hidrografia dobrogei

8/16/2019 HIDROGRAFIA DOBROGEI

1/24

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE NATURII ŞI ŞTIINŢE AGRICOLE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE

Hidrografia DOBROGEI

PROFESOR: STUDENT:

Asis! "#i$! drd! PLEŞOIANU Da#i%&a NICOLESCU Ga'ri%&

Constanţa 2016


2/24

I#rod"(%r%

Hidro&ogia este ramura geografiei fizice care se ocupă de studiul proprietă ilor generale alețapelor de la suprafa a scoar ei terestre, ale mi cării i distribu iei apei pe pământ, în timp i spa iu, cuț ț ș ș ț ș ț

proprietă ile biologice, fizice i chimice i interac iunea apei cu mediul înconjurător, inclusi lumeaț ș ș ție, legile generale care dirijează procesele din hidrosferă, atmosferă, litosferă iș biosferă, precum iș prognoza eolu iei elementelor hidrologice, în ederea folosirii ra ionale a acestora înț țeconomie!"idrologia studiază i procesele ce guernează fluctua iile resurselor de apă ale uscatuluiș ți se ocupă de diferitele faze ale ciclului hidrologic!ș

#pele continentale cuprind apele subterane i apele de suprafa ă!ș ț

#pele subterane

$or a deț graita ieț face ca o mare parte din apa ploilor i aș râurilor să se infiltreze în scoar ăț prin porii i crăpăturileș rocilor permeabile! %i carea apei printre porii acestor roci continuă până înșmomentul în care întâlne te un strat de rocă impermeabilă &ș argilă', moment în care începe să seacumuleze umplând porii rocilor ca pe cei ai unui burete! #stfel se formează apele subterane, caresunt de mai multe feluri(

• de mică adâncime &freatice'

• de mare adâncime &captie'

•

izoare

#pele de suprafaţă

1! curgătoare(

• permanente

• temporare

2! stătătoare(

• lac

• baltă

• mla tinăș

https://ro.wikipedia.org/wiki/Geografie_fizic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrosfer%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Litosfer%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Biosfer%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Gravita%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gravita%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gravita%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2uhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Scoar%C8%9Ba_terestr%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Scoar%C8%9Ba_terestr%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Roc%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Argil%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Burete_(obiect)https://ro.wikipedia.org/wiki/Burete_(obiect)https://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrosfer%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Litosfer%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Biosfer%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Gravita%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2uhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Scoar%C8%9Ba_terestr%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Roc%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Argil%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Burete_(obiect)https://ro.wikipedia.org/wiki/Geografie_fizic%C4%83


3/24

#pele curgătoare sunt( izorul, râul i fluiul!ș

#pele stătătoare sunt( lac, baltă i mla tină!ș ș


4/24

For)ar%a *i %$o&"+ia r%+%&%i ,idrografi(% -# Do'rog%a

)rganizarea reţelei hidrografice prezente astăzi în *obrogea s+a înfăptuit de la finele pliocenului i până în actual! %icările de ridicare, mai intense în unele sectoare, unde au creat

boltiri &în sud+est i %ăcin etc!', au facilitat dezoltarea ăilor înguste antecedente iar în unelesituaţii a cheilor epigenetice &Crucea, -tupina'!

.alea Carasu este singura unde s+au pus probleme cu caracter eoluti! /eters i !-eastos&10' au emis ideea unui curs al *unării pe direcţia ăii Carasu spre %are! 3a a fost combătută de3mm! de %artonne! C!4rătescu a arătat că aceasta reprezintă un echi liman fluial care funcţionaîncă la mijlocul secolului trecut5 el a rezultat pe o ale eche care, în pleistocen, aea albia cu multsub nielul actual &20!!! m'5 ea a fost umplută cu materiale care au la Cernaodă 21 m grosime! econcordanţa dintre profilul liniei de culme care coboară de la peste 170 m în est la circa 86 m înest &în sectorul de cumpănă' i acela al luncii ce înclină slab de la est spre est, este e9plicată prin

ridicarea accentuată suferită de podi în sud+est, în pleistocen! eţeaua de ăi orientate spre est din*obrogea s+a desăârit în holocen în urma proceselor care au aut loc în zona de ţărm, în condiţiileîn care nielul mării mai întâi s+a ridicat la : m, apoi a coborât la ; 1m i, în final, s+a fi9at la poziţia actuală! .ăile actuale reprezintă nite ăiugi de la obâria unor artere hidrografice pleistocenecare se prelungeau în


5/24

cordoane de nisip au fost închise, rezultând limane!

A.%&%

Caracteristicile hidrografice, hidrologice, hidrogeologice sunt influenţate în mod deosebit declimatul e9cesi continental &precipitaţii puţine i cu repartiţie e9trem de neuniformă' i de rocile permeabile pe grosimi mari &asigură o infiltraţie rapidă i cantonarea apei la adâncime în diferiteniele de carstificare'! =n ultimii 0 ani, prin lucrările efectuate pentru irigaţii i transport fluial,omul a deenit un factor la fel de puternic în producerea unor modificări de esenţă!

P/#0%&% d% a.1 la suprafaţă aproape că lipsesc! Cele de la baza unor deluii, au debite redusei sunt e9trem de fluctuante! -tratele de adâncime se găsesc cantonate îndeosebi în nielelecalcaroase5 sunt ape cu debit bogat, carbonatate5 în *obrogea de -ud au i un uor caracter artezian!

=n *obrogea de -ud în sectorul de litoral %angalia ; eptun sunt izoare mezotermalesulfuroase, iar la "âroa i >opalu ; termale!

R%+%a"a ,idrografi(1 este tributară *unării i %ării egre5 în sud e9istă un mic sector endoreic desfăurat într+o regiune calcaroasă! âurile lungi au sub 80 ?m i suprafeţele bazinului &lacele mari' de ordinul a sute de ?m25 cele mai multe se termină în lacuri de tip liman!

Fig. 1. Reţea hidrografică Dobrogea


6/24

%area majoritate a râurilor au curs intermitent! Cele mai mari au o albie îngustă prin care, îninteralele secetoase, se scurge o cantitate mică de apă, dar care la iituri sunt neîncăpătoare, apelereărsându+se i proocând inundaţii! @a aerse se transportă cantităţi importante de nămol, masa deapă cu noroi care acoperă în întregime fundul ăilor se transformă într+un agent care realizează oeroziune puternică! =n *obrogea acest fenomen se numete AselB!#limentarea este pluial moderată dei, din olumul de precipitaţii, cantitatea care participă direct la

scurgere este modestă &între 7 i '5 alimentarea subterană este i mai mică &1,8 ; 2', căderea precipitaţiilor fiind foarte neuniformă atât anual, lunar, sezonier cât i de la an la an! *ebitele mediimultianuale sunt foarte mici &0,0 mDs la >eliţa, 0,2 mDs la >opolog i 0,7!!!1 mDs la Casimcea'! =nregimul scurgerii e9istă un ma9im legat de aersele din iunie ; iulie, dar i o uoară cretere toamna&octombrie ; noiembrie'! -curgerea ma9imă se produce la iituri &durata medie E!!!2F ore, cu uninteral de intensitate mare de !!!F ore'5 se înregistrează brusc i frecent, prezintă un AfrontBhidraulic de 1!!!2 m i o iteză de 8!!!E mDs &G!HjIri'!

âurile din zona carstică sunt seci5 doar la ploile foarte mari prezintă o scurgere rapidă, cuefecte distrugătoare &G!HjIri, 1E2'! "idrochimic apa lor este carbonatată! *oar pe litoral e9istă o

mai mare arietate! Li)a#"ri&% apar frecent în est i est &în jumătatea sudică a podiului'! -e adaugăunele &ag"#%! Cele mai însemnate lacuri sunt( )ltina &1 ?m2', %ârleanu &E,E ?m2', 4aciu &,7 ?m2',>aaul &22,E ?m2', -iutghiol &1,86 ?m2', >ăbăcăria &0,6 ?m2', #gigea &0,88 ?m2', >echirghiol &22,1?m2 i adâncime de m', >atlageac &1,71 ?m2', %angalia &2,6 ?m2'! @acurile de baraj sunt mai puţine! -alinitatea ariază de la 0,78gDl la -iutghiol, la E8!!!8 gDl la >echirghiol !4reier, 1EF'

e eaua hidrografică a *obrogei este formată din( *unăre, râurile interioare podi ului,ț șCanalul *unăre+%area eagră, lacuri, ape, subterane i %area eagră!ș

*unărea mărgine te *obrogea prin sectorul băl ilor &4altă Galomi ei, de la )stro la "âr oaș ț ț și Gnsula %are a 4răilei, de la "âr oa la %acin' i al *unării %aritime, în nord!ș ș ș

/rincipalele râuri interioare sunt( >aita si>elita, care se ărsa în lacul 4abadag, -laă, care seărsa în lacul Joloita, Casimcea, cel mai important rău dobrogean, care se ărsa în @acul >asaul!@a acestea se adaugă râurile semipermanente din sudul *obrogei, care se ărsa în *unăre prinintermediul limanelor fluiale dintre )stro i Cernaodă!ș

/rincipalele lacuri dobrogene sunt( limanele maritime &>echirghiol, >aaul, %angalia,4abadag', lagunele &-iutghiol i laguna azim+-inoe care este considerată o subdiiziune a *eltei',șlimanele fluiale &4ugeac, )ltina, .ederoasa', precum i lacurile de acumulare pe micile râuri cu apaș

semipermanenta din sudul *obrogei!


7/24

)12F! #liman + #damclisi )10E! #llah 4air + Capidaa

)126! 4alta .ederoasa )12E! 4ăneasa + Canaraua $etei )0F! 4etepe + %ahmudia )10F! Cheile *obrogei )0F! *ealurile *orobanţu )0F1! *elta *unării )101! *enis >epe )12! *umbrăeni + /lopeni )06! *unăre + Canarale + "âroa )0E! *unărea .eche &4raţul %ăcin' )0F7! @acul 4eibugeac &/lopu'

)12! @acul 4ugeac)128! @acul *unăreni

)127! @acul )ltina)110! @acul -iutghiol)10! @acul >aaul)10! @acul >echirghiol)12! @imanu + "erghelia)0F2! %area eagră)0F0! %ăcin + iculiţel)100! /ădurea 4abadag)11! /ădurea "agieni)0! -tepa Casimcea)0E! -tepa -araiu + "oria

.alea Carasu, în trecut cu izoare la 8?m est de Constan a, ărsarea în *unăre la Cernaodăți un curs abia perceptibil, datorită pantei reduse, a fost utilizată pentru proiectarea i construireaș ș

traseului Canalul *unăre+%area eagră5 acest canal, în lungime de 67?m, leagă *unărea de %area eagră între Cernaodă i #gigea, la cele două capete e9istând câte un sistem de ecluze!ș

# fost construită i o deria ie de la /oartă #lbă la %idia &Canalul /oartă #lbă+%idia'!ș țCanalul *unăre+%area eagră utilizat pentru naiga ie a spori în importantă o data cu actiizareaț

Fig. 2. Reţea Hidrografică Dobrogea

http://iba.sor.ro/aia_aliman_adamclisi.htmhttp://iba.sor.ro/aia_aliman_adamclisi.htmhttp://iba.sor.ro/aia_allah_bair_capidava.htmhttp://iba.sor.ro/aia_balta_vederoasa.htmhttp://iba.sor.ro/aia_baneasa_canaraua_fetei.htmhttp://iba.sor.ro/aia_bestepe_mahmudia.htmhttp://iba.sor.ro/aia_cheile_dobrogei.htmhttp://iba.sor.ro/aia_dorobantu.htmhttp://iba.sor.ro/aia_delta_dunarii.htmhttp://iba.sor.ro/aia_denis_tepe.htmhttp://iba.sor.ro/aia_dumbraveni_plopeni.htmhttp://iba.sor.ro/aia_dunare_canarale_harsova.htmhttp://iba.sor.ro/aia_dunarea_veche_bratul_macin.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_beibugeac.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_bugeac.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_bugeac.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_dunareni.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_dunareni.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_oltina.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_oltina.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_siutghiol.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_tasaul.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_tasaul.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_techirghiol.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_techirghiol.htmhttp://iba.sor.ro/aia_limanu_herghelia.htmhttp://iba.sor.ro/aia_limanu_herghelia.htmhttp://iba.sor.ro/aia_marea_neagra.htmhttp://iba.sor.ro/aia_marea_neagra.htmhttp://iba.sor.ro/aia_macin_niculitel.htmhttp://iba.sor.ro/aia_macin_niculitel.htmhttp://iba.sor.ro/aia_padurea_babadag.htmhttp://iba.sor.ro/aia_padurea_babadag.htmhttp://iba.sor.ro/aia_padurea_hagieni.htmhttp://iba.sor.ro/aia_padurea_hagieni.htmhttp://iba.sor.ro/aia_stepa_casimcea.htmhttp://iba.sor.ro/aia_stepa_casimcea.htmhttp://iba.sor.ro/aia_stepa_saraiu_horia.htmhttp://iba.sor.ro/aia_stepa_saraiu_horia.htmhttp://iba.sor.ro/aia_aliman_adamclisi.htmhttp://iba.sor.ro/aia_allah_bair_capidava.htmhttp://iba.sor.ro/aia_balta_vederoasa.htmhttp://iba.sor.ro/aia_baneasa_canaraua_fetei.htmhttp://iba.sor.ro/aia_bestepe_mahmudia.htmhttp://iba.sor.ro/aia_cheile_dobrogei.htmhttp://iba.sor.ro/aia_dorobantu.htmhttp://iba.sor.ro/aia_delta_dunarii.htmhttp://iba.sor.ro/aia_denis_tepe.htmhttp://iba.sor.ro/aia_dumbraveni_plopeni.htmhttp://iba.sor.ro/aia_dunare_canarale_harsova.htmhttp://iba.sor.ro/aia_dunarea_veche_bratul_macin.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_beibugeac.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_bugeac.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_dunareni.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_oltina.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_siutghiol.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_tasaul.htmhttp://iba.sor.ro/aia_lacul_techirghiol.htmhttp://iba.sor.ro/aia_limanu_herghelia.htmhttp://iba.sor.ro/aia_marea_neagra.htmhttp://iba.sor.ro/aia_macin_niculitel.htmhttp://iba.sor.ro/aia_padurea_babadag.htmhttp://iba.sor.ro/aia_padurea_hagieni.htmhttp://iba.sor.ro/aia_stepa_casimcea.htmhttp://iba.sor.ro/aia_stepa_saraiu_horia.htm


8/24

magistralei fluiale fluiale transeuropene, dintre %area ordului &otterdam' i %area eagrăș&Constan a'!ț

#pele subterane sunt, în partea de sud, la adâncimi mari i slabe calitati, iar în partea deș%area eagră este o componen a hidrografică proprie *obrogei i *eltei, care determină formareaț șunei unită i regionale distincte( zonă litorala, platformă continetala i litoralul românesc al %ăriiț ș

egre!=n partea estică a jude ului Constan a se află %area eagră, cea mai importantă unitateț ț

hidrografica a jude ului Constan a! *atorită a ezării geografice, %area eagră este o mareț ț școntinentală! -uprafa a %ării egre este de 711!870 ?m pătra i, iar adâncimea ma9imă este de pesteț ț2!211 m! *atorită configura iei ărmului i reliefului submarin, adâncimea apei este mai mică în jurulț ț șmalului românesc! -alinitatea este de 20+22 la mie la suprafa a apei, iar în adâncime ajunge până laț2F la mie! *atorită aportului de apa dulce, salinitatea apei scade odată cu apropierea de ărm &pentruțcă se ărsa multe ape dulci în mare'!

=n interior, jude ul Constan a, este deficitar în priin ă apelor curgătoare &cele mai multeț ț ț

aând debite mici i oscilante', pe margini are numeroase lacuri+limane fluiatile i fluio+maritime!ș ș) notă caracteristică a re elei hidrografice de pe teritoriul jude ului este densitatea foarte scăzută aț țacesteia, de 0,1 ?mD?m2, reprezentând cea mai redusă aloare de pe întreg teritoriul ării!ț

#pele sunt reprezentate de râuri& >opolog, Chichirgeaua, Carasu', pârâuri& Casimcea,>opolog, Crucea, unta i', lacuri& 4uceag, )ltina, 4aciu, >asaul, Corbu, -iutghiol+%amaia, #gigea,ș>ăbăcăriei, >echirghiol', limanuri s!a! u putem orbi de hidrografia jude ului Constan a fără săț țamintim principalele caracterstici ale celor 2 componente principale ale hidrografiei dobrogene ; fluiul *unărea i %area eagră!ș

$luiul *unărea i Canalul *unăre+%area eagră realizat par ial pe traseul ăii Carasu, areș ț

o lungime de 67 ?m, între Cernaodă i #gigea, are o adâncime medie de E,8 m i este preăzut cușdouă ecluze& la Cernaodă i la #gigea'!ș=n spa iul hidrografic *obrogea @itoral, ăile aferente *unării au orientare de la est la estț

sau de la sud la nord! .ăile sunt în general scurte cu e9cep ia celor ce proin din epublica 4ulgariați mai ales alea Hrluia! /e sectorul *obrogei de nord ăile sunt largi, cu profil transersal în formăș

de . rezultate din spălarea materialului local de către ape! =n această categorie intră ăile orientatespre *unăre din zonă %un ilor %ăcin &culmea /ricopanului, prispa Gsaccea+>ulcea i culmeaț ș>ulcei'!


9/24

Fig. 3. Regiunea Dobrogea

(www.restromania.ro)

=n /odisul Casimcea, ăile se lărgesc mult în cursul inferior, aducându+ i albiile înșdepozitele teraselor de abraziune! =n cursul superior din această zonă au caracter de defileuri &.ăile

>opolog +/ecineaga'! =n *obrogea de sud, ăile sunt în cea mai mare parte simetrice! =n cursul superior ăile sunt

larg eazate, iar spre confluen a sunt adânci, cu ersan i erticali i meandre adâncite, unele aândț ț șcaracterul unor mici canioane &e9! .alea Hrluia i Canaraua $etei'!ș %ajoritatea ăilor au un caracter de scurgere temporară! .ăile *obrogei tributare %ării egre auorientare generală .+3! ) caracteristică principală a cursurilor de apă o reprezintă lungimea,dimensiunea acestora scăzând de la nord la sud! Cele mai importante râuri sunt >aita, >elită,Casimcea, "amangia, -laa!

%ajoritatea râurilor au un pronun at caracter de torentialitate datorită caracteristicilor ț bazinale i climatice!& /isota,12'! *in punct de edere al caracteristicii ăilor tributare %ăriiș

egre, se constată prezen a unui profil transersal larg în formă de H, cu patul albiilor i al luncilor ț șrezultate din spălarea materialului terigen adiacent, caracteristic *obrogei de nord &e9!! alea râurilor >aita,>elită i afluen ii lor'! =n sectorul /odi ului Casimcea, ăile se lărgesc e9cep ional de mult înș ț ș țcursul inferior, adancindu+ i albiile în depozitele teraselor de abraziune! =n cursul superior, ăile dinșaceastă zonă au caracter de defileu, acolo unde ele taie transersal zonele anticlinale &e9! .aleaCasimcea', sau aspect de chei &.alea Casimcea în apropierea satului Cheia'! =n sectorul sudic al bazinului hidrografic, ăile sunt în cea mai mare parte simetrice pe cursul superior, fiind largeazate, iar spre confluen ă sunt adânci cu ersan i erticali i întortochea i, cu meandre adânciteț ț ș ț


10/24

&e9! .alea >echirghiol, .alea %angaliei i .alea >atlageac'! %ajoritatea ăilor au o scurgereșnepermananta!

/rezen a calcarelor în *obrogea de sud i a unui relief fragmentat în *obrogea de nord aț ș permis formarea de depresiuni lacustre! /entru sectorul de *unăre limitrof zonei *obrogea s+audezoltat depresiuni lacustre de tip limanuri fluiatile!

@imanurile fluiatile sunt unită i lacustre situate pe ăi secundare, aluionate în zonă de confluen aț țde către râul colector prin ridicarea nielului de bază în perioada postglaciara! .ersan ii cuetei suntțînal i datorită abraziunii lacustre, aând numeroase izoare ce apăr pe plajă lacustra dar nu fărățdepozite coluiale de bază!@imanurile se întâlnesc pe malul drept al *unării de la )stro până la >ulcea! Cel mai compact grupîl formează limanurile din partea de -. a *obrogei, dintre )stro i Cernaodă(4ugeac, )ltina,ș%arleanu, .ederoasa, 4aciu, Cochirleni! -pre 3 se întâlnesc limanurile -eimenii %ari, -eimenii%ici, Jhiolul "azarlac!

e eaua hidrografică afluentă, aând un regim de scurgere temporar, a impus o aria ie deț țniel a apei în lacuri în func ie de cel al *unării! *e asemenea trebuie men ionat faptul că la o serieț țde lacuri din această zonă e9istă o alimentare puternică din izoare &e9! lacul .ederoasa cu 60 deizoare '!39isten a lacurilor din estul spa iului hidrologic *obrogea @itoral, este legată de prezen a %ăriiț ț ț egre care prin oscila iile de niel ale apei, au proocat inundarea re elei fluiatile a platformeiț ț*obrogene în cursurile inferioare!

@acurile litorale sunt limanuri de tip fluio+marin i lagunar+marin!ș -e întâlnesc limanurile de tip fluio+marin, pe de o parte, ce s+au format din îmbinarea

proceselor de eroziune fluiatila, cu procesul de eroziune i acumulare marină, sub influen aș țmi cărilor epirogenice negatie sau eustatice pozitie &e9!toate ăile afluen e comple9ului azelm(ș ț

#gighiol, >aita, >elită+@acul 4abadag+ i -laa'5 iar pe de altă parte, limane lagunare de tip marinșcare s+au format în condi ii asemănătoare, că i limanurile fluio+marine, generate de ac iuneaț ș țalurilor i a curen ilor asupra ărmului, respecti prin innisiparea gurilor râurilor de către curen iiș ț ț țlitorali, unele păstrând încă legătură cu marea &e9! lacul -iutghiol, lacul >atlageac, lacul %angalia ișlacul >echirghiol'!

-pa iul hidrografic *obrogea @itoral este foarte sărac în resurse proprii de suprafa a! /ractic,ț țacestea sunt formate din cele câtea râuri de suprafa a mai importante &până în prezent nu e9istă nicițo folosin ă pe râuri, datorită debitelor mici de apă cu caracter permanent' i din lacurile litorale iț ș șcele aferente *unării !

@acurile naturale însumează un olum de apă de 8 mil!mc! Cele mai importante suntlacurile >asaul &.K 8E mil!mc',-iutghiol&.KFFmil!mc', >atlageac &.K17 mil!mc', >echirghiol&.K72mil!mc',Corbu &.K28mil!mc',)ltina&.K60mil!mc',*unăreni&.K82mil!mc'!

#pele acestor lacuri corespund proprietă ilor necesare pentru a fi folosite în scop potabil!ț/rincipalele folosin e care pot beneficia de apa acestor lacuri sunt piscicultura, iriga iile, agrementulț țnautic i pescuitul sporti!ș


11/24

@acul >echirghiol are proprietă i curatie atât prin con inutul specific bogat în săruri a apei,ț țcât i prin nămolurile terapeutice de pe fundul lor!&4reier, 1E6'ș

-pa iul hidrografic *obrogea @itoral este delimitat la est de fluiul *unărea, la nord dețfluiul *unărea i de *eltă *unării, la sud de grani ă cu 4ulgaria, i la est de %area eagră!ș ț ș

-pa iul hidrografic administrat de *irec ia #pelor *obrogea ; @itoral este împăr it pe douăț ț ț

jude e( jude ul Constan a &fig!7!' i jude ul >ulcea &fig 8!'ț ț ț ș ț

Fig.4..Harta udetu!ui "onstanta (www.hartaconstanta.ro)


12/24

Fig.#. Harta udetu!ui $u!cea(www.hartatu!cea.ro )

D%&a D"#1rii

$iind a două deltă ca mărime din 3uropa &după cea a fluiului .olga' i a douăzeci i treiaș șdin lume, *elta *unării prezintă un interes cu totul deosebit din punct de edere tiin ific, turistic iș ț șeconomic, prin bogă ia peisagistică i prin fauna sa! #ând o suprafa a de 7!182 ?m2, din care ceaț ș țmai mare parte pe teritoriul omâniei &!776 ?m+F2', *elta *unării s+a format, după părereamultor oameni de tiin ă, într+un golf al %ării egre, începând din /leistocenul superior! =n aceastăș ț perioadă s+a conturat un cordon litoral &care corespunde a9ului central al irului de grinduri Librieni,ș@etea, Caraorman i Crasnicol', care, probabil în E800 i!e!n! a închis golful, transformându+l într+unșliman!

/rincipalele cursuri de apă sunt cele patru bra e de ărsare ale *unării în mare i careț ș

formează delta+-fântu Jheorghe &cel mai echi', -ulina, >ulcea i Chilia &cel mai tânăr'! *eltaș*unării este o regiune plană, cu o mică înclinare de la est la est! =n raport cu nielul zero al %ării egre, 20!8 din teritoriul deltei se găse te sub acesta, cele mai mari Mînăl imiM fiind pe grindurileș țmarine &@etea+12!7 m, Caraorman', în timp ce adâncimile cele mai mari sunt pe bra ele *unării &+țm pe Chilia, +7 m pe >ulcea, +1F pe -ulina'!


13/24

Bra "& C,i&iaț , cu multe ramifica ii i ostroae, este cel mai tânăr i mai lung &120 ?m' iț ș ș ș

transporta cea mai mare cantitate de apă! =n timp, Chilia a format câtea delte secundare+prima îndepresiunea /ardina, a două în apropierea localită ii Chilia .eche i a treia, după /eripraa! /e acestț ș bra se desfă oară naiga ia fluiatila în *elta *unării, porturi mai importante fiind Gsmail i .ilcoț ș ț ș&Hcraina'!

Bra "& T"&(%aț se întinde între ceatalurile Chilia i -fântu Jheorghe i are o lungime de 1ș ș?m, lă imea ma9imă+00 m, adâncimea ma9imă+7 m! >ransportă circa 70 din apele fluiului iț șeste o cale principală de naiga ie! 4ra ul -ulina a fost preferat, în studiilor Comisiei 3uropeneț ț*unării, pentru naiga ia , fapt ce la corectarea unor meandre adâncirea altora interalul 1F62+ț102! urmare, lungimea+redus de la 2 ?m la 6!E, iar olumul de aluiuni crescut de la E+F la

1F!F , defaoarea bra ului Chilia! #re lă imea de 280 m, adâncimea +1F m 1F din apeleț ț*unării! @a adâncimea obligatorie de E!2 m pe bra ul nae de E!000 tone!ț

Bra "& Sf/#" G,%org,%ț , cel mai sudic i mai echi bra din *elta *unării, cu o lungime deș ț10F!2 ?m, a suferit i el modificări prin rectificarea meandrelor sale! =nainte de ărsare, din bra ulș ț-fântu Jheorghe se desprinde un alt bra , pe partea dreaptă, care, la rândul sau, se bifurca în Jârlațde %ijloc i Jârla >urcească! #mbele debu ează într+un golf+%eleaua -fântu Jheorghe!ș ș


14/24

e eaua hidrografică secundară din *elta *unării are, în linii mari, patru componente(țsahale &foste bra e ale *unării, în curs de colmatare', gârle &sahale de mici dimensiuni', canaluriț&sahale modificate i dragate' i periboine &săpături de litoral, guri pe unde se face schimb de ape'!ș ș@a acestea se adaugă forma iunile de natură depresionar+lacustră simple &ghioluri, limanuri, lagune,țmla tini, japse' i comple9e &lacuri depresionare+/ardina, ontea, $urtună, *rano, %ati ă, )bretinș ș Ș țetc'!

/rin pozi ia sa geografică, în apropiere de %area eagră, prin diersitatea peisajului, cuț predominarea mediului amfibiu, clima din *elta *unării este temperat+continentală cu influen eț pontice! #ici se înregistrează cea mai mică nebulozitate din ara, cea mai mare radia ie solară, iar ț țtemperatură medie anuală este de 11+11!7 NC! *e i se găse te lângă mare, iar în interiorul ei suntș șsuprafe e întinse de ape, caracterul continental al climei din *elta *unării este foarte accentuat!ț*iferen ierea spa iului deltaic, de la prima bifurca ie către ărmul mării, este rezultatul eolu iei înț ț ț ț țtimp care a dus la formarea grindurilor, lacurilor, gârlelor i terenurilor mlă tinoase i, respecti, aș ș șecosistemului! *eoarece ecosistemele din *eltă *unării sunt în strânsă interac iune i toate suntț șdeterminate de *unăre i de energai calorică primită de la -oare, acest angrenaj abiotic esteș

considerat un blom+un niel supraecosistemic de organizare a materiei! Ca regiune în continuăconsolidare, *elta *unării constituie un loc faorabil pentru dezoltarea unei flore i faune unice înș3uropa, cu numeroase specii rare!

*e i predomina mediul acatic, din *elta *unării nu lipse te mediul terestru, reprezentat deș șgrindurile @etea, Caraorman, -tipoc, -ărăturile &zone secetoase pe care se dezoltă o floră i faunășspecifice stepei europene, cu influen e mediteraneene'! =ntre aceste două medii se interpune celțmlă tinos, inundabil, unde se întâlnesc o floră i o faună cu posibilită i de adaptare alternatiă &apă,ș ș țuscat', în func ie de regimul hidrologic sezonier i anual! @a contactul dintre apele dulci i celeț ș șmarine au loc dierse procese fizice, ceea ce i+a determinat pe biologi considere drept un ecosistem

aparte, numit aandelta &golful %usura meleaua -fântu Jheorghe cele reprezentatie din acestecosistem'!

*unării se deosebesc câtea ecosisteme principale+apele curgătoare & *unării o serie degârle canale ', apele stagnante &lacurile gârlele canalele împotmolite', suprafe ele mlă tinoaseț șinundabile, grindurile marine, grindurile fluiale, incintele amenajate &agricole, piscicole, silice'!Jrindurile din *unării dintre principalele forme de relief ale deltei aluiuni depuse de+ lungultimpului fie de apele fluiului, fie de cele ale reprezintă fragmente de ape! *intre acestea, cele (@etea &cel reprezentati grind maritim, cu 20 ?m lungime 18 ?m lă ime', Caraorman &grind maritimțaflat sudul bra ului , cu 1F ?m lungimeț


15/24

2ar%a N%agr1

%area eagră este o mare semiînchisă din bazinul atlantic, componentă a %ării %editerane,de care se leagă prin mările %armara i 3gee i strâmtorile 4osfor i *ardanele! *in punct de edere geografic, %area eagră este situată între 3uropa i #sia &70O88P si76O2P lat! i 2EO2EP si 71O72P long! 3', într+o regiune în care platformele stabile străechi intră încontact cu munţii tineri generaţi de orogeneza alpină! Jraniţa stabilită de geografi între cele douăcontinente, pe Caucaz i -trâmtoarea 4osfor taie această mare în două părţi inegale, cea mai mare parte fiind europeană!

Fig.%.&a'inu! mediteranean

-tatele rierane %ării egre sunt( omânia, Hcraina, $ederaţia usă, Jeorgia, >urcia i4ulgaria! -uprafaţa %ării egre, estimată la 72!000 ?mQ &721!6F ?mQ, -tanche et al!, 2011' este deapro9imati două ori mai mare decât teritoriul omâniei! .olumul total de apă al mării este apreciatla 87E!000 ?mR, din care cea mai mare parte este improprie e9istenţei ieţii, fiind contaminată cuhSdrogen sulfurat!

@ungimea bazinului %ării egre &est+est', între ţărmul golfului 4urgas din 4ulgaria i gurarâului Gnguri din Jeorgia este de 1!17F ?m! @ăţimea ma9imă &nord+sud' cuprinsă între )cea?o&Hcraina' i Capul 3reTli &>urcia' este de 610 ?m, iar lăţimea minimă pe meridianul e9tremităţii desud a /eninsulei Crimeea &Capul -arici', de 26 ?m! #dâncimea medie a %ării egre este de 1!2E1 m! #dâncimea ma9imă atinge 2!212 m &către partea central+sudică, într+un punct situat la 111 ?m de ţărmul sudic, pe linia care unete CapulChersones &Hcraina' cu Capul Uerempe &>urcia'5 în apropiere de Valta 2!206 m!


16/24

Fig..area *eagră

=n cadrul structurii reliefului submarin al %ării egre se deosebesc patru zone distincte,distribuite relati neuniform( elful &platoul continental', taluzul &abruptul', piemontul &bazinul deadâncime' i câmpia abisală!

; Welful &platoul continental', ocupă 2, &12E!000 ?mQ' din suprafaţa cuetei marine i areo largă dezoltare în partea de nord+est a %ării egre, între Crimeea i *elta *unării, undelărgimea sa depăete 1F0 ?m! =n lungul coastelor >urciei, litoralului georgian, sudul i estul/eninsulei Crimeea, lărgimea acestuia rar depăete 20 ?m! =n general, adâncimea elfului estedelimitată de izobata de 100 m, dar în sudul Crimeii i al %ării #zo, panta continentală începe la oadâncime mai mare, de circa 10 m! =n zona de nord+est a elfului, sunt prezente unele albii relicte,care sunt însă în mare măsură îngropate sub sedimente! ; >aluzul &abruptul' platoului continental, prezintă în %area eagră două caracteristicidiferite( o pantă abruptă, brazdată de numeroase canioane submarine, caracteristică platouluicontinental îngust din dreptul coastelor >urciei, Jeorgiei i usiei, inclusi estul /eninsuleiCrimeea i o pantă mai domoală, cu mai multe canioane submarine care mărginete zonele cu platoucontinental e9tins din estul i nord+estul %ării egre! >aluzul continental se desfăoară întreizobatele de 1F0+200 m &în partea superioară' i 1!000 i 1!800 &în partea inferioară' i reprezintă2E, &118!000 ?mQ' din suprafaţa totală a mării! ; /iemontul, ocupă 0,6 &12!000 ?mQ' din suprafaţa bazinului %ării egre i reprezintăzona de tranziţie dintre taluzul platoului continental i câmpia abisală! ) formaţiune specifică dinacest areal este reprezentată de conul de aluiuni al *unării, ce se e9tinde pe direcţia nord+est ; sud+est i traersează câmpia abisală! /rofilurile seismice indică faptul că acesta este compus din


17/24

sedimente transportate de râurile mari din nord+estul %ării egre( ipru, 4ug, istru i *unăre! ; Câmpia abisală &zona adâncă', se găsete la o adâncime de sub +1!800, în centrul %ării egre, unde ocupă o suprafaţă de 12,2 &82!000 ?mQ'! 3ste mai dezoltată în partea estică a mării,datorită unei dezoltări mai accentuate a curenţilor de turbiditate din această zonă!

Xărmurile %ării egre sunt puţin dantelate! /ătrunderea uscatului în mare se face, de obicei, pe distanţe scurte, sub formă de capuri! =ntre acestea, golfurile au deschideri largi, ceea ce le

imprimă caracterul de băi i sunt puţin prielnice adăpostirii aselor pe furtună &Jolful 4urgas, Jolful.arna, Jolful -inop, Jolful -amsun', sau sunt colmatate la ieire de curenţii orizontali itransformate în limane &@imanul istrului'! Cele mai pronunţate capuri care pătrund spre larg, suntmarcate cu faruri ca repere pentru naigaţie! /e litoralul estic se fac remarcate capurile( %idia,>uzla, Wabla, Caliacra, 3mine i golfurile 4urgas i .arna de la ţărmul bulgar! =n general coastele estice i sudice ale mării sunt înalte, datorită lanţurilor muntoase careînaintează până în zona litorală! Yonele costiere nordice i nord+estice se prezintă de obicei caesuri mai mult sau mai puţin înalte &fragmentate de ăi', care în unele locuri se termină cu faleze,iar în alte locuri cu cordoane litorale ce despart limanurile de mare! Coastele sud+estice, mai

coborâte în sectorul umeliei, se înalţă treptat până în zona 4urgasului, datorită apropierii munţilor 4alcani! *in cauza proceselor dinamice permanente de transformare a liniei de coastă, datelelungimii acesteia nu sunt constante! =n funcţie de dată, autori i metoda prin care s+a calculatlungimea ţărmurilor, au fost emise alori cuprinse între 7!020 ?m i 7!E0 ?m! =n anul 2011cercetătorii bulgari de la Gnstitutul de )ceanologie din .arna, utilizând imagini i măsurătoriefectuate cu ajutorul sateliţilor au stabilit că lungimea totală a ţărmurilor %ării egre este de 7!F6?m, din care 1!E86 ?m pe teritoriul Hcrainei, 1!E00 ?m în >urcia, 721 ?m în usia, 717 ?m în4ulgaria, 22 ?m în Jeorgia i 286 ?m în omânia!

Fig.+.Harta ării *egre


18/24

-ingura peninsulă mai mare, care i schimbă mult configuraţia generală a liniei ţărmului esteCrimeea, ZîmpărţităB cu %area #zo! =n nordul ei se găsete o câmpie joasă, iar către sud %unţiiCrimeii &1!878 m, .f! oman+Uosh', care au o origine geologică foare eche în raport cu zonele dinîmprejurimi! Gstmul /ere?op, o fâie îngustă de teren cu lăţimea de 8+E ?m leagă Crimeea decontinent! %area eagră este foarte săracă în insule! =n apropierea coastei de nord+est i chiar în sud

sunt situate câtea insule stâncoase i numeroase insule+barieră nisipoase, spituri i bariere lagunarespecifice( Uosa >uzla &Uerci', >endris[?a Uosa, *zharSlgach, %aSs?iS, 4erezan, Gnsula Werpilor ialtele aparţin Hcrainei5 Gnsula -acalin creată de *unăre, aparţine omâniei5 essebar, -f! #nastasia&Chernomorets', -f! Uiril, -f! Goan, -f! /etru &-ozopol' i -f! >oma &*uni' aparţin 4ulgariei5 Uef?en,Jiresun, Gnsula %are i Gnsula Gepurilor masra', aparţin >urciei! Cea mai cunoscută este GnsulaWerpilor, care are lungimea de 660 m, lăţimea de 770 m i înălţimea ma9imă de 60 m! =n parteacentrală i estică nu se găsete nici o insulă sau reo ridicatură mai importantă a fundului mării! 4azinul hidrografic al %ării egre are o poziţie asimetrică( cea mai mare parte, adică F2,ocupă centrul i sud+estul 3uropei, restul de 1F cuprinde nordul peninsulei #natoliei i estul

regiunilor caucaziene i transcaucaziene! umeroasele cursuri de apă care se arsă în %area eagră au o dispunere radiară i lungimiariate! egimul lor hidrologic diferă potriit regiunilor pe care le străbat! /e coasta nord+estică searsă cele mai multe râuri( istrul &1!711 ?m', iprul &2!2F8 ?m', 4ugul &F8E ?m', ale căror guri aufost transformate în limanuri, mai spre sud, fluiul *unărea &2!F60 ?m', iar în 4ulgaria, /roadiSs?a&11 ?m' i UamchSa &277 ?m'! Hn aport important de apă este primit de %area eagră de la *on&1!80 ?m' i Uuban &FE0 ?m', prin intermediul %ării #zo! /e coasta sudică, în >urcia, se arsă înmare( râurile -a?arSa &F27 ?m', U\z\l\rma? &1!80 ?m' i Veil\rma? &71F ?m'! #lte ape care se maiarsă în %area eagră sunt oruh &7F ?m'Ҫ în #rmenia turcească, ioni &2E ?m' i Gnguri &21?m' în Jeorgia!

eţeaua hidrografică drenează o suprafaţă bazinală de 2!702!11 ?mQ, din care bazinului*unării îi rein F08!000 ?mQ! *atorită izolării mari a %ării egre faţă de oceanul mondial, apele continentaleinfluenţează în mare măsură elementele hidrologice ale mării!


19/24

Fig.,.&a'inu! hidrografic a! ării *egre

%area eagră comunică cu mările imediat înecinate prin strâmtorile 4osfor i Uerci!-trâmtoarea 4osfor are o lungime de apro9imati 1 ?m i o lăţime cuprinsă între ,2 ?m la

intrarea dinspre %area eagră i 2,F26 ?m la ieirea spre %area %armara! -ectorul cel mai îngust iSan+Uandilli', nu depăete E00 m! #dâncimea în strâmtoare ariază între 1 m iSan' i 110ș șm &între Uandilli i 4ebe?'! =mpreună cu -trâmtoarea *ardanele realizează legătura %ării egre cu%area %editerană, asigurând un schimb acti de ape, care influenţează profund întreaga structură ifuncţionare a acatoriului pontic! -trâmtoarea Uerci face legătura dintre %area eagră i %area #zo! #re o lungime de 78?m, o lăţime care ariază între 7,8 i 18 ?m i adâncimea cuprinsă între 10 m &la capătul nordic' i1F m &la capătul sudic'! Gmportanţa -trâmtorii Uerci este mult mai redusă în comparaţie cu 4osforul,datorită dimensiunilor mici ale %ării #zo i aportului fluial mai scăzut, după amenajareahidrotehnică a fluiului *on!

Curenţii marini constituie, în forma în care se manifestă, o altă particularitate a bazinului pontic! $actorii care declanează apariţia curenţilor sunt( ânturile, diferenţa de densitate,temperatură i salinitate în plan orizontal i pe erticală, diferenţele de niel ale reliefului submarin,deersările fluiale, schimbul de ape cu %area %editerană i cu %area #zo! =n %area eagră a fost identificată e9istenţa unei circulaţii originale care cuprinde( ; Hn curent de descărcare a apelor sărate din %area %editerană în %area eagră prin-trâmtoarea 4osfor i de compensare, prin transferul de la suprafaţă a apelor mai puţin sărate din%area eagră spre %area %editerană! Curentul de descărcare a apelor sărate din %area %editerană


20/24

prin 4osfor în %area eagră este proocat de diferenţa de presiune care apare datorită nielului desalinitate dublu &F+ g ]', al apelor %ării %armara faţă de cele ale %ării egre! *eplasarea desuprafaţă a apei mai puţin sărate a %ării egre este estimată la apro9imati 600 ?mR anual, în timpce curentul de adâncime al %ării %editerane, cu apă mai sărată care se deplasează în direcţia %ării egre poartă 00 ?mR de apă anual5 ; Curentul ciclonal din bazinul adânc numit Curentul /rincipal al %ării egre &im

Current', care formează circulaţia majoră de suprafaţă! #cesta se deplasează de+a lungul coastelor întregului bazin, în sens contrar acelor de ceasornic, curgând acti în stratul dintre suprafaţă i 180 madâncime, aând un caracter geostrofic i iteze de 18+20 cmDs la suprafaţă i de peste 20 cmDs înmiez! .iteza curentului scade cu adâncimea, resimţindu+se până la 800 m, unde e9istă o circulaţielentă, cu iteze de ma9imum 2 cmDs, foarte ariabilă, cu anticicloni i curenţi turbionari! -tructuraacestui curent este discontinuă în timp i foarte ariabilă în spaţiu! =n secţiune transersală apar frecent procese de forfecare orizontală care determină formarea unor curenţi anticiclonici, bineconturaţi, spre e9terior &*unărea, Constanţa, Caliacra, 4osfor, -a?arSa, -inop, U\z\l\rma?, 4atumi,Caucaz, Uerci, Crimeea, -eastopol', la care se adaugă mai multe ârtejuri mici, secundare5

Fig.1-."ircu!aţia de surafaţă din area *eagră

(mode!u! /0u')

; =n interiorul marelui inel al Curentului /rincipal se formează două ârtejuri ciclonice &estic iestic', cu mai multe ârtejuri interioare care au o dinamică foarte actiă, schimbându+se continuu întimp i spaţiu5 ; Circulaţia de suprafaţă sub+bazinală se dezoltă în regiunile costiere i este mai actiă încompartimentul estic, unde se află cel mai întins elf continental5 ; Circulaţia frontală este reprezentată prin curenţi erticali de la adâncime spre suprafaţă, atât în


21/24

apele costiere cât i în bazinul adânc! #ceti curenţi transportă de la 200+00 m adâncime spresuprafaţă ape reci, bogate în hidrogen sulfurat! .alurile i curenţii de suprafaţă AocazionaliZ se răsfrâng în transportul de aluiuni în lungulţărmului, în eroziunea lui i în nielarea platformei litorale! egimul alurilor este strâns legat deregimul ânturilor, care îl determină i influenţează! $recenţa cea mai mare o au alurile cuînălţime mică 0,8+1 m! =n timpul furtunilor alurile ating o înălţime ma9imă de 7+8 m chiar 6 m!

.ânturile pricinuiesc, în afară de aluri, scăderi sau creteri de niel după direcţia din care bat! Hncaz aparte îl constituie trombele marine, care apar accidental la ţărmul românesc!

Fig.11.a!uri !a area *eagră

Fig.12.$rombe marine (ama eche iu!ie 2-13)


22/24

%areele foarte reduse &E+10 cm' sunt aproape lipsite de importanţă! .ariaţiile anuale alenielului %ării egre au amplitudinea de 20+26 cm, ca rezultat al factorilor hidrologici &deersărileapelor curgătoare, schimbul de ape cu %area %editerană i #zo' i meteorologici &precipitaţii'!

.alorile cele mai mici ale nielului marii sunt atinse în perioada septembrie+decembrie, dupăcare, începând cu luna martie până la începutul lunii iulie, se înregistrează o cretere gradată! >ransparenţa apei atinge în general 18 m în larg i 1 m la ţărm în zona *eltei *unării!

-alinitatea crete de la ţărm spre larg! %edia anuală la suprafaţă ariază între un minim de10], în partea nord+estică, în zona de debuare a marilor fluii i un ma9im de 20,E] în parteacentrală a bazinului! =n largul mării salinitatea se menţine în jurul concentraţiei de 1E+1F]! @a gurile*unării salinitatea scade la 8+F], datorită olumelor mari de apă fluială! =n adâncime, salinitateacrete mai puternic până la 600 m i apoi mai lent până la 1000 m &sub aceasta adâncime salinitatearămâne constantă, fiind de 22,]'! >ermica apei ariază sezonal! =n stratul superficial, temperatura medie anuală a apei estecuprinsă între 11NC în nord+est i 16NC în sud+est! >emperaturile cele mai ridicate se înregistreazăîn luna august &28+2ENC', iar cele mai coborâte în februarie &0NC în nord+est i FNC în sud+est'!

=n adâncime, pe primii 60 m se constată o scădere a temperaturii medii anuale până la E+FNC5 între60+F0 m adâncime e9istă un orizont mai rece, cu temperaturi de 8+ENC5 între F0+780 m adâncimetemperatura medie anuală cunoate o cretere progresiă, iar la fundul mării temperatura rămâneconstantă &NC'! =n iernile friguroase, în partea de nord i nord+est se formează gheaţă la mal,sloiuri plutitoare i chiar pod de gheaţă!

Fig.13.arnă !a area *eagră

-tratificarea erticală este una din caracteristicile principale ale %ării egre, datoratăcondiţiilor particulare de temperatură, salinitate, densitate i circulaţie a apelor! =n funcţie deadâncime sunt releate două straturi diferenţiate de apă(


23/24

; un strat superficial, până la adâncimea ma9imă de 180+200 m, cu o salinitate mai scăzută i ocantitate mare de o9igen dizolat, faorabil e9istenţei ieţii5 ; un strat de apă de profunzime, aflat sub adancimea de 200 m, ano9ic, cu o salinitate ridicată i ostabilitate termică pronunţată, lipsit de iaţă &cu e9cepţia bacteriilor reducatoare de sulfaţi', bogat înhidrogen sulfurat &"2-'! )9igenarea apei este influenţată de adâncime, fenomenele de amestecare a maselor de apă,

egetaţie i sezon! )9igenul dizolat în apa %ării egre este prezent în stratul superior până la oadâncime de 128 m în zonele centrale ale mării i până la 228 m în arealele marginale! Conţinutul mare de hidrogen sulfurat, în straturile de adâncime ale %ării egre, reprezintă una dincele mai importante particularităţi ale acestei mări! *atorită prezenţei acestui gaz to9ic, F8+0 dinolumul apelor acesteia i apro9imati 68 din suprafaţa sa totală sunt lipsite de iaţă! Jraniţahidrogenului sulfurat în păturile centrale ale mării este situată la circa 128 m adâncime, iar în păturile periferice, la 1E8 m! -tratul de întrepătrundere reciprocă a o9igenului cu hidrogenul sulfuratare o grosime de 80 m, oscilând în dierse sectoare ale mării între E i 80 m! /rincipalele surse de producere a hidrogenului sulfurat sunt( descompunerea reziduurilor organice i reducerea sulfaţilor

sub influenţa bacteriilor!


24/24

SURSE BIBLIOGRAFICE 3INFOR2AŢII4 NOTE4 TE5TE4 I2AGINI6

/rof! dr! 3%G@ .3-/3%3#H ; J3)J#$G# %^GG 3J3, 3*G>H# HG.3-G>#^, 4HCH3W>G+20085)C>#.G# J! *H@GH

; ->H*GH@ CGC@HG@) *3/)YGXG)#@3 ")@)C33 *G %#3# 3#J^3C)->G>HGG /#@3)3.G)%3>#@3, HG.3-G>#>3# *G 4HCH3W>G,$#CH@>#>3# *3 J3)@)JG3 WG J3)$GYGC^, 4HCH3W>G+20115/rof! .GC>) >H$3-CH ; )%_G#, 3*G>H# W>GGXG$GC^, 4HCH3W>G+1E75/rof! dr! C)->#>G /_.H ; =*H%# /3>H CH)#W>33# #>HGG, 3*G>H# *G*#C>GC^ WG/3*#J)JGC^, 4HCH3W>G+1F15*r! *)G LHC#H ; %#3# 3#J^ ; /G#># HJ"GH@#^ = 3@#XG# *G>3 C@G%^ WG #/#GXG#

CG.G@GY#XGG@)53@G-# H-#@#- ; 3-C#/GJ *3C#V`

Siografi%

+ https(DD

+https(DDparaiala!http://sas-richard.blogspot.ro/2012/02/just-winter.htmlhttps://paraiala.wordpress.com/tag/marea-neagra/http://iba.sor.ro/dobrogea.htmhttps://www.flickr.com/http://sas-richard.blogspot.ro/2012/02/just-winter.htmlhttps://paraiala.wordpress.com/tag/marea-neagra/http://iba.sor.ro/dobrogea.htm

hidrografia dobrogei

Documents