hematologie asm ii semiologia splinei si ggl

HEMATOLOGIE

SEMIOLOGIA SPLINEI SI A GANGLIONILOR LIMFATICI

PROF DR CORALIA COTORACI

Adenopatia

• Reprezinta structuri limfoide dispuse pe traiectul vaselor limfatice

• Pot fi situati:• Superficial – accesibili examenului obiectiv

• Profund – se deceleaza prin investigatii paraclinice

• In mod normal ganglionii nu se palpeaza, cu exceptia persoanelor foarte slabe

• Metoda de examinare este palparea (mai putin inspectia)

• Examenul clinic se face sistematic de la extremitatea cefalica pana la ggl inghinali si crurali

Marirea de volum

• Cea mai importanta modificare obiectiva la nivelul ganglionilor este marirea de volum

Durerea

• spontana este rara si se intalneste in limfadenita acuta;

• provocata:– ex prin ingestia de alcool in boala Hodgkin;– prin palpare in adenopatii inflamatorii.

• durerea lipseste complet in adenopatiile tumorale, in adenopatia TBC si luetica.

Mobilitatea

• ganglionul patologic isi modifica si mobilitatea.• fixarea ganglionului inflamator din cauza periadenitei

sau fixarea de planurile profunde la unele adenopatii metastatice (ex.: ganglion Wirchow-Troisier sau ganglion din reticulosarcom).

• ganglionii tumorali:– aderenta la planurile profunde si superficiale– se explica prin infiltrarea si ruperea capsulei ganglionului

prin procesul neoplazic.

Modificari de forma

• ganglionii patologici:

• devin rotunzi si au suprafata neregulata;• pot conflua intre ei formand mase ganglionare

(bloc ggl);

Consistenta

• consistenta ganglionilor patologici este crescuta;• metastazele epitelioamelor si carcinoamelor sunt

dure, lemnoase, ganglionii din boala Hodgkin sunt fermi, ca si cei din reticulosarcom;

• in limfosarcom si leucemia limfoida sunt elastici;• ganglionii supurati sunt adesea fluctuenti.

Modificarile tegumentelor suprajacente

• la adenopatiile inflamatorii tegumentele sunt rosii, calde, infiltrate;

• in cazul adenopatiilor care fistulizeaza se observa scurgerea continutului ganglionar prin solutia de continuitate.

Adenopatii localizate specifice unor boli


• adenopatia suboccipitala si retroauriculara caracteristica rubeolei se asociaza cu eruptia cutanata si limfocitoza• adenopatia inghinala uni sau bilaterala dureroasa

care fistulizeaza in mai multe locuri, se intalneste in limfogranulomatoza benigna (boala Nicolas Favre)• adenopatia din mononucleoza infectioasa:– este generalizata dar predomina cervical– ganglionii sunt durerosi, nu au periadenita, nu fistulizeaza– asociaza amigdalita acuta si splenomegalia


• Adenopaliile metastalice sunt frecvente in epitelioame si carcinoame:

• Ganglioni axilari in cancerul de san• Ganglioni laterocevicali in cancerul faringian si laringian,

tiroidian• Ggl inghinali in cancerele genitale si rectale, colon stang• Ggl Wirchow-Troisier in cancerul gastric si pulmonar


• Adenopatia metastatica este de obicei de dimensiuni mici, dura lemnoasa aderenta de planul profund


• Adenopatiilc din bolile sistemului limfohematopoietic

• Leucemiile acute• sunt hemopatii maligne, aparand la persoane

tinere;• debutul este brusc, cu febra, astenie, paloare,

diverse hemoragii (gingivale, nazale. retiniene, conjunctivale, digestive, uterine, in SNC, purpura);

Leucemiile acute

• prezinta marire moderata de volum a ganglionilor, splinei si uneori a ficatului:

• frecventa este angina ulcero-necrotica;• modificarile sanguine intereseaza toate cele

trei serii celulare;

Leucemiile acute

• hematiile si trombocitele sunt scazute din cauza blocarii formarii lor prin proliferarea intensa a precursorilor leucocitelor in maduva;

• mielograma: seria alba este reprezentata aproape exclusiv de celule blastice, cu mitoze atipice;

• in sangele periferic numarul leucocitelor este variabil. Cresc mult in formele leucemice, normale sau scazute in formele aleucemice;

• in formula leucocitara predomina celule foarte tinere, alaturi de care se gasesc granulocite mature, multisegmentate;

• formele intermediare (promielociti, mielociti, metamielociti) lipsesc, ceea ce constitute hiatusul leucemic.

Sindromul de adenita acuta

• ganglionii:

• sunt mariti de volum, durerosi spontan si la palpare• adesea se observa poarta de intrare si treneul de

limfangita• poate evolua catre supuratie (ganglionul devine

aderent la tegument, apare fluctuenta si fistulizarea)

Adenitele cronice nespecifice

• sunt foarte frecvente, • urmeaza unei adenite acute sau sunt in cadrul

unei infectii cronice, • fiind intretinute de un proces inflamator

regional.

Adenitele cronice nespecifice

• Ganglionii sunt de consistenta crescuta, neaderenti, usor durerosi.

• Cel mai frecvent, adenopatiile cronice sunt submandibulare, subangulomandibulare, inghinale, consecinta unor afectiuni dentare, amigdaliene sau genitale.

Tuberculoza ganglionara• Tuberculoza ganglionara predomina la copii si tineri.• Focarul rpimar este amigdalian sau gingival, infectarea

fiind de regula cu bacil Koch de tip bovin.• Localizarea este subangulara, submandibulara,

laterocervicala, supraclaviculara. • Ganglionii sunt fermi, usor durerosi si cresc progresiv

in dimensiuni. • Se ramolesc, apare periadenita si fistulizarea. • Se elimina cazeum. • Ramane o cicatrice vicioasa.

Tuberculoza ganglionara• Inocularea tegumentelor produce scrofuloderma. • Poate evolua cu febra, anorexie, transpiratii, si IDR la

PPD pozitiv. • La adulti, ggl tuberculosi sunt duri, neaderenti, localizati

laterocervical sau axilar. • Diagnosticul diferential se face cu adenopatia tumorala.

Adenopatia luetica

• In sifilisul primar:– adenopatia inghinala sau submandibulara infectioasa cu localizarea

secundara a sancrului de inoculare;– ganglionii sunt mici sau moderat mariti, foarte usor durerosi.

• In sifilisul secundar:– micropoliadenopatia generalizata– ganglionii sunt fermi, mobili, aproape nedurerosi;– tipici sunt ganglionii supraepitrohleeni si suboccipitali.

Infectia cu HIV

• Adenopatie generalizata, simetrica, moderata, neaderenta

Adenopatii inflamatorii nespecifice

• Poliartrita reumatoida, LES: micropoliadenopatie nedureroasa, ferma, neaderenta

• In boli alergice, ex boala serului: micropoliadenopatie nedureroasa, ferma, neaderenta

Semiologia splinei

• Considerata multa vreme ca o ,,ruda saraca a abdomenului”, splina este de fapt un organ cu o larga participare in patologie, splenomegalia fiind un semn important in bolile sangelui, bolile infectioase, bolile hepatice etc.

Semiologie clinica

• adesea, bolnavul nu acuza nici o tulburare, numai la examenul obiectiv se depisteaza splenomegalie

• orice splina palpabila este patologica • splenomegalia putand avea dimensiuni variate, de la

splina discret marita la splenomeglie monstruoasa care ajunge pana sub cresta iliaca.

• splenomegalia poate fi mascata de ascita sau meteorismul abdominal.

Falsa senzatie de splenomegalie

• Falsa senzatie de splenomegalie o poate crea:

• un lob stang hepatic hipertrofiat;• o nefromegalie stanga cu dezvoltare

anterioara;• ptoza renala stanga la copii;• tumora parietala stanga.

• o metoda valoroasa de explorare paraclinica a splinei este

• scintigrama splenica care se face cu Crom 51. • Ea precizeaza talia splinei, captarea izotopului

in splina.

Hipersplenism • Splenomegalia se asociaza adesea cu hipersplenism, tradus

prin:• pancitopenie, adica anemie + leucopenie + trombocitopenie.• pancitopenia se asociaza cu o mielograma bogata si dispare

dupa splenectomie. • Patologia hipersplenismului consta dintr-o citoliza splenica

excesiva, citoliza intravasculara prin anticorpi sau tulburari de maturatie a elementelor medulare.

Cauzele splenomegaliilor

• inflamatorii;• congestive;• proliferative;• in sindroamele hemolitice;• in tezaurismoze.

I. Splenomegaliile inflamatorii

• 1. Infectii bacteriene:

• se cunoaste rolul splinei in mecanismul de aparare a organismul (organul limfoid cel mai important, foarte bogat in tesut reticulohistiocitar);

1. Infectii bacteriene

• septicemii cu piogeni: splina este moderat crescuta, moale, sensibila;


• in febra tifoida si paratifoida intalnim:

• splenomegalie cu febra, fenomene digestive, pete lenticulare, hemoculturi pozitive, coproculturi pozitive, reactia Widal pozitiva;


• in bruceloza:

• contact cu animale apar transpiratii, adenopatii, atingere osteoarticulara, genitala si febra ondulatorie;


• Endocardite:

• splenomegalie cu febra la un valvular cunoscut.

• hemoculturi pozitive

2. Infectii virale

• Mononucleoza infectioasa:• angina, adenopatie multipla, brusc instalata si

splenomegalie;• hematologic; domina celule mononucleare,

hiperbazofile, reactia Paul-Bunnel-Davidson este pozitiva;

2. Infectii virale

• Alte infectii virale - splenomegalie hepatita acuta virala, rubeola

3. Splenomegalia din tuberculoza

• tabloul clinic: febra mare, spelnomegalie voluminoasa. adeno si hepatomegalie;• argumente clinice: pleurezie serofibrinoasa in

antecedente sau• alt focar de diseminare, reactii cutanate la

tuberculina pozitive;• diagnosticul de certitudine il pune laparoscopia

care evidentiaza• o splina congestiva cu mici granulatii ce apar si pe

peritoneu.

3. Splenomegalia din tuberculoza

• Leziunea:– apare sub forma unor mici foliculi sau focare

limitate exsudative si cazeoase.

• Hematologic:– in tuberculoza splinei apare anemie, trombopenie

cu purpura si hemoragii, leucopenie cu neutropenie;

– pot surveni reactii mieloide si leucemoide sugerand o leucemie acuta

4. Splenomegalii parazitare

• Malaria:

• acum foarte rara in tara noastra;• in regiunea endemica, splemomegalia este

persistenta;• diagnosticul de malarie presupune puseul febril

survenind la interval fix de timp, splenomegalie, prezenta hematozorului in picatura groasa;


• Toxoplasmoza:

• la copil heptosplenomegalie cu icter, • Calcificari in craniu, • test Sabin-Teldman;


• Leishmanioza:

• neintalnita in tara noastra – • splenomegalie giganta,• hepatomegalie, febra, adenopatie, • pancitopenie;


• Chistul hidatic splenic:

• este mult mai rar decat cel hepatic, • Cand se infecteaza apare splenomegalie

neregulat boselata, dureroasa;• reactia Cassoni este pozitiva.

5. Splenomegalii spirochetozice

• Sifilis• - in sifilis congenital - splenomegalia este mare, neteda, asociaza

hepatomegalie, anemie, leucopenie, teste serologice pozitive;• - sifilis secundar - splenomegalia este tranzitorie, prezenta in formele

febrile, asociaza manifestari cutaneomucoase, seroreactie pozitiva;• - sifilis tertiar -scleroza hepatosplenica, anemie, leucopenie alte

determinari viscerale (aortita), reactii pozitive in sange si LCR.• Spirochetoza icterohemoragica- febra, icter, splenomegalie, la cei ce vin in

contact cu animale.

II. Tumorile splenice

• chist adevarat: chist hidatic;• chist fals - hemoragice, seroase, secundare,

infarct splenic;• tumorile splinei:– vasculare: hemangioame;– sarcoame splenice.

Splenomegaliile din sindroamele hemolitice:

• boala Minkowski-Chauffard: icter, anemie, splenomegalie;

• eliptocitoza;• drepanocitoza;• thalasemie.

Splenomegalia din tezaurismoze:

• boala Gaucher:– hepatosplenomegalie cu perisplenita;– piele bronzata, galbena;– dureri si fracturi osoase;

Splenomegalia din tezaurismoze:

• amiloidoza:

• splenomegalie, • istoric de supuratie cronica (TBC,

osteomielita);• splenomegalie, • hepatomegalie dureroasa si • determinari amiloidice, renale, intestinale.

Splenomegaliile congestive

• Splenomegalia din sindromul de hipertensiune portala

• in ciroza alcoolica si nutritionala splenomegalia este inconstanta, moderata, forma fibrocongestiva;

• in ciroza posthepatitica, splenomegalia este mai frecventa;


• in tromboza portala:

• splenomegalia se instaleaza precoce rapid,• este congestiva, dureroasa, • dispare dupa o hemoragie digestiva

superioara;


• in compresia venei splenice prin tumori, adenopatie, chist pancreatic apare o splenomegalie izolata


• in obstructia venelor suprahepatice (sindrom Budd-Chiari) apare:

• splenomegalie mare, • absenta circulatiei colaterale abdominale, • varice esofagiene, • ficat mare, neted; • probe hepatice negative;

Splenomegaliile congestive• Exista si o splenomegalie primitiva numita boala Banti,

care apare:

• probabil din cauza unor tromboze sau anomalii ale sistemului port,

• posibil infectii sau parazitoze care, • dupa faza lor de activitate lasa o fibroza splenica

ireversibila si cirogena. • In acesta boala, splenomegalia precede ciroza hepatica.

Splenomegaliile proliferative

• I. Procese proliferative sistematizate• - leucemia mieloida cronica;• - leucemia limfatica cronica;• - leucemia acuta;• - boala Hodgkin;• -plasmocitom (mielom multiplu);• - macroglobulinemia Waldenstrom;• - limfom non Hodgkin;• - metaplazia mieloida agnogenica;

Boli de colagen

LES:• splenomegalia asociaza manifestari cutaneo-

mucoase, articulare. renale, febra;• celule lupice prezente.

Sindrom Felty:• artrita cronica (ca in PR), adenopatie.

hepatosplenomegalie, anemie, leucopenie.

Boala Still este echivalentul sindromului Felty la copii.• Splenomegalia este mai moderata, leucograma

este normala.

Purpura trombocitopenica

Adenopatie mare axilaraHipertrofie gingivala in leucemie acuta

splenomegalia

hematologie asm ii semiologia splinei si ggl

Documents