexe. - comanda socială nu este bine definită, prognozele evolutive în timp ale acesteia fiind foarte

relative; prin evoluţia ei rapidă, societatea democratică nu permite politicului să definească liniile evoluţiei economice şi deci prognozele de viitor sunt foarte relative.

- inserţia profesională se face tot mai greu, grija pentru locul de muncă accentuează presiunea asupra tinerilor absolvenţi şi a familiilor acestora, iar această stare se repercutează asupra învăţământului prin lipsa de luciditate şi coerenţă în alegerea unei traiectorii profesionale optime;

- valorile democraţiei reale se instalează greu, existând momente în care se produce alunecarea în anarhie cu consecinţe negative în relaţiile dintre manageri si colectiv sau indivizi, între profesori şi elevi;

- concepţia despre reforma învăţământului, mai ales asupra finalităţilor acesteia, se conturează mai greu; ca urmare, sistemul de învăţământ, planurile de şcolarizare, rămân încă nefundamentate clar pe nişte direcţii funcţionale şi de eficienţă, rămânând la nivelul modelelor externe care au dat însă rezultate în alte condiţii socio-economice.

- componentele sistemului social-global sesizează prioritatea redresării economice, şi sub presiunea problemelor ce apar pe termen scurt, au tendinţa de a minimaliza probleme învăţământului pentru ca efectele disfuncţionalităţilor acestuia sunt pe termen lung şi mai greu sesizabile în cadrul unor analize superficiale. Acest lucru se evidenţiază clar în alocările bugetare care acum se obţin de la primării.

- recunoaşterea importanţei socio-economice a muncii cadrului didactic ar determina curmarea condiţiilor frustrante în care acesta se află, îmbunătăţind motivaţia acestuia pentru muncă.

Direcţiile strategice ale educaţiei şi formării profesionale sunt: adaptarea educaţiei şi formării profesionale la cerinţele societăţii şi ale pieţei forţei de muncă; asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu standardele

europene, prin preluarea la nivel naţional a competenţelor cheie promovate la nivelul UE, dar şi potenţarea tradiţiilor valoroase ale educaţiei româneşti;

descentralizarea şi creşterea gradului de autonomie a sistemului educativ; reforma educaţiei timpurii; asigurarea accesului egal la educaţie şi formare profesională (construirea de campusuri şcolare,

asigurarea condiţiilor echitabile de igienă şi educaţie pentru sănătate în mediul rural, licee tehnologice pentru o paletă extinsă de specializări, informatizarea tuturor şcolilor din mediul rural, modernizarea învăţământului profesional şi tehnic în mediul rural)

19

Conform documentului „Priorităţi pe termen scurt şi mediu pentru învăţământul preuniversitar”, principalele domenii pe care se axează reforma învăţământului profesional şi tehnic din România, sunt următoarele:

implementarea metodelor învăţării centrate pe elev;

eficientizarea parteneriatului cu agenţii social-economici, instituţii şi ONG-uri;

elaborarea şi dezvoltare curriculum-lui , inclusiv a celui la comanda angajatorului;

elaborarea şi dezvoltare standardelor de pregătire profesionale;

formarea continuă a personalului didactic;

asigurarea calităţii învăţământului preuniversitar;

asigurarea unui management educaţional de înaltă performanţă;

orientarea profesională şi consilierea elevilor pentru construirea carierei;

dezvoltarea sistemului informaţional;

modernizarea şi optimizarea bazei materiale a învăţământului profesional şi tehnic;

oferirea de şanse egale pentru obţinerea unei calificări;

utilizarea ITC în predare;

facilitarea participării la formare profesională a elevilor cu nevoi speciale

dezvoltarea de materiale pentru formarea diferenţiată;

dezvoltarea învăţământului în zone dezavantajate;

formarea continuă a adulţilor;

asigurarea condiţiilor pentru integrarea europeană.

1.6. Priorităţi regionale şi locale La nivel judeţean, programele şi obiectivele de bază şi proiectele din „Strategia judeţeană a dezvoltării învăţământului preuniversitar” sunt următoarele: asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor –cheie; fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală a elevilor, din

perspectiva dezvoltării durabile si a asigurării coeziunii economice si sociale; asigurarea echităţii in educaţie; asigurarea calităţii proceselor de predare si învăţare precum si a serviciilor educaţionale; educaţie prin activităţi şcolare si extraşcolare; monitorizarea învăţării permanente ca dimensiune majoră a politicii educaţionale, asigurarea

complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; reforma sistemelor de conducere şi administrare instituţională, a sistemului naţional de

învăţământ la nivel preuniversitar; asigurarea bazei materiale la nivel preuniversitar; armonizarea cadrului legislativ; integrarea europeană si cooperare internaţională.

Pentru implementarea proceselor de reformare a învăţământului, măsurile identificate la nivel judeţean în ultimii doi ani (2008-2009) sunt grupate in domenii de intervenţii prioritare: optimizarea procesului de implementare a PRAI / PLAI / PAS; corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii; dezvoltarea resurselor umane din TVET prin cuprinderea în sistemul de formare continuă; îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în învăţământul profesional şi tehnic; asigurarea de servicii de consiliere şi orientare pentru carieră a tuturor elevilor din TVET crearea de locuri în internatele unităţilor şcolare din regiune respectiv judeţ pentru a facilita

accesul tinerilor din mediul rural şi cu probleme sociale la obţinerea unei calificări profesionale

20

Partea a 2-a

CONTEXT

21

2.1. Analiza mediului extern

Transporturile reprezintă sistemul circulator al oricărei economii. Răspunzând priorităţilor de dezvoltare economică şi nevoilor de formare ale comunităţilor locale din zona de vest a României, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara se situează în spaţiul în care, deopotrivă, pulsează inima celui mai mare judeţ al ţării şi se luminează minţile unor viitori specialişti.

2.1.1. Aspecte demografice generale Caracteristicile populaţiei influenţează toate procesele social-economice care au loc în mediul său de rezidenţă. Populaţia judeţului este caracterizată prin:

- faptul că femeile au o pondere mai mare de 50%; - concentrarea în mediul urban; - o pondere a populaţiei active şi în vârstă de muncă mai mare decât cea de la nivel naţional

(71,6% din totalul populaţiei); - o pondere a populaţiei de până la 14 ani sub media naţională (15,1%);

Diversitatea etnică este o caracteristică importantă a judeţului, dar se remarcă o creştere a procentului de cetăţeni români de naţionalitate română, diminuarea comunităţilor de maghiari şi germani, creşterea uşoară a populaţiei de rromi.

Evoluţia populaţiei din judeţul Timiş se înscrie trendul descrescător al populaţiei, datorită scăderii natalităţii şi fenomenului de migraţie externă. Majoritatea emigranţilor legali au un nivel ridicat de instruire şi calificare, sunt tineri, fără diferenţe semnificative de gen, preponderent persoane căsătorite.

În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei şcolare, specialiştii anticipează că acesta va scădea mai lent până în 2015 (cca. 400 persoane pe an) urmând ca în intervalul 2015-2020 scăderea să fie mult mai accentuată (cca. 2200 persoane pe an). Datorită acestor tendinţe, se estimează că populaţia între 15 şi 24 ani va ajunge în 2015 la circa 27400 de persoane, iar în 2025 la 9100 de persoane.

2.1.2. Contextul geo-politic şi economic. Tendinţe ocupaţionale Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara îşi desfăşoară activitatea într-un mediu economic generos prin numărul şi structura agenţilor economici. Analizând datele economice obţinute la nivel judeţului Timiş se poate constata o evoluţie superioară faţă de media naţională. Printr-o creştere substanţială de la an la an a cifrei de afaceri în numeroase domenii de activitate, mediul economic timişean oferă oportunităţi de integrare şi mobilitate profesională superioare altor regiuni. Aşa cum relevă documentele de planificare locală (PLAI) şi regională (PRAI) pe 2008, judeţul Timiş concentrează 71,5% din firmele înmatriculate în Regiunea Vest, 53,4% din întreprinderile active, 53,3% din numărul de IMM-uri, 83,9% din întreprinderile mari din regiune,10% din exporturile României, 40,2% din populaţia ocupată a regiunii şi are o rata scăzută a şomajului, de doar 3,68%. De asemenea la nivelul judeţului se realizează peste 50% din comerţul exterior al regiunii. Din cifra de afaceri a întreprinderilor din regiune 46,6% se concentrează in judeţul Timiş, care înregistrează si o productivitate a muncii superioara cu 22,2% mediei regionale. Poziţia geografică privilegiată conferă judeţului Timiş un avantaj strategic în relaţiile cu ţările occidentale. O treime din limitele judeţului constituie frontiere de stat cu Ungaria si Serbia. Puterea economiei judeţului Timiş este determinata de diversitatea domeniilor economice, calitatea forţei de munca, forţa sectorului privat, dominat de IMM dinamice şi nivelul ridicat al investiţiilor străine. Municipiul Timişoara este cel mai dinamic pol urban de dezvoltare economica din tara, un oraş deschis spre high-tech, IT şi comunicaţii. Valoarea cu rolul determinant în dezvoltarea economiei o constituie resursa umană dinamică, inovatoare, specializată şi cu o bună pregătire profesională. Cererea de forţă de muncă în rândul investitorilor se concentrează spre tinerii muncitori calificaţi cu vârste de până la 35 de ani.

22

Densitatea antreprenorială este marcată de concentrarea în Timişoara a două treimi din firmele existente în judeţ. Cele mai mari investiţii sunt în industrie, comerţ, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei. În ceea ce priveşte volumul investiţiilor atrase în competiţie cu celelalte 40 de judeţe ale tarii, excluzând municipiul Bucureşti, judeţul Timiş s-a clasat pe unul din primele locuri din ţară. Valoarea adăugată este generata preponderent de întreprinderile industriale mari şi de companiile din sectorul IT&C. La nivelul judeţului Timiş, domină sectorul privat reprezentat de IMM (99,5%). Rata rentabilităţii economice a firmelor a depăşit constant rata inflaţiei, cea mai mare rata de rentabilitate economică fiind înregistrată de întreprinderile mari şi foarte mari. Cele mai rentabile firme au fost cele din domeniul tehnologiei informaţiilor si comunicaţiilor, urmate de companiile industriale. Transformările de ordin macroeconomic din societatea românească au făcut ca în structura populaţiei ocupate să se producă schimbări semnificative. În ceea ce priveşte ponderea populaţiei ocupate pe sectoare economice se poate observa că tendinţa este de scădere pentru agricultură şi pentru industrie. Şomajul industrial a provocat un fenomen de întoarcere la ţară şi o creştere a activelor în agricultură. Agricultura reprezintă, însă, un sector neatractiv pentru marii investitori şi cu o productivitate a muncii redusă. Acest lucru se resimte şi în evoluţia populaţiei şcolare care optează pentru programele de formare profesională oferite de Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara, ponderea elevilor care provin din mediul rural fiind într-o creştere accentuată. În industrie analiza trebuie defalcată pe ramuri industriale, existând ramuri în dezvoltare care atrag forţa de muncă, iar altele în declin care generează şomaj. Restructurarea sectorului industriei grele, a antrenat o scădere semnificativă a populaţiei ocupate în cadrul acestui sector. În acelaşi timp, există domenii industriale care înregistrează un trend pozitiv. Judeţul Timiş dispune de o industrie diversificată şi complexă, localizată, în special, în centrele urbane, cea mai mare pondere revenind industriei prelucrătoare (70% din industria judeţului). Conform analizelor realizate de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională, ramurile care au pondere mai mare sunt: maşini şi echipamente electrice , mijloace pentru transport feroviar de mărfuri şi călători, producţia de mobilier, textile şi încălţăminte, industria alimentară. După anul 1989 s-a înregistrat declinul industriei alimentare, industriei chimice şi industriei grele. În ultimii ani s-a revigorat industria prelucrătoare, cu o proporţie încă ridicată a sistemului de producţie în lohn, impulsionată de investiţii străine semnificative. Se remarcă creşterea spectaculoasă a sectorului privat, atât prin privatizarea societăţilor comerciale cu capital de stat, cât şi prin înfiinţarea de firme private cu capital autohton sau străin. Potenţialul tehnic, precum şi forţa de muncă calificată în mai multe ramuri ale industriei fac ca judeţul să fie atractiv pentru unii investitorii străini. Între principalele direcţii de dezvoltare în perioada 2003-2010 se află şi industria „automotive’’. Expansiunea fabricaţiei de autoturisme şi componente auto, modernizarea reţelei de furnizori şi integrarea ei in alianţele globale este provocarea cruciala pentru dezvoltarea economiei româneşti. Corporaţiile internaţionale rămân „pilonii” dezvoltării sectorului auto, motiv pentru care ele trebuie să fie atrase, „fixate” pe termen lung şi asumate ca entităţi ale economiei româneşti. În acest context creşte rolul şcolii româneşti în furnizarea forţei de muncă calitate pentru aceste sectoare. Timişoara beneficiază de investiţii masive realizate de mari grupuri din acest domeniu în deschiderea unor linii de fabricaţie: Continetntal Autimotive Products, Dräxlmaier Group, TRW Automotive, Lugera & Makler etc. În ultimii ani, asistăm la o creştere importantă a cererii de forţă de muncă calificată din partea unor firme din industria „automotive’’, ceea ce determină o reconsiderare a politicilor educaţionale ale şcolii în ceea ce priveşte ofertarea unor programe de formare iniţială sau continuă. Sectorul serviciilor înregistrează o creştere rapidă, dublată de apariţia şi dezvoltarea unor

subramuri ale acestui sector. Cele mai mari cifre de afaceri sunt obţinute de comerţ, transporturi, telecomunicaţii, turism şi în serviciile generale. Se impune astfel să fie acordată o atenţie deosebită acestui sector care cunoaşte o dezvoltare puternică, urmărind tendinţa din ţările Uniunii Europene, unde acest sector de activitate se află pe primul loc în cadrul activităţii economice. De altfel, dinamica pozitivă a sectorului de servicii a permis absorbţia unei părţi tot mai mari a populaţiei active.

23

Piaţa forţei de muncă, în domeniul transporturilor auto , se menţine la cote ridicate atât la nivel local (service-uri particulare sau I.M.M. ), cât şi la nivel zonal. Contextul geo-politic şi economic al zonei au făcut ca în judeţul Timiş să-şi desfăşoare activitatea operatori importanţi din domeniul transporturilor rutiere interne şi internaţionale: Dunca Expediţii Timişoara, Edy International Spedition Timişoara, Autotim S.A. Timişoara (membru al Holdingului Atlassib) etc. Intensificarea activităţilor din acest sector, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, şi dezvoltarea semnificativă a parcului de autovehicule rutiere, a determinat o creştere importantă pentru forţă de muncă calificată în domeniul serviciilor de transport rutier şi în cel al mentenanţei şi reparării automobilelor.

Conform PLAI Timiş pentru perioada 2008-2013, se preconizează că la nivelul judeţului vor fi disponibile peste 60 mii de locuri de muncă în domeniul transporturilor. Răspunzând acestei realităţi, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto va trebui să-şi proiectează politicile educaţionale astfel încât să reacţioneze în timp util la toate schimbările de pe piaţa muncii

2.1.3. Descrierea grupurilor de interes Într-o accepţiune generală, în jurul şcolii se formează grupuri de interese, care uneori pot deveni antagonice, dar printr-o activitate competentă a consiliului de administraţie al şcolii acestea se pot armoniza. Principalele grupuri de interese, a căror poziţie şi evoluţie poate fi evidenţiată, sunt centrate pe:

elevi părinţi comunitate locală

Din studiile realizate pe această temă se desprind următoarele concluzii:

Elevii aşteptă de la şcoală: - ca prin educaţie să poată dobândi un statut socio-economic consistent; - un curriculum şcolar cât mai puţin încărcat, ţintit pe deprinderile şi dezvoltarea

aptitudinilor necesare în specializarea urmată - condiţii cât mai bune de învăţare.

Şcoala solicită de la elevi: - să fie receptivi, să manifeste interes şi să-şi dezvolte personalitatea şi - să cunoască şi să respecte regulamentul şcolar - să facă cunoscut numele şcolii în momentul atingerii performanţei

Părinţii aşteaptă de la şcoală: - să le fie respectate opţiunile - şcoala să-i pregătească pe elevii pentru inserţie socială - şcoala să găsească şi să adopte coordonanţele personalităţii fiecărui elev şi să

acţioneze în direcţia realizării lor Şcoala solicită de la părinţi:

- colaborare - sprijin - receptivitate - implicare în rezolvarea problemelor şcolii

Comunitatea aşteaptă de la şcoală: - cetăţenii educaţi, adaptaţi şi adaptabili. - receptivitate la nevoile la nevoile sale - recunoaşterea efortului depus a valorii personale, aprecierea efortului

suplimentar. - ambianţă pozitivă de înţelegere şi respect.

Şcoala aşteaptă de la comunitatea locală: - implicare şi receptivitate în realizarea obiectivelor scolii - recunoaşterea importanţei instituţiei în viaţa comunităţii - popularizarea rezultatelor bune

24

2.2. Analiza mediului intern

Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara pune la dispoziţia elevilor programe de formare diverse, construite pe baza curriculum-ului naţional, dar cu o importantă componentă în dezvoltare locală.

Deoarece provenienţa elevilor se bazează pe un aflux substanţial din mediul rural şi din alte oraşe ale judeţului, aceştia beneficiază de serviciile internatului şi cantinei şcolii (120 locuri). Elevii beneficiază de asistenţă medicală cu medic şcolar şi cadru mediu sanitar şi de asistenţă psihopedagogică cu normă întreagă sub îndrumarea Centrului de Asistenţă Psihopedagogică de pe lângă ISJ Timiş.

Toată organizaţia este preocupată de îmbunătăţirea continuă a calităţii programelor de învăţare, Elevii sunt implicaţi activ în procesul de predare – învăţare. Se ţine cont de nevoile speciale ale elevilor, se proiectează strategii de intervenţie şi activităţi de sprijin pentru elevii care au dificultăţi de învăţare.

Pentru unitatea de pe str. Ardealului nr. 1, datele caracteristice sunt următoarele:

Construcţie

Statut juridic: Proprietate a domeniului public – destinaţie învăţământ Suprafaţa totală de care dispune şcoala: 30.000 m2, din care 9120 m2 - suprafaţă construită Spaţii funcţionale:

Spaţii de învăţământ: 21 săli de clasă, 12 cabinete, 13 laboratoare, 8 ateliere şcoală, 1 teren sport, 1 poligon

Spaţii anexă: cantină, 2 internate, 1 centrală termică

LEGENDĂ:

CABINETE

LABORATOARE

ATELIERE

INTERNAT

CANTINĂ

SALĂ SPORT

TEREN SPORT

Acces la transportul în comun:

Linia se autobuze 3 şi Linia expres de autobuze 7

TABELUL 2.1. – Informaţii privind spaţiile şcolare

Nr. crt.

Tipul de spaţiu Număr spaţii

Suprafaţă (mp)

1 Săli de clasă /grupă 21 714

2 Cabinete 13 756,17

3 Laboratoare 12 603,19

4 Ateliere 8 454,92 5 Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport 1 sală + 2 terenuri 848 + 2012 = 2860

6 Spaţii de joacă 1 160

str Ardealului nr.1

AUTOTIM S.A.

25

Unitatea funcţionează în 2 schimburi, durata orei de curs / activităţilor didactice fiind de 50 minute, iar a pauzelor / activităţilor recreative fiind de 10 minute.

TABELUL 2.2. – Informaţii privind spaţiile auxiliare

Nr. crt.

Tipul de spaţiu Tip şi număr document de

deţinere a spaţiului Număr spaţii

Suprafaţă (mp)

1 Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare

Ordin MTTc nr. 1525 / 11X 1974 Autorizaţia Consiliului Popular al Municipiului Timişoara nr. 10/s

din 30.01.1975

3 102

2 Sală pentru servit masa 1 216

3 Dormitor 22 792 4 Bucătărie 3 108

5 Spălătorie 2 72

6 Spaţii sanitare 12 1126

7 Spaţii depozitare materiale didactice 18 252 TOTAL: 61 2668

TABELUL 2.3. – Informaţii privind spaţiile administrative

Nr. crt.

Tipul de spaţiu Tip şi număr document de

deţinere a spaţiului Număr spaţii

Suprafaţă (mp)

1 Secretariat Ordin MTTc nr. 1525 / 11X 1974 Autorizaţia Consiliului Popular al Municipiului Timişoara nr. 10/s

din 30.01.1975

1 22,5

2 Spaţiu destinat echipei manageriale 3 46,8

3 Contabilitate 1 14 4 Casierie 1 12

5 Birou administraţie 1 14

TOTAL: 7 109,3

Utilităţi:

Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara dispune de următoarele utilităţi:

energie electrică şi sistem de încălzire centrală de la reţeaua de termoficare

alimentare cu apă din reţeaua stradală, grupuri sanitare cu apă curentă

colectare ape pluviale şi uzate menajere

telefon, conectare Internet

spaţiu amenajat pentru colectarea gunoiului

Condiţiile de microclimat în majoritatea spaţiilor de instruire sunt corespunzătoare, dar există şi spaţii care, datorită sistemului de încălzire centrală, uzurii avansate a tâmplăriei şi a mobilierului necesită urgent lucrări de reabilitare. Cantina, o parte din camerele de internat, spaţiile destinate activităţilor manageriale, de secretariat şi administrative, sala festivă şi sala profesorală au fost reabilitate recent prin schimbarea tâmplăriei şi igienizare. Au fost înlocuite uşile de acces în clădirea şcolii. Igienizări parţiale ale spaţiilor de instruire s-au realizat cu sprijinul părinţilor.

Resurse umane

A. Elevi

Efectele scăderii demografice din ultimii ani, sesizate în analiza mediului extern, s-au resimţit şi la nivelul unităţilor şcolare, numărul de elevi înscrişi scăzând de la un an la altul. Cu toate acestea la nivelul Grupului Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara scăderea este mai puţin vizibilă (circa 1,5%), potenţialii beneficiari fiind în continuare atraşi de oferta şcolii. Cel mai mare număr de elevi sunt rezidenţi în Timişoara, dar provenienţa elevilor se bazează pe şi pe un aflux semnificativ al acestora din mediul rural, din alte oraşe ale judeţului sau din judeţele limitrofe. La începutul anului şcolar 2009/2010, la Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara au fost înscrişi 1263 de elevi, repartizaţi în 49 de clase, iar la începutul anului şcolar 2010/2011 au fost înscrişi 1216 de elevi, repartizaţi în 44 de clase după cum se poate vedea şi în diagramele următoare:

26

Absolvenţi ai ciclului gimnazial

DOMENIUL MECANIC

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 1 (iunie 2010; august 2010)

DOMENIUL ELECTRIC

Lucrător în mecanică

de motoare

Lucrător în electrotehnică

Lucrător în lăcătuşerie mecanică

structuri metalice

Tinichigiu – vopsitor

auto

Mecanic

auto

ANUL DE COMPLETARE

DOMENIUL MECANIC

RUTA DIRECTĂ

RUTA PROGRESIVĂ

X G X H X I X J X F

XI F XI G X H XI I XI J

Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 2 (iunie – iulie 2010; august 2010)

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

Examen de bacalaureat (iunie –iulie 2010; august – septembrie 2010)

Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 3 (iunie 2010)

Tehnician electrotehnist

Tehnician transporturi

XII G XII F XII E XII E

XIII G XIII F XIII E

Cursuri de zi Cursuri cu frecvenţă redusă

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

Profil tehnic

X A X B X C

Profil tehnic

X FR1 X FR2

XI FR1, 2 sem.I

Cursuri de zi Frecvenţă redusă

Tehnician în

automatizări

XI D

XII D Tehnician

mecatronist

XI C XI D (germ)

XII A XII B XII C

XI FR 1, 2 sem.II

Tehnician

mecatronist

XIII FR 1, 2

XII FR 1,2,3

ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL

Şcoala de maiştri Maistru electromecanic auto

Şcoala postliceală - Tehnician trans-porturi auto interne și internaţionale

IP IIP

IM II M

Examen de certificare a competenţelor profesionale,

nivel 3 avansat (februarie 2010)

GR. ŞC. IND. DE TRANSPORTURI AUTO TIMIŞOARA

STRUCTURA ARBORESCENTĂ A PROGRAMELOR DE

FORMARE INIŢIALĂ (2009-2010)

XII S sem II

Cursuri serale Cursuri de zi

Tehnician electrician-

electronist auto

XI A XI B

IX A IX B IX C IX D IX E IX F

Cursuri serale Cursuri de zi

IX S

27

Absolvenţi ai ciclului gimnazial

Domeniul de pregătire de bază

MECANIC

Domeniul de pregătire de bază

ELECTRIC

Tinichigiu –

vopsitor auto

Mecanic

auto

ANUL DE COMPLETARE

DOMENIUL MECANIC

RUTA DIRECTĂ RUTA PROGRESIVĂ

XI F XI G XI J

Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 2

(iunie 2011; august 2011)

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

Examen de bacalaureat (iunie –iulie 2011; august – septembrie 2011)

Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 3 (iunie 2011, august 2011)

Tehnician electrotehnist

Tehnician transporturi

XII F XII G XII S4

Frecvenţă redusă

Profil tehnic

XI FR sem.I

Cursuri de zi Frecvenţă redusă

Tehnician în

automatizări

XII D

Tehnician mecatronist

XII C XI E (germ)

XI FR, sem.II

XIII FR 1, 2, 3

XII FR 1,2

ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL

Şcoala de maiştri Maistru electromecanic auto

Şcoala postliceală – Tehnician trans-

porturi auto interne şi internaţionale

IP IIP

IM II M

Examen de certificare a competenţelor profesionale,

nivel 3 avansat (februarie 2011)

GR. ŞC. IND. DE TRANSPORTURI AUTO TIMIŞOARA

STRUCTURA ARBORESCENTĂ A PROGRAMELOR DE

FORMARE INIŢIALĂ (2010-2011)

XII S1,2,3 sem II

Cursuri serale Cursuri de zi

Tehnician electrician-

electronist auto

XI A XI B XI C

IX A IX B IX C IX D IX E

Cursuri serale Cursuri de zi

IX S1 IX S2

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

X C X E X F X S

Domeniul de pregătire generală ELECTRIC

Domeniul de pregătire generală MECANICĂ DE MOTOARE

Domeniul de pregătire generală LĂCĂTUȘĂRIE

MECANICĂ STRUCTURI

X A X B XD

Stagiu de pregătire

practică

Mecanic auto

Stagiu de pregătire practică

Tinichigiu-

vopsitor auto

Stagiu de pregătire practică

Confecţioner pro-

duse electrotehnice

XIII E XIII F XIII S XII A XII B

Tehnician

mecatronist

28

TABELUL 2.4. – Numărul elevilor înscrişi pe nivel, vârstă, sex, etnie în anul şcolar 2009/2010

Clase Total

Fe

te

Băie

ţi

Grupe de vârstă Etnie

14-15 15-16 16-17 17-18 > 18

Ro

mân

i

Mag

hia

ri

Germ

an

i

Sârb

i

Alt

e e

tnii

RUTA DIRECTĂ

Zi

Clasa a IX-a 163 6 157 48 108 7 - - 137 11 5 9 1

Clasa a X-a 82 1 81 - 30 52 - - 66 9 3 3 1

Clasa a XI-a 104 4 100 - - 54 47 3 72 12 26 3 1

Clasa a XII-a 76 1 75 - - - 60 16 69 6 3 3 1

Seral Clasa a IX-a 31 10 21 - - - - 31 28 2 1 - -

Frecvenţă redusă

Clasa a X-a 30 13 17 - - - - 30 28 2 - - -

Clasa a XI-a 67 27 40 - - - - 67 61 2 2 2 -

Clasa a XII-a 95 29 66 - - - - 95 88 4 1 2 -

Clasa a XIII-a 99 22 77 - - - - 99 86 7 2 4 -

RUTA PROGRESIVĂ

SAM Clasa a X-a 86 - 86 - 30 55 1 - 80 3 2 1 -

An de completare Clasa a XI-a 114 1 113 - - 52 56 6 105 4 2 1 2

Ciclul superior

Zi Clasa a XII-a 59 1 58 - - - 11 48 55 2 1 1 -

Clasa a XIII-a 67 3 64 - - - - 67 61 3 1 1 1

Seral Clasa a XII-a 32 1 31 - - - - 32 55 2 1 1 -

ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL

Şcoala postliceală Anul I 34 2 32 - - - - 34 31 2 - 1 -

Anul II 59 9 50 - - - - 59 53 4 1 1 -

Şcoala de maiştri Anul I 34 5 29 - - - - 34 29 2 2 1 -

Anul II 31 4 27 - - - - 31 24 3 2 2 -

29

TABELUL 2.5. – Numărul elevilor înscrişi pe program de formare, nivel, sex, vârstă, etnie, rezultate anterioare (2009/2010)

Niv

el

Program de formare

To

tal

Fe

te

Băie

ţi Grupe de vârstă Etnie Medi admitere (2008)

14-1

5

15-1

6

16-1

7

17-1

8

> 1

8

Ro

m.

Mag

h

Germ

Sârb

i

Alt

e

etn

ii

Miin

.

Max.

Liceu, ruta directă, ciclul inferior

Filiera tehnologică, profilul tehnic, domeniile

„Mecanică” „Electric”

171 135

28 2

143 133

32 16

73 65

5

54

- -

61 -

142 117

14 10

6 3

7 5

2 -

5,05 4.86

8,15 8,32

Şcoala de arte şi meserii

1

Domeniul „Mecanică”, calificările: „lucrător în mecanică de motoare”

„lucrător în lăcătuşărie mec. structuri”

47 24

- -

47 24

- -

17 7

29 17

1 -

-

44 22

1 1

1 1

1 -

- -

5,03 5,00

7,83 6,78

Domeniul electric, calificarea „lucrător în electrotehnică”

15 - 15 - 6 9 - - 14 1 - - - 5,01 7,03

Anul de completare

2 Domeniul „Mecanică”, calificările:

„mecanic auto” „tinichigiu-vopsitor auto”

90 24

1 -

89 24

- -

- -

38 14

47 9

5 1

84 21

4 2

2 -

- 1

2 -

6,18 5,83

8,66 7,89

Liceu, ciclul superior

3

Filiera tehnologică, profilul tehnic, calificările „tehnician electrician-electronist auto”

„tehnician în automatizări” „tehnician mecatronist” „tehnician electrotehnist” „tehnician transporturi”

53 44

344 19

139

1 1

81 1 4

52 43

263 18

135

- - - - -

- - - - -

36 10 8 - -

16 16 15 -

11

1

18 321 19 128

46 38

287 17

160

4 4 20 1 6

1 1 28 - 3

1 1 7 1 2

1 - 2 - 1

6,35 6,27 5,36 5,45 5,38

9,02 9,42 8,96 8,32 7,65

Învăţământ postliceal

3+

Domeniul „Transporturi”, specialităţile: „tehnician transporturi interne şi internaţionale”

„maistru electromecanic auto”

93 65

11 9

82 56

- -

- -

- -

- -

93 65

84 53

6 5

1 4

2 3

- -

- -

Școala de arte și meserii

17%

55%

28%

Lucrător în electrotehnică

Lucrător în mecanică de motoare

Lucrător în lăcătușărie mecanică structuri

Anul de completare

79%

21%

Mecanic auto

Tinichigiu-vopsitor auto

Ciclul superior al liceului2% 9%

3%

23%7% Lucrător în electrotehnică

Tehnician electrician-electronist auto

Tehnician în automatizări

Tehnician mecatronist

Tehnician electrotehnist

Tehnician transporturi

30

B. Personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic

TABELUL 2.6. – Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat (2008-2009)

Vechime Debutant 3-5ani 6-10 ani 11- 15 ani 16-20 ani 21-25 ani 26-30 ani Peste 30

în învăţământ 6 7 20 6 14 9 11 19

în unitate 6 9 22 6 15 8 9 17

8%

21%

7%15%

10%

12%

20% 7%Debutant

3-5 ani

6-10 ani

11-15 ani

16-20 ani

21-25 ani

26-30 ani

Peste 30 ani

TABELUL 2.7. – Distribuţia pe grupe de vârstă şi sexe (2008-2009)

Sub 25 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 Peste 60

M 3 - 3 5 2 6 12 14 7 7

F 2 5 17 4 11 4 2 4 - -

TABELUL 2.8. – Situaţie statistică privind cadrele didactice în anul şcolar 2008-2009

Nu

măr

tota

l

cad

re d

idacti

ce

Nr.

cad

re

did

acti

ce t

itu

lare

Nr. cadre didactice suplinitoare, din care:

Nr.

deb

uta

nţi

(fără

def)

Nr.

cad

re

did

acti

ce

cu

defi

nit

ivat

Nr.

cad

re

did

acti

ce cu

gra

du

l d

idacti

c II

Nr.

cad

re

did

acti

ce

cu

gra

d d

idacti

c I

Nr.

cad

re

did

acti

ce

cu

do

cto

rat

ca

lifi

caţi

Necalificaţi, din care:

Fără studii corespunzătoare

Cu studii în altă specialitate

101 67 101 - - 13 24 23 41 0

66%

34%

Titulari

Suplinitori

19%

19%

47%

15%

Debutant

Definitivat

Gradul II

Gradul I

TABELUL 2.9. – Situaţie statistică privind cadrele didactice în anul şcolar 2009-2010

Nu

măr

tota

l

cad

re d

idacti

ce

Nr.

ca

dre

did

acti

ce

tit

ula

re

Nr. cadre didactice suplinitoare, din care:

Nr.

deb

uta

nţi

(fără

def)

Nr.

ca

dre

did

acti

ce

cu

defi

nit

ivat

Nr.

ca

dre

did

acti

ce cu

gra

du

l d

idacti

c II

Nr.

ca

dre

did

acti

ce

cu

gra

d d

idacti

c

I

Nr.

ca

dre

did

acti

ce

cu

do

cto

rat

ca

lifi

caţi

Necalificaţi, din care:

Fără studii corespunzătoare

Cu studii în altă specialitate

92 56 92 - - 4 18 22 48 -

31

Număr profesori metodişti: 10, din care: de cultură generală - 1 de specialitate – 9 (3 metodişti ai I.S.J. Timiş şi 6 metodişti ai Centrului de perfecţionare a

maiştrilor instructori Număr de profesori autori de programe şcolare şi SPP: 10 Număr de profesori autori de manuale / auxiliare curriculare: 8

Număr cadre didactice şi auxiliare care au participat la cursuri de perfecţionare sau postuniversitare, ultimii 5 ani: 92 - din care, în domeniul tehnologiilor informatice şi de comunicare: 64

Total personal didactic auxiliar angajat: 12

TABELUL 2.10. – Distribuţia personalului didactic auxiliar, în funcţie de calificări:

Funcţia Număr

persoane Calificarea (DA sau NU)

Secretar şef 1 DA

Secretar 1 DA

Laborant 1 DA

Informatician 1 DA

Pedagog 1 DA

Supraveghetor noapte 1 DA

Bibliotecar 1 DA

Subinginer 1 DA

Tehnician 1 DA

Administrator financiar 3 DA

Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal didactic auxiliar, conform normativelor în vigoare este de 100%

Total personal nedidactic angajat: 16

TABELUL 2.11. – Distribuţia personalului nedidactic angajat, în funcţie de calificări:

Funcţia Număr persoane Calificarea (DA sau NU)

Muncitor 8 DA

Îngrijitori 3 DA

Paznici 5 DA

Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal nedidactic, conform normativelor în vigoare este de 90%.

39% 61%Titulari

Suplinitori

20%

24%

52%4%

Debutanți

Definitivat

Gradul I

Gradul II

32

Resurse materiale

Spaţiile destinate activităţilor manageriale, de secretariat şi administrative au fost dotate cu mobilier şi echipamente IT şi de birotică noi, care acoperă necesităţile specifice acestor compartimente.

Biblioteca şcolii dispune de un fond de carte cu următoarele caracteristici: număr de volume: 24.978 domeniul de referinţă: beletristică, pedagogie şi metodica specialităţilor, ştiinţă şi tehnică valoare fond: 12757,94 RON număr fişe de cititori: 816

Deşi este în cantitate suficientă, mobilierul şcolar are un grad ridicat de uzură şi nu corespunde, decât în mică măsură, condiţiilor de confort şi ergonomie necesare pentru un proces didactic eficient. De altfel, în ultimii doi, ani nici unul dintre spaţiile de învăţământ nu a beneficiat de o dotare parţială sau integrală cu mobilier nou.

Dotarea cu echipamente IT şi multimedia a spaţiilor de instruire este următoarea:

TABELUL 2.12. – Dotarea laboratorului de informatică nr.1 ( laborator SEI - AEL):

Nr. crt.

Tip obiect de inventar Număr Stare fizică Stare morală An

achiziţie

1 PC IBM – Pentium 4, 1,8 GHz 26 bună bună 2003

2 Scaner Genius 1 bună bună 2003

3 Imprimantă IBM Infoprint 1116 1 bună bună 2003

TABELUL 2.12. – Dotarea laboratorului de informatică nr.2 ( laborator SEI - AEL):

Nr. crt.

Tip obiect de inventar Număr Stare fizică Stare morală An

achiziţie

1 PC IBM 26 bună bună 2008

2 Scaner 1 bună bună 2008

3 Imprimantă 1 bună bună 2008

4 Laptop 1 bună bună 2008

5 Videoproiector 1 bună bună 2008

TABELUL 2.13. – Dotarea laboratorului CAD

Nr. crt.

Tip obiect de inventar Număr Stare fizică Stare morală An

achiziţie

1 PC AMD Sempron 2600+ 1,6 GHz 7 foarte bună bună 2006

2 PC AMD Athlon 1,8 GHz 2 foarte bună bună 2006

3 PC Intel Celeron 2,2 GHz 2 foarte bună bună 2006

4 PC AMD Sempron 600MHz 2 foarte bună bună 2006

5 PC IBM 4 uzură 90% nesatisfăcătoare 1998

6 Scaner Genius 1 bună satisfăcătoare 1998

7 Imprimantă HP LaserJet 6P 1 satisfăcătoare satisfăcătoare 1998

Total calculatoare dotare laboratoare IT: 69 bucăţi Număr de elevi ce revin la un computer instalat (în anul şcolar 2009-2010, doar în laboratoarele IT şi CAD) : 1263 elevi / 69PC = 18,30 elevi / PC

33

TABELUL 2.14. – Alte echipamente IT, echipamente multimedia şi software educaţional care pot fi utilizate în prezent pentru activităţi didactic

Nr. crt.

Tip echipamente IT, multimedia şi software Numă

r An

achiziţie

1 Notebook Fujitsu Siemens Amilo D serie Intel Pentium 4 la 2,66 GHz 1 2005

2 Multiproiector Toshiba TDP-T80 1 2005

3 Copiator Toshiba e-Studio 160 3 2005

4 Software educaţional AeL 4.1.0.3 1 2005

5 Software educaţional CADY ++ ELECTRICAL 1 2005

6 Software educaţional produs de Euromedia Soft pentru fizică, măsurări tehnice, mecanică, automobile, mecatronică şi legislaţie rutieră

6 2006

7 Notebook-uri 4 2007-2011

8 Multiproiector Toshiba 1 2007

9 Tablă interactivă SMART Board 1 2007

10 Videoproiectoare 4 2007-2011

Legătură INTERNET: fibră optică, 2 Mbps minim garantat, maxim 10 Mbps

Şcoala a beneficiat de fonduri din bugetul republican pentru: - dotare cu material didactic a laboratoarelor de fizică, chimie şi biologie, în conformitate cu

OMEdC 4762/26.07.2006; - dotarea cabinetului de consiliere psihopedagogică, în conformitate cu OMEdC

4763/26.07.2006; - dotarea cu aparate, echipamente şi materiale sportive, în conformitate cu OMEdC

4763/26.07.2006; - achiziţia a două autoturisme (Dacia Logan şi Renault Clio), un camion (ROMAN) şi o remorcă

pentru practica de conducere a automobilului, în conformitate cu OMEdCT 1652/02.08.2007 - dotarea unui laborator multimedia cu echipamente Apple şi Panasonic, softuri cu licenţă şi

colecţie de cărţi de specialitate pentru produsele Apple şi producţie video; - dotarea unui cabinet de specialitate cu echipament şi soft specializat (EVEX).

Alte dotări ale cabinetelor, laboratoarelor şi atelierelor de specialitate: - simulatoare pentru echipamentul auto şi pentru instalaţia de aprindere electronică, mijloace

audio-vizuale (3 televizoare, 3 videorecordere, casete video), 4 retroproiectoare, testere şi analizoare auto, aparate de măsurare şi verificare, calibre, standuri de verificare şi reglare, scule, dispozitive şi maşini, aparate de sudură, compresoare, planşe şi truse de desen, utilaje de ridicat şi transportat (detalii în anexă, punctul 3) – toate primite în perioada 1997-1998, prin programul PHARE – VET Ro 94.05 şi aflate încă într-o bună stare fizică şi morală;

- 2 televizoare, 2 videorecordere şi un calculator Pentium III, primite în anul 2000 prin I.S.J.Timiş pentru amenajarea unui cabinet şi a a unei săli de clasă pentru “Orientare şi consiliere vocaţională”

- scule, dispozitive şi utilaje achiziţionate în perioada 2000-2002 prin programul “A doua şansă”, aflate într-o stare fizică şi morală bună;

- scule şi dispozitive achiziţionate prin autofinanţare în perioada 2002-2008 aflate într-o stare fizică şi morală bună;

- utilaje, maşini unelte, standuri de încercare achiziţionate în perioada 1977-1989, când şcoala se afla sub patronatul Centralei de Transporturi Auto Timişoara, aflate în stare de funcţionare, dar uzate moral;

- panoplii funcţionale sau semifuncţionale pentru toate echipamentele auto – realizate prin autofinanţare;

- un simulator auto cu echipamente „Elan” (12 posturi), achiziţionat în 1977 prin I.T.A. Timiş în urma unui parteneriat cu firma „Elan” R.D.G. aflat în stare de funcţionare, dar uzat moral;

- un parc auto cu diferite tipuri de automobile: 2 karturi, 12 autoturisme Dacia 1300, 10 autocamioane Roman Disel, 4 motociclete JAWA 350, o motocicletă BMW R – 60/50, aflate în stare de funcţionare dar cu o avansată uzură fizică şi morală.

34

Resurse financiare

Resursele financiare ale şcolii provin din mai multe surse: bugetul local, bugetul republican, autofinanţare, donaţii şi sponsorizări.

Date sintetice privind execuţia bugetară:

Bugetul pentru anul 2009: 4.198.858 RON

Venituri: - regie internat: 93.022 RON - taxe curs calificare: 19.349 RON - chirii: 23.901 RON - alte venituri: 49.952 RON

Sold la 30.09.2009: 56.433 RON

Cheltuieli: 120.892 RON

Pentru unitatea de pe str. Slavici, la data realizării planului putem prezenta următoarele date:

Resurse materiale şi financiare

Resursele materiale şi financiare de care dispunem sunt cele provenite de la bugetul de stat, bugetul local precum şi din venituri extrabugetare.

În conformitate cu OMEC 4726, 4762, 4763, 4764/2006 şi 330/2007 unitatea a beneficiat de fonduri de la bugetul de stat care au fost utilizate pentru optimizarea bazei materiale. Astfel a fost amenajat şi dotat cabinetul de consiliere psihopedagogică cu mobilier, aparatură IT, materiale didactice şi teste psihologice.

Biblioteca a beneficiat de o finanţare în valoare de 3200 lei, sumă cheltuită integral pentru reînnoirea fondului de carte.

La toate acestea se adaugă preocuparea pentru identificarea şi atragerea de fonduri extrabugetare.

Şcoala dispune de: Săli de clasă : 9 Cabinet calculatoare : AEL Bibliotecă cu peste 4100 volume

Cabinet de consiliere psihopedagogică Resurse umane

Personalul angajat al şcolii este compus din 36 persoane: 31 - personal didactic 1 - personal didactic auxiliar 4 - personal nedidactic

Personalul didactic este în totalitate calificat şi compus din: 8 învăţători titulari si 2 suplinitori . 21 profesori dintre care 8 titulari , 6 suplinitori si 1 detasat .

Situaţia pe grade didactice se prezintă astfel:

Grade Cadre did.

didactice Grad didactic I Grad didactic II

Grad didactic definitiv

Debutanţi

Învăţători 4 3 2 -

Profesori 5 4 5 1

35

Resurse umane-grade didactice

4

3

2

0

5

4

5

1

0

1

2

3

4

5

6

Grad didactic I Grad didactic II Grad didactic

definitiv

Debutanţi

Învăţători

Profesori

Personalul didactic auxiliar este format din 0.5 secretara şi 0,5 bibliotecar Personalul nedidactic se reduce la 2 îngrijitoare, 1 muncitor de întreţinere şi 1 paznic. Starea de sănătate a elevilor este asigurată de o asistenta medicală, in regim periodic si un

medic şcolar, o data pe săptămână.

36

Curriculum

Participarea profesorilor de la Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara la elaborarea standardelor de pregătire profesională şi a curriculum-ului naţional face ca noile planuri de învăţământ şi programe şcolare să fie bine cunoscute la conducerii şcolii nivelul şi cel al catedrelor.

TABELUL 2.15. – Lista planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare aprobate de MECI, utilizate în unitatea de învăţământ

An de studiu Plan de învăţământ / curriculum / programe şcolare

Clasa I

Planul cadru de învăţământ pentru clasa I, învăţământ primar, OMECT 4686/05.08.2003,

Programe şcolare pentru clasa I, învăţământ primar, OMECT 3919/20.04.2005, Anexa 2, OMEC 5198/01.2004

Clasa a II-a

Planul cadru de învăţământ pentru clasa a II-a învăţământ primar, OMECT 4686/05.08.2003,

Programe şcolare pentru clasa a II-a, învăţământ primar OMECT 3919/20.04.2005 Anexa 2, OMEC 5198/01.2004

Clasa a III-a

Planul cadru de învăţământ pentru clasa a III-a, învăţământ primar OMEC 5198/01.11.2004,

Programe şcolare pentru clasa a III-a, învăţământ primar, OMECT 3919/20.04.2005 Anexa 2, OMEC 5198/01.2004

Clasa a IV-a

Planul cadru de învăţământ pentru clasa a IV-a, învăţământ primar OMEC 5198/01.11.2004,

Programe şcolare pentru clasa a IV-a, învăţământ primar, OMECT 3919/20.04.2005 Anexa 2, OMEC 5198/01.2004

Clasa a V-a Planul cadru de învăţământ pentru clasa V, învăţământ gimnazial, O.M.E.C.

3638/11.2001

Clasa a VI-a

Planul cadru de învăţământ pentru clasa VI, învăţământ gimnazial O.M.E.C. 3638/11.2001

Clasa a VII-a

Planul cadru de învăţământ pentru clasa VII, învăţământ gimnazial O.M.E.C. 3638/11.2001

Clasa a VIII-a

Planul cadru de învăţământ pentru clasa VIII, învăţământ gimnazial O.M.E.C. 3638/11.2001

Clasa a IX-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul

tehnic, învăţământ de zi

Planul cadru de învăţământ pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, învăţământ de zi (anexă la OMECI nr. 3411/16.03.2009)

Planul de învăţământ pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, filiera tehnologică, domeniile de pregătire de bază „Mecanică” şi „Electric” (anexa 1 la MECI nr. 3312 din data 02.03. 2009)

Programe şcolare pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, filiera tehnologică, domeniile de pregătire de bază „Mecanică” şi „Electric” (anexa 2 la OMECI nr. 4857/31.09.2009)

Programe şcolare pentru aria curriculară „Consiliere şi orientare” (OMEdC nr. 5287/9.10.2007)

Clasa a IX-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul

tehnic, învăţământ seral

Planul cadru de învăţământ pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, învăţământ seral (anexă la OMECI nr. 3411/16.03.2009)

37

An de studiu Plan de învăţământ / curriculum / programe şcolare

Clasa a X-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul

tehnic, învăţământ de zi

Planul cadru de învăţământ pentru clasa a X-a liceu tehnologic, profil tehnic, (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)

Programe şcolare pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, (anexa 2 la OMECTS 4463 / 12.07.2010)

Stagiu de pregătire practică în vederea

obţinerii unei calificări profesionale de nivel 2

Programe şcolare pentru stagiul de pregătire practică în vederea obţinerii calificărilor profesionale „Mecanic auto” şi „Tinichigiu-vopsitor auto”, (anexa 2 la OMECTS 3646 / 04.02.2011)

Clasa a XI-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul

tehnic, învăţământ de zi

Planul cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a / a XII-a ruta directă şi a a XII-a / a XIII-a ruta progresivă, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, cursuri de zi (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)

Planurile de învăţământ pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a şi a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – şi pentru ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi an de completare – la clasele a XII-a şi a XIII-a învăţământ de zi - profilul tehnic, calificările „Tehnician mecatronist” şi „Tehnician în automatizări” (Anexa nr. 1 la OMECI nr. 3423/18.03.2009)

Programe şcolare aplicabile la clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, şi la clasa a XII-a, filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare (OMEdC nr. 3252 / 13.02.2006 - rectificate prin Nota nr. 28594/09.03.2006)

Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, filiera tehnologică, clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională (OMEdC nr. 3488 / 23.03.2006)

Programe şcolare pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – tehnic, calificările „Tehnician mecatronist” (Anexa nr. 2 OMEdC nr. 3172 din 30.01.2006) şi „Tehnician în automatizări” (anexa 9 la OMECI nr. 4857/31.09.2009)

Clasa a XI-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul tehnic, învăţământ seral şi

cu frecvenţă redusă

Planul cadru pentru învăţământul seral – ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, rutele directă şi progresivă de calificare profesională (anexa 8 la OMEdC nr. 4051/24.05.2006)

Clasa a XII-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul

tehnic, învăţământ de zi

Planul cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a / a XII-a ruta directă şi a a XII-a / a XIII-a ruta progresivă, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, cursuri de zi (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)

Planurile de învăţământ pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a şi a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – şi pentru ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi an de completare – la clasele a XII-a şi a XIII-a învăţământ de zi - profilul tehnic, calificările „Tehnician mecatronist” şi „Tehnician în automatizări” (Anexa nr. 2 la OMECI nr. 3423/18.03.2009)

Programe şcolare ciclul superior al liceului (anexa 2 la OMEdc nr. 5959/22.12.2006)

Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, filiera tehnologică, clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională (OMEdC nr. 3488 / 23.03.2006)

Programe şcolare pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – tehnic, calificările „Tehnician mecatronist” (Anexa nr. 2 OMEdC nr. 3172 din 30.01.2006) şi „Tehnician în automatizări” (anexa 9 la OMECI nr. 4857/31.09.2009)

38

An de studiu Plan de învăţământ / curriculum / programe şcolare

Clasa a XII-a, ruta progresivă, filiera

tehnologică, profilul tehnic, învăţământ de zi

Planul cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a / a XII-a ruta directă şi a a XII-a / a XIII-a ruta progresivă, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, cursuri de zi (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)

Planurile de învăţământ pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a şi a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – şi pentru ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi an de completare – la clasele a XII-a şi a XIII-a învăţământ de zi - profilul tehnic, calificările „Tehnician transporturi” şi „Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii” (Anexa nr. 3 la OMECI nr. 3423/18.03.2009)

Programe şcolare aplicabile la clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, şi la clasa a XII-a, filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare (OMEdC nr. 3252 / 13.02.2006 - rectificate prin Nota nr. 28594/09.03.2006)

Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, filiera tehnologică, clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională (OMEdC nr. 3488 / 23.03.2006)

Programe şcolare pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta progresivă de calificare – la clasele a XII-a învăţământ de zi – tehnic, calificările „Tehnician Transporturi”, „Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii” şi „Tehnician electrotehnist” (Anexa nr. 2 OMEdC nr. 3172 din 30.01.2006)

Clasa a XII-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul

tehnic, învăţământ cu frecvenţă redusă

Planul cadru pentru învăţământul seral – ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, rutele directă şi progresivă de calificare profesională (anexa 8 la OMEdC nr. 4051/24.05.2006)

Clasa a XIII-a, ruta progresivă, filiera

tehnologică, profilul tehnic, învăţământ de zi

Planul cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a / a XII-a ruta directă şi a a XII-a / a XIII-a ruta progresivă, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, cursuri de zi (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)

Planurile de învăţământ pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a şi a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – şi pentru ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi an de completare – la clasele a XII-a şi a XIII-a învăţământ de zi - profilul tehnic, calificările „Tehnician transporturi” şi „Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii” (Anexa nr. 4 la OMECI nr. 3423/18.03.2009)

Programe şcolare ciclul superior al liceului (anexa 2 la OMEdc nr. 5959/22.12.2006)

Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, filiera tehnologică, clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională (OMEdC nr. 3488 / 23.03.2006)

Programe şcolare pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta progresivă de calificare – la clasele a XIII-a învăţământ de zi – tehnic, calificările „Tehnician Transporturi”, „Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii” şi „Tehnician electrotehnist” (Anexa nr. 2 OMEdC nr. 3172 din 30.01.2006)

Clasa a XIII-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul

tehnic, învăţământ cu frecvenţă redusă

Planul cadru pentru învăţământul seral – ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, rutele directă şi progresivă de calificare profesională (anexa 8 la OMEdC nr. 4051/24.05.2006)

39

An de studiu Plan de învăţământ / curriculum / programe şcolare

Clasa a X-a, şcoala de arte şi meserii,

învăţământ de zi

Planul cadru de învăţământ pentru clasa a X-a şcoala de arte şi meserii, cursuri de zi (anexa 1 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)

Planul de învăţământ pentru cultura de specialitate din aria curriculară „Tehnologii” pentru clasa a X-a şcoala de arte şi meserii, calificările „Lucrător ân electrotehnică”, „Lucrător în mecanică de motoare” şi „Lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri” (anexa 1 la OMECI nr. 3313/02.03.2009)

Programe şcolare pentru clasa a X-a, pentru clasa a X-a şcoala de arte şi meserii (anexa 2 la OMECT nr. nr. 3552 /08.04.2004)

curriculumul pentru cultura de specialitate şi instruire practică din aria curriculară Tehnologii, la clasa a X-a, pentru domeniile mecanic (calificările „lucrător în lăcătuşerie mecanică de structuri” şi „lucrător în mecanică de motoare”) şi electric (calificarea „lucrător în electrotehnică”), şcoala de arte şi meserii, (anexa 6 la OMECT nr. 3451/9.03.2004)

Clasa a XI-a anul de completare, învăţământ

de zi

Planul cadru de învăţământ pentru clasa a XI-a anul de completare, cursuri de zi (anexa 3 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)

Planul de învăţământ pentru cultura de specialitate din aria curriculară „Tehnologii”, anul de completare, calificările „Mecanic auto” şi „Tinichigiu-vopsitor auto” (anexa 2 la OMECI nr. 3313/02.03.2009)

Programe şcolare pentru anul de completare (anexa 2 la OMEdC 3872/13.04.2005)

curriculum pentru cultura de specialitate şi instruire practică pentru anul de completare - clasa a XI-a, calificările calificările „Mecanic auto” şi „Tinichigiu vopsitor auto” OMEdC nr. 4705/29.07.2005)

Anul I, şcoala de maiştri, învăţământ seral

curriculum pentru şcoala de maiştri, nivelul 3 avansat, calificarea „maistru electromecanic auto” (OMEdC nr. 4760/26.07.2006)

Anul II, şcoala de maiştri, învăţământ seral

curriculum pentru şcoala de maiştri, nivelul 3 avansat, calificarea „maistru electromecanic auto” (OMEdC nr. 4760/26.07.2006)

Anul I, şcoala postliceală, învăţământ seral

curriculum pentru şcoala postliceală, nivelul 3 avansat, calificarea „Tehnician transporturi auto interne şi internaţionale” (OMEdC nr. 4760/26.07.2006)

Anul II, şcoala postliceală, învăţământ seral

curriculum pentru şcoala postliceală, nivelul 3 avansat, calificarea „Tehnician transporturi auto interne şi internaţionale” (OMEdC nr. 4760/26.07.2006)

Dezvoltarea curriculară se realizează pe baza unor proceduri documentate, în urma consultării elevilor, părinţilor şi a profesorilor, pentru stabilirea:

- curriculum-ului la decizia şcolii; - manualelor şi auxiliarelor curriculare.

Activităţile de proiectare curriculară în plan local s-au concentrat pe adaptarea ofertei şcolii la nevoile exprimate de beneficiarii direcţi şi indirecţi ai serviciilor de formare furnizate de şcoală. Plecând de la feedback-ul primit de la aceştia, au fost elaborate sau revizuite proiectele de curriculum la decizia şcolii şi în dezvoltare locală. La nivelul disciplinelor şi modulelor s-au constituit grupuri de lucru formate din profesori şi ingineri (CDS), respectiv din ingineri şi maiştri (CDL). În cazul CDL, echipele au identificat teme de proiecte locale de interes pentru partenerii economici ai şcolii, pe care le-au integrat în programele stabilite la nivel naţional, respectând procedura specifică şi structura recomandată de MEdCT.

Toate programele de Curriculum în dezvoltare locală aplicate în prezent se sprijină pe cel puţin

proiect local concret, fiind avizate de: - Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în Formarea Profesională Timiş - Inspectoratul Şcolar al Judeţului Timiş - Consiliul pentru curriculum al şcolii, prin director şi reprezentantului agenţilor economici parteneri

40

TABELUL 2.16. – Lista proiectelor de CDS / CDL avizate şi aplicabile din anul şcolar 2009/2010

Curriculum la decizia şcolii

Măsurări tehnice (XI FR – curriculum aprofundat)

Curriculum în dezvoltare locală

Demont. şi mont. subansambl. în construcţii modif. (IX)

Cerințe și relații profesionale (X)

Asamblarea elementelor mecanice ale mijloacelor de transport (XI AC)

Vopsirea autovehiculelor (XI AC)

Senzori şi traductoare (XII FR)

Acţionări electrice în mecatronică (XII FR)

Automate programabile (XII RD)

Reţele de calculatoare (XII RD)

Sisteme mecatronice (XII RD)

Sisteme de transport (XII RP)

Autorităţi şi legislaţie în transporturi (XII RP)

Contracte şi documente de transport (XIII RP)

Operaţii şi echipamente pentru manipularea mărfurilor (XIII RP)

TABELUL 2.17 – Lista auxiliarelor curriculare de uz intern utilizate în procesul didactic

Mihaela Frențiu – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (matematică)

Simona Prodan – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (matematică)

Liana Hegheșan – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (matematică)

Elena Munteanu – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (fizică)

Valentina Urechiatu – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (geografie)

Larisa Cioplea – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (franceză)

Diana Mihu – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (engleză)

A. Melnic, V. Pascota, M. Iancovici-Wolf – Elemente generale de metrologie

Monica Lego – Auxiliar curricular pentru clasa a IX-a, dom. mecanic

Valeria Pascota – Măsurarea lungimilor și unghiurilor cu mij. opto-mecanice

Ileana Marişescu – Protecţia anticorozivă a suprafeţelor

Ileana Marişescu – Vopsirea automobilelor

A. Melnic ș.a – Caiet de practică pentru calificarea „Mecanic auto”

Melnic, Iancovici, Osain, Pavelescu – Sisteme de transport

A. Melnic, V. Pascota, M. Iancovici-Wolf – Operaţii şi echipamente pentru manipularea mărfurilor

Angela Osain – Autorităţi şi legislaţie în transporturi

Angela Osain – Contracte şi documente de transport

Angela Osain – Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport

Simona Pavelescu – Instalaţii electromecanice ale automobilelor

Angela Osain – Măsurări specifice domeniului auto

Angela Osain, Miriana Iancovici – Managementul proiectelor

Alina Melnic – Managementul calităţii

A. Melnic, V. Pascota, M. Iancovici-Wolf – Testarea şi diagnosticarea automobilelor

Miriana Iancovici Wolf – Repararea automobilelor

Simona Pavelescu – Întreţinerea automobilelor

Alina Melnic – Acţionări electrice şi automatizări

Melnic, Iancovici, Pavelescu – Sisteme electrice şi electronice ale automobilului

Angela Osain, Simona Pavelescu – Sisteme mecanice, hidraulice şi pneumatice ale autom.

Osain, Iancovici, Pavelescu – Organizarea intervenţiilor asupra automobilului

Alina Melnic, Valeria Pascota – Testarea automobilului

Alina Melnic – Diagnosticarera funcţionării automobilului

Simona Pavelescu – Întreţinerea şi repararea automobilului automobilului

Osain Angela – Exploatarea echipamentului electric ale mijl. de transport

41

Relaţiile cu comunitatea Ca parte componentă a practicii sociale, educaţia se raportează la societate şi individ, mijlocind în mod specific raporturile lor, prin formarea şi integrarea individului în societate astfel încât acesta, descoperind experienţele, valorile şi exigenţele societăţii, să creeze el însuşi valori şi să recreeze socialul. În contextul asumării acestei realităţi, şcoala trebuie să construiască punţile necesare între societate şi individul pe care îl formează, iar proiectarea demersurilor sale în funcţie de nevoile acestora poate fi instrumentul cel mai eficient. De-a lungul timpului, Grupul Şcolar Industrial a stabilit relaţii de colaborare şi de sprijin, reciproc avantajoase, cu diferite segmente ale comunităţii locale. Cel mai important dintre parteneriate este cel realizat cu familiile elevilor, ca beneficiare indirecte a servicilor educaţionale şi de formare profesională oferite de şcoală. Părinţii elevilor sunt organizaţi, în conformitate cu „Regulamentul de funcţionare şi organizare a învăţământului preuniversitar.” La nivelul întregii şcoli funcţionează „Asociaţia părinţilor”, cu statut

propriu, a cărei „Adunare generală” este formată din reprezentanţii delegaţi de comitetele de părinţi constituite la nivelul claselor. Această asociaţie şi-a delegat la rândul său reprezentanţii în diferite structuri decizionale ale şcolii: Consiliul de Administraţie, Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii, diferite grupuri de dialog social etc.

Softuri educaţionale, produse de Euromedia Soft: - Fizică - Automobile, Legislaţie rutieră - Mecatronica - Bazele metrologiei. Măsurări tehnice - Desen tehnic

Soft educaţional de evaluare (Evax)

Aplicații interactive pentru învățământul postliceal

42

Colaborarea se realizează, de regulă, după modelul clasic al comunicării şcoală-părinţi:

Alţi partenerii importanţi ai şcolii din mediul social sunt: Instituţiile administraţiei locale

• Prefectura Judeţului Timiş • Primăria Municipiului Timişoara • Consiliul Local Timişoara • Consiliul Judeţean Timiş

Direcţii, inspectorate şi agenţii guvernamentale • Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş • Inspectoratul General pentru Situaţii de urgenţă Timiş – Grupul de Pompieri 2 Banat • Inspectoratul de Jandarmi Timiş • Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş • Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Timiş • Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Timiş • Agenţia Judeţeană de ocupare a forţei de muncă

Organizaţiile nenguvernamentale: Fundaţia “Pentru voi”, Fundaţia “Rudolf Walter”, Fundaţia “Laurenţiu Ciucur” etc

Organizaţiile sindicale

Partenerii din domeniul cultural sunt: Teatrul Naţional Timişoara, Filarmonica Banatul, Centrul

Cultural Francez din Timişoara, Centrul Cultural German din Timişoara, British Council Timişoara

Cei mai importanţi parteneri ai şcolii din mediul educaţional sunt: - Universitatea Politehnică Timişoara

- Universitatea de Vest Timişoara - Institutul de Formare în Domeniul Transporturilor - Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Sudură şi Încercări de Materiale - Casa Corpului Didactic - Carl-Benz-Schule Karlsruhe - Colegii tehnice, grupuri şcolare şi licee teoretice din Judeţul Timiş şi din ţară (Grupul Şcolar

„Dacia” Bucureşti, Colegiul Tehnic „Matei Corvin” Hunedoara, Grupul Şcolar „Panait Istrati” Brăila, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Oradea, Grupul Şcolar CF Bucureşti, Colegiul Tehnic Timişoara, Grupul Şcolar Silvic Timişoara, Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau Timişoara” etc.)

- ROCT - Departamentul de Coordonare al Firmelor de Exercitiu Cu toate aceste instituţii şcoala derulează proiecte în următoarele domenii: orientarea şi

consilierea tinerilor în dezvoltarea unei cariere, formarea de abilităţi şi competenţe profesionale, antreprenoriale şi comunicaţionale, mobilitate profesională a elevilor şi profesorilor, formarea continuă a profesorilor în domeniul specialităţii şi cel al ştiinţelor psiho-pedagogice, acordarea de asistenţă şi sprijin reciproc în derularea unor activităţi etc.

Segmentul partenerial cel mai semnificativ îl reprezintă cel economic. Domeniile prioritare de colaborare cu agenţii economici parteneri sunt: - instruirea practică a elevilor; - orientarea profesională a elevilor; - monitorizarea integrării profesionale a absolvenţilor; - acordarea de consultanţă pentru elaborarea proiectelor de curriculum în dezvoltare locală şi

elaborarea unor auxiliare curriculare; - realizarea unor studii de oportunitate privind programe de formare profesională iniţială şi continuă.

43

PARTENERIII NOŞTRI ÎN FORMAREA PROFESIONALĂ

ASIA MOTORS S.R.L.

AUTOCAMION SERVICE S.R.L.

AUTOEUROPA S.R.L.

AUTOCARDO S.A.

AUTODEMITRANS S.R.L. AUTOGLOBUS 2000 S.R.L.

AUTORECORD S.C.A.

AUTOSERVICE „HORIA” S.R.L.

AUTOSERVICE TOBE DUDAN S.R.L.

AUTOTIM S.A.

DRĂGOI S.R.L.

EVEMAN BANAT S.R.L.

EUROTIM PROD SERVICE S.R.L.

EDY INTERNATIONL SPEDITION

G.C.M. CAR S.R.L.

IOROM INDUSTRY S.A.

MEGAGROUP S.A. MOTOREP S.R.L.

NAE S.R.L.

QUEBEC S.R.L.

PLANET S.R.L.

PROCAR S.A.

PARADIGMA S.R.L

R.A.T.T. TIMIŞOARA R.M.B. CASA AUTO TIMIŞOARA S.R.L.

44

SAVEROX SRL SEVEN MLB

SERVICE BLUE TIM – CICLOP S.R.L. ASIA MOTORS S.R.L. TRANSPORT TEAM ŢĂRANU S.R.L.

TODORUŢ INTERNAŢIONAL

SC PROMOTOR SRL

Proiecte europene şi parteneriate transnaţionale

- proiectul LLP-LdV/IVT/2007/RO/189 (implementat în 2009, partener Vitalis GmbH Leipzig)

- proiectul LLP-LdV/vETPRO/2009/RO/217 (în curs de implementare, partener Carl-Benz-Schule

Karlsruhe)

- LLP-LdV/IVT/2009/RO/084 (partener Carl-Benz-Schule Karlsruhe)

- LLP-LdV/IVT/2009/RO/135 (partener The Society of the Irish Motor Industry Dublin)

- LLP-LdV/IVT/2010/RO/053 (partener Carl-Benz-Schule Karlsruhe)

- sunt în curs de realizare parteneriate cu instituţii de formare din Franţa, cu sprijinul Centrului

Cultural Francez

Analiza portofoliului de produse

Segment de piaţă

mare mic

Se

cto

r d

e a

cti

vit

ate

cu

cre

şte

re

ma

re

Stea (“Star”)

Strategie de marketing: Intensificarea eforturilor de marketing pentru a păstra sau creşte segmentul de

piaţă acoperit

Tehnician electrician–electronist auto Tehnician transporturi auto interne şi

internaţionale Clasa a V-a , învăţământ sportiv

integrat

Copil problemă (“Problem child”)

Strategie de marketing: Intensificarea eforturilor de marketing sau părăsirea piaţa

Tehnician mecatronist – cu limba

de predare germană

mic

Vacă de muls (“Cash Cow”)

Strategie de marketing: Utilizarea surplusurilor pentru a ajuta la creşterea produselor strategice, la

menţinerea poziţiei

Mecanic auto Tinichigiu-vopsitor auto Tehnician mecatronist Tehnician în automatizări Tehnician electrotehnist Maistru electromecanic auto

Câine (“Dog”)

Strategie de marketing: Reducerea eforturilor sau renunţarea la acest produs

Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii

45

2.3. Analiza SWOT a mediului intern şi extern

2.3.1. Dezvoltare curriculară

S - PUNCTE TARI

- Şcoală derulează programe de formare profesională iniţială la toate nivelele ÎPT (1, 2, 3 şi 3 avansat).

- Pentru toate programele desfăşurate şcoala dispune de documentele curriculare necesare

- Şcoala este centru de perfecţionare a maiştrilor instructori. - Şcoala este autorizată pentru un program de formare

profesională a adulţilor. - Unitatea este autorizată ca şcoală de şoferi pentru

categoriile B şi C. - Şcoala a dezvoltat un puternic parteneriat cu agenţi

economici locali şi cu instituţii din domeniul educaţiei - Se identifică nevoile reale de formare, iar rezultatele

acestor cercetări fundamentează oferta şcolii. - Planul de şcolarizare este realizat 100%. - Programele pentru CDS/CDL se sprijină pe proiecte locale

concrete şi au avizele CLDPSFP şi a ISJ - Se desfăşoară activităţi de informare cu privire la

programele oferite. Elevilor li se oferă informaţii, orientare şi consiliere pentru continuare a studiilor.

- Beneficiarii direcţi (elevii) şi cei indirecţi (părinţii şi comunitatea locală) participă la luarea deciziilor prin reprezentanţi desemnaţi în mod democratic.

- Elevii beneficiază de asistenţă psiho-pedagogică specializată. Se identifică şi se aplică strategii de intervenţie pt. elevii cu cerinţe educative speciale.

- Progresul elevilor este monitorizat şi înregistrat; se proiectează acţiuni de sprijin pentru elevii pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora

- Şcoala beneficiază de experienţa unor profesori care au participat la stagii de formare în cadrul programelor PHARE şi „A doua şansă” (asigurarea calităţii, elaborarea PAS, dezvoltarea materialelor de învăţare, proiectarea CDL, învăţarea centrată pe elev, metode active de predare, includerea elevilor cu CES, educaţie remedială).

- Un grup de profesori participă constant la elaborarea de SPP şi curriculum pentru majoritatea calificărilor oferite.

- La modulele pentru care nu există manuale şcolare avizate de MEdCT, şcoala a elaborat auxiliare curriculare sub formă de suporturi de curs (în variantă editată şi variantă htm), fişe de lucru şi îndrumătoare, în conformitate cu programele şcolare şi SPP în vigoare.

- Absolvenţii sunt monitorizaţi în primul an.

W - PUNCTE SLABE

- Pentru o parte dintre ateliere şi laboratoare echipamentele sunt uzate fizic și moral.

- O parte din parcul auto este uzat fizic şi moral, fiind necesară casarea şi înlocuirea unora dintre autovehiculelor care îl compun.

- Fondul de carte este insuficient sau depăşit în ceea ce priveşte literatura de specialitate pentru domeniul mecatronicii şi electronicii auto.

- valorificarea ofertei prin CDS/CDL pentru diminuarea fenomenului de absenteism

- autorizarea şcolii ca furnizor de formare profesională pentru calificări cu o dinamică pozitivă pe piaţa muncii şi dezvoltarea unor forme de şcolarizare cu taxă

- oferte de proiecte europene (Socrates, Leonardo etc) - sprijin din partea comunităţii locale derularea unor proiecte

de protecţia şi susţinere educaţională a colectivităţilor vulnerabile - copiilor instituţionalizaţi

- valorificarea parteneriatelor în îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă

O - OPORTUNITĂŢI

- percepţia distorsionată asupra valorilor promovate de şcoală din partea grupului ţintă

- reducerea ofertei şcolii datorită imposibilităţii de a asigura condiţiile minimale de dotare pentru o parte din calificări

- deprecierea relaţiilor parteneriale cu comunitatea datorită slabei motivări a acesteia pentru sprijinirea invăţământului

- demotivarea elevilor care nu sunt satisfăcuţi de oferta CDL

T - AMENINŢĂRI

46

2.3.2. Dezvoltare resurselor umane

S - PUNCTE TARI

- Acoperirea posturilor cu personal didactic calificat este de 100%

- Ponderea cadrelor didactice cu gradul didactic I este de 68%

- Există o definire clară a responsabilităţilor angajaţilor şi a criteriilor de performanţă după care vor fi evaluaţi.

- Majoritatea cadrelor didactice au disponibilitate pentru formare profesională continuă şi perfecţionare

- Colectivul profesoral are experienţă în derularea unor programe.

- Relaţiile interpersonale existente favorizează crearea unui climat educaţional stimulativ.

- Există receptivitatea pentru lucrul în echipă. - Coeziunea grupurilor operative de lucru este bună. - Există disponibilitate pentru integrarea noilor veniţi. - Exemplele de bună practică sunt popularizate la

nivelul catedrelor, şcolii şi judeţului.

W - PUNCTE SLABE

- Există o pondere mare a cadrelor didactice suplinitoare

- Există încă cadre didactice care nu sunt abilitate în utilizarea tehnologiei informaţiei.

- Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare fac ca în procesul didactic să persiste mentalităţi care plasează profesorul în centrul atenţiei şi nu elevul.

- Circulaţia informaţiei este în deficitară în ceea ce privește utilizarea reţelei intranet de către întreg personalul.

- Comunicarea cu părinţii este deficitară la nivelul unor clase.

- organizarea unor activităţi metodice care să favorizeze împărtăţirea experienţelor personale, creşterea coeziunii grupului, o mai bună comunicare şi diseminare a informaţiilor

- valorificarea parteneriatelor cu Universitatea de Vest Timişoara, Universitatea Politehnică din Timişoara, şi Casa Corpului Didactic şi agenţii economici pentru derularea unui program de dezvoltarea resurselor umane din şcoală;

- realizarea unor programe de educaţie a părinţilor care să întărească rolul acestora în viaţa şcolii.

O - OPORTUNITĂŢI

- scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile de formare contnuă;

- apariţia unor tensiuni şi conflicte; - scăderea prestigiului şi deprecierea imaginii cadrelor didactice;

- scăderea performanţei şcolare a elevilor pe fondul dezinteresului familiilor pentru evoluţia şcolară a elevilor.

- implicarea la un nivel redus a familiei în viaţa şcolară, ceea ce poate crea dificultăți în proiectarea politicii școlii pe baza nevoilor și așteptărilor acestora;

T - AMENINŢĂRI

2.3.3. Dezvoltarea resurse materiale şi financiare

S - PUNCTE TARI

- Şcoala poate oferi servicii de internat şi cantină. - Şcoala a beneficiat de fonduri din bugetul republican

pentru dotarea corespunzătoare a unor laboratoare, a sălii de sport, a bibliotecii şi a parcului auto.

- Spaţiile destinate activităţilor manageriale, de secretariat şi administrative se află într-o stare fizică foarte bună şi beneficiază de o dotare cu echipamente corespunzătoare

- Şcoala are o bază materială dezvoltată prin programele Phare VET 94.05 şi „A doua şansă”

- Şcoala dispune de fonduri extrabugetare. - Cabinetele de informatică au beneficiat de achiziţii

recente din fonduri extrabugetare.

W - PUNCTE SLABE

- Condiţiile de microclimat din unele spaţii de instruire sunt necorespunzătoare: sistem termic deficitar, mobilier cu grad avansat de uzură, echipamente şi materiale didactice nefuncţionale sau depăşite.

- Elevii manifestă un comportament din ce în ce mai puţin responsabil în ceea ce priveşte întreţinerea spaţiilor de instruire.

- Cheltuielile cu parcul auto sunt ridicate.

- descentralizare şi autonomie instituţională - valorificarea parteneriatului cu comunitatea locală

(primărie, agenţi economici, părinţi) pentru reabilitarea spaţiilor de instruire

- închirierea unor spaţii; - dezvoltarea unor forme de şcolarizare cu taxă - atragerea de fonduri prin proiecte

O - OPORTUNITĂŢI

- administrarea necorespunzătoare a resurselor materiale şi financiare existente conduce la subfinanţarea unor domenii prioritare de activitate

- degradarea spaţiilor şcolare şi a dotării acestora - suspendarea autorizaţiilor de funcţionare (uzarea morală a echipamentelor existente datorat ritmului accelerat al progresului tehnologic

T - AMENINŢĂRI

47

2.3.4. Dezvoltarea resurse comunitare şi de sistem

S - PUNCTE TARI

- Şcoala are un parteneriat solid cu organizaţii şi instituţii din toate segmentele comunităţii locale sau din ţară

- Partenerii comunitari participă la luarea unor decizii privind politicile educaţionale ale şcolii prin reprezentanţi desemnaţi în mod democratic

- Colaborarea cu partenerii comunitari în domeniul economic şi cel educaţional se realizează în vază unor convenţii sau protocoale care precizează în mod clar domeniile de interes şi direcţiile de acţiune

- Scoala aplică şi implementează proiecte LLP-LdV care contribuie la dezvoltarea parteneriatelor transnaţionale, facilitând mobilitatea educaţională şi profesională

W - PUNCTE SLABE

- Relaţiile cu primăriile din judeţul Timiş nu au fost în măsură să sensibilizeze autorităţile locale în rezolvarea problemelor legate de sprijinirea elevilor navetişti şi a celor care provin din familii cu situaţie socio-profesională precară.

- Parteneriatul cu părinţii are un grad ridicat de formalism, în detrimentul eficienţei şi implicării acestora în viaţa şcolii.

- Relaţiile cu organizaţii non-guvernamentale sunt timide.

- Parteneriatul cu şcolile din învăţământul gimnazial în domeniul orientării şcolare este slab dezvoltat.

- disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii

- valorificarea parteneriatelor cu agenţii economici pentru inserţia profesională a absolvenţilor

- valorificarea parteneriatelor cu şcolile din ciclul gimnazial pentru culegerea informaţiilor privind opţiunile elevilor şi eficientizarea proceselor de ofertare a programelor şcolii

- valorificarea parteneriatelor cu instituţiile din domeniul culturii în organizarea unor activităţi extracurriculare

- valorificarea parteneriatelor cu centrele culturale pentru stabilirea unor relaţii cu unităţi şcolare din spaţiul european

O - OPORTUNITĂŢI

- organizarea defectuoasă a activităţilor de parteneriat conduce la diminuarea efectelor scontate

- instabilitate la nivel social şi economic a instituţiilor potenţial partenere

T - AMENINŢĂRI

Pentru învăţământul primar şi gimnazial, analiza diagnostică a relevat următoarele:

S - PUNCTE TARI

- spaţiu şcolar adecvat; - mediu educogen optim şi securizant; - cadre didactice calificate cu o bună pregătire

profesională (gr. did. I ) - echipa managerială competentă; - activităţi instructiv-educative diferenţiate bazate pe

adaptare curriculară; - învăţământ „step by step”; - CDŞ. corespunzător cu cerinţele şi nevoile

comunităţii; - Pregătire suplimentară pentru susţinerea tezelor cu

subiect unic , rezultate bune obţinute la testele naţionale si admiterea în liceu ;

- rezultate foarte bune obţinute la concursurile şcolare (la nivel judeţean)

- activităţi extracurriculare atractive; - consiliere şi dezvoltarea carierei; - elaborarea şi derularea de proiecte educative; - dotarea şcolii cu calculatoare: cabinet AEL - existenţa reţelei de conectare la internet; - dotarea şcolii cu materiale şi mijloace didactice noi

şi moderne;

W - PUNCTE SLABE

- mobilier depăşit în câteva săli de clasă; - mobilier nefuncţional în laboratoare - dezinteres pentru învăţătură al unor elevi; - implicarea unui număr redus de părinţi în activitatea

şcolii; - încadrarea unor profesori în 2-4 şcoli ceea ce duce

la implicarea redusă a acestora în viaţa şcolii şi a comunităţii;

- lipsa unui post de informatician; - lipsa unei săli de sport / - spectacole corespunzatoare; - dezinteresul manifestat de mai mulţi părinţi faţă de

proprii copii, respectiv faţă de situaţia şcolară a acestora;

- deviaţiile de comportament ale unor elevi. - încadrarea psihologului scolar doar cu ½ normă

48

- buna colaborare cu ceilalţi factori educaţionali; - introducerea unei ţinute unitare; - existenţa autorizaţiei sanitare; - existenţa autorizaţiei de funcţionare din punct de

vedere al protecţiei muncii

- interesul manifestat de cadrele didactice pentru formarea continuă;

- posibilitatea participării la diferite cursuri şi stagii de formare organizate de MECT, ISJ Timiş, CCD, INA;

- parteneriate şi colaborări cu unităţi şcolare din ţară şi străinătate;

- posibilitatea de a obţine venituri extrabugetare; - disponibilitatea comunităţii de a se implica in viaţa

şcoalii; - întăririea relaţiilor de colaborare cu ceilalţi factori

educaţionali: Primărie, C.J, Biserică, Poliţie, CCD, CJAP,CPECA etc.

O - OPORTUNITĂŢI

- îmbătrânirea populaţiei cartierului; - scăderea populaţiei şcolare; - insuficienţa fondurilor pentru asigurarea tuturor

condiţiilor desfăşurării unui învăţământ modern; - situaţia social-economică a multor familii; - fenomenul violenţei în rândul tinerilor şi adulţilor; - salarizarea neatractivă a cadrelor didactice tinere,

ceea ce duce la plecarea acestora în alte sectoare de activitate.

T - AMENINŢĂRI

49

Partea a 3-a

PLAN OPERAŢIONAL

pentru anul şcolar 2011-2012

50

Prioritatea 1: Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii locale, regionale şi europene

ŢINTE STRATEGICE :

- analize ale gradului de corelare dintre oferta şcolii şi nevoile locale de formare şi proiecte ale planului de şcolarizare adaptate la aceste nevoi - autorizarea unor programe de formare în calificări / ocupaţii cerute pe piaţa munci, pentru care şcoala are resurse materiale şi umane adecvate - componentă în dezvoltare locală a currriculum-ului proiectată şi implementată în colaborare cu agenţii economici - valorificarea parteneriatelor transnaţionale şi a proiectelor de mobilitate educaţională în corelarea ofertei şcolii cu nevoile de formare identificate pe pieţe ale muncii din spaţiul european

Obiectiv: Adaptarea ofertei şcolii la nevoile de formare locale şi europene

Context:

Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii este una dintre priorităţile învăţământului românesc.

Prin aplicarea noilor strategii de formare profesională, creşte rolul componentei locale a curriculum-ului. În aceste condiţii devine necesară asigurarea condiţiilor logistice de elaborare a proiectelor de CDL de echipe formate din membri ai catedrelor tehnice din şcoală în parteneriat cu agenţii economici locali.

Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara a fost şcoală de aplicaţie în programele PHARE VET Ro 94.05, „Şansa a doua prin educaţie” şi Centru de resurse în programul PHARE TVET 08.01. În prezent este centru suport pentru învăţământul la distanţă în cadrul proiectului PHARE TVET 2004-2006. Ca urmare un număr însemnat de profesori ai şcolii au fost formaţi ca autori de curriculum şi au elaborat proiecte de materiale curriculare aprobate şi aplicate. Nouă profesori de specialitate din domeniul mecanic şi electric au participat la elaborarea standardelor de pregătire profesională şi a programelor pentru opt calificări din domeniile mecanic şi electric. Patru profesori au lucrat la elaborarea de materiale pentru învăţământul la distanţă.

Şcoala a dezvoltat un parteneriat solid cu peste 30 economici din Timişoara.

Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de

timp Persoana/persoane

responsabile Parteneri

Sursa de finanţare

Evaluare

Realizarea unor chestionare pentru: părinţi, agenţi

economici, elevi

Bază de date cu statistici privind oportunitatea unor competenţe, conţinuturi, module, discipline

15 mai 2011

Melnic Alina Părinţi, agenţi

economici, elevi

Buget local, autofinanţare

(100 lei)

Analiza statisticilor şi prognozelor realizate, a

documentelor de proiectare, a rapoartelor de activitate şi a raportului de autoevaluare

CEAC

Analiza resurselor şcolii (umane şi materiale)

Statistici privind resursele umane şi materiale ale şcolii (SWOT şi PEST)

Proiectul planului de şcolarizare adaptat nevoilor de formare ale

comunităţii

15 mai 2011

Purdea Cristina, Popa Daniela

interni Buget local

(20 lei)

Corelarea planului de şcolarizare cu priorităţile şi

tendinţele de dezvoltare economică locală şi regională

Proiect al planului de şcolarizare avizat

15 noiembrie

2011

Iancovici Wolf Miriana

CDPSFP, ISJ Timiş

Constituirea unui grup abilitat de lucru pentru elaborarea proiectelor de CDL şi CDŞ

Echipe specializate pentru proiectare curriculară la calificările şcolii

15 martie 2012

Melnic Alina, Popa Daniela

interni

51

Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de

timp Persoana/persoane

responsabile Parteneri

Sursa de finanţare

Evaluare

Formarea organizată a grupului de lucru privind tehnicile de elaborare

curriculară la nivel local

15 profesori abilitaţi pentru proiectare curriculară

15 oct 2012

Melnic Alina ISJ Timiş Buget local,

autofinanţare (100 lei) Analiza

documentelor de proiectare, a rapoartelor de activitate şi a raportului de autoevaluare

CEAC

Evaluarea a feedback-ului primit de la

elevi şi agenţii economici (director)

Elaborarea proiectelor de CDL şi CDŞ în parteneriat cu

partenerii comunitari locali locali

Proiecte de CDL şi CDŞ adaptate nevoilor de formare locală

15 iunie 2012

Responsabilii grupurilor de lucru

Agenţi economici locali cu care şcoala

are convenţii de colaborare

Buget local, autofinanţare

Discutarea proiectelor în Consiliul pentru curriculum

Propuneri privind ameliorarea proiectelor

1mai 2012

Membrii consiliului pentru curriculum

Reprezentanţii agenţilor

economici în consiliul pentru

curriculum

-

Validarea proiectelor CDL şi aplicarea lor

Programe şcolare avizate şi aplicate 10

septembrie 2012

Director Director adjunct

CDPSFP, ISJ Timiş, agenţi

economici -

Extinderea ofertei de programe pentru formarea în calificări cerute de agenţii economici, prin autorizarea şcolii pentru

programe de educaţie şi formare profesională pentru

care au fost exprimate cerinţe clare din partea comunităţii

Aviz favorabil din partea ARACIP pentru acreditarea / autorizarea

solicitată

15 iulie 2012

Osain Constantin, Melnic Alina

ISJ Timiş CLDPSFP Timiş

Buget local, autofinanţare

(12 mii lei)

Analiza documentelor

de autorizare şi a rapoartelor de

evaluare externă

Valorificarea parteneriatelor transnaţionale sau a

proiectelor de mobilitate educaţională în identificarea

nevoilor de formare din spaţiul european şi adaptarea ofertei

curriculare a şcolii

Raport privind nevoi de formare şi tendinţe identificate pe durata

schimbului / mobilităţii

15 decembrie

2012

persoane de contact / manageri de

proiect

Carl-Benz-Schule, Vitalis GmbH, The

Society of the Irish Motor

Industry (SIMI)

Fonduri europene 129125 euro,

autofinanţare (12 mii lei)

Analiza rapoartelor şi

propunerilor de modificare a

ofertei curriculare

52

Prioritatea 2: Adaptarea resurselor umane din şcoală la cerinţele unui sistem modern de educaţie şi formare

ŢINTE STRATEGICE :

- analize ale gradului de corelare între profilul de competenţe al fiecărui angajat şi cerinţele postului / funcţiei ocupate - asigurarea / facilitarea accesului la programe de formare continuă pentru toţi membrii personalului - creşterea calităţii actului didactic

Obiectiv: dezvoltarea profesională resurselor umane din organizaţie prin programe de formare continuă

Context: Performanţa unei organizaţii depinde în mod direct de performanţa resurselor umane pe care le integrează. Pornind de la această premisă au fost stabilite următoarele deziderate:

dezvoltarea resurselor umane care funcţionează în unitate;

implementarea ideilor moderne în învăţământul tradiţional;

utilizarea la un nivel ridicat a potenţialului uman existent;

Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de

timp Persoana/persoane

responsabile Parteneri:

Sursa de finanţare

Evaluare

Dezvoltarea unui program de formare continuă a personalului

didactic din şcoală

Plan de acţiune pentru creşterea calităţii actului didactic prin perfec-

ţionarea continuă a profesorilor şi m.i. Semestrial Osain Angela

ISJ.Timiş CCD.Timiş, UPT, UVT

Buget local, autofinanţare

Analiza documentelor

de proiectare, a rapoartelor de activitate şi a raportului de autoevaluare

CEAC

Evaluarea performanţelor

obţinute de membrii

personalului şi a feedback-ului

primit de la aceştia(director)

Organizarea unui stagiu de formare pentru asigurare calităţii

Minim 25 profesori formaţi 15 dec 2011

Purdea Cristina Melnic Alina

CCD Timiş Bugetul

local

Activităţi de consiliere şi mentorat pentru profesorii debutanţi, cu

performanţe didactice nesatisfăcătoare sau cu dificultăţi

în utilzarea IT

90% prof. abilitaţi pt. Utilizarea IT, învăţare centrată pe elev, includerea

elevilor cu CES, dezvoltarea materialelor de învăţare şi asigurarea

calităţii în educaţie

Sem. I Responsabili comisii

metodice I.Ş.J.Timiş

Bugetul local

Stabilirea unor criterii şi standarde de performanţă clare pentru

fiecare post

Peste 90% posturi ocupate cu personal calificat şi format pentru

implementarea măsurilor de reformă 1 oct. 2011

Purdea Cristina Şefi compartimente

CCD Timiş INA

Bugetul local

Atragerea şi selectarea resurselor umane pe criteriul competenţei şi

profesionalismului

Personal calificat şi format pentru în activităţile de secretariat,

contabilitate, administraţie

15 iun. 2012

Iancovici Miriana Purdea Cristina,

Popa Daniela ISJ

Bugetul local

Stimularea creativităţii, a inovaţiei şi a liberei iniţiative în procesul de

predare-învăţare

Exemple de bună practică popularizate şi o procedură clară de

recompensare a rezultatelor deosebite în activitatea didactică

15 iun. 2012

Directori, resp. ariilor curriculare

Şefi compartimente

I.S.J.Timiş C.C.D.Timiş

Buget local, autofinanţare

Sprijinirea mebrilor personalului pentru aplicarea la selecţii în

programe europene de formare

Cel puţin un profesor format în cadrul unor programe europene

15 iun. 2012

dir. Iancovici Miriana Pascota Valeria

Buget local,

autofinanţare

53

Prioritatea 3: Adaptarea bazei materiale a şcolii la cerinţele unui sistem modern de educaţie şi formare profesională

ŢINTE SRATEGICE :

- asigurarea unor condiţii de microclimat corespunzătoare în toate spaţiile de instruire - asigurarea necesarului de dotare minimală pentru toate calificările - atragerea de fonduri pentru îmbunătăţirea bazei materiale prin proiecte - reamenajarea unor spaţii auxiliare neutilizate şi transformarea lor în spaţii de instruire - asigurarea siguranţei elevilor şi a personalului

Obiectiv: Asigurarea unui mediu sănătos, eficient şi sigur pentru învăţare

Context:

reţele de calculatoare doar în două laboratoare AEL şi echipament multimedia redus pentru celelate spaţii de instruire

numărul calculatoarelor este mic comparativ cu numărul de elevi; nr. elevi/computer = 31

datorită configuraţiei reţelei şi numărului redus de unităţi, elevii şi profesorii au acces limitat la Internet / Intranet

o parte din laboratoare, cabinete şi ateliere sunt utilate sub nivelul standardelor

Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de timp

Persoana/persoane responsabile

Parteneri: Sursa de finanţare

Evaluare

Realizarea studiilor de necesitate pentru toate spaţiile de instruire

Studii de necesitate pentru fiecare spaţiu de instruire

15 nov. 2011

responsabilii de cabinete / ateliere

Analiza rapoartelor de activitate

şi a raportului de autoevaluare

CEAC

Evaluarea rezultatelor obţinute / a lucrărilor executate (director)

Reabilitarea sistemului de încălzire centrală şi a acoperişului

Demararea şi finalizarea lucrărilor de reabilitare propuse

15 dec. 2011

dir. Iancovici Miriana admin. Borchescu Ioan

Primăria Timişoara

Buget local, autofinanţ.

Igienizarea spaţiilor de învăţare, de cazare şi a coridoarelor

Realizarea lucrărilor de reparaţie şi igienizare

necesare pentru minim 80% din spaţiile destinate elevilor

Lunar, în conformitate

cu planificarea

lucrărilor

dir. Iancovici Miriana admin. Borchescu Ioan

Primăria Timişoara

Buget local, autofin.

Dezvoltarea bazei materiale existente a şcolii pentru a asigura o

bună acoperire a condiţiilor de aplicabilitate specificate în SPP şi

documentele curriculare

- Dotarea lab. CAD cu 5 noi posturi şi conectarea la reţea

prin wireless - Dotarea cu echipament a 3

laboratoare şi 2 ateliere pentru aria curriculară „Tehnologii” - Dotarea cu echip. multime-dia a sălilor A11, A22 şi A23) - Reabilitarea sălii de sport

- Reabilitarea cabinetelor de fizică, biologie, istorie, socio-umane, franceză, simulator

15 mai 2012

dir. Iancovici Miriana dir. adj. Purdea Cristina

cont. Hurjui Rodica Melnic Alina, Marişescu Ileana, Nicolicioiu Cornel Patru Sorin, Mircea Niţu,

Roşu Constantin Pavelescu Simona,

Irimie Laurenţiu, Pascota Valeria, Frenţiu Mihaela,

Urechiatu Valeria, Frenţiu Prinţ Iosif

MEdCT, CNDIPT

Karl Benz – Schule

Karlsruhe Primăria

Timişoara Parteneri de

practică

Buget local, autofin., spons. şi donaţii

(20 mii lei)

54

Achiziţionarea unui nou autoturism şcoală

Autoturism echipat şi autorizat RAR pentru ore de cond. auto

15 mai 2012

dir. Iancovici Miriana cont. Hurjui Rodica

Milenovici N. Irimie L.

Primăria Timişoara

Buget local, autofinanţ. (10 mii euro)

Analiza rapoartelor de activitate

şi a raportului de autoevaluare

CEAC

Evaluarea rezultatelor obţinute / a lucrărilor executate (director)

Montarea de geamuri termopan 8 cabinete dotate cu geamuri

termopan 15 mai 2012

dir. Iancovici Miriana admin. Borchescu Ioan

Primăria Timişoara

Buget local, autofin. (30

mii lei)

Asigurarea cu materiale necesare pentru protecţia muncii şi PSI

Acoperirea 100% cu materiale necesare şi obţ. autorizaţiilor

15 sept. 2012

Samoilă Eugen Bolog Ioan

ITPM Timiş ISU Timis

Buget local

Reabilitarea sistemului de supraveghere video

Sistem de supraveghere cu 24 de camere funcţional 100%

15 dec 2011

inform. Marcu Nelu Primăria

Timişoara Buget local,

autofin.

Reamenajarea spaţiilor destinate relaxării elevilor în timpul pauzei şi

după ore

Reamenajarea parcurilor şi terenurilor de sport, reamena-jarea şi dotarea cu echipament audio-video a clubului elevilor

din internat

15 iunie 2012

Pascota Valeria, Osain Constantin, Frenţiu P. Costaiche L., Popovici

Bojidar, Dinu Diana, Grui Geta, Datcu Iaşa

Consiliul Local,

Consiliul elevilor, CJA

PP

Buget local autofin., proiecte

educative (cca 1000 lei)

Dezvoltarea formelor de şcolarizare cu taxă în sensul creşterii ofertei şi a

numărului de persoane formate

Autorizarea unui nou program de formare a adulţilor

Realizarea programului de formare a adulţilor pentru care şcoala este autorizată pentru

cel puţin o serie

1 feb. 2010

Pavelescu Simona (responsabil programe de formare a adulţilor)

CNFPA, AJOFM

parteneri de practică

Realizarea unor contracte ferme pentru închirierea de spaţii

Cel puţin un contract de închiriere

15 iun. 2012

dir. Iancovici Miriana dir. adj. Purdea Cristina

cont. Hurjui Rodica

Atragerea de resurse prin proiecte Aplicarea pentru cel putin un

proiect POS DRU 15 iunie

2012 dir. Iancovici Miriana, Pascota V., Hurjui R.

Carl Benz Schule

Karlsruhe

Reamenajarea fostei centrale termice pt. realizarea unor ateliere

de reparaţii auto

Studiu de fezabilitate şi proiect licitat

2012 admin. Borchescu Ioan, Negreţu Mircea, Pătru

Sorin

Primăria ISJ Timiş

Buget local, autofinanţ.

55

Prioritatea 4: Dezvoltarea relaţiilor comunitare, de sistem şi transnaţionale

ŢINTE STRATEGICE :

- negocierea şi semnarea convenţiilor de colaborare cu agenţi economici cu activităţi şi dotare corespunzătoare pentru asigurarea condiţiilor de formare în cadrul stagiilor de instruire practică pentru toate calificările şi toate grupele de elevi practicanţi

- implicarea partenerilor economici în dezvoltarea bazei materiale a şcolii - implicarea comunităţilor locale în sprijinirea elevilor cu dificultăţi de deplasare / participare la programele de învăţare la care sunt înscrişi - realizarea unor parteneriate cu şcolile generale pentru popularizarea ofertei şcolii - dezvoltarea de noi parteneriate transnaţionale cu instituţii de învăţământ şi de formare profesională din ţară şi din Europa - transferul de bune practici în formarea profesională

Obiective: Valorificarea parteneriatelor sociale şi educaţionale pentru îmbunătăţirea mobilităţii intra / inter-regionale şi accesului elevilor la educaţie şi formare profesională de calitate

Context: la ora actuală ne confruntăm cu o piaţă a muncii dinamică, ceea ce face necesar o continuă adaptare a forţei de muncă la nevoile ei. Pentru ca absolvenţii să fie capabili să se adapteze condiţiilor date, este necesară o colaborare strânsă cu agenţii economici. Dar nu este suficientă formarea profesională a elevilor, ei trebuie formaţi şi pentru integrarea lor socială cât şi europeană.

Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de timp

Persoana/persoanele responsabile

Parteneri: Sursa de finanţare

Evaluare

Negocierea şi semnarea convenţiilor de colaborare cu agenţi

economici locali şi alţi parteneri educaţionali

Convenţii/protocoale încheiate cu minim un partener de practică /

calificare şi cu un partener educaţional

15 sept. 2011

Iancovici Miriana Pătru Sorin Melnic Alina

Popa Daniela

Agenţi economici, unităţi de învăţăm. instituţii culturale, ONG, IJP Timiş

Analiza protocoalelor, rapartelor de activitate şi a feedback-ului primit de la

elevi, profesori parteneri (director)

Iniţierea şi implementarea unor proiecte cu comunităţile locale pentru sprijinirea materială a

elevilor şi facilitarea transp. elevilor din alte localităţi

- minim 2 proiecte implementate - diminuarea absenteismului şi

recuperarea elevilor cu potenţial abandon şcolar cu cel puţin 5%

15 iun. 2012

Pascota Valeria Dinu Diana

Popa Daniela

CJAPP, instituţii ale administraţiei locale, ONG-uri,

operatori de transport local

Bugetul local

Organizarea în parteneriat a unor programe de perfecţionare

Minim un program de perfecţionare organizat la nivelul şcolii

15 iun. 2012

Osain Angela CCD, agenţi economici

Buget de stat aurofinanţare

Atragerea partenerilor în dezvoltarea bazei materiale

Cel puţin un atelier / laborator dotat prin sprijinul partenerilor

15 iun. 2012

Responsabili parteneriate

Parteneri ec., soc. şi educaţionali

Iniţierea de parteneriate cu şcoli generale în vederea eficientizării

proceselor de ofertare

Creşterea numărului de elevi care optează pentru şcoala cu 5%

15 iun. 2012

Pascota Valeria Dinu Diana

Şcoli generale din judeţul Timiş

Autofinanţ.

Încheierea de parteneriate cu instituţii culturale

Mimim un parteneriat 15 dec. 2012

Iancovici, Cioplea, Bialiş, Ormenişan,

CCF, CCG autofinaţare

Valorificarea parteneriatelor în facilitarea contactelor cu instituţii de cultură sau educaţie din ţară şi din

Europa

Relaţii cu unităţi şcolare din spaţiul european

Activităţi culturale comune semestrial

Iancovici, Purdea, Osain, Pascota,

Urechiatu, Melnic, Costaiche, Bialiş

Teatrul Timişoara Opera, instituţii de

formare

Autofinanţ. sponsorizări

56

Implementarea proiectelor LLP-LdV / IVT şi un proiect LLP- LdV /

VETPRO în care şcoala a fost selectată

Realizarea mobilităţii pentru 30 de elevi de clasa a XI-a, 6 elevi de la

şcoala postliceală şi 3 cadre didactice

2012, conform progr.

aprobat de AN

Manageri proiecte

FSE (cca 150 mii

euro)

Analiza documentel

or a rapoartelor de activitate şi de audit (director)

Aplicarea pentru selecţia şcolii în proiecte europene de mobilitate a

elevilor

Aplicare pentru un proiect LLP-LdV / IVT şi un proiect LLP- -LdV / VETPRO

În conf. cu graficul de aplicare la

selecţie

Iancovici, Purdea, Pascota, Osain,

Pavelescu, Melnic Bialiş, Ormenişan

Parteneri externi Autofinanţ.

(cca 200 lei)

Analiza rezultatelor (director)

57

Prioritatea 5: Dezvoltarea serviciilor de consiliere, orientare şi informare privind cariera

ŢINTE STRATEGICE :

- furnizarea serviciilor de consiliere pentru carieră pentru toţi elevii şcolii - implicarea partenerilor comunitari în activităţile de consiliere şi orientare pentru carieră - colectarea şi analizarea informaţiilor privind integrarea socio-profesională a absolvenţilor

Obiective: Sprijinirea elevilor în luarea deciziei privind cariera, corelând aspiraţiile personale cu nevoile pieţei muncii

Context: la ora actuală ne confruntăm cu o piaţă a muncii dinamică, ceea ce face necesar o continuă adaptare a forţei de muncă la nevoile ei. Pentru ca absolvenţii să fie capabili să se adapteze condiţiilor date, este necesară o colaborare strânsă cu agenţii economici. Dar nu este suficientă formarea profesională a elevilor, ei trebuie formaţi şi pentru integrarea lor socială cât şi europeană.

Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de timp

Persoana/persoanele responsabile

Parteneri: Sursa de finanţare

Evaluare

Elaborarea şi implementarea planului de activităţi al cabinetului de consiliere pentru carieră

Plan de activităţi elaborat şi implementat în proporţie de cca

75%

15 sept. 2011

Pascota Valeria Dinu Diana

CJAPP Analiza

rapoartelor de activitate şi a feedback-ului primit de la

elevi (director)

Amenajarea unui punct de informare în cadrul cabinetului de consiliere pentru carieră

Punct de informare amenajat şi actualizat săptămânal

15 oct. 2011

Pascota Valeria Dinu Diana

CJAPP, agenţi economici, universităţi

Autofinanţ. (cca 100

RON)

Colectarea informaţiilor privind integrarea profesională a absolvenţilor şcolii angajaţi la agenţii economici parteneri

Bază de date actualizată pentru absolvenţii din promoţiile 2009

Rezultate centralizate, prelucrate statistic

15 oct. 2011

Melnic, Pătru, Popovici, Niţu,

Pavelescu

Agenţi economici

Analiza

documentelor (director)

Implementarea în parteneriat cu CJAPP, agenţii economici şi universităţile din Timişoara a unor activităţi destinate consilierii şi orientării elevilor din anii terminali.

Minim un proiect derulat împreună cu CJAPP şi câte o

activitate derulată cu Universităţi din Timişoara şi agenţi economici

locali

15 iun. 2012

Melnic Alin Popovici Bojidar

CJAPP, agenţi economici, universităţi

Autofinanţ. (cca 1000

RON)

Analiza protocoalelor, rapoartelor de activitate şi a feedback-ului primit de la absolvenţi (director)

58

Partea a 4-a

CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE

59

1. Acţiuni de consultare

Tipul consultării Parteneri Perioada Rezultatul

Activitate de reorganizare

Consiliul de administraţie, şefii de compartimente

06-10.12. 2011

Actualizarea colectivului PAS

Evaluarea proiectului de conţinut PAS

Şefii de compartimente, colectivele de catedră

30.01. 2012

Ajustarea componentelor planului

Atribuirea sarcinilor de lucru

Consiliul de administraţie, colectivul PAS

15-19.02. 2012

Lista sarcinilor concrete şi termenele

Chestionar la consiliul tematic

Cadrele didactice 07-11.03.

2012 Feed-back

2. Monitorizarea şi evaluarea operaţională

Echipa/Responsabil Acţiuni monitorizate Perioada Modul evaluării

Colectivul PAS Colectarea datelor PRAI şi PLAI

22-26.02. 2012

Raport de activitate

Colectivul PAS Structurarea conţinutului 21-25.03.

2012 Raport informaţional

Consiliul de administraţie Director

Structurarea conţinutului 18-22.04.

2012 Plan de revizuire

3. Monitorizarea managerială

Manageri Parteneri economici Perioada Concluzii/Destinatari

Director,

S.C. AUTOEUROPA S.A. S.C. AUTOCARDO S.A. S.C. TODORUŢ INTERNAŢIONAL SRL RMB Casa auto Timişoara

16-20.05. 2012

Corecţii la inserţia profesională

Director adjunct

S.C. EUROTIM ASIA MOTORS

23-27.05. 2012

Corecţii la inserţia profesională

60

ANEXE LA PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

Cuprins:

1. Planul de şcolarizare 2011-2012 pag. 59 2. Harta parteneriatelor în 2010-2011 şi prognoza pentru 2011-2012 pag. 64 3. Statistici, prognoze realizate la nivel local si la nivelul şcolii pag. 73

(date demografice, rata de promovare, rata de succes, rata de abandon, pierderi şi cauzele acestora, date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor)

4. Raport de autoevaluare 2010-2011 şi plan de îmbunătăţire pentru pag. 75 2011-2012 5. Apecte din viaţa şcolii de la înfiinţare până în prezent pag. 100