guprins - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/472/martorul mut agatha christie.pdfmi ci avea...
TRANSCRIPT
Descrierea CIP a Bitrliotecii Nalionale a RomdnieiCHRISTIE, AGATHA
Martorul mut / Agatha Christie; trad. Liviu Radu.Bucuregti: Edinra RAO
ISBN 978-606-609-206-7
I. Radu, Liviu (trad.)
821.1l1-312.4:r 3s.r
Editura RAOGrupul Editorial RAO
Str. Turda ff. I17-119, Bucuregti, Romdniawww.rao.ro
www.raobooks-com
AGATHA CHRISTIETM.POIROTTMDumb llitness
Copyright @ 1937 Agatha Christie LimitedAll rights reserved
Agatha Christie "M POIROT rM Martorul mut
O 2012 Agatha Christie Limited
Traducere din limba englezdLIVru RADU
@ Editura RAO,2012pentru versiunea in limba romand
martie 2Ol2
ISBN 978-606- 609 -206-7
Guprins
Stiipdna de la Littlegreen House
Rudele
AccidentulDomniqoara Arundell scrie o scrisoare
Hercule Poirot primeqte o scrisoare
Mergem Ia Littlegreen House
Pr?nzla George
Interiorul din Littlegreen House
Reconstituirea incidentului cu mingea cdinelui
Yizita la domnigoara Peabody
YizitA la domniqoarele Tripp
Poirot discutd canllTheresa ArundellCharles ArundellDomnigoara Lawson
Doamna Tanios
Doctorul Tanios
,,Un negrotei in stiva de lemne"
Yizitala domnul Purvis
A doua vizitdlalittlegreen House
Farmacistul, asistenta medicald, doctorul -
Femeia de pe scard
Doctorul Tanios ne suna
Dezmin{irea Theresei
7
20
28
38
42
5l6l68
88
99
lt2t22130
t41ts2169
17',t
184
193
20s
216
230
246
255
Am stat gi am meditatDoamna Tanios refuzd sd vorbeasciVizita doctorului DonaldsonAlti victimdAnchetd la Littlegreen Housetlltimul cuvdnt
AA"f..d*"p264
273
285
290
297
313CAPITOLUL I
Stiipiina de la Littlegreen House
DomniqoaraArundell muri pe I mai' n"qi boutu ei firsese
#crrrt5, decesul s6u nu provoclmultii surprindere in micul o16-
gel Market Basing, unde locuise de la vdrsta de gaisprezece
al Pentru ci Emily Arundell trecuse bine de gaptezeci de ani,
era ultima d,intr-o familie de cinci persoane' se gtia de mulfi
mi ci avea obinitate precari Pi fusese cit pe-aci si moarb cu
vreo optsprezece luni in urm[ de o crizl similarn celei care ii
fs€se capdtnlelot.
Dar, desi moartea domniqoarei Arundell nu mirase pe
nimsai, ceva ii surprinse totuqi pe toli. Prevederile testa-
mentului siu generari at6t emolie, cdt gi uimire, incAntare,
ilazprobare,furie, disperare, mAnie 9i birlE general[. Slpti-rntoii, chiar luni de zlle,in Market Basing nu se discuti despre
efrceva! Fiecare se implicase in dezbaterea subiectului, ince-
pfod cu domnul Jones, bicanul, care suslinea cE ,,s6ngele ap6
nl 5s f4ss'0, ptnl la doamna Lamphrey de la oficiul pogtal,
cile repeta ad nauseamt.' ,,Se ascunde ceva in spatele intre-
gii poveqti, e ceva in leg6turl cu testamentul! finefi minte
crrvintele mele".
Ceea ce d[dea savoare specula;iilor legate de acest subiect
era faptul cd testamentul fusese intocmit abia pe 2l aprilie.
r PerS la ingrelo$are (in limba 1atin6, in original)
IDacr la asta mai adrugrm faptut cd *0"r"*ffi#5",Emily Arundell o vizitaserd chiar inainte de aceastd datd, ina doua zi de pagte, ne drm seama cr puteau fi emise cele rhaiscandaloase teorii, alungdnd intr_un mod pl6cut monotoniavie{ii cotidiene din Market Basing.
Exista o persoanl despre care se blnuia cd qtia despreaceastd problemd mai multe deciit voia si recunoasci. Aceastaera domniqoara Wilhelmina Lawson, doamna de companie adomniqoareiArundell. Dar domniqoara Lawson susfinea cd gtiala fel de puline ca tofi ceilalli. Afirma c6 rimdsese cu gura cds_catd cdnd fusese citit testamentul.
Bineinfeles, o mullime de oameni nu credeau aga ceva. ins5,indiferent dacd domnigoara Lawson era sau nu atdt de neqti_utoaf,e pe cat susfinea, doar o singirrd persoand cunoscuse cusiguranli adevdrul. Aceastd persoand era chiar femeia _ou* eEmilyArundell {bcuse totul de capul ei, aga cum obignuia intot_deauna. Nu-i spusese nici mlcar avocafului slu nimic in legd_furi cu motivele care o determinaserd sd procedeze astfel. Semu$umise doar s5-qi exprime limpede dorin,tele.
Aceastii acliune tiinuitl ldsa si se vadd clar nota dominantia caractedui lui Emily Arundell. Era, in toate privinfele, unprodus tipic al generaliei sale. Avea at6t virtuf;le, cAt qi viciileacesteia. Era autoritari gi deseori tiranicd, dar gi deosebit decordial5. Avea limba ascufiti, dar ac,tiunile ei erau binevoitoare.Vizutd din exterior, pdrea sentimentald, dar in ad6ncul ei era opersoand dur[. Avusese o serie de doamne de companie pe carele teroriza IErI mild, darpe care totodatd le trata cu generozi_tate. Acordase maxe importan{i obliga{iilor de familie.
in vinerea de dinaintea pagtelui, Emily Arunell stltea insalonul din Littlegreen Houseo dandu-i diferite dispozilii domni_goarei Lawson.
Dlartorul mut 9
Emily Arundell fusese o fatd frumoasl, 9i acum era o
doamni in v6rsti ar5toasl qi care se linea bine, cu spatele drept
gi cu gesturi energice. O uqoar[ paloare a pielii sale avertiza
cI nu se putea bucura de o masd consistentd fird sd aibd de
sportat consecinple.
Domnigoara Arundell spuse:
- Minnie, cum i-ai repartizal?
- Ei bine, m-am gdndit - sper cd am procedat cum tre-
buie - ca doctorul qi doamna Tanios si stea in camera de
stejar, Theresa in camera albastr6, domnul Charles in vechea
camerd a copiilor...Domnigoara Arundell o intrerupse:
- Theresa poate sd stea in fosta camerl a copiilor, iar Charles
va sta in camera albastr5.
- Oh, da,.imi pare rbu, md gAndisem cI inclperea copiilor
e rriai nepotrivit?i...
- E foarte bund pentru Theresa.
in v.emea domnigoarei Arundell, femeile ocupau un loc
secundar. Bnrbalii erau membrii importanfi ai societiifii.
- imi pare atdt de riu c[ nu vin dragii de copilaqi' mur-
murl domnigoara Lawson, sentimpntalE.
Iubea copii pi era incapabilS sd-i stdpdneasc5.
- Patru vizitatori sunt indeajuns, spusese domniqoara
Arundell. Oricum, Bella igi cre$te groaznic copiii. Odraselele
ei nici mdcar nu viseazl sd faci intocmai ce li se spune.
Minnie Lawson murmur6:
- Doamna Tanios e o mami foarte devotat[.
Domnigoara Arundell zise, aprobdnd-o cu gravitate :
- Bella e o femeie bun[.Domnigoara Lawson oft[ gi spuse:
- Trebuie sd-i fie tare greu uneori - si trdiegti ink-un loc
din strlin[tate precum Smyrna...
Emily Arundell replic6:
l0
- cum ifi asrerni, asa dormi. gi, aceste ##K"nspuse, continui: Acum o sd mi duc in ora4, ca si discut desp6comenzile pentru weekend.
- 0h, domniqoard Arundell,sE zic...
lisafi-md pe mine. Vreau
- Aiurea! prefer sI mI duc singuri. Rogers trebuie luatfare. Necazul cu tine, Minnie, e cr nu egti aesit de ounrttona-.Bob! Bob! Unde e c6inele?
Un terrier sirmos cobori furios scirile. Se inv6rti in jurulst6pdnei sale, sco!6nd lltrbturi scurte, sacadate, de incintaregi de apteptare.
impreun6, stip6na gi cdinele iegird pe uqa din fafd gi mer_serh pe aleea ce ducea cdtre poarti.
Domniqoara Lawson r5mase ?n prag, zdmbind cam pros_teqte in urma lor, cu gura infredeschisl. in spatele ei, un 6ilasspuse sarcastic:
- Domnigoard, fefele de perni pe care mi le-afi datnu se potrivesc.
- Poftim? Ce prostie din partea m€a...Minnie Lawson se cufundE din nou in rutina menajerl.Emily Arundell, insofiti de Bob, rners€ ca o regin5 pe
sfrada priucipalE din Market Basing.$i chiar era traiati ca o regini. in fiecare magazinin care
intra, proprietarii se grdbeau s6_i iasl ?n ?ntimpinare.Ea era domniqoara Arundell din Liftlegreen House. Era
,,una dintre cei mai vechi clienli ai nogtri... Era,,una de gcoaliveche. Nu mai sunt mu$i ca ea in zilele ast&a,,.
- Bund dimineafa, domnigoari. Ce ag putea face pentru. ..Nu-i moale? imi pare rEu s6 aud asta. Am erezrfi cAera o SaSigur, bineinfeles, domnigoard Amndeil. Daci spu_nefi dumneavoask[ lnseamni ci aga este... Nu, intr-adevdr,nu m-ag gdndi sI trimit Canterbury_ul la dumneavoastrd,
llItrtorul mut
dmnigoard Arundell... Da, o sE mi ocup chiar eu, domni-
,parnArundell.
Bob qi Spot cAinele m6celarului, iqi dldeau incet tArcoale,
tu @rul zburlit,mdrdind uqor. Spot era un cdine solid, de rasi
definitii. $tia ci nu'hebuia s6 se bat6 cu c6inii clienfilor, dar
Si permitea s[ le arate, prin indicalii subtile, ce toc[turl ar
frce din ei, dacb i s-ar permite.
. Bob, un cdine spiritual, replicase in acelagi fel-
Emily Arundell ?l chemi tiios ,,Bob!" gi plec6.
in prlv[lia de legume gi fructe avu loc o intAlnire ca intre
qporpuri ceregti. Alti doamnd in virst6, sGric[ la infbtigare, dar
b fel de distinsd prin aerul slu regesc, zise:
-'Neafa, Emily.
- Buni $imineafa, Caroline.
Caroline Peabody spuse:
- Agtepfi pe weunul dintre tineri?
- Da, pe to!i. Theresa, Charles qi Bella.
- Deci Bella e acas6? $i sotul ei?
-Da.Fu o simpl[ monosilabi, dar amindou[ doamnele qtiau ce
se ascundea dincolo de ea.
Bella Biggs, nepoata lui EmilyArundell, se miritase cu un
grec. Iar cei din familia lui Emily Arundell, care erau cunos-
cufi drept,,oameni din armat6", nu se c[sltoreau cu greci'
Simlindu-se bine, dar nel[s6nd s[ se vadi asta (penffu cd
acest lucru nu putea fi recunoscut in mod deschis), domni-
qoara Peabody spuse:
- Solul Bellei are minte. $i maniere fermec6toare.
- Manierele lui sunt inc8nt[toare, rgeunoscu domni-
goara Arundell.
Ieqind in stradl, domnipoara Peabody intreb6:
-Ce-i cu zvonul ci Theresa s-a logodit cu tflnlnrl Donaldson?
t2
1r"A:*A*'frDomnigoara Arundell ridicd din umeri.- Tinerii de azi sunt at6t de nepdsdtori. Mi_e teaml cd ,vz
fi o logodni lung[ _ dacd se va alege ceva din ;. ;;;*;n-are bani.
- Bineinteles, Theresa are banii ei, zise domnigoara peabody.Domnigoara Arundell ripostd cu ingdmfare:- Un birbat nu_gi poate dori sI trdiascd din banii ne_
vestei sale.
Domniqoara peabody scoase un chicotit gros, din ad6n_cul gdtului.
- Oamenii din ziua de azi nu se jeneazd sI facd asta. Noidoul suntem depdgite, Emily. Ce nu inleleg eu e ce vede copilala el. Dintre tofi tinerii 5ia fErd coloanl-vertebrald, l_a alestocmai pe el!
- Cred cA-i un doctor priceput.
- Pince-nez_ul dla _ gi modul bdlos de a vorbi! pe vremeatinerefii mele, spuneam de unul ca dsta cd a ?nghilit un par!UrmI o pavzd, in care mintea domnigoarei peabody, cufun_dat[ in trecut, scotea la iveald imagini ale unor tineri eleganti,cu favorifi... Apoi spuse, cu un oftat: Trimite_l pe cilelul dlade Charles sd md vad[ _ dacd vine.
- Sigur. O sd-i spun.
Cele doul doamne se despdrfir[.Se cunoqteau de mai bine de cincizecide ani. Domnigoara
Peabody avea cunogtinlI de anumite greqeli regretabile dinviala generalului Arundell, tatdl lui Emily. $tia exact ce gocfusese pentru surorile lui Thomas Arundeli cdsltoria acestuia.iqi Idcuse o idee foarte clarl despre anumite necazurice aveaulegEturE cu generafia mai tdnird.
Dar cele doud doamne nu schimbaserd o vorbi desprevreunul dintre aceste subiecte. Ambele erau suslindtoare ale
t3
ii qi solidaritdlii familiei qi ale reticenlei complete inproblemelor de familie.
Domnigoara Arundell se indreptd spre casa, cu Bob aler-
potolit in urma sa. Emily Arundell recunoscuse fa![ de
hc insd$i ceea ce n-ar fi recunoscut niciodatd fa{d de o altd
omeneasci, anume, cI era nemulfumit[ de generatja mai
a familiei sale.
Theresa, de exemplu. Domniqoara Arundell nu avusese
ii un conkol asupra Theresei din momentul in care aceasta
Lcepuse sd aibd propriii bani, la vArsta de doulzeci qi unu de
ri. D€ atunci, fata iqi c6gtigase o anumit[ notorietate. Foto-
gffia ei apdruse deseori in ziare. Fbcea parte dintr-o gagcl
EaIrE, strIlucitA, dinamicd din Londra - o gagcd de tineri care
nganizau petreceri bizare qi care ajungeau uneori la tribunal.
lft era soiul de notorietate pe care o dorea Emily pentru un
Arundell. De fapt, domniqoara Arundell dezaproba din toatd
irima stilul de viaf6 al Theresei. in privinla logodnei fetei,
rimlSmintele ei erau uqor confuze. Pe de o parte, nu-l consi-
dera pe parvenitul doctor Donaldson suficient de bun pentru o
Arundell. Pe de altl parte, era congtientl ci Theresa ar fi fost
o solie foarte nepotrivitii pentru un doctor de lard liniqtit.
Cu un oftat, trecu apoi la Bella. Nu puteai s[ glseqti nicim defect la Bella. Aceasta era o femeie bunl - o solie qi o
mamd devotati, exemplard in comportare qi extrem de grea
de cap! Dar gi despre Bella se g[sea ceva de comentat. Pentru
ci Bella se mdritase cu un strdin - qi nu cu un strdin oarecare,
ci cu un grec! in mintea plini de prejudecdli a domniqoarei
Arundell, un grec era aproape la fel de r[u ca un argentinian
sau ca un turc. Faptul cd doctorul Tanios avea maniere incdn-
tltoare gi cd se.spunea despre el cI era extrem de priceput inmeseria sa nu fbcea dec6t s5 o intdr6te gi mai mult pe bdtr0na
doamnl impotriva lui. Nu avea incredere in farmec Ai in com-
plimente gratuite. $i, din acest motiv, ?i era greu sd-i placd pe